You are on page 1of 80

SUN TZU

ARTA RZBOIULUI
Not biografic
1
Sun Tzu era originar din Statul Ch'i. Datorit crii !ale
de!"re arta rz#oiului$ el a o#inut o audien la %o Lu$
regele Statului &u.
2
Ho Lu spuse: $.'i(a) citit *n *ntregi)e cele trei!"rezece
articole$ do)nule".
3
+oi "roceda la o )ic de)on!traie a
artei de a !t",ni )i-carea tru"elor?"
Sun Tzu r!"un!e: "Pot".
%o Lu *ntre#: "+oti .ace acela-i lucru -i cu femeile?"
Sun Tzu spuse: "Da",
De *ndat$ regele *-i ddu *ncu/iinarea -i ordon ! .ie
adu!e de la curte o !ut o"tzeci de .e)ei .ru)oa!e.

Sun Tzu le re"artiz *n dou co)"anii -i "u!e *n .runtea


lor "e cele dou concu#ine "re.erate ale regelui. 0l le
*n/ "e toate ! "oarte o hale#ard. A"oi el !"u!e: "1tii
unde !e g!e-te ini)a$ unde !e g!e!c ),na drea"t$
),na !t,ng -i !"atele?"
2e)eile !"u!er: 31ti)3.
!un Tzu spuse" "#$n% o&%on "2aa3 *ntoarcei(/ cu .aa$ ini)a
ctre )ine" c$n% spun "St,nga3 *ntoarcei(/ ctre ),na
!t,ng" c$n% spun "Drea"ta3 ctre drea"ta" c$n% spun "'napoi"
(ntoarcei()i !"atele3.
2e)eile !"u!er: "A) *nele!3.
Du" enunarea ace!tor "regtiri$ au .o!t "regtite ar(
)ele clului.
)
Sun Tzu re"et ordinele de trei ori -i le e4"lic de cinci
ori$ du" care #tu !e)nalul "e to#: "5ntoarcei(/ la
drea"ta." *emeile iz#ucnir *n r,!.
Sun Tzu zise: "Dac indicaile nu !unt clare -i ordinele n(au
.o!t co)"let e4"licate$ e!te /ina co)andantului3. 0l )ai
re"et ordinele de trei ori -i le e4"lic de cinci ori -i #tu "e
to# !e)nalul de *ntoarcere la !t,nga. Din nou fe)eile
iz#ucnir *n r,!.
Sun Tzu zise: "Dac indicaile nu !unt clare -i ordinele nu
!unt e4"licite$ e!te /ina co)andantului. Dar dac indicaiile
au .o!t e4"licate -i ordinele nu !unt e4ecutate con.or) legii
1 A-a cu) .igureaz *n S.C$ Sun Tzu &u Chi Lieh Chuan.
2 +rocedeu o#i-nuit "entru a(-i a!igura un "rotector "utenic
3 Acea!t a.ir)aie do/ede-te nu)ai c e4i!tau
trei!"rezece a&ticole (n momentul c$n Ssu +a #,-ien a &e%actat S#.ul.
4 Du" alt /er!iune$ nu)rul lor era de trei !ute.
5 +entru a arta c el /or#ea !erio!
)ilitare$ acea!ta *n!ea)n cri) din "artea o.ierilor3. A"oi
el ordon6 c"itanii co)"aniei de drea"ta -i acelei de
!t,nga ! .ie deca"itai.
Regele !tatului &u$ care de la tera!a !a$ a!i!ta la !cen$
/zu c cele dou concu#ine ale !ale )ult iu#ite /or .i
e4ecutate. 0l !e *n.rico- -i tri)i!e *n gra# "e a7utorul !u
de c,)" ! duc )e!a7ul ur)tor: "0u -tiu acu) c
generalul e!te ca"a#il ! .olo!ea!c tru"e$ .r ace!te
dou concu#ine hrana )ea nu /a )ai a/ea nici un gu!t.
Dorina )ea e!te ca ele ! nu .ie e4ecutate3.
Sun Tzu r!"un!e: "Se&/ito&ul /o!tru a "ri)it de7a de la /oi
in/e!titura de co)andant -e." a-adar$ c,nd co)andantul
e!te *n .runtea ar)atei$ el nu e!te o#ligat ! acce"te toate
ordinele !u/eranului3.
0l ordon deci ca cele dou .e)ei$ care co)anda!er
tru"ele ! .ie e4ecutate$ ca ! dea un e4e)"lu. A"oi el
nu)i *n .runtea co)"aniilor "e cele care ocu"au gradul
i)ediat in.erior.
Du" aceea din nou$ el ddu dru)ul la to# -i .e)eile
!e *ntoar!er la !t,nga$ la drea"ta$ cu .aa$ cu !"atele$ !e
"u!er *n genunchi$ !e ridicar toate$ e4act cu) cerea
e4erciiul i)"u!. 0le nu *ndrzni!er ! .ac nici cel )ai
)ic zgo)ot.
Sun Tzu tri)i!e atunci un )e!ager regelui "entru a(i
duce -tirea ur)toare: "Tru"ele !unt acu) *n ordine. Regele
"oate co#or* "entru a le trece *n re/i!t -i a le in!"ecta. 0le
"ot .i .olo!ite du" /oia regelui$ ele "ot )erge "rin .oc -i
"rin a"3.
0e1ele %in 2u spuse: "8eneralul "oate ! !e retrag *n
a"arta)entele !ale -i ! !e odihnea!c. 0u nu dore!c !
/in ! le in!"ectez3.
Sun Tzu spuse: "0e1elui nu.i plac %ec$t cu/intele goale. 0l nu(i
ca"a#il ! le "un *n "ractic3.
%o Lu *-i ddu atunci !ea)a de ca"acitile lui Sun Tzu
ca -e. al ar)atei -i$ ca ur)are$ *l nu)i general. Sun Tzu
"ro/oc "uternicul !tat Ch'u la /e!t -i "trun!e *n 9ing" la
nord$ el a)enin Statul Ch'i -i Chin.
3
Dac nu)ele de &u
!(a ilu!trat "rintre acelea ale !eniorilor .eudali$ e!te *n "arte
datorit realizrilor lui Sun Tzu :9ueh Chueh Shu !"une:
"Dincolo de +oarta &u la &u %!ieh$ la o di!tan de zece li$
!e a.l un )are )onu)ent fune&a&, ca&e este acela al lui Sun Tzu.
4
6 ;ici un alt docu)ent i!toric nu /ine ! coro#oreze ace!te
in.or)aii.
7 2raza *ntre "aranteze a .o!t adugat ca *n!e)nare de
Sun %!ing 9en. Lucrarea "e care o citeaz e!te "ro#a#il
a"ocri.. 0a ar data din !ec. al I<(lea *.C. !au la o dat
ulterioar. &u %!ieh e!te )oderna Su Chou.

I
Evaluri
8
Sun Tzu a spus:
5. Rz#oiul e!te o "ro#le) de o i)"ortan /ital
"entru Stat$ do)eniu al /ieii -i al )orii$ calea care duce
!"re !u"ra/ieuire !au !"re ni)icire.
6
0 nea"arat nece!ar !
.ie !tudiat temeinic.
Li #,-uan: "Ar)ele !unt in!tru)ente de ru augur3.
Rz#oiul e!te o "ro#le) !erioa!" ne te)e) c oa)enii n(
ar tre#ui ! "ornea!c la rz#oi .r re.lecia "e care
ace!ta o )erit.
2. 0/aluai.l deci *n .uncie de cinci .actori .unda)entali
-i co)"arai cele -a"te enu)erate
57
mai %epa&te.
3. +ri)ul dintre ace-ti .actori e!te in.luena )oral" cel
de(al doilea$ condiiile at)o!.erice$ al treilea$ terenul$ al
"atrulea$ co)andantul -i al cincilea$ doctrina.
55
#,an1 8u: "Ordinea enu)errii de )ai !u! e!te "er.ect
clar. C,nd !e ridic tru"e "entru a "ede"!i "e cei /ino/ai$
con!iliul te)"lului ine !ea)a$ )ai *nt,i$ de #un/oina
!u/eranilor -i de *ncrederea "o"oarelor lor$ a"oi de
o"ortunitatea anoti)"ului -i$ *n !.,r-it$ de di.icultile
8 Titlul *n!ea)n "calcule", ""lanuri3.+ri)ul "unct de!"re care
!e /or#e-te e!te o"eraiunea "e care noi o nu)i) e/aluare
:!au a"reciere= a !ituaiei.
9 /ariant: "#a& "c,)"ul de #tlie e!te locul /ieii -i al
)orii -i "rz#oiul3 calea care duce !"re !u"ra/ieuire !au
!"re ni)icire3.
10 Sun %!ing 9en ur)eaz aici "e Tung Tien -i la! deo"arte
caracterul Shih: "5ntre#ri3$ "facto&i" sau "p&o9le)e3. 2r ace!t
caracter /er!etul nu are nici un !en!.
11 :ici Tao este t&a%us p&in "in.luen )oral . 0l e!te$ *n general$
redat "rin e4"re!ia "calea drea"t3. Aici el !e re.er la
)oralitatea gu/ernului -i$ *n !"ecial$ la aceea a !u/eranului.
Dac !u/eranul conduce cu dre"tate -i #untate$ el
ur)eaz dru)ul dre"t !au calea drea"t$ -i a!t.el "ractic
un grad !u"erior de in.luen )oral. Caracterul 2a$ redat
aici "rin cu/,ntul "doctrin3 *n!ea)n$ *n "ri)ul r,nd$ "le1e"
sau ")etod3. 5n titlul lucrrii el este t&a%us p&in "art3. Dar *n
/er!etul >$ Sun Tzu "recizeaz c aici el /or#e-te de ceea
ce noi nu)i) doctrin.
to"ogra.ice. Du" o deli#erare a"ro.undat a!u"ra ace!tor
trei "unte$ un general e!te de!e)nat "entru a "orni
atacul.
52
De *ndat ce tru"ele au trecut .rontierele$
re!"on!a#ilitatea legii -i a co)anda)entului *i incu)#
generalului3.
. +rin in.luena )oral *neleg ceea ce deter)in
ar)onia dintre "o"or -i conductorii lui$ .c,ndu(i !(i
ur)eze *n /iat -i *n )oarte$ .r ! !e tea) c(-i "ri(
)e7duie!c zilele.
53
#,an1 8u: ?Cu !ingura condiie ca oa)enii ! .ie tratai cu
#untate$ dre"tate -i echitate -i ! li !e acorde *ncredere$
ar)ata /a a/ea !"irit de echi" -i toi /or .i .ericii !(-i
!er/ea!c -e.ii. Cartea @eta)or.ozelor !"une: "Cu #ucuria
de a trece "e!te greuti$ "o"orul uit "ericolul de
)oarte3.A
). +rin condiii )eteorologice *neleg 7ocul reci"roc al
.orelor naturii$ e.ectele .rigului iernii -i ale cldurii /erii$ -i$
de a!e)enea$ conducerea o"eraiunilor )ilitare *n acord cu
anoti)"urile.
5
3. +rin teren$ *neleg di!tanele$ u-urina !au di.icultatea
de a le !tr#ate$ lrgi)ea !au *ngu!ti)ea terenului -i
-an!ele de /ia !au de )oarte "e care le o.er.
+ei 8ao #,-en: "...C,nd conduci tru"e$ e!te "ri)ordial !
cuno-ti dinainte caracteri!ticile terenului. 'n .uncie de
di!tane$ !e "oate "une *n a"licare un "lan de inter/enie
indirect !au de aciune direct. Cuno!c,nd gradul )ai
)ult !au )ai "uin )are de u-urin !au de di.icultate cu
care "oate .i "arcur! terenul$ e!te "o!i#il ! e/aluezi dac
e!te )ai a/anta7o! ! .olo!e-ti in.anteria !au ca/aleria.
1tiind unde !e *ngu!teaz -i unde !e lrge-te terenul$ !e
/a "utea calcula )ri)ea e.ecti/elor ce tre#uie anga7ate.
1tiind unde tre#uie ! !e dea #tlia$ -tii *n ce )o)ent
12 04i!t$ *n chinez$ ter)eni "reci-i$ care nu !e "ot di!tinge
#ine cu/,ntul "atac3. Chang 9u .olo!e-te o e4"re!ie care
literar *n!ea)n "a "ede"!i "e /ino/ai3. Alte caractere au
!e)ni.icaii "reci!e ca "a ataca "e .uri-3$ "a ataca "e
nea-te"tate3$ "a sup&ima pe &e9eli", a supune", etc.
