RAO International Publishing Company, Bucuresti, 2003.

Traucere in limba engle!" Irina #egru

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Cronicile in #arnia %
&I'T(' )* AR+I#T
Cli,e -taples 'e.is
C ( P R I # -
/. 0n spatele s"lii e gimnastic"
2. &ill primeste o misiune
3. Regele pleac" pe mare
1. -2atul bu2nitelor
3. Puleglum
%. Prin cruntele pustiet"ti ale #orului
4. Colina cu santuri ciuate
5. Casa 6ar2ang
7. Cum au escoperit ce,a ce merita stiut
/0. C"l"torii 2"r" soare
//. 0n castelul 8ntunecat
/2. 0mp"r"teasa A9ncurilor
/3. T"r9mul A9ncurilor 2"r" e 8mp"r"teas"
/1. -tr"2unurile lumii
/3. )isparitia lui &ill
/%. R"ul 2"cut e acum 8nreptat
#otit" biobibliogra2ic"
Capitolul /
0# -PAT*'* -:'II )* +I;#A-TIC:
*ra o !i mohor9t" e toamn" si &ill Pole pl9ngea 8n spatele s"lii e gimnastic". Pl9ngea 2iinc"
o terori!aser" :ia. Cum cartea aceasta nu ,a 2i o po,este espre scoal", ,oi spune c9t mai
putin posibil espre scoala lui &ill, subiectul ne2iin eloc pl"cut. *ra o -coal" *<perimental", o
scoal" e b"ieti si 2ete, ceea ce pe ,remuri se numea o scoal" =mi<t">? nu chiar at9t e mi<t"
totusi, socoteau unii, pe c9t e =mi<ate> si 8n,"lm"site erau ieile in capul celor care o
conuceau. Oamenii acestia erau e p"rere c" b"ietii si 2etele trebuiau l"sati s" 2ac" ce ,oiau.
Or, in p"cate, ceea ce le pl"cea cel mai mult celor !ece$cincispre!ece b"ieti si 2ete in clasele
mari era s"$i terori!e!e pe ceilalti. Continuau s" se petreac" tot 2elul e lucruri, lucruri e$a
reptul oribile, care la o scoal" obisnuit" ar 2i 2ost ate 8n ,ileag si oprite 8n @um"tate e
trimestru? ei bine, nu si la scoala asta. -au chiar ac" se 8nt9mpla totusi asa, cei care le
s",9rsiser" nu erau e<matriculati si nici peepsiti. )irectoarea !icea c" ele,ii acestia erau niste
ca!uri psihologice interesante, asa c" 8i chema la ea si st"tea e ,orb" cu ei ore 8n sir. Iar ac"
te pricepeai cum s$o iei pe irectoare si ce s"$i spui, te pomeneai c" ai a@uns si ele, pre2erat,
c9n e 2apt altce,a ar 2i 2ost e asteptat.
Acesta era moti,ul pentru care 8n acea !i mohor9t" e toamn", &ill Pole pl9ngea pe c"r"ruia
abrupt" e l9ng" tu2isurile in spatele s"lii e gimnastic". -i, pe c9n tot pl9ngea ea asa,
nec"@it", e up" coltul cl"irii a ap"rut 2luier9n un b"iat, cu m9inile 8n bu!unare. Putin a lipsit
s" nu se ciocneasc" e ea.
$ )e ce nu casti ochii pe une mergiA !ise &ill Pole.
$Bine, bine, spuse b"iatul, ar nu$ncepe acum $ si pe urm", ,"!9n cum ar"ta la 2at"B 6ei, Pole,
ce$ai p"titA
&ill oar se str9mba? asa cum te str9mbi c9n 8ncerci s" spui ce,a, ar stii c" ac" ,orbesti te
pui iar pe pl9ns.
$ Tot :ia, presupun $ ca e obicei, !ise b"iatul, 2urios, ,9r9nu$si si mai a9nc m9inile 8n
bu!unare.
&ill 8ncu,iint" in cap. #u era ne,oie s" spun" nimic, chiar ac" ar 2i 2ost 8n stare. -tiau prea
bine am9noi.
$ (ite ce e, 8ncepu b"iatul, n$are nici un rost ca noi toti...
*ra bine intentionat, 8ns" ,orbea e2ecti, ca un om care se preg"teste s"$i trag" un pera2 cui,a.
'ui &ill i$a s"rit tan"ra numaiec9t Cceea ce ti se poate 8nt9mpla 2oarte usor c9n cine,a te$a
8ntrerupt in pl9nsD.
$ Oh, pleac" e$aici si ,e!i$ti e treaba ta, i$o rete!" ea. )e ce$ti bagi nasul une nu$ti 2ierbe
oala, m" rogA Eaci pe esteptul si$ti 8nchipui c" poti s" ne spui noua ce$ar trebui sa 2acemF P"i,
up" mintea ta, probabil ar trebui s" ne guur"m tot timpul pe l9ng" Aia, s" le intr"m pe sub
piele si s" 2acem slu@ 8n 2ata lor, asa ca tine.
$ Oh, )oamneF e<clam" b"iatul, ase!9nu$se pe iarb" l9ng" tu2isuri, ar riic9nu$se
numaiec9t, 8ntruc9t iarba era u" leoarc". )in p"cate, 8l chema *ustace -crubb Gscrubby H
r"u, r"ut"ciosI, 8ns" nu era r"u la su2let.
$ PoleF !ise el. Cre!i ca e reptA ;$ai ,"!ut tu pe mine 2"c9n asa ce,a 8n trimestrul "staA (iti
c" i$am tinut piept lui Carter 8n po,estea cu iepureleA -i c" am p"strat secretul espre -pi.ins $
chiar si 8n ca!nele torturiiA (iti c"...
$ #$n$nu stiu si nu$mi pas", 8ng"im" &ill, printre suspine e pl9ns.
-crubb obser," c" &ill nu$si re,enise si, cu mult bun$simt, se g9ni s"$i o2ere o bomboan" e
ment". -i 8si lu" si el una. 0n scurt timp, &ill 8ncepu s" ,a" lucrurile ce,a mai limpee.
$ 0mi pare r"u, -crubb, !ise ea, imeiat. #$am 2ost corect" cu tine. #$ai 2"cut toate chestiile alea
trimestrul "sta.
$ P"i, sterge cu buretele ultimul trimestru, ac" poti, 8i !ise *ustace. *ram alt2el pe atunci. *ram
$ ei, r"cia racului, o lichea, asta eramF
$ 'a rept ,orbin, cam asa e, s" stii, 8i spuse &ill.
$ 0nseamn" c" ai remarcat c" m$am schimbatA o 8ntreb" *ustace.
$ -i nu numai eu, s" stii, 8i con2irm" &ill. Toat" lumea spune asta. P9n" si :ia au obser,at.
*leanor BlaJiston a au!it$o pe Aela Penny2ather ,orbin espre asta 8n ,estiar, ieri. KiceaB =#u
stiu cine$a pus m9na pe pustiulic" "la, -crubb. #u se mai las" eloc m9nuit trimestrul "sta. La
trebui s" ne ocup"m e el imeiat.>
*ustace se cutremur" e groa!". Toat" lumea e la -coala *<perimental" stia cum era =s" se
ocupe> :la e tine.
Am9noi copiii t"cur" c9te,a clipe. )e pe 2run!ele e leanru picurau stropi mici.
$ )e ce erai alt2el trimestrul trecutA 8l 8ntreb" acum &ill.
$ Am p"tit 8n ,acant" o sumeenie e lucruri ciuate, 8i r"spunse *ustace, misterios.
$ Ce 2el e lucruriA se interes" &ill.
*ustace nu spuse nimic o bun" bucat" e timp. )up" care, !iseB
$ (ite ce e, Pole, am9noi ur9m locul "sta mai mult ec9t orice pe lume. Am sau n$am
reptate A
$ P"i, cum s" n$ai reptateF 8i r"spunse &ill.
$ Atunci, cre e2ecti, c" pot a,ea 8ncreere 8n tine.
$ *i, nu mai spune, bra,o tieF i$o tr9nti &ill.
$ )a, ar e ,orba e un secret e2ecti, nemaipomenit. ;"i Pole, tu chiar cre!i c" niste lucruri
sunt 8ntocmai cum spun euA ;" re2er la niste lucruri pe care altii, aici, le$ar lua 8n er9ere.
$ #$am 2ost pus" 8n asemenea situatii, 8ns" cre ca a, 8i r"spunse &ill.
$ ;$ai putea cree ac" ti$as spune c", 8n ,acant", am 2ost 8n alt" lume $ alta ec9t lumea asta
a noastr"A
$ #u 8nteleg la ce te re2eri.
$ Bun, atunci hai s" nu ne mai batem capul cu chestia asta cu lumile. Cum ar 2i ac" ti$as
po,esti ca am 2ost 8ntr$un loc une animalele pot ,orbi si une e<ist"... """... ,r"@i si balauri...
si... 0n 2ine, toate chestiile alea e care au!i 8n basme.
-crubb se simtea tare st9n@enit spun9n toate astea, moti, pentru care se 2"cuse rosu la 2at".
$ -i cum ai a@uns acoloA 8l escusu &ill. -e simtea si ea ciuat e s2ioas".
$ -ingura cale e a a@unge acolo este prin Lra@", o l"muri *ustace, aproape 8n soapt". ;$am
us cu oi ,eri e$ai mei. Am 2ost, pur si simplu, luati pe sus, 2ulger"tor. *i mai 2useser" acolo,
8nainte.
Acum, 2iinc" ,orbeau 8n soapt", lui &ill 8i ,enea parc" mai usor s" crea" ce au!ea. Apoi, intr$
o at", o coplesi o b"nuial" oribil" si spuse Ccu at9ta 8n,ersunare, 8nc9t pe moment parc" era o
tigroaic"DB
$ )ac" a2lu c" ti$ai b"tut @oc e mine, nu mai ,orbesc cu tine nicioat", pricepi, absolut
nicioat".
$ #u mi$am b"tut @oc e tine, @ur, 8ncerc" s$o linisteasc" *ustace. &ur pe $ pe tot.
CPe ,remea c9n eram eu ele,, se !iceaB =&ur pe Biblie>. #umai c" la -coala *<perimental" nu
se punea mare pret pe Biblii.D
$ Bine, 2"cu &ill. Te cre.
$ -i n$ai s" spui nim"nui A
$ )rept cine m" iei, m" rog A
*rau 2oarte emotionati si entu!iasti spun9n asta. )ar up" aceea, c9n se uit" 8n @urul ei si
,"!u cerul mohorit e toamn", si c9n au!i cum e pe 2run!e picura apa t9r9in, si c9n se
g9ni la atmos2era iremeiabil e!olant" e la -coala *<perimental" Ctrimestrul a,ea
treispre!ece s"pt"m9ni, or nu trecuser" ec9t ou"D, &ill !iseB
$ )ar, la urma urmei, la ce bunA Tot nu suntem acoloB suntem aici. -i e mai mult ec9t clar c"
nu putem a@unge acolo. -au putem A
$ Asta m$am tot 8ntrebat si eu, 8i r"spunse *ustace. C9n ne$am 8ntors in 'ocul acela, Cine,a a
spus c" 2ratii Pe,ensie C"stia$s ,erii meiD nu ,or mai putea nicioat" s" se 8ntoarc" acolo. Asta
2iinc" 2useser" e@a e trei ori, 8ntelegiA Probabil c" asta le$a 2ost portia, 8ns" espre mine n$a
spus asa ce,a. P"i, e limpee c" mi$ar 2i spus si mie, oar ac" n$o 2i ,rut s"$mi ea e 8nteles
c" m" pot 8ntoarce acolo, nu$i asaA -i m" tot 2r"m9nt si m" 8ntreb, oare nu putem, oare n$am
putea...A
$ -" 2acem ce,a ca s" se 8nt9mple asa, asta ,oiai s" spui A
*ustace 8ncu,iint" in cap.
$ Lrei s" spui c" am putea esena un cerc pe p"m9nt, 8n care s" scriem tot 2elul e litere stranii
$ si s" ne post"m 8n interior $ une s" 8ng9n"m 2armece si ,r"@i A
$ *i bine, !ise *ustace, up" ce re2lectase pro2un. Cam la asta m" g9neam si eu, esi n$am
2"cut$o nicioat". )ar acum, c9n se pune concret problema, am impresia c" treburile astea cu
cercuri si ce mai spuneai tu sunt niste aiureli. #u cre c" lui i$ar pl"cea. Ar p"rea c" 8ntr$un 2el
ne 8nchipuim c" l$am putea etermina s" 2ac" un anumit lucru. Asa c", pe cu,9nt, cre c" nu ne
r"m9ne ec9t s"$l rug"m.
$ Cine$i persoana asta espre care tot ,orbestiA
$ 0n locul acela i se spunea Aslan, 8i r"spunse *ustace.
$ Ce nume ciuatF
$ #ici pe @um"tate at9t e ciuat ca elF rosti *ustace, 2oarte gra,. )ar hai s" 8ncepem. #u ," ce
r"u ar 2i ac" oar 8l rug"m. 6ai s" st"m 8n picioare unul l9ng" cel"lalt, asa. -i 8ntinem m9inile
8n 2at", cu palmele 8n @osB cum 2"ceau pe insula lui Ramanu...
$ Pe insula cuiA
$ 0ti po,estesc espre asta alt" at" -i s$ar putea s"$i plac" s" st"m cu 2ata spre r"s"rit. Ia s"
,eem, 8n ce parte o 2i estulA
$ 6abar n$am, !ise &ill.
$ *<traorinarF Eetele astea nu stiu nicioat" care sunt punctele carinale, remarc" *ustace.
$ 6ai c" nici tu nu le stii, i$o tr9nti &ill, inignat".
$ Ba le stiu, ac" 2aci bine si nu m" mai 8ntrerupi at9ta. +ata, acum stiu. 0ncoace e estul, 8nspre
leanri. Bun, acum repet" up" mine, aA
$ Ce s" repetA 8l 8ntreb" &ill.
$ Repeti ce spun eu, esigur, 8i r"spunse *ustace. 6aie...
-i 8ncepuB
$ Aslan, Aslan, AslanF
$ Aslan, Aslan, Aslan, repet" &ill.
$ Te rog, las"$ne s" intr"m 8n...
0n acel moment, in cealalt" parte a s"lii e gimnastic", un glas strig"B =PoleA )a. -tiu eu une
e. Boceste 8n spatele s"lii e gimnastic". -$o auc e$acoloA>
&ill si *ustace se uitar" unul la cel"lalt, se ,9r9r" sub leanri si 8ncepur" s" urce panta abrupt"
si glouroas", printre tu2isuri si copaci, cu o ,ite!" care le 2"cea mare cinste. C)atorit"
metoelor ciuate e preare e la -coala *<perimental", nu 8n,"tai prea mult" 2rance!",
matematic", latin" sau alte chestii in astea? ar 8n,"tai 2oarte multe espre cum s$o stergi
repee si tiptil, c9n te caut" Aia.D
)up" ce urcar" pieptis asa cam un minut, se oprir" s" asculte, iar up" !gomotele pe care le
au!eau 8si "ur" seama c" erau urm"riti.
$ ;"car e$ar 2i poarta eschis"F !ise -crubb 8n timp ce$si ,eeau e rum, iar &ill 8ncu,iint" in
cap. C"ci, sus, 8n ,9r2ul 9mbului cu tu2isuri si copaci, se a2la un !i e piatr" 8nalt, iar 8n acel
!i era o poart", pe care ieseai pe o lan" plin" cu b"l"rii. Poarta aceasta era aproape
8ntoteauna 8ncuiat". (nora li se mai 8nt9mplase, 8ns", s" o g"seasc" si eschis"? ar asta
poate oar o singur" at". )ar ," puteti, cre, imagina c", stiin chiar c" nu 2usese asa ec9t o
singur" at", lumea tot spera si 8ncerca poarta, s" ,a" ac" era escuiat"? c"ci, ac" se
8nt9mpla s" nu 2ie 8ncuiat", a,eai posibilitatea s$o stergi in scoal" 2"r" s" 2ii ,"!ut.
&ill si *ustace, am9noi 2oarte 8ncinsi si murari e la c9t merseser" cosco,iti pe sub leanri,
a@unser", g929in, sus la !i. Iar acolo era poarta, 8nchis" ca e obicei.
$ -unt con,ins c" 8ncerc egeaba, !ise *ustace, cu m9na pe clant"? si pe urm"B O$o$o,
e<traorinarF
C"ci ap"s9n pe clant", usa se eschise.
Cu c9te,a clipe 8nainte, am9noi a,useser" e g9n s" treac" pe poart" c9t ai !ice peste, e s$
ar 2i 8nt9mplat ca poarta s" nu 2ie 8ncuiat", 8ns", c9n poarta se eschise, 8ncremenir" am9noi,
teribil e socati. C"ci ceea ce ,eeau acum era cu totul altce,a ec9t ceea ce se asteptaser"
s" ,a".
-e asteptaser" s" ,a" panta cenusie si plin" e ierburi si tu2isuri urc9n tot mai sus, spre cerul
e toamn" mohor9t. 0n schimb, "ur" cu ochii e ra!ele str"lucitoare ale soarelui. -e re,"rsau
pe poart", asa cum lumina unei !ile e iunie se re,ars" 8ntr$un gara@ c9n eschi!i usa.
Pic"turile e rou" e pe iarb" sclipeau ca niste m"rgele sub str"lucirea soarelui si se ,eea
chiar c9t e murar" si e m9n@it" e lacrimi era &ill. Iar lumina soarelui ,enea in ceea ce
p"rea limpee a 2i o alt" lume $ at9t c9t puteau ,eea ei in ea. Leeau iarb" moale, mai moale
si mai str"lucitoare ec9t ,"!use &ill ,reoat", si cer albastru, si, t9snin 8ncolo si 8ncoace, niste
chestii at9t e str"lucitoare, 8nc9t ar 2i putut 2i giu,aiere sau 2luturi uriasi.
)esi t9n@ise up" asa ce,a, &ill era speriat". -e uit" la -crubb si ,"!u c" si el era speriat.
$ 6aie, Pole, !ise el, g929in.
$ #u ne putem 8ntoarceA * bine ce 2acemA 8ntreb" &ill.
0n acel moment, un glas tic"los si r"ut"cios strig" in spate pitig"iatB
$ -tai asa, Pole. Toat" lumea stie une esti. Coboar" numaiec9t.
*ra ,ocea lui *ith &acJle, care, esi nu 2"cea parte in grupul :lora, era in categoria ling"ilor
si a puitorilor care se b"gau pe sub pielea lor.
$ RepeeF !ise -crubb. Lino aici. -" ne tinem e min", nu care cum,a s" 2im esp"rtiti.
-i, p9n" ca &ill s" se e!meticeasc", o 8nhat" e m9n" si o trase spre poart", a2ar", l"s9n 8n
urm" terenul scolii, l"s9n 8n urm" Anglia, l"s9n 8n urm" toat" lumea noastr" si p"sin 8n
'ocul acela.
-unetul ,ocii lui *ith &acJle 8ncet", asa cum se opreste raioul c9n apesi pe buton.
Instantaneu, in toate p"rtile se au!i un alt sunet. Lenea e la chestiile alea str"lucitoare e
easupra capului, care se o,eir" acum a 2i p"s"ri. E"ceau mare g"l"gie, 8ns" !gomotul era
mai egrab" ca o mu!ic" $ o mu!ic" estul e no,atoare, pe care initial nu o poti pricepe
$nesem"n9n eloc cu ciripitul p"s"rilor in lumea noastr". -i, totusi, 8n ciua c9ntului aceluia,
8n @urul lor omnea o imens" liniste e 2on. 'inistea aceasta, combinat" cu prospetimea
aerului, o 2"cu pe &ill s"a crea" c" se a2lau, pesemne, 8n ,9r2ul unui munte 2oarte 8nalt.
-crubb o tinea 8n continuare e m9n" si mergeau 8nainte, holb9n ochii 8n toate irectiile. &ill
,"!u c" peste tot cresteau niste copaci uriasi, ca un 2el e ceri, ar mai mari. )ar, cum nu
cresteau unul l9ng" altul si tin9n seama e 2aptul c" la poalele lor nu era nici un 2el e
,egetatie, puteai ,eea la mare istant" prin p"ure, 8n sting" si 8n reapta. -i, c9t ,eea &ill cu
ochii, era peste tot la 2el $ iarb" moale si @oas", p"s"ri care !burau e colo$colo, cu pene
galbene, sau albastre ca libelulele, ori 8n nuantele curcubeului, umbre alb"strii si pustietate. #ici
o aiere e ,9nt nu tulbura aerul rece si str"lucitor. *ra o p"ure tare pustie.
)rept 8n 2at", nu mai erau arboriB oar cerul albastru. Continuar" s" mearg" rept 8nainte, 2"r"
s" ,orbeasc", p9n" ce &ill 8l au!i pe -crubb spun9nB =Ai gri@"F> si se smuci singur" 8napoi. *rau
chiar pe marginea unei st9nci.
&ill se num"ra printre norocosii care nu au r"u e 8n"ltime. #$o eran@a niciecum s" stea pe
bu!a unei pr"p"stii. O cam eran@a 8ns" c" -crubb o tr"gea 8napoi $ =e parc" as 2i copil mic>,
!icea ea $ asa c" 8si smulse m9na in m9na lui. C9n ,"!u c9t e alb se 2"cuse la 2at", simti c"
8l ispretuieste.
$ Ce s$a 8nt9mplatA 8l 8ntreb" ea -i, ca s"$i arate c" ei nu$i era 2ric", se post" chiar pe marginea
st9ncii? e 2apt, nitel cam prea 8n margine, p9n" si up" gustul ei. Pe urm", pri,i 8n @os.
0n clipa aceea, 8si "u seama c" lui -crubb i se puteau, totusi, g"si ce,a scu!e pentru 2aptul c"
se 2"cuse alb ca ,arul, c"ci nici o st9nc" in lumea noastr" nu s$ar 2i putut compara cu asta.
0nchipuiti$," c" ," a2lati 8n ,9r2ul celei mai 8nalte st9nci pe care ati ,"!ut$o ,reoat". -i mai
8nchipuiti$," c" pri,iti @os, p9n" 8n 2unul pr"pastieF. -i pe urm" 8nchipuiti$," c" pr"pastia asta
continu" si mai a9nc, 8nc" pe at9t, e !ece ori 8nc" pe at9t, e ou"!eci e ori 8nc" pe at9t. Iar
up" ce ati pri,it 8n @os pe toat" istanta asta, 8nchipuiti$," niste chestiute albe pe care, la prima
,eere, le$ai putea con2una cu niste oi, ar care 8ti ai seama numaiec9t c" sunt niste nori $
nu mici rotocoale e ceat", ci niste nori albi, enormi si pu2osi, mai cur9n ca niste munti. -i, 8n
cele in urma, printre norii aceia, !"resti 8n s29rsit 2unul ae,"rat, at9t e eparte, 8nc9t nu$ti
poti a seama ac" e ca un ses sau ca o p"ure, ac" e uscat sau ap"B mult mai eparte sub
acei nori, ec9t e istanta e la ei, 8n sus, p9n" la tine.
&ill se holba 8n @os. Pe urm", se g9ni c" 8n 2on nu strica s" 2ac", totusi, un pas 8napoi? 8ns" nu
prea a,ea che2, e team" c" -crubb ar putea cree cine stie ce espre ea. )up" aceea, se
ecise brusc c" nici nu$i p"sa e ce creea el, 2iin gata s" se trag" 8napoi e la muchia aceea
oribil" e st9nc" si s" nu mai r9" 8n ,iata ei e cei care au r"u e 8n"ltime. )ar, c9n 8ncerc"
s" se miste, constat" c" nu putea. Parc" a,ea niste pietroaie 8n loc e picioare. Totul 8i plutea 8n
2ata ochilor.
$ Ce 2aci, PoleA Lino 8napoi $ nu 2i t9mpit"F strig" -crubb. 0ns" ,ocea lui ,enea parc" e 2oarte
eparte. -imti cum -crubb o 8nhat" !ra,"n. #umai c" acum &ill nu mai a,ea nici un control
asupra bratelor si a picioarelor ei. A urmat un moment e 8nclestare la marginea st9ncii. &ill era
prea 8n$sp"im9ntat" si prea ametit" ca s"$si mai ea seama ce 2ace, 8ns" e ou" lucruri si$a
amintit p9n" la cap"tul !ilelor C8i re,eneau aesea 8n ,isD. O at" era 2aptul c" s$a smuls in
8nclestarea lui -crubb si, pe urm", c" 8n acelasi moment -crubb, cu un urlet e groa!", si$a
pierut echilibrul si$a !burat rept 8n pr"pastie.
#oroc c" &ill n$a a,ut r"ga!ul sa se g9neasc" la ce 2"cuse. (n animal urias, colorat str"lucitor,
se n"pustise la marginea st9ncii. -t"tea lungit pe @os, aplecat peste bu!a pr"pastiei, si Caici e
partea ciuat"D su2la. #u ragea si nici nu s2or"ia pe n"ri, ci pur si simplu su2la cu botul larg
eschis? si su2la aerul a2ar" 8ncontinuu, asa cum aspiratorul absoarbe tot timpul. &ill st"tea
lungit" at9t e aproape e 2"ptura aceea, 8nc9t simtea cum r"su2larea ,ibra constant 8n toate
m"ularele animalului. -i st"tea asa nemiscat", 2iinc" nu se putea riica. -imtea c" lesinaB si,
8n$tr$ae,"r, tare mult ar 2i ,rut e 2apt sa lesine, numai c" lesinurile nu ,in asa, c9n ,rem noi.
0n cele in urm" a ,"!ut, eparte e tot, eesubt, o 2"r9m" mititic" si neagra plutin prin aer, la
istant" e st9nc" si oarecum 8n sus. Pe m"sur" ce se riica, se 8nep"rta tot mai mult. C9n a
a@uns aproape la acelasi ni,el cu ,9r2ul st9ncii, era at9t e eparte 8nc9t nici nu se mai !"rea.
*ra limpee c" se 8nep"rta e ei cu mare ,ite!a. 'ui &ill i$a trecut prin cap ca 2"ptura e l9ng"
ea 8mpingea 2"r9ma aceea tot mai eparte, su2l9n spre ea.
-$a 8ntors si s$a uitat la 2"ptura aceea. *ra un leu.
Capitolul 2
&I'' PRI;*-T* O ;I-I(#*
E"r" s" 8ntoarc" pri,irea spre &ill, 'eul se riic" 8n picioare si mai su2l" o at". )up" care, ca si
cum ar 2i 2ost multumit e treaba 2"cut", se r"suci 8n loc si porni 8napoi spre p"ure, cu pasi
mari si rari.
$ Cre c" am ,isat, nu se poate alt2el, sigur cre c" am ,isat, 8si !icea &ill. Am s" m" tre!esc
numaiec9t.
#umai c" nu ,isase si, e aceea, nici n$a a,ut e ce s" se tre!easc".
$ Ce r"u 8mi pare c" am ,enit 8n locul "sta 8ngro!itor, !ise &ill. #u cre c" -crubb stia mai multe
ec9t mine espre cum e pe$aici. -au, ac" stia, n$ar 2i trebuit s" m" auc" aici 2"r" s" m"
pre,in" espre ce e ,orba, ca s" stiu si eu la ce s" m" astept. Ce ,in" am eu c" el a c"!ut e
pe st9nc"AF )ac" m$ar 2i l"sat 8n pace, am 2i 2ost am9noi 8n regul".
Pe urm", 8si aminti iar"si e urletul pe care 8l scosese *ustace c9n c"!use si i!bucni 8n lacrimi.
Pl9nsul nu stric" 8n 2elul lui, at9ta timp c9t te tine. 0ns", mai e,reme sau mai t9r!iu, tot trebuie
s" te opresti si, up" aceea, tot n$ai sc"patB mai ai s" te hot"r"sti ce ,ei 2ace. C9n &ill 8ncet"
cu pl9nsul, constat" c" 8i era groa!nic e sete. -t"tuse lungit" cu 2ata 8n @os, iar acum se ase!"
8n capul oaselor. P"s"rile nu mai c9ntau si 8n @ur omnea o liniste es",9rsit", cu e<ceptia unui
mic sunet persistent, care p"rea s" ,in" e la mare istant". Ascult" cu atentie si a@unse la
conclu!ia c" era ,orba e !gomotul caracteristic unei ape curg"toare.
&ill se riic" 8n picioare si pri,i 8n @urul ei cu mult" precautie. #ici urm" e 'eu? numai c" erau
at9tia copaci, 8nc9t n$ar 2i 2ost e<clus ca animalul s" 2ie 2oarte aproape, iar ea s" nu$l poat"
,eea. )e une stia ea, 8n 2on, c" nu era ,orba e mai multi leiA 8ns", cum setea o chinuia in
ce 8n ce mai r"u, 8si lu" inima 8n inti si porni s" caute apa curg"toare. ;ergea pe ,9r2ul
egetelor, 2uris9nu$se cu pruent" in copac 8n copac si oprinu$se s" trag" cu ochiul e @ur$
8mpre$@ur, la 2iecare pas.
0n p"ure era at9t e liniste, 8nc9t nici nu i$a 2ost greu s"$si ea seama e une ,enea
!gomotul. Acesta se au!ea in ce 8n ce mai clar si, mai repee ec9t se astepta, 2etita a@unse
8ntr$o poian" si ,"!u p9r9ul, str"lucitor ca sticla, care curgea peste iarb", la o arunc"tur" e b"t.
)ar, esi ,"!9n apa i se 2"cuse e !ece ori mai sete ec9t 8i era 8nainte, nu se n"pusti s" bea.
R"mase acolo, ca 8mpietrit", cu gura larg eschis". -i a,ea toate moti,eleB e<act l9ng" p9r9u
st"tea lungit 'eul.
-t"tea lungit pe @os, cu capul riicat si cu cele ou" labe in 2at" 8ntinse 8nainte, ca leii in
Tra2algar -Muare. 0si "u seama numaiec9t c" o ,"!use, c"ci c9te,a clipe se uitase rept 8n
ochii ei, 8ntorc9n apoi pri,irea $ ca si cum ar 2i cunoscut$o 2oarte bine, nea,9n o p"rere prea
gro!a," espre ea.
=)ac" o rup la 2ug", se ia imeiat up" mine, se g9nea &ill. Iar ac" merg 8nainte, 8i ca rept
8n bot.>
Oricum, chiar ac" ar 2i 8ncercat, tot nu s$ar 2i putut clinti in loc si nici n$ar 2i i!butit s"$si
e!lipeasc" ochii e pe leu. C9t a urat, e2ecti,, tintuirea 8n loc nu stia e<act? parc" ceasuri 8n
sir, up" p"rerea ei. -i setea o chinuia acum at9t e cumplit, 8nc9t &ill simtea c" nici nu$i mai
p"sa ac" o m9nca 'eul, numai s" stie c" apuca 8nt9i s" ia si ea o gur" e ap".
$ Bea, ac" ti$e sete.
*rau primele cu,inte pe care le au!ea, e c9n -crubb ,orbise cu ea pe marginea st9ncii. O
secun", se holb" 8ncolo si 8ncoace, 8ntreb9nu$se cine ,orbise. Pe urm", ,ocea se au!i in
nouB
$ )ac" ti$e sete, ,ino si bea.
-i 2ireste c" si$a amintit ce 8i spusese -crubb espre animalele ,orbitoare in acea alt" lume, si
si$a at seama c" leul era cel care ,orbea. Oricum, e ata asta ,"!use cum miscase in bu!e,
iar glasul lui nu era glas e om. *ra mai pro2un, mai s"lbatic si mai puternic? un 2el e ,oce
grea, ca e aur. #u 8nsemna c" era mai putin speriat" ec9t 8nainte, 8ns" spaima e acum era
cu totul alt2el.
$ #u ti$e seteA o 8ntreb" 'eul.
$ Ba mor e sete, !ise &ill.
$ Atunci, bea, o 8nemn" 'eul.
$ -e poate N nu s$ar putea cum,a $ ,$ar eran@a s" ," ati la o parte, p9n" beau si eu un picA
'eul 8i r"spunse oar printr$o pri,ire si un m9r9it 2oarte gros. -i, pri,in lung la trupul acela
masi, care nici g9n n$a,ea s" se urneasc" in loc, &ill 8si "u seama c" aceeasi rug"minte ar
2i putut la 2el e bine s" o arese!e muntelui in 2at", care, la 2el ca si 'eul, nici nu s$ar 2i clintit.
Clipocitul elicios al p9r9ului o scotea in minti.
$ Promiti c" n$ai s"... n$ai s"$mi 2aci nimic, ac" m" apropiiA 8l 8ntreb" &ill.
$ *u nu promit nimic, a !is 'eul.
'ui &ill 8i era at9t e sete acum, 8nc9t, 2"r" s" bage e seam", 2"cuse un pas 8nainte.
$ )ar m"n9nci 2eteA 8l escusu ea.
$ Am 8nghitit cu totul 2ete si b"ieti, 2emei si b"rbati, regi si 8mp"rati, cet"ti si regate, !ise 'eul.
#u spusese asta ca si cum s$ar 2i 2"lit, si nici ca si cum i$ar 2i p"rut r"u sau ar 2i 2ost 2urios. O
spusese pur si simplu.
$ #$am cura@ul s" ,in s" beau, spuse &ill.
$ Atunci, ai s" mori e sete, 8i !ise 'eul.
$ Oh, )oamneF e<clam" &ill si se mai apropie cu un pas. ;ai bine m" uc s" caut alt p9r9u.
$ #u mai e<ist" alt p9r9u, spuse 'eul.
'ui &ill nu$i trecu prin minte s" pun" cum,a la 8noial" spusele 'eului $ nimeni n$ar 2i putut 2ace
asta, ac" i$ar 2i ,"!ut chipul se,er si serios $ si, brusc, se tre!i c" se hot"r9se. 0n ,iata ei nu
2"cuse ce,a mai periculos, ar se use p9n" la p9r9u, 8ngenunche si lu" ap" cu m9na 2"cut"
c"us. *ra cea mai rece si cea mai proasp"t" ap" pe care o b"use ,reoat". #u era ne,oie s"
bei prea mult", c"ci 8ti ast9mp"ra setea numaiec9t. 0nainte e a$si muia bu!ele 8n apa aceea,
a,usese e g9n s" plece ca in pusc" e l9ng" 'eu, 8n clipa 8n care termina e b"ut. Acum,
8ntelese c" lucrul acesta ar 2i 8ntr$ae,"r cel mai prime@ios. -e riic" 8n picioare si r"mase asa,
cu bu!ele 8nc" ue.
$ Lino 8ncoace, 8i !ise 'eul.
Asa c" n$a a,ut 8ncotro. A@unsese acum aproape 8ntre labele lui in 2at", uit9nu$se rept la
chipul lui. #umai c" n$a putut suporta prea mult pri,irea lui 2i<" si a trebuit s" coboare ochii.
$ Copil e om, !ise 'eul. (ne e B"iatulA
$ A c"!ut e pe st9nc", spuse &ill, a"uginB omnule. #u stia cum s"$i spun" alt2el si i se p"rea
o obr"!nicie s" nu$i spun" 8n nici un 2el.
$ Cum e s$a 8nt9mplat asa ce,a, Copil e omA
$ A 8ncercat s" m" 8mpieice pe mine s" ca, omnule.
$ -i e ce st"teai at9t e aproape e margine, Copil e omA
$ E"ceam pe gro!a,a, omnule.
$ Eoarte bun r"spunsul, Copil e om. -" nu mai 2aci asa. -i acum Cpentru prima oar" chipul
'eului nu mai p"rea at9t e se,erD a2l" c" B"iatul e tea2"r. '$am su2lat p9n" 8n #arnia. 0ns",
2iinc" ai 2"cut ce$ai 2"cut, misiunea ta ,a 2i mai grea.
$ L" rog, omnule, ce misiuneA
$ ;isiunea pentru care te$am chemat pe tine si pe el aici, a2ar" in lumea ,oastr".
&ill era tare neumerit". =Pesemne c" m" con2un" cu altcine,a>, se g9nea ea. #u 8nr"!nea
s"$i spun" asta 'eului, esi simtea c" lucrurile se puteau 8ncurca 8ngro!itor, ac" n$o 2"cea.
$ -pune cu glas tare ce g9nesti, Copil e om, 8i !ise 'eul.
$ ;" 8ntrebam $ aic" $ n$ar 2i ,reo con2u!ie la mi@locA Eiinc" s" stiti c" pe mine si pe -crubb
nu ne$a chemat nimeni. -crubb a !is c" trebuia s" strigam $s" strig"m pe Cine,a $ cu un nume
pe care nu$l cunosteam $ si c" poate acel Cine,a ne "ea rumul 8n"untru. -i asa am 2"cut,
up" care am g"sit poarta escuiat".
$ #u m$ati 2i strigat, ac" nu ,$as 2i strigat eu pe ,oi, spuse 'eul.
$ Atunci, umnea,oastr" sunteti acel Cine,a, omnuleA 8ntreb" &ill.
$ )a. -i acum ,ei a2la care e misiunea ta. )eparte e aici, pe t"rimul #arniei, tr"ieste un rege
b"trin, care e trist 2iinc" nu are nici un urmas e acelasi s9nge cu el, c"ruia s"$i lase mostenire
tronul. #u are nici un mostenitor, pentru c" unicul s"u 2iu a 2ost 2urat cu multi ani 8n urm" si
nimeni 8n #arnia nu stie une a 2ost us printul sau ac" mai e m"car 8n ,iat". )ar e 8n ,iat", 8ti
poruncesc s"$l cauti pe acest print pierut, si ori 8l g"sesti si 8l auci 8napoi acas" la tat"l lui,
str"uinu$te in r"sputeri s" ai e el? ori te 8ntorci 8n lumea ta.
$ Cum, ," rogA !ise &ill.
$ Am s"$ti spun, Copil", 2"cu 'eul. Iat" semnele prin care te ,oi c"l"u!i 8n c"utarea ta. PrimulB
e 8nat" ce ,a p"si 8n #arnia, B"iatul *ustace se ,a 8nt9lni cu un prieten rag e oinioar".
Trebuie s" 8l salute numaiec9t? ac" o ,a 2ace, ,eti a,ea am9noi a@utor bun. Al oileaB trebuie
s" pleci in #arnia spre nor, p9n" ce a@ungi la cetatea ruinat" a ,echilor uriasi. Al treileaB ,ei
g"si ce,a scris pe o piatr" 8n acea cetate ruinat" si ,a trebui sa 2aci precum scrie acolo. Al
patruleaB 8l ,ei recunoaste pe Printul pierut, ac" 8l ,ei g"si, up" 2aptul c" ,a 2i prima
persoan" 8nt9lnit" 8n c"l"toriile tale, care 8ti ,a cere s" 2aci ce,a 8n numele meu, 8n numele lui
Aslan.
Cum i se p"ru c" 'eul terminase, &ill se g9ni c" nu strica s" spun" si ea ce,a. Asa c" !iseB
$ L" multumesc 2rumos. Am s" ,".
$ Copil", !ise Aslan, cu glas ce,a mai bl9n, poate nu ,e!i chiar at9t e bine. )ar nu trebuie s"
uiti primul pas. Repet"$mi, 8n orine, cele patru semne.
&ill 8ncerc", 8ns" nu i!buti prea bine. Asa c" 'eul o corect" si o puse s" le repete iar"si si iar"si,
p9n" ce &ill a@unse s" le spun" per2ect. A a,ut mult" r"bare cu ea, asa c", up" ce au
terminat, &ill si$a luat inima 8n inti si l$a 8ntrebatB
$ L" rog, cum pot s" a@ung 8n #arniaA
N Pe r"su2larea mea, 8i !ise 'eul. Te ,oi su2la p9n" 8n ,estul lumii, cum l$am su2lat si pe
*ustace.
$ Am s"$l prin la timp ca s"$i pot spune primul semnA )ar presupun c" nu contea!". )ac"
,ee un ,echi prieten, cum s" nu se uc" s" ,orbeasc" cu elAF
$ #$ai timp e pierut, 8i spuse. )e aceea trebuie s" te trimit numaiec9t. Lino. ;ergi 8n 2ata
mea p9n" la marginea st9ncii.
&ill stia prea bine c" ac" nu mai era timp e pierut era oar in ,ina ei. =)ac" nu m$as 2i at
asa 8n spectacol, -crubb si cu mine am 2i mers 8mpreun". -i ar 2i au!it si el toate instructiunile>,
se g9nea ea. Asa c" a 2"cut cum i s$a spus. I se p"rea 2oarte alarmant s" mearg" 8napoi spre
marginea st9ncii, mai ales c" 'eul nu p"sea l9ng" ea, ci 8n spatele ei, ne2"c9n nici un !gomot
cu labele moi.
0ns" cu mult 8nainte e a se apropia e bu!a pr"pastiei, glasul in spatele ei spuseB
$ -tai pe loc. 0n c9te,a clipe, ,oi su2la. )ar mai ales nu uita, nu uita, nu uita semnele. Repet"$ti$
le c9n te scoli imineata si c9n te culci seara, ar si c9n te tre!esti noaptea in somn. -i,
oric9t e stranii ar 2i lucrurile care ti s$ar putea 8nt9mpla, nu te l"sa ab"tut" in calea ta si
urmea!" semnele, 8n al oilea r9n, ,reau s" te pre,in. Aici, pe munte, am ,orbit cu tine clarB nu
,oi 2ace aesea la 2el si 8n #arnia. Aici, pe munte, aerul e curat si limpee, si asa e si mintea ta?
pe m"sur" ce ,ei c"ea 8n #arnia, aerul se ,a 8ngrosa. Eii cu mare b"gare e seam" s" nu$ti
!"p"ceasc" mintea. Iar semnele pe care le$ai 8n,"tat aici nu ,or sem"na eloc cu ceea ce cre!i
tu c" ar trebui s" semene, atunci c9n le ,ei 8nt9lni acolo. )e aceea, e 2oarte important s" le stii
pe e rost si s" nu ai nici un 2el e atentie aparentelor. Tine minte semnele si cree 8n ele.
#imic altce,a nu contea!". -i acum, 2iic" a*,ei, rum bun...
-pre s29rsitul spuselor lui, ,ocea 8i e,enise tot mai slab", iar acum se stinse cu totul. &ill pri,i 8n
spate. -pre uimirea ei, ,"!u st9nca la peste o sut" e metri 8n urma, iar pe 'eu 8l !"ri pe
marginea pr"$pastiei, ca o pat" aurie si str"lucitoare, 8si 8nclestase intii si pumnii, astept9nu$
se ca respiratia 'eului s" 2ie ca un su2lu cumplit e puternic? 8ns" r"su2larea lui 2usese e2ecti,
at9t e lin", 8nc9t &ill nici nu$si "use seama c9n p"r"sise pam9ntul. -i acum, pe o istant"
e mii si mii e metri eesubt, 8n @urul ei, nu era ec9t aer.
Pentru o 2ractiune e secun" oar, se simti speriat". Pe e o parte, lumea e sub ea era at9t
e eparte, 8nc9t i se p"rea c" n$a,ea nimic e$a 2ace cu ea. Pe e alt" parte, era 2oarte
con2ortabil s" pluteasc" asa, pe r"su2larea 'eului. )escoperi c" putea sta 8ntins" pe spate sau
pe burt", c" se putea r"suci cum po2tea, e<act ca 8n ap" Cac" ai 8n,"tat s" 2aci pluta bineD. -i,
8ntruc9t se misca 8n ritmul r"su2l"rii, nu era eloc ,9nt, iar aerul p"rea elicios e cal. #u era
niciecum ca 8n a,ion, une e mult !gomot si simti toate ,ibratiile. )ac" &ill ar 2i 2ost ,reoat" cu
balonul, poate i s$ar 2i p"rut c" seam"n" cu ceea ce i se 8nt9mpla acum? oar c" e ast" at"
era mult mai bine.
C9n 8ntoarse capul acum, e,alua pentru prima oar" ae,"rata m"rime a muntelui e pe care
plecase.
-e 8ntreba cum e un munte at9t e urias nu era acoperit e !"pa" si gheat" $ =8ns" presupun
c" totul e alt2el 8n lumea asta>, se g9ni &ill. Pe urma pri,i sub ea? ar 2iin at9t e sus, nu$si
putu a seama ac" plutea peste uscat sau peste mare, si nici cu ce ,ite!" se eplasa.
$ *i, 2ir$ar s" 2ieF -emneleF !ise &ill, brusc. Ce$ar 2i s" le mai repetAF O secun"$ou", o cuprinse
panica, 8ns" constat" repee c" 8nc" le putea spune corect. Bun, eci asta e 8n regul", !ise ea
si se lungi pe aer ca pe o so2a, o2t9n multumit".
$ P"i, e limpee c" am ormit, 8si !ise &ill up" c9te,a ceasuri. Au!i, s" ormi 8n aerFFF ;" 8ntreb
ac" a mai 2"cut care,a asa ce,a. *u nu cre. Oh, la naiba $ probabil c" -crubbF 8n aceeasi
c"l"torie, cu ce,a 8naintea mea. Ia hai s" ,eem cam cum e acolo, @os.
L"!u un 2el e c9mpie enorm", e un bleumarin 2oarte 8nchis. )ealuri nu se !"reau, 8ns" niste
chestii albe estul e m"ricele se miscau 8ncet peste ea. =:stia or 2i norii, se g9ni ea. )ar mult
mai mari ec9t cei pe care 8i ,eeam e pe st9nca. Presupun c" sunt mai mari, 2iinc" sunt mai
aproape, 8nseamn" c" tot mai cobor. -"$l ia naiba e soareF>
-oarele, care la 8nceputul c"l"toriei 2usese easupra capului, acum 8i intra rept 8n ochi. )e
une se putea euce c" si el cobora, ar 8naintea ei. -crubb a,ea reptate c9n spunea c" &ill
Cnu stiu cum e cu 2etele 8n generalD nu prea a,ea habar e punctele carinale. Altminteri, ar 2i
stiut ca, atunci c9n soarele 8ncepe s"$ti intre 8n ochi, 8nseamn" c" mergi spre ,est.
Pri,in 2i< spre c9mpia albastra e eesubt, remarc" numaiec9t c" ici si colo e<istau niste
punctisoare e o culoare mai stears", ar mai str"lucitoare totoat" =* mareaF se g9ni &ill.
Cre c" alea sunt niste insule.> -i chiar asta erau. -e prea poate s$o 2i cuprins in,iia, ac" ar 2i
stiut c" unele intre ele erau insule pe care -crubb le ,"!use e pe puntea unei cor"bii, ba c" si
ebarcase pe ele? numai c" ea nu stia toate astea. Pe urm", ce,a mai t9r!iu, 8ncepu s" obser,e
mici creturi pe acea oglin" nete" si albastr"B creturile acelea m"runte erau pesemne niste
imense ,aluri e ocean, ac" te$ai 2i nimerit 8n ,iitoarea lor. -i acum, e$a lungul ori!ontului, era
o linie groas" si 8ntunecat", care se 8ngrosa si se 8ntuneca at9t e repee, 8nc9t o ,eeai cum
crestea tot mai mult. Asta a 2ost prima o,a" pri,itoare la ,ite!a imens" cu care c"l"torea. -i
stia c" linia aceea care se 8ngrosa era probabil uscatul.
Brusc, in st9nga Cc"ci ,9ntul b"tea inspre suD, s$a n"pustit spre ea un nor mare si alb, e
ata asta la acelasi ni,el cu ea. -i, p9n" s" se e!meticeasc", s$a tre!it rept 8n mi@locul acelei
materii reci, umee si cetoase. A simtit c" i se taie r"su2larea, 8ns" n$a stat acolo ec9t c9te,a
clipe. A iesit clipin in ochi sub lumina soarelui si a constatat c" a,ea hainele ue. C*ra
8mbr"cat" cu un sacou si un tricou gros e bumbac? purta sort, ciorapi lungi si niste sosete
r"gute, c"ci 8n Anglia 2usese o !i tare noroioas".D C9n a iesit in nor era mai @os ec9t atunci
c9n intrase? si, e cum a iesit, a remarcat ce,a la care ar 2i trebuit s" se 2i asteptat, presupun,
totusi constatarea a surprins$o si a socat$o. Kgomotele. P9n" atunci c"l"torise 8ntr$o liniste
es",9rsit". Acum, pentru prima oar", a au!it ,uietul ,alurilor si tip"tul pesc"rusilor. -i tot acum
a simtit mirosul m"rii. #u mai 8nc"pea nici o 8noial" 8n pri,inta ,ite!ei cu care se eplasa. A
,"!ut cum se ciocnesc ou" ,aluri, 8mprosc9n spum"? 8ns" 8ntr$o clipit" imaginea aceasta
r"mase la ,reo sut" e metri 8n urm". (scatul se apropia cu o ,ite!" ametitoare. Leea niste
munti une,a eparte si alti munti ce,a mai aproape, 8n st9nga. Leea gol2uri si promontorii,
p"uri si c9mpuri, pla@e acoperite e nisip. Kgomotul ,alurilor care se sp"rgeau la mal se 8ntetea
cu 2iecare secun", 8n"busin celelalte !gomote ale m"rii.
Brusc, 29sia e p"m9nt se es2"cea rept 8n 2ata ei. A@unsese la gura unui r9u. -e a2la 2oarte @os
acum, la nici un metru easupra apei. Creasta unui ,al i se i!bi e egetul mare e la picior,
stropin$o cu spum" si u9n$o aproape p9n" la talie. Acum pierea ,ite!", 8n loc s" 2ie purtat"
8n susul r9ului, aluneca spre malul in st9nga ei. *rau at9tea lucruri e ,"!ut, 8nc9t nici nu le
putea cuprine pe toate? o pa@iste ,ere si nete", o corabie cu un colorit at9t e str"lucitor,
8nc9t p"rea o bi@uterie imens", turnuri si creneluri, 2lamuri 2lutur9n 8n aer, o multime e oameni,
,esminte ,iu colorate, armuri, aur, s"bii, mu!ic", 8ns" toate acestea i se 8n,"lm"seau 8n 2ata
ochilor. Primul lucru pe care 8l ,"!u clar era c" ateri!ase si st"tea 8n picioare 8ntr$o p"ure
eas" aproape e r9u, iar acolo, la c9ti,a metri e ea, se a2la -crubb.
-e g9ni 8n primul r9n c" b"iatul ar"ta tare murar, ne8ngri@it si 8n general absolut banal. Iar
apoi, 8si !ise 8n sinea eiB =Ce u" sunt si euF>
Capitolul 3
R*+*'* P'*AC: P* ;AR*
Ceea ce$l 2"cea pe -crubb s" par" at9t e murar si e sori Cla 2el ca si pe &ill, ac" s$ar 2i
putut ,eeaD era splenoarea lucrurilor care 8l 8ncon@urau. )ar, hai mai bine s" ,i le escriu.
