Protectii prin relee

2012-2013

PROTECTIA DIFERENTIALA _VARIANTE



1.Protectia diferentiala homopolara

Protectia diferentala homopolara detecteaz defcetele cu pmntul la transformatoare de
putere, bobine de reactanta, masini electrice al caror punct neutru este legat la pamant. O condiie
esentiala este ca un transformator de curent este instalat pe legtura punctulu neutru la pamant, adic
ntre punctul neutru si pmnt. Zona de protectie este definita intre transformatorul de curent de pe
legatura la pamant i cele trei transformatoare de pe cele trei faze. Exemplele sunt ilustrate n figurile
1-3.

REF
Fgura 1: Protectia diferentiala homopolara pentru un transformator cu neutrul legat la pamant


REF
Fgura 2: Protectia diferentiala homopolara pentru un transformator cu neutrul izolat (cu
bobina pentru crearea punctului neutru)

1 / 5
Protectii prin relee
2012-2013

REF
Fgura 3: Protectia diferentiala homopolara pentru bobine de reactanta

n timpul funcionrii normale, pe legatura la pamant nu circula curentul I
SP
, suma curenilor
de faza 3I0 = IL1 IL2 + + IL3 find zero, de asemenea.
Atunci cnd apare o punere la pmnt n zona protejat (Figura 4), un curent homopolar va strabate
legatura la pamant a neutrului.

Fgura 4: Exemplu de defect intr-un transformator (cu distributia curentilor)

Atunci cnd apare o punere la pmnt n afara zonei protejate (Figura 5), curentul homopolar
ISP, dar cuentul homopolar (rezidual) al cewlor trei faze va fi de aceeasi valoare, dar in opozte de
faza cu curentul homopolar I
SP
.


2 / 5
Protectii prin relee
2012-2013

Fgura 5: Exemplu de defect in afara zonei protejate (cu distributia curentilor)

Cand apare un defect in interiorul zonei protejate, un curent homopolar poate aparea datorita
saturarii diferite a transformatoarelor de curent in conditiile unui curent de scurtcrcuit. Acest curent
poate simula un defect intern zonei protejate, iar protectia trebuie desenzibilizata fata de aceste
conditii. Pentru astfel de situatii, protectia diferentiala homopolara foloseste metode de franare care
pe langa amplitudine, utilizeaza si faza curentilor.
Protectia diferentiala homopolara compara componenta fundamentala a curentului care
circula prin legatura la pamant, denumit 3I0, cu componenta fundamentala a sumei curentilor de
faza, denumita 3I0. Astfel,
3I0' = ISP
3I0" = IL1 + IL2 + IL3
Functionarea protectiei este definita in Figura 11 din slide-ul 3/21.


2. Protectia diferentiala transversala
In cazul a doua linii paralele care leaga intre ele doua statii (constituind o asa-numita ,,linie
dubla" sau ,,linie cu dublu circuit") protectia maximala directionala nu mai poate actiona selectiv.
Aceasta se observa usor din figura 6, in care este reprezentata o portiune de retea constituita dintr-o
asemenea linie, avand surse la ambele capete.
In cazul cand circuitele acestei linii sunt echipate la fiecare capat cu cate o protectie maximala
directionala in doua trepte, exista pericolul ca un defect aparut, de exemplu, pe circuitul I, in
apropiere de mijlocul liniei, sa nu fie sesizat de protectiile rapide si la ambele capete (sau numai la un
singur capat, ceea ce nu schimba situatia) sa actioneze protectiile temporizate, care nu pot avea timpi
diferiti de actionare si astfel, pentru un defect pe o linie, sa fie deconectate ambele linii.
Pentru liniile cu dublu circuit se foloseste aproape intotdeauna o protectie speciala, realizata
cu relee directionale intr-un montaj deosebit, care asigura deconectarea rapida si selectiva a
circuitului defect. Aceasta este protectia diferentiala transversala directionala, numita si protectie in
octava, a carei schema de principiu (pe o faza) este reprezentata in figura 7
.
Figura 6 - Linie dublu circuit

3 / 5
Protectii prin relee
2012-2013

Figura 7 - Protectia diferentiala transversala

Protectia, care este comuna pentru ambele linii in fiecare statie, se compune in esenta pe
fiecare faza dintr-un element de pornire, realizat printr-un releu maximal I si dintr-un element de
selectie, realizat printr-un releu directional. Releul maximal si bobina de curent a releului directional
sunt parcurse de diferenta curentilor de pe cele doua linii, adica (daca pentru simplificarea
rationamentului se considera ca raportul de transformare al transformatoarelor de curent este egal cu
1) de curentul i1-i2 . La aparitia unui defect pe una dintre linii, curentul I1 va fi diferit de curentul I2,
curentul mai mare fiind cel de pe linia avariata (diferenta va fi numai in ceea ce priveste valoarea,
defazajul celor doi curenti fata de tcnsiunea care ii determina fiind acelasi). In felul acesta, se inchide
unul dintre contactele releului directional, dupa cum I1 > I2 sau I2 > I1, deci dupa cum defectul este
situat pe o linie sau pe alta si actionarea este selectiva.
Rezulta ca protectia diferentiala transversala directionala este selectiva si rapida, nefiind
necesara nici o esalonare in trepte de timp. Totusi ea nu asigura deconectarea rapida a defectelor de
pe intreaga lungime a liniilor, iar unele portiuni mici ale acestora, in apropierea statiilor, nu sint
protejate de loc. Portiunea de linie pe care defectele nu sint izolate rapid de la ambele capete, ci
numai de la un capat rapid, iar de la al doilea abia dupa ce s-a produs declansarea la un capat,
constituie asa numita zona de actionare in cascada a protectiei (actionarea are loc in cascada, intai la
un capat si apoi la celalalt). Pentru fiecare protectie diferentiala transversala, zona de actionare in
cascada este situata la capatul opus celui in care este instalata.

Figura 8 - Protectia diferentiala transversala-actionarea in cascada

Este usor de observat ca in cazul unui defect pe una dintre linii in apropierea statiei B, curentii
4 / 5
Protectii prin relee
2012-2013
5 / 5
I
1
si I
2
sunt aproape egali si deci diferenta i
1
- i
2
este aproape nula si nu poate determina pornirea
protectiei. Cu cat I
P
(curentul de pornire al potectiei) este mai mare, cu atat distanta fata de statia B, la
care trebuie sa se produca un defect pe linie pentru ca diferenta dintre cei doi curenti de scurtcircuit
sa determine pornirea, este mai mare. Deci, pentru o anumita zona masurata incepand din statia B pe
fiecare linie, notata cu lcasc protectia din statia A nu porneste. In statia B insa unde curentii sunt
evident foarte diferiti (daca in B nu exista surse ei sint chiar de sensuri contrare si i
1
- i
2
= 2i
1
),
actionarea se produce corect. Presupunand ca defectul se produce pe linia 1, se observa ca dupa
declansarea intreruptorului I
lB
curentul de scurtcircuit circula dinspre A numai pe linia 1 si deci
(diferenta i
1
-- i
2
fiind egala cu i
1
) actioneaza si protectia din A. In mod similar protectia din B are o
zona, situata in apropierea statiei A, in care ea nu porneste decat dupa ce s-a produs declansarea din
A ; aceasta zona pe care o notam cu z
casc
, depinde de valoarea curentului de pornire al protectiei din
B.