13 <ariant6 "In.luena )oral e ceea ce deter)in acordul
"o"orului cu !u"eriorii !i...3 T!'ao T!'ao !"une c$ "entru a
conduce "o"orul "e calea :!au co)"ortarea= drea"t
tre#uie !(l in!truie-ti.3
14 0!te e/ident c$ caracterul T'ien$ cerul$ are *n ace!t
/er!et !en!ul de "condiii )eteorologice3$ "e care *l are
a!tzi.
tre#uie !(i concentrezi !au !(i di!"er!ezi .orele.
5)
4. +rin co)anda)ent B autoritate *neleg calitile de
*nele"ciune$ de dre"tate$ de o)enie$ de cura7 -i de !e(
/eritate ale generalului.
Li #,-uan: ?Ace!te cinci caliti !unt cele ale generalului.
De aceea$ *n ar)at e!te nu)it "0espectatul".;
Tu +u: "...Dac co)andantul e!te *nze!trat cu *ne(
le"ciune$ el e!te *n )!ur !(-i dea !ea)a de !chi)#area
!ituaiei -i ! acioneze "ro)"t. Dac e!te dre"t$ oa)enii
!i /or -ti e4act ce reco)"en!e -i "ede"!e li !e cu/in. Dac
e!te o)eno!$ el *-i iu#e-te !e)enul$ *i *)"rt-e-te !enti(
)entele -i(i "reuie-te )unca -i o!teneala. Dac e!te
cura7o!$ o#ine /ictorii !e!iz,nd .r ezitare )o)entul
"otri/it. Dac e!te !e/er$ tru"ele lui !unt di!ci"linate$
"entru c *i -tiu de .ric -i !e te) de "edea"!.3
S,en Pao Hsu zice: "Dac un general nu e!te cura7o!$ el /a .i
inca"a#il !(-i *n/ing ezitrile -i ! .ac "roiecte )ari.3
<. +rin doctrin *neleg organizarea$ autoritatea$ "ro(
)o/area o.ierilor la rangul cu/enit$ !igurana cilor de
a"ro/izionare -i gri7a de a .ace .a ne/oilor e!eniale ale
ar)atei.
6. ;u e4i!t general care ! nu .ii auzit /or#indu(!e de
ace!te cinci "uncte. Cei care le !t",ne!c *n/ing$ cei care
nu le !t",ne!c !unt *n/in-i.
57. Atunci c,nd ela#orezi un "lan de rz#oi$ co)"ar
ur)toarele ele)ente$ ap&eciin%u.le cu cea mai ma&e
)inuiozitate.
55. Dac *)i !"unei cine e !u/eranul cu cea )ai )are
*nr,urire )oral$ co)andantul -e. cel )ai co)"etent$ ar(
)ata care are de "artea !a a/anta7ul condiiilor )eteoro(
logice -i ale terenului$ -i *n !,nul creia &e1ulamentele sunt cel
mai riguro! re!"ectate -i ordinele cel )ai #ine e4ecutate$
*)i artai care !unt tru"ele cele )ai "uternice.
53
#,an1 8u: "Crue !olide$ cai ra"izi$ tru"e cura7oa!e$ ar)e
a!cuite B a-a *nc,t ace!te tru"e ! e4ulte la duruitul to#ei
care d !e)nalul de atac -i care !e *n.urie c,nd aud !un,nd
retragerea. Cel care !e g!e-te *ntr(o !ituaie ca acea!ta
e!te "uternic3.
15 Cuno!c,nd terenul /ieii -i al )orii..." este, aici, &e%at p&in
"Dac el -tie unde /a da #tlia3.
16 5n ace!t /er!et -i *n celelalte dou care ur)eaz$ !unt
citate cele -a"te ele)ente la care !e re.er /er!etul C.
52. Cine are o.ierii -i oa)enii cei )ai #ine "regtii?
Tu 8u: ?...Iat de ce @ae!trul &ang spune: "Dac o.ierii nu
!unt !u"u-i unui antrena)ent !e/er$ ei /or .i nelini-tii -i
/or ezita "e c,)"ul de lu"t" dac generalii nu au o
e4"erien te)einic$ ei /or ceda c,nd !e /or g!i (n .aa
ina)icului3.A
53. 1i cine atri#uie reco)"en!ele -i "ede"!ele cu cel )ai
)are di!cern),nt?
Tu +u: ";u tre#uie .cut e4ce! nici *ntr(un !en!$ nici *n
cellalt3.
5. <oi .i *n )!ur ! "re/d de "artea cui /a .i /ictoria
-i de "artea cui *n.r,ngerea.
5). Dac e!te .olo!it un general care -i(a *n!u-it !trategia
)ea$ e!te !igur c /a *n/inge. Tre#uie "!trat= Dac e!te
.olo!it un general care re.uz ! dea atenie !trategiei
)ele$ e!te !igur c /a .i *n/in!. Tre#uie *nde"rtat=
53. 'in,nd !ea)a de a/anta7ele "rezentate de "lanurile
)ele$ generalul tre#uie ! creeze.. condiii care$ !$
cont&i9uie la &ealiza&ea lo&.
54

+rin condiii *neleg c el tre#uie !
acioneze cu "ro)"titudine "otri/it cu ceea ce e!te
a/anta7o! -i a!t.el ! .ie !t",n "e !ituaie.
54. 5ntreaga art a rz#oiului e!te #azata "e *n-eltorie.
5<. De aceea$ dac e-ti ca"a#il$ !i)uleaz
inca"acitatatea$ dac e-ti acti/$ !i)uleaz "a!i/itatea.
56. Bac e-ti a"roa"e$ . ! !e cread c e-ti de"arte$ -i
dac e-ti de"arte$ . ! !e cread c e-ti a"roa"e.
27. @o)e-te ina)icul "entru a(l "rinde *n ca"can"
!i)uleaz %ezo&%inea -i lo/e-te.
Tu +u: "8eneralul Li @u din !tatul Chao la! tur)e de
/ite cu "aznicii lor" c,nd cei din %!iung ;u *naintar "uin$
el !i)ul retragerea$ l!,nd *n ur)a lui )ai )ulte )ii de
oa)eni$ ca -i cu) i(ar .i a#andonat. C,nd hanul .u in.or)at
de!"re acea!ta$ *nc,ntat$ el *naint *n .runtea unui
deta-a)ent "uternic. Li @u a-ez gro!ul tru"elor !ale *n
.or)aie de lu"t "e ari"ile drea"t -i !t,ng$ declan- un
atac nea-te"tat$ zdro#i "e huni -i )a!acr )ai )ult de o
17 <ariant "ro"u! > (n >. #omentato&ii nu sunt %e aco&% cu
inte&p&eta&ea acestui /e&set.
!ut de )ii dintre ca/aleri-tii lor.
5<
25. #$n% inamicul !e concentreaz$ "regte-te(te ! lu"i
contra lui" acolo unde e!te "uternic$ e/it.l.
22. 0ner/eaz.l -i deruteaz.l pe 1ene&al.
Li #,u-an: "Dac generalul e!te coleric$ autoritatea lui
"oate .i u-or zdruncinat. Caracterul !u de/ine in!ta#il.3
#,an1 8u: "Dac generalul ar)atei ina)ice e!te *nc(
",nat -i !e *n.urie u-or$ in!ult.l -i ener/eaz.l$ a-a *nc,t
! de/in .urio!$ ! nu )ai /ad clar -i ! atace necugetat$
.r nici un "lan3.
23. 2r ! i !e "ar c e-ti *n !ituaie de in.erioritate -i
*ncura7eaz.l la (nfumu&a&e.
Tu +u: ?S"re !.,r-itul dina!tiei Chi'(n$ @o Tun$ din tri#ul
%!iung ;u$ !(a in!talat la "utere "entru "ri)a dat. Cei din
tri#ul %u din r!rit erau "uternici -i au tri)i! !oli "entru a
"arla)enta. Ace-tia au !"u!: "<re) ! cu)"r) calul de
o )ie de li al lui T'ou @a3. @o Tun *-i con!ult con!ilierii$
care au !trigat *ntr(un gla!: "Calul de o )ie de liDD Lucrul cel
)ai "reio! din ar= S nu li !e deaDA. @o Tun r!"un!e:
"Pent&u ce s re.uzi un cal unui /ecin?3. 1i el tri)i!e calul.
56
+uin du" aceea$ cei din tri#ul %u din r!rit tri)i!er
!oli$ care au !"u!: "<re) "e una din "rine!ele hanului3. @o
Tun ceru a/izul )ini-trilor !i: Toi !trigar .urio-i: "%u din
r!rit !unt cinci= Acu) a) a7un! ! ne cear o "rine!= <
i)"lor) !(i atacai=" +o Tun zise: "#um am putea &efuza o femeie
unui /ecin?.3 1i le ddu .e)eia.
?+uin du" aceea$ cei din tri#ul %u din r!rit au re(
/enit -i au !"u!: "A/ei o )ie de li de "),nt ne.olo!it "e
care *l /re) noi3. @o Tun *-i con!ult con!ilierii. Unii au !"u!
c ar .i rezona#il ! !e cedeze "),ntul$ alii c nu. @o Tun
!e ),nie -i zi!e: "+),ntul e!te te)elia !tatului. Cu) a)
"utea !(l d)?3 Toi cei care *l !.tui!er ! !e dea
"),ntul au .o!t deca"itai.A
@o Tun !ri atunci *n -a$ ordon ca cei ce /or r),ne *n
ur) ! .ie deca"itai -i declan- un atac "rin !ur"rindere
18 #ei %in t&i9ul Hsiun1 Nu e&au nomazi ca&e au stin1,e&it pe c,inezi timp
%e secole. +a&ele Zi% a fost const&uit pent&u a p&ote?a #,ina (mpot&i/a
incu&siunilo& lo&.
19 @o tun$ !au T'ou @a$ !au T'ou)an$ a .o!t "ri)ul conduc(
tor care a .cut unitatea tri#ului %!iung ;u. Calul de o )ie
de li era un etalon renu)it ca"a#il ! "arcurg o )ie de li
:a"ro4i)ati/ trei !ute de )ile= .r .ura7e -i .r a".
Acea!t denu)ire de!e)neaz un cal de o calitate
e4ce"ional$ rezer/at$ .r *ndoial$ "en(tru rep&o%uce&e.
contra tri#ului %u din r!rit. Ace-tia din ur)$ care *l
di!"reuiau$ nu .cu!er nici o "regtire. C,nd *i atac$ *i
ni)ici. Se *ntoar!e a"oi !"re /e!t -i atac tri#ul 9ueh Ti. La
!ud$ ane4 Lou 2an... -i in/ad 9en. 0l recuceri *n *ntregi)e
"),nturile !tr)o-e-ti ale tri#ului %!iung ;u$ cucerite
anterior de ctre generalul @eng T'ien$ din !tatul Ch'in.
27
#,-en Hao: "Druii ina)icului #iei tineri -i .e)ei "entru
a(i !uci ca"ul$ "recu) -i 7ad -i )ta!e "entru a(i a,a
a)#iiile3.
CE. Atac.l *ntr(una$ hruie-te.l.
Li #,-uan: "...#$n% inamicul se a.l *n re"au!$ o#o!e-te.l".
Tu +u: ?...S"re !.,r-itul celei de(a doua dina!tii %an$
du" ce T!'ao *l *n/in!e "e Liu +ei$ ace!ta .ugi !"re UFan
Shao$ care *naint cu tru"ele !ale !"re T!'ao T!'ao T!'ao.
T'ien 2ang$ unul dintre o.ierii de !tat )a7or al lui 9uan
Shao$ !"u!e: "Ts-ao Ts-ao este e@pe&t (n a&ta de a conduce tru"ele.
;u "oate .i atacat cu u-urin. Cel )ai #ine ar .i !
trgn) lucrurile -i !(l ine) la di!tan. C,t de!"re
du)nea/oa!tr$ generale$ tre#uie ! con!truii .orti.icaii
de(a lungul )unilor -i .lu/iilor -i ! ocu"ai cele "atru
"re.ecturi. 5n e4terior$ *ncheiai aliane cu conductori
"uterniciG *n interior ur)ai de o "olitic agro()ilitar.
25

A"oi$ alegei din tru"ele de elit -i .acei uniti !"eciale.
Re"erai "unctele unde ina)icul "oate .i luat "rin
!ur"rindere$ e.ectuai incur!iuni re"etate -i "ertur#ai ara
la !ud de .lu/iu. C,nd el /a /eni *n a7utorul .lancului dre"t$
atacai .lancul !t,ng" c,nd /a /eni *n a7utorul .lancului
!t,ng$ atacai .lancul dre"t" .acei.l !(-i "iard !u.lul$
!ilindu(l ! alerge .r *ncetare *n toate "rile. Dac nu
/ei ur)a acea!t !trategie /ictorioa! -i / decidei *n
!chi)# ! ri!cai totul *ntr(o !ingur *n.runtare$ /a .i "rea
t,rziu ca ! )ai regretai. "9ua Shao nu ur) ace!t !.at.