Printr$o espic"tur" a muntilor pe care &ill 8i !"rise 8n ep"rtare, c9n se apropia e uscat,
lumina as2intitului se re,"rsa peste o pa@iste lin". Iar pe pa@istea aceea, se 8n"lta un castel cu
multe turnuri si 2oisoare, ale c"rui s29rle!e e ,9nt sclipeau 8n lumin"? cel mai 2rumos castel pe
care &ill 8l ,"!use ,reoat". Ce,a mai aproape, se a2la un chei in marmur" alb", la care era
amarat" corabiaB o corabie semeat", cu teug" !,elt" si cu pupa 8nalt", aurie si rosie, cu un
steag m"ret 8n ,9r2ul catargului si nenum"rate 2lamuri 2lutur9n pe punti, cu un sir e scuturi,
str"lucitoare ca argintul, e$a lungul parapetelor. *stacaa 2usese asternut" spre &ill, iar la ba!a
ei, preg"tinu$se s" urce la bor, st"tea un b"tr9n nins e ani. Purta o mantie rosie
somptuoas", eschis" 8n 2at", sub care se !"rea o c"mas" e !ale in argint. Pe cap, a,ea un
cerculet subtire e aur. Barba, alb" ca !"paa, 8i a@ungea aproape p9n" la br9u. -e tinea estul
e rept, re!em9nu$se cu o m9n" e um"rul unui omn 8mbr"cat 2oarte lu<os, care p"rea
ce,a mai t9n"r ec9t elB 8ns" se ,eea c" era tare b"tr9n si subre, 8ti l"sa impresia c" orice
aiere e ,9nt 8l putea su2la ca pe o 2run!" uscat". A,ea ochii ume!i.
Imeiat 8n 2ata Regelui $ care se r"sucise s" le ,orbeasc" oamenilor 8nainte e a urca la borul
cor"biei $ se a2la un sc"unel pe roti si, 8nh"mat la el, un m"g"rusB nu mai mare ec9t un c9ine
mare e ,9n"toare. Pe acest scaun st"tea un piticut gras. *ra 8mbr"cat la 2el e elegant si lu<os
ca si Regele, 8ns" in cau!a gr"simii si a 2aptului c" st"tea ghemuit printre perne, e2ectul era
e<act i2eritB parc" era un morman 2"r" 2orm" 2"cut in blan", m"tase si cati2ea. *ra la 2el e
b"tr9n ca si Regele, 8ns" mai s"n"tos si ,oinic, cu niste ochi 2oarte ageri. Cum nu purta nimic
pe cap si, pe easupra, mai era si chel, teasta lui mare str"lucea 8n lumina amurgului, ca o
minge e biliar gigantic".
Ce,a mai 8n spate, 8n semicerc, st"teau curtenii, cum 8si "u seama &ill imeiat ;erita s"$i
pri,esti, 2ie numai si pentru ,esmintele si armurile pe care le purtau. )up" cum erau postati,
sem"nau mai egrab" cu o bra!" e 2lori ec9t cu un grup e persoane, 8ns" ce$a 2"cut$o pe
&ill s" r"m9n" e$a reptul cu gura c"scat" si s" holbe!e ochii mari au 2ost oamenii e acolo.
Chiar ac" =oameni> nu constituie cu,9ntul potri,it. C"ci, intre 2iintele acelea, oar una in
cinci era omeneasc". Restul erau 2"pturi pe care nu le ,e!i nicioat" 8n lumea noastr". Eauni,
satiri, centauriB &ill 8i stia up" nume, 2iinc" 8i ,"!use 8n po!e. Pitici, e asemenea. ;ai erau si
o multime e animale, pe care le stia eopotri,"? ursi, bursuci, c9rtite, leopar!i, soareci si p"s"ri
2elurite. )ar c9t e i2erite erau e animalele cu acelasi nume in AngliaF (nele erau mult mai
mari $ soarecii, bun"oar", st"teau pe picioarele in spate si a,eau o 8n"ltime e peste @um"tate
e metru. )ar, l"s9n la o parte asta, toate 2"pturile ar"tau alt2el. -e ,eea up" e<presia e pe
chipurile lor c" puteau ,orbi si g9ni e<act ca tine.
=*i r"cieF se g9ni &ill. Prin urmare, e ae,"rat.> 8n clipa urm"toare, a"ug"B =Oare or 2i
prietenosiA> C"ci tocmai remarcase la marginea multimii ,reo oi uriasi si niste 2iinte pe care nu
stia cum s" le enumeasc".
0n clipa aceea, 8i re,enir" n",alnic 8n minte Aslan si semnele. )e o @um"tate e or", uitase cu
totul e ele.
$ -crubbF sopti ea, 8nh"t9nu$l e brat. -crubb, repeeF Le!i pe cine,a cunoscutA
$ Iar ai ap"rutA !ise -crubb, ur9cios Cc"ci a,ea toate moti,ele s" 2ie asaD. Ia taci mai bine in
gur". Lreau s" ascult.
$ #u 2i prost, spuse &ill. #$a,em timp e pierut. Le!i ,reun ,echi prieten pe$aiciA Eiinc"
trebuie s" te uci si s" ,orbesti numaiec9t cu el.
$ Ce tot 8nrugi acoloA !ise -crubb.
$ Aslan, 'eul, !ice c" asa trebuie s" 2aci, insist" &ill cu isperare. ;$am ,"!ut eu cu el.
$ Oh, !"uAF -i ce$a spusA
$ A !is c" prima persoan" pe care ai s$o ,e!i 8n #arnia ,a 2i un ,echi prieten si c" trebuie s"
,orbesti cu el imeiat.
$ P"i, n$am mai ,"!ut 8n ,iata mea pe nimeni e$aici? si, oricum, nici nu stiu ac" asta e #arnia.
$ Parc" !iceai c$ai mai 2ost 8n #arnia, spuse &ill.
$ Ba n$ai 8nteles tu bine, n$am mai 2ost.
$ Asta$i bun"F #u mi$ai po,estit tu...
$ Pentru numele lui )umne!eu, tac"$ti 2leanca si hai s" au!im ce spun "ia.
Regele ,orbea cu piticul, 8ns" &ill nu au!ea ce spunea. -i, in c9te 8si putea a ea seama,
Piticul nu r"spunea nimic, 8ncu,iint9n si misc9n oar in cap. Pe urm", Regele a riicat
glasul si s$a aresat 8ntregii curtiB 8ns" a,ea o ,oce spart", e om 8n ,9rst", asa c" &ill nu prea
8ntelegea nimic in iscursul lui $ mai ales, a,9n 8n ,eere ca se re2erea la oameni si la locuri
e care ea nu au!ise nicioat". C9n a ispr",it cu iscursul, Regele s$a aplecat si l$a s"rutat pe
Pitic pe am9noi obra@ii, s$a 8nreptat e sale, a riicat m9na reapt", 8n semn e
binecu,9ntare, si a pornit, agale, cu pasi so,"ielnici, pe estaca", urc9n la borul cor"biei.
Curtenii p"reau nespus e impresionati e plecarea lui. Peste tot se ,eeau batiste si e
pretutineni se au!eau suspine si pl9nsete. *stacaa a 2ost riicat", e pe pupa au r"sunat
goarnele si corabia a plecat e la chei. C*ra remorcat" e o barc" cu ,9sle, pe care &ill, 8ns", nu
o ,eea.D
$ *i bine $ !ise -crubb, 8ns" nu apuc" s" mai continue, c"ci 8n clipa aceea un obiect mare si alb
$ &ill cre!u o secun" c" era un !meu $ ap"ru plutin prin aer si ateri!a la picioarele lui. *ra o
bu2nit" alb", 8ns" at9t e mare, 8nc9t, 8n picioare 2iin, era ca un pitic ,oinic.
A clipit si a mi@it ochii e parc" ar 2i a,ut ,eerea scurt", a aplecat capul 8ntr$o parte si a !is cu
un glas moale, ar suier"torB
$ Bu$huhu, bu$huhuF Loi cine mai suntetiA
$ Pe mine m" cheam" -crubb, iar ea e Pole, !ise *ustace. Lrei, te rog, s" ne spui une ne
a2l"mA
$ Pe t"r9mul #arniei, la castelul Regelui in Cair Para,el.
$ Cel care tocmai a plecat cu corabia era RegeleA
$ *<act, e<act, spuse Bu2nita cu tristete, scutu$r9nu$si capul mare. )ar ,oi cine suntetiA * ce,a
magic cu ,oi. L$am ,"!ut c9n ati ,enitB !burati. Toat" lumea era at9t e preocupat" e
plecarea Regelui, 8nc9t nimeni n$a obser,at. 0n a2ar" e mine. )in 8nt9mplare, eu ,$am ,"!utB
!burati.
$ Am 2ost trimisi aici e Aslan, !ise *ustace, coborin ,ocea.
$ Bu$huhu, bu$huhuF 2"cu Bu2nita, 8n2oinu$si penele. * cam prea mult pentru mine, c9n nici nu
s$a 8nserat 8nc". #u m" simt 8n apele mele, ec9t up" ce apune soarele.
$ Am 2ost trimisi s"$l g"sim pe Printul pierut, inter,eni &ill, care asteptase cu ner"bare s" intre
si ea 8n ,orb".
$ Asta o au prima oar", spuse *ustace. Care PrintA
$ Ati 2ace mai bine s" ,eniti s" ,orbiti numaiec9t cu 'orul Regent, !ise Bu2nita. * cel e acolo,
in tr"surica tras" e m"garB Piticul Bunil". Pas"rea se 8ntoarse si o lu" 8nainte, c"l"u!inu$iB
6uhuF Bu$huhuF Ce mai huhuF #u pot 8nc" g9ni limpee. * prea e,reme.
$ Cum 8l cheam" pe RegeA 8ntreb" *ustace.
$ Caspian al O$lea, !ise Bu2nita. -i &ill se 8ntreb" e ce -crubb se oprise brusc si se 2"cuse li,i
la 2at". Parc" nu i se p"ruse nicioat" at9t e istrus. )ar nu mai apuc" s"$l 8ntrebe ce p"tise,
c"ci a@unseser" la pitic, care luase 8n m9n" h"turile m"garului si se preg"tea s" se 8ntoarc" la
castel. ;ultimea curtenilor se 8mpr"stiase, pornin toti 8n aceeasi irectie, unii singuri, altii c9te
oi, ba unii 8n grupuri mici, ca lumea care pleac" e la un meci sau e la o curs" e cai.
$ Bu$huhuF 6mF 'orule Regent, !ise Bu2nita, aplec9nu$se un pic, cu ciocul l9ng" urechea
Piticului.
$ *iAF Ce s$a 8nt9mplatA 2"cu Piticul.
$ )oi str"ini, st"p9ne, !ise Bu2nita.
$ Tr"iniF Ce ,rei s" spuiA se mir" Piticul. *u ," oi pui e om groa!nic e murari. Ce ,orA
$ Pe mine m" cheam" &ill, !ise &ill, ,9r9nu$se 8n 2at". Area e ner"bare s" e<plice c9t e
important" era treaba pentru care ,eniser".
$ #umele 2etei e &ill, spuse Bu2nita, c9t putea ea e tare.
$ Ce$i chestia astaA 2"cu Piticul. Toate 2etele au 2ost m"cel"riteF #u cre o iot" in toat"
po,estea asta. Ce 2eteA Cine le$a m"cel"ritA
$ )oar o 2at", st"p9ne, 8l l"muri Bu2nita. O cheam" &ill.
$ 6ai, ,orbeste, ,orbeste oat", spuse Piticul. Termin" cu b9!9itul si p"l",r"geala asta la
urechea mea. Cine a 2ost m"cel"ritA
N #$a 2ost nimeni m"cel"rit, !bier" Bu2nita.
$ CineA
$ #I;*#I.
N Bine, bine. #u$i ne,oie s" tipi asa. #u$s chiar at9t e sur, s" stii. Ce te$a apucat s" ,ii aici
s"$mi spui c" n$a 2ost nimeni m"cel"ritA -i e ce s" 2i 2ost m"cel"rit care,aA
$ ;ai bine spune$i c" eu sunt *ustace, !ise -crubb.
N B"iatul e *ustace, st"p9ne, !bier" Bu2nita c9t o tinea pliscul.
$ OstasA !ise Piticul, ener,at. P"i, o 2i. -i, ce, "sta$i moti, s"$l auci 8n 2ata @ustitieiA 6eiA
$ #u ostas, spuse Bu2nita. *(-TAC*.
$ Ostatic, aA 6abar n$am ce tot 8nrugi acolo. (ite ce e, &up9ne Pan"$'uminat"? c9n eu eram
Pitic t9n"r, 8n tara asta e<istau p"s"ri si lighioane ,orbitoare, care chiar puteau ,orbi. #u tu
b"lm"@eli, nu tu bolboroseli sau susoteli in astea. #icioat", omnul meu. (rnus, cornetul, te
rog...
(n mic Eaun, care st"tuse t"cut l9ng" Pitic, 8i 8ntinse un cornet acustic in argint. -em"na cu o
serpentina e alambic, asa c" tubul se 8ncol"cea e<act pe up" cea2a Piticului, 8n timp ce 8si
monta cornetul, Bu2nita, Pan"$luminat", le spuse brusc copiilor 8n soapt"B
$ ;$am mai limpe!it nitel la cap. -" nu spuneti nimic espre Printul pierut. Am s" ," e<plic mai
t9r!iu. #u e bine, nu e bine, bu$huhuF Ce mai huhuF
$ Bun, !ise Piticul, ac" ai 8ntr$ae,"r e spus ce,a logic si inteligent, &up9ne Pan"$luminat", 2"
bine si spune. Trage a9nc aer 8n piept si nu care cum,a s" ,orbesti prea repee.
Cu a@utorul copiilor si 8n ciua unui acces e tuse care 8l !g9lt9i pe Pitic, Pan"$luminat" 8l lamuri
ca str"inii 2useser" trimisi e Aslan, pentru a ,i!ita curtea #arniei. Piticul riic" iute pri,irea spre
ei, cu o noua e<presie 8n ochi.
$ I$a trimis 'eul 8nsusi, chiar asaA 2"cu el. -i in... mmm... in cel"lalt 'oc... e incolo e
cap"tul lumii, aA
$ )a, st"p9ne, r"cni *ustace 8n cornet.
$ (n Eiu al lui Aam si o Eiic" a *,ei, aiA !ise Piticul.
Ins" cei e la -coala *<perimental" nu au!iser" e Aam si *,a, asa c" &ill si *ustace nu$i
putur" r"spune la aceast" 8ntrebare. -e p"rea, 8ns", c" Piticul nici nu b"gase e seam".
$ *i bine, ragii mei, spuse el, lu9nu$i e m9n" si 8nclin9n usor capul. Cu rag" inim", ," ure!
bun ,enit. )ac" m"rinimosul Rege, bietul meu -t"p9n, nu s$ar 2i 8mbarcat chiar acum spre cele
-apte Insule, s$ar 2i bucurat si el nespus e ,enirea ,oastr". -i$ar 2i aus aminte e tinerete,
m"car o clip" $ 2ie si numai o clip". *i, acum, e ,remea s" cin"m. ;9ine imineat", 8n plenul
s2atului, 8mi ,eti po,esti cu ce treburi ati ,enit. &up9ne Pan"$lumi$nat", 8ngri@este$te ca oaspetilor
nostri s" li se pun" la ispo!itie, cu toat" cinstea cu,enit", ormitoare, haine potri,ite si toate
celelalte e trebuint". -i $Pan"$luminat" $ ,reau s"$ti spun ce,a oar tie, la ureche...
Asa c" Piticul 8si lipi gura e capul Bu2nitei, intention9n, negresit, s"$i ,orbeasc" 8n soapt"B
ar, ca toti sur!ii, nu stia s"$si controle!e ,olumul ,ocii, asa c" am9noi copiii au!ir" per2ectB =Ai
gri@" s" se spele cum trebuie>.
Acestea 2iin !ise, Piticul 8si 8nghionti m"garul si porni spre castel, 8ntr$un 2el e trap cl"tinat
Cmicul animal era 2oarte grasD, 8n timp ce Eaunul, Bu2nita si copiii ,eneau 8n urm", ce,a mai
8ncet. -oarele apusese si a2ar" se mai r"corise.
Tra,ersar" pa@istea, trecur" apoi printr$o li,a" p9n" spre Poarta e nor a cet"tii Cair Para,el,
care era eschis", 8n"untru, curtea era acoperit" e iarb". Eerestrele somptuoasei s"li in
reapta lor si cele ale unui grup estul e 8nc9lcit e cl"iri, a2late rept 8n 2at", erau e@a
luminate. Bu2nita 8i conuse 8n"untru, une se i,i o persoan" tare 8nc9nt"toare, pentru a se
ocupa e &ill. #u era cu mult mai 8nalt" ec9t &ill, 2iin cu mult mai supl", 8ns", si e,ient e@a la
maturitate, gratioas" ca o salcie, cu p"rul m"t"sos si parc" mitos. O conuse pe &ill 8ntr$o
8nc"pere rotun", 8n$tr$unul intre 2oisoare, une se a2la o c"it" 8ngropat" 8n paroseal"? 8n
,atra turtit" area un 2oc cu lemne mirosin ulceag, iar in ta,anul boltit at9rna o lamp" cu un
lant e argint. Eereastra "ea spre ,est, pri,elistea e!,"luin ochiului ciuatul t"r9m al
#arniei? &ill ,"!u urmele rosietice ale apusului e soare care mai str"luceau 8nc" 8n spatele
muntilor 8nep"rtati. Peisa@ul acesta o 2"cea s" t9n@easc" up" alte a,enturi, 9nu$i
certituinea c" acum era oar la 8nceputul lor.
)up" ce a 2"cut baie, s$a piept"nat si si$a pus hainele care 2useser" preg"tite special pentru ea
$genul e ,esminte pl"cute pe piele, care arat" 2rumos, miros 2rumos si 2ac !gomote pl"cute
c9n te misti N ar 2i ,rut s" se uc" s" contemple in nou minunata pri,eliste e a2ar", numai
c" a au!it un bubuit 8n us", asa c" a renuntat.
$ Intr", !ise &ill. -i 8n"untru 8si 2"cu aparitia -crubb, 8mb"iat si 8mbr"cat superb cu haine
narniene. #umai c", up" mutra lui, n$ai 2i !is c" era prea ,esel.
$ Oh, 8n s29rsit am at e tine, !ise el, 8n2uriat, a!,9rlinu$se pe un scaun. #ici nu stii e c9n te
caut.
$ *i bine, iat" c" m$ai g"sit, spuse &ill. Ki si tu, -crubb, nu$i asa c" totul e nemaipomenitAF
(itase pe moment e semne si e Printul pierut.
$ Aha, ,as"!ic" asta e p"rerea taA spuse -crubb? si up" o pau!", a"ug"B Regret in tot
su2letul c" am ,enit.
$ *i na, e ce naibaA
$ #u pot s" suport, !ise -crubb. -"$l ," pe Rege, pe Caspian, a@uns un mosneag, care abia se
tine pe picioare. *... e 8nsp"im9nt"tor.
$ )ar e ce, cu ce te a2ectea!" asta pe tineA
$ Oh, nu 8ntelegi nimic. -igur, ac" m" g9nesc bine, nici n$ai a,ea cum. #u ti$am spus c" 8n
lumea asta timpul curge alt2el ec9t la noiA
$ Cum aic"A
$ Timpul pe care 8l petreci aici nu consum" nimic in timpul nostru. Pricepi cum ,ine astaA
Oric9t e mult timp ,om sta aici, ne ,om 8ntoarce la -coala *<perimental" e<act 8n momentul
acela, c9n am plecat...
$ #$ar 2i prea istracti,...
$ Oh, tac"$ti 2leancaF #u m" mai tot 8ntrerupe. -i c9n te 8ntorci 8n Anglia $ 8n lumea noastr" $
nu$ti ai seama cum curge timpul aici. Cine stie c9ti ani trec 8n #arnia 8ntr$un an e$al nostru,
e$acas". Eratii Pe,ensie mi$au e<plicat toate astea, ar, ca un prost ce sunt, n$am tinut minte.
-e pare c" au trecut cam sapte!eci e ani $ ani narnieni $ e c9n am 2ost ultima oar" aici.
Acum pricepiA ;$am 8ntors si l$am g"sit pe Caspian mos, b"tr9n.
$ Prin urmare, Regele era ,echiul t"u prietenF !ise &ill. 0i ,enise 8n minte un g9n oribil.
$ Pai, cam asa cre si eu, 2ir$ar s" 2ie e treab", !ise -crubb, am"r9t. )ac" ai sti ce prieteni buni
am 2ostF )ata trecut" era oar cu c9ti,a ani mai mare ec9t mine. -i s"$l ,e!i acum om b"tr9n
cu barba alb", si s"$ti auci aminte cum era Caspian 8n imineata c9n am capturat Insulele
P"r"site, sau c9n ne$am luptat cu -arpele e mare $ nu, e cumplit, cree$m". Parc" n$ar 2i 2ost
at9t e r"u nici ac" a2lam c" a murit.
$ Oh, taci in gur", 8i !ise &ill, ner,oas". * cu mult mai r"u ec9t cre!i tu. Am 2estelit$o cu primul
-emn.
Eireste c" -crubb n$a priceput nimic. Asa c" &ill i$a po,estit espre con,ersatia ei cu Aslan,
espre cele patru semne si espre misiunea ce le 2usese 8ncreintat" $ s"$l g"seasc" pe Printul
pierut.
$ Asa c" ai priceput, 8ncheie ea, ai ,"!ut un ,echi prieten, e<act cum spunea Aslan, si ar 2i
trebuit s" te uci numaiec9t s" ,orbesti cu el. Or, n$ai 2"cut asta si totul e acum aiurea, e la
bun 8nceput.
$ )ar e une era eu s" stiuA !ise -crubb.
$ )ac" m"car m$ai 2i ascultat un pic, c9n am 8ncercat s"$ti spun, totul ar 2i 2ost 8n regul", 8l
mustr" &ill.
$ )a, si ac" nu te$ai 2i prostit pe marginea st9ncii, c9n a 2ost c9t pe$aci s" m" omori $ a, a
N ai au!it bine, s" m" omori, si am s" tot repet asta p9n" or s"$ti ias" peri albi, s" te saturi $ am
2i ,enit aici 8mpreun" si am 2i stiut am9noi ce trebuie 2"cut.
$ Presupun c" el a 2ost prima persoan" pe care ai ,"!ut$o, nuA 8ntreb" &ill. Probabil c" ai a@uns
aici cu multe ore 8naintea mea. *sti sigur c" n$ai ,"!ut pe altcine,a 8nainteA
$ Am a@uns aici oar cu un minut 8naintea ta, 8i r"spunse -crubb. Pesemne c" pe tine te$a su2lat
mai repee ec9t pe mine. Ca s" recupere!e timpul pierutB timpul pierut e tine.
$ *sti o brut", -crubb, !ise &ill. 6eiF Asta ce$o mai 2iA
*ra clopotul castelului care suna e cin", asa c" in 2ericire s$a pus cap"t cior","ielii ce risca
in clip" 8n clip" s" se trans2orme 8ntr$un scanal e toat" 2rumusetea. )e ata asta, am9noi
au a,ut po2t" e m9ncare.
Cina 8n m"reata sal" a castelului a 2ost cel mai minunat lucru pe care 8l ,"!user" ei ,reoat"?
c"ci, esi *ustace mai 2usese 8n lumea aceasta, 8si petrecuse toat" ,i!ita pe mare si nu stia
nimic e splenoarea si e curtenia narnienilor la ei acas". Elamurile 2luturau e pe acoperis si
2iecare 2el e m9ncare era ,estit cu goarne si timpane. -$au ser,it supe care, oar g9ninu$te
la ele, 8ti l"sa gura ap", pesti eliciosi, ,9nat, p"un, coto2ene, 8nghetate, @eleuri, 2ructe, nuci,
precum si tot 2elul e ,inuri si e r"coritoare in 2ructe. P9n" si *ustace a o,ationat 8nc9ntat,
recunosc9n c" era =tr"snet>. -i, up" ce s$a terminat cu m9ncarea si cu b"utul, un poet orb a
,enit s" c9nte ,echea bala" a Printului Cor, 8n care se pomeneste e Ara,is si e calul Bree,
numit" Calul si B"iatul? 8n ea e ,orba espre o 8nt9mplare petrecut" 8n #arnia, Calormen si
tinuturile intre ele, 8n *poca e Aur, c9n Peter era ;arele Rege in Cair Para,el. C#$am timp
s" ,$o spun acum, esi ar merita au!it".D
C9n 8si t9rau picioarele sus spre ormitoare, c"sc9n e le trosneau 2"lcile, &ill spuseB =Pun
pariu c" o s" ormim bine la noapte>? c"ci a,useser" o !i plin". Ceea ce o,eeste c9t e putin
stim espre ceea ce o s" ni se 8nt9mple 8n continuare.
Capitolul 1
-EAT(' B(E#IT*'OR
Ce ciuat eF cu c9t ti$e mai somn, cu at9t 8ti ia mai mult timp s" te bagi 8n pat? mai ales ac" ai
norocul ca 8n camer" s" ar" un 2oc bun. &ill a,ea sen!atia c" nu putea nici m"car s" 8nceap"
s" se e!brace, ac" mai 8nt9i nu st"tea un pic @os, 8n 2ata 2ocului. -i, e 8nat" ce s$a ase!at,
n$a mai a,ut che2 s" se riice, 8si spusese e@a e cinci ori =Trebuie s" m" culc>, c9n a tres"rit
au!in o b"taie 8n geam.
-$a riicat 8n picioare, a tras pereaua si la 8nceput n$a ,"!ut nimic, ec9t be!na cea mai
a9nc". Pe urm" a s"rit in loc si s$a tras 8napoi, c"ci ce,a 2oarte mare se n"pustise 8n
2ereastr" b"t9n tare 8n geam. 0i trecu prin cap un g9n tare nepl"cutB =)ac" prin tara asta au
2luturi uriasiF P2uiF> )ar, mai apoi, chestia aceea a ap"rut in nou si, e ata asta, a 2ost aproape
sigur" c" a ,"!ut un cioc si c" tocmai ciocul acela b"tuse 8n geam. =* o pas"re urias", se g9ni
&ill. O 2i ,reun ,ulturA> #u prea a,ea ea che2 e ,i!ite, 2ie ele si in partea unui ,ultur, 8ns" a
eschis 2ereastra si s$a uitat a2ar". #umaiec9t, 29l29in !gomotos in aripi, creatura a ateri!at
pe per,a!, umpl9n toat" 2ereastra, asa c" &ill a trebuit s" se trag" 8napoi ca s"$i 2ac" loc. *ra
Bu2nita.
$ -sst, ssstF Bu$huhu, bu$huhu, !ise Bu2nita. #u 2ace g"l"gie. Ia spune, chiar ,reti 8ntr$ae,"r s"
2aceti ce trebuie s" 2acetiA
$ Te re2eri la Printul pierutA !ise &ill. )a, asa trebuie. C"ci acum 8si aminti e ,ocea si e chipul
'eului, pe care aproape le uitase 8n timpul osp"tului si al recit"rii in sal".
$ BunF 2"cu Bu2nita. Atunci, n$a,em ,reme e pierut. Trebuie s" plecati numaiec9t e aici. ;"
uc eu s"$l scol si pe cel"lalt om. Pe urm", ,in s" te iau si pe tine. #$ar strica s"$ti schimbi
hainele e gal" si s" pui ce,a cu care s" poti merge la rum. ;" 8ntorc c9t ai !ice peste, Bu$
huhuF
-i, 2"r" s" astepte ,reun r"spuns, a luat$o in loc.
)ac" &ill ar 2i 2ost mai 8n,"tat" cu a,enturile, ar 2i putut e,entual pune la 8noial" cu,intele
Bu2nitei, 8ns" asa nici nu i$a trecut prin minte s$o 2ac"? si, aemenit" e ieea palpitant" a unei
e,a"ri 8n mie! e noapte, a uitat si e somn. -i$a pus la loc tricoul si sortul N a,ea la centur"
un cutit e cercetas, care s$ar 2i putut s"$i 2ie e 2olos $ si a mai a"ugat c9te,a intre lucrurile
l"sate e 2ata cu p"r m"t"sos. -i$a ales o pelerin" scurt", care 8i ,enea p9n" la genunchi si
a,ea si glug" C=la 2i<, ac" plou">, se g9nea eaD, c9te,a batiste si un piepten. Pe urm" s$a
ase!at @os, preg"tit" s" astepte.
0ncepuse s"$i 2ie iar"si somn, c9n Bu2nita 8si 2"cu aparitia.
$ -untem gata, !ise pas"rea.
$ #$ar strica s"$mi ar"ti rumul, spuse &ill. #u stiu 8nc" toate culoarele e aici.
$ Bu$huhuF 2"cu Bu2nita. #$o s" mergi prin castel. * o iee sortit" esecului. Lei c"l"tori pe mine
si ,om !bura.
$ OhF e<clam" &ill, r"m9n9n cu gura c"scat", c"ci ieea asta nu$i prea sur9ea. #$o s" 2iu prea
grea pentru tineA
$ Bu$huhu, bu$huhuF Termin" cu prostule. Pe cel"lalt l$am si c"rat. +ata. )ar mai 8nt9i, o s"
stingem lampa.
)e 8nat" ce lumina se stinse, 29sia e noapte ce se ,eea pe 2ereastr" nu mai p"ru at9t e
8ntunecoas", ci mai egrab" cenusie. Bu2nita se post" 8n picioare pe per,a!ul 2erestrei, cu
spatele la camer", si riic" aripile. &ill trebui s" se cocoate pe trupul scurt si gras al p"s"rii,
,9r9nu$si genunchii sub aripi si tin9nu$se bine. Penele erau nespus e cale si moi, 8ns" &ill
n$a,ea e ce se prine cu m9inile. =;" 8ntreb cum o 2i c"l"torit -crubb>, se g9ni &ill. -i, e<act
c9n se g9nea la asta, cu un plon@on oribil p"r"sir" per,a!ul? aripile 8i 2osneau pe la urechi, iar
aerul noptii, estul e rece si ume, 8i 2lutura pe 2at".
*ra mult mai luminos ec9t se asteptase si, esi cerul era 8ntunecat, o 29sie argintie si l"ptoas"
se !"rea in locul une luna se ascunsese 8n spatele norilor. C9mpurile e eesubt erau
cenusii, iar copacii negri. B"tea ,9ntul $ susur9n si 8n2oin ,egetatia, ceea ce 8nsemna c" 8n
cur9n a,ea s" plou".
Bu2nita se roti 8n loc, ast2el 8nc9t acum castelul se a2la 8n 2ata lor. 'a 2oarte putine 2erestre se
,eea lumin". Kburau rept peste castel, c"tre nor, tra$,ers9n nul? aerul se 2"cu mai rece, iar
lui &ill i se p"ru c" 8ntre!"reste imaginea Bu2nitei oglinit" 8n apa e eesubt. Cur9n, 8ns",
a@unser" pe malul noric al r9ului, !bur9n peste un tinut 8mp"urit. Bu2nita 8nhat" ce,a cu
pliscul.
$ Oh, nu mai 2ace asa, te rog, !ise &ill. #u te mai smuci asa. *ra c9t pe$aci s" ca.
$ Iart"$m", spuse Bu2nita. Tocmai am 8n2ulecat un liliac. #ici nu stii ce bine te 8ntremea!" la
rum scurt un liliac mic si gr"sut. Lrei s"$ti prin si tie unulA
$ #u, multumesc, !ise &ill, cutremur9nu$se toat". Pas"rea !bura acum ce,a mai @os, iar un
obiect mare si negru se pro2ila sinistru 8n 2ata, ,enin spre ei. &ill n$a,u ,reme ec9t s" ,a" ca
era un turn $ un turn partial ruinat, plin e ieer", i se p"ru ei $ c" se si tre!i ghemuit" toat"
pentru a e,ita arcaa unei 2erestre, c9n Bu2nita se strecur" 8n"untru cu ea 8n spinare, prin
eschi!"tura plin" e p9n!e e p"ian@eni si e ieer", nimerin e la aerul proasp"t al noptii
cenusii 8ntr$un loc 8ntunecos, sus e tot 8n turn. ;irosea a aer 8nchis si, 8n clipa 8n care se "u
@os in spinarea Bu2nitei, &ill pricepu Casa cum ni se 8nt9mpl" aeseaD c" acolo era mare
8nghesuial". Iar c9n in toate irectiile se au!ir" glasuri 2"c9n =Bu$huhuF Bu$huhuF>, 8ntelese
c" 8n"untru era plin e bu2nite. R"su2l" usurat" c9n o ast2el e ,oce spuseB
$ Tu esti, PoleA
$ Tu esti, -crubbA 2"cu &ill.
$ Bun, !ise Pan"$luminat". Cre c" acum suntem toti. 6ai s" tinem un s2at al bu2nitelor.
$ Bu$huhu, bu$huhu. Bra,o tie. *<act asta trebuie s" 2acem, !iser" c9te,a glasuri.
$ )oar o clip", se au!i ,ocea lui -crubb. As ,rea mai 8nt9i s" spun ce,a.
$ 6aie, haie, haie, 2"cur" bu2nitele? iar &ill a"ug"B )"$i rumul.
$ Presupun c" ,oi toti, b"ietilor $ aic", bu2nitelor, !ise -crubb, presupun asaar c" stiti cu totii
c", 8n tinerete, Regele Caspian al O$lea a c"l"torit cu corabia 8n Cap"tul e R"s"rit al 'umii. *i
bine, am 2ost cu el 8n aceast" c"l"torie pe mareB cu el si cu Pispirici, -oarecele, si cu 'orul
)rinian, cu ei toti. -tiu c" pare greu e cre!ut, 8ns" 8n lumea noastr" oamenii nu 8mb"tr9nesc la
2el e repee ca 8n lumea ,oastr". Iat", asaar, ce ,reau s" spunB eu sunt omul Regelui? or,
ac" 8nt9mplarea 2ace ca acest s2at al bu2nitelor s" 2ie un complot 8mpotri,a Regelui, eu nu
,reau s" am e$a 2ace cu el.
$ Bu$huhu, bu$huhu, si noi suntem toate bu2nitele Regelui, !iser" bu2nitele.
$ Atunci, espre ce$i ,orbaA 8ntreb" -crubb.
$ L" l"murim numaiec9t, 2"cu Pan"$luminat". )ac" 'orul Regent, Piticul Bunil", a2l" c" ,reti
s"$l c"utati pe Printul pierut, n$o s" ," lase s" mai plecati. O s" ," tin" 8ncuiati si 2erecati.
$ ;ii e tuneteF e<clam" -crubb. )oar nu ,rei s" spui c" Bunil" e un tr""torA Pe ,remuri, c9n
eram pe mare, am au!it o multime e lucruri espre el. Caspian $ aic", Regele $ a,ea o
8ncreere oarb" 8n el.
$ Oh, nu, se au!i un glas. Bunil" nu e tr""tor, 8ns" peste trei!eci e ap"r"tori ai cau!ei
Cca,aleri, centauri, uriasi buni si tot soiul e alti ,ite@iD s$au pornit la ,remea lor 8n c"utarea
Printului pierut, 2"r" ca ,reunul intre ei s" se mai 8ntoarc" ,reoat". Asa c", 8n cele in urm",
Regele a !is c" nu ,rea ca narnienii lui cura@osi s" piar" c"ut9nu$i 2iul. Prin urmare, acum nu
mai are ,oie nimeni s"$l caute.
$Pe noi, nu se poate s" nu ne lase, !ise -crubb. C9n o sa a2le cine am 2ost si cine m$a trimis.
$ Cine ne$a trimis pe am9noi, se b"g" si &ill 8n ,orb".
$ )a, spuse Pan"$luminat", cre c" e 2oarte probabil ca asa s" 2ie. #umai c" Regele e plecat.
Iar Bunil" ,a respecta legea. 'eal cum altul nu mai 8nt9lnesti, e 8ns" sur ca o bab" si 2oarte
t92nos. #u$l ,eti putea con,inge nici 8n ruptul capului c" a ,enit momentul s" se 2ac" o e<ceptie
e la regul".
$ Te$ai putea astepta ca m"car pe noi s" ne bage 8n seam", 8ntruc9t suntem bu2nite si toat"
lumea stie c9t e inteligente sunt bu2nitele, complet" cine,a. #umai c" a 8mb"tr9nit at9t e mult,
8nc9t ar 2i 8n stare s" !ic"B =;"i. bobocule. Te stiu e c9n erai ou. #u m" 8n,"ta tu pe mine ce
s" 2ac, omnPe. Cap sec ce estiF>
Bu2nita aceasta imita estul e bine ,ocea lui Bunil", asa c" e @ur$8mpre@ur r"sunau r9setele
bu2nitei. Copiii 8ncepur" s"$si ea seama c" atituinea narnienilor 2at" e Bunil" sem"na cu
atituinea ele,ilor la scoal" 2at" e ,reun pro2esor scortos, e care tuturor le era un pic 2ric", e
care toata lumea 8si b"tea @oc, ar pe care 8l pl"ceau cam toti.
$ -i c9t timp ,a 2i plecat RegeleA se interes" -crubb.
$ Ce bine ar 2i ac" am stiF !ise Pan"$luminat". -$a !,onit 8n ultima ,reme ca Aslan a 2ost ,"!ut
pe insule $ parc" 8n Terebinthia, cre. Iar Regele a spus c" ,a 2ace o ultim" tentati,a, 8nainte e
a muri, e a se ,eea 2at" 8n 2at" cu Aslan, pentru a$i cere s2atul re2eritor la cine ,a 2i Rege
up" el. Team" ne e, 8ns", ca, ac" nu se ,a 8nt9lni cu Aslan 8n Terebinthia, se ,a uce 8n
continuare spre r"s"rit, 8n Cele -apte Insule si 8n Insulele P"r"site, iar e acolo si mai eparte,
tot mai eparte. #u pomeneste nicioat" e asta, 8ns" stim cu totii c" n$a uitat c"l"toria aceea
pe mare, p9n" la Cap"tul 'umii. Am con,ingerea c" 8n a9ncul inimii lui ar ,rea s" mearg" in
nou acolo.
$ 0nseamn" c" n$are nici un sens s"$l mai astept"m, nu$i asaA !ise &ill.
$ #u, nici un sens, r"spunse Bu2nita. Oh, ce mai huhuF Ce p"cat c" nu l$ati recunoscut si nu ati
,orbit cu el numaiec9tF Ar 2i aran@at totul $ probabil ,$ar 2i at o armat" cu care s" porniti 8n
c"utarea Printului.
&ill t"cea m9lc, sper9n in tot su2letul c" -crubb a,ea s" se poarte ca,alereste, nei,ulg9n
bu2nitelor e ce se 8nt9mplase asa. Asa a si 2ost, sau, 8n 2ine, cam asa. Aic", -crubb a
bomb"nit oar 8n barb"B =P"i, nu eu am 2ost e ,in">, 8nainte e a spune cu ,oce tareB
$ Eoarte bine. La trebui s" ne escurc"m alt2el. ;ai ,reau 8ns" s" a2lu ce,a. )ac" acest s2at al
bu2nitelor, cum 8i spuneti ,oi, e treab" cinstit" si nu ,i!ea!" nimic r"u, e ce naiba e ne,oie s"
2ie tinut asa 8n secret $ sa ne 8nt9lnim 8ntr$o ruin" 8n crucea noptii, si asa mai eparteAF
$ Bu$huhuF Bu$huhuF !bierar" c9te,a bu2nite. -i une s" ne 8nt9lnim, m" rogA C9n altc9n,a
s" te 8nt9lnesti, ac" nu noapteaA
$ Leeti ,oi, le e<plic" Pan"$luminat", ma@oritatea ,ietuitoarelor in #arnia au niste obiceiuri
tare ne2iresti. Eac tot 2elul e lucruri !iua, sub ra!ele ar!"toare ale soarelui Cp2uiFD, c9n toat"
lumea ar trebui s" oarm". -i, rept urmare, noaptea sunt at9t e oarbe si e t9mpite, 8nc9t nu
poti scoate o ,orb" e la ele. Asa c" noi, bu2nitele, am c"p"tat eprinerea e a ne 8nt9lni la ore
normale, e unele singure, c9n ,rem s" iscut"m i,erse probleme.
$ Am 8nteles, !ise -crubb. Bun, acum, hai s" continu"m. Po,estiti$ne tot ce stiti espre Printul
pierut.
-i atunci, o bu2nit" b"tr9n", alta ec9t Pan"$lumi$nat", s$a apucat s" le spun" po,estea.
Cam cu !ece ani 8n urm", se pare, pe c9n era un 2oarte t9n"r ca,aler, Rilian, 2iul lui Caspian, a
plecat c"lare, cu mama sa, Regina, 8ntr$o imineat" e mai, spre p"rtile norice ale #arniei.
A,eau cu ei nenum"rati nobili si oamne cu ,a!"? toti purtau pe cap ghirlane si 2run!e ,er!i, iar
la cing"toare le at9rnau cornuri? numai c" nu a,eau ul"i cu ei, c"ci plecaser" la plimbare, si nu
la ,9n"toare. Pe la amia!", c9n era cal, au a@uns la o poienit" pl"cut", cu ap" proasp"t" e
i!,or, care t9snea in p"m9nt, asa c" au esc"lecat, au m9ncat si b"ut 8n ,oie bun". )up" o
,reme, Reginei i s$a 2"cut somn? au asternut pelerinele pe 9mbul acoperit cu iarba, iar Printul
Rilian si ceilalti s$au 8nep"rtat un pic, ca nu cum,a s" o eran@e!e cu po,estile si cu r9setele
lor. #u up" mult timp, un sarpe mare a iesit in p"urea eas" si a muscat$o pe Regin" e
m9n". Toti au au!it tip"tul ei si s$au n"pustit 8ntr$acolo? Rilian a a@uns primul l9ng" ea. A ,"!ut
reptila t9r9nu$se e l9ng" ea si a pornit pe urmele @i,inei, cu sabia scoas". 'ighioana era
mare, str"lucitoare si ,ere ca otra,a, asa c" o ,eea bine? 8ns" s$a strecurat isp"r9n printre
tu2isurile ese, une el nu o putea a@unge. Asa c" s$a 8ntors l9ng" mama lui si i$a g"sit pe toti
,oin s"$i sar" 8n a@utor. -e agitau 8ns" egeaba, c"ci, e 8nat" ce i$a ,"!ut 2ata, Rilian si$a at
seama c" nici un leac pe lume n$ar mai 2i putut s$o ,inece. Cu ultima 2"r9m" e ,iat", mama
lui se c"!nea s"$i mai spun" ce,a. #u i!butea 8ns" s" ,orbeasc" limpee, asa c" si$a at uhul
2"r" s"$si 2i rostit mesa@ul. #u trecuser" nici !ece minute e c9n o au!iser" tip9n.
-$au 8ntors la Cair Para,el cu trupul ne8nsu2letit al Reginei, care a 2ost @elit" e Rilian si e
Rege, la 2el ca si e toat" #arnia. Eusese o mare oamn", 8nteleapt", gratioas" si 2ericit",
mireasa cu care Regele Caspian ,enise acas" in r"s"rit, e la Cap"tul 'umii. Oamenii
spuneau c" 8n ,enele ei curgea s9nge e stele. Pe Print, moartea mamei lui l$a marcat pro2un.
)up" aceea, si$a luat obiceiul s" cutreiere hotarele e nor ale #arniei 8n c"utarea lighioanei
,eninoase, pe care ,oia s$o omoare, r"!bun9n ast2el moartea mamei lui. #imeni n$a prea at
atentie acestor e<peitii, esi Printul ,enea 8ntoteauna obosit si r","sit. Cam la o lun" up"
moartea Reginei, unora a 8nceput s" li se par" c" Printul era oarecum schimbat. A,ea 8n ochi o
e<presie e om care are ,eenii si, cu toate c" st"tea plecat toat" !iua, calul nu "ea semne
e oboseal". Cel mai bun prieten al lui, printre curtenii ce,a mai 8n ,9rst", era 'orul )rinian,
care 2usese c"pitan pe corabia cu care tat"l lui c"l"torise pe mare, 8n p"rtile r"s"ritene ale
p"m9ntului.
0ntr$o sear", )rinian i$a spus PrintuluiB
$ Alteta ta ,a trebui s" renunte 8n cur9n la c"utarea lighioanei. Te r"!buni oar pe oameni, nu
pe @i,inele 2"r" minte. Te isto,esti !aarnic.
$ 'orul meu, aproape c" am si uitat e lighioan" 8n astea sapte !ile.
'a care )rinian l$a 8ntrebat e ce, ac" era asa, continua s" cutreiere c"lare p"urile e nor.
$ 'orule, am ,"!ut acolo cel mai 2rumos lucru care a 2ost 2"urit ,reoat".
$ Bunul meu Print, !ise )rinian, ai m"rinimia e a m" l"sa s" te 8nsotesc m9ine, ca s" ," si eu
2rumusetea aceea.
$ Cu mult" pl"cere, 8i r"spunse Rilian. Asaar, a oua !i, la ora potri,it", si$au 8nseuat caii si au
pornit la galop 8ntins spre p"urile in nor, esc"lec9n la acelasi i!,or une Regina 8si a2lase
moartea. 'ui )rinian i s$a p"rut ciuat c", intre toate locurile, Rilian alesese s" se opreasc"
tocmai acolo. Asa c" s$au oihnit 8n poian" p9n" s$a 2"cut amia!"? si la amia!" )rinian a riicat
pri,irea si a at cu ochii e cea mai 2rumoas" omnit" pe care o ,"!use ,reoat". -t"tea l9ng"
29nt9n" si, 2"r" s" rosteasc" nici un cu,9nt, 8i 2"cea semn cu m9na Printului, ca si cum l$ar 2i
chemat la ea. -i 2ata era 8nalt" si semeat", str"lucitoare si 8n,esm9ntat" 8ntr$o rochie subtire,
,ere ca otra,a. Iar Printul se holba la ea, ca un om care 8si pieruse mintile. Brusc, 8ns",
omnita s$a 2"cut ne,"!ut". Cei oi s$au 8ntors la Cair Para,el. 'ui )rinian nu$i putea iesi in
cap c" aceast" 2emeie, 8n ,erele ei str"lucitor, era ce,a ne2ast.
)rinian a e!itat mult ac" s"$i po,esteasc" espre aceast" 8nt9mplare Regelui, 8ns" si$a tinut
p9n" la urm" gura, 8ntruc9t nu ,oia s" se !ic" espre el ca umbl" cu ,orba si ca e cle,etitor. Ce
r"u i$a p"rut, 8ns", up" aceea c" nu ,orbise la timp. C"ci, a oua !i, Printul Rilian a plecat e
unul singur. -i 8n noaptea aceea nu s$a 8ntors, iar in acel ceas i s$a pierut orice urm", at9t 8n
#arnia, c9t si 8n tinuturile 8n,ecinate, si nu i$au mai g"sit nicioat" p"l"ria, pelerina, calul si nici
nimic altce,a. Pe urm", )ri$nian, cu o mare am"r"ciune 8n su2let, s$a us la Caspian si i$a spusB
=-t"p9ne, ucie$m", c"ci sunt un mare tr""tor? 2iinc" prin t"cerea mea ti$am istrus 2iul>. -i i$
a po,estit totul. )up" aceea, Caspian a apucat un baltag si s$a n"pustit s"$l omoare pe 'orul
)rinian, iar acesta st"tea ca o stan" e piatra, astept9nu$si moartea, 8ns" up" ce a riicat
baltagul, Caspian l$a a!,9rlit, strig9nB =;i$am pierut regina si 2iul? s"$mi pier acum si
prietenulAF> -i s$a aruncat la pieptul 'orului )rinian, 8mbr"tis9nu$l. ;ult au mai pl9ns
am9noi, iar prietenia lor a r"mas ne!runcinat".
Aceasta era po,estea lui Rilian. C9n s$a terminat, &ill a spusB
$ Pun pariu c" sarpele si 2emeia aceea erau una si aceeasi persoan".
$ Chiar asa, si noi g9nim la 2el, strigar" bu2nitele.
$ #umai c" noi nu creem c" ea l$a ucis pe Print, !ise Pan"$luminat", 2iinc" nici un 2el e
oase...
$ -tim noi c" n$a murit, !ise -crubb. Aslan i$a spus lui Pole c" Printul e 8n ,iat".
$ 0nseamn" c" situatia e si mai gra,a, coment" bu2nita cea mai b"tr9n". Eemeia aia se 2oloseste
probabil e el pentru a unelti 8mpotri,a #arniei. )emult, emult e tot, chiar la 8nceputuri, o
Lr"@itoare Alb" a ,enit in nor si ne$a acoperit tara e gheat" si !"pa", ,reme e o sut" e
ani. #oi creem c" si e ata asta e ,orba cam tot e asa ce,a.
$ Eoarte bine, atunci, spuse -crubb. Pole si cu mine trebuie s"$l g"sim pe acest print. #e puteti
a@utaA
$ A,eti ,reun iniciu, c9t e c9tA se interes" Pan"$luminat".
$ )a, !ise -crubb. -tim c" trebuie sa mergem spre nor. -i mai stim ca trebuie s" a@ungem la
ruinele unei cet"ti uriase.
Acestea 2iin !ise, se porni un suierat general, cu =bu$huhu> in toate p"rtile? bu2nitele 8si 2oiau
picioarele si se um2lau 8n pene, up" care toate 8ncepur" s" ,orbeasc" 8n acelasi timp. C9t e
r"u le p"rea c" nu puteau pleca si ele cu copiii 8n c"utarea Printului pierut.
$ Loi ,reti s" c"l"toriti !iua, iar noi ,rem noaptea, !iceau ele. #u se poate, nu se poate. Lreo
oua bu2nite au tinut chiar s" sublinie!e c" nici aici, 8n tumul ruinat, nu mai era at9t e 8ntuneric
ca la 8nceput si c" s2atul ura e@a e o bun" bucat" e ,reme, 8n realitate, numai ce au!iser"
pomeninu$se e o c"l"torie 8n cetatea ruinat" a uriasilor si tuturor p"s"rilor le si sc"!use
entu!iasmul, 8ns" Pan"$luminat" a !isB
$ )ac" ,or s" mearg" acolo $ 8n *ttinsmoor $ trebuie s"$i ucem la unul intre Oamenii$b"ltilor.
#umai ei 8i pot a@uta.
$ Asa$i, asa$i. )u$i acolo, spuser" bu2nitele.
$ 6aiem, atunci, !ise Pan"$luminat". *u iau unal. Cine$l ia pe cel"laltA Trebuie s" re!ol,"m
ast"$sear".
$ *u, p9n" la Oamenii$b"ltilor, spuse alt" bu2nit"
$ *sti gataA o 8ntreb" Pan"$luminat" pe &ill.
$ Cre c" Pole a aormit, spuse -crubb.
Capitolul 3
P())'*+'(;
&ill ormea, 8nc" e c9n 8ncepuse s2atul bu2nitelor c"scase cumplit, iar acum aormise. #u i$a
pl"cut eloc c9n a 2ost sculat" in somn si s$a tre!it lungit" pe o usumea goal", 8ntr$un 2el e
turn plin e pra2, cu2unat 8n be!n" si 8ntesat e bu2nite. I$a pl"cut si mai putin c9n a a2lat c"
trebuia s" porneasc" la rum $ si nu, se p"rea, pentru a merge la culcare $ 8n spinarea Bu2nitei.
$ Oh, haie, Pole, cura@, se au!i glasul lui -crubb. 'a urma urmei, este o a,entur".
