1

Agrometeorologie 24.1.2014
Radiatiile Solare (RS)

Orice corp aflat la o temp. superioara temp. de 0 k, emite radiatii electomagnetice ale
caror proprietati depind de natura si temperatura sa. Radiatiile emise contin unde de diferite
lungimi cu intensitati diferite.
- La orice temp. exista o lungime de unda pt. care intesnsitatea undei este maxima (legea
Wien).
- Puterea radianta totala creste rapid cu cresterea temp. (legea Stefan-Boltzmann).
- Orice corp este simultan un emitator si un absorbant de radiatie.
- O parte din energia radianta pe suprafata unui corp este reflectata , iar restul este
absorbita.
- Un bun absorbant este si un bun emitator, iar un absorbant slab este un emitator slab.
- Un absorbant slab este un bun reflector. De aceea un bun reflector este un emitator slab.
- Planetele emit in principal radiatie IR.
- Radiatia emisa de soare (S) cuprinde radiatia electromagnetica si radiatia corpusculara.
Radiatia elecromagnetica are un spectru continuu de la radiatiile X, cu lungimi de unda mici,
pana la undele radio cu lungimi de unda foarte mari. Datorita temp. sale ridicate, soarele
emite, in principal, radiatie electromagnetica.
Spectrul radiatiilor electromagnetice cuprinde ca domenii preincipale:
- Radiatiile UV invizibile, au lungime de unda mica si un pronuntat efect chimic, rep.
cca 7% din energia totala a radiatiilor solare.
- radiatiile vizibile (viz) - au lungime de unda intre 360-760 nm. si rep. cca 48% din energia
totala a radiatiilor solare. Sunt denumite radiatii fotosintetic active.
- radiatiile infrarosii (IR) - au lungime de unda mare (760-300.000 nm), sunt invizibile si au
un efect termic pronuntat. Rep. aproximativ 43% din energia totala a radiatiilor solare.

2

Repartitia energiei in spectrul solar depinde si de atitudine, astfel:
- la supr. terestra intensitatea si compozitia spectrala de radiatii solare este modificata
datorita fenomenelor de absorbtie si difuzie din atmosfera.
- intensitatea radiatiei scade puternic atat in zona radiatiilor de unda scurta, cat si in
domeniul radiatiilor de unda lunga.
- radiatiile cu radiatie solara mai mica de 290 nm nu ajung la supr. terestra, fiind absorbite
de ionosfer si de stratul de ozon, la fel si cele cu RS. mai mari de 4000 nm.

Radiatia solara directa (RSD)
Radiatia care provine direct de la discul solar si care ajunge nemodificata (
nedifuzata,reflectata) la suprafata terestra este numita radiatie silara directa (RSD).
- In atmosfera RSD sufera modificari de intensitate si comp. spectrala, astfel incat
intensitatea RSD are valori diferite la nivele diferite in atmosfera.
- La limita superioara a atmosferei, intensitatea radiatiei solare poate fi considerata
constanta.
- Intensitatea RS la limitei superioare ale atmosferei, adica RS primita in unitatea de timp de
o supr. cu aria egala cu unitatea asezata normal pe directia razelor solare pt. o distanta
mediei soare-pamant este se numeste constanta solara (IO). RSD ce cade pe o supr.
orizontala se numeste insolatia de pe suprafata respectiva.
- La trecerea prin atmosfera, o parte a radiatiei solare este absorbita, alta este
difuzata/reflectata, iar o parte importanta a sa ajunge insa la suprafata pamantului
(insolatie). Toate aceste procese sunt simultane si conduc scaderea intensitatii (extintia)
RS.
- Absorbtia RS este un proc. selectiv, complex, gazele din atmosfera absorb in proportii
diferite radiatii de lungime de unda scurta si lunga.
- Ozonul absoarbe cel mai puternic radiatiile UV.

3
- Oxigenul si azotul absorb radiatii cu lungime de unda mai mica de 220 nm.
- Vaporii de apa au o absorbtie puternica in domeniu IR.
Difuzia radiatiei solare
Fenomenul de difuzie det. culoarea luminii solare directe.
- radiatia solara pierde componente din spectrul vizibil prin absorbtie si prin difuzie, in cazul
difuzie fiind culoarea radiatiilor albastre
- difuzia la particule depinde de marimea si nr. acestora si nu de lungimea de unda
- atunci cand predomina difuzia pe particule, cerul apare cu o culoare alb-laptoasa
- absorbtia si difuzia determina scaderea intensitatii radiatiei (fenomen direct prop. cu
grosimea stratului de aer strabatut)
- suma dintre radiatia solara directa (D) si radiatia difuza rep. radiatia globala/totala (Q)

Reflexia radiatiei solare
Toate radiatiile din spectrul solar sunt refectate la fel, indiferent de lungimea de unda.
Capacitatea de reflexie a unei suprafete se numeste albedo (raportul procentual intre
radiatia reflectata in toate directiile si cea incidenta).
- Albedoul supr. terestre depinde de natura, de gradul de rugozitate si de culoarea
corpurilor.
- Suprafetele umede au albedo decat cele uscate (capacitate de absorbtie mai mare).
- Diferitele tipuri de sol au albedo diferit.
- Norii au capacitate de reflexie mare ce depinde de grosimea si densitatea lor.

Radiatia terestra si atmosferica
Absorbind o parte din energia solara, pamantul se incalzeste si emite,la randul sau, o
radiatie numita radiatie terestra (doar in IR).

4
- In urma emisiei de radiatie supr. pamantului se raceste in timpul noptii (in timpul zilei
pierderea de radiatie este compensata de RSD).
- Absorbind atat RS cat si pe cea terestra atmosfera se incalzeste si emite, la randul sau,
radiatie atmosferica.
- Aceasta radiatie se propaga in toate directiile; componenta indreptata spre pamant
constituie contraradiatia atmosferei (in domeniul IR).
- Absorbtia este mai puternica atunci cand cerul este acoperit cu nori.
- Atmosfera, lasand sa treaca RS si absorbind radiatia termica IR, impiedica pierderea
caldurii si exercita un efect de sera.
- Viata terestra exista datorita efectului de sera natural.