A!t.el *nc,t el .u #tut.
22
20 @eng T'ien !u"u!e no)azii de la .rontier !u# dina!tia
Ch'(n -i *nce"u con!truirea @arelui Zid. 0!te con!iderat cel
ce a in/entat "en!ula "entru caligra.ie. 0!te ine4act
"ro#a#il$ dar e!te "o!i#il ! .i adu! "en!ulei care !e .olo!ea
de7a$ o *)#untire *ntr(un .el !au altul.
21 :luzie la coloniile milita&e a1&icole situate (n regiuni retra!e$ unde
erau in!talai !oldaii -i .a)iliile lor. O "arte din ti)" era
de!tinat culturilor$ re!tul e4erciiului$ antrena)entului -i
dac era cazul$ lu"tei. Ru-ii au a"licat aceea-i "olitic era
"entru colonizarea Si#eriei$ ca&e, %e fapt, e!te actual)ente
li)itro. cu China.
22 5n ti)"ul "erioadei nu)it Trei Regate$ locuitorii &ei din
nord -i din e!t$ cei Shu la !ud(/e!t -i cei &u din /alea 9ang
2). Dac e!te unit$ dez#inai.l.
#,an1 8u: "5ntr,tai "e !u/eran *)"otri/a )ini-trilor !i"
*nde"rtai.l de aliai. 2acei ! !e na!c *ntre ei #nuieli
reci"roce$ *n a-a .el *nc,t *ntre ei ! do)nea!c
ne*nelegerea. Atunci /ei "utea co)"lota *)"otri/a lor3.
23. :tac.l acolo unde nu e!te "regtit" acioneaz c,nd
el nu !e a-tea"t.
Ho 8en Hsi: "Li Ching$ din dina!tia T'ang "ro"u!e zece
"lanuri de aciune *)"otri/a lui %!iao %!ieh$ -i *ntreaga
re!"on!a#ilitate de a co)anda ar)atele *i .u *ncredinat$
*n cur!ul celei %e.a opta luni *-i adun .orele la H'ueiChou.
23
"Cu) era anoti)"ul inundaiilor de toa)n$ 9ang T!e !e
re/r!a!e -i dru)urile care treceau "rin cele trei trectori
erau "ericuloa!e. %!iao %!ieh era !igur c Li Ching nu l(ar .i
atacat. 'n con!ecin$ el nu !(a "regtit deloc.3
?5n luna a noua Li Ching lu conducerea tru"elor -i li !e
adre! *n ter)enii ur)tori: "De "ri) i)"ortana *n rz#oi
e!te ! .ii iute ca .ulgerul" nu ne "ute) "er)ite ! "ierde)
o ocazie. 'n "rezent$ .orele noa!tre !e g!e!c concent&ate ia&
Hsiao Hsei, nu -tie *nc acea!ta. +ro.it,nd c .lu/iul e!te *n
cre-tere$ /o) ,-ni "e nea-te"tate !u# zidurile ca"italei.
Cu) !e !"une: Du" ce tun$ degea#a *i a!tu"i urechile.
Chiar dac ne de!co"er$ el nu /a .i ca"a#il ! i)agineze la
iueal un "lan "entru a ne o"ri -i cu !iguran /o) "utea
"une ),na "e el3.A
"0l *naint ",n la > Ling. %!iao %!ieh *nce"u ! !e
tea) -i ceru *ntriri *n !udul .lu/iului$ dar ace!tea n(au
"utut /eni la ti)". Li Ching *-i !ta#ili !ediul *n .aa ora-ului
-i %!ieh !e "red3.
"Atacai acolo unde ad/er!arul nu !e a-tea"t3$ *n(
!ea)n ! acionezi *n acela-i .el *n care$ !"re !.,r-itul ei$
dina!tia &ei tri)i!e "e generalii Ciung %ui -i Teng Ai !
atace Shu...
2
Iarna$ *n cur!ul lunii a zecea$ Ai "lec de la
9ing +'ing -i "arcur!e o regiune nelocuit$ *ntin! "e )ai
)ult de -a"te !ute de li$ !tr#t,nd dru)urile de(a
cur)ezi-ul )unilor -i con!truind "oduri !u!"endate. @unii
erau *nali$ /ile ad,nci -i acea!t !arcin e4tre) de grea -i
de "ericuloa!. A!t.el$ ar)ata$ r),n,nd .r hran$ era "e
"unctul de a "ieri. Teng Ai !e *n.-ur *n co/oare de ",!l -i
co#or* "antele a#ru"te" generalii -i o.ierii !e crar
in,ndu(!e de ra)urile co"acilor. 0!calad,nd "r"!tiile *n
r,nduri !tr,n!e$ ca #ancurile de "e-ti$ ar)ata a/an!.
T!e -i(au di!"utat !u"re)aia.
23 H'uei Chou !e g!e-te *n S!u Ch'uan.
24 Acea!t ca)"anie a .o!t condu! ctre anul CII d.C.
"Teng Ai !e art )ai *nt,i la Chiang 9u *n Shu$ -i @a
@ou$ generalul *n!rcinat ! a"ere ace!t ora-$ !e "red.
Teng Ai "u!e ! .ie deca"itat Chu Ho Chan$ care rezi!ta!e la
@ien Chnou -i *nainta !"re Ch'eng Tu. Liu Shan$ regele din
Shu$ !e "red3.
24. Ace!tea !unt$ "entru !trateg$ cheile /ictoriei. ;u e!te
"o!i#il ! "re/ezi totul dinainte.
+ei 8ao #,-en: "C,nd / g!ii .a *n .aa cu ina)icul$
ada"tai(/ la !chi)#rile de !ituaie -i g!ii e4"ediente.
Cu) ar .i "o!i#il ! "re/ezi acestea %inainte?"
2<. Dac e!ti)rile .cute la te)"lu *nainte de *nce"erea
o!tilitilor la! ! !e *ntre/ad o /ictorie$ *n!ea)n c -i
calculele indic o "utere !u"erioar celei a ina)icului. Dac
ele anun o *n.r,ngere$ *n!ea)n c din ace!te calcule
reie!e o "utere in.erioar. 2c,nd c,t )ai )ulte calcule$ !e
"oate c,-tiga" dac !e .ac "rea "uine$ /ictoria e!te
i)"o!i#il. 1i c,t *-i )ic-oreaz -an!ele cel care nu
calculeaz deloc= Datrit ace!tor calcule$ e4a)i(nez -i
!oluia de/ine e/ident.
2)
II
Conducerea rzboiului
Sun Tzu a spus:
5. 5n general$ o"eraiunile )ilitare nece!it o )ie de care
u-oare -i o )ie de'care grele aco"erite cu "iele$ .iecare tra!
de c,te "atru cai -i o !ut de )ii de !oldai cu "lato-e.
Tu +u: ?...Altdat *n lu"tele cu care$ "cele aco"erite cu
"iele3 erau .ie u-oare$ .ie grele. Carele grele erau .olo!ite
25 <er!et con.uz$ *n calculele "reli)inare erau .olo!ite
a"arate de calculat. Caracterul care *n!ea)n "o"eraiuni3
indic .a"tul c e!te /or#a de un di!"oziti/ de ace!t gen$
"o!i#il o nu)rtoare cu #ile$ "ri)iti/. ;oi nu -ti) cu)
erau a"reciate di/er-ii ".actori3 -i "ele)ente3 enu)erate$
dar *n orice caz "rocedeul .olo!it "entru a co)"ara "uterile
relati/e era raional. Se "are c erau e.ectuate dou calcule
di!tincte6 "ri)ul "e "lan naional$ cel de(al doilea "e "lan
!trategic. Ace!ta din ur) co)"orta co)"araia a cinci
ele)nte de #az )enionate *n /er!etul J" "ute) !
"re!u"une) c$ dac rezultatele erau .a/ora#ile$ e4"erii
)ilita&i compa&au pute&ea, ant&enamentul, ec,itatea (n at&i9ui&ea &e.
compenselo& -i "ede"!elor etc. :cei -a"te .actori=.
"entru tran!"ortul hale#ardelor$ ar)elor$ al )aterialelor$
)ilitare$ o#iectelor de /aloare -i al uni.or)elor. S!u @a 2a
!"unea: "Un car tran!"ort trei o.ieri cu "lato-e" -a"tezeci
-i doi de in.anteri-ti *i *n!oeau. Se )ai adaug zece
#uctari -i !er/itori$ cinci oa)eni care ! ai# gri7 de
uni.or)e$ cinci r,nda-i la cai "entru nutre -i cinci oa)eni
care a/eau !arcina ! adune le)ne "entru .oc -i ! !coat
a". 1a"tezeci -i cinci de oa)eni "entru .iecare car u-or$
douzeci -i cinci "entru crua cu #aga7e$ a!t.el *nc,t *n
total o !ut de oa)eni .or)eaz o co)"anie.3
23
2. Dac "ro/iziile !unt tran!"ortate "e o di!tan de o
)ie de li$ cheltuielile *n !"atele -i "e teatrul de o"eraiuni$
alocaiile de!tinate ! aco"ere *ntreinerea con!ilierilor -i a
oa!"eilor$ co!tul .urniturilor$ cu) ar .i cleiul -i lacul -i cel al
carelor -i al ar)a)entului !e /or ridica la o )ie de gal#eni
"e zi. Dac !e di!"une de acea!t !u) !e "oate indica o
oa!te cu o !ut de )ii de oa)eni de tru".
24
Li #,-uan: "Or$ *n ti)" ce ar)ata /a *nainta *n teritoriu
!trin$ /i!teria !e /a goli *n interiorul teritoriului naional3.
Tu +u: ?5n ar)at$ e4i!t un ritual de /izite a)icale
.cute de ctre !eniori /a!ali. De aceea$ Sun Tzu /or#e-te
de!"re con!ilieri -i oa!"ei3.A
3. <ictoria e!te o#iecti/ul "rinci"al al rz#oiului.
2<

Dac ea
*nt,rzie$ ar)ele !e toce!c -i )oralul !e )acin. C,nd
tru"ele /or ataca ora-ele$ ele /or .i la ca"tul "uterilor.
. #$n% a&mata se /a an1a?a (n campanii (n%elun1ate, &esu&sele statului
nu /o& fi suficiente.
#,an1 8u: "...Ca)"aniile *)"ratului &u al hanilor au
trgnat .r nici un rezultat. Odat /i!teria golit$
*)"ratul a "ro)ulgat un edict %e auste&itate".
). C,nd ar)ele *-i /or .i "ierdut ti-ul$ c,nd *n.lcrarea
!e /a !tinge$ c,nd .orele /or .i e"uizate -i /i!teria /a .i
golit$ !u/eranii /ecini /or "ro.ita de !l#iciunea ta "entru
a aciona. 1i chiar dac ai con!ilieri "rice"ui$ nici unul
dintre ei nu /a .i *n !tare ! *ntoc)ea!c "lanuri de /iitor
26 +ro"oria e.ecti/elor de lu"t$ *n ra"ort cu e.ecti/ele de
*ntreinere era deci de trei la unu.
27 @oneda de aur era #tut *n Ch'u *nce",nd din anul EKK
*.C$ dar *n realitate Sun Tzu nu .olo!e-te ter)enul "aur3.
Acela "e care *l .olo!e-te *n!ea)n ")oned )etalic.3
28 Se in!ereaz caracterul Huei du" cei -a"te cla!ici
)ilitari. 5n ace!t conte4t$ ace!t caracter are !en!ul de "ceea
ce a&e /aloa&e" sau "ceea ce este ap&eciat".
adec/ate.
3. Dac de7a a) auzit /or#indu(!e de!"re !ucce!e *ntr(un
rz#oi de !curt durat$ du! .r *nde),nare$ n(a) /zut
*nc un !ucce! *n cazul unei o"eraiuni de lung durat$
chiar "urtat cu i!cu!in.
Tu 8u: "Un atac "oate .i li"!it de ingeniozitate dar el
tre#uie nea"rat ! !e de!.-oare cu /iteza .ulgerului.3
4. Cci nu !(a /zut niciodat ca un rz#oi "relungit !
.ie con/ena#il /reunei ri.
Li #,-uan: "'n analele Pri)/erii -i Toa)nei !e cite-te:
Rz#oiul e!te a!e)ntor .ocului" cei ce nu /or ! de"un
ar)ele "ier uci-i de ar)e3.
<. A!t.el$ cei ce !unt inca"a#ili ! *neleag "ericolele
inerente la .olo!irea tru"elor !unt tot a',t de inca"a#ili !
*neleag cu) ! le conduc !"re /ictorie.