$ ;$am saturat e a,enturi, spuse &ill 2urioas". A consimtit, totusi, s" se cat"re 8n spinarea
Bu2nitei si s$a tre!it e$a binelea Cpentru un timpD 8n contact cu aerul r"coros al noptii, c9n
Pan"$luminat" a iesit 8n !bor a2ara. 'una isp"ruse, iar pe cer nu era nici o stea. )eparte, 8n
spate, se !"rea une,a sus o singur" 2ereastr" luminat"? 2ireste, 8ntr$unul intre turnurile cet"tii
Cair Para,el. L"!9n$o, o apuc" orul e ormitorul acela minunat, t9n@in s" se cuib"reasc" 8n
pat, e une s" pri,easc" umbrele @uc"use ale 2ocului pe perete, 8si ,9r8 m9inile sub pelerin",
ghemuinu$se toat". Ce straniu i s$a p"rut c9n, nu prea eparte e ea, a au!it ou" ,oci
,enin in be!na noptii? -crubb st"tea e ,orb" cu bu2nita lui. =)up" ,oce, n$ai !ice c" e
obosit>, se g9ni &ill. #u stia c" b"iatul a,usese parte, c9n,a, e a,enturi m"rete 8n aceast"
lume si c" aerul narnian 8i rea puterea si 2orta pe care le a,usese c9n c"l"torise pe ;"rile
r"s"ritene, 8mpreun" cu Regele Caspian.
&ill trebuia s" se ciupeasc" pentru a r"m9ne trea!", c"ci stia c", ac" atipea 8n spinarea
Bu2nitei, risca oric9n s" ca". C9n, 8n cele in urm", cele ou" bu2nite si$au 8ncheiat !borul,
s$a at @os, 8ntepenit", e pe Pan"$luminat" si s$a tre!it rept pe p"m9nt tare. -u2la un ,9nt
rece si se a2lau 8ntr$un loc 2"r" copaci.
$ Bu$huhu, bu$huhuF striga Pan"$luminat". Pule$glum, scoal"$te. -coal"$te, oat". * 8n
leg"tura cu 'eul.
;ult" ,reme nu s$a au!it nici un r"spuns. Pe urm", e une,a e eparte, s$a i,it o lumin" pal",
care a 8nceput s" se apropie e ei. O at" cu ea, s$a au!it si o ,oceB
$ -alutare, bu2nitelorF Ce s$a 8nt9mplatA A murit RegeleA A ebarcat ,reun usman 8n #arniaA *
potopA Au ,enit balauriiA
C9n lumina a@unse la ei, se o,ei a 2i un 2elinar mare e tot. &ill nu prea eslusea cine 8l tine.
P"rea a 2i o 2iint" toat" numai picioare si brate. Bu2nitele ,orbeau cu el, e<plic9nu$i totul, 8ns"
ea era prea obosit" pentru a asculta, 8ncerc" s" se e!meticeasc" un pic, c9n 8si "u seama
c" 8si luau r"mas$bun e la ea. 0ns" nicioat" up" acea nu si$a putut aminti altce,a, ec9t c",
la un moment at, ea si -crubb au intrat, 8noiti e mi@loc, pe o us" @oas" si c" pe urm" Coh,
sla," ceruluiD st"teau e@a lungiti pe ce,a moale si cal, iar o ,oce spuneaB
$ Asa, 2acem si noi tot ce putem. A2ar", ati 2i 8ntepenit e 2rig. -i ,$ati 2i uat leoarc", 8n mo
sigur. Probabil c" n$ati 2i putut 8nchie un ochi? chiar ac" nu e 2urtun", inunatie sau, cine stie,
nu ne cae .ig.am$ul 8n cap, cum s$a mai 8nt9mplat pe aici. Asa c", 2acem si noi cum ne
pricepem mai bine ca... )ar &ill a aormit 8nainte ca ,ocea s"$si termine 2ra!a.
C9n s$au tre!it, t9r!iu, a oua !i imineata, copiii au constatat c" st"teau lungiti, la c"luric",
pe paturi e paie, 8ntr$un loc 8ntunecos si uscat. 'umina !ilei p"trunea 8n"untru printr$o
eschi!"tur" triunghiular".
$ (ne naiba suntemA 8ntreb" &ill.
$ 0n .ig.am$ul unui Om al b"ltilor, 8i r"spunse *ustace.
$ Al cuiA
$ Al unui Om al b"ltilor. #u m" 8ntreba ce 8nseamn" asta. Asear", n$am i!butit s"$l ," prea
bine. *u, unul, m" scol, 6ai s" mergem s" c"ut"m 2iinta aia.
$ Ce groa!nic te simti c9n ai ormit 8mbr"cat cu hainele e peste !i, !ise &ill, ase!9nu$se 8n
capul oaselor.
$ -i eu tocmai m" g9neam ce bine e c" nu trebuie sa te mai 8mbraci, spuse *ustace.
$ -i nici s" nu te mai speli, presupun, a"ug" &ill, pe un ton o@enitor.
)ar -crubb se riicase 8n picioare, c"scase, se scuturase in toate m"ularele si iesise t9r9s
a2ar" in .ig.am. &ill 2"cu acelasi lucru.
Ceea ce escoperir" a2ar" nu sem"na eloc cu portiunea in #arnia pe care o ,"!user" 8n !iua
preceent". -e a2lau pe un imens ses nete, br"!at e nenum"rate canale cu ap", 8ntre care
se a2lau nenum"rate insulite. Acestea erau acoperite cu iarb" tare, 2iin m"rginite e trestii si
papur". Ici si colo, papura se 8ntinea pe supra2ete mari c9t un pogon. -toluri e p"s"ri se l"sau
@os si se riicau, iar intre ierburi $ rate, becatine, buhai$e$balt", b9tlani. Peste tot erau
pres"rate, la mare istant" unele e altele, .ig.am$uri ca acelea 8n care 8si petrecuser"
noaptea? c"ci Oamenii$b"ltilor sunt 2iinte c"rora le place intimitatea, 8n a2ar" e li!iera p"urii,
a2lat" la c9ti,a Jilometri spre su si spre ,est, nu se !"rea nici un copac. -pre r"s"rit, mlastina
@oas" se 8ntinea p9n" la unele ce se !"reau la ori!ont, iar up" i!ul s"rat al aerului aus e
,9ntul care su2la intr$a$colo 8ti "eai seama c" eparte e tot se a2la marea. -pre nor, se
,eeau ealuri cu colorit pal, pe alocuri 2orti2icate cu st9nci mari. 0n rest, oar mlastin" @oas".
C9t e eprimant era, pesemne, locul acesta pe o sear" ume". L"!ut 8ns" pe o imineat"
8nsorit", cu un ,9nt proasp"t si cu ,"!uhul ,ibr9n e ciripitul p"s"rilor, pustietatea aceasta
p"rea minunat", re,igorant" si pur". Copiii simtir" c" li se riic" moralul.
$ Pe une o 2i ar"tarea aiaA !ise &ill.
N Omul$baltilor, spuse -crubb, m9nru parc" e 2aptul c" retinuse enumirea. Cre $ haitF "la
trebuie s" 2ie.
-i atunci 8l ,"!ur" am9noi, st9n cu spatele la ei si pescuin, cam la ,reo cinci!eci e metri
istant". 'e 2usese greu s"$l esluseasc" initial, 8ntruc9t a,ea aproape aceeasi culoare ca
mlastina si, pe easupra, mai st"tea si neclintit.
$ Cre c" ar trebui s" mergem s" ,orbim cu el, !ise &ill. -crubb 8ncu,iint" in cap. *rau
am9noi cam agitati.
Pe c9n se apropiau ei asa, 2"ptura aceea 8ntoarse capul spre eiB a,ea 2ata prelung" si subtire,
cu obra@ii supti, o gur" cu bu!e strins lipite, nasul ascutit, si nici un pic e barb". Purta o p"l"rie
8nalt" si tuguiat" ca o turl", cu un bor plat, enorm e lat. P"rul, ac" se putea numi asa, 8i
at9rna peste urechile mari? era e culoare ,ere$cenusie si 2iecare su,it" st"tea reapt", ca
niste trestii micute. A,ea un aer gra,, tenul tulbure si negricios, ceea ce te 2"cea s" 8ntelegi c"
era genul e persoan" care lua totul 8n serios.
$ Bun" imineata, Oaspetilor, !ise el. )esi, c9n spun bun", nu 8nseamn" c" nu s$ar putea ca
mai t9r!iu s" plou", s" ning", s" se lase ceata sau s" tune. -e pare c" n$ati prea ormit, asa$iA
$ Ba nu, am ormit, !ise &ill. Am a,ut o noapte tare pl"cut".
$ Ah, 2"cu Omul$b"ltilor, scutur9n in cap. 0nteleg c" stiti s" pro2itati e orice situatie, 2ie ea c9t
e grea si nepl"cut". Eoarte bine. Ati primit o eucatie bun". Ati 2ost 8n,"tati s" luati
8ntoteauna partea bun" a lucrurilor.
$ #u ," sup"rati, noi nu stim cum ," cheam", !ise -crubb.
$ #umele meu e Puleglum. #u contea!" ac" 8l uitati. Li$l spun ori e c9te ori e ne,oie.
Copiii se ase!ar" l9ng" el, unul 8n st9nga lui, cel"lalt 8n reapta. L"!ur" acum c" a,ea m9ini si
picioare 2oarte lungi, asa c", esi la trup nu era cu mult mai mare ec9t un pitic, c9n st"tea 8n
picioare era mult mai 8nalt ec9t ma@oritatea b"rbatilor. 0ntre egetele e la m9ini a,ea o pielit"
ca la broaste, la 2el si la picioare? umbla escult, lip"in e colo$colo, prin apa n"moloas". Purta
niste haine e culoarea tarinei, care 8i at9rnau larg pe el.
$ 0ncerc s" prin niste tip"ri, ca s" 2ac o tocan" e tip"ri pentru mas", !ise Puleglum. )esi, nu
m$ar mira ac" n$as pescui nici unul. -i, oricum, cre c" nu ,$ar pl"cea m9ncarea asta.
$ )e ce s" nu ne plac"A 8ntreb" -crubb.
$ P"i, nu$i obligatoriu s" ," plac" ce m9nc"m noi, esi nu m" 8noiesc c" puteti a,ea
neobr"!area s" strimbati in nas. 0n 2ine, c9t m" c"!nesc eu s" prin pestii, ce$ar 2i s" 8ncercati
s" aprineti 2ocul $ nu$i mare sco2al"F 'emnele sunt 8n spatele .ig.am$ului. -$ar putea s" 2ie
ue. )ac" aprineti 2ocul 8n .ig$.am, o s" ne intre tot 2umul 8n ochi. )ac" 8l aprineti a2ar", s$ar
putea s" ,in" ploaia si s"$l sting". Po2tim cutia mea cu iasc". Presupun c" nu stiti cum se
2oloseste.
-crubb, 8ns", 8n,"tase cum s" 2oloseasc" iasca 8n timpul ultimei lui a,enturi 8n #arnia. Copiii s$
au us 8n 2ug" p9n" la .ig.am, au g"sit lemnele Ccare erau absolut uscateD si au i!butit s" 2ac"
2ocul, 2"r" prea mult" greutate. )up" aceea, -crubb s$a ase!at @os s"$l p"!easc", iar &ill s$a
us si s$a sp"lat c9t e c9t $ nu prea gro!a,, 8ns" $, 8n cel mai apropiat canal. Pe urm", a ,"!ut
ea e 2oc si s$a us si -crubb s" se spele. Am9noi se simteau acum mult mai curati, 8ns" erau
lihniti e 2oame.
#u up" mult timp, a ap"rut si Omul$b"ltilor. 0n ciua scepticismului e mai e,reme, reusise s"
prin" ,reo oispre!ece tipari, pe care 8i cur"tase e piele si 8i sp"lase. A pus totul 8ntr$o oal"
mare, a at9tat 2ocul si si$a aprins pipa. Oamenii$b"ltilor 2umea!" un soi ciuat e tutun, 2oarte
greu Cunii !ic c" 8l amestec" cu n"molD, iar copiii obser,ar" c" 2umul in pipa lui Puleglum nici
nu se riica parc" 8n aer. -e prelingea 8n @os in cupa pipei, 8mpr"stiinu$se easupra
p"m9ntului ca o negur". *ra 2oarte negru si -crubb a 8nceput s" tuseasc".
$ Bun, !ise Puleglum. O s" ure!e 8ngro!itor e mult p9n" se 2ac tiparii "ia, or ,oi s$ar putea
s" lesinati e 2oame tot astept9n masa. Am cunoscut o 2etit" $ar mai bine nu ," spun
po,estea asta. -$ar putea s" ," eprime, ceea ce nu oresc nici 8n ruptul capului. )eci, ca s"
nu ," mai g9niti la 2oame, am putea 2oarte bine s" iscut"m espre planurile noastre.
$ )a, e acor, spuse &ill. #e poti a@uta s"$l g"sim pe Printul RilianA
Omul$b"ltilor 8si supse obra@ii, sco29lcinu$i increibil e mult.
$ #u stiu ac" s$ar putea numi a@utor, r"spunse el. #u stiu aca cine,a ar putea 2i e2ecti, e
a@utor. Ratiunea ne 2ace s" 8ntelegem c" e putin probabil sa putem a@unge 2oarte eparte 8n
nor, 8n acest anotimp al anului, c9n iama nu e eparte. -i, up" cum arat" totul, ,a 2i o iarna
timpurie. )ar asta nu trebuie s" ," escura@e!e. * 2oarte probabil ca, a,9n 8n ,eere usmanii
care ne ,or iesi 8n cale, muntii pe care ,a trebui s"$i trecem, r9urile pe care le ,om tra,ersa,
2aptul c" ne ,om mai r"t"ci, c" nu ,om mai a,ea ce m9nca si c" ne ,or urea picioarele
8ngro!itor, nici s" nu ne mai pese e ,reme. -i, chiar ac" nu a@ungem acolo une trebuie,
oricum ,om 2i su2icient e eparte, 8nc9t s" nu trebuiasc" s" ne 8ntoarcem 8n prip".
Am9noi copiii remarcaser" c" ,orbise la persoana 8nt9i plural, si nu la persoana a oua plural,
asa c" e<clamar" am9noi 8n corB
$ Lii cu noiA
$ Oh, a, bine8nteles. Leeti ,oi, asa trebuie. #u cre c" Regele se ,a mai 8ntoarce 8n #arnia,
acum c" a plecat prin locuri str"ine? si s" nu uitam c", la plecare, a,ea o tuse tare ur9t". Pe
urm" mai e si Bunil". -e uce si el repee. Iar up" seceta cumplit" in ,ara asta, recolta ,a 2i
2oarte proast". -i nu m$ar mira ac" ne$ar ataca usmanii. Tine$ti minte cu,intele mele.
$ -i e une o sa pornimA 8ntreb" -crubb.
$ P"i, !ise Omul$b"ltilor ,orbin 2oarte rar, toti cei care au plecat p9n" acum 8n c"utarea
Printului Rilian au pornit e la i!,orul une 'orul )rinian a ,"!ut$o pe omnit". ;a@oritatea s$au
us spre nor. -i, cum nici unul nu s$a mai 8ntors ,reoat", n$a,em e une sti pe une au
mers.
$ Trebuie s" 8ncepem prin a g"si cetatea ruinat" a uriasilor, !ise &ill. Asa a !is Aslan.
$ -" 8ncepem prin a o g"sii se mir" Puleglum. #$a,em ,oie s" 8ncepem prin a o c"utaF
$ Ba a, asta am ,rut s" !ic si eu, 2"cu &ill. -i pe urm", up" ce o g"sim...
$ )a, cu conitia s" o si g"sim, !ise Puleglum, pe un ton 2oarte sec.
$ )ar nu stie nimeni une eA 8ntreb" -crubb.
$ *u nu stiu pe #imeni, !ise Puleglum. )ar nici nu !ic c" n$am au!it e Cetatea Ruinat". #u
se pleac", 8ns", e la i!,or. Trebuie tra,ersat 8nt9i *ttinsmoor. Acolo e Cetatea Ruinat". Ins"
am 2ost si eu ca at9tia altii eparte, 8n irectia aceea, si n$am ,"!ut nici o ruin", asa c" n$as
,rea s" ," e!am"gesc.
$ (ne e *ttinsmoorA 8ntreba -crubb.
$ (itati$," 8ncolo, spre nor, !ise Puleglum, ar"$t9n cu pipa. Leeti ealurile si buc"tile alea
e st9nc"A )e$acolo 8ncepe *ttinsmoor. Ins" p9n" acolo mai e un r9u? r9ul -hribble. E"r" nici
un 2el e po, 2ireste.
$ Cre c" o s" g"sim noi un ,a pe une s"$l trecem, !ise -crubb.
$ )a, e<ist" ,auri, recunoscu Omul$b"ltilor.
$ Poate o s" 8nt9lnim oameni la *ttinsmoor, care or s" ne spun" pe une s$o lu"m, !ise &ill.
$ Ai reptate, oameni ,om 8nt9lni, r"spunse Puleglum.
$ Ce 2el e oameni locuiesc acoloA 8ntreb" ea.
$ #u am eu c"erea s" spun c" 8n 2elul lor nu sunt 8n regul", 8i r"spunse Puleglum. Cu
conitia s"$ti si plac" 2elul lor.
$ Bine, ar ce sunt, e 2aptA insist" &ill. *<ist" at9tea creaturi ciuate 8n tara asta. Lreau s" !ic,
sunt animale, p"s"ri, pitici sau ce suntA
Omul$b"ltilor 2luier" lung.
$ P2ui, asta$i bun"F 2"cu el. Cum, nu stitiA Creeam ca ,$au spus bu2nitele. -unt niste uriasi.
&ill se 8n2iora. #u$i pl"cuser" nicioat" uriasii, nici m"car 8n c"rti, iar o at" 8i ap"ruse unul 8ntr$
un cosmar. Pe urm", se uit" la -crubb, care se 2"cuse cam ,ere la 2at", si se g9ni 8n sinea eiB
=Pun pariu c"$i e mai 2ric" ec9t mie>. Ceea ce 8i mai "u cura@.
$ Regele mi$a po,estit emult, !ise -crubb $atunci c9n am c"l"torit cu el pe mare $ c" i$a
8n2r9nt 8n r"!boi pe uriasii "ia si i$a pus s"$i pl"teasc" bir.
$ Per2ect ae,"rat, spuse Puleglum. 0ntre noi e pace, ce$i rept. At9ta ,reme c9t nu trecem
r9ul -hribble, nu ne 2ac nici un r"u. )incolo 8ns", e cealalt" parte, pe ;oor... Oricum, nu se
stie nicioat". )ac" nu "m nas 8n nas cu ,reunul, aca nu ne ,ee nimeni, s$ar putea s"
a@ungem 2oarte eparte pe t"rimul lor.
$ Ce at9ta te,aturaF spuse -crubb, pier!9nu$si cump"tul, cum se 8nt9mpl" aesea c9n esti
speriat. #u se poate s" 2ie racul chiar at9t e negru, !"uF Asa ai 2"cut si cu paturile in
.ig.am, c9n ai !is c" sunt tari, asa ai 2"cut si cu lemnele, c9n ai !is c" sunt ue. #u cre c"
Aslan ne$ar 2i trimis 8n misiunea asta, ac" n$ar 2i e<istat sanse e i!b9n".
-e astepta ca 2"ptura mlastinii s"$i r"spun" t92hos, 8ns" Puleglum spuse oarB
$ :sta e stilul, -crubb. Asa se ,orbeste. la$o cum trebuie si nu te sup"ra. Trebuie s" a,em toti
gri@a s" ne tinem 2irea, a,9n 8n ,eere greut"tile prin care ,om 2i ne,oiti s" trecem 8mpreun".
#$are nici un rost s" ne cert"m, s" stii. 0n orice ca!, e bine s" ne st"$p9nim. -tiu c", 8neobste,
e<peitiile astea se s29rsesc asaB oamenii se 8n@unghie unii pe altii, pe cu,9ntul meu, 8nainte ca
treaba s" 2ie 2"cut", 8ns" cu c9t reusim s" ne 8n2r9n"m mai mult timp...
$ P"i, ac" chiar cre!i c" e !aarnic, 8l 8ntrerupse -crubb, poate c" mai bine nu ,ii cu noi. Pole
si cu mine putem merge singuri, asa$i, PoleA
$ Taci in gur" si nu 2i prost, se gr"bi &ill s"$l pun" la punct, 8ngro!it" c" Omul$b"ltilor l$ar 2i putut
lua 8n serios.
$ #u$ti piere cura@ul, Pole, spuse Puleglum. Lin si eu, asta e absolut sigur. #u pier eu o
oca!ie ca asta. O s"$mi prin" bine. Toti !ic $ m" re2er la ceilalti Oameni ai b"ltilor $ c" sunt
prea 2lusturatic? c" nu iau nimic 8n serios. ;i$au tot !is asta e nenum"rate ori. =Puleglum,
2"ceau ei, prea esti 8ncre!ut, 2an2aron si optimist. * timpul s" bagi la cap c" ,iata nu se re!um"
oar la toc"nit" e broaste si pl"cint" cu tip"ri. Ti$ar trebui ce,a s" te e!meticesti si s"$ti ,in"
mintea la cap. Ti$o spunem oar spre binele t"u, Puleglum.> Asta mi$au !is. Asa c" o treab"
ca asta $ o c"l"torie spre nor, e<act c9n 8ncepe iarna, 8n c"utarea unui Print care probabil nici
nu e acolo, trec9n 8nainte pe la o cetate ruinat", pe care nimeni n$a ,"!ut$o ,reoat" $ 8mi
con,ine e minune. )ac" nici chestia asta n$o s" m" potoleasc", atunci nu stiu ce s" mai !ic,
!"u asa. -i 8si 2rec" 8nc9ntat m9inile ca e broasc", e parc" s$ar 2i preg"tit s" plece la o
petrecere sau la o pantomim". -i acum, continu" el, hai s" ,eem ce mai 2ac tip"rii nostri.
;9ncarea a 2ost elicioas", iar copiii s$au ser,it cu c9te ou" portii mari 2iecare. 'a 8nceput, lui
Puleglum nu i$a ,enit s" crea" c" le pl"cuse, iar c9n,,"!9n c9t au m9ncat, n$a mai a,ut
8ncotro si a trebuit s"$i crea", a sucit$o iar, spun9n c" probabil pl"cinta a,ea s" le ca" r"u la
stomac.
$ Ce e bun pentru Oamenii$b"ltilor poate 2i otra," pentru oameni, !ise el.
)up"$mas", au b"ut ceai 8n cutii e tabl" Ccum 2ac muncitorii pe santierD, iar Puleglum a
sorbit e multe ori intr$o sticla neagr" p"trat". I$a 8mbiat si pe copii s" bea in ea, 8ns" lor li s$a
p"rut ce,a 2oarte r"u la gust.
-i$au petrecut restul !ilei 2"c9n preg"tiri pentru a putea pleca e,reme, a oua !i imineat".
Eiin e eparte cel mai ,oinic, Puleglum a spus c" ,a c"ra trei p"turi, cu o bucat" mare e
sl"nina 8n2"surata 8n"untru. &ill trebuia s" care restul e tip"ri, niste biscuiti si o cutie cu iasc".
-crubb urma s" uc" pelerina lui si a lui &ill, c9n nu le purtau. -crubb Ccare 8n,"tase sa umble
cu armele, c9n na,igase spre r"s"rit cu CaspianD a primit un arc bun e$al lui Puleglum, iar
acesta si$a luat altul, si mai bun chiar? esi, !icea el, a,9n 8n ,eere ,9ntul n"prasnic, cor!ile
ue e arc, lumina proasta si egetele egerate, nu prea e<istau sanse s" nimereasc" ce,a.
At9t el c9t si -crubb a,eau s"bii $ -crubb o luase pe cea care 8i 2usese l"sat" special 8n camera
lui in Cair Para,el, 8ns" &ill a trebuit s" se multumeasc" oar cu cutitul ei. *ra s" se lase cu
scanal pe aceast" tem", 8ns" e 8nat" ce au 8nceput s" se cion"neasc", Omul$b"ltilor si$a
2recat m9inile si a !isB
$ Ahaha, eram sigur. Asa se 8nt9mpl" e obicei c9n pleci 8ntr$o ast2el e a,entur".
'a care au amutit am"noi.
Toti trei s$au us e,reme la culcare, 8n .ig.am. )e ata asta, copiii chiar au ormit prost. -i
asta 2iinc" Puleglum, up" ce a spus =#$ar strica s" 8ncercati s" ormiti? esi nu cre c" o
s" putem 8nchie ochii toat" noaptea>, a 8nceput instantaneu s" s2or"ie at9t e tare, 8nc9t atunci
c9n &ill a i!butit 8n cele in urm" s" aoarm", a ,isat toat" noaptea oar per2oratoare,
bormasini, cascae, altern9n cu trenuri e<pres care treceau prin tunele.
Capitolul %
PRI# CR(#T*'* P(-TI*T:TI A'* #OR)('(I
Pe la nou" imineata, a oua !i, trei siluete singuratice tra,ersau -hribble, p"sin cu gri@" pe
bancurile e nisip si pe pietre. R9ul, 2oarte !gomotos, nu era a9nc, asa c" p9n" si &ill, c9n a
a@uns pe malul noric, nu se uase ec9t p9n" la genunchi. Cam la cinci!eci e metri 8n 2at",
terenul 8ncepea s" urce spre platoul 8nalt si pustiu, abrupt peste tot si aesea st9ncos.
$ Cre c" "sta e rumulF spuse -crubb, ar"t9n spre st9nga, aic" spre ,est, une un riu
curgea 8n @os e pe platou, printr$o strung" nu prea a9nc". 0ns" Puleglum a scuturat in cap.
$ ;a@oritatea uriasilor locuiesc pe ling" strunga asta, !ise el. -trunga e ca un 2el e stra"
pentru ei. ;ai bine o lu"m rept 8nainte, chiar ac" e ce,a mai abrupt.
Au g"sit un loc pe une s" se cat"re, iar 8n ,reo !ece minute a@unseser", g929in, 8n ,9r2. )up"
ce au aruncat o pri,ire plin" e alean spre tinutul nete al #arniei, s$au 8ntors cu 2ata spre nor.
Poisul ,ast si pustiu se 8ntinea la nes29rsit, 8n sus, c9t ,eeai cu ochii, 8n st9nga, terenul era
st9ncos. )up" p"rerea lui &ill, acesta era probabil cap"tul e2ileului uriasilor, asa c" nu prea
a,ea che2 s" se uite 8ntr$acolo. Au pornit la rum.
P"seau pe un p"m9nt moale, pl"cut la mers? era o !i e iarn", cu un soare pali si stins. Pe
m"sur" ce 8naintau, peisa@ul era in ce 8n ce mai pustiuB au!eai tip"tul nag9tilor si mai ,eeai
in c9n 8n c9n c9te un soim. C9n s$au oprit pe la mi@locul iminetii, 8ntr$o ,9lcea l9ng" un
r9u, ca s" se oihneasc" un pic si s" bea niste ap", &ill a constatat c" 8ncepeau s"$i plac"
a,enturile, ceea ce le$a 8mp"rt"sit si to,ar"silor ei.
$ #$am a,ut 8nc" nici o a,entur", remarc" Omul$b"ltilor.
C9n continui s" mergi up" ce ai 2"cut un prim popas ca imineata la scoal" up" recreatie
sau ca atunci c9n c"l"toresti pe calea 2erat", up" ce ai schimbat trenul $ nu mai e nicioat"
ca atunci c9n ai pornit la rum. C9n s$au pus in nou 8n miscare, &ill a remarcat c" marginea
st9ncoas" a e2ileului era parc" mai aproape acum. Iar st9ncile nu mai erau at9t e turtite, ci
mult mai repte. )e 2apt, sem"nau cu niste mici turnuri e st9nc". -i ce 2orme ciuate a,eauF
=P"rerea mea e, se g9ni &ill, c" toate po,estile espre uriasi pro,in e la st9nci in astea
caraghioase. )ac" ,ii aici c9n e aproape 8ntuneric, ai putea cree cu usurint" c" mal"rele
astea e pietroaie sunt niste uriasi. Ia te uit" la astaF Cu um2l"tura aia 8n ,9r2, parc" ar a,ea
cap, !"u asa. -igur, nu se prea potri,este cu corpul, care e cam mic, ar pentru un urias hios
e per2ect. -i chestiile alea stu2oase $ cre c" sunt b"l"rii si cuiburi e p"s"ri $parc" ar 2i p"rul si
barba pocitaniei "steia. Iar buc"tile alea iesite 8n a2ar", e o parte si e cealalt", seam"n" cu
niste urechi. -unt oribil e mari, ar asa au uriasii urechile, ca e ele2ant. -i... o$o$o$hF...>
I$a 8nghetat s9ngele 8n ,ene. Pocitania se misca. *ra un urias e$ae,"ratelea. #u 8nc"pea nici
o 8noial"? 8l ,"!use cum 8ntorsese capul, 8i !"rise 2ata mare, t9mp" si buh"it". Toate chestiile
alea erau uriasi, si nu st9nci. -" tot 2i 2ost ,reo patru!eci$cin$ci!eci, 8nsirati unul up" altul? era
limpee c" st"teau cu picioarele pe 2unul e2ileului si cu coatele re!emate pe marginea lui, asa
cum te spri@ini e un !i $ ca niste oameni tr9na,i, pe o imineat" 2rumoas", up" micul e@un.
$ Tineti$o tot 8nainte, le sopti Puleglum, care 8i obser,ase si el. #u ," uitati la ei. -i, pentru
nimic 8n lume, nu alergati. Asta i$ar 2ace s" se ia numaiec9t up" noi.
Asa c" 8si ,"!ur" e rum, pre2"c9nu$se c" nu 8i remarcaser" pe uriasi. *ra ca atunci c9n
treci pe l9ng" poarta unei case une e un c9ine r"u, oar c" acum situatia p"rea mult mai grea.
Keci si !eci e uriasi. #u p"reau sup"rati $ ar nici bla@ini $ sau cum,a interesati e ce se
8nt9mpla. #u "eau nici un semn c" i$ar 2i ,"!ut pe c"l"tori.
Pe urm" $ ,9@$,9@$,9@ $ un obiect greu !bur" suier9n prin aer si un bolo,an mare c"!u trosnin
cam la ou"!eci e pasi 8n 2ata lor. -i up" aceea $bu2F $ altul, la ,reo cinci metri 8n spate.
$ 0n noi ,or s" lo,easc"A 8ntreb" -crubb.
$ #u, !ise Puleglum. Am 2i mult mai 8n sigurant" ac" asta ar urm"ri, 8ncearc" s" nimeresc"
8n chestia aia $ mo,ila e pietre in reapta. )ar n$or s" reuseasc". -unt niste tintasi 2oarte
slabi, 8n iminetile c9n e 2rumos, se 2ac c" arunc" la tint", singura istractie pe care sunt 8n
stare s$o priceap" cu mintile lor proaste.
A 2ost groa!nic. -irul e uriasi p"rea nes29rsit? si pietrele continuau s" le !boare ,9@9in pe
easupra capului, unele c"!9n 2oarte aproape e ei. '"s9n la o parte aceast" prime@ie
concret", oar ac" le ,eeai 2etele si le au!eai glasurile te apuca o spaim" cumplit". &ill
8ncerca s" nu se uite la ei.
Cam up" ,reo ou"!eci si cinci e minute, uriasii au 8nceput parc" s" se certe. Cion"neala a
pus cap"t a!,9rlitului la tint", 8ns" nu era niciecum pl"cut s" te a2li 8n prea@ma unor uriasi care
se cioro,"iesc. Kbierau si se r"toiau unii la altii, rostin cu,inte lungi, 2"r" nici un 8nteles, cam e
ou"!eci e silabe 2iecare. E"ceau spum" la gur", ,orbeau sc9lciat si top"iau e 2urie, iar
2iecare s"ritur" e$a lor !g9lt9ia p"m9ntul ca o bomb". -e pocneau unul pe altul 8n cap, cu niste
ciocane e piatr" mari si grosolane? 8ns" a,eau teasta at9t e tare, 8nc9t ciocanele ricosau
numaiec9t, ast2el 8nc9t monstrul care i!bise sc"pa ciocanul in m9n" si urla e urere 2iinc"
se lo,ise la egete. *ra 8ns" at9t e n"t"r"u, 8nc9t up" un minut era 8n stare s$o ia e la cap"t.
P9n" la urm", b"taia lor s$a o,eit a 2i un lucru bun, c"ci cam up" o or" toti uriasii se lo,iser"
at9t e r"u, 8nc9t se ase!aser" @os, pl9ng9n. 0n po!itia asta, capetele le a@ungeau sub
marginea e2ileului, 8nc9t cei trei c"l"tori nici nu$i mai ,eeau? ar &ill i$a tot au!it url9n,
hohotin e pl9ns si @elinu$se, chiar si up" ce se 8nep"rtaser" cu peste un Jilometru e locul
acela.
-eara, si$au instalat tab"ra sub cerul liber, pe poisul pustiu, iar Puleglum le$a ar"tat copiilor
cum s" pro2ite c9t mai bine e p"turi, ormin spate 8n spate, C8n po!itia asta, 8ti tii cal reciproc
si poti 2olosi simultan ambele p"turi.D )ar, chiar si asa, era 2oarte 2rig, iar p"m9ntul era tare si
glouros. Omul$b"ltilor le$a spus c" s$ar simti mult mai con2ortabil, ac" s$ar g9ni ce 2rig 8i
astepta mai 8ncolo, mult spre nor? numai c" nici asta nu i$a 8n,eselit prea mult.
Au c"l"torit multe !ile prin *ttinsmoor, p"str9n sl"nina si tr"in 8n principal in p"s"rile
s"lbatice e pe platou Ccare, 2ireste, nu erau p"s"ri ,orbitoareD, 8mpuscate e *ustace si e
Puleglum. &ill era cam in,iioas" pe *ustace, 2iinc" stia s" trag" cu pusca? b"iatul 8n,"tase
asta 8n c"l"toria lui cu Regele Caspian. Cum platoul era br"!at e nenum"rate ape
curg"toare, n$au su2erit nicioat" e sete. &ill se g9nea c" 8n c"rtile une se po,esteste c"
oamenii tr"iesc in ce ,9nea!", nu se pomeneste nicioat" c9t e sc9rbos si ur9t e s" smulgi
penele si s" cureti p"s"rile moarte si c9t e r"u 8ti 8ngheat" egetele. Important era 8ns" c" nu
s$au mai prea 8nt9lnit cu uriasii. I$a ,"!ut la un moment at un urias, care 8ns" a i!bucnit 8n
hohote r"sun"toare e r9s, up" care a plecat uuin s"$si ,a" e treburile lui.
Cam 8n a !ecea !i, au a@uns 8ntr$un loc une relie2ul ar"ta alt2el. -e g"seau 8n cap"tul noric al
platoului, e une pri,eau 8n @osul unei pante lungi si abrupte ce ucea pe un alt2el e t"r9m,
mult mai s"lbatic si sinistru, 8n ,alea e la cap"tul pantei erau st9nciB incolo e ele, se !"rea
un tinut cu munti 8nalti, pr"p"stii 8ntunecoase, ,9lcele st9ncoase, r9pi at9t e a9nci si 8nguste,
8nc9t nu ,eeai une se termin", si r9uri care se re,"rsau in cheiuri !gomotoase, curg9n
moho$r9te 8n a9ncuri negre. Inutil e spus c" Puleglum a 2ost cel care le$a ar"tat un petic e
!"pa", pe pantele in ep"rtare.
$ #u m$ar mira s" 2ie mai mult" !"pa" pe latura noric" a muntilor, a"ug" el.
'e$a luat ce,a timp s" coboare panta, iar c9n au a@uns @os au constatat ca se a2lau 8n ,9r2ul
st9ncilor, iar c" la picioarele lor curgea un r9u e la ,est la est. )e o parte si e alta, apa era
str"@uit" e pr"p"stii? era ,ere la culoare si negricioas", plin" e ,9rte@uri si e cascae.
Luietul r9ului !g9lt9ia p"m9ntul p9n" sus la ei.
$ Partea bun" e, !ise Puleglum, c" ac" ne 2r9ngem g9tul cobor9n st9nca, nu mai risc"m s"
ne 8nec"m 8n r9u.
$ Ce !ici e astaA 2"cu -crubb intr$o at", ar"t9n 8n susul apei, spre st9nga. -e uitar" toti trei
si ,"!ur" ultimul lucru pe care s$ar 2i asteptat s"$l ,a" $ un po. -i ce m"i poF (n singur arc
urias care 8mbr"tisa e2ileul intr$un ,9r2 e st9nc" 8n cel"lalt? iar partea e mi@loc a arcului se
8n"lta cu mult peste ,9r2urile st9ncilor, aioma omului cateralei -29ntul Paul easupra str"!ii.
$ P"i, "sta$i un po pentru uriasiF e<clam" &ill.
$ -au un po e ,r"@itor, mai egrab", spuse Puleglum. 0ntr$un loc ca "sta, trebuie s" 2im
atenti la ,r"@i. Cre c" e ,orba e o capcan". #u m$ar mira s" se preschimbe 8n ceat" si s" se
topeasc", e<act c9n ,om a@unge la @um"tatea rumului pe el.
$ Oh, pentru numele lui )umne!eu, nu mai 2i at9t e pesimist, !ise -crubb. )e ce naiba n$ar 2i
un po ca lumeaA
$ Cum 8ti poti 8nchipui c" uriasii pe care i$"m ,"!ut au a,ut at9ta minte, 8nc9t s" construiasc"
asa ce,aA !ise Puleglum.
$ )ar ac" l$au construit alti uriasiA remarc" &ill. Aic", niste uriasi care au tr"it acum o sut" e
ani si care au 2ost mult mai estepti ec9t "stia moerni e acum. Poate c" e ,orba e aceiasi
care au cl"it si cetatea uriasilor, pe care o c"ut"m noi. Ceea ce ar 8nsemna c" suntem pe
rumul bun $ ,echiul po care uce la cetatea str",echeF
$ Ce minte sclipitoare, PoleF !ise -crubb. Asa e, sunt sigur. 6ai s" mergem.
Prin urmare, s$au 8ntors si au pornit spre po. Iar c9n au a@uns la el, si$au at seama c" era
tare soli. Pietrele masi,e erau la 2el e mari ca acelea e la -tonehenge si 2useser", pesemne,
cioplite si t"iate c9n,a e mesteri iscusiti, esi acum erau cr"pate si s2"r"micioase. Balustraa
2usese, pare$se, acoperit" cu sculpturi bogate, in care se mai p"strau ce,a urme? 2ete si siluete
e uriasi 2"cute 8n relie2, minotauri, sepii, c9rc9iaci si !ei 8ngro!itori. Puleglum tot nu a,ea
8ncreere 8n poul acela, 8ns" se 8n,oi s"$l treac" 8mpreun" cu copiii.
(rcusul p9n" la mi@locul arcului e po a 2ost lung si ane,oios, 8n multe locuri, pietrele mari
c"!user", l"s9n goluri oribile prin care ,eeai @os, la trei!eci e metri eesubt, apele
8nspumate ale r9ului. Au ,"!ut un ,ultur care le$a !burat pe sub picioare. -i cu c9t a@ungeau mai
sus, cu at9t 2rigul se 8ntetea, iar ,9ntul su2la, e abia se mai puteau tine pe picioare. Parc" tot
poul se scutura 8n ra2alele puternice. C9n au a@uns 8n ,9r2, e une se putea ,eea cealalt"
parte a poului, care cobora, !"rir" un 2el e ,echi rum pentru uriasi, care p"trunea a9nc 8n
inima muntilor. ;ulte pietre lipseau in calar9m, iar printre cele r"mase crescuser" smocuri
mari e iarb". -i, ,enin c"lare spre ei, pe acest rum str",echi, erau ou" 2iinte, e talie
ault", uman", absolut normal".
$ Continuati. ;ergeti spre ei, !ise Puleglum. * 2oarte probabil ca orice 2"ptur" 8nt9lnit" 8ntr$un
asemenea loc s" se o,eeasc" a 2i usm"noas", 8ns" nu trebuie s" le "m impresia c" ne e
teama.
C9n au a@uns s" p"seasc" pe iarba care li se asternea la picioare la cap"tul poului, cei oi
str"ini erau estul e aproape. (n ca,aler, 8n armur" in cap p9n" 8n picioare, cu ,i!iera coi2ului
l"sat" 8n @os. Armura si calul erau e culoare neagr"? pe scut n$a,ea nici un bla!on, iar pe sulit"
nu 2lutura nici un stegulet. Cealalt" persoan" era o oamn" pe un cal alb, at9t e r"gut, 8nc9t
8ti ,enea s"$l pupi pe nas si s"$i ai numaiec9t o buc"tic" e !ah"r, 8ns" oamna care c"l"rea
pe sa cu picioarele 8ntr$o parte si era 8mbr"cat" cu o rochie lung" si ,aporoas", e un ,ere
uluitor, era si mai 2rumoas".
$ Kiua bun", rrrumetilor, le strig" ea cu un glas ulce ca ciripitul sua, al p"s"relelor, cu un
8nc9nt"tor tril e =r>. Cam tinerei pentru a ," a,entura 8ntr$un pustiu ca "sta.
$ *i, asta e situatia, oamn", ce s" 2acemF !ise Puleglum 2oarte 8ntepat si pruent.
$ C"ut"m cetatea ruinat" a uriasilor, spuse &ill.
$ Cetatea rrruinat"A 2"cu )oamna. Cam straniu. -i ce ,eti 2ace ac" o ,eti g"siA
$ Trebuie s"... 0ncepu &ill, 8ns" Puleglum o 8ntrerupse.
$ L" rog s" m" iertati, )oamn", 8ns" nu ," cunoastem si nici pe prietenul umnea,oastr" $ cam
t"cut, asa$i $ si nici umnea,oastr" nu ne cunoasteti pe noi. Asa c" am pre2era s" nu iscut"m
treburile noastre cu niste str"ini. #u creeti c" 8n cur9n o s" a,em parte e o ploicic"A
)oamna r9seB cel mai pro2un si cel mai mu!ical r9s pe care ,i l$ati putea 8nchipui.
$ *i bine, copii, !ise ea, ,$ati luat cu ,oi un ghi b"tr9n, tare 8ntelept si gra,. Eiecare cu p"rerea
lui, 8ns". Am au!it aesea numele Cetatea Ruinat", 8ns" n$am 8nt9lnit pe nimeni care s"$mi
spun" 8ncotro se a2l". )rumul acesta uce la orasul si castelul 6ar$2ang, une locuiesc (riasii
Bla@ini. -unt tot at9t e bl9n!i, politicosi, cuminti si curtenitori, pe c9t sunt e prosti, r"i, s"lbatici
si capabili e toate porc"riile cei in *ttinsmoor. -i, nu stiu ac" 8n 6ar2ang ,eti putea a2la
nout"ti espre Cetatea Ruinat", 8ns" 8n mo sigur ,eti bene2icia e o g"!uire e<celent",
8ntelept ar 2i s" iernati acolo sau, cel putin, s" !"bo,iti c9te,a !ile ca s" ," mai oihniti. Leti g"si
b"i aburine, paturi moi si ,etre cu 2ocuri @uc"use? si e patru ori pe !i, masa ,i se ,a asterne cu
2ripturi, pl"cinte, ulciuri si ,inuri alese.
$ *<traorinarF e<clam" -crubb. Asta mai !ic si eu ,iat"F Ce nemaipomenit s" ormi iar"si 8ntr$
un pat ae,"ratF
$ )a, si s" 2aci o baie 2ierbinte, !ise &ill. Creeti c" ne ,or po2ti s" r"m9nemA 8n 2on, noi nici nu
ne cunoastem.
$ -puneti$le oar, le r"spunse )oamna, c" )oamn" cu Ca2tan Lere 8i salut" prin intermeiul
,ostru si c" le$a trimis oi copii r"g"lasi, in su, pentru Osp"tul Toamnei.
$ Oh, multumim, multumim in su2let, !iser" 8n cor &ill si -crubb.
$ A,eti 8ns" gri@", le spuse )oamna. Ini2erent e !iua c9n ,eti a@unge 8n 6ar2ang, s" nu ,eniti
la usa prea t9r!iu. C"ci cei e$acolo 8si 8nchi portile la c9te,a ceasuri e la amia!" si la castel
au obiceiul sa nu eschi" nim"nui, up" ce au tras !",orul, ini2erent c9t e tare ar bate.
Copiii i$au multumit in nou, cu sclipiri 8n pri,iri, iar )oamna le$a 2"cut cu m9na, 8n semn e
r"mas$bun. Omul$b"ltilor si$a scos p"l"ria tuguiat" si a 2"cut o plec"ciune 2oarte rigi". )up"
care, Ca,alerul t"cut si )oamna au at pinteni cailor si au pornit s" urce poul, 8n tropot
n",alnic e copite.
$ *heheiF 2"cu Puleglum. Ce n$as a s" stiu e une ,ine si une se uce )oamna asta. #u
te$ai astepta s" 8nt9lnesti o asemenea persoan" 8n Tara (riasilor, asa$iA #u mai pot e
curio!itate.
N ProstiiF !ise -crubb. ;ie mi s$a p"rut e$a reptul nemaipomenit". -i g9neste$te numai la
bucatele alea elicioase si la camerele 8nc"l!iteF -per c" nu mai e mult e mers p9n" la
6ar2ang.
N -i eu sunt e aceeasi p"rere, spuse &ill. Ce rochie superb" a,eaF -i ce calF
N Oricum, eu tot as ,rea s" stiu mai multe espre ea, se 8nc"p"t9n" Puleglum.
$ *u, una, am ,rut s$o 8ntreb, !ise &ill. )ar cum s" 2ac asta, c9n n$ai ,rut s"$i spui nimic espre
noiA
$ )a, !ise -crubb. -i e ce$ai 2ost asa e scortos si sc9rbosA #u ti$a pl"cut e eiA
$ )e eiA !ise Omul$b"ltilor. Care eiA *u n$am ,"!ut ec9t o persoan".
$ Pe Ca,aler nu l$ai ,"!utA 8ntreb" &ill.
$ Am ,"!ut o armur", spuse Puleglum. )e ce n$a scos nici o ,orb"A
$ Probabil c" s$a s2iit, spuse &ill. -au poate c" se multumeste oar s" se uite la ea si s"$i au"
glasul. Asa as 2ace si eu 8n locul lui.
$ ;" 8ntreb, remarc" Puleglum, ce s$ar ,eea ac" am riica ,i!orul coi2ului si ne$am uita
8n"untru.
$ *i r"cie, 2"cu -crubb. +9neste$te ce 2orm" a,ea armura aiaF Ce altce,a s" 2ie 8n"untru
ec9t un omAF
$ -i ac" e un scheletA 8ntreb" Omul$b"ltilor, cu o ,eselie sinistr". -au poate, mai a"ug" el
up" ce se g9ni un pic, nu e nimic 8n"untru. Aic", nimic ce ar putea 2i ,"!ut. Ce,a in,i!ibil.
$ K"u asa, Puleglum, !ise &ill, cutremur9nu$se e groa!", ai niste iei oribile. Cum e 8ti
poate trece asa ce,a prin minteAF
$ Ia mai "$l 8ncolo cu ieile lui cu totF !ise -crubb. 0ntoteauna se asteapt" la ce$i mai r"u si
8ntoteauna nu are reptate. 6ai s" ne g9nim mai bine la (riasii bla@ini si s" a@ungem c9t mai
repee la 6ar2ang. Tare as ,rea s" stiu c9t a,em e mers p9n" acolo.
Iar acum au a,ut prima intre certurile acelea pre!ise e Puleglum si p9n" atunci se
8nt9mplase aesea ca &ill si -crubb s" se cion"neasc" si s" se r"toiasc" unul la cel"lalt, 8ns"
e ata asta s$a prous prima s2a" serioas". Puleglum nu era e acor nici 8n ruptul capului
s" mearg" la 6ar2ang. Kicea c" habar n$a,ea cum se putea ca un urias s" 2ie =bla@in> si c",
oricum, semnele lui Aslan nu pomeniser" nimic 8n leg"tur" cu ,reun popas la uriasi, 2ie ei bla@ini
au ba. Pe e alt" parte, copiii, c"rora li se 2"cuse lehamite e ,9nt si ploaie, e p"s"ri
scheletice pr"@ite la 2oc e tab"r" si e ormit pe p"m9ntul tare si rece, erau absolut ecisi s"$i
,i!ite!e pe (riasii Bla@ini. 0n cele in urma, Puleglum s$a 8n,oit s" mearg", 8ns" cu o conitie.
&ill si -crubb trebuiau s"$i promit" solemn ca, ac" nu le "ea ,oie, ei n$a,eau s" le spun"
(riasilor Bla@ini c" ,eneau in #arnia si ca 8l c"utau pe Printul Rilian. I$au 2"cut aceast"
promisiune si s$au pornit la rum.
)up" iscutia cu )oamna, situatia s$a 8nr"ut"tit 8n ou" mouri i2erite, 8n primul r9n, tinutul
era mult mai accientat. )rumul str"b"tea nes29rsite ,"i 8nguste, prin care su2la n"prasnic un
,9nt inspre nor, biciuinu$le permanent obra@ii. 'emne e 2oc nu se mai g"seau si nici ,9lcele
2erite 8n care s" campe!e, cum era pe platou. -olul era pietros, e te ureau picioarele cumplit,
!iua c9n mergeai, ar si noaptea c9n te oihneai.
0n al oilea r9n, ini2erent ce urm"rise )oamna c9n le po,estise espre 6ar2ang, e2ectul
concret asupra copiilor a 2ost negati,. #u le mai st"tea g9nul la nimic ec9t la paturi, b"i, mese
elicioase si la c9t e minunat a,ea s" 2ie s" poat" sta in nou 8ntr$o cas". #u mai pomeneau
eloc e Aslan si nici e Printul pierut. Iar &ill a renuntat la obiceiul e a repeta 8n g9n
semnele, 8n 2iecare sear" si imineat". 'a 8nceput, si$a g"sit scu!a c" era prea obosit", ar
cur9n a uitat complet e ceea ce 8si propusese c9n,a. -i, esi ar 2i 2ost e asteptat ca
perspecti,a e a petrece minunat la 6ar2ang s"$i 8n,eseleasc", 8n realitate 8ncepuser" s" se
autocomp"timeasc" si s" 2ie in ce 8n ce mai t92nosi si mai art"gosi unul cu cel"lalt si cu
Puleglum.
0n cele in urm", 8ntr$o up"$amia!" au a@uns 8ntr$un loc une e2ileul prin care mergeau se
l"rgea, e o parte si e cealalt" 8n"lt9nu$se p"uri e bra 8ntunecoase. Pri,in 8n 2at", au
constatat c" trecuser" printre munti, 8naintea lor se astemea o c9mpie pustie si st9ncoas"?
incolo e ea, se !"reau munti cu ,9r2urile acoperite e !"pa", 8ns", 8ntre ei si muntii aceia
8nep"rtati, se a2la o colin" @oas", cu un pois turtit si neregulat.
$ (iteF (iteF strig" &ill, ar"t9n peste c9mpie? si acolo, e incolo e colina tesit", 8n amurgul
8ntunecat, !"rir" lumini. 'uminiF #u lumina lunii, nici 2ocuri, ci un sir ,esel si primitor e 2erestre
luminate. Cine n$a 2ost 8n pustietatea s"lbatic", !i si noapte, s"pt"m9ni e$a r9nul, n$are cum
8ntelege ce au simtit ei atunci.
$ 6ar2angF strigar" -crubb si &ill, ,eseli si entu!iasmati? =6ar2ang>, repet" si Puleglum, pe un
ton sumbru si ursu!. )ar a mai a"ugat si =Ia te uit"F +9ste s"lbaticeF>, lu9nu$si numaiec9t
arcul e pe um"r. A obor9t cu el o g9sc" mare si gras". -e 2"cuse prea t9r!iu ca s" mai
8ncerce s" a@ung" la 6ar2ang 8n acea !i. )ar au 2"cut 2ocul si au m9ncat bine, nemai2i$inu$le
at9t e 2rig c9n s$au culcat. )up" ce s$a stins 2ocul, s$a 2"cut tare r"coare, iar c9n s$au sculat
a oua !i imineata, p"turile e pe ei erau tepene si 8nghetate.
$ Ce mai contea!"F !ise &ill, b"tin in picioare s" se 8nc"l!easc". )isear" 2acem o baie
2ierbinteF
Capitolul 4
CO'I#A C( -A#T(RI CI()AT*
E"r" e t"ga", 8n !iua aceea ,remea a 2ost tare a2urisita. )easupra, pe cerul 2"r" pic e soare,
se 8ngr"m"eau nori olora e ninsoare? sub t"lpi, p"m9ntul era negru si 8nghetat bocn"? si
su2la un ,9nt aprig si geros, e simteai c"$ti smulge pielea e pe tine. C9n au a@uns @os pe
c9mpie, au constatat c" aceast" parte a rumului era mult mai eteriorat". Trebuiau s"
p"seasc" cu gri@" ocolin tot 2elul e pietroaie s2"r9mate, printre bolo,ani si peste pietrisB ce
cal,ar pentru picioarele lorF -i, cu toate c" obosiser" cumplit, in cau!a 2rigului nu s$au
8ncumetat s" 2ac" nici un popas.
Cam pe la ora !ece, a 8nceput s" ning" cu 2ulgi 2ira,i, care se asterneau pe bratul lui &ill. )up"
!ece minute, ninsoarea s$a 8ntetit e$a binelea. Iar up" ou"!eci e minute, p"m9ntul se
2"cuse alb, acoperit e !"pa". )up" o @um"tate e or", s$a pornit un ,iscol n"prasnic, care se
p"rea c" a,ea s" ure!e toat" !iua, biciuinu$le 2etele e nici nu mai ,eeau pe une calc".
Pentru a 8ntelege ce a urmat, nu trebuie s" uitati nici o clip" c" aproape nu mai puteau ,eea
in cau!a ninsorii si a ,iscolului. Apropiinu$se e colina @oas", care 8i esp"rtea e locul une
,"!user" 2erestrele luminate, n$au putut a,ea o imagine e ansamblu asupra ei. )e$abia ac"
,eeau la c9ti,a pasi 8nainte, si asta ac" mi@eau bine ochii. Inutil s" mai spun c" nu ,orbeau
eloc.
C9n au a@uns la poalele colinei, au 8ntre!"rit un 2el e pietre mari e o parte si e cealalt" $
pietre aproape p"trate ac" te uitai atent la ele, ceea ce nici unul n$a 2"cut, 8i preocupa mai mult
st9nca in 2at", care le bloca rumul. *ra 8nalt" cam e un metru si @um"tate. Omul$b"ltilor,
a,9n picioarele lungi, a s"rit 2"r" nici o greutate pe ea, up" care i$a a@utat si pe ceilalti s" se
suie. Cum stratul e !"pa" pe st9nca era estul e gros, copiii s$au uat r"u e tot, nu 8ns" si
Puleglum. Pe urm", au a,ut parte e un urcus tare abrupt $ &ill a c"!ut o at" $ pe o portiune
cam e o sut" e metri, up" care au a@uns la o a oua st9nca 8n 2orm" e lespee. 'a inter,ale
absolut neregulate, au 8nt9lnit 8n total patru ast2el e st9nci.
C9n s$au c"t"rat ane,oios pe a patra st9nc" e acest 2el, au 8nteles c" a@unseser" 8n 2ine 8n
,9r2ul colinei tesite. P9n" acum, panta 8i 2erise c9t e c9t e ,iscol? aici, au a,ut parte e toat"
2uria ,9ntului. C"ci colina, 8n mo cu totul ciuat, era 8ntr$ae,"r 2oarte turtit" 8n ,9r2, asa cum li
se p"ruse si e la istant"B un pois nete si mare, une ,iscolul era la el acas", 8n ma@oritatea
locurilor, !"paa nici nu se asternuse, c"ci ,9ntul o tot spulbera e pe @os, 8n ra2ale 8n,olburate,
care le nimereau rept 8n 2at". Iar 8n @urul picioarelor, li se 8ncol"ceau mici ,9rte@uri e !"pa",
asa cum se 8nt9mpl" uneori pe gheat", la patinoar. -i, 8ntr$ae,"r, 8n multe locuri supra2ata
solului era nete" ca gheata. Partea proast" era c" platoul acesta era br"!at 8n toate irectiile
e 9mburi si troiene ciuate, care 2ormau pe alocuri p"trate si reptunghiuri. Peste toate astea
trebuia s" te c"teii cu greu? ca 8n"ltime, ,ariau 8ntre @um"tate e metru si apro<imati, un metru,
iar ca grosime m"surau cam ,reo oi metri. Pe partea noric" a 2iec"rui 9mb, !"paa 2orma
mormane ainei? si up" 2iecare urcus in acesta, coborai 8n mormanul e !"pa" si te uai
leoarc".
C"!ninu$se s" r"!bat" 8nainte, cu gluga tras" pe 2runte, cu capul 8n2ipt 8n piept si cu egetele
8nghetate, bine ,9r9te pe sub pelerin", &ill a 8ntre!"rit si alte lucruri stranii pe acest pois oribil $
niste chestii 8n reapta ei care sem"nau ,ag cu un 2el e cosuri e 2abric", iar 8n sting" ei, o
st9nc" ascutit" si imens", mai reapt" ec9t este orice st9nc" 8neobste. #$a intere$sat$o, 8ns",
eloc ce ,"!use si n$a at nici o atentie. #u se g9nea ec9t la m9inile ei 8nghetate Cla 2el ca si
nasul, b"rbia si urechileD, la baia 2ierbinte si la patul bun care o asteptau la 6ar2ang.
Brusc, picioarele i$au patinat pe o portiune e ,reun metru si, spre groa!a ei, s$a tre!it
alunec9n la ,ale 8ntr$o pr"pastie neagr" si 8ngust" ce se i,ise ca in senin 8n calea ei. 0ntr$o
@um"tate e secun", a a@uns pe 2unul ,"g"unii. *ra ca 8ntr$un 2el e sant sau transee, lat"
oar e ,reun metru. -i, esi c"!"tura o !runcinase r"u, a remarcat, r"su2l9n usurat", c"
sc"pase e ,9nt? c"ci peretii santului se 8n"ltau sus, easupra ei. Ce$a mai remarcat up"
aceea, 2ireste, au 2ost chipurile 8ngri@orate ale lui -crubb si Pule$glum, care se uitau @os la ea,
e pe marginea santului.
$ Te$ai lo,it, PoleA !bier" -crubb.
$ #u m$ar mira s"$si 2i rupt ambele picioare, url" si Puleglum.
&ill se riic" 8n picioare, e<plic9nu$le c" nu p"tise nimic, ar c" trebuiau s" o a@ute s" ias" e
acolo.
$ Ce$i chestia asta 8n care ai c"!utA 8ntreb" -crubb.
$ * un 2el e sant sau s$ar putea s" 2ie un 2el e rum care s$a surpat, !ise &ill. * o scobitur"
2oarte reapt".
$ )a, mii e tuneteF !ise -crubb. -i uce spre norF -" 2ie oare un 2el e rumA )ac" a, am
putea sc"pa e ,9ntul "sta in2ernal, merg9n acolo. * mult" !"pa" pe 2unA
$ )eloc. #$apuc" s" intre aici, c"ci e spulberat" toat" easupra.
$ -i mai 8ncolo cum eA
$ O clipit"? m" uc s" ,", spuse &ill. -i pomi prin sant, ar nu a@unse prea eparte si constat"
c" =rumul> cotea brusc la reapta. Ceea ce le comunic", url9n, si celorlalti.
$ -i ce e up" coltA 8ntreb" -crubb.
0nt9mplarea 2"cea c" &ill reactiona la pasa@ele 8ntortocheate si la locurile subterane 8ntunecate,
2ie ele si su2icient e aproape e supra2at", la 2el cum reactiona si -crubb c9n ,eea o
margine e st9nc" 8nalt". #$a,ea, asaar, nici cea mai mic" intentie e a a coltul e una
singur"? mai ales, c9n l$a au!it pe Puleglum r"cnin in spateB
$ Ai gri@", Pole. 'ocul "sta poate uce 2oarte bine 8ntr$o pester" e balaur. Iar 8ntr$o tar" a
uriasilor, nu$i e<clus s" e<iste r9me si g9ng"nii uriase.
$ Cre c" santul "sta nu uce prea eparte, !ise &ill, ,enin repee 8napoi.
$ Ba eu, unul, m" uc s" ,", !ise -crubb. As ,rea si eu s" stiu ce$ai ,rut s" spui c9n ai !is c"
=nu uce prea eparte>.
Asa c" s$a ase!at pe marginea santului Ctoat" lumea era acum prea u", ca s" se mai
sinchiseasc" ac" se mai ua un picD si si$a at rumul @os. 0mping9nu$se pentru a$si 2ace loc,
a trecut pe l9ng" &ill si, esi n$a !is nimic, &ill era con,ins" c" sesi!ase c9t e 2ric" 8i era. -$a
luat imeiat up" el, a,9n 8ns" gri@" nu care cum,a s" treac" in greseal" 8n 2ata lui.
*<plorarea lor s$a o,eit, totusi, o mare e!am"gire. Au at coltul la reapta, merg9n 8nc"
,reo c9ti,a pasi 8nainte. )up" care li s$au i,it mai multe ,arianteB rept 8nainte sau brusc la
reapta.
$ #$are nici un rost s$o lu"m pe aici, !ise -crubb, pri,in spre reapta, 2iinc" am a@unge 8napoi
$ la su. Asa c" a continuat s" mearg" rept 8nainte, ar si e ata asta, up" c9ti,a pasi au at
e o a oua cotitur" la reapta, 8ns", acum, nu mai e<ista nici o alt" ,ariant", c"ci santul se
8n2una brusc.
$ )egeaba, bomb"ni -crubb.
E"r" s" mai piar" ,remea, &ill s$a r"sucit 8n loc si a pornit 8napoi, prin sant. C9n au a@uns la
locul une &ill c"!use 8n"untru, Omul$b"ltilor, cu bratele lui lungi, i$a tras a2ar", 2"r" nici o
greutate.
Ce groa!nic era, 8ns", acolo sus. &os, 8n 2antele 8nguste ale santului, aproape c" li se
e!ghetaser" si urechile. Putuser" ,eea clar si respira usor, au!inu$se unul pe cel"lalt, 2"r"
sa 2ie ne,oie s" mai urle. Ce nenorocire s" se tre!easc" 8napoi 8n gerul acela n"prasnicF -i ce
ur li s$a p"rut c9n Puleglum s$a tre!it tocmai atunci s" spun"B
$ ;ai stii care erau semnele alea, PoleA Pe care ar trebui s"$l urm"rim acumA
$ Oh, asta$i bun"F )"$le racuP e semne, !ise Pole. *ra o chestie cu cine,a care pomenea,
parc", numele lui Aslan. -" ea naiba, 8ns", ac" m" apuc eu acuma s" 8nsir toat" po,estea.
)up" cum ,eeti, 8ncurcase orinea semnelor. -i asta 2iinc" renuntase s" le mai repete 8n
2iecare sear". 'e mai stia 8nc", esigur, ac" 8si "ea osteneala s" se g9neasc" bine? numai
c" nu$si mai stia lectia =ca pe ap">, 8nc9t s" o poat" ebita 8n orinea corect", intr$o at" ca la
coman" si 2"r" s" se g9neasc". 0ntrebarea lui Puleglum a nec"@it$o, 2iinc" 8n sinea ei &ill
era 8nciuat" pe ea 8ns"si c" nu mai stia at9t e bine lectia spus" e 'eu. Am"r"ciunea asta, la
care se mai a"uga @alea e a 2i at9t e 8nghetat" si e obosit", au 2"cut$o s" spun"B =)"$le
racuP e semne>. Or, e 2apt, ea nu g9nea asa.
$ Oh, "sta ,enea 8n continuareA !ise Puleglum. #u cum,a le$ai cam 8ncurcat orineaA
P"rerea mea e c" ealul "sta, locul "sta nete si turtit pe care ne a2l"m, merit" osteneala e a 2i
pri,it mai bine. Ati remarcat...
$ *i bra,oF !ise -crubb. Te$ai si g"sit c9n s" amiri peisa@ulF Pentru numele lui )umne!eu, hai
mai bine s" mergem.
$ Oh, uite, uite, uite, strig" &ill, ar"t9nu$le ce,a. -e 8ntoarser" si ,"!ur". Ce,a mai 8ncolo spre
nor si mult mai sus ec9t poisul pe care st"teau, ap"ruse un sir e lumini. )e ata asta se
,eea mult mai clar ec9t 8n seara preceent" c" era ,orba e niste 2erestreB 2erestre mai mici,
care te uceau cu g9nul la ormitoare minunate, si 2erestre mai mari, care te 2"ceau s" ,ise!i
la s"li m"rete, cu 2ocul ar!9n iute 8n semineu si cu supe 2ierbinti si muschi e ,it" elicios,
aburin pe mas".
$ 6ar2angF e<clam" -crubb.
$ Per2ect, !ise Puleglum. )ar ce spuneam eu era c"...
$ Oh, taci in gur", se ener," &ill. #u trebuie s" pierem nici o clip". Ai uitatA #e$a spus
)oamna c" portile se 8nchi e,reme. Trebuie neap"rat, ar neap"rat, s" a@ungem acolo la
timp. ;urim ac" r"m9nem pe$a2ar" pe o noapte ca asta.
$ P"i, 8nc" nu s$a 8nnoptat, 8ncepu Puleglum? 8ns" am9noi copiii spuser" =6aiem> si
pornir", poticninu$se, 8nainte, pe poisul alunecos, c9t puteau ei e iute cu piciorusele lor.
Omul$b"ltilor s$a luat up" ei, ,orbin 8n continuare? 8ns" acum, merg9n cu ,9ntul 8n 2at", s" 2i
,rut si tot nu l$ar 2i putut au!i. -i, oricum, nici nu ,oiau. -e g9neau la b"i, paturi si b"uturi
cale, iar perspecti,a e a a@unge prea t9r!iu la 6ar2ang si e a r"m9ne pe ina2ar" li se p"rea
absolut insuportabil".
Cu toat" graba lor, le$a luat mult timp s" tra,erse!e ,9r2ul tesit al colinei. Iar up" aceea, au mai
a,ut e urcat si e cobor9t c9te,a st9nci. 0n cele in urm", totusi, au a@uns la poalele colinei si
au putut ,eea cum ar"ta 6ar2ang.
-e 8n"lta pe un colt e st9nc" si, 8n ciua nenum"ratelor turnuri, era mai egrab" o cas" urias"
ec9t un castel, 8n !iul e<terior, se a2lau 2erestre 2oarte aproape e sol $ ceea ce nu ,e!i
nicioat" la o 2ort"reat" serioas". Ba, ici si colo, erau tot 2elul e usite ciuate, asa c" p"rea
absolut simplu s" intri si s" iesi in castel, 2"r" s" trebuiasc" s" treci prin curte. Toate astea le$
au riicat moralul lui &ill si -crubb. 'ocul li se p"rea acum mai prietenos si nu at9t e
amenint"tor.
'a 8nceput, st9nca aceea i$a cam speriat, 2iin tare 8nalt" si abrupt", 8ns" numaiec9t au
remarcat c" e<ista o alt" cale e acces, 8n sting", mult mai usoar", si c" rumul mergea
serpuin 8n sus 8ntr$acolo. )up" c"l"toria pe care o 2"cuser" p9n" aici, urcusul a 2ost groa!nic,
iar &ill a 2ost la un pas e a se a b"tut". Pe ultima sut" e metri, -crubb si Puleglum au
trebuit s" o a@ute, 8n cele in urm", au a@uns 8n 2ata portii castelului. +rila@ul cu tepi era riicat,
iar poarta $eschis".
Oric9t e obosit ai 2i, 8ti trebuie ce,a cura@ ca s" te 8nrepti spre usa unui urias, 8n ciua tuturor
a,erti!"rilor prealabile 8mpotri,a acestui 6ar2ang, Puleglum a 2ost cel care s$a o,eit mai
,itea!.
$ Eiti calmi, !ise el. Orice ar 2i, nu ar"tati c9t sunteti e 8nsp"im9ntati. Am 2"cut cea mai mare
t9mpenie ,enin aici? ar ac" tot am a@uns, hai s" 8n2runt"m totul cu 2runtea sus.
Acestea 2iin !ise, p"si peste pragul portii, a@ung9n sub o arca" une ecoul 8i ampli2ica ,ocea?
e aici, strig" c9t e tare putea el.
$ 6eiF PortarulF Au sosit oaspeti care caut" g"!uire.
-i, astept9n s" se 8nt9mple ce,a, 8si scoase p"l"ria si scutur" stratul gros e !"pa" e pe
bor.
$ Pe$onoarea mea, 8i sopti -crubb lui &ill. O 2i el pesimist, ar are mult cura@ $ si tupeu.
-e eschise o us", prin care se !"rea str"lucirea elicioas" a unui 2oc, si a2ar" iesi Portarul. &ill
8si musc" bu!ele, e team" s" nu urle. #u era un urias tocmai enorm? ceea ce 8nseamn" c" era
ce,a mai 8nalt ec9t un m"r, ar niciecum la 2el e 8nalt c9t un st9lp e telegra2. A,ea p"rul
rosu !b9rlit, un pieptar e piele b"tut peste tot cu pl"ci e metal pentru a 2i 2olosit pe post e
c"mas" e !ale? a,ea genunchii goi Csi tare p"rosiD si un 2el e moletiere pe picioare.
Aplec9nu$se e mi@loc, holb" ochii la Puleglum.
$ Ce 2el e ar"tare mai esti si tuA !ise el. &ill 8si lu" inima 8n intiB
$ L" rog, spuse ea, url9n 8n sus spre urias. )oamna cu Ca2tan Lere 8l salut" pe Regele
(riasilor Bla@ini si ne$a trimis pe noi, oi copii in su, si pe acest Om al b"ltilor C8l cheam"
PuleglumD, aici la ,oi, la Osp"tul Toamnei. $ )ac" nu ," eran@ea!", 2ireste, mai a"ug" ea.
$ O$hoF !ise Portarul. P"i, asa mai st"m e ,orb". 6aieti 8n"untru, omuletilor, haieti 8n"untru.
Intrati 8n c"suta pa!nicului, p9n" 8i trimit ,orb" ;aiest"tii sale. -e uit" la copii curios. -unteti
,ineti la 2at", spuse el. #u stiam c" asta e culoarea lor. )ar nici nu$mi pas", e 2apt. Oricum,
sunteti tare r"guti. Cine se aseam"n" se aun", parc" asa se !ice.
$ -untem ,ineti e 2rig, spuse &ill. Culoarea noastr" nu e e 2apt asta.
$ Atunci, haieti 8n"untru s" ," 8nc"l!iti. 6aieti, prichineilor, !ise Portarul. Intrar" up" el 8n
c"suta pa!nicului. -i, esi a 2ost cumplit s" au" cum se tr9nteste usa aia mare 8n spatele lor,
au uitat repee e toat" spaima c9n au ,"!ut ceea ce t9n@eau s" ,a" e la cina in seara
preceent" $ un 2oc. -i ce mai 2ocF Ai 2i !is c" areau acolo pe putin patru$cinci copaci 8ntregi?
ogoarea era at9t e mare, 8nc9t nu se puteau apropia ec9t p9n" la c9ti,a metri e 2oc. -e
tr9ntir" toti trei pe paroseala e c"r"mi", c9t mai aproape posibil e ogoreala 2l"c"rilor,
o2t9n a9nc.
$ 6ei, 2l"c"ule, 8i !ise Portarul altui urias care st"tea 8n 2unul camerei, holb9nu$se la musa2iri
e !iceai c" nu mai a,ea mult si 8i ieseau ochii in cap. Ia " 2uga cu mesa@ul "sta la Cas". -i
repet" ceea ce 8i spusese &ill. (riasul mai t9n"r, up" ce se mai !g9i o at" si trase un hohot e
r9s, iesi in oaie.
$ Ia ascult", broscoiule, 8i !ise Portarul lui Puleglum, up" cum ar"ti ti$ar prine bine ce,a sa
te mai 8n,eselesti. -i scoase o sticl" neagra, care sem"na 2oarte bine cu cea a lui Puleglum,
ar cam e ,reo ou"!eci e ori mai mare. Ia s" ,eem noi, ia s" ,eem noi, !ise Portarul.
)ac" 8ti au o can", risti s" te 8neci 8n ea. Ia s" ,eem noi. -olnita asta cre c" e per2ect". -"
nu pomenesti e asta la Cas". Risc"m s" tot plou" cu argint"rie aici, or, nu e ,ina mea.
-olnita nu prea sem"na cu ale noastre, 2iin mai 8ngust" si mai reapt"? era o cup" per2ect"
pentru Puleglum, c9n uriasul a pus$o @os l9ng" el. Copiii se asteptau ca Puleglum s"
re2u!e, stiut 2iin c" nu a,ea eloc 8ncreere 8n (riasii Bla@ini, 8ns" 8l au!ir" bomb"ninB
$ Cam t9r!iu s" ne mai g9nim la precautii, acum c" am intrat 8n"untru si usa s$a 8nchis 8n urma
noastr". Pe urm", aulmec" licoarea. ;iroase bine, !ise el. )ar asa tot nu$mi au seama. ;ai
bine s" m" con,ing, si lu" o 8nghititur". * si bun" la gust, spuse el. )ar poate asa pare la prima
8nghititur". Cum o 2i la mai multeA -i sorbi cu nesat. AhF !ise el. )ar asa o 2i p9n" la 2unA si
mai lu" o usc". #u m$ar mira ca la 2un s" 2ie ,reo porc"rie, spuse el, up" care b"u tot.
Leeti ,oi, "sta e un test. )ac" m" chircesc tot, sau plesnesc ori m" trans2orm 8n sop9rl" sau
mai stiu eu ce, ,eti sti c" nu trebuie s" luati nimic in ce ," o2er" ei. 0ns" uriasul, care era mult
prea sus pentru a au!i ce tot bomb"nise Puleglum 8n barb", se pr"p"ea e r9sB
$ ;"i Broscoiule, ar esti b"rbat, pe cu,9nt. ;i$a pl"cut cum l$ai at pe g9t.
$ #u sunt b"rbat... Omul$b"ltilor, replic" Puleglum, cu ,ocea cam con2u!". -i nici broasc"B
Omul$b"ltilor.
0n clipa aceea, usa se eschise 8n spatele lor si uriasul mai t9n"r intr", spun9nB
$ Trebuie s" mearg" numaiec9t 8n camera tronului.
Copiii se riicar" 8n picioare, 8ns" Puleglum r"mase ase!at, 8nrug9n alanalaB
$ Omul$b"ltilor. Omul$b"ltilor. (n 2oarte respectabil Om al b"ltilor. Respectomalb"ltilor.
$ Arat"$le rumul, 2l"c"ule, spuse uriasul Portar. Pe Broscoi ia$l mai bine 8n brate. A b"ut ce,a
mai mult ec9t trebuia.
$ #$am nimic, !ise Puleglum. -i nu sunt broasc", ar eloc broasc". -unt un repectalb"ltilor.
0ns" uriasul 2l"c"u 8l prinse e mi@loc si le 2"cu semn copiilor s"$l urme!e. -i tra,ersar" curtea 8n
2elul acesta 8n@ositor. Puleglum, str9ns bine 8n pumnul uriasului si !,9rlin ,ag in picioare,
sem"na categoric cu o broasc". )ar n$a,ur" c9n s" remarce toate astea, c"ci, 8n scurt timp,
intrar" pe usa m"reat" a castelului principal $ am9nurora b"t9nu$le inima mai iute ec9t e
obicei $ si, up" ce trop"ir" in picioruse, pe c9te,a corioare, aproape alerg9n, ca s" tin"
pasul cu uriasul, se tre!ir" clipin in ochi 8n lumina orbitoare a unei 8nc"peri enorme, une
l"mpi superbe str"luceau 2rumos, iar 2ocul area uuin 8n c"min, toate aceste sclipiri
re2lect9nu$se 8n ornamentele aurite e pe ta,an si cornise, 8n reapta si 8n st9nga, st"teau 8n
picioare nenum"rati uriasi, toti 8n niste mantii minunate? si pe ou" tronuri, 8n cel"lalt cap"t al
s"lii, seeau ou" persoane imense $ Regele si Regina.
Cam la sase metri e tronuri se oprir". -crubb si &ill 2"cur" st9ngaci tentati,a e a se 8nclina Cpe
2ete nu le 8n,at" la -coala *<perimental" cum s" 2ac" re,erenteD, iar uriasul 8l puse @os cu gri@"
pe Puleglum, une acesta se pr"busi ca o c9rp". Cu m"ularele lui lungi, sem"na, la rept
,orbin, cu un p"ian@en mare.
Capitolul 5
CA-A 6AREA#+
$ )"$i rumul, Pole, 2"$ti num"rul, 8i sopti -crubb.
&ill constat" c" a,ea gura at9t e uscat", 8nc9t nu putea rosti nici un cu,9nt. )"ea in cap cu
isperare, uit9nu$se la -crubb.
+9nin 8n sinea lui c" n$a,ea s$o ierte nicioat" Csi nici pe Puleglum, e altminteriD, -crubb
8si ume!i bu!ele si strig" 8n sus, spre Regele urias.
$ )ac" nu ," e cu sup"rare, -ire, )oamna cu Ca2tan Lere ," salut" prin intermeiul nostru si
ar ,rea s" ne primiti la Osp"tul Toamnei.
(riasii Rege si Regin" se uitar" unul la cel"lalt, 9n in cap cu sub9nteles, si !9mbir" 8ntr$un
2el care nu$i prea pl"cu lui &ill. 0i pl"cea e Rege mai mult ec9t e Regin". A,ea o barba
2rumoas" si c9rliontat", un nas rept ca e ,ultur, iar pentru un urias era estul e chipes.
Regina era 8ngro!itor e gras", cu b"rbie ubl" si niste obra@i olo2ani 2oarte purati, ceea ce
nu$i eloc r"gut, cu at9t mai mult cu c9t e ,orba e o persoan" e !ece ori mai mare ec9t
imensiunile normale. Pe urm", Regele scoase limba si$si linse bu!ele. Asta 2ace oricine? numai
c" limba lui era at9t e mare si e rosie si a iesit la i,eal" at9t e brusc, 8nc9t &ill a r"mas pur si
simplu socat".
$ Oh, ce copii buniF !ise Regina. C=Poate c" p9n" la urm" ea e cea amabil" si r"gut">, se g9ni
&ill.D
$ )a, 8ntr$ae,"r, spuse Regele. #iste copii e<celenti. Eiti bine ,eniti la curtea noastr". )ati$mi
m9na.
-i 8ntinse m9na reapt", absolut enorm" $ 2oarte curat" si plin" e inele pe toate egetele, ar
si cu niste unghii groa!nic e ascutite. *ra mult prea mare ca s" poat" a m9na cu copiii, asa
c" se multumi s" ea m9na cu bratul lor.
$ )ar chestia aia ce mai eA 8ntreb" Regele, ar"t9n spre Puleglum.
$ Respectomb"lti, !ise Puleglum.
$ OhF url" Regina, aun9nu$si 2ustele pe l9ng" gle!ne. Ce oribil eF -i e ,iu.
$ * tare e treab", ;aiestatea ta, pe cu,9ntul meu, se gr"bi -crubb s" !ic". O s" ," placa mai
mult e el c9n o s"$l cunoasteti. -unt absolut sigur e asta.
-per c" n$o s" ," piereti tot interesul 8n pri,inta lui &ill, pentru restul c"rtii, ac" am s" ," spun
c" 8n clipa aceea a 8nceput sa pl9ng". A,ea o multime e scu!e pentru asta. Picioarele, m9inile,
urechile si nasul abia 8ncepuser" s" i se mai e!ghete? !"paa topit" 8i picura e pe haine? nu
m9ncase si nu b"use nimic aproape toat" !iua? iar picioarele o ureau at9t e r"u, 8nc9t simtea
c" a,ea s" se pr"buseasc" in clip" 8n clip". Oricum, pe moment e2ectul a 2ost e<celent, c"ci
Regina a !isB
$ Oh, biata copil"F )oamne, ce greseal" s" tinem oaspetii 8n picioare. Repee, luati$i, ati$le
m9ncare, ,in, uceti$i s" se 8mb"ie!e. Alinati$o pe 2etit". )ati$i acaele, p"pusi, octorii, ati$i
tot ce creeti $ soouri si bomboane, ceai e chimen si @uc"rii? c9ntati$i c9ntece e leag"n. #u
mai pl9nge, 2etito, c" n$ai s" mai 2ii bun" e nimic c9n ,ine osp"tul.
L" puteti imagina, esigur, c9t e inignat" a 2ost &ill c9n s$a pomenit e @uc"rii si e p"pusi?
si, cu toate c" acaelele si bomboanele nu$i ispl"ceau 8ntru totul, spera in su2let s" i se auc"
ce,a mai soli si mai consistent. Totusi, spusele caraghioase ale Reginei au a,ut re!ultate
nemaipomenite, c"ci Pule$glum si -crubb au 2ost numaiec9t luati e @os e niste ma@oromi
gigantici, iar &ill e c"tre o urias" oamn" e onoare, 2iin usi pe sus 8n camerele lor.
Oaia lui &ill era mare cam c9t o biseric" si ar 2i 2ost estul e sinistr", ac" 2ocul n$ar 2i uuit
8n ,atr", iar pe poea nu ar 2i 2ost asternut un co,or rosu, 2oarte gros. -i aici i s$au 8nt9mplat tot
2elul e lucruri 8nc9nt"toare. A 2ost 8ncreintat" 2ostei oici a Reginei, care era, in punctul e
,eere al uriasilor, o b"tr9nic" aproape g9rbo,it" e ani, iar in punctul e ,eere al oamenilor,
o urias" su2icient e scun", c9t s" poat" umbla printr$o camer" obisnuit", 2"r" s" ea cu capul
e ta,an. *ra tare priceput", esi &ill ar 2i pre2erat s" nu tot plesc"ie in limb" si s" nu tot spun"
chestii e genulB =Oh la$laF 6opa sus, 2etita> si =Puisor mic si scump> sau =+igea, p"pusa mea>.
A umplut cu ap" 2ierbinte o ca" e picioare, in cele 2olosite e uriasi, si a a@utat$o pe &ill s" se
bage 8n"untru. )ac" stii s" 8noti Cor, &ill stiaD, o baie e urias este ce,a nemaipomenit. -i
prosoapele e uriasi, esi cam aspre si scortoase, sunt tare bune, 2iinc" sunt c9t itamai
pogonul. )e 2apt, nici n$ai e ce s" te stergi cu ele? e su2icient s" te tot r"sucesti si s" te 8n2"sori
8n ele 8n 2ata 2ocului, ceea ce e teribil e istracti,. -i, c9n s$a ispr",it cu toat" toaleta, &ill a
2ost 8mbr"cat" cu haine uscate, curate si c"luroase, niste ,esminte splenie, poate un pic
cam mari pentru ea, 8ns" e,ient croite pentru 2iinte omenesti, si nu pentru uriase, =P"i, ac"
Eemeia 8n Ca2tan Lere ,ine pe$aici. 0nseamn" c" sunt obisnuiti cu musa2iri e m"rimea
noastr">, se g9nea &ill.
A a,ut cur9n oca!ia s" constate c" rationase corect, c"ci 8n camer" s$au aus o mas" si un
scaun potri,ite pentru un om ault, precum si cutite, 2urculite si linguri, aec,ate ca m"rime. Ce
minunat" sen!atie s" te simti curat si s" poti sta la c"luric"F *ra 8n continuare escult" si 8i
pl"cea nemaipomenit e mult s" calce pe co,orul acela urias. ;asa $ pe care presupun c" ar
trebui s" o numim cin", esi era aproape ora e ceai $ a constat in sup" e cocos cu pra!,
2riptur" e curcan, buinc" 2ierbinte, castane coapte si 2ructe la iscretie.
-ingurul incon,enient era c" )oica intra si iesea 8n permanent", iar e 2iecare at" c9n intra
aucea c9te o @uc"rie gigantic" $ o p"pus" imens", mai mare ec9t &ill, un cal e lemn pe rotile,
cam c9t un ele2ant, o tob" care sem"na cu un re!er,or e ga! si un miel mitos. *rau obiecte
grosolane, prost lucrate si ,opsite 8n culori striente, iar &ill nu suporta s" le ,a" 8n 2ata ochilor,
8i tot spunea )oicii c" nu le ,oia, 8ns" )oica !iceaB
$ T$t$t$t$t. Or s"$ti plac", up" ce te mai oihnesti un pic. 6aie, n"nic" acum. P"pusica mea
scump".
Patul nu era e urias, ci oar unul mare cu balachin, cum mai ,e!i pe la hotelurile e mo"
,eche? si p"rea 2oarte mic 8n 8nc"perea aceea enorm". Ce 2ericit" a 2ost s" sar" 8n el, cu o
tumb"F
$ ;ai ninge, )oic"A 8ntreb" ea, somnoroas".
$ #u. Acum plou", puicuta mea, !ise uriasa. Ploaia o s" spele toat" !"paa asta p"c"toas". -i
p"pusica mea scump" ,a putea iesi m9ine a2ar", s" se @oaceF
)up" care, o 8n,eli bine pe &ill si 8i spuse noapte bun".
Ce poate 2i mai oribil ec9t s" te pupe o urias"F Asta a 2ost si p"rerea lui &ill, numai c" a aormit
8n cinci minute.
Ploaia a continuat toat" seara si toat" noaptea, stropin si biciuin 2erestrele castelului, ar &ill
n$a au!it nimic, c"ci a ormit a9nc, s"rin peste ora cinei, ormin mai eparte p9n" up"
mie!ul noptii. A urmat, apoi, cel mai 8ncremenit ceas al noptii, c9n nimic nu mai misca 8n casa
uriasilor 8n a2ar" e soareci. -i, 8n acel ceas, &ill a a,ut un ,is. -e 2"cea c" s$a tre!it tot 8n
camera aceea si c" a ,"!ut 2ocul ar!9n mocnit, cu @ar rosu, iar la lumina 2ocului a !"rit imensul
cal e lemn. -i calul s$a urnit singur in loc si a ,enit pe rotile, tra,ers9n co,orul, p9n" la capul
ei. )ar acum nu mai era un cal, ci un leu mare c9t un cal. -i, pe urm", n$a mai 2ost un leu e
@uc"rie, ci un leu ae,"rat, 'eul Ae,"rat, e<act cum 8l ,"!use pe munte, incolo e Cap"tul
'umii. -i camera s$a umplut e miresma 8nc9nt"toare a tuturor lucrurilor 2rumos mirositoare. &ill
a,ea, totusi, mintea tulburat", esi nu$si "ea seama e ce, iar lacrimile 8i siroiau pe obra@i,
u9n perna. 'eul i$a spus s" repete semnele, iar ea a constatat c" le uitase pe toate, 8n clipa
aceea, a coplesit$o o groa!" sinistr". -i Aslan a luat$o 8ntre 2"lci C8i simtea bu!ele si r"su2larea,
ar nu si coltiiD si a us$o la 2ereastr", pun9n$o s" se uite a2ar". 'una str"lucea sus pe cer? si
scrise cu litere somptuoase, e$a curme!isul lumii sau al cerului Cnu$si "ea prea bine seamaD,
erau cu,intele -(B ;I#*. )up" aceea, ,isul a pierit, iar c9n &ill s$a tre!it, 2oarte t9r!iu a oua
!i imineat", nu si$a mai amintit nici m"car c" ,isase.
-e sculase, se 8mbr"case si m9ncase e@a micul e@un 8n 2ata 2ocului, c9n )oica a eschis usa
si a spusB
$ Prietenii p"pusicii ulci au ,enit s" se @oace cu ea. 0n"untru au intrat -crubb si Omul$b"ltilor.
$ 6ei, ia te uit"F Bun" imineata, !ise &ill. #u$i nostimA Cre c" am ormit ,reo cincispre!ece
ore. )ar m" simt mai bine, ,oi nuA
$*u, a, spuse -crubb, 8ns" Puleglum !ice c" 8l oare capul. Ia te uit"F $ sub 2ereastra ta e o
banchet". )ac" ne suim pe ea, putem ,eea a2ar". -i, 8n oi timpi si trei misc"ri au 2ost toti sus.
-i, cum s$a uitat pe geam, &ill a e<clamatB
$ Oh, c9t e 8ngro!itorF
-oarele str"lucea si, 8n a2ar" oar e ,reo c9te,a mormane, !"paa isp"ruse, topinu$se in
cau!a ploii. )eesubt, asternut ca o hart", se a2la ,9r2ul tesit al colinei pe care se c"!niser" s"
o tra,erse!e ieri up"$amia!"? ,"!ut" in castel, 8ti "eai seama, 2"r" putint" e t"ga", c"
era ,orba e ruinele unei cet"ti uriase. *ra turtit" si tesit", cum obser," &ill acum, 2iinc" mai
era 8nc" pa,at", esi pe alocuri pa,a@ul era spart. )9mburile acelea 8n !ig!ag erau ceea ce mai
r"m"sese in !iurile unor cl"iri colosale, care 2useser" pesemne, c9n,a, palatele si templele
uriasilor. ;ai era 8nc" 8n picioare o 29sie e !i, 8nalt cam e o sut" cinci!eci e metri? era ceea
ce ei i se p"ruse a 2i o st9nc" 8nalt" si ascutit". Obiectele acelea care i se p"ruser" un 2el e
cosuri e 2abric" erau 8n realitate niste st9lpi enormi, 2rinti la 8n"ltimi inegale? buc"tile rupte
!"ceau pe @os, ca niste copaci obor9ti, 2"cuti intr$un 2el e piatr" monstruoas". Pietrele
acelea mari ca niste lespe!i, pe care se c"t"raser" 8n partea noric" a colinei $ si eopotri,",
2"r" 8noial", si celelalte pietre$lespe!i, pe care se c"t"raser" 8n partea suic" $ erau resturile
unor sc"ri uriase. -i, pentru a pune capac la toate, cu litere mari si negre pe mi@locul pa,a@ului
erau 8nsirate cu,intele -(B ;I#*.
Cei trei c"l"tori se uitar" unul la altul consternati si, up" un 2luierat scurt, -crubb spuse ceea
ce g9neau totiB
$ Am 2estelit$o cu al oilea si al treilea semn.
-i, 8n clipa aceea, &ill 8si reaminti brusc e ,is.
$ * ,ina mea, !ise ea, pe un ton e!n""@uit. Am $ am renuntat s" mai repet semnele 8n 2iecare
sear". )ac" mi$ar 2i stat g9nul la ele, mi$as 2i at seama c" e ,orba e o cetate, chiar si cu
toat" ninsoarea aia.
$ Ba eu sunt mai ,ino,at, spuse Puleglum. *u mi$am at seama sau, 8n 2ine, aproape. ;i s$a
p"rut c" seam"n" e<traorinar e mult cu o cetate ruinat".
$ Tu esti singurul care n$ai nici o ,in", inter,eni -crubb. Eiinc" tu ai 8ncercat s" ne opresti.
$ )ar n$am 8ncercat, totusi, su2icient e mult, spuse Omul$b"ltilor. -i, e 2apt, nici n$a,eam e ce
s" 8ncerc. Trebuia pur si simplu s$o 2i 2"cutB ," 8nh"tam pe 2iecare cu c9te o m9n" si ," opream
locului.
$ Ae,"rul e, remarc" -crubb, c" eram at9t e ahtiati s" a@ungem 8n locul acesta, 8nc9t nu ne
mai p"sa e nimic. Cel putin, stiu c" asa a 2ost cu mine. )e c9n ne$am 8nt9lnit cu 2emeia
aceea 8nsotit" e ca,alerul care nu ,orbea, nu ne$a mai stat g9nul la nimic altce,a. Aproape
c" am si uitat e Printul Rilian.
$ #ici nu m$ar mira, spuse Puleglum, ca asta s" 2i 2ost si intentia ei.
$ Ce nu prea 8nteleg eu este cum e n$am ,"!ut scrisul acelaA !ise &ill. -au poate c" a ap"rut
e$abia asear", up" ce am trecut noi. -"$l 2i pus Aslan acolo, 8n timpul noptiiA Am a,ut un ,is
tare ciuat.
-i le$a po,estit ce ,isase.
$ ;", cap sec ce estiF e<clam" -crubb. Ba am ,"!ut scrisul. Am umblat prin el. #u te$ai prinsA
Am intrat 8n litera * in ;I#*. )rumul surpat, cum !iceai tu. Am mers pe latura e @os a literei *,
spre nor, am luat$o la reapta 8n sus $ am a@uns la o alt" cotitura la reapta $ asta e latura in
mi@loc $ si pe urm" am mers spre coltul in st9nga sus sau Cac" ,reiD coltul nor$estic al literei,
up" care ne$am 8ntors. Ca niste cretini saea ce suntem, conchise el, i!bin ,iolent cu piciorul
8n b"ncuta e sub 2ereastr". )up" care, continu"B Asa c" n$are nici un rost, Pole. -tiu la ce te
g9nesti, 2iinc" si eu m" g9nesc la acelasi lucru. Te g9nesti ce bine ar 2i 2ost ac" Aslan ar 2i
pus instructiunile e pe pietrele cet"tii ruinate, oar up" ce noi am trecut pe$acolo. C"ci, 8n
ca!ul "sta, ,ina ar 2i 2ost a lui, si nu a noastr". Ti$ar con,eni, asa$iA *i bine, nu. Trebuie s"
recunoastem cu toat" sinceritatea. #$am a,ut ec9t patru semne up" care s" ne orient"m, iar
cu primele trei am 2estelit$o.
$ Aic", eu am 2estelit$o, !ise &ill. :sta$i ae,"rul. )e c9n m$ai aus aici, eu am stricat totul.
Oricum $8mi pare groa!nic e r"u, s" stii. )ar care sunt instructiunileA -(B ;I#* nu mi se pare
prea clar.
$ Ba e su2icient e clar, !ise Puleglum. 0nseamn" c" trebuie s"$l c"ut"m pe Print sub cetatea
aceea.
$ )ar cum s" 2acem astaA 8ntreb" &ill.
$ )a, asta$i 8ntrebarea, 2"cu Puleglum, 2rec9nu$si palmele mari, ca e broasc". Cum s" mai
2acem asta acumA Eireste, ac" ne$ar 2i stat mintea la treab", c9n am 2ost pe Cetatea Ruinat",
ni s$ar 2i at ,reun iniciu $ am 2i g"sit o usit", o pi,nit", ,reun tunel, ne$am 2i 8nt9lnit poate cu
cine,a care s" ne a@ute. Poate chiar cu Aslan 8nsusi Cnu se stie nicioat"D. Am 2i a@uns noi
cum,a sub pietrele alea e pa,a@. Instructiunile lui Aslan sunt 8ntoteauna 2olositoare, 2"r" nici o
e<ceptie, 8ns", cum s" mai 2acem asta acum $ e e@a alt" chestiune.
$ P"i, ,a trebui pur si simplu s" ne 8ntoarcem acolo, presupun, !ise &ill.
$ -implu, nu$i asaA spuse Puleglum. Pentru 8nceput, ce$ar 2i s" 8ncerc"m s" eschiem usaA
-i, uit9nu$se cu totii la us", si$au at seama c" nici unul intre ei nu putea a@unge la clant" si,
chiar ac" ar 2i a@uns, tot n$ar 2i putut s$o clinteasc" in loc.
$ Cre!i c" n$or s" ne lase ac" 8i rug"mA !ise &ill. -i nimeni nu spuse, 8ns" toat" lumea se
g9niB, &Qutin probabil s" ne ea ,oie>.
(r9t" treab". Puleglum era categoric 8mpotri,a ieii e a le spune uriasilor moti,ul real pentru
care ,eniser" si s" le cear" ,oie s" plece? si, 2ireste, copiii nu puteau spune nimic, 2"r"
permisiunea lui, 8ntruc9t asa 8i 2"g"uiser". -i toti trei erau absolut siguri c" n$a,eau nici o
sans" s" 2ug" noaptea in castel. Oat" a@unsi 8n camerele lor, cu usile 8nchise, r"m9neau
pri!onieri p9n" imineata. Puteau cere, esigur, s" li se lase usile eschise, ar asta risca s"
ea nastere la tot 2elul e suspiciuni.
$ -ingura noastr" sans", !ise -crubb, este s" 8ncerc"m s$o stergem !iua. Oare up"$amia!a
uriasii "stia nu orm si eiA $ si ac" ne putem 2urisa @os 8n buc"t"rie, poate g"sim acolo
eschis" usa in spate, ce !icetiAF
$ +reu s" numesti asta -ans", remarc" Omul$b"ltilor. )ar la alta nici n$a,em cum spera.
Realitatea e c" planul lui -crubb nu era chiar at9t e lipsit e sperant", pe c9t s$ar p"rea. )ac"
,rei s" iesi intr$o cas" 2"r" s" 2ii ,"!ut, mi@locul up"$amie!ii este 8ntr$un 2el un moment mai
propice ec9t mi@locul noptii. * mult mai probabil ca usile si 2erestrele s" 2ie eschise? iar ac"
esti prins, n$ai ec9t s" pretin!i c" nu ,oiai s" mergi eparte si c", e 2apt, n$a,eai nici un plan
anume, C8n schimb, e tare greu s"$i con,ingi pe uriasi sau pe aulti e asa ce,a, ac" te prin
s"rin 2ereastra e la ormitor la unu noaptea.D
$ Trebuie s"$i 2acem s"$si piar" ,igilenta, !ise -crubb. -" ne pre2acem c" ne place s" 2im aici
si c" abia astept"m s" ,in" Osp"tul Toamnei.
$ Asta e m9ine sear", spuse Puleglum. '$am au!it eu pe unul.
$ ;$am prins, 2"cu &ill. Trebuie s" ne pre2acem c" suntem teribil e entu!iasmati si s" le tot
punem 8ntreb"ri. Oricum, "stia ne cre absolut in2antili, asa c" nici n$o s" 2ie greu.
$ Leseli, !ise Puleglum, cu un o2tat a9nc. Asta ,a trebui s" 2im. Leseli. Ca si cum n$am a,ea
nici o gri@" pe lumea asta. +hiusi. Tinerilor, am remarcat eu c" n$a,eti 8ntoteauna moralul
prea riicat. L" uitati la mine si 2aceti ce 2ac eu. Loi 2i ,esel. (ite$asa $ si a2is" un r9n@et oribil. -i
ghius N la care 2"cu o tumb" absolut @alnic", 8n,"tati ,oi repee, ac" stati cu ochii pe mine.
*i si$asa sunt e p"rere c" sunt un tip caraghios. Presupun c" ati cre!ut c" asear" m$am cam
cherchelit, 8ns" ," asigur $ 8n 2ine, 8n mare asa a 2ost $ c" oar m" pre2"ceam. Intuiam eu c",
8ntr$un 2el, atituinea asta ,a prine bine.
Ori e c9te ori au iscutat up" aceea espre a,enturile lor, copiii n$au putut 2i nicioat" siguri
c" aceast" ultim" a2irmatie era per2ect ae,"rat"? 8ns" erau siguri c" Puleglum cre!use c"
era ae,"rat", atunci c9n o 2"cuse.
$ Bine. =Lesel>, "sta e cu,9ntul, !ise -crubb. Cum s" 2acem s" ne eschi" usa care,aA 8n timp
ce ne prostim si 2acem pe ,eselii, trebuie s" a2l"m c9t mai multe espre castelul "sta.
)in 2ericire, e<act 8n acel moment usa s$a eschis si )oica urias" a at bu!na 8n"untru,
spun9nB
$ 6ei, p"puselele meleF #$ati ,rea s" ,eniti s" ,eeti cum Regele si suita lui pleac" la
,9n"toareAF Ce spectacol 2rumosF
E"r" s" piar" ,remea, au !bughit$o pe l9ng" ea, cobor9n treptele 8n 2ug". #u le$a 2ost greu
s" se oriente!e, 8ntruc9t l"tr"turile copoilor, sunetul cornurilor si glasurile uriasilor i$au ghiat
per2ect, asa c" 8n c9te,a minute au si a@uns 8n curte. (riasii erau toti pe @os, c"ci 8n aceast"
parte a lumii nu e<ist" cai uriasi, asa c" ,9n"toarea uriasilor se 2ace merg9n pe @os? ca si
,9n"toarea cu c9ini beagle 8n Anglia. Copoii erau si ei e m"rime normal". 'a 8nceput, c9n a
,"!ut c" nu erau cai eloc, &ill a 2ost cumplit e e!am"git", c"ci era con,ins" c" Regina cea
gras" n$a,ea s" mearg" nicioat" la ,9n"toare pe @os? or, tare r"u ar 2i 2ost s" r"m9n" toat"
!iua acas". Pe urm", 8ns", o ,"!u pe Regin" 8ntr$un 2el e lectic", purtat" pe umeri e sase
tineri uriasi. T9mpita e babet" era 8mbr"cat" toat" 8n ,ere si a,ea un corn, care 8i at9rna 8ntr$
o parte. Lreo ou"!eci$trei!eci e uriasi, inclusi, Regele, se aunaser" acolo, preg"titi s"
mearg" la ,9n"toare? iscutau si r9eau, e te asur!eau pur si simplu? si eesubt e tot, mai
aproape e ni,elul lui &ill, c9inii "eau in co!i, l"trau si ti se ,irau 8n palm" cu boturile lor
umee. Puleglum tocmai se preg"tea s" aopte ceea ce el numea o atituine ,esel" si
@uc"us" Ccare, ac" ar 2i 2ost remarcat", s$ar 2i putut s" strice totulD, c9n &ill a2is" cel mai
copil"resc si mai r"g"las !9mbet posibil, "u 2uga spre lectica Reginei si strig" 8n sus spre
eaB
$ Oh, ," rogF )oar nu plecati, sperA L" 8ntoarceti, nu$i asaA
$ )a, raga mea, spuse Regina. ;" 8ntorc isear".
$ Oh, ce bineF #emaipomenitF !ise &ill. -i nu$i asa c" a,em ,oie si noi s" ,enim m9ine sear" la
osp"tA Abia astept"m s" se 2ac" m9ine sear"F -i ce mult ne place aici. #u$i asa c" putem, c9t
sunteti ,oi plecati, s" ne plimb"m prin tot castelulA Te rog, spune a.
Regina a spus a, 8ns" r9sul tuturor curtenilor aproape i$a acoperit ,ocea.