6. Cei ce !unt e4"eri *n arta rz#oiului nu au ne/oie de o
a doua recrutare -i o !ingur a"ro/izionare le e!te
dea7un!.
26
57. 0i *-i iau echi"a)entul la "lecare" "entru hran ei
conteaz "e ina)ic. A!t.el$ ar)ata e!te a"ro/izionat din
a#unden.
55. C,nd o ar e!te !ectuit de "e ur)a o"eraiunilor
)ilitare$ cauza e!te "reul ridicat al tran!"orturilor "e
di!tane lungi$ tri)iterea "ro/iziilor la de"rtare la!
"o"orul *n cele )ai grele li"!uri.
#,an1 8u: "...Dac ar)ata /a tre#ui ! .ie a"ro/izionat
cu cereale la o di!tan de o )ie de li$ oa)enii /or a/ea un
a!"ect *n.o)etat.
37
52. Acolo unde !e a.l ar)at$ "reurile !unt ridicate$
c,nd "reurile urc$ a/uia "o"orului !e e"uizeaz. C,nd
29 Co)entatorii !e la! "urtai *n di!cuii inter)ina#ile *n
ceea ce "ri/e-te nu)rul de a"ro/izionri. 5n acea!t
/er!iune citi): ";u le tre#uie trei3$ adic le tre#uie nu)ai
dou$ )ai "reci! una la "lecare -i a doua la *ntoarcere. 5ntre
ti)"$ ei )n,nc de la ina)ic. <er!iunea T+9L :ce ur)eaz
"e T!'ao T!'ao= !"une: "0i nu au ne/oie ! .ie
rea"ro/izionai3$ *n ti)"ul ca)"aniei$ !e *nelege.
30 Ace!t co)entariu .igureaz *n ca"itolul A, /e&setul 57, %a& el
pa&e mai 9ine la locul lui aici.
re!ur!ele rii !unt e"uizate$ ranii !unt !leii.
35
#,ia Lin: "C,nd tru"ele !unt concentrate$ "reul tuturor
)r.urilor cre-te$ "entru c .iecare *-i "ro"une ! !coat
"ro.ituri .oarte )ari.
32
53. Din cauza ace!tei uzuri a .orelor -i #ogiilor$
go!"odriile c,)"iilor "rinci"ale /or !rci de tot$ re!ur!ele
lor .iind redu!e cu -a"te zeci)i.
Li #,-uan: "Dac rz#oiul !e "relunge-te$ #r#aii -i
.e)eile /or .i !u"rai c nu !e "ot c!tori -i /or .i redu-i
la )izerie !u# greutatea cheltuielilor de tran!"ort.3
5. 'n ceea ce "ri/e-te cheltuielile gu/ernului$ cele
datorate de !tricarea carelor$ de i!to/irea cailor$ de echi(
"area cu ar)uri -i c-ti$ !gei -i ar#alete$ lnci$ !cuturi
"entru ),n -i cor"$ cu ani)ale de traciune -i /e,i.cole %e
ap&o/iziona&e, se /o& &i%ica la 37B %in total.
33
5). 5n con!ecin$ generalul a/izat /egheaz ca tru"ele
!ale ! !e hrnea!c "e !ea)a ina)icului$ cci o #ani de
ali)ente luat de la ina)ic .ace c,t douzeci de ale !ale.
#,an1 8u: "Dac tre#uie tran!"ortate ali)ente "e o
di!tan de o )ie de li$ douzeci de #anie /or .i con!u)ate
"entru unul !ingur li/rat ar)atei... Dac tra!eul "rezint
di.icultii /or .i nece!are cantiti )ai )ari.3
53. Dac tru"ele *-i )a!acreaz ina)icul$ e!te din cauz
c !e a.l la ca"tul rezi!tenei lor "!ihice.
3
Ho 8en Hsi: ?Atunci c,nd ar)ata 9en *ncercuia Chi @o *n
inutul Ch'i$ !oldaii tiar na!urile tuturor "rizonierilor
Ch'i.
3)
Oa)enii din Ch'i$ ie-indu(-i din .ire$ !e a"rar cu
*nd,r7ire. T'ien Tan tri)i!e un agent !ecret ! !"un:
"Tre)ur) de tea)a ca nu cu)/a /oi$ oa)enii din 9en$ !
nu !coatei din )or)inte tru"urile !tr)o-ilor no-tri. Ah=
;e(ar *nghea !,ngele *n /ine.3A
31 Aa&ianta: "A"roa"e de locul unde !e g!e-te ar)ata :adic
*n !ectorul o"eraional=$ ")r.urile !unt !cu)"e" c*nd
)r.urile !unt !cu)"e... acea!t "!leire3 .ace aluzie la
i)"ozitele !"eciale$ la rechiziii de ani)ale -i %e ce&eale -i la
t&anspo&t."
32 :cestui comenta&iu, ca&e /enea (n u&ma /e&setului %e mai sus, i s.a
sc,im9at locul.
33 Sun Tzu .olo!e-te aici caracterul care de!e)neaz
!"eci.ic "a&9aleta".
34 :cest /e&set nu pa&e a fi la locul pot&i/it.
35 :cest ase%iu a a/ut loc (n anul 246 (.#.
"I)ediat ar)ata 9en !e n"u!ti -i /iol )or)intele -i
ar!e cada/rele. A"rtorii lui Chi @o a!i!tar de "e
*nli)ile zidurilor ora-ului la ace!t !"ectacol$ -i cu ochii *n
lacri)i .ur cu"rin-i de dorina de a !e arunca *n lu"t$ cci
.uria le *nzeci!e .ora. T'ien Tan *-i ddu !ea)a c tru"ele
erau gata$ -i el a"lic inutului 9en o dureroa! *n.r,ngere3.
54. 5i 7e.uie-ti inamicul "entru c *i r,/ne-ti #ogia.
Tu +u: "...Su# a doua dina!tie %an$ Tu %!iang$ "re.ectul
din Chin Chou$ atac re#elii din +'uet Chou "rintre alii "e
+u 9ang -i "e +'an %ung. 0l "trun!e *n ;an %al$ unde
di!tru!e trei ta#ere$ -i "u!e ),na "e o i)"ortant !u) de
#ani. 'n ace!t ti)"$ +'an %ung -i "artizanii !i r),neau
"uternici -i nu)ero-i$ *n ti)" ce tru"ele lui Tu %!iang$ *n
"rezent #ogate -i arogante$ nu )ai a/eau nici cea )ai )ic
dorin ! !e lu"te3.
Hsian1 spune: "+u' 9ang -i +'an %ung !unt re#eli de zece
ani. A),ndoi !unt /er!ai *n arta atacului -i a a"rrii. Ceea
ce ar tre#ui ! .ace)$ *n realitate$ e!te ! uni) .orele
tuturor "re.ecturilor -i a"oi !(i atac). +entru )o)ent$
tre#uie ! incit) !oldaii ! )earg la /,ntoare3. A!t.el
c !oldaii de toate gradele !e du!er *)"reun ! "rind
/,natul *n ca"can.
3De *ndat ce ace-tia "lecar$ Tu %!iang tri)i!e oa)eni
*n tain "entru a le incendia ta#ra. Bogiile "e care le
!tr,n!e!er .ur co)"let di!tru!e. C,nd /,ntorii !e
*ntoar!er$ toi "l,ngeau.3
Tu Hsian1 spune: "Bogiile -i #unurile lui +u 9ang -i ale
"artizanilor !i !unt de a7un! "entru a *)#ogi )ai )ulte
generaii. 'n ti)" ce /oi$ Do)nilor$ n(ai artat *nc tot ce
"utei. Ceea ce ai "ierdut nu re"rezint dec,t o )ic "arte
din ceea ce au ei. De ce ! / .acei gri7iL3
"C,nd !oldaii auzi!er ace!te cu/inte$ a"ucai de .urie$
au /rut ! !e lu"te. Tu %!iang ordon ! .ie hrnii caii -i
toi ! )n,nce *n "at$ a"oi di! de di)inea ei atacar
ta#ra re#elilor. 9ang -i %ung nu !e "regti!er de loc.
Tru"ele lui Tu %!iang *i atac cu /iolen -i *i zdro#i3.
33
#,an1 8u: ...Su# acea!t dina!tie i)"erial$ c,nd
0)inentul 2ondator ordon generalilor ! atace Shu$ el
decret: "5n toate ora-ele -i "re.ecturile care /or .i cucerite$
/ei tre#ui$ *n nu)ele )eu$ ! golii /i!teriile -i )agazinele
"u#lice "entru a(i di!tra "e o.ieri -i "e oa)eni. Ceea ce
/rea !tatul$ e!te nu)ai "),ntul3.A
36 0i luar o )a! "re"arat )ai$ *nainte ca ! e/ite
"regtirea .ocului "entru *nclzirea hranei de la )icul
de7un.
18. n con!ecin$ dac *ntr(o lu"t de care$ )ai )ult de
zece din ele !unt ca"turate$ reco)"en!eaz "e cei care l(
au luat "e "ri)ul. nlocuie-te dra"elele -i !tindardele
ina)icului cu ale /oa!tre$ a)e!tec cu ale /oa!tre carele
recu"erate -i d oa)eni care ! le conduc.
56. Trateaz #ine "e "rizonieri -i ai gri7 de ei.
#,an1 8u: "Toi !oldaii luai "rizonieri tre#uie ! .ie *ngri7ii
cu o !incer 1ene&ozitate, pent&u ca ! "oat .i .olo!ii de noi.3
27. Iat ce !e nu)e-te "a c,-tiga o #tlie -i a de/eni
)ai "uternic3.
25. 0!enial *n rz#oi e!te$ deci$ /ictoria$ nu a"ariiile
"relungite. Iat de ce generalul care *nelege rz#oiul$ e!te
!t",nul de!tinului "o"orului -i ar#itrul de!tinului naiunii.
Ho 8en Hsi: "Di.icultile inerente la nu)irea unui
co)andant -e. !unt acelea-i a!tzi$ ca -i alt dat.3
34
III
Strategia ofensiv
Sun Tzu a spus:
1. 5n rz#oi cea )ai #un "olitic e!te ! cucere-ti !tatul
intact; di!trugerea lui re"rezint ulti)a !oluie.
Li #,-uan: ";u *ncura7ai o)orul3.
2. 0 )ai #ine ! ca"turezi ar)ata ina)ic$ %ec,t !(o
ni)ice-ti" e )ai #ine ! "rinzi intacte un #atalion$ o
co)"anie !au o gru" de cinci oa)eni dec,t ! le
ni)ice-ti.
3. 5ntr(ade/r$ cul)ea "rice"erii nu e!te ! recu"erezi o
!ut de /ictorii *ntr(o !ut de #tlii.
. #el mai impo&tant (n &z#oi e!te ! ataci *n !trategia
ina)icului.
3<
Tu +u: "...+a&ele Duce a spus: Cel care e4celeaz *n
!oluionarea di.icultilor *nainte de a a"rea. Cel care e!te
ca"a#il !(-i *n/ing ad/er!arii triu). *nainte ca
37 %o 9en %!i a !cri! ace!tea "ro#a#il ctre anul MKIK.
38 Nu cum citim (n t&a%uce&ea lui Ciles "! de7oci "lanurile
ina)icului3.
a)eninrile ace!tora ! !e concretizeze".
Li #,-uan: ?Atacai "lanurile ina)icului "rin anihilarea
"unctului lor de "ornire. Su# hunii celei de(a %oua %inastii, D-ou
Hsun a (nce&cuit Dao #,un.
36
Chun tri)i!e "e generalul !u
*n!rcinat cu "lani.icarea$ %uang 2u Wen, pent&u ne1ocie&i. Huan
*u &en era *nc"*nat -i gro!olan. H'ou %!un ordon ! .ie
deca"itat -i *l in.or) "e Hao Chun *n ter)enii ur)tori:
"O.ierului /o!tru de !tat )aior *i li"!ea #una cre-tere. L(a)
deca"itat. Dac /rei ! / !u"unei .cei(o i)ediat$ dac
nu a"rai(/.3 Chiar *n aceea-i zi Chun *-i di!tru!e
.orti.icaiile -i !e "red.A
Toi generalii lui H'ou %!u) !"u!er: "#um= I(ai uci!
)e!agerul -i totu-i l(ai o#ligat ! "redea cheile ora-ului=
Cu) e!te "o!i#il a-a ce/a?"
D-oun Hsun zise: EHuan1 *u 2en e&a m$na drea"t a lui Hao
Chun$ !.etnicul !u "articular. Dac l(a- .i cruat -i(ar .i du!
la *nde"linire "lanurile$ dar o)or,ndu(l l(a) li"!it "e Hao
Chun de ),na lui drea"t. Se !"une: "Su"re)ul ra.ina)ent
*n arta rz#oiului e!te de a de7uca "lanurile ina)icului".;
Toi generalii !"u!er: "Acea!ta de"-e-te "uterea
noa!tr de *nelegere3.
). A"oi$ cel )ai #ine e!te !(i de!tra)i alianele.
7
Tu 8u: ";u(i l!ai "e ina)ici ! !e unea!c3.
2an1 Hsi: "04a)inai "ro#le)a alianelor lor -i "ro/ocai
ru"tura lor. Dac un ina)ic cere aliai$ "ro#le)a e!te gra/
-i "oziia ina)icului "uternic" dac nu are$ "ro#le)a e!te
)inor -i "oziia lui e!te !la#3.
3. Dac ace!t lucru nu e!te cu "utin$ cel )ai #ine e!te
!(i ataci ar)ata.
#,ia Lin: E+a&ele Duce a spus: "Cel ce lu"t "entru /ictorie
nu)ai cu !a#ia$ nu e!te un general #un3.A &ang %!i:
"Btliile !unt tre#uri "ericuloa!e3.
#,an1 8u: "Dac nu "utei ! *n#u-ii *n .a- inteniile
ina)icului$ nici !(i ru"ei alianele c,nd !unt "e "unctul de
a .i *ncheiate$ a!cuii(/ ar)ele !"re a do#,ndi /ictoria...3.
4. Cea )ai rea "olitic e!te aceea de a ataca ora-ele. ;u
ataca ora-ele %ec$t atunci c$n% nu )ai ai alt !oluie.
5
39 :ceasta a a/ut loc (n cu&sul p&imului secol al e&ei noast&e.
40 1i nu cu) citi) *n traducerea lui 8ile!: "! *)"iedici
7onctiunea .orelor ina)ice3
41 Contrar celor ce credea 8ile!$ Sun Tzu nu /or#e-te *n
acea!ta !erie de /er!ete$ de!"re arta de a co)anda o
ar)at. 0!te /or#a aici de!"re o#iecti/ele ce tre#uie atin!e
!au de "olitica ce tre#uie du!" #,en1 F (n cel mai (nalt 1&a%.
<. +regtirea carelor de a!ediu$ a ar)elor -i echi"a(
)entului cere cel "uin trei luni" lucrrile de tera!a)ent
nece!are "entru a ridica talazuri *n .aa zidului$ alte trei
luni.
6. Dac generalul nu e!te *n !tare !(-i *n.r,neze
ner#darea -i ordon oa)enilor !i ! !e *ngr)dea!c *n
"rea7)a zidului ca un roi de al#ine$ o trei)e dintre ei /or .i
o)or,i .r ca ora-ul ! .ie cucerit. Acea!ta e!te !oarta
atacurilor de ace!t gen.
Tu +u: "S"re !.,r-itul dina!tiei &ei$ *)"ratul Tai &u
condu!e o !ut de )ii de oa)eni *)"otri/a generalului trii
Sung$ T!ang Chih$ la 9u Tai. ')"ratul *i ceru )ai *nt,i /in$
lui T!ang Chih.
2
T!ang Chih !igil un /a! "lin cu urin -i i(l
tri)i!e. Tai &u$ *nne#unit de .urie$ atac i)ediat ora-ul$
ordon,nd tru"elor !ale ! e!caladeze zidurile -i ! !e
anga7eze *n lu"ta cor" la cor". Cada/rele !e *ngr)dir
",n "e crea!ta zidurilor -i la ca"tul a treizeci de zile
nu)rul )orilor re"rezenta )ai )ult dec,t 7u)tatea
e.ecti/elor &ei3.
57. A-adar$ cei ce !unt e4"eri *n arta rz#oiului !u"un
ar)ata ina)ic .r lu"t. 0i cucere!c ora-ele .r a le
a!edia -i do#oar un !tat .r o"eraiuni "relungite.
Li #,-uan: ?0i *n/in!er "rin !trategie. Su# a doua dina!tie
%an$ T!an Hung$ )archiz de T!an$ *ncercui "e re#elii 9ao la
9uan &u$ dar ti)" de )ai )ulte luni el nu .u *n !tare !
cucerea!c ora-ul.
3
O.ierii -i oa)enii !i erau #olna/i -i
"lini de rni. Regele din Tung %ai *i !"u!e lui T!an Hung:
"Acu)$ /(ai )a!at tru"ele -i ai *ncercuit ina)icul$ care
e!te hotr,t ! lu"te ",n la )oarte. A!ta nu e!te
!trategie= Ar tre#ui ! ridicai a!ediul. Artai(le c au o
"orti de !c"are" ei /or .ugi -i !e /or *)"r-tia. Atunci -i
un "aznic de c,)" *i /a ca"tura= T!ang Hung ur) ace!t
!.at -i cuceri 9uan &u3.A
55. Sco"ul tre#uie ! .ie de a cuceri intact. 3Tot ceea ce
e!te !u# cer3. 5n ace!t )od$ tru"ele /or r),ne neatin!e -i
/ictoria /a .i total. Acea!ta e!te arta !trategiei o.en!i/e.
52. +rin ur)are$ arta de a conduce tru"ele la lu"t
con!t *n acea!ta. Dac di!"ui de o !u"erioritate de zece
42 Schi)#ul de cadouri -i de co)"li)ente era un "rea)#ul
nor)al al lu"tei.
43 Caracterul 9ao de!e)neaz "e !u"ra(tere!tru. 0l a "utut
.i a"licat #o4erilor$ care !e credeau inta )ingilor !trine.
contra unu$ *ncercuie-ti du-)anul.
53. La cinci cont&a unu$ atac.l.
#,an1 8u: "Dac eu !unt de cinci ori )ai "uternic dec,t
ina)icul$ *i in *n !tare de alar) tru"ele din .a$ *l
!ur"rind *n !"ate$ *l clatin la e!t -i(l lo/e!c la /e!t.3
5. La doi contra unu$ dez#in.l.

Tu 8u: ..Dac e !u"erioritate de doi contra unu$ nu e!te


!u.icient "entru a !t",ni !ituaia$ utiliz) .ora de
di/er!iune "entru a dez#ina ar)ata du-)anului. De aceea$
@arele 3Duce a !"u!: "Cine e!te inca"a#il ! acioneze
a!u"ra ina)icului$ !"re a(i dez#ina .orele$ nu "oate /or#i
de!"re o tactic de e4ce"ie3.
5). Dac .orele !unt egale$ "oi anga7a lu"ta.
Ho 8en Hsi: "5n ace!te condiii nu)ai generalul co)"etent
"oate *n/inge3.
53. Dac e-ti *n in.erioritate din "unct de /edere
nu)eric$ ! .ii *n !tare ! #ai *n retragere.
Tu +u: "Dac tru"ele noa!tre !unt *n !tare de in.e(
rioritate$ *)"iedicai.l te)"orar "e ina)ic ! ia iniiati/a
atacului. Du" aceea$ /ei "utea "ro#a#il ! "ro.itai de un
"unct !la#. < /ei )o#iliza atunci toate energiile -i /ei
ur)ri /ictoria cu o hotr,re .er)3.
#,an1 8u: "Dac ina)icul e!te "uternic -i eu !unt !la#$ )
retrag "entru )o)ent -i ) .ere!c de orice an1a?a&e
)
B
acea!ta ",n c,nd co)"etenta generalilor -i e.iciena
tru"elor /or .i la egalitate.
Dac !unt !t",n "e toate )i7loacele )ele -i ina)icul
e!te *n !tare de derut$ dac tru"ele )ele !unt "line de
a/,nt$ iar cele ale lui a"atice$ atunci "ot da #tlia chiar
dac el are !u"erioritate nu)eric.3
54. Dac e-ti in.erior *n toate "ri/inele$ ! .ii *n !tare !
te e!chi/ezi$ cci o ar)at )ic e!te o "rad u-oar "entru
una )ai "uternic.
3
44 Du" anu)ii co)entatori$ ace!t /er!et ar *n!e)na6 "a(-i
dez#ina "ro"riile .ore3$ dar acea!t inter"retare "are )ai
"uin !ati!.ctoare$ deoarece caracterul Chih$ .olo!it *n
cele dou /er!ete "recedente$ !e re.er la ina)ic.
45 Tu @u -i Chang 9u reco)and$ a),ndoi$ retragerea "te)(
"orar3$ l!,nd ! reia! nece!itatea re/enirii la aciune
o.en!i/ c,nd *)"re7urrile /or .i .a/ora#ile.
46 Lite&al, "mi?loacele unei a&mate mici sunt...", apa&ent aici este /o&9a
%esp&e a&me -i ec,ipament.
#,an1 8u: E...+ancius a spus: "Cel )ai )ic de!igur nu !e
"oate )!ura cu cel )are$ nici cel !la# cu cel "uternic !au
cei "uini cu )uli)ea.3
4
5<. Cci 1ene&alul este a"rtorul statului. Dac acea!t
a"rare !e e4tinde la tot$ !tatul /a .i cu !iguran "uternic"
dac ea are lacune$ !tatul /a .i .r *ndoial !la#.
#,an1 8u: "...+a&ele Duce a spus: Un !u/eran care *-i g!e-te
o)ul "otri/it cunoa-te "ro!"eritatea. Cel care nu reu-e-te$
/a .i "ierdut3.
56. Tre#uie ! -tii c "entru un !u/eran e4i!t trei
)i7loace de a atrage nenorocirea a!u"ra ar)atei !ale -i
anu)e dac "rocedeaz du" cu) ur)eaz.
<
27. ;e!ocotind .a"tul c ar)ata nu tre#uie ! *nainteze$
! ordone o *naintare !au$ ne!ocotind .a"tul c ea nu
tre#uie ! !e retrag$ ! ordone o retragere. 0 ceea ce !e
nu)e-te "a "une ar)ata "e "icior gre-it3.
#,ia Lin: "5naintarea -i retragerea ar)atei "ot de"inde de
deciziile luate de general$ "otri/it *)"re7urrilor. ;u e4i!t
nenorocire )ai )are dec,t ordinele e)an,nd de la
!u/eranul care !t la curte.3
25. ;ecuno!c,nd ni)ic din "ro#le)ele )ilitare$ !
"artici"e la organizarea lor$ acea!ta *i dezorienteaz "e
o.ieri.
Ts-ao Ts-ao: "...O ar)at nu "oate .i condu! du" codul
)anierelor elegante.3
Tu +u: "5n ce "ri/e-te con/enienele$ legile -i decretele$
ar)ata are "ro"riul ei cod "e care *n general *l re!"ect.
Dac *l aliniez du" regulile care "rezideaz gu/ernarea
unui !tat$ o.ierii /or .i co)"let derutai.3
#,an1 8u: "Buntatea -i dre"tatea "ot .i de .olo!$ la
gu/ernarea unui !tat$ dar nu *n ad)ini!trarea unei ar)ate.
Ra"iditatea -i !u"leea !er/e!c ad)ini!trrii unei ar)ate$
dar nu "ot !er/i la gu/ernarea unui !tat3.
22. Necunosc$n% p&o9lemele %e coman%ament$ ! ia "arte la
e4ercitarea re!"on!a#ilitilor$ acea!ta ucide *ncrederea *n
!u.letul o.ierilor.
6
47 ## >> G+enciusHT, capitolul 4.
48 A) !chi)#at aici ordinea caracterelor care *n!ea)n re!(
"ecti/ "!u/eran3 -i "ar)at3. Alt)interi ace!t /er!et ar /rea
! !"un c ar e4i!ta "entru o ar)at$ trei )i7loace de a
at&a1e neno&oci&ea asup&a su/e&anului.
49 Lite&al, "ne-tiind3 !au "ne*neleg,nd3 !au "i1no&$n%" un%e
2an1 S,i: "Dac o "er!oan$ care nu cunoa-te tre#urile
ar)atei$ e!te tri)i! ! ia "arte la ad)ini!trarea ar)atei$
.iecare )i-care a !a /a !t,rni dezacord -i .ru!tare reci"roc
-i *ntreaga ar)at /a .i "aralizat. De aceea$ +ei Tu
"rezint o cerere la "alat "entru ca ! .ie re/ocat
Controlorul ar)atei" nu)ai du" aceea a .o!t *n )!ur !
"aci.ice T!'ao Chou3.
)7
#,an1 8ou: "0ecent, cu&tenilo& le.au fost *ncredinate .unciile
de Controlor al ar)atei$ ceea ce e/ident re"rezint o
eroare.3
23. Dac ar)ata e!te dezorientat -i li"!it de *ncredere$
!u/eranii rilor /ecine /or !t,rni di.iculti. Ace!ta e!te
!en!ul "ro/er#ului: "Con.uzia *n ar)at duce la /icto&ia
a%/e&sa&ului".