Capitolul 7
C(; A( )*-COP*RIT C*LA C* ;*RITA -TI(T
Ceilalti au recunoscut, up" aceea, c" &ill 2usese amirabil" 8n acea !i. )e 8nat" ce Regina si
restul ,9n"torilor s$au pus 8n miscare, &ill s$a apucat s" 2ac" un tur al castelului si s" pun" tot
2elul e 8ntreb"ri, 8ns" 8ntr$un 2el at9t e cani si e copil"resc, 8nc9t nimeni n$ar 2i putut$o
b"nui e ,reo stratagem" secret". )esi gura nu$i t"cea nici o clip", nu s$ar 2i putut spune c"
,orbeaB mai egrab" g9ngurea si chicotea. 'e 2"cea ochi ulci tuturor $gr"@arilor, portarilor,
mena@erelor, oamnelor e onoare si lor!ilor b"tr9ni, c"rora le trecuse ,remea e a mai merge
la ,9n"toare. -uporta s" 2ie pupat" si pip"it" e nenum"rate uriase, multora 2iinu$le parc" mil"
e ea si spun9nu$i =;ititica e ea>, esi nici una nu i$a e<plicat e ce o comp"timeau asa. -$a
8mprietenit 8n mo special cu buc"t"reasa si a escoperit ce,a capitalB pe o us" e la o2iciu
puteai iesi a2ar" prin !iul e<terior, 2"r" s" mai trebuiasc" s" tra,erse!i curtea si s" treci pe
l9ng" ghereta portii mari. 'a buc"t"rie s$a pre2"cut po2ticioas" si a gustat in tot 2elul e bucate,
pe care buc"t"reasa si a@utoarele ei i le o2ereau 8nc9ntate. -us, printre oamnele nobile, a
8ntrebat cum a,ea s" 2ie 8mbr"cat" la marele osp"t, c9t e t9r!iu i se ,a a ,oie s" stea si ac"
putea s" anse!e cu un urias 2oarte, 2oarte mic. -i pe urm" Co lua cu c"luri, ori e c9te ori 8si
amintea up" aceeaD 8si l"sa capul pe um"r cu e<presia aceea t9mp" care aultilor, uriasi sau
ba, li se pare tare r"gut", 8si scutura buclele, se b9t9ia 2an$osinu$se si spuneaB =Oh, abia
astept s" ,in" m9ine sear", umnea,oastr" nuA Creeti c" timpul ,a trece repee p9n"
atunciA> -i toate uriasele !iceau c" era absolut aorabil"B iar unele intre ele se tamponau la
ochi cu niste batiste enorme, ca si cum le$ar 2i ,enit s" pl9ng".
$ Tare scumpi sunt la ,9rsta asta, 8i !ise o urias" alteia. * aproape p"cat...
At9t -crubb, c9t si Puleglum si$au at toat" silinta, numai c" 2etele se pricep mai bine ec9t
b"ietii la chestii in astea. Iar b"ietii, si ei, la r9nul lor, sunt mai escurc"reti ec9t Oamenii$
b"ltilor.
'a ,remea pr9n!ului, s$a petrecut ce,a ce i$a 2"cut pe toti trei s" 2ie si mai ner"b"tori s" plece
in Castelul (riasilor Bla@ini. Au m9ncat 8n marea sal", la o m"sut" a lor, l9ng" c"min. 'a o
mas" mai mare, cam la ,reo ou"!eci e metri, luau pr9n!ul ,reo oispre!ece uriasi b"tr9ni.
Con,ersau !gomotos si strient, 8nc9t 8n scurt timp copiii nici nu i$au mai b"gat 8n seam",
obisnuinu$se cu g"l"gia, asa cum 2aci cu sirenele sau cu sunetele str"!ii. ;9ncau ,9nat rece,
un 2el e bucate cum &ill nu mai gustase nicioat", ar care 8i pl"cea.
Brusc, Puleglum s$a 8ntors spre ei? era at9t e pali, 8nc9t ,eeai paloarea sub culoarea
p"m9ntie a tenului. 'e$a !isB
$ #u mai m9ncati nici o 8nghititur".
$ )ar ce s$a 8nt9mplatA 8ntrebar" ceilalti oi 8n soapt".
$ #$ati au!it ce$au !is uriasii aiaA =Ce moale e cio!,9rta asta e ,9nat, a !is unul intre ei. $
0nseamn" c" cerbul a 2ost un mincinos, a spus altul. $ P"i, e ceA a 8ntrebat primul. $ Oh, a 2"cut
cel"lalt. -e pare c" atunci c9n l$au prins a !isB R#u m" omor9ti, am carnea tare. #$o s" ,"
plac" gustul meuS.>
C9te,a clipe, &ill nu sesi!" 8ntelesul acestui ialog. Pricepu 8ns" numaiec9t, c9n -crubb
c"sc" ochii 8ngro!it si spuseB
$ Prin urmare, am m9ncat intr$un cerb ,oibitor. Aceast" escoperire n$a a,ut tocmai acelasi
e2ect asupra tuturor. &ill, care era nou" 8n acea lume, regreta soarta s"rmanului cerb si
consiera c" uriasii 2"cuser" o mare porc"rie ucig9nu$l. -crubb, care mai 2usese 8n acea lume
si a,usese ca prieten rag cel putin un animal ,orbitor, se simtea 8ngro!it? asa cum reactione!i
8n 2ata unei crime. 'ui Puleglum, 8ns", nar$nian in nastere, i se 2"cuse r"u si 8l luase cu les8n,
simtinu$se ca un om care ar 2i a2lat c" m9ncase un biet prunc.
$ #e$am atras asupra noastr" m9nia lui Aslan, !ise el. Asta se 8nt9mpl" ac" nu respecti
semnele. Cre c" suntem blestemati. )ac" ne$ar 2i 8ng"uit, cel mai bun lucru pe care l$am
putea 2ace ar 2i s" lu"m cutitele astea si s" ni le 8mpl9nt"m 8n inim".
-i, treptat, p9n" si &ill a a@uns s" 8mbr"tise!e punctul lui e ,eere. Oricum, nici unul nu mai
a,ea che2 e m9ncare. Asa c", e 8nat" ce li s$a p"rut c" nu risc" nimic, s$au 2urisat tiptil
a2ar".
-e apropia acum momentul !ilei 8n care 8si puseser" speranta s" poat" e,aa, asa c" e,enir"
toti ner,osi si agitati. -e 2oiau e colo$colo pe corioare, astept9n ca atmos2era s" se
linisteasc". )up"$mas", uriasii au !"bo,it 8ngro!itor e mult 8n su2ragerie. Chelul le po,estea
ce,a. )up" ce s$a terminat si cu asta, cei trei c"l"tori au pornit agale spre buc"t"rie. )ar acolo
era 8nc" plin e uriasi sau, oricum, 8n o2iciu, une se sp"lau ,asele si totul era pus la loc. Ce
chin a 2ost s" astepte p9n" ce uriasii si$au terminat treaba, unul c9te unul, sterg9nu$se pe
m9ini si plec9n. 0n cele in urm", 8n 8nc"pere n$a mai r"mas ec9t o urias" b"tr9n". -e tot
8n,9rtea e colo p9n" colo, 2"r" nici un rost si, 8n 2inal, cei trei c"l"tori si$au at seama cu
groa!" c" baba n$a,ea nici cea mai mic" intentie s" plece.
$ *i, scumpii mei, le !ise ea. Am cam ispr",it cu treaba. 6ai s" punem ceainicul acolo si s" bem
2iecare c9te o can" bun" e ceai. Acum m" pot oihni si eu un pic. (itati$," numai 8n o2iciu, ca
niste p"pusici cuminti ce sunteti, si spuneti$mi ac" usa in spate e eschis".
$ )a, este, spuse -crubb.
$ Bun. O las 8ntoteauna eschis" pentru biata Puss s" poat" intra si iesi.
Pe urm" s$a ase!at pe un scaun si si$a proptit picioarele pe un altul.
$ Ce$as mai trage un pui e somn, !ise uriasa. #umai e nu s$ar 8ntoarce prea repee a2urisitii
"ia e ,9n"tori.
;oralul li se riic" spectaculos c9n uriasa pomeni e po2ta e a trage un pui e somn, ar le
sc"!u ramatic c9n au!ir" e ,9n"tori.
$ )ar e obicei c9n se 8ntorcA 8ntreb" &ill.
$ #u stii nicioat", !ise uriasa. 6aieti? uceti$," si 2iti cuminti un pic, scumpisorilor.
-e retraser" 8n cel"lalt cap"t al buc"t"riei, e une s$ar 2i re2ugiat numaiec9t 8n o2iciu, ac"
uriasa nu s$ar 2i ase!at teap"n" pe scaun, cu ochii eschisi, ,9n9n o musc".
$ -tati pe loc p9n" suntem siguri c" a aormit, sopti -crubb. Altminteri stric"m totul. -e
ghemuir", asaar, toti trei 8n cap"tul buc"t"riei, cu ochii la p9n", astept9n. -e g9neau cu
groa!" c" ,9n"torii se puteau 8ntoarce in clip" 8n clip". Iar uriasa nu a,ea ast9mp"r. C9n
creeau c" a aormit, iar" o apuca 2oiala.
=#u mai suport>, se g9nea &ill. Ca s"$si istrag" atentia, 8ncepu s" se uite 8n @urul ei. *<act 8n
2at" era o mas" mare si curat", cu ou" teancuri e 2ar2urii curate si cu o carte eschis".
Ear2urii e uriasi, 2ireste. &ill se g9ni c" se putea instala 2oarte con2ortabil 8ntr$una intre ele. Pe
urm", se cocot" pe bancheta e l9ng" mas" ca s" se uite la carte. -i citiB
=RAT: -:'BATIC:. Aceasta pas"re elicioas" poate 2i g"tit" 8n nenum"rate 2eluri.>
=O carte e bucate>, se g9ni &ill, 2"r" prea mult interes, si arunc" o pri,ire peste um"r. (riasa
tinea ochii 8nchisi, ar nu s$ar 2i !is ca ormea e$a bine$lea. &ill se uita in nou la carte. *ra
conceput" al2abetic? la urm"torul paragra2, simti c" inima i se opreste 8n locB
=O;. Acest mic bipe elegant este consierat e mult" ,reme rept o elicates". Constituie un
2el e m9ncare traitional" la Osp"tul Toamnei si se ser,este 8ntre peste si came. Eiecare
om...>
0ns" &ill nu suport" s" citeasc" mai eparte. -e r"suci 8n loc. (riasa se tre!ise si a,ea un acces
e tuse. &ill 8i 8nghionti pe ceilalti oi, ar"t9nu$le cartea. -e urcar" si ei pe banchet",
aplec9nu$se peste paginile uriase. -crubb 8nc" citea espre cum se prepar" si se g"teste
m9ncarea e om, c9n Pule$glum 8i ar"t" paragra2ul urm"tor. Iat" cum sunaB
=O;('$B:'TI'OR. (nii specialisti resping cu totul acest animal ca nepotri,it pentru consumul
uriasilor, 8ntruc9t este atos si miroase a n"mol. ;irosul poate 2i, totusi, 8n mare parte 8nl"turat,
ac"...>
&ill 8i atinse usor pe picioare. Toti trei se uitar" 8n spate, la urias". A,ea gura usor eschis", iar
in nas 8i iesea un !gomot care lor le p"rea mai 2rumos ec9t orice mu!ic"? s2or"ia. -i, acum,
marea art" a 2ost s" mearg" tiptil 8n ,9r2ul picioarelor, ar nu prea repee, abia mai 8nr"!nin
s" respire, s" treac" prin o2iciu Cun o2iciu e uriasi pute oribilD si s" ias" 8n cele in urm" a2ar",
sub soarele pali al acelei up"$amie!e e iarn".
-e a2lau 8n ,9r2ul unei c"r"rui pietroase, care cobora 2oarte abrupt. -i, sla,a cerului, pe partea
reapta a castelului, e une se ,eea Cetatea Ruinat", 8n c9te,a minute, a@unser" pe rumul
larg r9pos ce ucea 8n @os e la poarta principal" a castelului. Puteau 2i ,"!uti e la oricare
intre 2erestrele e pe acea parte. -" 2i 2ost oar una, hai $ ou", chiar si numai cinci 2erestre, ar
2i e<istat mult mai multe sanse ca nimeni s" nu se uite a2ar". #umai c" nu erau cinci, ci aproape
cinci!eci e 2erestre. Totoat", 8si "ur" seama, acum, c" pe rumul pe care se a2lau, ca si pe
terenul intre ei si Cetatea Ruinat" nu e<ista nici un loc une s" se poat" ascune, peste tot
2iin oar ierburi aspre, pietricele si pietroaie tesite. -i mai r"u, 8ns", era c" purtau hainele ate
e uriasi? 8n a2ar" e Puleglum, c"ruia nimic altce,a nu$i ,enea bine. &ill era 8mbr"cat" cu o
mantie e un ,ere strient, cam lung" pentru ea, a,9n pe umeri o pelerin" purpurie, cu
borur" in blan" alb". -crubb a,ea ciorapi lungi purpurii, o tunic" si o manta e culoare
albastr", o sabie cu m9ner e aur si o beret" cu pene.
$ Ce pestriti si colorati sunteti am9noi, bomb"ni Puleglum. Ieal ca s" 2iti ,"!uti mai bine
8ntr$o !i e iarn" ca asta. #ici cel mai prost arcas in lume nu ,$ar rata ac" ar 2i s" trag" 8n ,oi.
-i, 2iinc" tot a ,enit ,orba e arcasi, s" ,eeti ce r"u o s" ne par" ca n$a,em arcurile cu noi.
#u sunt si cam subtiri hainele astea ale ,oastreA
$ Ba a, eu am si 8nghetat, !ise &ill.
Cu c9te,a minute 8nainte, c9n erau 8n buc"t"rie, se g9nea c" ac" i!buteau s" ias" in
castel, e,aarea lor era ca si re!ol,at", 8n momentul e 2at", 8si "ea seama c" abia acum
urma ce era mai prime@ios.
$ Calmi, 2iti calmi, le spuse Puleglum. #u pri,iti 8napoi. #u mergeti prea repee. Orice ar 2i, nu
alergati. Ca si cum am merge la o plimbare, ast2el 8nc9t, ac" ne ,ee cine,a, s" nu intre la
b"nuieli. )ac" ar"t"m ca niste e,aati, s$a !is cu noi.
'ui &ill, istanta p9n" la Cetatea Ruinat" i se p"rea ne8nchipuit e lung". )ar 8ncetul cu 8ncetul
se apropiau e estinatie. Pe urm", s$a au!it un !gomot. 'ui -crubb si lui Puleglum li s$a t"iat
respiratia. &ill, care habar n$a,ea ce sunet era acela, !iseB
$ Ce$i astaA
$ (n corn e ,9n"toare, sopti -crubb.
$ #ici acum s" nu alergati, spuse Puleglum. )oar c9n ," !ic eu.
)e ata asta, &ill nu s$a putut abtine s" nu pri,easc" peste um"r. 'a o istant" cam e @um"tate
e Jilometru, se !"reau ,9n"torii, ,enin e une,a in st9nga, 8n spatele lor.
Au continuat s" mearg". Brusc, s$a au!it un ,acarm e glasuri e uriasiB 8i strigau.
$ #e$au ,"!ut. Eugiti, !ise Puleglum.
&ill 8si aun" 2ustele lungi $ ce oribil s" alergi cu asa ce,a $ si o lu" la 2ug". Prime@ia era
e,ient". Au!ea clar sunetele comurilor. Au!ea ,ocea Regelui, tun9nB =)up" ei, up" ei,
altminteri r"m9nem 2"r" pl"cinta e om, m9ine>.
R"m"sese ultima, 8mpieic9nu$se 8n rochie, alunec9n pe pietrele care 8i 2ugeau e sub t"lpi?
p"rul 8i intra 8n gur" si simtea @unghiuri 8n piept e la at9ta alergat. Copoii se apropiaser" mult.
Acum trebuia s" urce 8n 2ug" po,9rnisul colinei, care ucea la prima treapta in scara urias".
6abar n$a,ea ce urmau s" 2ac" up" ce a@ungeau acolo sau ac" sus e<istau mai multe sanse
s" scape. #umai c" nu se g9nea la asta acum. -e simtea ca un animal h"ituit? cu haita pe
urmele ei, trebuia s" alerge p9n" c"ea @os.
Omul$b"ltilor era 8n 2at". C9n a@unse la prima treapt" e @os, se opri, pri,in un pic spre
reapta si, brusc, se ,9r8 8ntr$o mic" cr"p"tur" e sub scar". )isp"rin 8n"untru, cu picioarele
alea lungi, sem"na leit cu un p"ian@en. -crubb so,"i, up" care se 2"cu ne,"!ut si el. +929in si
cl"tin9nu$se, &ill a@unse 8n acelasi loc, cam up" un minut. *ra o gaur" tare ur9t" $o cr"p"tur"
8ntre p"m9nt si piatr", lung" cam e un metru si nu mai 8nalt" e ,reo trei!eci e centimetri.
Trebuia s" te tr9ntesti cu 2ata 8n @os si s" te t9r"sti pe burt". Ceea ce nu era chiar at9t e
simplu. -e astepta ca ul"ii s"$si 8n2ig" coltii 8n ea, p9n" s" apuce s" se ,9re 8n"untru.
$ 6aie, repee, repee. #iste pietre. Astupati intrarea, rosti pe 8ntuneric Puleglum, e
une,a e l9ng" ea. 0n"untru era be!n", 8n a2ar" e lumina cenusie ce ,enea e la cr"p"tura
prin care intraser" t9r9s. Cei oi munceau in greu. ;inutele lui -crubb si m9inile mari, ca e
broasc", ale Omului$b"ltilor se pro2ilau negre 8n contrast cu lumina, 8ngr"m"in cu isperare
piatr" peste piatr". Pe urm", 8ntelese si ea c9t e important era ce 2"ceau ei, asa c" 8ncepu s"
b9@b9ie up" pietroaie. P9n" ca ul"ii s" a@ung" s" latre si s" chel"l"ie la gura pesterii,
i!butiser" s" astupe estul e bine cr"p"tura? si acum, 2ireste, nu mai era nici un pic e lumin".
$ ;ergeti mai 8n a9ncime, repee, !ise ,ocea lui Puleglum.
$ 6ai s" ne tinem e m9ini, spuse &ill.
$ Bun" iee, aprob" -crubb. #u le$a 2ost 8ns" usor s" a@ung" s" se prin" e m9ini, pe
8ntunericul acela. C9inii amusinau e cealalt" parte a barierei e pietre.
$ 6ai s" 8ncerc"m s" ,eem ac" putem sta 8n picioare, suger" -crubb. Au 8ncercat si au
constatat c" puteau. )up" care, cu Puleglum 8n 2at", tin9n m9na 8ntins" 8n spate spre
-crubb si cu -crubb tin9n si el m9na 8ntins" 8n spate spre &ill Ccare si$ar 2i orit enorm s" 2ie ea
8n mi@loc, si nu 8n coaa siruluiD, au 8nceput s" b9@b9ie cu picioarele, poticninu$se pe be!na
in"untru. Pe @os, numai pietre care le 2ugeau e sub t"lpi. Pe urm", Puleglum a at e un
perete e st9nc". -$au 8ntors un pic la reapta si au continuat s" mearg". Au urmat alte
nenum"rate 8ntortocheturi si cotituri. &ill 8si pieruse orice simt e orientare si habar n$a,ea 8n
ce irectie era gura pesterii.
$ 0ntrebarea e, se au!i glasul lui Puleglum in 8ntunericul in 2at", ac", anali!9n bine
situatia, n$ar 2i mai bine s" ne 8ntoarcem Cac" putemD si s" le o2erim uriasilor un regal la
osp"tul "la al lor, 8n loc s" ne r"t"cim 8n p9ntecele unui eal une, mai mult ca sigur, e<ist"
balauri, g"uri ainei, 2umuri otr",itoare, ap" si $ AuuF )" rumul la m9naF -al,ati$,". *u...
)up" aceea, totul s$a petrecut repee. -$a au!it un tip"t s"lbatic, un !gomot ca un h9rs9it e
tarin" si pietris, un !r"ng"nit e pietre, iar &ill s$a tre!it alunec9n, alunec9n 8nnebunitor, in
ce 8n ce mai repee, pe o pant" ce e,enea in ce 8n ce mai abrupt". #u era o pant" nete" si
tare, ci una plin" e pietre mici si e molo!. Chiar aca ai 2i i!butit s" stai 8n picioare, tot n$ar 2i
2olosit la nimic. C"ci, oriune ai 2i pus piciorul pe panta aceea, pietrisul ti$ar 2i 2ugit e sub
picioare, antren9nu$te la ,ale. Asa ca &ill st"tea aproape lungit". -i, cu c9t alunecau mai
eparte, cu at9t r"scoleau mai multe pietre, ast2el 8nc9t acea rostogolire general" Cinclu!9nu$i
aici si pe eiD e,enea tot mai n",alnic", mai !gomotoas", mai plin" e pra2 si mur"rie. )up"
tipetele ascutite si 8n@ur"turile trase e ceilalti, &ill 8ntelese c" multe intre pietrele islocate e
ea 8i lo,eau tare pe -crubb si pe Puleglum. Iar acum, aluneca ametitor, 2iin con,ins" c" @os
a,ea s" a@ung" toat" numai buc"tele.
Ceea ce, totusi, nu s$a 8nt9mplat. *ra toat" numai ,9n"t"i, iar chestia aceea lipicioas" e pe
2ata ei era s9nge. Iar 8n @urul ei Csi partial peste eaD era un asemenea morman e p"m9nt
r"scolit, prunis si pietre mari, 8nc9t nici nu se putea riica 8n picioare. *ra at9t e 8ntuneric,
8nc9t nici nu mai conta ac" a,eai ochii 8nchisi sau eschisi. #ici un !gomot. -i acesta a 2ost cel
mai cumplit moment pe care &ill 8l tr"ise ,reoat". )ac" era singur"A ac" ceilalti... Pe urm", a
au!it misc"ri 8n @urul ei. -i, 8n scurt timp, toti trei, cu glasuri tulburate, e<plicau c" nici unul intre
ei nu p"rea s"$si 2i rupt ce,a.
$ #u mai putem urca noi pe chestia aia 8napoi, !ise glasul lui -crubb.
$ Ati b"gat e seam" c9t e e calA 8ntreb" ,ocea lui Puleglum. Asta 8nseamn" c" suntem
2oarte @os. Poate la ,reo a9ncime e aproape un Jilometru si @um"tate.
#imeni nu spunea nimic. 'a un moment at, ce,a mai t9r!iu, Puleglum a a"ugatB
$ ;i$am pierut cutia cu iasc".
)up" o alt" pau!" lung", &ill a !isB
N ;i$e groa!nic e sete.
#imeni nu propunea ce,a, 2iin absolut e,ient c" nu era nimic e 2"cut. Pe moment, nu
pricepeau toat" gra,itatea situatiei, 2iin 2oarte obositi.
;ult, mult timp up" aceea, surprin!9nu$i e$a binelea, se au!i o ,oce complet necunoscut",
8nteleser" numaiec9t c" nu era acea unic" ,oce pe lume, pe care 2iecare intre ei n""@uise
8n tain" s" o au"B ,ocea lui Aslan. #u. +lasul acesta era mat si searb" $aproape, ac" ," ati
seama ce ,reau s" spun, un 2el e glas in a9ncul be!nei.
$ Ce ," auce pe$aici, 2"pturi in 'umea$e$ea$supraA
Capitolul /0
C:':TORII E:R: -OAR*
ine$i acoloA strigar" cei trei rumeti.
*u sunt, P"!itorul 6otarelor -ubp"m9ntene, iar aici cu mine sunt o sut" e Oameni$e$p"m9nt,
bine 8narmati. -puneti$mi cine sunteti si ce ," auce 8n 8mp"r"tia A9ncurilor.
$ Am c"!ut aici in 8nt9mplare, spuse Puleglum, ceea ce nu era eparte e ae,"r.
$ ;ulti ca, ar putini se mai 8ntorc pe t"r9murile 8nsorite, !ise glasul. Preg"titi$," acum s" ,eniti
cu mine la 8mp"r"teasa A9ncurilor.
$ Ce ,rea e la noiA 8ntreb" -crubb, cu precautie.
$ #u stiu, r"spunse ,ocea. )orinta ei nu se iscut" nicioat".
0n timp ce rostea aceste cu,inte, se au!i un !gomot ca un 2el e e<plo!ie 8n"busit" si
numaiec9t o lumin" rece, e culoare cenusie cu un pic e albastru 8n ea, in,aa ca,erna.
Orice sperant" ca a2irmatia potri,it c"reia se a2lau acolo o sut" e persoane 8narmate s" 2i 2ost
oar o l"u"rosenie se spulber" imeiat. &ill se tre!i clipin in ochi si holb9nu$se la o multime
ens". *rau e toate m"rimile, e la mici gnomi e nici trei!eci e centimetri 8n"ltime, p9n" la
siluete 2alnice, mai 8nalte ec9t un b"rbat. Toti a,eau 8n m9n" niste 2urci cu trei inti, toti erau
8ngro!itor e pali!i si st"teau 8ncremeniti ca niste statui, 8n a2ar" e aceste tr"s"turi comune,
erau 2oarte i2eriti unii e altii? unii a,eau co!i, altii nu? unii a,eau b"rbi mari, 8n timp ce altii
a,eau 2ata rotun" si nete", mare c9t un bostan. Leeai nasuri lungi si ascutite, nasuri moi si
lungi, ca niste cotloane mici si nasuri mari si rotune. C9ti,a a,eau un singur corn 8n mi@locul
2runtii, 8ns", 8ntr$o anumit" pri,int", toti sem"nauB cele o sut" e chipuri erau cumplit e triste.
*rau at9t e tristi, 8nc9t up" prima pri,ire, &ill uit" aproape s"$i mai 2ie 2ric" e ei. A,ea parc"
che2 s"$i 8n,eseleasc".
$ *i aF 2"cu Puleglum, 2rec9nu$si palmele. *<act ce$mi trebuia. P"i, ac" nu 8n,"t e la
2l"c"ii "stia s" iau ,iata 8n serios, nu stiu e la cine as mai putea 8n,"ta. (itati$," un pic la tipul
"la cu mustat" e mors" $ sau la "la cu...
$ Riicati$,", !ise c"petenia Oamenilor$e$p"m9nt.
#$a,eau 8ncotro. Cei trei rumeti se riicar" cu greutate si se luar" e m9n". 0n momente ca
astea e bine s" simti atingerea unui prieten. -i Oamenii$e$p"$m9nt 8i 8ncon@urar" lip"in cu
picioarele lor mari si moi, unele a,9n !ece egete, altele ou"spre!ece, iar altele nici unul.
$ 0n pas e mars, !ise P"!itorul? ceea ce si 2"cur".
'umina aceea rece ,enea e la o s2er" mare pus" 8n ,9r2ul unui st9lp, pe care 8l ucea cel mai
8nalt intre gnomi, 8n capul procesiunii. 'a ra!ele ei mohor9te au putut constata c" se a2lau 8ntr$
o ca,ern" natural"? peretii si ta,anul erau plini e um2l"turi, str9mbi si cu crest"turi ainei, ce
alc"tuiau o mie e 2orme 2antastice, iar paroseala in pietre cobora 8n pant". Pentru &ill era
mai r"u ec9t pentru ceilalti, 2iinc" ea nu putea su2eri locurile subterane 8ntunecoase. Iar atunci
c9n, pe m"sur" ce 8naintau, pestera a 8nceput s" e,in" tot mai @oas" si mai 8ngust", si c9n,
8n cele in urm", purt"torul e lumin" s$a at la o parte, iar gnomii, unul c9te unul, s$au
8nco,oiat Ccu e<ceptia celor 2oarte scun!iD si au p"sit 8ntr$o mic" cr"p"tur" 8ntunecoas",
2"c9nu$se ne,"!uti, &ill a simtit c" nu mai poate suporta.
$ #u pot intra acoloF #u potF #u potF #u ,reauF spunea ea, g929in. E"r" s" !ic" nimic, Oamenii$
e$p"m9nt si$au cobor9t 2urcile, 8nrept9nu$le spre ea.
$ Eii cuminte, Pole, spuse Puleglum. Cum 8ti 8nchipui tu c" ,l"@ganii "ia s$ar t9r8 8n"untru
acolo, ac" spatiul nu s$ar m"ri up" aceeaAF #u uita c" si statul sub p"m9nt are partea lui
bun"B 8n primul r9n, aici nu te plou".
$ Oh, nu 8ntelegi nimic. #u pot, se smiorc"i &ill.
$ +9neste$te ce$am simtit eu pe st9nca aia, Pole, spuse -crubb. la$o 8nainte, Puleglum, eu
,in ultimul, up" ea.
$ Per2ect, !ise Omul$baltilor, proptinu$si m9inile si genunchii 8n p"m9nt. Tine$te bine e
calc9iele mele, Pole, iar -crubb o s" se tin" e ale tale. 0n 2elul "sta o s" ne 2ie bine la toti.
$ Asta numesti tu =a$ti 2i bine>A
)ar se ase!" si ea 8n patru labe, up" care 8ncepur" s" se t9rasc" pe coate. Ce loc oribilF
Trebuia s" te t9r"sti pe burt" o ,esnicie parc", ar 8n realitate poate oar ,reo cinci minute. -i
era 8ngro!itor e cal. &ill simtea c" se su2oc", 8n cele in urm", 8ns", 8n 2at" se i,i o lumin"
pali", tunelul 8ncepu s" se l"teasc", e,enin tot mai 8nalt, si iesir" a2ar", 8ncinsi, murari si
tulburati, tre!inu$se 8ntr$o pester" at9t e mare, 8nc9t nici nu sem"na cu o pester" ae,"rat".
0n"untru era o str"lucire moale si i2u!", ast2el 8nc9t nu mai era ne,oie e 2elinarul ciuat al
Oamenilor$e$p"m9nt. Pe @os era un 2el e muschi cati2elat, in care cresteau nenum"rate
2orme stranii, ca niste copaci 8nalti cu ramuri, 8ns" 2lasci ca niste ciuperci. *rau la prea mare
istant" unele e altele, pentru a 2orma o p"ure? ispunerea lor sem"na mai egrab" cu un
parc. 'umina Ccenusie$,er!uieD ,enea parc" at9t e la aceste 2orme stranii, c9t si e la muschiul
e pe @os, ne2iin 8ns" su2icient e puternic" pentru a a@unge p9n" 8n ta,an, care era, pesemne,
2oarte sus. Au 2ost pusi s" tra,erse!e locul acela lin, moale si letargic. *ra 2oarte trist, ar
sc"lat 8ntr$un 2el e tristete calm", aioma unei mu!ici sua,e.
Au trecut, aici, pe l9ng" !eci e animale bi!are, care !"ceau pe ga!on? &ill nu$si "ea seama
ac" erau moarte sau oar ormeau. ;a@oritatea auceau a balauri sau a lilieci? Puleglum nu
stia ce erau.
$ Tr"iesc toate aiciA 8l 8ntreb" -crubb pe P"!itor. Acesta p"ru tare surprins c" b"iatul i se
aresase, 8ns" 8i r"spunseB
$ #u. Toate sunt ,ietuitoare care au a@uns in 'umea$e$easupra, prin genuni si pesteri, 8n
8mp"r"tia A9ncurilor. ;ulti ,in aici @os, ar putini sunt cei care se mai 8ntorc pe t"r9murile
8nsorite. -e spune c" se ,or estepta cu totii c9n ,a ,eni s29rsitul lumii.
+ura i se 8nchise ca o cutie, up" ce spuse asta, iar 8n linistea impun"toare a pesterii copiii
simtir" c" nu mai a,eau cura@ul s" ,orbeasc". )esculti, gnomii p"seau pe muschi, 2"r" s" 2ac"
nici un !gomot. #ici un 2el e ,9nt, nici o pas"re, nici un susur e ap". #ici un sunet e
respiratie inspre animalele bi!are. )up" ce au str"b"tut asa c9ti,a Jilometri, au a@uns la un
perete e st9nc", iar 8n el se a2la o arca" boltit", care ucea 8n alt" grot". #u era, totusi, at9t
e greu e intrat, cum 2usese ultima oar", asa c" &ill a putut p"trune chiar 2"r" s" 2ie ne,oie s"
coboare capul. Au a@uns, ast2el, 8ntr$o pester" mai mic", lung" si 8ngust", cam e 2orma si e
m"rimea unei caterale. Iar aici, 8ntins aproape pe toat" lungimea acelui interior, un om enorm
ormea bustean. *ra cu mult mai mare ec9t oricare intre uriasi, numai c" nu a,ea 2ata ca e
urias, ci un chip nobil si 2rumos. Pieptul i se riica si 8i cobora usor sub barba ca e !"pa",
care 8l acoperea p9n" la br9u. )easupra lui plutea o lumin" pur", ca e argint Cnimeni nu ,eea
e une ,eneaD.
$ :sta cine mai eA 8ntreb" Puleglum.
-i trecuse at9ta timp e c9n nimeni nu mai scosese o ,orb", 8nc9t &ill s$a mirat cum e
Puleglum a a,ut tupeul s" o 2ac".
$ * ;os Timpul, care a 2ost c9n,a Rege 8n 'umea$e$easupra, !ise P"!itorul. Iar acum s$a
cu2unat 8n 8mp"r"tia A9ncurilor si ,isea!" la toate lucrurile care se 2ac 8n 'umea$e$
easupra. ;ulti se cu2un" aici, ar numai c9ti,a sunt cei care se mai 8ntorc pe t"r9murile
8nsorite. -e !ice c" se ,a tre!i c9n ,a ,eni s29rsitul lumii.
-i in pestera aceea au trecut 8n alta, pe urm" 8n alta si iar 8n alta, si tot asa p9n" ce &ill a
8ncurcat num"r"toarea, 8ns" tot timpul coborau, 2iecare grot" 2iin mai @os ec9t preceenta,
8nc9t a@ungeai s" te su2oci la g9nul greut"tii si a9ncimii p"m9ntului e easupra ta. 0n cele in
urm", au a@uns 8ntr$un loc une P"!itorul a poruncit s" se aprin" iar"si 2elinarul acela mohor9t.
)up" aceea, au intrat 8ntr$o pester" at9t e spatioas" si e 8ntunecat", 8nc9t nu se ,eea nimic
in ea, 8n a2ar" e 29sia e nisip pali in 2ata lor, care se 8ntinea p9n" la apa cea st"t"toare.
-i acolo, l9ng" un mic ponton, se a2la o corabie 2"r" catarg si 2"r" p9n!e, 8ns" cu multe ,9sle. 'i
s$a spus s" urce la borul ei, 2iin c"l"u!iti spre pro,a, une se a2la un spatiu gol 8n 2ata
,9slasilor, cu o banchet" e$a lungul parapetului.
$ Ce$as ,rea eu s" stiu, !ise Puleglum, e ac" cine,a in lumea noastr" $ aic" in 'umea$
e$ea$supra $ a mai 2"cut ,reoat" c"l"toria astaA
$ ;ulti s$au suit 8n cor"bii, e pe pla@e nisipii, replic" P"!itorul, ar...
$ )a, stiu, 8l 8ntrerupse Puleglum. =)ar putini sunt cei care s$au 8ntors pe t"r9murile 8nsorite.>
#u$i ne,oie s" mai repeti. *sti genul e persoan" care are oar o ieeB una si 2i<".
Copiii se ghemuir" l9ng" Puleglum. C9n erau sus, pe p"m9nt, !iceau espre el c" era tare
pesimist, 8ns" acum el era pentru ei singura alinare. Pe urm", 2elinarul pal a 2ost at9rnat la
mi@locul ,asului, Oamenii$e$p"m9nt s$au instalat la ,9sle, iar corabia s$a pus 8n miscare.
Eelinarul nu lumina prea eparte. Pri,in 8n 2at", nu ,eeau ec9t supra2ata nete" a apei
8ntunecate, ce se pierea 8ntr$o be!n" es",9rsit".
$ Oh, ce$o s" se$nt9mple cu noiA !ise &ill, e!n""@uit".
$ 6aie, Pole, nu mai 2i asa eprimat", o 8mb"rb"ta Omul$b"ltilor. #u uita un lucru. -untem pe
2"gasul cel bun. Trebuie s" mergem sub Cetatea Ruinat", or noi suntem acum sub ea. (rm"m
in nou instructiunile.
#u up" mult timp, li s$a at e m9ncare $ un 2el e pr"@ituri moi si turtite, care n$a,eau nici un
gust. -i pe urm", 8ncetul cu 8ncetul, au aormit. C9n s$au tre!it, 8ns", totul era e<act la 2el?
gnomii ,9sleau 8n continuare, corabia aluneca plutin pe ap", iar 8n 2at" era aceeasi be!n"
8n2ricos"toare. #ici unul nu si$a mai putut aminti up" aceea e c9te ori s$au tre!it si au aormit,
e c9te ori au m9ncat si au aormit iar. Cel mai groa!nic, 8ns", era 2aptul c" 8ncepeai s" ai
sen!atia c" ai tr"it intoteauna pe corabia aceea, 8n 8ntunericul acela nem"rginit, si s" te
8ntrebi ac" soarele, cerul albastru, ,9ntul si p"s"rile nu erau cum,a oar un ,is.
0si pieruser" aproape orice sperant" si a@unseser" s" nu le mai 2ie 2ric" e nimic, c9n, 8n cele
in urm", au !"rit 8n 2at" luminiB niste lumini lugubre, ca si aceea e la 2elinarul lor. Apoi, intr$o
at", una intre aceste lumini s$a apropiat si au ,"!ut c" treceau pe l9ng" o corabie. )up"
aceea, s$au mai 8nt9lnit cu c9te,a cor"bii. Pe urm", cu ochii holbati e simteau c" le sar in
cap, au ,"!ut la lic"rirea c9tor,a lumini in 2at" 2orme ce sem"nau cu niste cheiuri, !iuri,
turnuri si multimi 8n miscare. )ar tot nu se au!ea nici un !gomot.
$ ;ii e tuneteF e<clam" -crubb. O cetateF -i, cur9n, constatar" cu totii c" a,ea reptate.
*ra, 8ns", o cetate ciuat". 'uminile erau at9t e putine si ase!ate at9t e eparte una e alta,
8nc9t 8n lumea noastr" n$ar 2i 2ost potri,ite nici pentru un c"tun cu case r"!lete. Putinul pe care 8l
puteai, totusi, 8ntre!"ri cu aceste lumini te ucea cu g9nul la un mare port maritim, 8ntr$un loc,
,eeai o multime e cor"bii care 8nc"rcau sau esc"rcau? 8n alt" parte, baloti e sto2" si
epo!ite? 8n alt loc, !iuri si st9lpi ce sugerau niste palate si temple m"rete? si peste tot, oriune
c"ea lumina, multimi nes29rsite $ sute e Oameni$e$p"m9nt, 8mbr9ncinu$se unii 8n altii,
mergeau usurel, 2iecare cu treburile lui, pe str"!i 8nguste, 8n piatete spatioase sau sus, pe niste
sc"ri impo!ante. Pe m"sur" ce corabia se apropia, au constatat c" miscarea lor necontenit"
crea un !gomot stins, ca un 2el e murmur continuu? nic"ieri, 8ns", nu se au!eau c9ntece,
strig"te, clopote sau !r"ng"nit e roti. 0n Cetate era liniste si aproape la 2el e 8ntuneric ca 8ntr$
un musuroi e 2urnici.
0n cele in urm", corabia lor a 2ost tras" si amarat" la o an" e acostare. Cei trei c"l"tori au
2ost ebarcati si conusi sus, 8n Cetate. +loate e Oa$meni$e$p"m9nt, unul nesem"n9n cu
altul, se 2recau e ei pe str"!ile aglomerate, iar lumina trist" c"ea pe nenum"rate 2ete triste si
grotesti. #ici unul 8ns" nu se sinchisea e pre!enta str"inilor. Eiecare gnom p"rea ocupat si trist
eopotri,", esi &ill n$a putut a2la nicioat" e ce erau at9t e ocupati, 8ns" miscarea lor
nes29rsit", 8n timp ce se 8mbr9nceau si se gr"beau, si umbletul acela moale continuau
ne8ntrerupt.
0n cele in urm", au a@uns la ceea ce p"rea a 2i un granios castel, esi oar c9te,a 2erestre
erau aprinse. Aici, au 2ost conusi 8n"untru, au tra,ersat o curte si au urcat multe sc"ri, 8n 2elul
acesta, au a@uns 8n 2inal la o camer" mare, cu lumin" mohor9t". 0ns", 8ntr$un colt $ oh, ce
bucurieF $ era o arca" cu o lumin" complet i2erit"? o lumin" cal", g"lbuie si nem"sluit", cum
eman" l"mpile 2olosite e oameni. 'a aceast" lumina, 8n interiorul arcaei, se ,eeau primele
trepte ale unei sc"ri ce urca 8ntortocheat 8ntre niste pereti e piatr". 'umina ,enea parc" e
sus. )oi Oameni$e$p"m9nt st"teau postati e o parte si e cealalt" a boltii, ca niste santinele
sau ca niste lachei.
P"!itorul se use la acestia si le spuse, ca si cum ar 2i rostit o parol"B
$ ;ulti se scu2un" 8n 'umea$e$eesubt.
$ )ar putini sunt cei care se mai 8ntorc pe t"r9$murile 8nsorite, 8i r"spunser" ei, ca 8n semn e
recunoastere. Pe urm", toti trei 8si apropiar" capetele si iscutar" ce,a. 0n cele in urm", unul
intre cei oi gnomi e ser,iciu spuseB 8n"ltimea sa, 8mp"r"teasa, e plecat" la treburile ei
omnesti. Cre c", p9n" se 8ntoarce acas", cel mai bine e s"$i tinem la 8nchisoare pe acesti
locuitori ai 'umii$e$easupra. Putini sunt cei care se mai 8ntorc pe t"r9murile 8nsorite.
0n acel moment, con,ersatia a 2ost 8ntrerupt" e ceea ce lui &ill i s$a p"rut cel mai 8nc9nt"tor
!gomot in lume. Lenea e easupra, in capul sc"rilor? si era o ,oce omeneasc", limpee,
r"sun"toare, ,ocea unui t9n"r.
$ Ce$i cu t"r"boiul "sta, ;ullugutherumA strig" glasul acela. P"m9neni in 'umea$e$easupra,
haA Auceti$i numaiec9t sus la mineF
$ Rog pe 8n"ltimea ta s" nu uite, 8ncepu ;ullugutherum, 8ns" ,ocea e sus 8i rete!" ,orba.
$ #u te mai ruga at9t si 2" cum 8ti spun eu, bosorog morm"it ce esti. Au$i sus, strig" glasul.
;ullugutherum cl"tin" in cap, le 2"cu semn c"l"torilor s"$l urme!e si 8ncepu s" urce scara. Cu
2iecare treapt", lumina sporea. Pe pereti, at9rnau tapiserii e pret. 0n capul sc"rilor, lumina
str"lucea aurie prin raperiile subtiri. Oamenii$e$p"m9nt es2"cur" raperiile si se traser"
eoparte. Cei trei trecur" 8n"untru. -e a2lau 8ntr$o 8nc"pere 2rumoas", cu multe tapiserii? 2ocul
area str"lucitor 8ntr$un c"min curat, iar ,inul rosu si cristalul sclipeau pe mas". (n t9n"r blon
se riic" s"$i 8nt9mpine. *ra chipes si p"rea eopotri," 8nr"!net si bl9n, esi ac" te uitai
bine la 2ata lui 8ti "eai seama c" ce,a nu era 8n regul" cu el. *ra 8mbr"cat 8n negru si, ca
aspect general, sem"na cu 6amlet.
$ Bun ,enit, P"m9ntenilor in 'umea$e$easupraF strig" el. )ar ia stati un picF ;"i s" 2ieF *u pe
,oi oi, 2rumosii mei copii, ca si pe eucatorul ,ostru ,$am mai ,"!ut. #u cu ,oi trei ne$am
8nt9lnit l9ng" poul e la hotarele tinutului *ttinsmoor, c9n eram cu -t"p9na meaA
$ Oh... tu erai ca,alerul negru care n$a scos nici o ,orb"AF e<clam" &ill.
$ -i oamna aceea era 8mp"r"teasa A9ncurilorA 8ntreb" Puleglum, pe un ton nu prea
prietenos. -i -crubb, care era e aceeasi p"rere, i!bucni si elB
N P"i, ac" ea a 2ost, mare m"g"rie a 2"cut trimi$t9nu$ne la un castel cu uriasi care ,oiau s"
ne m"n9nce. Ce r"u i$am 2"cut, m" rogA
$ CumAF !ise Ca,alerul negru, 8ncrunt9nu$se. )ac" n$ai 2i un r"!boinic at9t e 2rage, B"iete,
s" stii c" pentru a2irmatia asta ne$am 2i luptat p9n" la moarte. #u suport ca -t"p9na mea s" 2ie
,orbit" e r"u. 0ns", e asta poti 2i sigurB ini2erent ce ti$a spus, n$a 2"cut$o cu rea intentie. #$o
cunosti. Are toate ,irtutile $ e sincera, milosti,", statornica, blina, cura@oas". -tiu eu ce
,orbesc. #umai bun"tatea pe care mi$a ar"tat$o mie si pentru care n$am cum s$o r"spl"tesc si e
o amirabil" o,a". )ar o ,eti cunoaste, o ,eti iubi mai t9r!iu. P9n" una alta, 8ns", ce ,"
auce 8n 8mp"r"tia A9ncurilorA
-i, p9n" ca Puleglum s$o poat" opri, lui &ill 8i sc"p"B
$ Te rog 2rumos, noi 8ncerc"m s"$l g"sim pe Printul Rilian in #arnia.
)up" care, 8si "u seama ce risc 8nsp"im9nt"tor 8si asumase? oamenii acestia puteau 2i
usmani. Ca,alerul 8ns" nu p"rea eloc interesat.
$ RilianA #arniaA !ise el nep"s"tor. #arniaA Ce tar" mai e si astaA #$am au!it nicioat" numele
"sta. Pesemne c" e la ,reo mie e leghe e p"rtile acelea in 'umea$e$easupra pe care le
cunosc eu. Ce 2ante!ie ciuat", s" ," apucati s"$l c"utati pe acest $ cum !iceai c" 8l cheam"A $
BillianA TrillianA 8n 8mp"r"tia -t"p9nei mele. )in c9te stiu eu, nu e<ist" o asemenea persoan"
aici. 'a care rise 2oarte !gomotos, iar &ill se g9ni 8n sinea eiB =Oare asta nu$i 8n regul" cu elA
-" 2ie nitel cam t9mpitA>
$ #i s$a spus s" c"ut"m un mesa@ pe pietrele Cet"tii Ruinate, !ise -crubb. -i am ,"!ut cu,intele
-(B ;I#*.
Ca,alerul r9se si mai cu po2t" ec9t 8nainte.
$ Ce ,$ati mai p"c"lit, spuse el. Cu,intele astea nu 8nseamn" nimic pentru ceea ce ,"
interesea!" pe ,oi. )ac" ati 2i 8ntrebat$o pe -t"p9na mea, ar 2i putut s" ," po,"tuiasc" mai
bine. Cu,intele astea ou" repre!int" ceea ce a r"mas intr$un te<t mai lung, care pe ,remuri,
cum ea 8si aminteste prea bine, consta in aceste ,ersuriB
)esi sub p"m9nt sunt si 2arP e tron, str"ine,
Pe c9n tr"iam, emult, P"m9ntul tot era sub mine.
)in aceste cu,inte, e limpee c" un mare rege al ,echilor uriasi, care !ace 8ngropat acolo, a
pus s" se ciopleasc" asta 8n piatr", peste morm9ntul lui? cum unele pietre s$au mai s2"r9mat, iar
altele au 2ost luate pentru constructii noi si 8n scri@eliturile in piatr" au intrat pietrisuri si molo!,
acum nu se mai pot citi ec9t acele ou" cu,inte. Ce iee tr"snit" pe capul ,ostru s" ,a
8nchipuiti c" au 2ost scrise pentru ,oiF
*<plicatia aceasta a 2ost ca un us rece pentru -crubb si &ill? c"ci li se p"rea 2oarte probabil ca
acele cu,inte s" nu aib" nici o leg"tur" cu misiunea lor, 2iin ,orba e o con2u!ie regretabil",
ap"rut" in pur" 8nt9mplare.
$ #u ascultati ce spune, !ise Puleglum. #u e<ist" nici o pur" 8nt9mplare. +hiul nostru este
Aslan? iar el a 2ost aici c9n uriasul Rege a pus s" se ciopleasc" literele. -i el stia tot ce a,ea s"
se 8nt9mple cu ele? inclusi, asta.
$ )ar longe,i, trebuie s" mai 2ie ghiul "sta al ,ostru, amice, !ise Ca,alerul, cu acelasi r9s
ciuat care pe &ill 8ncepea s" o cam irite.
$ Pai, acelasi lucru se poate spune si espre -t"p9na ta, ac" mai tine minte ,ersurile, asa cum
au 2ost ele initial, 8i r"spunse Puleglum.
$ *sti 2oarte istet, broscoiule, spuse Ca,alerul, b"t9nu$l pe Puleglum pe um"r si r9!9n
iar"si. Ai tintit irect ae,"rul. )a, -t"p9na mea e e ras" i,in", iar pentru ea anii sau moartea
nu e<ist". )e aceea, 8i sunt cu at9t mai recunosc"tor pentru nem"rginita m"rinimie pe care mi$a
ar"tat$o mie, un biet muritor ne,renic. C"ci, a2lati, omnilor, ca sunt un om atins e o stranie
n"past" si c" nimeni 8n locul 8n"ltimii sale, 8mp"r"teasa, n$ar 2i a,ut at9ta r"bare cu mine.
R"bare, am !isA * mult mai mult ec9t at9t. ;i$a 2"g"uit un mare regat 8n 'umea$e$
easupra si, c9n ,oi 2i rege, mi$a promis c" se ,a m"rita cu mine. )ar po,estea asta e prea
lung" ca s" ,$o spun 8n timp ce ,oi stati aici, 8n picioare, lihniti e 2oame. 6ei, ia au!itiF Auceti
niste ,in si m9ncare e P"m9nteni e sus, pentru oaspetii meiF )omnilor, luati loc, ," rog.
;icut" omnisoar", stai @os 8n @iltul acesta. L" ,oi ep"na toat" po,estea mea.
Capitolul //
0# CA-T*'(' 0#T(#*CAT
)up" ce s$au aus bucatele Cpl"cint" e porumbel, sunc" rece, salat" si pr"@ituriD si si$au tras
toti scaunele la mas", apuc9nu$se s" m"n9nce, Ca,alerul a continuatB
$ Trebuie s" 8ntelegeti, prieteni, c" nu stiu nimic espre cine am 2ost si e une am ,enit 8n
aceast" 'ume 8ntunecat". )e c9n m" stiu, parca, am locuit mereu la curtea acestei 8mp"r"tesc
i,ine? am con,ingerea 8ns" c" ea m$a sal,at e la o ,ra@" rea si c", intr$o nem"rginit"
m"rinimie, m$a aus aici, la ea. C;"i, Picior$e$broasc", ai paharul gol. )"$mi ,oie s" ti$l
umplu.D Larianta asta mi se pare 2oarte probabil", c"ci si acum chiar sunt tinut sub o ,ra@", e
care oar ea m" poate e!lega, 8n 2iecare noapte, la o anumit" or", mintea mi se schimb"
groa!nic, iar up" minte mi se schimb" si trupul. 'a 8nceput, e,in 2urios si turbat, e$as 2i 8n
stare s" m" n"pustesc la cei mai buni prieteni si s"$i omor, ac" n$as 2i legat 2eeles. -i, la
scurt timp up" aceea, m" preschimb 8ntr$un 2el e sarpe mare, lacom, cr9ncen si 8n2ricos"tor.
C)omnule, te implor s" mai iei un piept e porumbel.D Asa mi$au spus ceilalti si sunt sigur c" nu
mint, c"ci -t"p9ha mea !ice acelasi lucru. *u, unul, habar n$am ce mi se 8nt9mpl", c"ci up" ce
trece ora aceea blestemat" m" tre!esc cu 8n2"tisarea mea normal", tea2"r la minte, 2"r" s"$mi
amintesc nimic e cri!a aceea @osnic" $oar c" sunt un pic mai isto,it. C;icut" omnisoar",
m"n9nc" o pr"@itur" cu miere. -unt special ause pentru mine intr$un t"r9m barbar, in
cap"tul suic al lumii.D ;aiestatea sa, 8mp"r"teasa, stie prin magiile ei c" ,oi 2i eliberat e
aceast" ,ra@" 8n clipa 8n care ea m" ,a 2ace rege al unei t"ri in 'umea$e$easupra si 8mi ,a
pune coroana pe cap. Tara este aleas", precum si locul pe une ,om iesi a2ar". -upusii ei,
Oame$nii$e$p"m9nt, au muncit !i si noapte, s"p9n un rum pe sub tara asta, si au a@uns at9t
e eparte si at9t e sus cu tunelul lor, 8nc9t nu cre c" sunt mai mult e ,reo !ece metri p9n"
la iarba pe care p"sesc locuitorii in acel tinut. -oarta acelor P"m9nteni e sus este pecetluit",
8mp"r"teasa s$a us personal la s"p"turi 8n seara asta si astept un mesa@ e la ea, ca s" plec si
eu. Pe urm", ta,anul subtire in p"m9nt, care m" esparte e regatul meu, ,a 2i str"puns si, cu
ea rept c"l"u!" si cu o mie e Oameni$e$p"m9nt 8n urma mea, ,oi a n",al" 8narmat,
lu9nu$i prin surprinere pe usmanii nostri, le ,oi ucie reg"torii, le ,oi s2"r9ma 2ort"retele si,
negresit, 8n mai putin e o !i ,oi 2i 8ncoronat rege.
$ ;are ghinion pe capul lorF !ise -crubb.
$ Ce 2l"c"u estept si iute la minteF e<clam" Ca,alerul. Pe onoarea mea, nu m$am g9nit
nicioat" asa p9n" acum. 0nteleg per2ect ce ,rei s" spui. C9te,a clipe p"ru usor, 2oarte usor
tulburat? ar, up" aceea se lumin" la 2at" si i!bucni in nou 8n ris, strig9nB Ia mai "$le naibii
e scrupuleF #u ,i se pare comic si riicol cum 8si ," ei e treburile lor, 2"r" nici m"car s"
,ise!e c" sub c9mpurile si poelele lor linistite, oar la un st9n@en eesubt, o mare armat" e
preg"tit" s" se re,erse asupra lor, ca o 29nt9n" arte!ian"A -i ei nici m"car nu b"nuiescF P"i,
!"u asa, p9n" si ei, up" ce le$o trece socul e$a 2i 2ost 8n2rinti, or sa se pr"p"easc" e r9s,
g9ninu$se la ce$au p"tit.
$ ;ie nu mi se pare eloc nostim, spuse &ill. Cre c" ,ei 2i un tiran hain.
$ CeA 2"cu Ca,alerul, r9!9n 8n continuare si m9ng9in$o pe cap, 8ntr$un mo care o scotea in
s"rite. )omnisorica noastr" e un politician ,ersatA #u te teme, r"guta mea. Loi c9rmui acea
tar" up" s2aturile -t"p9nei mele, care ,a 2i atunci si Regina mea. Cu,9ntul ei ,a 2i lege pentru
mine, asa cum cu,9ntul meu ,a 2i lege pentru poporul pe care 8l ,oi 2i cucerit.
N Acolo e une ,in eu, !ise &ill, c"reia Ca,alerul 8i era in ce 8n ce mai nesu2erit, lumea n$are
o p"rere prea bun" espre b"rbatii tinuti sub papuc e ne,este.
$ Alt2el ,ei g9ni c9n ,ei a,ea si tu b"rbat, ascult"$m" pe mine, spuse Ca,alerul, c"ruia toata
iscutia asta i se p"rea 2oarte amu!ant". Cu st"p9na mea, 8ns", situatia e alt2el. -unt 2ericit s"
nu$i ies in cu,9nt, a,9n 8n ,eere c" ea m$a sal,at e la o mie e prime@ii. #ici o mam" pe
lumea asta nu s$ar 2i chinuit cu mai mult" uiosie pentru copilul ei, cum a 2"cut$o 8mp"r"teasa
pentru mine. P"i, ,eeti numai cum, cu toate gri@ile si problemele pe care le are, iese aesea cu
mine 8n 'umea$e$easupra, ca s"$mi obisnuiesc ochii cu lumina soarelui. Iar 8n aceste oca!ii
trebuie s" merg 8mbr"cat tot 8n armur" si cu ,i!orul coi2ului cobor9t, ca s" nu m" ,a" nimeni la
2at"? si n$am ,oie s" ,orbesc cu nimeni. C"ci, prin arta magiei, a escoperit c" lucrul acesta ar
8mpieica eliberarea mea in cumplita ,ra@" care m" apas". P"i, spuneti si ,oi, o asemenea
2emeie nu$i emn" e toat" aoratia unui b"rbatA
$ ;a, pare o oamn" tare r"guta, 8ntr$ae,"r, !ise Puleglum, pe un ton ce sugera c", e
2apt, g9nea e<act pe os.
P9n" s" ispr",easc" e m9ncat, erau !robiti e oboseal" in cau!a sporo,"ielii Ca,alerului.
Puleglum se g9neaB =Ce$o tot 2i 8n,9rtin ,r"@itoarea aia cu prosto,anul "staA> -crubb se
g9neaB =(n copil mare, asta eB legat e 2usta 2emeii "leia? mare obitocF> -i &ill se g9neaB =)e
mult" ,reme n$am mai 8nt9lnit un porc e om at9t e prost, e 8n2umurat si e egoist>. C9n s$a
terminat 8ns" masa, ispo!itia Ca,alerului se schimbase. #u$i mai area e r9s.
$ Prieteni, !ise el, mi se apropie ora. ;i$e rusine c" o s" m" ,eeti asa, ar totoat" mi$e
groa!" s" r"m9n singur, 8n cur9n, ,or ,eni s" m" lege cu m9inile si picioarele e scaun. Lai,
asa trebuie, in p"cate? c"ci 8n 2uria mea, cum !ic ei, as istruge tot ce mi$ar iesi 8n cale.
$ 0mi pare groa!nic e r"u e ,ra@a asta, esigur, !ise -crubb, ar spune$mi ce$or s" ne 2ac".
noua tipii "ia, c9n ,or ,eni s" te legeA Parc" !iceau c" or sa ne bage la 8nchisoare. Or, nou"
nu ne plac e2el locurile alea 8ntunecate. Am pre2era s" st"m aici cu tine... e mult mai bine...
ac" se poate.
$ Te$ai g9nit 2oarte bine, !ise Ca,alerul. Obiceiul e ca nimeni, 8n a2ar" e 8mp"r"teas", s" nu
stea cu mine 8n ora aceasta neagra. At9ta gri@" si consieratie are pentru reputatia mea, 8nc9t
nu ,rea ca alte urechi, ec9t ale ei, sa au" cum,a cu,intele pe care le rostesc 8n elirul meu.
#u cre ca 8mi ,a 2i usor s"$mi con,ing gnomii, care m" asista, s" ," lase cu mine. -e si au,
parc", pasii lor usori cum urc" sc"rile. Intrati pe usa asta, e$aiciB uce 8n alte camere e$ale
mele. -i, ori m" asteptati acolo s" ,in si eu up" ce m" e!leag"? ori, ac" ,reti, ,a 8ntoarceti si
stati cu mine c9t m" tine nebunia asta.
I$au urmat instructiunile si au iesit in camer", pe o usa care p9n" atunci nu se eschisese. Au
a,ut pl"cerea sa constate, iesin, c" nu nimeriser" 8n be!n", ci pe un corior luminat. Au
8ncercat i2erite usi si au g"sit Cceea ce le trebuia cu isperareD ap" s" se spele si chiar o
oglin".
$ #ici m"car nu ne$a propus s" ne sp"lam 8nainte e mas", !ise &ill, sterg9nu$se pe 2at". (n
porc egoist si egocentrist.
$ Ce 2acemA ;ergem 8napoi s" ,eem cum e cu ,ra@a sau st"m aiciA spuse -crubb.
$ *u, una, ,ote! pentru a sta aici, !ise &ill. #u prea am che2 s" ," asa ce,a. Totusi, curio!itatea
8i "ea si ei ghes.
$ Ba nu, ne 8ntoarcem, spuse Puleglum. Am putea obtine ce,a in2ormatii, ceea ce pentru noi
ar 2i capital. -unt sigur c" 8mp"r"teasa aia e o ,r"@itoare si o ,r"@mas". Iar supusii ei, Oamenii$
e$p"m9nt, ar 2i 8n stare oric9n s" ne ea cu ce,a 8n cap. 0n ,iata mea nu mi$a mirosit mai mult
a prime@ie, minciuni, ,r"@itorii si tr"are ca 8n locul "sta. Trebuie s" c"sc"m bine ochii si
urechile.
-e 8ntoarser" pe corior si 8mpinser" usor usa, eschi!9n$o.
$ * 8n regul", !ise -crubb, ,r9n s" spun" c" nu era nici un Om$e$p"m9nt prin prea@m". Pe
urm", se 8ntoarser" toti trei 8n camera une m9ncaser".
(sa principal" era acum 8nchis", ascun!9n ast2el raperia prin care trecuser" la ,enire.
Ca,alerul era ase!at pe un ciuat @ilt e argint, e care era legat la gle!ne, la genunchi, la
coate, la 8ncheieturile m9inilor si la mi@loc. A,ea broboane e suoare pe 2runte si pe chipul lui
se citea angoasa.
$ Intrati, prieteni, !ise el, riic9n repee pri,irea, 8nc" nu m$a apucat cri!a. #u 2aceti !gomot,
c"ci i$am spus sambelanului "luia iscoitor c" ,$ati b"gat 8n pat. )a... simt c" m" apuc".
RepeeF Ascultati c9t mai sunt st"p9n pe mine. C9n o s" 2iu 8n plin" cri!", s$ar putea s" ,a
implor cu cerul si p"m"ntul, cu rug"minti si amenint"ri, s" m" e!legati e aici. Asa mi s$a !is
c" 2ac. L" ,oi 2ace 8n 2el si chip, alint9nu$," si 8n@ur9nu$,". Eiti tari si astupati$," urechile.
C"ci at9ta timp c9t sunt legat, sunteti si ,oi 8n sigurant". )ar, aca m$as riica e pe @iltul asta,
8nt9i m$ar apuca turbarea, iar up" aceea $ se 8n2iora e groa!" $ m$as preschimba 8ntr$un
sarpe oribil.
$ #u te teme. #u te ,om e!lega, !ise Puleglum. #u tinem s$a,em e$a 2ace cu oameni
2uriosi si apucati? si nici cu serpi.
$ #ici 8n ruptul capului, !iser" -crubb si &ill 8n acelasi timp.
$ Totusi, mai a"ug" Puleglum, 8n soapt". 6ai s" nu 2im at9t e siguri. ;ai bine s" a,em
gri@". -titi bine c" am 8ncurcat$o p9n" acum cu toate semnele. Tipul ,a 2i ,iclean, sunt con,ins
e asta. Putem a,ea 8ncreere unul 8n altulA -unteti e acor s" promitem c", ini2erent ce
spune, nu ne ,om atinge e 2uniile aleaA Ini2erent ce spune, ati priceputA
$ -igur c" aF !ise -crubb.
$ Poate s" !ic" si s" 2ac" ce ,rea el, c" pe mine tot n$o s" m" poat" 8nupleca, spuse &ill.
$ -sstF -e 8nt9mpl" ce,a, !ise Puleglum. Ca,alerul gemea *ra alb ca ,arul si se !,9rcolea
sub 2unii. -i, 2ie c" 8i era mil" e el, 2ie poate in alt" pricin", &ill se g9ni c" acum era mult mai
r"gut ec9t 8nainte.
$ Ah, se ,ait" el. Lr"@i, ,r"@i... Ce ap"s"tor, ce 8nc9lcit, rece si lipicios e p"ien@enisul "sta e
2armece releF -" 2ii 8ngropat e ,iu. -" 2ii t9r9t sub p"m9nt, @os, 8n be!na e nep"truns... c9ti ani
sunt e atunciA... Am tr"it !ece sau o mie e ani 8n groapa astaA 8ncon@urat e niste oameni$
,iermi. Oh, 8nurareF '"sati$m" s" plec, l"sati$m" s" m" uc 8napoiF -" simt ,9ntul si s" ,"
cerul... -tiam un mic ia!. C9n pri,eai 8n el, ,eeai toti copacii cum cresteau in ap" cu susul 8n
@os, toti ,er!i, si sub ei, a9nc, 2oarte a9nc, cerul albastru.
Lorbise cu ,oce @oas"? acum riic" pri,irea, cu ochii holbati la ei si rosti tare si r"spicatB
$ RepeeF -unt tea2"r la minte, 8n 2iecare noapte m" 2ac tea2"r la minte. )ac" m$as putea riica
e pe scaunul "sta ,r"@it, mintea mi$ar r"m9ne mereu limpee. As 2i iar"si om. 0ns" 8n 2iecare
noapte ei m" leag", si 8n 2iecare noapte rate! oca!ia. )ar ,oi nu$mi sunteti usmani. #u sunt
pri!onierul ,ostru. RepeeF T"iati 2uniile asteaF
$ -tati pe locF Potoliti$,", le !ise Puleglum celor oi copii.
$ L" implor, ascultati$m", !ise Ca,alerul, c"!nin$u$se s" 2ie calm. L$au spus cum,a c", ac"
sunt e!legat e pe scaunul "sta, am s" ," omor si am s" m" preschimb 8n sarpeA L" up"
2etele ,oastre c" asa e. Ce minciun"F )oar 8n ceasul acesta sunt 8n toate mintile? ,r"@it sunt 8n
restul !ilei. Loi nu sunteti Oameni$e$p"m9nt si nici ,r"@itoare. )e ce sunteti e partea lorA Eiti
buni, ," rog, si t"iati$mi 2uniileF
$ Eiti cumintiF Eiti cumintiF Eiti cumintiF 8si spuser" cei trei c"l"tori, unul altuia.
$ Oh, a,eti inimi e piatr", !ise Ca,alerul. Cre$eti$m", ,eeti 8n 2ata ,oastr" un biet om s"rman,
care a su2erit mai mult ec9t ar putea suporta un muritor. Ce r"u ,$am 2"cut, 8nc9t s" treceti e
partea usmanilor mei si s" m" chinuiti at9tA -i minutele 2ug. Acum m" puteti sal,a? up" ce
trece acest ceas, ,oi 2i in nou tont si cretin $ @uc"ria si c"telusul, ba nu, pionul si unealta celei
mai a2urisite ,r"@itoare care a 2ost !"mislit" ,reoat" e blestemele oamenilor. -i tocmai 8n
noaptea asta, c9n ea e plecat"F ;" pri,ati e o sans", pe care s$ar putea s" n$o mai am
nicioat".
$ Ce groa!nicF ;ai bine r"m9neam 8n cealalt" camer" p9n" se termina, spuse &ill.
N CuminteF !ise Puleglum. Pri!onierul tipa acum strient.
$ )ati$mi rumul, n$au!itiAF )ati$mi sabia. -abia meaF C9n ,oi sc"pa e aici, m" ,oi r"!buna
pe Oamenii$e$p"m9nt, 8nc9t 8mp"r"tia A9ncurilor m" ,a pomeni o mie e ani e acum 8ncoloF
$ Acum 8ncepe s" elire!e, !ise -crubb. -per c" nourile sunt bine str9nse.
$ )a, spuse Puleglum. )ac" ar sc"pa, ar 2i e ou" ori mai puternic ec9t 8n mo normal. Or,
eu cu sabia mea n$as putea 2ace nimic. #e$ar rupe pe am9n$oi cu ea cu tot, c9t ai !ice peste?
iar Pole ar r"m9ne e una singur" s" se escurce cu sarpele.
Pri!onierul se 8ncora acum at9t e tare, 8nc9t 2unia 8i intra 8n carne, la 8ncheieturile m9inilor si
la gle!ne.
$ A,eti gri@"F !icea el. A,eti gri@"F 8ntr$o noapte, chiar le$am rupt. #umai c" atunci ,r"@itoarea era
aici. )e ata asta, 8ns", n$ar mai putea s" ," a@ute. *liberati$m" acum, ," sunt prieten.
Altminteri, ," e,in usman e moarte.
$ Liclean, nu$i asaA !ise Puleglum.
$ O at" pentru toteaunaF spuse pri!onierul. La rog 2ierbinte s" m" e!legatiF Pentru toate
temerile si pentru toate iubirile, pentru toate cerurile str"lucitoare in 'umea$e$easupra, 8n
numele m"retului 'eu, 8n numele lui Aslan, ," cer...
$ OhF tipar" cei trei c"l"tori, e parc" s$ar 2i lo,it r"u.
$ :sta e semnul, spuse Puleglum.
$ Asa sun" semnul, cu cu,intele astea, remarc" -crubb ce,a mai pruent.
$ Oh, ce ne 2acemA !ise &ill.
Cumplit" 8ntrebare. 'a ce mai 2olosise c" 8si promiseser" unul altuia ca, orice s$ar 8nt9mpla, s"
nu$l elibere!e pe Ca,aler, ac" acum erau gata s" 2ac" asta e cum 8l au!iser" prima oar"
pomenin un nume rag lorA Pe e alt" parte, ce rost mai a,usese s" 8n,ete semnele, ac" n$
a,eau e g9n s" le respecteA -i, totusi, s" 2i ,rut Aslan 8ntr$ae,"r ca ei s" e!lege pe cine,a
$ 2ie si pe un lunatic $ care cerea asta 8n numele luiA -" 2ie oar o pur" 8ntimplareA -i ac"
8mp"r"teasa A9ncurilor stia e semne si 8l pusese pe Ca,aler s" 8n,ete acest nume, oar ca
s"$i prin" 8n curs"A )ar, ac" acesta era e2ecti, semnul ae,"rat... Cu primele trei, o
!b9rciser"? nu mai 8nr"!neau s$o !b9rceasc" si cu al patrulea semn.
$ Oh, e$am sti m"car ce$i e 2"cutF !ise &ill.
$ *u cre c" stim, spuse Puleglum.
$ Aic" tu cre!i c" ,a 2i bine ac" 8l e!leg"mA 8ntreb" -crubb.
$ Asta nu stiu, 8i r"spunse Puleglum. Le!i tu, Aslan nu i$a spus lui Pole ce$o s" se 8nt9mple.
#u i$a spus ec9t ce s" 2ac". Asa c" nu m$ar mira ac" tipul ne$ar spinteca, 8n clipa 8n care ,a 2i
liber. )ar asta nu trebuie s" ne 2ac" s" nu urm"m semnul.
-e pri,eau cu ochi str"lucitori. -inistru moment.
$ BineF !ise &ill, brusc. 6ai s" ispr",im oat". 'a re,eere...F -i 8si "ur" m9na. Acum,
Ca,alerul urla, cu spume la gur".
$ 6aie, -crubb, spuse Puleglum. 0si scoaser" am9noi s"biile si se user" spre pri!onier.
$ 0n numele lui Aslan, !iser" ei si 8ncepur" metoic s" taie 2uniile.
Cum a 2ost eliberat, pri!onierul a tra,ersat camera intr$un salt, si$a 8ns2"cat sabia Ccare 8i
2usese luat" si pus" pe mas"D si a scos$o in teac".
$ Tu mai 8nt9iF strig" el, n"pustinu$se pe @itul e argint. Pesemne c" era o sabie 2oarte bun".
'ama a s29siat argintul, e parc" ar 2i 2ost o amant" e s9rm", iar 8n c9te,a clipe in @ilt n$au
mai r"mas ec9t c9te,a buc"ti str9mbe, str"lucin pe poea, 8n clipa 8n care scaunul s$a
s2"r9mat, in el a i!bucnit o e<plo!ie e lumin" str"lucitoare, s$a au!it un !gomot ca un 2el e
tunet slab si Ctimp e o clip"D 8n aer s$a simtit un miros oribil.
$ Acolo s" !aci, m9rsa," unealt" e ,r"@itorie, !ise el, ca nu cum,a st"p9na ta s" te 2olosesc"
pentru o alt" ,ictim".
Pe urm", se 8ntoarse si 8si pri,i sal,atorii? e pe chipul lui isp"ruse e<presia aceea care te
2"cea s" cre!i c" ce,a nu e 8n regul" cu el.
$ CeA strig" el, 8ntorc9nu$se spre Puleglum. ;" 8nsal" pe mine pri,irea sau chiar am 8n 2ata
ochilor un Om$al$b"ltilor $ un Om$al$b"ltilor narnian, 8n came si oaseA
$ Oh, ,as"!ic" ai au!it 8ntr$ae,"r e #arniaA !ise &ill.
$ (itasem oare numele "sta c9t timp am 2ost ,r"@itA 8ntreb" Ca,alerul. *i bine, s$a terminat
acum cu toate 2armecele. Cum s" nu 2i au!it e #arnia, c9n eu sunt Rilian, Printul #arniei, iar
Caspian, marele Rege, e tat"l meuAF
$ Altet" regal", spuse Puleglum, cu un genunchi 8n p"m9nt Ciar copiii 8i urmar" e<emplulD, noi
am ,enit aici tocmai pentru a te g"si.
$ )ar ,oi cine sunteti, e!robitorii meiA le !ise Printul lui -crubb si lui &ill.
$ Am 2ost trimisi e 8nsusi Aslan, e incolo e Cap"tul 'umii, ca s" o c"ut"m pe Alteta ta,
spuse -crubb. *u sunt *ustace, cel care a na,igat cu el p9n" la insula lui Ramanu.
$ #u stiu cum as putea ,reoat" s" ," r"spl"tesc pentru tot ce ati 2"cut pentru mine, !ise Printul
Rilian, pri,inu$i pe toti trei. Ce 2ace tataA ;ai tr"iesteA
$ A pornit in nou cu corabia pe mare, 8nspre r"s"rit, 8nainte ca noi s" plec"m in #arnia, !ise
Puleglum. Alteta ta nu trebuie sa uite, 8ns", c" Regele e 2oarte b"tr9n. * 2oarte probabil ca
;aiestatea sa s" moar" 8n aceast" c"l"torie.
$ Kici c" e b"tr9n. C9t timp am stat 8n ghearele acestei ,r"@itoareA
$ Au trecut mai bine e !ece ani e c9n Alteta ta s$a pierut 8n p"urile in p"rtile norice ale
#arniei.
$ Kece aniF spuse Printul, trec9nu$si m9na pe 2at", ca si cum ar 2i ,rut s" stearg" ast2el tot
trecutul. )a, te cre. C"ci, acum c9n mi$am re,enit, 8mi amintesc per2ect e e<istenta tr"it"
sub ,ra@", esi c9n eram ,r"@it uitasem complet cine eram 8n realitate. -i acum, bunii mei
prieteni $ ar stati un picF 'e au pasii Cca om ti se 2ace great" c9n au!i umbletul "sta lip"it si
p9slosF p2uiFD pe sc"ri, 8ncuie usa, b"iete. -au nu, stai. Am o iee mai bun". Am s"$i prostesc pe
Oamenii$e$p"m9nt, ac" Aslan m" luminea!" la minte. Loi s"$mi tineti hangul.
-e use hot"r9t la us" si o eschise, smucin$o in balamale.
Capitolul /2
0;P:R:T*A-A A)T#C(RI'OR
Intrar" oi Oameni$e$p"m9nt, ar 8n loc s" l 8nainte!e 8n camer", se postar" e o parte si e
cealalt" a usii, 2"c9n o plec"ciune a9nc". Imeiat up" ei, ap"ru ultima persoan" pe care s$
ar 2i asteptat sau si$ar 2i orit s" o ,a"B )oamna cu Ca2tan Lere, 8mp"r"teasa A9ncurilor.
R"mase neclintit" 8n carul usii, anali!9n in pri,iri 8ntreaga situatie $ cei trei str"ini, @iltul e
argint, acum s2"r9mat, si Printul liber, cu sabia 8n m9n".
0mp"r"teasa se 2"cu alb" ca ,arul. 'ui &ill i se p"ru, 8ns", c" era genul e paloare care se i,este
pe chipul unora nu c9n sunt 8nsp"im9ntati, ci c9n sunt 2oarte 2uriosi. Lr"@itoarea 8si pironi
c9te,a clipe ochii asupra Printului, cu o pri,ire ucigas". Pe urm" 8ns" parc" se r"!g9ni.
$ Puteti pleca, le spuse ea celor oi Oameni$e$p"$m9nt. )ac" 8nr"!neste care,a s" ne
eran@e!e, 8l asteapt" peeapsa cu moartea.
+nomii plecar" supusi, iar Lr"@itoarea$8mp"r"teas" 8nchise si 8ncuie usa.
$ Ia spune, Printul meu, !ise ea. 0nc" nu te$a apucat cri!a nocturn" sau ti$a si trecutA Ce$i cu
tine nelegatA Cine sunt str"inii "stiaA *i au istrus @iltul, care era che!"sia sigurantei taleA
Au!inu$i glasul, Printul Rilian se 8n2iora. -i nici nu$i e mirareB nu$i usor s" te lepe!i 8ntr$o
@um"tate e ceas e o ,ra@" care te$a tinut rob !ece ani. Pe urm", 2"c9n e2ortul e a ,orbi,
spuseB
$ )oamn", nu ,a 2i ne,oie e acel @ilt. Iar tu, care mi$ai spus e sute e ori c9t e mult m"
comp"timesti pentru ,r"@ile care m" tin sub@ugat, ,ei 8nt9mpina, pesemne, cu bucurie ,estea c"
acum am sc"pat e ele. -e pare c" a e<istat o mic" eroare 8n 2elul 8n care 8n"ltimea ta s$a
priceput s" le trate!e. Ae,"ratii mei prieteni, aici e 2at", m$au eliberat. -unt acum 8n toate
2acult"tile mintale si ,reau s"$ti spun ou" lucruri. Primul $ 8n ceea ce pri,este intentia 8n"ltimii
tale e a m" pune 8n 2runtea unei armate e Oameni$e$p"$m9nt, ca s" pot a n",al" 8n
'umea$e$easupra, iar acolo, prin 2orta armelor, s" m" proclam rege al unei natiuni care nu
mi$a 2"cut nici un r"u $ ucig9nu$le nobilii si urc9nu$m" pe tron ca un tiran ,enetic si s9ngeros
$ acum, c9n mi$am re,enit si stiu cine sunt, eclar c" mi$e sil" si c" renunt la acest plan, pe
care 8l consier o mare m9rs",ie. -i al oilea $ sunt 2iul Regelui in #arnia, Rilian, unicul copil al
lui Caspian, al Kecelea up" nume, c"ruia unii 8i !ic Caspian #a,igatorul. Prin urmare, )oamn",
scopul, ar si atoria mea este s" plec numaiec9t e la curtea Altetii tale, pentru a m" uce 8n
tara mea. Rogu$te s" ne asiguri, mie si prietenilor mei, o c"l"torie lipsit" e prime@ii prin t"rimul
8ntunericului.
E"r" s" spun" nimic, Lr"@itoarea 8nainta 8ncetisor 8n camer", cu ochii pironiti 2i< spre Print. C9n
a@unse l9ng" o l"it" e l9ng" semineu, o eschise si lu" 8nt9i un pumn e pra2 ,ere, pe care 8l
arunc" 8n 2oc. #u 2"cu 2lac"r" prea mare, 8ns" ega@" un miros ulceag si ametitor. -i pe tot
parcursul iscutiei care a urmat, mirosul s$a tot 8ntetit, umpl9n toat" camera si amortin
g9nurile. Pe urm", scoase in l"it" un instrument mu!ical, care sem"na cu un 2el e
manolin", 8ncepu s" c9nte, misc9n egetele $ un !r"ng"nit monoton, pe care up" c9te,a
minute nici nu$l mai sesi!ai. )ar, cu c9t remarcai mai putin !"ng"nitul cor!ilor, cu at9t simteai c"
8ti p"trune tot mai mult 8n minte si 8n s9nge. -i 8ti era tot mai greu s" g9nesti. )up" ce a
!r"ng"nit asa un timp Ciar mirosul e,enise 2oarte puternicD, a 8nceput s" ,orbeasc" cu un glas
mieros si calmB
$ #arniaA !ise ea. #arniaA )e c9te ori nu te$am au!it rostin acest cu,9nt 8n clipele tale e elirF
)raga Printe, esti 2oarte bolna,. #u e<ist" nici o tar" cu numele e #arnia.
$ Ba a, e<ist", spuse Puleglum. Le!i umneata, 8nt9mplarea 2ace c" eu tr"iesc acolo e$o
,iat".
$ #u !"uAF 2"cu Lr"@itoarea. -pune$mi, rogu$te, une e tara astaA
$ -us, acolo, !ise Puleglum, tare si r"spicat, ar"t9n spre ta,an. #u $ nu prea stiu e<act une.
$ Cum asaA !ise 8mp"r"teasa, scot9n un r9set bl9n, molatic si mu!ical. Chiar e<ist" o tar"
acolo sus, printre pietre si molo!A
$ #u, spuse Puleglum, c"!ninu$se s" nu se su2oce. Tara asta e 8n 'umea$e$easupra.
$ -i ce, sau une, rogu$,", e aceast"... cum 8i !iceti ,oi... 'ume$e$easupraA
$ Oh, nu mai 2ace pe proasta, spuse -crubb, care lupta in greu 8mpotri,a ,r"@ii ega@ate e
mirosul ulceag si e !r"ng"nitul cor!ilor. Ce te tot pre2aci c" nu stiiAF * acolo sus, une poti
,eea cerul, soarele si stelele. P"i, ai 2ost si tu acolo. )oar ne$am 8nt9lnit, ai uitatAF
$ Iart"$m", 2r"tioare, r9se Lr"@itoarea Cnici c"$ti puteai imagina un r9s mai 2rumosD. #u$mi mai
amintesc e acea 8nt9lnire. )ar se 8nt9mpl" aesea s" ne 8nt9lnim prietenii 8n locuri
necunoscute, c9n ,is"m. -i cum nu ,is"m toti la 2el, n$are nici un rost s" pretinem ca lumea
s"$si aminteasc" e aceleasi lucruri.
$ )oamn", spuse Printul cu 2ermitate, ti$am mai spus c" eu sunt 2iul Regelui in #arnia.
$ Poti s" 2ii, prietene rag, !ise Lr"@itoarea pe un ton alin"tor, e parc" ar 2i r"s2"tat un copilas,
poti s" 2ii regele tuturor t"r9murilor 8nchipuite, c9te ti se n"!"resc tie 8n minte.
$ -i noi am 2ost acolo, se r"toi &ill. *ra 2oarte 2urioasa, 2iinc" simtea cum ,ra@a pune st"p9nire
pe ea cu 2iece clip", 8ns", esigur, 2aptul c" 8nc" simtea asta o,eea c" 2armecele nu$si
2"cuser" complet e2ectul.
$ -i tu esti Regina #arniei, 2rumusico, asa$iA !ise Lr"@itoarea pe acelasi ton lingusitor, ar cam
bat@ocoritor, totusi.
$ Ba nu sunt eloc, !ise &ill, b"t9n in picioare. #oi ,enim in alt" lume.
$ Aha, e,ine tot mai nostim, !ise Lr"@itoarea. Ia spune$ne tu, micut" omnisoar", cam pe une
e lumea asta a ,oastr"A Cu ce cor"bii sau r",ane putem a@unge e$aci acoloA
Eireste, lui &ill 8i trecur" numaiec9t prin minte o multime e lucruriB -coala *<perimental",
Aela Penny2ather, casa ei, aparate e raio, cinematogra2e, masini, a,ioane, cartele, co!i. 0ns"
toate astea p"reau i2u!e si 8nep"rtate. CKrang$!rang$!rang$ 2"ceau cor!ile ciupite e
Lr"@itoare.D &ill nu$si mai amintea numele lucrurilor in lumea noastr". Iar e ata asta nu$i mai
trecu prin cap c" era ,r"@it", c"ci magia 8si 2"cuse e2ectul? si, 2ireste, cu c9t esti mai ,r"@it, cu
at9t esti mai sigur e 2aptul c" nu esti ,r"@it eloc. -e tre!i spun9n Cceea ce pe moment a 2ost
o usurareDB
$ #u. Presupun c" cealalt" lume e oar un ,is.
$ )a. * oar un ,is, !ise Lr"@itoarea, !r"ng"nin 8n continuare.
$ )a, e oar un ,is, repet" &ill.
$ #$a e<istat nicioat" o asemenea lume, spuse Lr"@itoarea.
N #u, !iser" &ill si -crubb, n$a e<istat nicioat" o asemenea lume.
$ #$a e<istat nicioat" alt" lume ec9t a mea, spuse Lr"@itoarea.
$ #$a e<istat nicioat" alt" lume ec9t a ta, repetar" ei.
Puleglum 2"cea e2orturi isperate.
$ #u prea pricep ce tot 8ntelegeti ,oi prin =lume>, spuse el, ,orbin ca un om care n$are estul
aer. )ar stiu, 8n schimb, c" poti c9nta la scripca aia p9n" 8ti ca egetele, c" pe mine tot n$ai s"
m" 2aci s" uit e #arnia, si nici e toat" 'umea$e$easupra. #u m$ar mira ac" n$am mai
,eea$o nicioat". -tiu eu e nu cum,a ai sters$o cu totul si n$ai 2"cut$o neagr" ca pe astaAF
Eoarte probabil. -tiu 8ns" c" am 2ost acolo c9n,a. Am ,"!ut cerul plin e stele. Am ,"!ut
imineata cum r"sare soarele in mare si seara cum apune 8n spatele muntilor. -i l$am ,"!ut
sus pe cer la amia!", c9n nici nu te puteai uita la el, c" te orbea.
Cu,intele lui Puleglum au a,ut un e2ect 2oarte 8n,ior"tor. Ceilalti trei respirar" a9nc si se
uitar" unii la altii, e parc" abia s$ar 2i tre!it in somn.
$ )a, asa eF strig" Printul. Cum s" nuF Aslan s"$l binecu,9nte!e pe acest Om$al$b"ltilor. 0n
ultimele minute am ,isat cu totii. Cum e$am putut uita e #arniaA Cum e$am putut uita c" am
,"!ut c9n,a soareleAF
$ ;ii e tunete, chiar asaF e<clam" -crubb. Bra,o, PuleglumF *sti singurul intre noi cu ce,a
minte 8n cap.
Pe urm" se au!i glasul Lr"@itoarei g9ngurin uios, ca un gugustiuc printre 2run!ele unui ulm
8nalt, 8ntr$o gr"in", pe la ora trei 8n toiul unei up"$amie!e e ,ar", c9n totul oarmeB
$ Ce e soarele "sta espre care tot ,orbiti ,oiA 8nseamn" ce,a cu,9ntul "staA
$ P"i, sigur c" a, 2ir$ar s" 2ie, !ise -crubb.
$ 0mi spuneti si mie cum arat"A 8ntreb" Lr"@itoarea C!rang$!rang$!rang $ 2"ceau cor!ileD.
$ Ascult"$m", 8n"ltimea ta, rogu$te, !ise Printul, 2oarte rece si politicos. Le!i lampa aiaA *
rotun", galben" si luminea!" toat" camera? si, s" nu uit"m, at9rn" in ta,an. *i bine, ceea ce
noi numim soare seam"n" cu lampa asta, oar c" e mai mare si mai str"lucitor. 'uminea!"
toat" 'umea$e$easupra si st" at9rnat pe cer.
$ -i e ce e at9rnatA 8ntreb" Lr"@itoarea? up" care, 8n timp ce se g9neau toti cum s"$i
r"spun", a"ug" cu acelasi r9s pl"cut si argintiuB LeetiA C9n 8ncercati s" ," g9niti clar la
ce este acest soare, constatati c" nu stiti s"$mi e<plicati. #u sunteti 8n stare s"$mi spuneti ec9t
c" seam"n" cu lampa. -oarele ,ostru e un ,is? si nu e<ist" nimic 8n ,isul acesta, care s" nu 2i
2ost copiat up" lamp". 'ampa este lucrul real? soarele e oar o po,este, un basm e copii.
$ ;a, acum 8nteleg si eu, !ise &ill, pe un ton searb" si e!n""@uit. -e pare c" asa e.
-i, rostin aceste cu,inte, i se p"rea logic oar asa. 'ent si gra,, Lr"@itoarea repet"B
$ #u e<ist" nici un soare. )ar ei nu spuser" nimic. Repet" cu un glas mai uios si mai pro2unB
#u e<ist" nici un soare. )up" o pau!", 8n care 8n mintea lor se "u o lupt" cr"ncen", toti patru
rostir" 8n corB
$ Ai reptate. #u e<ist" nici un soare. Ce usurare s" cee!i si s" spui asta.
$ #$a e<istat nicioat" ,reun soare, spuse Lr"@itoarea.
$ #u. #$a e<istat nicioat" ,reun soare, !iser" Printul, Omul$b"ltilor si copiii.
0n ultimele minute, &ill a,usese sen!atia c" trebuia s"$si aminteasc" neap"rat ce,a. Iar acum 8si
aminti, 8ns" era cumplit e greu s$o spun". Parc" a,ea greut"ti e plumb pe bu!e. 0n cele in
urm", cu un e2ort care o slei e puteri, !iseB
$ *<ist" Aslan.
$ AslanA 2"cu Lr"@itoarea, acceler9n usor ritmul !"ng"nitului. Ce nume 2rumosF Ce 8nseamn"A
$ *l e marele 'eu care ne$a chemat in lumea noastr", spuse -crubb, si ne$a trimis 8n aceasta,
s"$l g"sim pe Printul Rilian.
$ )ar ce e leulA 8ntreb" Lr"@itoarea.
$ Oh, termin" cu prostiileF !ise -crubb. Cum aic" nu stiiA Cum naiba s" i$l escriemA Ai ,"!ut
,reoat" o pisic"A
$ -igur c" a, !ise 8mp"r"teasa, 8mi plac pisicile.
$ *i bine, leul seam"n" un pic $ ar oar un pic, bag" e seam" $ cu o pisic" urias" $ care ar
a,ea si coam". Asta nu e ca o coam" e cal, ci mai egrab" ca o peruc" e @uec"tor. -i e
galben". 'eul e 8nsp"im9nt"tor e puternic.
Lr"@itoarea scutura in cap.
$ )in c9te ," eu, !ise ea, cu leul "sta al ,ostru nu st"m mai bine ec9t am stat cu soarele. Ati
,"!ut l"mpi si ,$ati imaginat o lamp" mai mare si mai bun", c"reia i$ati !is soare. Ati ,"!ut
pisici, iar acum ,reti o pisica mai mare si mai bun", care sa se cheme leu. *i toate astea sunt
oar roul 2ante!iei, esi, sincer" s" 2iu, nu prea ," sae bine s" 2abulati la ,9rsta ,oastr". -i
remarcati c" nu puteti plasa nimic 8n 2antasmagoria ,oastr", 2"r" s" copiati lucrul acela in
lumea real", aceast" lume a mea, care este singura lume. P9n" si ,oi, copii, ati trecut e ,9rsta
c9n ," e permis s" ," @ucati asa. C9t espre tine, Printul meu, care esti om 8n toat" 2irea,
rusine s"$ti 2ieF Cum e te poti prosti asaA 6aieti, terminati o at" cu poantele astea copil"resti.
Am ce s" ," pun s" 2aceti 8n lumea real". #u e<ist" #arnia, 'umea$e$easupra, cer, soare sau
Aslan. -i acum, la culcare cu totii. ;9ine, ,om 2i mai 8ntelepti. )ar, mai 8nt9i, la culcare? ca s"
ormim? un somn a9nc, cu perne pu2oase si moi, un somn 2"r" e ,ise prostesti.
Printul si cei oi copii st"teau 8n picioare, cu capul plecat 8n @os, 8mbu@orati la 2at" si cu ochii pe
@um"tate 8nchisi? erau sleiti e puteri? ,ra@a era aproape es"$,9rsit". Puleglum, 8ns",
aun9nu$si cu isperare toate puterile, se use spre 2oc. -i 2"cu o ispra,a e mare cura@. -tia
c" n$a,ea s"$l oar" at9t e mult c9t l$ar urea pe un om? c"ci picioarele lui CesculteD, cu
pielit" 8ntre egete, erau tari si reci ca la rate. -tia, 8ns", c" a,ea s"$l oar" estul e mult?
totusi o 2"cu. Cu piciorul gol, calc" ap"sat 8n 2oc, 8mpr"stiin o multime e cenus" pe marginea
c"minului. -i trei lucruri se petrecuta numaiec9t.
0n primul r9n, mirosul greoi si ulceag 8n mare parte pieri. C"ci, esi 2ocul nu se stinsese e
tot, mult in el 2usese preschimbat 8n cenus", iar 8n aer plutea acum un miros e 2riptur" e Om$
al$b"ltilor, ceea ce nu e niciecum o mireasm" cu putere e ,ra@". Instantaneu, toti se mai
limpe!ir" la minte. Printul si copiii riicar" capetele si eschiser" ochii.
0n al oilea r9n, Lr"@itoarea, cu un glas r"sun"tor si cumplit, absolut i2erit e tonurile mieroase
pe care le 2olosise p9n" atunci, strig"B
$ Ce te$a apucatA )ac" 8nr"!nesti s" te mai atingi o at" e 2ocul meu, n"mol 8mputit ce esti,
8ti preschimb s9ngele 8n 2oc.
0n al treilea r9n, e urere, lui Puleglum i s$a limpe!it mintea per2ect, asa c" stia e<act ce
g9nea.
Pentru a risipi e2ectele unei anumite magii, socul pro,ocat e o urere acut" este absolut ieal.
$ )oar un cu,9nt, )oamn", !ise el, 8ntorc9nu$se e la 2oc. )in cau!a urerii, schiop"ta. (n
singur cu,9nt. Tot ce ai spus e per2ect ae,"rat. #u m$am 2erit nicioat" s" a2lu tot ce m" poate
astepta mai r"u, pentru a putea 8n2runta c9t mai bine nenorocirea. Asa c" nu ,oi t"g"ui ce ai
spus. Totusi, mai r"m9ne ce,a e !is. -" presupunem c" oar am ,isat sau ca am n"scocit
toate astea $ copaci, iarb", soare, lun", stele, ba chiar si pe Aslan. 6ai, asaar, s" presupunem
c" asa e. *i bine, tot ce pot spune este c", 8n acest ca!, lucrurile n"scocite par cu mult mai
importante ec9t cele reale. -" presupunem c" 8mp"r"tia asta a ta, ca un h"u negru, este
singura lume. P"i, mie mi se pare cam @alnic". -i stii ce e nostim, ac" te g9nesti mai bineA
)up" p"rerea ta suntem ca niste copii care n"scocesc un @oc. 0ns" patru copii 8n @oaca lor pot
2"uri o lume imaginar" 8n comparatie cu care lumea ta e 8ngro!itor e 2als". )e aceea, eu ,oi
r"m9ne aeptul acestei lumi imaginare. -unt e partea lui Aslan, chiar ac" nu e<ist" nici un
Aslan care s" conuc" acea lume. Am e g9n s" tr"iesc c9t mai mult posibil ca un narnian,
chiar ac" nu e<ist" nici o #arnia. Prin urmare, mul$tuminu$ti 2rumos pentru cin", ac" acesti
oi omni si t9n"ra omnit" sunt gata, plec"m e la curtea ta si pornim prin 8ntuneric, preg"titi
s" ne petrecem ,iata, c"ut9n 'umea$e$easupra. Asta nu 8nseamn", esigur, c" ,iata
noastr" ,a 2i prea lung"? 8ns" nici asta nu$i o pagub" prea mare, ac" lumea o 2i at9t e
mohor9t" si sinistr" pe c9t spui tu.
$ Oh, urrraaaF Bra,o, b"tr9ne PuleglumF strigar" -crubb si &ill. 0ns" Printul !bier" bruscB
AtentieF (itati$," la Lr"@itoare.
-i c9n se uitar", li se 2"cu p"rul m"ciuc" 8n cap.
Instrumentul 8i c"!use in m9n". Bratele parc" 8i erau tintuite e trup. Picioarele 8i erau 8mpletite
unul up" cel"lalt, iar t"lpile 8i isp"ruser". Trena lung" si ,ere a 2ustei se 8ngros" si c"p"t"
consistent", contopinu$se cu st9lpul ,ere si chircit pe care 8l 2ormau picioarele 8nco,rigate. Iar
st9lpul acesta ,ere si chircit se strimba si se unuia, ca si cum n$ar 2i a,ut 8ncheieturi sau
in,ers, ca si cum ar 2i 2ost tot alc"tuit oar in 8ncheieturi. Tinea capul r"sturnat pe spate, nasul
8i crestea tot mai lung, 2ata isp"r9nu$i complet, 8n a2ar" e ochi. Ochi imensi, ca niste 2l"c"ri,
2"r" sprincene si 2"r" gene. Ca s" asterni pe h9rtie toate astea 8ti ia ce,a timp? 8n realitate,
pre2acerea s$a petrecut at9t e iute, 8nc9t pri,irea a cuprins$o 8ntr$o clipit". P9n" s" se poat"
2ace ce,a, trans2ormarea a 2ost 8ncheiat", iar uriasul sarpe 8n care se preschimbase Lr"@itoarea,
,ere si ,eninos, gros ca talia lui &ill, 8si si 8ncol"cise e ,reo trei ori trupul oribil 8n @urul
picioarelor Printului. Iute ca 2ulgerul, sarpele se mai 8n2"sur" o at", cu intentia e a$i imobili!a
bratul 8n care tinea sabia. #umai c" Printul reactiona la timp. Riic" bratele, e,it9n
str9nsoareaB noul ,iu i se 8ncinse oar 8n @urul pieptului $ gata s"$i 2r9ng" coastele, ca pe niste
surcele.
Printul 8ns2ac" g9tul lighioanei cu m9na sting", 8ncerc9n s" str9ng" p9n" ce reusea s$o
sugrume, 8n 2elul acesta, 2ata Cac" asa ce,a se putea chema 2at"D a@unsese la oar !ece
centimetri e chipul lui. O limb" espicat" la ,9r2 ,iermuia cu iuteal" prin aer, 2"r" s"$l poat"
8ns" atinge. Cu m9na reapt", trase sabia 8n spate, preg"tinu$se s" i!beasc" in toate
puterile, 8ntre timp, -crubb si Puleglum 8si scoseser" si ei armele, repe!inu$se 8n a@utorul lui.
Toate trei lo,iturile c"!ur" eoat"B -crubb Ccare nu i!buti nici m"car s" str"pung" sol!iiD i!bi 8n
trupul sarpelui, sub m9na Printului, 8ns" Printul si Puleglum nimerir" am9noi g9tul @i,inei.
Chiar si asa, nu reusir" totusi s$o omoare e tot, esi lighioana 8ncepu s" mai sl"beasc"
str9nsoarea in @urul picioarelor si al pieptului lui Rilian. Cu lo,ituri repetate, i$au ciop9rtit capul.
Oribila pocitanie a continuat s" se 8ncol"ceasc" si s" se b9t9ie ca o bucat" e s9rm", mult"
,reme up" ce murise? iar pe poea, asa cum ," e greu s" ," 8nchipuiti, se 2"cuse o mi!erie
oribil".
C9n 8si recap"t" su2lul, Printul !iseB
$ )omnilor, ," multumesc.
Pe urm", cei trei 8n,ing"tori se pri,ir" 2i< mult" ,reme, g929in si 2"r" s" scoat" o ,orb". &ill
a,usese 8ntelepciunea s" se ase!e si s" stea cuminte? acum 8si spunea 8n sinea eiB =-per s" nu
lesin $ sau s" m" pun pe bocit ori s" 2ac cine stie ce t9mpenie>.
$ ;ama mea, regina, a 2ost r"!bunat", spuse Rilian, 8n cele in urm". #u 8ncape nici o 8noial"
c" asta a 2ost reptila pe care am c"utat$o !aarnic l9ng" i!,orul in p"ure, 8n #arnia, cu multi
ani 8n urm". 0n toti acesti ani, am 2ost robul celei care mi$a ucis mama. #ici nu stiti ce m" bucur,
omnii mei, c" sc9r$boasa Lr"@itoare si$a luat p9n" la urm" 8n2"tisare e sarpe. #u s$ar 2i potri,it
cu su2letul si nici cu onoarea mea s" omor o 2emeie. )ar uitati$," la oamna.
-e re2erise la &ill.
$ ;" simt bine, mersi, !ise ea.
$ )omnit", 2"cu Printul, plec9nu$se 8n 2ata ei. *sti o persoan" e mare cura@, ceea ce m" 2ace
s" cre c", 8n lumea ta, pro,ii intr$un s9nge nobil. *i, prieteni, uite, a mai r"mas niste ,in. 6ai
s" ne 8n,ior"m un pic si s" 8nchin"m paharul 8n s"n"tatea 2iec"ruia intre noi. )up" aceea, ne
,eem e planurile noastre.
$ *<celent" iee, omnule, spuse -crubb.
Capitolul /3
T:RT;(' A)T#C(RI'OR E:R: )* 0;P:R:T*A-:
Toti consierau ca meritau, cum !icea -crubb, =o clip" e r"ga!>. Lr"@itoarea 8ncuiase usa si le
spusese Oamenilor$e$p"m9nt s" n$o eran@e!e, asa c" nu e<ista nici un risc ca linistea s" le
2ie tulburat". Primul lucru pe care trebuiau s"$l re!ol,e, 2ireste, era arsura e la piciorul lui
Puleglum. Au 2"cut un pansament estul e bun, 2olosin ou" c"m"si curate in ormitorul
Printului, rupte 8n 29sii si bine unse pe o parte cu unt si ulei e salat", e pe mas". )up" aceea,
s$au ase!at cu totii si si$au re2"cut 2ortele cu niste r"coritoare, 2"urin planuri cum s" e,ae!e
in 8mp"r"tia A9ncurilor.
Rilian le$a e<plicat c" e<istau o sumeenie e iesiri, prin care puteau a@unge la supra2at"?