)5
+en1: "...+a&ele Duce a spus: Acela care nu cunoa-te cu
"recizie o#iecti/ele !ale nu -tie ! ri"o!teze ina)icului3.
Li #,i-uan: "...;u tre#uie ! te *n-eli a!u"ra alegerii
"er!oanei creia *i e!te *ncredinat co)anda... Liu Hsian1 Iu,
P&im minist&u (n #,ao, a spus: Chao Hua nu -tie dec,t ! citea!c
crile tatlui !u -i ",n *n "rezent !(a do/edit co)"let
inca"a#il ! !ta#ilea!c corelaia *ntre !chi)#rile de
!ituaii. Or$ @a7e!tatea <oa!tr$ datorit nu)elui !u$ l(a
de!e)nat co)andant -e.. 0!te cu) ai li"i corzile unei lute
-i ai *ncerca a"oi !(o acordezi3.
2. Tre#uie ! !e -tie c e4i!t cinci cazuri *n care !e
"oate "re/edea /ictoria.
2). Cel care -tie c,nd tre#uie -i c,nd nu tre#uie !
anga7eze lu"ta$ /a .i /icto&ios.
23. Cel care -tie cu) ! .olo!ea!c .ora unei ar)ate
)ari -i .ora unei ar)ate )ici /a .i /ictorio!.
Tu 8u: "5n cur!ul unui con.lict !unt cazuri *n care cei ce au
auto&itatea a&matei, sau "ignor,nd "ro#le)ele relati/e la
e4erciii3 ale autoritii )ilitare... Caracterul *n!ea)n
"auto&itate" sau "pute&e".
50 53 "#ont&olo&ii a&matei" ai %inastiei T-an1 e&au (n &ealitate comisa&i
politici. +ei Tu a de/enit +ri)()ini!tru *n >MI al erei noa!tre
-i *n >MN el ceru !u/eranului ! re/oce "e controlorul care(i
.u!e!e a.ectat lui$ care .r *ndoial$ !e a)e!teca *n o"era(
iunile )ilitare.
51 5 "Senio&i feu%ali" este &e%at p&in "!u/eranii /ecini3. Co)en(
tatorii !unt de acord "entru a declara c o ar)at$ c,nd
e!te *n *ncurctur$".!e "ri/eaz .!ingur de /ictorie. MI CC
:@enciu!=$ ca"itolul I$ ".>I.
de "artea lor !u"erioritatea nu)eric nu "ot ! atace o
),n de oa)eni -i alte cazuri c,nd cel !la# "oate !(l
*n/ing "e cel "uternic. Cel care e!te ca"a#il ! acioneze
a!u"ra ace!tei categorii de *)"re7urri /a .i /ictorio!3.
24. Cel ale crui tru"e !unt unite *n 7urul unui o#iecti/
co)un /a .i /ictorio!.
Tu 8u: "De aceea, +encius a spus: Anoti)"ul "otri/it conteaz
)ai "uin dec,t a/anta7ele o.erite de teren" ace!tea$ la
r,ndul lor conteaz )ai "uin dec,t ar)onia relaiilor
o)ene-ti.3
5)
2<. Cel care e!te "rudent -i a-tea"t un ina)ic i)"ru(
dent /a .i /ictorio!.
#,-en Hao: "Organizai o ar)at de ne*n/in! -i a-te"tai
)o)entul c,nd ina)icul /a .i /ulnera#il3.
Ho 8en Hsi: "...Un no#il a !"u!6 S te #azezi "a rani -i !
nu .aci "regtiri e!te cea )ai )are dintre cri)e" ! .ii gata
dinainte "entru orice e/entualitate e!te cea )ai )are
dintre /irtui3.
26. Cel care are generali co)"eteni$ .erii de ingerinele
!u/eranului /a .i /ictorio!.
Tu 8u: "...De aceea, maest&ul 2an1 a spus: S .i4ezi *nt,lniri e!te
de re!ortul !u/eranului$ ! decizi *n )aterie de lu"t$ e!te %e
&eso&tul 1ene&alului".
2an1 Li: "...Un !u/eran *nze!trat cu o "er!onalitate -i o
inteligen !u"erioare tre#uie ! .ie *n )!ur !
recunoa!c o)ul care(i con/ine$ el tre#uie !(i *ncredineze
r!"un!urile -i ! a-te"te rezultatele3.
Ho 8en Si: "...5n rz#oi !e "ot "roduce o !ut de !chi)#ri
*n cur!ul .iecrei eta"e. C,nd con!tai c e!te "o!i#il$
*naintezi" c,nd /ezi c !ituaia e!te grea$ te retragi. A !"une
c un general tre#uie ! a-te"te ordinele unui !u/eran *n
a!e)enea *)"re7urri$ e ca -i cu) ai in.or)a un !u"erior
c /rei ! !tingi un incendiu. 'nainte ca ordinul ! /in$
cenu-a /a .i rece. 1i !e )ai !"une c$ *n a!e)enea
*)"re7urri tre#uie ! .ie con!ultat in!"ectorul general al
ar)atei. 0 ca -i cu)$ "entru a con!trui o ca! l,ng dru)$
ai cere !.atul trectorilor. 0/ident$ nu /ei )ai ter)ina
niciodat trea#a3.
)2
"S(l ii din !curt "e un general co)"etent$ cer,ndu(i$ *n
acela-i ti)"$ ! !u"ri)e un ina)ic /iclean$ e!te ca -i cu)
52 Pa&af&aza&ea unei o%e pe ca&e Le11e o t&a%uce astfel: "0i !ea)n
cu unul care con!ult trectorii a!u"ra con!truciei unei
ca!e. Acea!ta$ *n con!ecin$ nu /a .i niciodat ter)inat3
:CC >A, p. 332, o%a >H.
ai lega ogarul negru al hanilor -i a"oi i(ai da ordin ! "rind
ie"uri. Care e!te di.erena?"
37. Iat cele cinci cazuri "reci!e *n care calea ctre
/ictorie e!te cuno!cut.
35. De aceea spun: "Cunoa-te(i ina)icul -i cunoa-te(te "e
tine *n!ui" *ntr(o !ut de #tlii nu te /ei e4"une nici unei
"ri)e7dii3.
32. C,nd nu(i cuno-ti ina)icul$ dar te cuno-ti "e tine
*n!ui$ -an!ele tale de /ictorie !au de *n.r,ngere !unt egale.
JJ. Dac nu(i cuno-ti nici ina)icul -i nici "e tine *n!ui$
e-ti !igur c te /ei g!i *n "ri)e7die *n .iecare #tlie.
Li #,-uan: "A!t.el de oa)eni !e nu)e!c ne#uni cri)inali.
La ce !e "ot a-te"ta ei dec,t la *n.r,ngere.3
IV
Dispuneri
53
Sun Tzu a spus
M. 5n /re)urile /echi$ rz#oinicii i!cu!ii *nce"eau "rin a
de/eni de ne*n/in!$ a"oi a-te"tau ca ina)icul ! .ie
/ulnera#il.
2. In/inci#ilitatea noa!tr de"inde de noi$ /ulnera(
#ilitatea ina)icului$ de el.
3. 'n con!ecin$ cei care !unt /er!ai *n arta rz#oiului
"ot a7unge in/inci#ili$ dar nu(l "ot .ace *n )od !igur "e
ina)ic /ulnera#il.
+ei 8ao #,-en: "+ot ! .ac ceea ce depin%e %e mine" ceea ce
de"inde de ina)ic nu e niciodat !igur.3
. Iat de ce !e !"une c e "o!i#il ! -tii cu) ! *n/ingi$
.r ca acea!ta ! *n!e)ne c o /ei -i .ace.
53 Caracterul %!ing *n!ea)n ".or)3$ "aspect" sau "a"arena3
-i *ntr(un sens mai &est&$ns "%ispune&e" sau ".or)aie3. 'n ediia
Cla!ici )ilitari care B !e "are B ur)a "e T!'ao T!'ao$ ace!t
ca"itol !e intitula "#liun1 Hsin1" F "2or)3 !au "Di!"uneri ale
ar)atei. Du" cu) !e /a /edea$ ace!t caracter *n!ea)n
)ai )ult dec,t dispune&i conc&ete."
). In/inci#ilitatea con!t *n a"rare$ iar -an!ele de
/ictorie *n atac.
)
3. Te ape&i c$n% %ispui %e mi?loace suficiente" ataci c$n% %ispui %e
mi?loace mai mult %ec$t suficiente.
4. Cei care !unt e4"eri *n arta a"rrii !e a!cund !u#
nou !traturi de "),ntG cei care !unt a#ili *n arta atacului
!e de"la!eaz ca -i cu) ar cdea din al noulea cer. A!t.el$
ei !unt ca"a#ili ! !e a"ere -i !(-i a!igure o /ictorie total$
*n acela-i ti)".
))
<. A "re/edea o /ictorie "e care "ri)ul /enit "oate !(o
"re/ad nu e!te cul)ea a#ilitii.
Tu 8u: "Cei care !unt e4"eri *n arta "regtirii a"rrii
con!ider e!enial ! in !ea)a de .ora o#!tacolelor$ cu)
!unt )unii$ .lu/iile -i "odi-urile. 0i .ac *n a-a .el *nc,t
ina)icul ! nu "oat -ti unde ! atace. 0i "arc !e a!cund
!u# al noulea !trat al "),ntului.3
"Cei care !unt e4"eri *n arta de a ataca$ con!ider c
e!enial ! in !ea)a de anoti)"uri -i de a/anta7ele
terenului" ci .olo!e!c inundaiile -i .ocul du" *)"re7urri. 0i
.ac *n a-a .el ca ina)icul ! nu "oat -ti unde ! !e
"regtea!c. 0i declan-eaz atacul ca un trznet ,-nit din
al noulea cer3.
Li #,-uan1: "...C,nd %an %!ein ni)ici !tatul lui Chao$ el
"lec de la 8,tul +uului *nainte de )icul de7un. 0l !"u!e:
<o) di!truge ar)ata lui Chao. A"oi ne /o) reg!i "entru
)a!. 8eneralii care erau de!cura7ai$ !e "re.cur a .i de
acord. %an %!ein *-i di!"u!e ar)ata *n linie de #taie$ cu
!"atele la .lu/iu. O#!er/,ndu(i de la *nli)ea "ara"etelor$
tru"ele Chao iz#ucnir *ntr(un r,! zgo)oto! -i *l #at7ocorir
a!t.el. 8eneralul nu -tie ! conduc o ar)at= Han Hsin st&i/i
atunci a&mata Chao -i du" ce(-i lu )icul de7un$ "u!e ! .ie
deca"itat !eniorul Ch'eng An.3
)3
"Iat o "ild de!"re ceea ce !ca" )uritorilor de r,nd3 3.
6. : t&iumfa (n lu"t -i a .i uni/er!al p&oclamat "e4"ert3$ nu
con!tituie cul)ea a#ilitii$ "entru c "entru a ridica un "u.
54 In/inci#ilitatea e!te :*n!ea)n= a"rarea$ ca"acitatea de
a *n/inge$ e!te :*n!ea)n= atacul
55 Ideea c Cerul -i +),ntul !e co)"un .iecare de "st&atu&i"
sau "eta?e" /ine %in antic,itate.
56 Han Hsin %ispuse a&mata sa (n "terenul )orii3. 0l *-i ar!e /a!ele
-i(-i di!tru!e u!ten!ilele de #uctrie. 2lu/iul era *na"oi$
ar)ata lui Chao *nainte. +entru %an %!in nu e4i!ta alt
!oluie$ el tre#uia ! *n/ing !au ! )oar.
de toa)n nu ai ne/oie de )ult .or" ! deo!e#e-ti
!oarele de lun nu e!te o do/ad de clar/iziune" ! auzi
tunetul nu *n!ea)n c ai auzul .in.
)4
#,an1 8u: EP&in ""u. de toa)n3$ Sun Tzu *nelege "u.ul
ie"urelui care$ c,nd /ine toa)na$ e!te .oarte u-or.A
57. 5n /echi)e$ cei de!"re care !e !"unea c !unt e4"eri
*n arta rz#oiului #nuiau un ina)ic u-or de *n/in!.
)<
55. Iat de ce /ictoriile o#inute de un )ae!tru *n arta
)ilitar nu aduceau ace!tuia nici .ai)a *nele"ciunii$ nici
me&itul /ite?iei.
Tu +u: "Sca" *nelegerii co)une /ictoria o#inut
*nainte ca !ituaia ! !e .i cri!talizat. Cel care o do#,nde-te
nu c,-tig deci deloc o re"utaie de *nele"ciune. 'nainte
!(-i .i *nro-it !a#ia *n !,nge$ ara ina)ic a ca"itulat".