2usese us aproape prin toate, e$a lungul timpului, 8ns" nu mersese nicioat" singur, oar cu
Lr"@itoarea? si 8ntoteauna a@unsese la aceste iesiri c"l"torin cu o corabie pe ;area$2"r"$
soare. #imeni n$a,ea e une sti care ar 2i putut 2i reactia Oamenilor$e$p"m9nt, ac" Printul
cobora 8n port 2"r" Lr"@itoare, ar 8nsotit e trei str"ini, poruncin pur si simplu s" i se auc" o
corabie. ;ai mult ca sigur c" a,eau s"$i pun" tot 2elul e 8ntreb"ri @enante. Pe e alt" parte,
noua gur" e iesire, cea preg"tit" pentru cotropirea 'umii$e$easupra, se a2la pe partea asta a
m"rii, la numai c9ti,a Jilometri istant". Printul stia c" lucr"rile acolo erau aproape gata. )oar
c9ti,a metri e p"m9nt mai esp"rteau s"p"turile e aerul e a2ar". Ba era 2oarte probabil chiar
ca, acum, totul s" 2ie 8ncheiat. Pesemne c" Lr"@itoarea ,enise s"$i spun" tocmai asta si s"$i
porunceasc" s" 8nceap" atacul. Chiar aca iesirea nu era gata, puteau s"pa si ei 8n continuare
,reo c9te,a ceasuri $ cu conitia sa a@ung" p9n" acolo, iar o at" a@unsi s" nu e<iste pa!" pe
santier. Iat" asaar c9te greut"ti 8i asteptau.
$ )ac" ,reti p"rerea mea $ 8ncepu Puleglum, ar -crubb 8l 8ntrerupseB
$ *i na, ce$i cu !gomotul "staA se mir" el.
$ -i eu m" tot 8ntreb e o bucat" e ,remeF !ise &ill.
)e 2apt, au!iser" cu totii !gomotul, numai c" 8ncepuse si crescuse 8n intensitate at9t e lin,
8nc9t nu mai puteau preci!a momentul c9n 8l remarcaser" prima oar". Pentru un timp, 2usese
oar o agitatie ,ag", aioma unei bri!e line sau ca un tra2ic ce se es2"soar" la mare istant".
Pe urm" a e,enit un murmur continuu, ca ,uietul m"rii. )up" aceea, au 8nceput bubuiturile si
ra2alele. Acum, se au!eau parc" si ,oci, precum si un ,9@9it separat.
$ '"uat 2ie numele 'eului, !ise Printul Rilian, se pare c" t"r9mul "sta t"cut s$a e!legat 8n 2ine
la limb".
-e riic", se use la 2ereastr" si trase pereaua. Ceilalti se 8ngr"m"ir" 8n @urul lui, s" pri,easc"
a2ar".
Primul lucru pe care l$au remarcat a 2ost o imens" str"lucire rosie. Aceasta se re2lecta ca o
enorm" pat" rosie pe ta,anul 8mp"r"tiei A9ncurilor, sus la mii e metri easupra lor, ast2el
8nc9t acum puteau ,eea o supra2at" st9ncoas", ascuns" pesemne acolo, 8n 8ntuneric, e c9n
2usese creat" lumea. -tr"lucirea aceea ,enea in cel"lalt cap"t al orasului, ast2el 8nc9t
nenum"rate cl"iri, mohor9te si impresionante, se pro2ilau 8n tente negricioase pe 2unalul
luminos. 'umina, totoat", si numeroasele str"!i care uceau spre castel. Iar pe acele str"!i se
petrecea ce,a 2oarte straniu. +loatele t"cute si 8nghesuite e Oameni$e$p"$m9nt isp"ruser".
-e ,eeau, 8n schimb, siluete 2oinu$se e colo$colo, unele i!olate, altele c9te ou" sau c9te
trei. -e comportau ca niste oameni care nu ,or s" 2ie ,"!utiB pitinu$se 8n umbr" pe up"
contra2orturi sau 8n arcae e usi, e une t9sneau iute 8n spatii eschise spre o nou"
ascun!"toare. Cel mai ciuat, 8ns", pentru cine cunostea comportamentul gnomilor, era
!gomotul. -trig"te si tipete ,eneau in toate irectiile. )in port, se au!ea un ,uiet gros si
bubuitor, in ce 8n ce mai tare, !g9lt9in toat" cetatea.
$ Ce$au p"tit Oamenii$e$p"m9ntA !ise -crubb. *i sunt cei care tip" asaA
$ Putin probabil, spuse Printul, 8n toti anii cumpliti e robie, rar i$am au!it pe nenorocitii "stia
,orbin cu glas tare. * ,reo nou" magie neagr", presupun.
$ -i ce$i cu lumina aia rosie e$acoloA 8ntreb" &ill. A luat ce,a 2ocA
$ )ac" ,rei p"rerea mea, spuse Puleglum, cre c" alea sunt 2ocurile in m"runtaiele
P"m9ntului, gata s" i!bucneasc" a2ar", 8ntr$un nou ,ulcan. #u m$ar mira s" ne tre!im rept 8n
mi@locul lor.
$ (itati$," la corabia aiaF !ise -crubb. )e ce ,ine at9t e repeeA #u e nimeni la ,9sle.
$ (ite, uiteF 2"cu Printul. Corabia a a@uns 8n port $e pe stra". (iteF Toate cor"biile intr" 8n
CetateF *<traorinar, marea creste. Line potopul. -la," tie, Aslan, ca acest castel e construit pe
un teren 8nalt. #umai c" apa ,ine sinistru e repee.
$ Oh, oare ce se 8nt9mpl"A strig" &ill. Eoc, ap" si toti oamenii "ia 2uris9nu$se pe str"!i.
$ L" spun eu ce este, !ise Puleglum. Lr"@itoarea aia a 2"cut un sir e 2armece si ,r"@i, ast2el
8nc9t atunci c9n ar 2i omor9t", 8ntreaga ei 8mp"r"tie s" se n"ruie. Cu 2irea ei p"c"toas" n$ar 2i
eran@at$o prea mult c" murea, ac" ar 2i stiut c" tipul care a ucis$o ,a are, ,a 2i 8ngropat e ,iu
sau se ,a 8neca 8n urm"toarele cinci minute.
$ 0ntocmai, bine ai gr"it, prietene, spuse Printul. C9n s"biile noastre au rete!at capul
Lr"@itoarei, lo,itura aceea a pus cap"t tuturor ,r"@itoriilor ei, iar acum T"rimul A9ncurilor se
pr"buseste. Asist"m la s29rsitul 8mp"r"tiei A9ncurilor.
$ Asa e, omnule, !ise Puleglum. #umai s" nu 2ie si s29rsitul 8ntregii lumi.
$ *u n$as 2i e aceeasi opinie, spuse Printul. As ,rea s"$mi sal,e! calul, T"ciune$negru, si pe
cel al Lr"@itoarei, Eulg$e$nea, care sunt am9noi 8n gra@ul in curte. )up" aceea, haieti s" ne
punem 8n miscare, ca s" urc"m la supra2at", c"ci poate a,em norocul s" g"sim o gur" e
iesire. 'a ne,oie, pe 2iecare cal pot c"l"ri ou" persoane, iar ac" 8i m9n"m bine s$ar putea s"
o ia 8naintea potopului.
$ #$ar 2i pre2erabil ca Alteta ta s"$si pun" armur"A 8ntreb" Puleglum. #u prea$mi place mutra
"lora $si ar"t" 8n @os, spre stra". Toat" lumea pri,i 8n aceeasi irectie. Keci e creaturi Ciar
acum, c9n erau 2oarte aproape, se ,eea limpee c" erau Oameni$e$p"$m9ntD urcau inspre
port. 0ns" nu se miscau ca o gloat" care merge la ,oia 8nt9mpl"rii, 2"r" nici o tint". -e
comportau aioma solatilor moerni porniti la atac, t9snin in loc 8n loc si pun9nu$se apoi la
a"post, ne,rin s" 2ie ,"!uti e la 2erestrele castelului.
$ #u m" 8ncumet s" ," in nou cum arat" armura aia pe in"untru, spuse Printul. C9n
c"l"ream cu armura pe mine, parc"Pe2"m mtr$o temnit"moBil"? pe easupra, pute a magie si a
robie. Am s" iau 8ns" scutul.
Iesi in camer", iar c9n se 8ntoarse up" c9te,a clipe 8n ochi a,ea o lumin" stranie.
$ Ia uitati, prieteni, !ise el, ar"t9nu$le scutul. Acum o or" era negru si 2"r" bla!on? iar acum,
uite.
-cutul ree,enise str"lucitor ca argintul, iar pe el, mai rosu ec9t s9ngele sau ciresele, se
,eea chipul 'eului.
$ #e8noielnic, spuse Printul, asta 8nseamn" c" Aslan ,a 2i pia!a noastr" bun", ini2erent ac"
,rea s" tr"im sau s" murim. Acum, hai s" 8ngenunchem cu totii si s"$i s"rut"m chipul, pe urm"
s" "m m9na unul cu altul, ca niste prieteni ae,"rati, care s$ar putea ca 8n scurt timp s" 2ie
esp"rtiti. -i, pe urm", hai sa cobor9m 8n cetate si s" 8mbr"tis"m a,entura care ne e at" s$o
tr"im.
-i 2"cur" toti asa cum !isese Printul, 8ns" c9n "u m9na cu &ill, -crubb spuseB
$ Pa, &ill. -cu!"$m" ac" am 2ost at9t e obitoc si e mi!erabil. -per s" a@ungi cu bine acas".
Iar &ill 8i !iseB
$ Pa, *ustace. lart"$m" c" am 2ost at9t e nesu2erita. -i a 2ost prima oar" c9n si$au spus pe
numele e bote!, c"ci la scoal" nimeni nu 2"cea asa.
Printul escuie usa si coborir" cu totii sc"rile? trei intre ei cu s"biile scoase, iar &ill cu cutitul 8n
m9na. -er,itorii isp"ruser", iar 8nc"perea impo!ant" e la picioarele sc"rilor, care uceau la
camerele Printului, era pustie. '"mpile cenusii si lugubre areau 8n continuare, iar la lumina lor
au putut str"bate galerie up" galerie si au putut cobor8 sc"ri up" sc"ri. Kgomotele in a2ara
castelului nu se mai au!eau at9t e bine aici, cum se au!iser" 8n camera e easupra, 8n cas",
totul era 8n continuare mort si pustiu. Abia c9n au at coltul si au p"truns 8n sala imens" e la
parter s$au 8nt9lnit si cu primul Om$e$p"m9nt $ o creatur" gras" si albicioas", cu o 2at" ca e
porc, care 8n2uleca e !or resturile e m9ncare e pe mese. Cu un guitat ca e porc, a tulit$o
sub o banchet", tr"g9nu$si coaa lung" la tanc, ca s" nu i$o prin" Puleglum. Pe urm", o
!bughi a2ar" pe usa in cap"tul s"lii, prea iute pentru a mai putea 2i prins in urm".
)in sal", au iesit 8n curte. &ill, care 8n ,acant" urmase cursuri e c"l"rie, tocmai sesi!ase
mirosul e gra@ Cce pl"cut, s"n"tos si primitor e s" simti mirosul "sta 8ntr$un loc ca T"r9mul
A9ncurilorD, c9n *ustace !iseB
$ -2inte -isoeF Ia uitati$," la astaF
O rachet" minunat" se riicase e une,a in spatele !iurilor castelului, 8mpr"stiinu$se 8n
stele ,er!i.
$ Arti2iciiF 2"cu &ill, neumerit".
$ )a, spuse *ustace. #umai s" nu$ti 8nchipui c" oamenii "stia e sub p"m9nt le$ar arunca oar
asa, e istractie. Trebuie s" 2ie ,reun semnal.
$ Care sunt sigur c" pentru noi nu miroase a bine, !ise Puleglum.
$ Prieteni, li se ares" Printul, c9n te 8mbarci 8ntr$o a,entur" ca asta trebuie s"$ti iei g9nul e
la sperante si temeri, c"ci altminteri si moartea si eliberarea ,or ,eni am9nou" prea t9r!iu,
pentru a$ti mai sal,a onoarea si ratiunea. *hei, 2rumusetile meleF C)eschiea usa gra@ului.D 6ei,
,ereF Cuminte, T"ciune$negruF (surel, Eulg$e$neaF Cum era s" uit eu e ,oiAF
Am9noi caii erau 8nspaim9ntati e luminile stranii si e !gomote. &ill, care 2usese at9t e
2ricoas" c9n trebuise s" se strecoare prin gaura neagr" intre cele ou" pesteri, a intrat
inimoas" 8n gra@, printre animalele care "eau in picioare si neche!au s2or"itor, a@ut9nu$l
pe Print s" 8nseue!e si s" 8nhame caii. Ce minunat ar"tau, c9n au iesit in curte, scutur9n in
cap. &ill c"l"rea pe Eulg$e$nea, a,9nu$l 8n spate pe Puleglum. *ustace era 8n spatele
Printului, pe T"ciune$negru. Pe urm", 8n tropot e copite, au iesit c"lare pe poarta principal",
a@ung9n pe stra".
$ Bine c" nu prea e<ist" pericol e inceniu, remarc" Puleglum, ar"t9n spre reapta. Acolo,
la nici o sut" e metri, apa clipocea, i!binu$se e !iurile caselor.
$ Cura@F !ise Printul. )rumul coboar" abrupt. Apa a urcat oar p9n" la @um"tatea celui mai 8nalt
eal in cetate. )esi, initial, a a@uns at9t e sus, se poate 2oarte bine ca ni,elul s" nu mai
creasc". ;ie mi$e mult mai team" e "stia $ 2"cu el, si ar"t" cu sabia spre un Om$e$p"m9nt
m"t"h"los, cu colti e mistret, urmat e alti sase la 2el, care tocmai t9sniser" e pe o stra"
lateral", p"sin 8n umbra caselor, une nimeni nu$i putea ,eea.
Printul mergea 8n 2ata, mereu 8n irectia luminii rosii si str"lucitoare, 8ns" un pic spre sting".
Planul lui era s" ocoleasc" 2ocul Cac" era 8ntr$ae,"r un 2ocD, merg9n pe teren 8nalt, cu
speranta e a g"si poate rumul spre noile s"p"turi. -pre eosebire e ceilalti trei, el aproape
c" se amu!a Eluiera, c"l"rin, si c9nta cr9mpeie intr$o ,eche bala" espre Corin Pumn$e$
2ier in Archenlan. Ae,"rul e c" se bucura atit e mult c" sc"pase e lunga ,ra@", 8nc9t toate
prime@iile i se p"reau o @oac" 8n comparatie cu chinurile inainte. Celorlalti 8ns" c"l"toria asta li
se p"rea e$a reptul sinistr".
)in spate, se au!ea !gomot e cor"bii care se ciocneau, 8ntr$o 8mbul!eal" ne8nchipuit", si
huruit e cl"iri care se n"ruiau. )easupra se ,eea pata aceea imens" e lumin" 2antomatic",
pe acoperisul 'umii A9ncurilor. 0n 2at", str"lucirea misterioas", care nu se m"rea parc" eloc.
)in aceeasi irectie, ,enea un ,acarm continuu e tipete, urlete, mieunaturi, r9sete, schelal"ieli
si mugete? arti2icii e tot 2elul t9sneau 8n ,"!uhul negru. #imeni n$a,ea habar care le era rostul,
8n @urul lor, 2oarte aproape, cetatea era partial luminat" e str"lucirea rosie si, partial, e 2oarte
i2erita lumin" ce ,enea e la l"mpile sinistre ale gnomilor, 8n multe locuri, 8ns", nu p"trunea
nici una intre aceste lumini, iar acolo era o be!n" ca smoala -i in toate aceste locuri, ieseau
2uris9nu$se siluetele Oamenilor$e$p"m9nt, cu ochii pironiti pe c"l"tori, ar 8ncerc9n mereu
s" nu 2ie ,"!uti. Eete mari si 2ete mici, ochi imensi ca niste ochi e pesti si ochi micuti ca la ursi.
Pene si tepi, coarne si colti, nasuri ca niste curele si b"rbii at9t e lungi e !iceai c" sunt b"rbi.
C9n si c9n, se 8nt9mpla ca ,reun grup s" se m"reasc" prea mult, sau s" ,in" prea aproape.
0n momentul acela, Printul agita sabia sus si se pre2"cea c" ,rea s"$i atace. Iar creaturile, cu tot
soiul e !bierete, scheun"turi si clonc"nituri se piereau 8n 8ntuneric.
)up" ce au urcat, 8ns", nenum"rate trepte ispuse pieptis si au l"sat mult 8n urm" potopul,
iesin aproape in oras pe partea inspre uscat, situatia a 8nceput s" e,in" mai gra,".
A@unseser" acum aproape e str"lucirea rosie si cam la acelasi ni,el cu ea, esi tot nu puteau
,eea prea bine espre ce era ,orba, 8ns" la lumina ei, 8si puteau eslusi mai bine usmanii.
-ute $ poate c9te,a mii chiar $ e gnomi ,eneau 8nspre ei. O 2"ceau, 8ns", eplas9nu$se cu
!,9cniri si 8ntreruperi, iar ori e c9te ori se opreau, se 8ntorceau si se uitau la c"l"tori.
$ Altet", ac" mi$ai cere p"rerea, !ise Puleglum, ti$as spune c" tipii "stia au e g9n s" ne
taie calea.
$ 'a asta m" g9neam si eu, Puleglum, spuse Printul. #e$ar 2i imposibil s" ne croim rum
printr$o asemenea pu!erie. Ia ascultatiF 6aie s" c"l"rim 8nainte p9n" la casa e colo. -i cum
a@ungem, te si pitesti 8n umbra ei. )omnita si cu mine ,om mai 2ace c9ti,a pasi. -unt sigur c"
p"c"tosii "stia se ,or lua up" noi? ,in cu uiumul 8n urma noastr". C9n or s" treac" pe l9ng"
tine, 8ncearc" cu bratele tale lungi s" prin!i pe unul e ,iu. O s" ne str"uim s" a2l"m e la el ce
au cu noi sau s" ne po,esteasc" e ce se comport" asa.
$ )ar ac" "ilalti se n"pustesc la noi s"$l sal,e!e pe cel pe care l$am prins, !ise &ill, cu glasul nu
at9t e sigur pe c9t si$ar 2i orit ea.
$ 0n ca!ul "sta, )omnit", !ise Printul, ne ,ei ,eea murin 8n lupt" 8n @urul t"u, si nu$ti ,a mai
r"m9ne ec9t s"$ti 8ncreinte!i su2letul 8n m9inile lui Aslan. 6aie, bunule Puleglum.
Omul$b"ltilor cobor8 e pe cal, strecur9nu$se 8n umbr", iute ca o pisic". Ceilalti, timp e c9te,a
secune cumplite continuar" s" mearg" 8nainte. )up" care, brusc, 8n spatele lor i!bucni o serie
e urlete 8n2ior"toare, combinate cu glasul 2amilial al lui Puleglum, care spuneaB
$ 6aie, termin"F (rli 2"r" s" 2i p"tit nimic, ori ,rei sa p"testi ce,a, !iA Parc" ai 2i un porc
8n@unghiat.
$ L9n"toarea a reusit, e<clam" Printul, 8ntorc9nu$l 8n loc pe T"ciune$negru si ,enin 8napoi
spre coltul casei. *ustace, !ise el, 2ii bun si treci 8n 2at" pe T"ciune$ne$gru. )up" care
esc"leca, toti trei pri,in 8n t"cere cum Puleglum 8si scotea captura la lumin". *ra un gnom
mititel ca ,ai e lume, oar e ,reun metru 8n"ltime. A,ea un 2el e mot, ca o creast" e cocos
Coar c" 2oarte tareD 8n crestetul capului, niste ochisori ro!, o gur" si o b"rbie at9t e mari si e
rotune, 8nc9t sem"na la 2at" cu un hipopotam pitic. )ac" n$ar 2i 2ost la o asemenea ananghie,
ar 2i pu2nit 8n r9s ,"!9nu$l.
$ ;"i, Omule$e$p"m9nt, spuse Printul, st9n easupra lui, cu ,9r2ul s"biei l9ng" g9tul
pri!onierului, ac" spui tot, ca un gnom e treab", 8ti "m rumul. )ac" 2aci pe nemernicul cu
noi, esti un Om$e$p"m9nt mort. Bunule Puleglum, cum s" ,orbeasc" ac" 8i tii gura strins
8nchis"AF
$ )a, ar asa nici nu musc", replic" Puleglum. )ac" as 2i a,ut m9ini in alea molatice si
neputincioase cum a,eti ,oi oamenii Caca Alteta ta 8mi 8ng"uie s" spunD, as 2i 2ost acum plin
e s9nge. )ar p9n" si Oamenii$b"ltilor se satura s" tot 2ie mor2oliti.
$ B"iete, 8i !ise Printul gnomului, ac" mai musti o at", mori cu !ile. 'as"$l s" eschi" gura,
Puleglum.
$ (u$ii$ii, guit" Omul$e$p"m9nt, ati$mi rumul, ati$mi rumul. #u sunt eu e ,in". #$am 2"cut
eu.
$ Ce anume n$ai 2"cut tuA 8ntreb" Puleglum.
$ P"i, ceea ce !ic )omniile ,oastre c" am 2"cut, r"spunse pocitania.
$ -pune$mi cum te cheam", !ise Printul, si ce tot 8n,9rtiti ,oi, Oamenii$e$p"m9nt, ast"!iA
$ Oh, ," rog, )omniile ,oastre, ," rog 2rumos, milosti,iti$,", scheun" gnomul. Promiteti$mi c"
nu$i ,eti spune Pream"ritei 8mp"r"tesc nimic in ce ," ,oi po,esti.
$ Pream"rita 8mp"r"teas", cum 8i !ici tu, replic" Printul cu 2ermitate, a murit. *u am omor9t$o.
$ CeAF strig" gnomul absolut consternat, c"sc9nu$si gura caraghioas" tot mai mare si mai
mare. A muritAF Lr"@itoarea a muritA )e m9na )omniei taleA Trase un o2tat e usurare si
a"ug"B P"i, 8nseamn" c" )omnia ta ne esti prietenF
Printul 8si trase 8napoi sabia cam cu un centimetru. Puleglum 8i "u ,oie pocitaniei s" se
ase!e 8n capul oaselor. +nomul pri,i e @ur$8mpre$@ur la cei patru c"l"tori, cu ochii aceia rosietici
si sc9nteietori, chicoti e ,reo ou" ori si 8ncepu s" po,esteasc".
Capitolul /1
-TR:E(#)(RI'* '(;II
#umele meu este +olg, !ise gnomul. -i am s" po,estesc )omniilor ,oastre tot ce stiu. Cam cu
o or" 8n urm", ne ,eeam cu totii e treab" $ e treaba ei, mai bine !is $ tristi si t"cuti, cum am
2"cut$o !i e !i, e at9ta amar e ani. C9n, eoat", am au!it un huruit si o bubuitur"
groa!nic". Eiecare si$a !is atunci 8n g9nB e$at9ta ,reme n$am mai au!it un c9ntec sau o
meloie e ans, nu mi$a r"sunat 8n urechi nici o petar"? ce$o 2i cu !gomotul "staA -i 2iecare
8si spune 8n sinea luiB P"i, sigur c" a, am 2ost ,r"@it. )up" care 2iecare se e!meticesteB e ce
naiba car eu greutatea asta? p"i, nu ,reau s$o car mai eparteB uite$asa. -ine a!,9rlim cu totii
sacii, boccelele si uneltele. Pe urm", ne 8ntoarcem cu totii si ,eem imensa str"lucire rosie,
acolo eparte. -i 2iecare 8si !ice 8n sinea luiB =Ce$o mai 2i si astaA> -i 2iecare 8si r"spune singurB
=-$a eschis o cr"p"tur" sau o genune, iar in A9ncurile cele mari, e la ,reo mie e st9n@eni
sub noi, ,ine 8n sus str"lucirea asta cal" si pl"cut">.
$ -2inte -isoeF e<clam" *ustace, mai sunt t"r9muri si mai a9nci ec9t "staA
$ Oh, a, Onorate omn, !ise +olg. 'ocuri 2rumoase? ceea ce noi numim Tinutul Bism. Tara asta
une ne a2l"m acum, tara Lr"@itoarei, este ceea ce noi numim Tinuturile mi@locii. -unt mult prea
apropiate e supra2at" ca s" 2ie pe gustul nostru. P2uiF * ca si cum ai tr"i sus, la supra2at".
Leeti ,oi, noi toti suntem nigte bieti gnomi in Bism, pe care Lr"@itoarea i$a chemat sus, prin
2armece, ca s" munceasc" pentru ea. -i uitasem cu es",9rsire e tara noastr", p9n" ce nu s$
a prous huruitul acela, iar ,ra@a s$a estr"mat. 6abar nu mai a,eam cine eram sau e une
,eneam. #u puteam 2ace sau g9ni ec9t ceea ce ne ,9ra ea 8n cap. Or, 8n toti anii "stia ne$a
into<icat numai cu lucruri sinistre si lugubre. Aproape c" si uitasem s" mai glumesc sau s" mai
anse!, 8ns" 8n clipa 8n care s$a au!it bubuitura si s$a eschis genunea, iar marea a 8nceput s"
creasc", totul ne$a re,enit 8n memorie. -i, 2ireste, ne$am pornit cu totii, c9t am putut noi e
repee, spre espic"tura aceea, ca s" cobor"m @os, acas", 8i ,eeti si ,oi acolo lans9n
rachete si st9n 8n cap e bucurie. -i ,$as 2i 2oarte recunosc"tor, )omniilor ,oastre, ac" m$ati
l"sa si pe mine s" m" uc la ei.
$ * pur si simplu minunat, !ise &ill. ;" bucur c", t"in capul Lr"@itoarei, i$am eliberat pe gnomi,
ar si pe noi totoat". -i ce bucurie c", e 2apt, nu sunt oribili si posomoriti, cum 8n realitate nici
Printul nu era $ aic", asa cum ni s$a p"rut nou" atunci.
$ Toate bune si 2rumoase, Pole, !ise Puleglum cu pruent". #umai c" gnomii "stia nu ar"tau
ca niste tipi care stergeau putina. )ac" ,rei opinia mea, mie mi s$a p"rut c" ar"tau mai egrab"
ca niste 2ormatii militare. (it"$te 8n ochii mei, omnule +olg, si @ur" c" nu ," preg"teati e lupt"A
$ -igur c" ne preg"team e lupt", )omnia ta, spuse +olg. Leeti ,oi, noi nu stiam c"
Lr"@itoarea murise. #e g9neam c" st" la p9n" 8n castel, e une ne poate ,eea, 8ncercam
s" ne 2o2il"m, 2"r" s" 2im ,"!uti. -i, c9n ati ap"rut ,oi trei, cu s"bii si cai, normal c" 2iecare si$a
!is 8n sinea luiB (ite$l, ,ine, 2"r" s" stie c" )omnia lui nu era e partea Lr"@itoarei. -i eram
hot"r9ti s" ne lupt"m cu isperare si p9n" la moarte, ec9t s" renunt"m la speranta e a ne
8ntoarce 8n Bism.
$ Pot pune m9na 8n 2oc c" asta$i un gnom e treab", !ise Printul. )"$i rumul, prietene
Puleglum. C9t espre mine, bunule +olg, am 2ost ,r"@it si eu, ca ,oi, auc9nu$mi aminte e
mine abia e cur9n. Iar acum, mai am oar o 8ntrebare. -tii cum,a rumul spre s"p"turile alea
recente, pe une Lr"@itoarea a,ea e g9n s" scoat" o armat" 8mpotri,a 'umii$e$easupraA
$ Ii$ii$ii, guit" +olg. )a, stiu rumul acela cumplit. La ar"t e une 8ncepe. #u 8ncercati, 8ns", s"
m" rugati s" ,a 8nsotesc. ;ai bine mor ec9t sa merg pe$acolo.
$ )e ceA 8ntreb" *ustace, nelinistit. )e ce e at9t e 8nsp"im"nt"torA
$ * prea aproape e lumea e a2ar", spuse +olg, 8n2ior9nu$se. :sta e lucrul cel mai oribil pe
care ni l$a 2"cut Lr"@itoarea. (rma s" ne scoat" la supra2at" $sus, a2ar". -e !ice c" acolo nu
e<ist" acoperis? oar o pustietate oribil" si imens" numit" cer. Iar s"p"turile sunt at9t e
a,ansate, 8nc9t cu c9te,a lo,ituri e h9rlet poti iesi a2ar". #u m$as 8ncumeta nici 8n ruptul
capului s" m" uc acolo.
$ (rrraaaF *<traorinarF strig" *ustace. Iar &ill spuseB
$ -" stii c" nu$i eloc oribil acolo sus. #ou" ne place. Tr"im acolo.
$ -tiu c" ,oi, cei in 'umea$e$easupra tr"iti acolo, spuse +olg. 0ns" mi$am 8nchipuit c" asta
se atorea!" 2aptului c" n$ati putut g"si calea e acces spre a9ncurile p"m9ntului. #u se
poate s" ," plac" asa ce,a $ s" ," t9r9ti e colo$colo ca mustele pe cupola lumiiF
$ Ce$ar 2i s" ne ar"ti rumul chiar acumA !ise Puleglum.
$ Bun" iee, strig" Printul.
-i 8ntregul grup se puse 8n miscare. Printul se urc" la loc 8n sa, Puleglum se cocot" pe cal, 8n
spatele lui &ill, iar +olg se post" 8n 2at", eschi!9nu$le rumul, 8n timp ce mergea, striga 8n
gura mare ,estea cea bun" c" Lr"@itoarea murise si c" cei patru, ,eniti in 'umea$e$easupra,
nu erau niciecum periculosi. Iar cei care 8l au!eau, strigau si ei altora marea bucurie, ast2el
8nc9t 8n c9te,a minute 8ntreaga 8mp"r"tie a A9ncu$rilor r"suna e tipete si urale, iar gnomii cu
sutele si cu miile, top"in, 9nu$se roata peste cap, st9n 8n m9ini, @uc9n capra si arunc9n
pocnitori si petare imense, se 8ngr"m"eau 8n @urul celor oi caiB T"ciune$negru si Eulg$e$
nea. Iar Printul a trebuit s" repete pe putin e !ece ori po,estea ,r"@irii si a eliber"rii lui.
0n 2elul acesta, au a@uns la marginea genunii. ;"sura 8n lungime cam nou"!eci e metri, iar 8n
l"time poate ,reo sai!eci e metri. Au esc"lecat e pe cai si s$au apropiat e margine, s"
pri,easc" 8n @os. O c"lur" puternic" i$a i!bit rept 8n 2at", combinat" cu un miros pentru ei
necunoscut. (n miros greu, t"ios si iritant, care te 2"cea s" str"nuti. -tr"2unurile genunii erau
at9t e str"lucitoare, 8nc9t initial i$au orbit si n$au mai 2ost 8n stare s" ,a" nimic. C9n s$au mai
obisnuit cu str"luminarea aceea intens", au putut eslusi parc" un r9u e 2oc, iar pe malurile
acelui r9u un 2el e lunci si e umbr",i e o sclipire insuportabil e ar!"toare $ esi 8n
comparatie cu r9ul p"reau pale. #uante e albastru, rosu, ,ere si alb amestecate alanala? un
,itraliu e 2oarte bun" calitate, 8n care bate soarele tropical la amia!" ar putea a,ea cam acelasi
e2ect, 8n @os, pe malurile accientale ale pr"pastiei, aioma unor muste negre 8n contrast cu
lumina aceea sc9nteietoare, coborau ane,oios sute e Oameni$e$p"m9nt.
$ )omniile ,oastre, !ise +olg Csi, c9n se 8ntoarser" s" se uite la el, c9te,a minute ,"!ur" negru
8n 2ata ochilor, 2iin orbiti e str"lucirea in a9ncuriD. Ce$ar 2i s" ,eniti @os cu noi, 8n BismA Ati 2i
mai 2ericiti acolo, ec9t sus 8n tara aia a ,oastr" rece, neprote@at" si e!golit". -au m"car
haieti @os, 8ntr$o scurt" ,i!it".
&ill era sigur" c" ceilalti n$a,eau s" 8mbr"tise!e o asemenea iee. -pre groa!a ei, 8l au!i pe
Print spun9nB
$ Pe cu,9ntul meu, prietene +olg, tare as 8nclina s" ,in @os cu tine, eoarece cre c" e o
a,entur" minunat" si se prea poate ca nici un muritor s" nu mai 2i 2ost ,reoat" 8n Bism sau s"
nu mai aib" ,reoat" oca!ia s" mearg" acolo. -i nu stiu cum as suporta, 8n anii ce ,or ,eni, s"$
mi amintesc c" mi$a stat c9n,a 8n puteri s" scrute! str"2unurile P"m9ntului, ar c" am
renuntat. )ar oamenii pot tr"i acoloA #u cum,a trebuie s" 8noti prin r9ul e 2ocA
$ Oh, nu, )omnia ta. #oi, nu. )oar salamanrele tr"iesc 8n 2oc.
$ Ce 2el e animal e salamanra asta a ,oastr"A 8ntreb" Printul.
$ +reu s" ,$o escriu, )omnia ta, !ise +olg. Asta 2iinc" salamanrele sunt at9t e
incanescente, 8nc9t nici nu te poti uita la ele. )ar seam"n" 2oarte mult cu niste mici balauri.
Lorbesc cu noi in 2oc. -unt 2oarte iscusite la limb"B 2oarte estepte si eloc,ente.
&ill arunc" o pri,ire spre *ustace. *ra sigur" c" lui 8i sur9ea si mai putin ec9t ei ieea e a$si
a rumul 8n @os 8n pr"pastie. I se 8nmuiar" picioarele, ,"!9n c9t era e schimbat la 2at".
-em"na mai egrab" cu Printul, ec9t cu -crubb cel e la -coala *<perimental". C"ci toate
a,enturile si peripetiile tr"ite cu Regele Caspian 8i re,eneau acum 8n minte.
$ 0n"ltimea ta, !ise el. )ac" ,echiul meu prieten, Pispirici, -oarecele, ar 2i aici, ar spune c" nu
putem re2u!a s" ne a,entur"m 8n Bism, 2"r" ca onoarea noastr" s" nu 2ie gra, stirbit".
$ Acolo @os, !ise +olg, ,$as putea ar"ta aur, argint si iamante ,eritabile.
$ La<F e<clam" &ill cu grosol"nie. )e parc" n$am sti c" aici chiar suntem sub cele mai a9nci
mine.
$ )a, continu" +olg. Am au!it si eu e scri@eliturile alea micute 8n crusta P"m9ntului, pe care
,oi, 'ocuitorii e sus, le numiti mine. 0ns" 8n mine nu g"sesti ec9t aur mort, argint mort,
nestemate moarte. &os, 8n Bism, sunt ,ii si cresc. Am s" ," culeg acolo buchete e rubine pe
care le puteti m9nca si am s" ,a 2ac suc e iamante. #$o s" ," mai trebuiasc" s" puneti m9na
pe comorile ,oastre reci si moarte in minele alea e la supra2at", up" ce ati gustat
echi,alentele lor ,ii, 8n Bism.
$ Tat"l meu a 2ost p9n" la Cap"tul 'umii, !ise Rilian, g9nitor. Ce minunat ar 2i ac" 2iul lui s$ar
uce p9n" 8n -tr"2unurile 'umiiF
$ )ac" 8n"ltimea ta oreste s"$si mai g"seasc" tat"l 8n ,iat", ceea ce eu cre c" asa e, !ise
Puleglum, e timpul s" ne pornim spre rumul care uce la s"p"turi.
$ )a, iar eu una nu cobor acolo @os 8n nici un chip, a"ug" &ill.
$ P"i, ac" )omniile ,oastre sunt 8ntr$ae,"r hot"r9te s" se 8ntoarc" 8n 'umea$e$easupra,
!ise +olg, s" stiti c" o portiune a rumului aceluia e ce,a mai @oas" ec9t aici. -i poate, ac"
apele continu" s" se riice...
$ Oh, ," rog, ," rog in su2let, ," rog mult, haieti s" mergemF 8i implor" &ill.
$ )in p"cate, cre c" are reptate, !ise Printul, o2t9n a9nc. 0ns" ,oi regreta toat" ,iata c" n$
am 2ost 8n Tinutul Bism.
$ L" rogF se milogi &ill.
$ Pe une$i rumulA 8ntreb" Puleglum.
$ -unt 2elinare p9n" acolo, !ise +olg. )omnia ta poate !"ri une 8ncepe rumulB acolo, pe
cealalt" parte a pr"pastiei.
$ -i c9t timp ,or sta aprinse 2elinareleA se interes" Puleglum.
0n acea clip", un glas suierat si ar!"tor, ca ,ocea Eocului 8nsusi Cs$au 8ntrebat up" aceea ac"
nu 2usese glasul unei salamanreD, s$a riicat tiuin in a9ncurile Tinutului Bism.
$ RepeeF RepeeF RepeeF Treceti pe st9nci, treceti pe st9nci, treceti pe st9nciF !icea glasul.
)espic"tura se 8nchie. -e 8nchie. -e 8nchie. RepeeF RepeeF
-i, 8n acelasi timp, cu niste trosnituri si pocnituri ce$ti sp"rgeau urechile, st9ncile se miscar".
-ub ochii lor, genunea se 8ngusta. )in toate p"rtile, gnomi sositi 8n ultima clip" se n"pusteau
8n"untru. #u mai a,eau r"bare s" coboare pe st9ncile 8nalte. -e aruncau pur si simplu cu
capul 8n @os si, ori 2iinc" in str"2unuri su2la 8n sus o ra2al" 2oarte puternic" e aer 2ierbinte, ori
in cine stie ce alt moti,, se ,eeau plutin 8n h"u, ca niste 2run!e. #um"rul lor era tot mai
mare, p9n" ce negreala trupurilor, ca o mas" aproape compact", a@unse s" bloche!e ,eerea
spre r9ul e 2oc si cr"ngurile e nestemate ,ii.
$ R"mas$bun, )omniile ,oastre. Am plecat, strig" +olg, si s"ri 8n gol.
0n urma lui mai r"m"seser" oar c9ti,a. +enunea era acum oar c9t un p9r9u. )up" aceea, s$a
2"cut 8ngust" c9t 2anta unei cutii e pilule. Iar apoi, n$a mai 2ost ec9t ca un 2ir 2oarte str"lucitor.
Pe urm", ca un soc prous parc" e ciocnirea a mii e ,agoane mari, bu!ele e st9nc" s$au
8nchis. ;irosul acela 2ierbinte si 8nnebunitor s$a risipit. C"l"torii se a2lau singuri 8n lumea
subp"m"ntean", care acum li se p"rea mai 8ntunecoas" ec9t 8nainte. Pale, i2u!e si lugubre,
2elinarele ar"tau 8ncotro se a2la rumul.
$ (ite ce e, pun pariu pe ce ,reti ,oi c" am !"bo,it prea mult, !ise Puleglum, 8ns" oricum
putem 8ncerca. Eelinarele alea se ,or stinge 8n cinci minute, ,eeti ,oi.
0mbolir" caii la un galop usor si pornir" trop"in !gomotos, pe rumul slab luminat. Imeiat
8ns" "ur" e un cobor9s. )ac" n$ar 2i ,"!ut, pe cealalt" parte a ,"ii, cum 2elinarele urcau 8n
continuare, pier!9nu$se 8n ep"rtare, ar 2i cre!ut c" +olg 8i 8nrumase gresit, 8ns" 8n 2unul
,"ii, 2elinarele luminau o ap" 8n miscare.
$ +r"biti$,", strig" Printul.
-i o luar" 8n galop la ,ale. Cinci minute sa mai 2i trecut si @os ar 2i 2ost cumplit, c"ci 2lu<ul umplea
,alea ca un scoc e moar", iar ac" s$ar 2i pus problema e 8notat, caii n$ar 2i putut r"!bi. Acum
8ns", apa a,ea oar ,reo @umate e metru si, esi le s2ichiuia cailor picioarele, au a@uns cu bine
8n cealalt" parte.
Au 8nceput apoi s" urce po,9rnisul ane,oios, 2"r" s" ,a" nimic 8n 2at", ec9t 2elinarele pale ce
urcau si urcau c9t ,eeai cu ochii. C9n au 8ntors pri,irea, au ,"!ut o mare 8ntinere e ap".
Toate ealurile in 8mp"r"tia A9ncurilor erau acum insule, si oar pe aceste insule mai
continuau s" ar" 2elinare. 0n 2iecare clip", c9te o lumin" 8nep"rtat" se stingea. Cur9n,
pretutineni a,ea s" omneasc" o be!n" a9nc", 8n a2ar" e rumul pe care mergeau ei? iar 8n
urma lor, chiar la ,ale, cu toate c" nici un 2elinar nu se stinsese 8nc", lumina lor str"lucea pe
8ntinerea e ap".
)esi a,eau toate moti,ele s" se gr"beasc", totusi caii nu puteau merge la nes29rsit 2"r" nici un
pic e oihn". Asa c" au 2"cut un popas? 8n t"cerea in @ur, se au!ea clipocitul apei.
$ ;" 8ntreb ac" pe cum 8l cheam" $ ;os Timpul $l$a acoperit e@a puhoiulAF !ise &ill. -i pe toate
@i,inele alea ciuate, care ormeau.
$ #u cre, erau mai sus ec9t suntem noi aici, !ise *ustace. Ai uitat c9t a trebuit s" tot cobor9m
ca s" a@ungem la ;area$2"r"$soareA #u cre c" apa a p"truns 8n grota une !ace ;os Timpul.
$ Cum o 2i o 2i, spuse Puleglum. Pe mine m" preocup" mai mult 2elinarele e pe rumul "sta.
Par cam boln",icioase, nu ,i se pareA
$ Asa au 2ost mereu, !ise &ill.
$ Aha, con2irm" Puleglum. )ar acum sunt parc" mai ,er!i.
$ Lrei s" spui, cum,a, c" ai impresia c" se ,or stingeA strig" *ustace.
$ P"i, nu stiu cum 2unctionea!", ar nu te poti astepta s" ar" la nes29rsit, replic" Omul$b"ltilor.
)ar s" nu ne emorali!"m, -crubb. #$am pierut apa in ochi nici o clip", s" stii, si nu cre c"
ni,elul ei ,a creste at9t e repee ca p9n" acum.
$ -lab" consolare, prietene, !ise Printul. Ce ne 2acem ac" nu mai putem iesi e aiciAF L" cer
iertare tuturor. -unt 8ntru totul e blamat pentru m9nria si 2ante!ia care ne$au 2"cut s" !"bo,im
la gura Tinutului Bism. Acum, hai s" "m bice cailor.
0n ora care a urmat, &ill a a,ut uneori sen!atia c" Puleglum nu se 8nselase 8n pri,inta l"mpilor,
iar alteori s$a g9nit c" oar i se n"!"rea ei. 0ntre timp, relie2ul se schimbase. Ta,anul lumii
subp"m9ntene era acum at9t e aproape, 8nc9t si la lumina aceea mohor9t" 8l putea !"ri 2oarte
istinct. Iar e o parte si e cealalt", peretii imensi si st9ncosi ai 8mp"r"tiei A9ncurilor se
apropiau tot mai mult. )rumul, e 2apt, 8i ucea 8n sus 8ntr$un tunel abrupt, 8ncepur" s" treac"
pe l9ng" h9rlete lopeti, roabe si alte unelte ce o,eeau c" s"p"torii 2useser" e cur9n la
lucru. )ac" ai 2i putut a,ea certituinea c" e<ista sansa e a iesi la supra2at", toate uneltele
astea ar 2i 2ost un mare moti, e ,eselie. Ins" g9nul e a intra 8ntr$o gaur", care se strimta in
ce 8n ce mai mult, 2iin tot mai greu s" te 8ntorci 8napoi, era nespus e nepl"cut.
0n cele in urm", ta,anul a a@uns at9t e @os, 8nc9t Puleglum si Printul s$au i!bit cu capul e
el. Au esc"lecat si au luat caii e c"p"stru. )rumul era accientat aici, asa c" trebuiau s"
umble cu mult" gri@". Asa s$a 2"cut c" &ill a 8nceput s" remarce be!na tot mai eas". Acum, nu
mai 8nc"pea nici o 8noial". Eetele celorlalti p"reau stranii si 2antomatice 8n str"lucirea aceea
,er!uie. Pe urm", intr$o at" Cnu s$a putut abtineD, &ill a scos un urlet scurt. (n 2elinar,
urm"torul in 2at", s$a stins complet. Cu cel in spate s$a 8nt9mplat la 2el. Apoi, au r"mas
complet pe 8ntuneric.
$ Cura@, prieteni, se au!i ,ocea Printului Rilian. Ini2erent ac" ,om tr"i sau ,om muri, Aslan ne
,a 2i st"p9n pe ,eci.
$ Asa e, omnule, spuse si glasul lui Puleglum. -" nu uit"m c" si capcana asta 8n care
suntem prinsi are p"rtile ei buneB ne scuteste e 8nmorm9nt"ri.
&ill 8si tinea gura C)ac" nu ,rei ca ceilalti s"$si ea seama c9t esti e speriat, e mult mai 8ntelept
s" procee!i asa? ,ocea te tr"ea!" 8ntoteauna.D
$ )ec9t s" st"m 8ntepeniti aici, hai mai bine s" ne misc"m, !ise *ustace.
-i c9n au!i tremurul in glasul lui, &ill se 2elicit" pentru eci!ia e a t"cea.
Puleglum si *ustace mergeau 8n 2at", cu bratele 8ntinse ca s" nu se i!beasc" e ce,a? 8n
urm" ,eneau &ill si Printul, cu caii e c"p"stru.
$ *i, se au!i ce,a mai t9r!iu ,ocea lui *ustace, ochii mei au luat$o ra!na sau chiar e acolo sus
un petic e lumin"AF
P9n" ce ,reunul intre ei sa apuce s"$i r"spun", Puleglum strig"B
$ -top. Am a@uns la o 2un"tur". -i e p"m9nt, nu st9nc". Ce !iceai, -crubbA
$ -la," 'eului, spuse Printul, *ustace are reptate. * un 2el e...
$ )ar nu e lumina !ilei, spuse &ill. )oar un 2el e lumin" rece si albastr".
$ ;ai bine ec9t nimic, nu cre!iAF spuse *ustace. Putem a@unge sus p9n" la eaA
$ )ar nu$i easupra capului, replic" Puleglum. * easupra noastr", 8ns" 8n peretele 8n care
m$am poticnit eu. Ce$ar 2i, Pole, s" te cocoti pe umerii mei si s" ,e!i ac" poti a@unge p9n"
acoloA
Capitolul /3
)I-PARITIA '(I &I''
)e la peticul e lumin" a2lat acolo sus, 8n 8ntunecimea une se a2lau ei, nu se eslusea nimic.
Ceilalti au putut oar au!i, si nu ,eea, e2orturile lui &ill e a se cocota 8n c9rca Omului$b"ltilor.
Aic", l$au au!it spun9nB =#u$i ne,oie s"$mi bagi egetele 8n ochi> siB =-i nici piciorul 8n gur">
sauB =Asta$i culmea> si =Asa, te tin eu e picioare, 8n 2elul "sta, ai m9inile libere s" te re!e$mi e
p"m9nt>.
Pe urm", riic9n pri,irea, au ,"!ut 2orma neagr" a capului lui &ill pro2ilat" pe acel petic e
lumin".
$ *i, ia !iF strigar" cu totii, ner"b"tori.
$ * o gaur", se au!i glasul lui Pole. )ac" as 2i un pic mai sus, m$as putea strecura prin ea.
$ -i ce ,e!i prin eaA 8ntreb" *ustace.
$ )eocamat" nu prea mult, spuse &ill. -tii ce, Puleglum, nu m" mai tine e picioare. 0n 2elul
"sta, pot s" m" ase! cu t"lpile pe umerii t"i. -i am s"$mi mentin echilibrul spri@ininu$m" e
marginea g"urii.
O au!ir" misc9nu$se, up" care o bun" parte in silueta ei se pro2ila 8n cenusiul eschi!"turii?
e 2apt, tot capul si bustul, p9n" la br9u.
$ *i $ 8ncepu &ill, 8ns" brusc scoase un tip"t? ar nu un tip"t ascutit. -una mai egrab" ca si cum
gura i$ar 2i 2ost astupat" sau i s$ar 2i 8n2unat ce,a 8n ea. )up" aceea, si$a rec"p"tat glasul si
tipa ca in gur" e sarpe, numai c" ei nu esluseau ce spunea. 0n acel moment, s$au petrecut
ou" lucruri simultan. Peticul e lumin" a 2ost complet astupat timp e c9te,a secune? si au
au!it un !gomot ca e lupt" si 8nc"ierare, combinat cu ,ocea Omului$b"ltilor care rostea,
g929inB
$ RepeeF A@utorF Tineti$o e picioare. Cine,a o trage 8n sus. AsaF #u, aici. Prea t9r!iuF
)eschi!"tura si lumina rece care o umplea erau acum per2ect libere. &ill isp"ruse.
$ &illF &illF !bierau ei cu isperare, 8ns" nu se au!ea nici un r"spuns.
$ )e ce racuP n$ai tinut$o e picioareA !ise *ustace.
$ #u stiu, -crubb, morm"i Puleglum. -unt un ratat in nastere. Blestemat. -unt blestemat s"
2iu cel in cau!a c"ruia Pole moare, asa cum am 2ost blestemat s" m"n9nc in Cerbul ,orbitor,
la 6ar$2ang. Ceea ce nu 8nseamn", 2ireste, c" nu e si ,ina mea la mi@loc.
$ #ici c" se putea s" 2im n"p"stuiti e o rusine si e o su2erint" mai mare, !ise Printul. Erumos
ne saeF Am trimis o omnit" cura@oas" 8n m9inile usmanilor, 8n timp ce noi am stat ca niste
lasi 8n urm", te2eri si ne,"t"mati.
$ #u mai ,eea totul at9t e negru, !ise Puleglum. #u stiu c9t e te2eri si e ne,"t"mati
suntem noi aici, in moment ce risc"m s" murim e 2oame 8n gaura asta.
$ Oare sunt su2icient e mic, 8nc9t s" 8ncap 8n gaura pe care a isp"rut &illA se 8ntreb" -crubb.
Iat" ce p"tise &ill 8n realitate. )e 8nat" ce si$a scos capul prin gaur", a escoperit c" pri,ea 8n
@os, ca e la o 2ereastr" a2lat" la eta@, si nu 8n sus, ca printr$un chepeng. -t"tuse at9t e mult pe
8ntuneric, 8nc9t la 8nceput ochii ei n$au putut percepe ce ,eeauB oar c" nu se uita la lumea
8nsorit" pe care si$o orise at9t e mult s$o ,a". Aerul era cumplit e rece, iar lumina era
pali" si albastr". -e au!ea, e asemenea, mult !gomot, iar prin ,"!uh !burau tot 2elul e
obiecte albe. Acesta 2usese momentul c9n strigase 8n @os, spre Puleglum, s" o lase s" stea
8n picioare, cu t"lpile pe umerii lui.
)up" ce s$a riicat asa, a putut ,eea si au!i mult mai bine. Kgomotele pe care le au!ise s$au
o,eit a 2i e ou" 2eluriB trop"itul ritmic, 2"cut e mai multe picioare, si mu!ica a patru ,iori,
trei 2laute si o tob". A putut, totoat", s"$si ea seama clar une se a2la. Pri,ea a2ar" intr$o
gaur" a2lat" 8ntr$un 9mb abrupt, ce cobora la ,ale p9n" la un teren nete, cam la patru metri
sub ea. Totul era 2oarte alb. O multime e oameni se misca e colo$colo. Pe urm", i s$a t"iat
respiratiaF Oamenii aceia erau mici Eauni ichisiti si )riae cu coronite e 2run!e pe p"rul care
le 2lutura la spate. C9te,a clipe, i s$a p"rut c" pur si simplu se miscau? up" aceea, a ,"!ut c"
e 2apt ansau $ un ans cu at9t e multi pasi si 2iguri complicate, 8nc9t 8ti trebuia ce,a timp s"$l
8ntelegi. Pe urm", a str"2ulgerat$o g9nul c" lumina aceea pali" si albastr" ,enea e la lun" si
c" materia aceea alb" care acoperea p"m9ntul era, e 2apt, !"pa". -igur c" aF Pe cerul
negru si glacial e easupra str"luceau stelele. Iar chestiile acelea negre si 8nalte in spatele
ansatorilor erau copaci. #u numai c" reusiser" s" a@ung", 8n 2ine, 8n 'umea$e$ea$supra, ci
a,useser" chiar norocul s" nimereasc" rept 8n #arnia. &ill simtea c" 8i ,ine s" lesine e
2ericire? iar mu!ica $ mu!ica aceea romantic", teribil e sua,", totusi si un pic cam ireal", plin"
e o ,ra@" bene2ic", la 2el cum !r"ng"nitul Lr"@itoarei 2usese plin e o ,ra@" male2ic" $ o umplea
e 8nc9ntare.
0ti ia mult timp s" po,estesti toate astea, 8ns" 2ireste c" e ,"!ut au putut 2i ,"!ute 8ntr$o clipit".
&ill s$a r"sucit aproape numaiec9t s" strige 8n @os spre ceilaltiB =*<traorinarF * 8n regul". Am
iesit a2ar" si suntem acas">. )ar iat" moti,ul pentru care n$a apucat s" spun" ec9t
=*<traorinarF> 8n @urul ansatorilor, se 8n,9rtea un cerc e Pitici nespus e 2rumos 8n,esm9ntati?
ma@oritatea a,eau straie rosii, cu glugi 8mbl"nite, care se terminau la ,9r2 cu pompoane aurii, iar
8n picioare purtau ci!me 8nalte, c"ptusite cu blan", 8n timp ce se 8n,9rteau asa, a!,9rleau cu
s9rguint" bulgari e !"pa". CAstea erau chestiile acelea albe pe care &ill le ,"!use !bur9n
prin aer.D #u$i aruncau 8n ansatori, cum se mai 8nt9mpl" s" 2ac" 8n Anglia pustii n"t"r"i, 8i
aruncau printre ansatori, 8n per2ect" sincroni!are cu mu!ica si cu o tint" at9t e precis", 8nc9t
nimeni nu era atins. Acesta este ;arele )ans al K"pe!ii si are loc 8n 2iecare an 8n #arnia, 8n
prima noapte cu lun", c9n p"m9ntul e acoperit e nea Eireste c" este, totoat", si o @oac",
8ntruc9t, in c9n 8n c9n, c9te un ansator greseste ritmul si se alege cu un bulg"re e !"pa"
8n 2at", la care toat" lumea r9e cu po2t", 8ns" o echip" bun" e ansatori, Pitici si mu!icanti,
poate "ntui asa ceasuri e$a r9nul, 2"r" ca cine,a s" 2ie nimerit e ,reun bulg"re e !"pa",
8n noptile 2rumoase, c9n 2rigul, b"taia tobelor, tip"tul bu2nitelor si lumina lunii le r"scolesc
s9ngele s"lbatic e creaturi ale p"urii, 2"c9nu$l si mai s"lbatic, li se 8nt9mpl" s" anse!e
p9n" 8n !ori. P"cat c" nu$i puteti ,eea si ,oi.
Ceea ce a oprit$o pe &ill c9n apucase s" rosteasc" oar =*<traorinar> a 2ost pur si simplu un
bulg"re e !"pa" mare si 2rumos, pe care un Pitic l$a a!,9rlit printre ansatori, nimerin$o
rept 8n gur".
#$a eran@at$o absolut eloc? nici ou"!eci e bulg"ri nu i$ar 2i putut strica buna ispo!itie 8n
acel moment. )ar, oric9t e 2ericit ai 2i, ti$e imposibil s" ,orbesti cu gura plin" e !"pa". Iar
c9n, up" ce a tot scuipat si 8mproscat 8n @ur, a putut ,orbi in nou, 8n entu!iasmul ei a uitat c"
ceilalti, @os 8n be!n", sub ea, nu a2laser" 8nc" ,estea cea bun". -$a aplecat c9t a putut e mult
a2ar" in gaur", !bier9n spre ansatoriB
$ A@utorF A@utorF -untem 8ngropati 8n eal. Leniti si s"pati ca s" ne scoateti a2ar".
#arnienii, care nici m"car nu remarcaser" mica eschi!"tur" in coasta ealului, au 2ost 2ireste
2oarte surprinsi, pri,in 8nt9i 8n c9te,a irectii gresite, p9n" s" escopere e une ,enea ,ocea
aceea. )ar c9n au ,"!ut$o pe &ill, au ,enit cu totii 8n 2ug" spre ea, multi intre ei c"!ninu$se
s" se cat"re pe 9mb, 8nc9t pe putin !ece m9ini s$au 8ntins cur9n spre ea. Iar &ill le$a apucat
!ra,"n, i!butin ast2el s" ias" in gaur"? s$a rostogolit numaiec9t la ,ale, cu capul 8n @os,
up" care s$a riicat si a !isB
$ Oh, ," rog, uceti$," si s"pati acolo, s"$i scoatem si pe ceilalti. -unt trei persoane, 8n a2ar" e
cai. Iar una intre ele este Printul Rilian.
C9n a spus toate astea se a2la e@a 8n mi@locul unei multimi, c"ci, pe l9ng" ansatori, ,eneau
8n 2ug" acolo tot 2elul e 2"pturi care pri,iser" ansul si pe care ea nu le ,"!use initial. Ploua cu
,e,erite si bu2nite in copaci. Aricii au ,enit si ei, leg"n9nu$se, c9t puteau e repee, pe
picioarele lor scurte. (rsii si bursucii se miscau ce,a mai 8ncet. O panter" mare, 2oin in coa"
e emotie, a 2ost ultima care li s$a al"turat.
)e 8nat" ce au priceput ce le spunea &ill, au e,enit cu totii acti,i.
$ 69rlete si lopeti, b"ieti, h9rlete si lopeti. 6aiem up" unelteF au spus Piticii, !bughin$o 8n
p"ure.
$ Tre!iti niste c9rtite. -e pricep e minune la s"pat. -unt la 2el e pricepute ca Piticii, a !is un
glas.
$ Ce$a !is espre Printul RilianA s$a interesat alt" ,oce.
$ -sstF a 2"cut Pantera. Biata copil" aiurea!", ceea ce nici nu$i e mirare, ac" s$a r"t"cit 8n
m"runtaiele ealului. #ici nu mai stie ce ,orbeste.
$ Asa e, a !is un (rs b"tr9n. P"i, cum s" spun" ca Printul Rilian e calF
$ Ba nu, n$a !is asa, l$a contra!is o Le,erit", tare e!ghetat".
$ *i na, ba a !is, a spus alta, si mai obra!nic".
$ * per2ect a$$$e,"rat. #u 2$2$2$iti prosti, spuse &ill.
Lorbea asa, 2iinc" acum 8i cl"nt"neau intii e 2rig.
#umaiec9t, una intre )riae a 8n2"surat$o cu o pelerin" 8mbl"nit", aruncat" e unul intre
Pitici, c9n se n"pustise s"$si ia uneltele e s"pat, iar un Eaun 8natoritor a pornit trop"in
printre copaci spre un loc une &ill ,eea un 2oc la gura unei pesteri, s"$i auc" ce,a cal e
b"ut. )ar p9n" s" se 8ntoarc", toti Piticii si$au 2"cut in nou aparitia, cu ca!male si t9rn"coape,
si s$au repe!it s" atace coasta ealului. Pe urm" &ill a au!it niste strigateB
$ 6eiF Ce te$a apucatA 'as" sabia aiaF -iB
$ ;"i tinere, termin" cu prostiileF -iB
$ Ce r"u e "sta micF
&ill a at 2uga spre gaura in eal si n$a mai stiut ac" s" r9" sau s" pl9ng", c9n a ,"!ut 2ata
lui *ustace, 2oarte pali" si murar", r"s"rin in be!na in"untru, iar pe urm" m9na lui
*ustace agit9n sabia, cu care 8ncerca s" 8mpung" pe oricine se apropia e el.
C"ci, esigur, ultimele c9te,a minute 2useser" pentru *ustace cu totul alt2el ec9t pentru &ill. O
au!ise pe &ill tip9n si o ,"!use isp"r9n 8n necunoscut. 'a 2el ca Printul si Puleglum,
cre!use si el c" o 8nh"taser" niste usmani. Iar e acolo, e @os, n$a,ea cum ,eea c" lumina
aceea pali" si alb"struie ,enea e la lun". Creea c" gaura ucea oar 8n alt" grot", luminat"
e ,reo 2os2orescent" 2antomatic" si plin" e cine stie ce creaturi rele ale 8mp"r"tiei
A9ncurilor. Asa c", atunci c9n a i!butit s"$l con,ing" pe Puleglum s"$l lase s" i se suie 8n
c9rc", a 2"cut 8n realitate un gest e mare cura@. Ceilalti oi s$ar 2i o2erit ei primii, numai c" gaura
era prea strimt" si nu puteau 8nc"pea prin ea. *ustace era ce,a mai mare si mult mai
ne8nem9natic ec9t &ill, si, e aceea, atunci c9n a ,rut s" se uite a2ar", a at cu capul e
partea e sus a g"urii, tre!inu$se cu o mic" a,alans" e !"pa" peste 2at". Iar c9n a putut
,eea in nou si a ,"!ut ,reo !ece 2"pturi ,enin 8n goana mare spre el, nu$i e mirare c" a
8ncercat s"$i resping" cu sabia.
$ 0ncetea!", *ustace, 8ncetea!", strig" &ill. -unt toti prieteni. #u ,e!iAF Am iesit 8n #arnia Totul e
8n regul".
-i atunci *ustace a ,"!ut 8ntr$ae,"r si si$a cerut scu!e 8n 2ata Piticilor Ciar Piticii au !is c" nu
2"cea nimicD? !eci e m9ini pitice, groase si p"roase l$au a@utat s" ias" la supra2at", asa cum o
a@utaser" si pe &ill cu c9te,a minute mai 8nainte. Pe urm", &ill s$a cocotat pe 9mb si, ,9r9nu$
si capul 8n eschi!"tura neagr" le$a strigat celor in"untru ,estea cea bun". C9n se 8ntorcea
s" plece, l$a au!it pe Puleglum morm"inB
$ Ah, biata Pole. Chestia asta e la s29rsit a at$o gata. Aiurea!", s"raca. A 8nceput s" aib"
,eenii.
&ill s$a us l9ng" *ustace, si$au at m9na si au tras a9nc 8n piept aerul pur al noptii. 'ui
*ustace i$au aus o pelerin" groas", iar am9nurora ce,a cal e b"ut. 0n timp ce sorbeau in
c"ni, Piticii cur"taser" e@a !"paa si smocurile e iarb" e pe o 29sie in @urul g"urii initiale, iar
acum t9rn"coapele si ca!malele s"ltau si i!beau cu ,oiosie, la 2el ca si picioarele Eaunilor si ale
)riaelor, c9n "ntuiau 8n urm" cu !ece minute. )oar !ece minuteF -i totusi lui &ill si lui
*ustace li se p"rea c" toate prime@iile prin care trecuser" 8p be!na e eesubt, c"lura si
atmos2era su2ocant" e sub p"m9nt nu 2useser" ec9t un ,is unt. Aici a2ar", 8n 2rig, cu luna si
stelele acelea uriase pe cer Cstelele narniene sunt mai aproape ec9t stelele in lumea noastr"D
si cu chipurile bl9ne si @o,iale in @ur, nu$ti prea mai ,enea s" cre!i c" 8mp"r"tia A9ncurilor
e<ist" aie,ea.
0nainte e a$si termina b"uturile cale si gustoase, 8si 2"cuser" aparitia ,reo !ece c9rtite,
proasp"t tre!ite si 8nc" 2oarte somnoroase, nu prea 8nc9ntate e ce li se 8nt9mpla. 0ns", e
8nat" ce au 8nteles espre ce era ,orba, s$au pus si ele pe treab". P9n" si Eaunii s$au 2"cut
utili, c"rin p"m9ntul cu roaba, iar Le,eritele @ucau si top"iau 8ncolo si 8ncoace 2oarte
emotionate si agitate, esi &ill n$a i!butit s"$si ea seama ce$si 8nchipuiau ele c" 2"ceau. (rsii si
Bu2nitele se multumeau s" ea s2aturi si 8i tot 8ntrebau pe copii ac" n$ar ,rea s" intre 8n grot"
Cacolo une ,"!use &ill 2ocul aprinsD, ca s" se 8nc"l!easc" si s" m"n9nce ce,a. 0ns" copiii nu
,oiau s" se uc" 2"r" s"$si ,a" prietenii eliberati e sub p"m9nt.
#imeni in lumea noastr" n$ar 2i 8n stare s" 2ac" o treab" ca asta, asa cum o 2ac Piticii si
C9rtitele ,orbitoare 8n #arnia? 8ns", esigur, pentru C9rtite si Pitici asta nu e munc". 'or le place
s" sape. Asaar, nu le$a luat mult p9n" ce au reusit s" sape o mare eschi!"tur" neagr" 8n
coasta ealului. -i 8n lumina lunii, in be!na e eesubt $ ce cumplit ar 2i 2ost ac" lumea n$ar
2i stiut cine e 8n"untru $ a iesit, mai 8ntii, silueta esirat", cu picioare lungi si p"l"rie tuguiata, a
Omului$b"ltilor, iar up" aceea, tin9n cei oi cai e c"p"stru, s$a i,it si Printul Rilian.
C9n a ap"rut Puleglum, in toate p"rtile au i!bucnit strig"teB =*i, e un Om$al$b"ltilor $ m"i,
s" 2ie, e b"tr9nul Puleglum $ b"tr9nul Puleglum in B"ltile e r"s"rit $ ce$ai 2"cut
PuleglumA $ ac" ai sti c9t" lume a pornit 8n c"utarea ta $ 'orul Bunil" a pus peste tot a2ise,
8n care se o2er" recompense cui stie ce,a espre tineF> 8ns" toate e<clamatiile astea au amutit
8ntr$o clip", cum se 8nt9mpla cu g"l"gia in ormitorul e la c"min, c9n irectorul bag" capul
pe us". C"ci acum 8l ,eeau pe Print.
#imeni nu s$a 8noit ,reo secun" e ientitatea lui. *rau acolo nenum"rate Animale, )riae,
Pitici si Eauni, care 8l stiau inainte e a 2i ,r"@it. Ba unii intre cei b"trini 8si aminteau chiar cum
ar"ta tat"l lui, Regele Caspian, c9n era t9n"r, si se mirau ce asem"nare era 8ntre ei. 0ns" eu
cre c" l$ar 2i recunoscut oricum. )esi era pali e la lunga sa 8ntemnitare 8n 8mp"r"tia
A9ncurilor, 8mbr"cat 8n negru, pr"2uit, ciu2ulit si obosit, a,ea un aer incon2unabil. *<presia pe
care o ,e!i la toti regii ae,"rati ai #arniei, care omnesc prin ,oia lui Aslan si stau pe tronul lui
Peter, ;arele Rege, in palatul e la Cair Para,el.
Instantaneu, toti si$au escoperit crestetul si au 8ngenuncheat? 8n clipa urm"toare, lui &ill i$au at
lacrimile, ,"!9nu$i pe toti cum o,ationea!" si strig" e bucurie, cum top"ie si "ntuie, cum 8si
au m9na, se s"rut" si se 8mbr"tisea!" 2ericiti. ;isiunea lor e c"utare meritase toate chinurile
pe care le 8nuraser".
$ Rogu$te, 8n"ltimea ta, !ise cel mai b"tr9n intre Pitici, am 8ncercat s" preg"tim niste bucate
pentru c9n urma s" se 8ncheie ansul !"pe!ii...
$ Cu mult" pl"cere, taic", !ise Printul. C"ci nici$c9n n$a e<istat Print, Ca,aler, Boier sau (rs
care s" 2ie mai 8n2ometat ec9t suntem noi, cei patru r"t"citori.
Toat" multimea aceea a pornit printre copaci spre pestera. &ill l$a au!it pe Puleglum
spun9nu$le celor care se 8nghesuiau 8n @urul luiB
$ #u, nu, po,estea mea mai poate astepta. #u merit" s" iscut"m espre ceea ce mi s$a
8nt9mplat mie. Lreau s" au nout"tile. #u 8ncercati s" m" mena@ati. Pre2er s"$mi spuneti totul
pe sleau. Regele a pierit cum,a 8n ,aluriA Lreun inceniu prin p"ureA R"!boi la granita cu
calormeniiA -au niscai,a balauriA -i toate 2"pturile au i!bucnit 8n hohote e ris, !ic9nB
$ Tipic pentru Oamenii$b"ltilorF
Cei oi copii c"eau aproape in picioare e oboseal" si 2oame, 8ns" c"lura in pester",
umbra 2l"c"rilor ans9n @uc"us pe pereti, ser,antele pline e cupe, 2ar2urii, platouri, ca 8ntr$o
buc"t"rie e la tar", i$au mai 8n,iorat un pic. Totusi, au aormit bustean 8n timp ce se preg"tea
masa. Iar c9t au ormit ei, Printul Rilian le$a po,estit toate p"taniile lui Animalelor si Piticilor mai
8n etate si cu mai mult" 8ntelepciune. Acum toti pricepuser" ce se 8nt9mplase? cum o Lr"@itoare
a2urisit" si rea Cesigur, e acelasi soi ca si Lr"@itoarea Alb", care ausese Iarna cea grea peste
#arnia, cu mult" ,reme 8n urm"D ticluise totul, ucig9n$o 8nt9i pe mama lui Rilian si ,r"@inu$l pe
Rilian. Au 8nteles c" Lr"@itoarea s"pase e<act sub #arnia, une ,oia s" ias" la supra2at" si s"
omneasc" prin intermeiul lui Rilian. Iar Printul nici nu ,isase m"car, pe atunci, c" tara 8n care
ea ,oia s"$l 2ac" rege Crege up" nume, 8ns" 8n realitate scla,ul eiD era chiar tara lui. Iar in ce
le$au po,estit copiii, au 8nteles c" Lr"@itoarea era 8n c9r"sie cu uriasii periculosi in 6ar2ang.
$ 0n,"t"tura pe care trebuie s" o tragem e aici, 8n"ltimea ta, a spus cel mai b"tr9n Pitic, este c"
Lr"@itoarele alea in #or urm"resc 8ntoteauna acelasi lucru, 8ns" 8n 2iecare ,eac ur!esc
planuri i2erite pentru a$si atinge scopul.
Capitolul /%
R:(' E:C(T * AC(; 0#)R*PTAT
C9n s$a tre!it a oua !i e imineat" si a constatat c" se a2la 8ntr$o pester", &ill s$a g9nit
8ngro!it" c" se 8ntorsese 8n lumea subp"m9ntean". 0ns" c9n a obser,at c" st"tea lungit" pe
un pat e ierburi moi, cu o mantie 8mbl"nit" peste ea, si a ,"!ut un 2oc @uc"us p9r9in si
trosnin Cca si cum abia ar 2i 2ost aprinsD pe o ,atr" e piatr", iar ce,a mai 8ncolo, soarele
matinal intr9n pe gura pesterii, si$a amintit 2ericit" tot ae,"rul. A,useser" parte e o cin"
8nc9nt"toare, toti laolalt" 8n pester", esi li se cam 2"cuse somn, 8nainte ca masa s" a@ung" la
bun s29rsit. -tia ,ag c" Piticii se tot 2oi$ser" 8n @urul 2ocului cu niste tig"i mai mari ec9t ei, 8n
care s29r9iau nenum"rati c9rnati cu un miros elicios. -i nu c9rnati in aceia pr"p"iti, plini e
p9ine si soia, ci c9rnati ae,"rati, cu mult" came, bine conimentati, grasi si oar un pic e tot
arsi si rumeniti. -i urmaser", apoi, c"ni mari cu crem" e ciocolat" b"tut" spum", carto2i copti si
castane coapte, mere coapte cu sta2ie 8n2ipte 8n locul s9mburilor, si pe urm" 8nghetat" s" te
mai r"coresti up" toate bun"t"tile acelea ser,ite 2ierbinti.
&ill se ase!" 8n capul oaselor si pri,i 8n @ur. Pule$glum si *ustace erau lungiti nu prea eparte
e ea, am9noi ormin bustean.
$ 6ei, ,oi oi e$acoloF strig" &ill, 8n gura mare. #$a,eti e g9n s" ," tre!iti oat"A
$ -u, suF !ise o ,oce somnoroas", e une,a e easupra ei. Eii cumintic". Trage un pui e
somn. #u 2ace t"r"boi. Bu$hu$huF
$ P"i, cre c" e Pan"$luminat"F !ise &ill, riic9n pri,irea spre ghemul e pene 8n2oiate, cocotat
pe penula in coltul pesterii.
$ Asa$i, asa$i, !b9rn9i Bu2nita, scot9nu$si capul e sub aripa si eschi!9n un ochi. Am ,enit
cu un mesa@ pentru Print, pe la ora ou". Le,eritele ne$au aus ,estea cea bun". (n mesa@
pentru Print. *l a plecat. Trebuie s" ," uceti si ,oi. Bun" !iua $ si capul isp"ru in nou.
Cum se p"rea c" nu mai e<ist" nici o sperant" e a obtine mai multe in2ormatii e la Bu2nit", &ill
se riic" 8n picioare si 8ncepu s" caute prin @ur, ,r9n s" se spele si sa m"n9nce ce,a. 0ns"
aproape numaiec9t, 8n pester" intr" un mic Eaun trop"in pe pietre cu copitele lui e capr".
$ Ah, 8n s29rsit te$ai tre!it, Eiic" a *,ei, !ise el. Poate n$ar strica s"$l tre!esti si pe Eiul lui Aam.
Trebuie s" porniti la rum 8n c9te,a minute, iar cei oi Centauri au a,ut bun"tatea s" ," lase s"
c"l"riti 8n spinarea lor, p9n" la Cair Para,el. )up" care a mai a"ugat cu ,oce @oas"B Eireste, ,"
ati seama ce 2a,oare nemaipomenit" ,i se 2ace, 2iin l"sati s" c"l"riti pe un Centaur. #$am mai
au!it p9n" acum e asa ce,a. #u$i 2rumos s"$i l"sati s" astepte.
$ (ne$i PrintulA a 2ost prima 8ntrebare pus" e *ustace si e Puleglum up" ce au 2"cut
ochi.
$ Aplecat s"$l 8nt9mpine pe Rege, tat"l lui, la Cair Para,el, r"spunse Eaunul, al c"rui nume era
Orruns. Corabia ;aiest"tii sale urmea!" s" intre 8n port in clip" 8n clip". -e pare c" Regele s$a
8nt9lnit cu Aslan $nu stiu ac" oar i s$a ar"tat 8ntr$o ,i!iune sau s$au 8nt9lnit 2at" 8n 2at" $
8nainte e a na,iga mai eparte, iar Aslan l$a 8ntors in rum si i$a spus c", atunci c9n ,a
a@unge 8napoi 8n #arnia, 8l ,a g"si acolo, astept9n$u$l, pe 2iul pierut e mult.
*ustace se sculase si 8mpreun" cu &ill 8l a@utau pe Orruns s" preg"teasc" micul e@un. 'ui
Puleglum i s$a spus s" r"m9n" 8n pat. (n Centaur pe nume Cloubirth, care era un
t"m"uitor celebru sau Ccum !icea OrrunsD un =,raci>, ,enea s"$i ,a" arsura e la picior.
$ AhF spuse Puleglum, parc" aproape satis2"cut, s" ,eeti c" o s" ,rea s"$mi taie piciorul e
la genunchi 8n @os. -" ,eeti ,oi ac" n$o 2i asa.
)ar 8i p"rea bine c" putea s" mai stea 8n pat.
;icul e@un a constat in ou" @um"ri si p9ine pr"@it", iar *ustace a 8n2ulecat cu po2t", e parc"
n$ar 2i m9ncat nimic 8nainte e culcare.
$ *hehei, Eiu al lui Aam, !ise Eaunul, pri,in cu un 2el e amiratie ce buc"toaie 8si 8n2una
*ustace 8n gur". #u$i ne,oie s" te gr"besti chiar at9t e cumplit. Cre c". nici Centaurii n$au
ispr",it 8nc" e m9ncat.
$ P"i, 8nseamn" c" s$au tre!it 2oarte t9r!iu, spuse *ustace. Pun pariu c" e trecut e ora !ece.
$ Oh, nu, !ise Orruns. *i s$au sculat 8nainte s" se lumine!e e !iu".
$ Atunci au asteptat pesemne al naibii e mult p9n" s" m"n9nce, spuse *ustace.
$ #u, n$au asteptat eloc, replic" Orruns. Au 8nceput s" m"n9nce 8n clipa 8n care s$au esteptat.
$ *i, r"cia raculuiF e<clam" *ustace. )ar "stia halesc at9t e mult la micul e@unA
$ *hehei, Eiu al lui Aam, cum e nu pricepi tuA Centaurii au un stomac e om si un stomac e
cal. -i, 2ireste, ambele cer m9ncare. Asa c" mai 8nt9i m"n9nc" gris cu lapte, rinichi, sunc",
omlet", 2riptur" rece, p9ine pr"@it", marmelaa, ca2ea si bere. -i, pe urm", se ocup" e partea
in ei, care e cal, p"sc9n cam o or", up" care 8ncheie cu niste p"sat cal, o,"! si un sac cu
!ah"r. Iat" e ce e asa o problem" s" in,iti un Centaur s" stea la tine peste .eeJ$en. ;are
problem", e2ecti,.
0n clipa aceea, se au!i !gomot e copite trop"in pe piatr", la gura pesterii, iar copiii riicar"
pri,irea. Cei oi Centauri, unul cu o barb" neagr", altul cu o barb" aurie 2lutur9nu$le peste
pieptul gol si robust, st"teau a2ar" si 8i asteptau, cu capul usor plecat pentru a putea pri,i 8n
pester", 8n acel moment, copiii e,enir" 2oarte politicosi si 8si terminar" iute micul e@un. #imeni
c9n ,ee un Centaur nu se g9neste c" e caraghios. -unt niste 2"pturi solemne si
maiestuoase, pline e o 8ntelepciune str",eche, 8n,"tat" e la stele? nu$i usor s"$i 8n,eselesti, si
nici s"$i 8n2urii, 8ns" m9nia lor e cumplit", re,"rs9nu$se ca un ,al nimicitor.
$ 'a re,eere, rag" Puleglum, spuse &ill, uc9nu$se l9ng" patul Omului$b"ltilor. 0mi pare
r"u c" te$am 2"cut pesimist.
$ -i mie 8mi pare r"u, !ise *ustace. Ai 2ost cel mai bun prieten in lume.
$ -per in su2let s" ne mai 8nt9lnim, a"ug" &ill.
$ #u prea sunt sanse, replica Puleglum. #u cre nici c" am s" apuc s"$mi re," ,echiul meu
.ig.am. -i Printul "la $ r"gut b"iat $ ar creeti c" e estul e puternicA #u m$ar mira s" aib"
o constitutie istrus" up" ce a tr"it at9tia ani sub p"m9nt. Te poti alege cu o boal" care
i!bucneste c9n nici nu te astepti.
$ PuleglumF !ise &ill. ;are 2arsor esti. *sti lugubru ca la 8nmorm9ntare, c9n 8n realitate nu$ti
mai 8ncapi 8n piele e 2ericire. -i ,orbesti e parc" ti$ar 2i 2ric" e orice, c9n e 2apt esti ,itea!
ca un $ ca un leu.
$ P"i, ac" tot a ,enit ,orba e 8nmorm9ntare, 8ncepu Puleglum, 8ns" &ill, care 8i au!ea pe
Centauri i!bin cu copitele 8n piatr", 8l surprinse enorm arunc9nu$se e g9tul lui si s"rut9nu$l
pe 2ata care sem"na a noroi, 8n timp ce *ustace 8i str9ngea m9na ,oiniceste. Pe urm", se
repe!ir" am9noi spre Centauri, iar Omul$b"ltilor, l"s9nu$se la loc 8n pat, 8si !ise 8n sinea luiB
=*i bine, nici 8n ,is nu m$as 2i g9nit c" 2ata asta ar 2i putut 2ace asa ce,a. )esi, e ce s" nu 2im
repti, sunt si eu estul e ar"tos>.
A c"l"ri pe un Centaur este, negresit, o mare onoare Csi 8n a2ar" e &ill si *ustace nu e<ist"
nimeni ast"!i pe lume care s" o 2i 2"cutD, 8ns" este teribil e incon2ortabil. C"ci cine tine la ,iata
lui nu s$ar 8ncumeta s" pun" saua pe un Centaur, or a c"l"ri irect pe spatele lui nu$i eloc
istracti,? mai ales ac", asa cum era ca!ul lui *ustace, n$ai mai c"l"rit nicioat". Centaurii
erau 2oarte politicosi si seriosi, cu un 2el e a 2i matur si istins, iar 8n timp ce str"b"teau la galop
p"urile #arniei, 2"r" s" 8ntoarc" eloc capul, le po,esteau copiilor espre 8nsusirile ierburilor si
ale r""cinilor, espre in2luentele plantelor, espre cele ou" nume ale lui Aslan, cu sensurile
lor, si tot 2elul e lucruri e acest 2el. )ar oric9t e tare i$a urut si au 2ost hurucati, cei oi
oameni ar a acum orice s" mai 2ac" o at" c"l"toria aceeaB s" ,a" poienile si pantele
str"lucin sub !"paa e peste noapte, s" 2ie 8nt9mpinati e iepuri, ,e,erite si p"s"rele, care 8ti
urau bun" imineata, s" mai respire iar"si aerul #arniei si s" au" glasul copacilor narnieni.
Au a@uns la r9u, ale c"rui ape str"lucitoare si albastre curgeau repee sub soarele e iarn",
merg9n e$a lungul lui p9n" up" ultimul po Ccare se a2la la micul or"sel Beruna, tihnit si cu
acoperisuri rosiiD? au trecut incolo cu un slep conus e un luntras, aic" e un Om al b"ltilor,
c"ci ei sunt cei care se 8neletnicesc cu na,igatia si pescuitul 8n #arnia. -i, up" ce au tra,ersat
riul, au continuat s" c"l"reasc" e$a lungul malului suic, a@ung9n cur9n la Cair Para,el. -i,
e<act c9n au sosit acolo, au ,"!ut corabia aceea sclipitoare pe care o ,"!user" c9n ,eniser"
la 8nceput 8n #arnia. Lasul plutea 8n susul r9ului, ca o pas"re urias". )in nou, toat" curtea se
aunase pe pelu!a ,ere intre castel si chei, pentru a$l 8nt9mpina si a$i ura bun ,enit acas"
Regelui Caspian. Rilian, care 8si schimbase hainele negre si se 8mbr"case acum cu o mantie
purpurie peste c"masa e !ale in argint, st"tea 2oarte aproape e marginea apei, cu capul
escoperit, pentru a$si primi tat"l? si Piticul Bunil" seea l9ng" el, 8n mica saret" tras" e un
m"gar. Copiii 8si "ur" seama c" nu a,eau cum r"!bate p9n" la Print prin toat" multimea
aceea si, oricum, se simteau acum estul e timi!i. Asa c" 8i rugar" pe Centauri s"$i mai lase s"
stea un pic 8n spinarea lor, ca s" poat" ,eea si ei ce se 8nt9mpl", peste capetele curtenilor. Iar
Centaurii se ar"tar" e acor.
)e pe puntea cor"biei se au!i peste ap" un sunet e tr9mbite e argintB marinarii aruncar" o
2unie? niste sobolani C-obolani ,orbitori, 2iresteD si niste Oameni ai b"ltilor a@unser" repee la
mal, une amarar" corabia. ;u!icantii, ascunsi une,a prin multime, 8ncepur" s" c9nte o
meloie trium2al" si solemn". -i, 8n scurt timp, galionul Regelui atinse cheiul, iar -obolanii
urcar" la bor, pe pasarel".
&ill se astepta s"$l ,a" cobor9n pe b"tr9nul Rege. 0ns", se pare c" se i,ise o 8ncurc"tur"
neasteptat". (n 'or, pali la 2at", ,eni pe t"rm si 8ngenunche 8n 2ata Printului si a lui Bunil".
)iscutar" toti trei, cu capetele apropiate, timp e c9te,a minute, 2"r" ca nimeni s" poat" au!i ce
,orbeau. ;u!ica r"suna 8n continuare, 8ns" se ,eea c" toat" lumea simte c" s$a 8nt9m$plat
ce,a. Pe urm", patru Ca,aleri, c"r9n ce,a si merg9n 2oarte lent, 8si 2"cur" aparitia pe punte,
8n momentul 8n care 8ncepur" s" coboare pasarela, se putu ,eea ce c"rauB un pat pe care
!"cea b"tr9nul Rege, 2oarte pali si nemiscat, 8l ase!ar" @os. Printul 8ngenunche l9ng" el si 8l
8mbr"tisa. Regele Caspian riic" m9na s"$si binecu,9nte!e 2iul. -i toata lumea o,ationa, ar
uralele acelea erau cam 2"r" ,lag", c"ci simteau cu totii c" ce,a nu era 8n regul". Pe urm",
brusc, Regelui 8i c"!u capul pe perne, mu!icantii se oprir" si se l"s" o t"cere e moarte. Printul,
8ngenunchin l9ng" patul Regelui, 8si puse capul l9ng" p"rintele s"u si pl9nse amarnic.
-e au!eau soapte si 2osnete e peste tot. &ill b"g" e seama c" toti care a,eau pe cap p"l"rii,
bonete, coi2uri sau glugi si le scoteau $ inclusi, *ustace. Pe urm", e easupra castelului se
au!ir" un 29s9it si un 29l29it e p9n!"? c9n se uit" 8ntr$acolo, ,"!u c" marele stinar, cu 'eul
auriu pe el, era coborit 8n berna. -i up" aceea, lent, nemilos, cu strune pl9ng"rete si cu sunete
e corn e!n""@uite, mu!ica 8ncepu in nouB e ata asta, o meloie s29sietoare.
-e "ur" am9noi @os e pe Centauri Ccare nici nu$i b"gar" 8n seam"D.
$ As ,rea s" 2iu acas", !ise &ill.
*ustace 8ncu,iint" in cap, 2"r" s" spun" nimic, si 8si musc" bu!a.
$ Am ,enit, rosti un glas pro2un 8n spatele lor. -e 8ntoarser" si 8l ,"!ur" pe 'eu 8n carne si
oase, at9t e str"lucitor, e real si e puternic, 8nc9t totul 8n @ur 8ncepu numaiec9t s" par" sters
si mohor9t 8n comparatie cu el. -i, 8n mai putin timp ec9t 8ti trebuie s" respiri o at", &ill uit" e
Regele #arniei, care murise, si nu$si mai aminti ec9t cum 8l 2"cuse ea s" ca" e pe st9nc" pe
*ustace, cum in cau!a ei o !b9rciser" aproape cu toate semnele, si totoat" 8i ,enir" 8n minte
toate cion"nelile si certurile. -i simtea ne,oia s" spun"=8mi pare r"u>, 8ns" nu putea ,orbi. Pe
urm", 'eul 8i trase spre el, in pri,iri, se aplec" si le atinse obra@ii pali!i cu limba, spun9nB
$ #u ," mai g9niti la asta. #u ,oi 2i 8ntoteauna mustr"tor. L$ati 8neplinit misiunea pentru care
,$am trimis 8n #arnia.
$ Te rog, Aslan, !ise &ill. Putem merge acas" acumA
$ )a. Am ,enit s" ," uc Acas", r"spunse Aslan. )up" care, eschise botul larg si su2l". )e
ata asta, nu mai a,ur" sen!atia c" !burau prin aer? simteau, 8n schimb, c" st"teau nemiscati,
iar r"su2larea s"lbatic" a lui Aslan 8mpingea tot mai eparte corabia, pe Regele mort, castelul,
!"paa si cerul e iarn". C"ci toate astea pluteau pierin 8n aer, ca niste rotocoale e 2um, si
intr$o at" se tre!ir" 8n lumina str"lucitoare a unei !ile in mie!ul ,erii, pe o iarb" moale si
m"t"soas", printre copaci 2alnici, l9ng" un p9r9u r"coros. L"!ur", atunci, c" se a2lau iar"si pe
;untele lui Aslan, sus e tot, easupra si incolo e Cap"tul 'umii une se 8ntinea #arnia. 0n
mo straniu, 8ns". mu!ica 2unebr", 8n amintirea Regelui Caspian, r"suna 8n continuare, esi nu$
ti "eai seama e une ,enea. P"seau e$a lungul p9r9ului, iar 'eul mergea 8n 2ata lorB si 'eul
se 2"cu at9t e 2rumos, iar mu!ica at9t e s29sietoare, 8nc9t &ill nici nu mai stia ce o
impresionase mai mult, e$o poiise pl9nsul.
Pe urm", Aslan se opri si copiii se uitar" 8n p9r9u. -i acolo, pe prunisul auriu e pe 2unul
p9r9ului, !"cea Regele Caspian, mort, iar apa curgea peste el ca o oglin" lichi". Barba lung"
si alb" 2lutura prin ap" ca o alg". Toti trei r"maser" acolo, 8n picioare, si pl9nser". Chiar si 'eulB
lacrimi mari e 'eu, 2iecare lacrima mai pretioasa ec9t ar putea 2i tot P"m9ntul, aca n$ar 2i
ec9t un iamant soli si unic. -i &ill obser,a ca *ustace nu ar"ta ca un copil care pl9nge si nici
ca un b"iat care pl9nge, ar n$ar ,rea s" se bage e seam", ci ca un ault care pl9nge. Cel
putin, asa i s$a p"rut ei? si, 8ntr$ae,"r, cum !icea ea, oamenii nu par a a,ea o ,9rst" anume pe
acel munte.
$ *u al lui Aam, spuse Aslan, u$te 8n esisul acela, smulge ghimpele pe care 8l ,ei g"si si au$
mi$l mie.
*ustace se supuse. +himpele a,ea cam trei!eci e centimetri si era ascutit ca o 2loret".
$ L9r"$mi$l 8n lab", Eiu al lui Aam, !ise Aslan, riic9n laba in 2at" si 8ntin!9n talpa imens"
spre *ustace.
$ Chiar trebuieA e!it" *ustace.
$ )a, 8i r"spunse Aslan.
-i atunci, 8nclest9nu$si intii, *ustace 8n2ipse ghimpele 8n talpa 'eului. Iar e pe locul
8ntep"turii iesi o pic"tur" imens" e s9nge, rosie cum n$a 2ost nimic in tot ce ati ,"!ut sau ,$ati
imaginat ,oi ,reoat" mai rosu pe lumea asta. -i pic"tura aceasta c"!u, pleosc"in, 8n ap"
peste trupul Regelui mort. 0n acel moment, mu!ica cea @alnic" 8ncet". Iar Regele mort 8ncepu s"
se trans2orme. Barba alb" i se 2"cu cenusie, iar in cenusie galben", pe urm" tot mai scurt",
p9n" isp"ru complet? iar obra@ii sco29lciti i se rotun@ir" rumeni si 2rumosi, riurile se nete!ir"?
ochii, acum eschisi, 8i rieau ,esel, la 2el ca si bu!ele. Brusc, s"ri 8n sus si r"mase 8n picioare
8n 2ata lor $ un b"rbat 2oarte t9n"r sau un b"iat. C&ill nu$si "ea seama e<act, 8ntruc9t oamenii
in tara lui Aslan nu au ,9rst" istinct". Chiar si 8n lumea aceasta, 2ireste, copiii cei mai
prosto,ani sunt si cei mai copil"rosi, la 2el cum aultii cei mai prosto,ani sunt si cei mai maturi.D
-i se repe!i spre Aslan, arunc9nu$se cu bratele, c9t putea el e bine, e g9tul urias al
acestuia? si 8l s"rut" pe Aslan, cu s"rutul lui puternic e Rege, iar Aslan 8l s"rut" la r9nul lui, cu
s"rutul s"u s"lbatic e 'eu.
0n cele in urm", Caspian se 8ntoarse spre ceilalti. -i, uimit, 8ncepu s" r9" e bucurie.
$ *iF *ustaceF !ise el. *ustaceF )eci p9n" la urm" tot ai a@uns la Cap"tul 'umii. ;ai tii minte
sabia mea gro!a,", pe care ai rupt$o pe -arpele e mareA
*ustace 2"cu un pas spre el, cu am9nou" m9inile 8ntinse, 8ns" pe urm" se trase 8napoi cu o
e<presie cam uimit"B
$ Ia te uit", e<traorinar, se b9lb9i el. Toate bune si 2rumoase. )ar nu aiA... Aic" nu estiA...
$ Oh, nu 2i n"t"r"u, !ise Caspian.
$ )ar, 2"cu *ustace, uit9nu$se la Aslan. #$a... n$a murit, parc"A
$ Ba a, !ise 'eul 2oarte 8ncetisor, aproape Casa i se p"ru lui &illD ca si cum ar 2i r9s. A murit.
;ulti oameni au murit, s" stii. Chiar si eu. Eoarte putini sunt cei care n$au murit.
$ Oh, !ise Caspian. 0nteleg ce te 2r"m9nt". Cre!i, pesemne, c" sunt ,reo sta2ie sau ,reo prostie
in asta. )ar nu$ti ai seamaA As 2i asta ac" as ap"rea 8n #arnia acumB 2iinc" locul meu nu
mai e acolo. Insa nu poti 2i o sta2ie 8n propria ta tar". As putea 2i o sta2ie, ac" m$as uce 8n
lumea ,oastr". #u stiu. )ar presupun c" nu$i nici a ,oastr", in moment ce sunteti aici.
O mare sperant" 8ncolti 8n inimile copiilor. Aslan, 8ns", 8si scutur" capul mitos.
$ #u, ragii mei, spuse el. C9n ," ,eti mai 8nt9lni cu mine aici, ,a 2i pentru a r"m9ne. )ar nu
acum. Trebuie s" ," 8ntoarceti 8n lumea ,oastr" pentru un timp.
$ )omnule, !ise Caspian. ;i$am orit intot$eauna m"car s" 8ntre!"resc lumea lor. * ce,a r"u
8n astaA
$ Acum, c" ai murit, 2iule, nu mai poti ori ce,a r"u, spuse Aslan. Lei ,eea lumea lor $ pentru
cinci minute in timpul lor. #u$ti ,a trebui mai mult ca s" 8nrepti lucrurile acolo. Pe urm", Aslan
8i e<plic" lui Caspian ce 8i astepta pe &ill si pe *ustace c9n se 8ntorceau 8n lumea lor,
po,estinu$i totul espre -coala *<perimental"? se p"rea c" stia si el la 2el e bine ca si ei.
$ Eiica mea, 8i !ise Aslan lui &ill, rupe o nuielus" in tu2isul acela.
&ill asa 2"cu? si e 8nat" ce a,u nuielusa 8n m9n", aceasta se preschimb" 8ntr$o cra,asa e
c"l"rie nou" si 2rumoas".
N Acum, ,oi, 2ii ai lui Aam, scoateti s"biile, spuse Aslan. )ar 2olositi oar partea 2"r" t"is, c"ci
nu 8mpotri,a r"!boinicilor ," trimit acum, ci 8mpotri,a lasilor si a copiilor.
$ Lii si tu cu noi, AslanA 8ntreb" &ill.
$ #u$mi ,or ,eea ec9t spinarea, spuse Aslan. 0i c"l"u!i rapi prin p"ure si, nu up" multi
pasi,
0n 2ata lor ap"ru !iul -colii *<perimentale. Pe urm", Aslan trase un r"get, e soarele se !g9lt9i
pe cer, iar !ece metri e !i se n"ruir" sub ochii lor. Prin sp"rtur", se !"reau tu2isurile si
arbustii, precum si acoperisul s"lii e gimnastic", toate sub acelasi cer mohor9t e toamn", pe
care 8l ,"!user" 8nainte ca a,enturile lor s" 8nceap". Aslan se 8ntoarse spre &ill si *ustace,
su2l9n spre ei si ating9nu$le 2runtile cu limba. Pe urm", se lungi prin cr"p"tura pe care o
2"cuse 8n !i, cu spinarea sa aurie spre Anglia si cu 2ata sa omneasc" 8nspre t"r9murile lui. 0n
aceeasi clip", &ill ,"!u alerg9n spre ei, printre a2ini, 2iguri pe care le cunostea prea bine.
Aproape toat" bana era acolo $ Aela Penny2ather, Cholmonely ;a@or, *ith Uinterblott,
-orner =Bubosul>, Bannister babanul si ur9ciosii e gemeni +arret. Brusc, 8ns", se oprir".
*<presia e pe 2etele lor se schimb" si toat" r"utatea, 8n2umurarea, cru!imea si nemernicia
isp"rur" aproape complet, 8n locul lor instal9nu$se o mare groa!". C"ci ,"!ur" !iul pr"busit
si un leu, mare c9t un ele2ant, !"c9n 8n sp"rtur", precum si trei siluete 8n haine str"lucitoare,
cu arme 8n m9n", n"pustinu$se spre ei. -i, a,9n 8n m"ulare puterea lui Aslan, &ill lo,ea cu
cra,asa 8n 2ete, 8n timp ce Caspian si *ustace i!beau cu osul s"biilor 8n b"ieti, ast2el 8nc9t 8n
ou" minute toti huliganii 2ugeau 8nnebuniti, !bier9nB
$ #e omoar"F EascistiiF 'eiiF Asa ce,a nu se 2ace.
-i pe urm" )irectoarea iesi 8n 2ug" a2ar", s" ,a" ce se 8nt9mpl". Iar c9n ,"!u leul, !iul
spart, pe Caspian, pe &ill si pe *ustace Cpe care nici nu$i recunoscu m"carD, o apucar"
panaliile si intr" 8napoi 8n cl"ire, une tele2ona la politie, spun9nu$le tot 2elul e ba!aconii cu
un leu sc"pat e la circ si cu niste pusc"riasi e,aati, care "r"maser" !iurile si umblau cu
sabia scoas", 8n toiul acestei te,aturi cumplite, &ill si *ustace se strecurar" tiptil 8n"untru, une
8si schimbar" straiele str"lucitoare, 8mbr"c9nu$se cu hainele lor obisnuite, iar Caspian se
8ntoarse 8n lumea lui. -i !iul, la porunca lui Aslan, se 2"cu 8ntreg, ca 8nainte. C9n sosi politia si
nu g"si nici urm" e leu, !i spart sau pusc"riasi, ,"!9n$o, 8n schimb, pe )irectoare
comport9nu$se ca o ement", se porni numaiec9t o anchet" general". Iar cu oca!ia acestei
anchete au iesit la i,eal" tot 2elul e lucruri espre -coala *<perimental"? ,reo !ece persoane
au 2ost e<matriculate. )up" aceea, prietenii )irectoarei au constatat c" nu mai era bun" e
)irectoare, asa c" au 2"cut$o Inspectoare, ca s" aib" e$a 2ace cu alti )irectori. -i c9n au
constatat c" nu era bun" nici m"car e asa ce,a, au b"gat$o 8n Parlament, une e atunci a
tr"it 2ericit".
*ustace si$a 8ngropat hainele 2rumoase, 8n mare tain", 8ntr$o noapte, une,a pe terenul in
incinta scolii, 8ns" &ill s$a 2o2ilat cu ale ei acas" si le$a purtat la un bal mascat, 8n ,acanta
urm"toare. Iar 8ncep9n in acea !i, situatia s$a ameliorat mult la -coala *<perimental", care a
e,enit o institutie e 8n,"t"m9nt estul e bun". &ill si *ustace au r"mas mereu prieteni.
)eparte e tot, 8ns", 8n #arnia, Rilian l$a 8nmorm9ntat pe tat"l lui, Caspian #a,igatorul, al
Kecelea up" nume, purt9n oliu up" el. Rilian a c9rmuit cu estoinicie, iar tara a 2ost 2ericit"
8n ,remea lui, esi Puleglum Cal c"rui picior a 2ost ca nou 8n trei s"ptam9niD atr"gea aesea
atentia c" up" o imineat" 8nsorit", up"$amia!a plou", asa c" nu te poti astepta ca un lucru
bun s" ure!e.
)eschi!"tura in coasta ealului n$a mai 2ost astupat" si aesea, 8n !ilele 2ierbinti e ,ar",
narnienii intr" acolo, cu cor"bii si 2elinare, cobor9n p9n" la ap", une na,ighea!" 8ncolo si
8ncoace, c9nt9n pe marea subteran" rece si 8ntunecoas", istorisinu$si unii altora po,esti
espre orase care se a2l" la mari a9ncimi, eesubt. )ac" a,eti ,reoat" norocul s" ," uceti
8n #arnia, tineti minte s" ," uitati la pesterile acelea.
#OTIT: BIOBIB'IO+RAEIC:
C'IL* -TAP'*- '*UI- C/575$l7%3D, critic, teolog, autor e science 2iction si literatur" pentru
copii.
#"scut la Bel2ast, a 2ost in anii copil"riei un cititor pasionat care s$a e<ersat e timpuriu 8n arta
scrisului. ;oartea mamei sale, c9n el a,ea oar !ece ani, a 8nsemnat s29rsitul unei copil"rii
2ericite si ocrotite si totoat" 8nt9lnirea cu o nou" lume, cea a scolilor si internatelor e b"ieti.
Aolescentul si$a g"sit re2ugiul 8n mitologie si 8n mu!ic", si$a pierut creinta 8n )umne!eu, ar
a continuat s" scrie. A repurtat c9te,a succese scolare, iar mai t9r!iu a publicat un ,olum e
poe!ii si a 8nceput s" stuie!e limbi clasice si 2iloso2ia la O<2or, 8n 8ncheierea stuiilor, s$a
eicat literaturii engle!e, iar in /723 a 2ost primit la ;agalen College, remarc9nu$se ca un
e<celent orator si asc"l, 8n aceast" perioa", casa lui a e,enit locul e 8nt9lnire a unui grup
e scriitori, printre care se num"ra si &.R.R. TolJien. 0n /731 s$a mutat la Cambrige, une a
e,enit primul titular al Caterei e literatur" engle!" meie si renascentist".
0ntre /727 si /73/, C.-. 'e.is s$a recon,ertit la crestinism, iar aceast" important" e<perient" a
e,enit o surs" si o constant" a 8ntregii sale opere, 8ncep9n cu prelegerile si cu lucr"rile sale
e specialitate si p9n" la trilogia -E COut o2 the -ilent Planet? Perelanre? That 6ieous
-trengthD sau ciclul e po,estiri 2antastice pentru copii CRO#ICI'* )I# #AR#IA.