Ho 8en Si: "...C,nd / !u"unei ina)icului .r lu"t$ cine
/ /a "rocla)a /ite7ia?"
52. Cci el *-i c,-tig /ictoriile .r gre-. "2r gre-3
*n!ea)n c$ o&ice a& face, el *-i a!igur /ictoria" el (n/in1e un
inamic %e?a (n/ins.
#,en Hao: "5n )aterie de "lani.icare$ nici o )i-care inutil"
*n )aterie de !trategie$ nici un "a! ne*ngduit3.
53. Iat de ce un co)andant -e. "rice"ut .ace *n a-a .el
*nc,t ! ocu"e o "oziie care !(l "un la ad"o!t de
*n.r,ngere -i el nu "ierde nici o ocazie de a(-i !urcla!a
ina)icul.
5. :stfel, o ar)at este /ictorioa! (nainte %e a cuta #tlia"
o ar)at !ortit *n.r,ngerii !e #ate .r !"erana de a
*n/inge.
Tu +u: "...Ducele Li Ching din &ei a !"u! Calitile
indi!"en!a#ile ale unui co)andant !unt$ *nainte de toate$
clar/iziunile$ arta de a .ace ! do)nea!c ar)onia *n !,nul
ar)atei !ale$ o !trategie chi#zuit$ du#lat de "lanuri "e
ter)en lung$ !i)ul anoti)"urilor -i .acultatea de a
*nelege .actorii u)ani. Cci un general ina"t !(-i e/alueze
"o!i#ilitile !au !(-i i)agineze ce !unt "ro)"titudinea -i
!u"leea /a *nainta$ c,nd !e /a "rezenta ocazia de a ataca$
cu un "a! "oticnit -i -o/itor$ "ri/irea *ntoar! cu
*ngri7orare )ai *nt,i la drea"ta$ a"oi la !t,nga$ -i el /a .i
57 S c,-tigi o /ictorie datorit unei lu"te grele !au datorit
norocului nu e!te un !e)n de i!cu!in.
58 Ina)icul .u *n/in! cu u-urina "entru ca e4"erii crea!er
*n "reala#il$ condiii .a/ora#ile.
ca"a#il ! *ntoc)ea!c un "lan. Dac e!te credul !e /a
*ncrede *n ra"oarte nede)ne de crezare$ crez,nd #a una$
#a alta. Tot at,t de te)tor ca o /ul"e *n retragere -i *n
a/an!are$ el /a l!a r,ndurile ar)atei !ale ! !e ri!i"ea!c.
+rin ce !e deo!e#e-te ace!t )od de aciune de aruncarea
unor ne/ino/ai *n a" clocotit !au *n .oc? ;u e!te e4act
acela-i lucru cu a duce /acile -i oile ! "a!c l,ng lu"i -i
l,ng tigri?"
5). Cei care !unt e4"eri *n arta rz#oiului "ractic "Dao3
-i re!"ect legile" ei sunt, %eci$ *n )!ur ! .or)uleze o
"olitic /ictorioa!.
Tu +u: ?Dao e!te calea o)eniei -i a dre"tii" "legile3
!unt reguli -i in!tituii. Cei care e4celeaz *n arta rz#oiului
culti/$ )ai *nt,i$ "ro"riul lor !i) de dre"tate -i *-i
"rote7eaz legile -i in!tituiile lor. 'n ace!t .el ei .ac ca
gu/ernul lor ! .ie de ne*n/in!.3
53. Cci$ ele)entele artei )ilitare !unt: *n "ri)ul r,nd$
a"recierea !"aiului" *n al doilea r,nd$ e/aluarea
cantitilor" (n al t&eilea &$n%, calculele" (n al pat&ulea &$n%,
co)"araiile -i$ *n al cincilea r,nd$ -an!ele %e /icto&ie.
54. A"recierea !"aiului e!te *n .uncie de teren.
5<. Cantitile decurg din a"reciere$ ci.rele din cantiti$
co)"araiile din ci.re -i /ictoria din co)"araii.
Ho 8en Si
)6
: P&in te&en tre#uie ! *nelege)$ *n acela-i ti)"$
di!tanele -i .elul terenului" p&in ap&ecie&i calculul. 'nainte ca
ar)ata ! .ie "u! *n )i-care$ !unt e.ectuate !tudii *n ceea
ce "ri/e-te gradul de di.icultate "rezentat de teritoriul
ina)ic$ c,t de dre"te !au *ntortochiate !unt dru)urile lui$
ci.rul e.ecti/elor ina)icului$ /aloarea echi"a)entului !u
de rz#oi$ !tarea )oralului tru"elor ace!tuia. Sunt
e.ectuate calcule "entru a !e /edea dac ina)icul "oate .i
atacat -i nu)ai du" aceea se t&ece la mo9iliza&ea po"oulaiei -i
la *nrolarea tru"elor3.
56. :stfel o ar)at /ictorioa! !e a!ea)n cu o 7u)tate
de chintal "u! *n #alan cu un grunte" o ar)at *n/in! !e
a!ea)n cu un grunte "u! *n #alan cu o 7u)tate de
chintal.
CK. Datorit artei de a(-i di!"une tru"ele$ un general
/ictorio! e!te *n )!ur ! le .ac ! lu"te cu e.ectul
59 Ace!t co)entariu .igureaz *n te4t ca ur)are la A.M>. 2ac(
torii enu)erai !unt caliti ale "fe&mei".
a"elor zgzuite$ care deodat eli#erate$ !e "reci"it *ntr(o
"r"a!tie .r .und.
#,an1 8u: "0 *n$ natura a"ei ! e/ite *nli)ile -i ! !e
n"u!tea!c !"re inuturile 7oa!e. C,nd !e ru"e un #ara7$
a"a !e dezlnuie cu o .or irezi!ti#il. Or$ .or)a unei
ar)ate !ea)n cu a"a. +ro.itai de li"!a de "regtire a
ina)icului$ atacati.l *n )o)entul *n care !e a-tea"t )ai
"uin$ e/itai(i .ora -i lo/ii "rile lui !la#e -i$ *ntoc)ai ca
-i a"ei$ ni)eni nu / /a "utea rezi!ta3.
V
Energie
37
Sun Tzu a spus:
M. 5n general$ a co)anda )uli oa)eni e acela-i lucru cu
a co)anda c,i/a. 0 o "ro#le) de organizare.
35
#,un1 8u: "+entru a conduce o ar)at tre#uie$ )ai *nt,i$
! *ncredinezi re!"on!a#ilitile co)andanilor -i
lociitorilor lor -i ! .i4ezi e.ecti/ele di/er!elor .or)aiuni...3
"Un om este un simplu sol%at" doi oa)eni$ o "ereche$ trei$ un
trio. O "ereche "lu! un trio .or)eaz o gru" de cinci$
32

adic c"rrieG dou crrii .or)eaz o !ecieG cinci !ecii
.ac un "luton" dou "lutoane$ o co)"anieG dou co)"anii
un #atalion" dou #atalioane$ un regi)ent" dou regi)ente$
un gru" de lu"t$ dou gru"uri de lu"t o #rigad$ dou
#rigade o ar)at.
33
*ieca&e %int&e aceste ele)ente e!te
!u#ordonat celui ce(l "recede *n ierarhie -i are autoritate
a!u"ra celui care(i e!te i)ediat in.erior. 2iecare dintre ele
e!te in!truit cu) !e cu/ine. De aici reie!e c e!te "o!i#il !
conduci o ar)at de un )ilion de oa)eni e4act ca -i cu) ar
.i /or#a de c,i/a in-i .
60 #a&acte&ul S,i,, ca&e ser/e-te dre"t titlu ace!tui ca"itol$ *n(
!ea)n ".ore3$ "in.luen3$ "auto&itate", "ene&1ie". #omentato&ii le
iau (n sensul %e "energie3 !u de "+otenial3 *n anu)ite "a!a7e
-i de 3!ituatie3 *n altele.
61 2en Shu *n!ea)n$ literal)ente$ "%i/iziuni %e, Gsau p&inH
")iniere3 !au 3*)"rire -i nu)rtoare3. Traducerea
ada"tat aici e!te "o&1aniza&e".
62 S(ar "rea ca ""erechi3 -i "t&io a& putea pu&ta a&me %ife&ite.
63 O !ecie de zece oa)eni" o !ut de co)"anie$ dou !ute
de #atalion$ "atru !ute de regi)ent$ o"t !ute de 7u)tate
de #rigad$ o )ie -a!e !ute de #rigad$ trei )ii dou !ute
de ar)at. Acea!ta "are ! core!"und organizaiei care
e4i!ta la /re)ea c,nd Chang 9u !cria.
2. 1i a ordona unui nu)r )are e!te acela-i lucru cu a
ordona c,tor/a. 0!te o "ro#le) de di!"unere -i de
!e)nale.
#,an1 8u: "Or) e!te !igur c tru"ele$ c,nd !unt .oarte
nu)eroa!e$ !e de!.-oar "e !"aii /a!te$ "e care nici
ochiul$ nici urechea nu le(ar "erce"e cu o acuitate !ati!(
.ctoare. De aceea$ ordinul de *naintare !au de retragere
e!te tran!)i! o.ierilor -i oa)enilor cu autorul !teagurilor -i
"a/iloanelor -i acela de a !e de"la!a !au de a !e o"ri cu
a7utorul clo"otelor -i al to#elor. A!t.el$ /iteazul nu /a
*nainta !ingur -i .rico!ul nu /a .ugi3.
3. +o!i#ilitatea ar)atei de a rezi!ta atacului ina)icului$
.r a .i *n.r,nt$ e!te a!igurat "rin o"eraiunile .orei
"e4traordinare3 -i a .orei nor)ale.
3
Li #,-uan1: "2ora care *n.runt ina)icul e!te .ora
nor)al" cea care(l ia din .lanc e!te .ora e4traordinar.
;ici un co)andant de ar)at nu "oate !)ulge a/anta7ul
de la ina)ic .r a7utorul .orelor e4traordinare.3
Ho 8en Hsi: "+rocedez *n a-a .el *nc,t ina)icul ! ia .ora
)ea nor)al dre"t .or e4traordinar -i .ora )ea
e4traordinar dre"t .or nor)al. @ai )ult$ cea nor)al
e!te !u!ce"ti#il de a de/eni e4traordinar -i in/er!3.
. Tru"e aruncate *)"otri/a ina)icului ca o "iatr de
)oar "e!te ni-te ou !unt un e4e)"lu de aciune )a!i/
contra neantului.
Ts-ao Ts-ao: "Atacai cu tot ce a/ei )ai "uternic *n
"unctele !la#e ale ina)icului.3
). Ca regul general$ *n #tlie .olo!e-te .ora nor)al$
"entru a anga7a lu"ta" .olo!e-te .ora e4traordinar "entru
a cuceri /ictoria.
3. Re!ur!ele celor ce !unt e4"eri *n utilizarea .orelor
e4traordinare !unt la .el de ne)rginite ca cerul' -i
"),ntul$ la .el de ine"uiza#ile ca a"a )arilor .lu/ii.
3)
64 Ideea e4"ri)at "rin caracterul Cheng "no&mal" sau "%i&ect"
-i #,-i "e@t&ao&%ina&" sau "indirect3 "rezint o i)"ortan
ca"ita.. 2ora nor)al :Cheng= .i4eaz !au di!trage
ina)icul'G .orele e4traordinare :Ch'i= intr *n aciune *n
ti)"ul -i locul unde inter/enia lor nu e!te "re/zut. Daca
ina)icul !i)te o )ane/r Ch'i -i *i ri"o!teaz$ ca ! o
neutralizeze$ acea!t )ane/r !e tran!.or) auto)at *n
)ane/r Cheng.
65 Sun Tzu .olo!e-te caracterele Chiang -i %o$ tradu!e aici
4. 'ntr(ade/r$ ele !e ter)in$ a"oi !e .or)eaz din nou$
ciclic$ cu) !unt )i-crile !oarelui -i ale lunii3. 0le )or$ a"oi
rena!c la /ia$ re"et,ndu(!e$ cu) .ac anoti)"urile care
trec.
<. ;otele )uzicale !unt nu)ai *n nu)r de cinci$ dar
co)#inaiile lor !unt at,t de nu)eroa!e$ *nc,t e!te i)"o(
!i#il ! le auzi pe toate.
6. Culorile .unda)entale !unt doar *n nu)r de cinci$ dar
co)#inaiile !unt at,t de nu)eroa!e$ *nc,t e!te i)"o!i#il
ochiului ! le "ercea" "e toate.
57. 8u!turile !unt nu)ai *n nu)r de cinci$ dar ele dau
a)e!tecuri at,t de /ariate$ *nc*t e!te i)"o!i#il ! le degu-ti
"e toate.
55. 5n lu"t e4i!t numai .ora nor)al -i .ora
e4traordinar$ dar co)#inaiile lor !unt neli)itate" nici un
spi&it omenesc nu le poate sesiza pe toate.
52. Cci ace!te dou .orte !e re"roduc una %in alta"
interaciunea lor e!te .r de !.,r-it.$ ca aceea a /erigilor *n
lan. Cine "oate !"une unde *nce"e una -i unde !.,r-e-te
cealalt?
53. C,nd a"a torentului ro!togole-te galeii$ e!te datorit
i)"etuozitii !ale.
5. Dac -oi)ul !.,-ie dintr(o lo/itur cor"ul "rzii !ale$
e!te c lo/e-te e4act la )o)entul dorit.
33
Tu 8u: "Lo/ii(/ ina)icul la .el de "uternic$ cu) lo/e-te
-oi)ul la int. 2r gre-$ !.,-ie rinichii "rzii !ale "entru c
el a-tea"t )o)entul "otri/it "entru a lo/i. 8estul lui este
calculat."
34
5). A!t.el$ e4"ertul *n arta )ilitar "o!ed o .or de
i)"ul!ie irezi!ti#il -i atacul !u e!te reglat cu "recizie.
53. +otenialul !u e!te cel al unei ar#alete *ntin!e la
)a4i)u)$ ti)"ul !u de aciune e!te cel al declan-rii
)ecani!)ului ace!tuia.
3<
ca 3)arile .lu/ii3.
66 Adic$ i)"u! de di!tana care *l !e"ara de "rada !a.
67 Du" Tu @u
68 Din nou Sun Tzu .olo!e-te aici caracterul !"eci.ic care *n(
54. 'n tu)ult -i *n /acar)$ #tlia "are con.uz$ dar nu
e4i!t dezordine" tru"ele "ar ! !e *n/,rt *n cerc$ dar ele
nu "ot .i *n.r,nte .
36
Li #,-uan1: "5n #tlie$ totul "are a .i tu)ult -i con.uzie$
dar !teagurile -i "a/ilioanele r!"und unor di!"oziti/e
"reci!e$ !unetul talgerelor are reguli .i4e3.
5<. Con.uzia a"arent rezult din ordine$ la-itatea a"a(
rent din cura7$ !l#iciunea a"arent din trie.
47
Tu +u: "Se)ni.icaia ace!tui /er!et e!te c dac dore-ti
! !i)ulezi dezordinea "entru a trage un ina)ic$ tre#uie !
.ii$ tu *n!ui$ .oarte di!ci"linat. ;u)ai atunci "oi !i)ula
*n/l)-eala. Cel care dore-te ! !i)uleze la-itatea -i !(-i
",ndea!c ina)icul tre#uie ! .ie cura7o!$ cci nu)ai
atunci /a .i *n !tare ! !i)uleze .rica. Cel care dore-te !
"ar !la#$ "entru a(l .ace "e ina)ic tru.a-$ tre#uie ! .ie
e4tre) de "uternic. ;u)ai cu acea!t condiie /a "utea !
!e "re.ac a .i !la#3.
56. Ordinea !au dezordinea de"ind de organizare$ cura7ul
!au la-itatea de *)"re7urri$ tria !au !l#iciunea de
di!"unere.
Li #,-uan1: "C*nd tru"ele reu-e!c ! !e "la!eze *ntr(o
!ituaie .a/ora#il$ la-ul e!te /iteaz" dac !ituaia de/ine
di!"erat$ cura7o-ii /or de/eni la-i. 'n arta rz#oiului nu
e4i!t reguli .i4e. Ace!te reguli nu "ot .i !ta#ilite dec,t du"
*)"re7urri.3
27. A!t.el$ cei care !e *neleg ! "ro/oace o )i-care a
ina)icului iz#ute!c$ cre,nd o !ituaie *n .aa creia ace!ta
tre#uie ! !e "lece" ei *l atrag "rin )o)eli *ntr(o cur!
!igur -i$ .c,ndu(l ! cread *ntr(un c,-tig a"arent$ *l
a-tea"t *n .or.
25. De aceea$ un co)andant de ar)at cali.icat "retinde
/ictoria de la !ituaie -i nu de la !u#ordonaii !i.
#,-en Hao: "04"erii *n ar)ata )ilitar au *ndeo#-te
*ncredere *n o"ortunitatea -i *n ra"iditatea e4ecuiei. 0i nu
la! nu)ai "e !"inarea "ro"riilor oa)eni "o/ara !arcinii de
*nde"linit3.
!ea)n "ar#alet3
69 Ono)ato"eele .olo!ite de Sun Tzu e/oc zgo)otul -i
con.uzia *n #tlie.
70 Du" Tu @u.
22. 0l *-i alege oa)enii$ iar ei "ro.it de !ituaie.
45
Li #,-uan: "<iteazul -tie ! !e #at" "rudentul ! !e a"ere"
*nele"tul ! dea !.aturi. Deci$ nu este i&osit nici un talent".
Tu +u: ";u +retindei nici o *n."tuire celor care nu au
talent3.
C,nd T!'ao T!'ao l(a atacat "e Chane Lu *n %an Chung i(a
l!at "e generalii Chang Liao$ Li Tien -i Lo Chin *n .runtea a
)ai )ult de o )ie de oa)eni "entru a a"ra %o 2ei. T!'ao
tri)i!e in!truciuni lui %!eih Ti$ -e.ul !tatului )a7or al
ar)atei$ *ntr(un "lic "e care a !cri!: "A !e de!chide nu)ai la
!o!irea re#elilor3. +uin du" aceea$ Sun Ch'uan din &u$ *n
.runtea a o )ic de oa)eni$ a!edie a!edie %o 2ei. 8eneralii
de!.cur "licul -i citir: "Dac Si Sun Ch'uan !o!e-te$
generalii Chang -i Li /or "orni lu"ta. 8eneralul Lo /a a"ra
ora-ul. 1e.ul !tatului )a7or al ar)atei nu /a lua "arte la
lu"t.
42
Toi ceilali generali /or tre#ui ! atace "e ina)ic3.A
#,an1 Liao a spus: "St"*nul no!tru e!te *n ca)"anie
de"arte -i dac a-te"t) !o!irea *ntririlor$ re#elii ne /or
ni)ici cu !iguran. De aceea$ in!truciunile ne ordon ca
*nainte ca tru"ele ina)ice ! !e unea!c$ ! le atac)
i)ediat "entru a le ru"e colii -i a *ntri )oralul "ro"riilor
noa!tre tru"e. A"oi$ /o) "utea a"ra ora-ul. Toate -an!ele
de /ictorie !au de *n.r,ngere de"ind de acea!t aciune3.
Li Tien -i Chang Liao *l atacar "e Sun Ch'uan -i e.ecti/ *l
"u!er *n di.icultate$ ceea ce .cu ! !e "r#u-ea!c
)oralul ar)atei &u. 0i !e *ntoar!er -i(i "regtir liniile de
a"rare$ iar tru"ele !e !i)ir *n !iguran. Sun Ch'uan
a!edie ora-ul ti)" de zece zile$ dar nu reu-i !(l cucerea!c
-i !e retra!e.
5n legtur cu ace!t e"i!od$ i!toricul Sun Sheng a notat:
"Rz#oiul e!te o che!tiune de -iretenie. 'n ceea ce "ri/e-te
a"rarea lui %o 2ei$ ea era -o/itoare$ !la# -i li"!it de
*ntriri. Dac ai *ncredere *n generali /ite7i crora le "lace
! !e #at$ greutile nu /or *nt,rzia ! a"ar. Dac te
#azezi nu)ai "e cei ce !unt "rudeni$ ace-tia !e /or
de!cu)"ni -i le /a .i greu ! in !ituaia !u# control3.
#,an1 8u: "Or$ cea )ai #un )etod$ c,nd ai oa)eni *n
!u#ordine$ con!t *n a(l .olo!i "e zg,rcit -i "e "ro!t$ "e
*nele"t -i "e /iteaz -i de a(i da .iecruia o re!"on!a#ilitate
care i !e "otri/e-te. ;u *ncredinai oa)enilor !arcini "e
71 Te4tul e!te redactat du" cu) ur)eaz: "A!t.el el e!te
ca"a#il ! aleag oa)eni...3. Adic$ oa)eni ca"a#ili !
"ro.ite din orice !ituaie$ oricare ar .i ea. Acea!ta i)"lic un
!i!te) de !elecie care !nu .ie #azat "e ne"oti!) !au$
.a/oriti!).
72 T!ai T!ao a a/at )are gri7a !(l in deo"arte "e o.ierul
"olitic.
care nu !unt ca"a#ili ! le *nde"linea!c. 2acei o !elecie -i
*ncredinai .iecruia r!"underi "e )!ura co)"etenelor
lor3.
2. Cel care conteaz "e !ituaie *-i .olo!e-te oa)enii *n
lu"t ca -i cu) ar ro!togoli ni-te #uturugi (-i "ietre. Cci
e!te *n .irea #uturugilor -i a "ietrelor ! !tea *n echili#ru "e
un "),nt .er) -i !a !e )i-te "e un "),nt ne!ta#il. Dac
au coluri !e o"re!c$ dac !unt rotunde se &osto1olesc.
2). A!t.el$ "otenialul tru"elor care *n lu"t !unt condu!e
cu *nde),nare$ !e "oate co)"ara cu cel al galeilor rotunzi
care !e ro!togole!c din /,r.ul )untelui.
Tu +u: "...A!t.el$ nu e!te ne/oie dec,t de "uin .or
"entru a realiza )ult".
#,an1 8u: E...Li #,an1 a spus: 'n rz#oi !unt trei .eluri de
!ituaii:
"C,nd generalul di!"reuie-te ina)icul -i o.ierilor$ !i le
"lace ! !e lu"te$ c,nd a)#iiile ace!tora in de a-a de !u!
ca norii de "e cer -i *n.lcrarea lor e!te la .el de !l#atec
"recu) uraganele$ !unte) *n "rezena unei !ituaii create
de )oral.3A
"C,nd un !ingur o) a"r un de.ileu *ngu!t de )unte$
care !ea)n cu tu#ul dige!ti/ al unei oi !au cu intrarea
coteului unui c,ine$ el "oate ine "ie"t la o )ie de !oldai.
;e g!i) atunci *n$ "rezena unei !ituaii create de teren.3
"C,nd !e trage .olo! din del!area ina)icului$ din o#o(
!eala !a$ din .oa)ea !au !etea !a$ !au c,nd lo/e-ti *n ti)"
ce "o!turile !ale *naintate nu au .o!t !olid *ntrite$ !au c,nd
ar)ata !a e!te la 7u)tatea dru)ului de tra/er!are a unui
r,u$ ne g!i) *n "rezena unei !ituaii create de ctre
ina)ic3.
"A!t.el$ c,nd co)anzi tru"e$ tre#uie ! tragi .oloa!e de
"e ur)a !ituaiei$ e4act ca atunci c,nd ro!togole-ti o )inge
de(a lungul unei "ante a#ru"te. 0.ortul "e care *l de"ui e!te
)ini)u)$ dar rezultatele !unt uria-e3$
VI
Puncte slabe i puncte tari
Sun Tzu a spus:
1. 5n general$ cel care ocu" "ri)ul terenul -i a-tea"t
ina)icul$ !e a.l *n "oziie de .or; cel care /ine "e teren
)ai t,rziu -i !e arunc *n lu"t e!te de7a !l#it.
2. De aceea$ e4"erii *n arta )ilitar *l .ac "e ina)ic !
/in "e c,)"ul de #taie -i nu !e la! adu-i de ei.
3. Cel care e!te ca"a#il !(l .ac "e ina)ic ! /in de
#un/oie iz#ute-te$ o.erindu(i un oarecare a/anta7. 1i cel
care e!te *n !tare !(l *)"iedice ! /in iz#ute-te$ !l(
#indu(i .orele.
Tu 8u: "...Dac !untei *n )!ur ! )eninei anu)ite
"uncte /itale !ituate "e dru)urile lui !trategice$ ina)icul
nu "oate trece. De aceea$ )ae!trul &ang a !"u!: #$n% o
"i!ic !t la intrarea unei guri de -oareci$ zece )ii de
-oareci nu *ndrzne!c ! ia!" c,nd un tigru "ze-te /adul$
zece )ii de cer#i nu "ot !(l tra/er!eze3.
. Dac ina)icul e!te *n "oziie de .or$ ! -tii !(l
!l#e-ti$ dac e #ine hrnit$ !(l *n.o)etezi$ dac. e!te *n
re"au!$ !(l *)"ingi la aciune.
). Arat(te *n locurile "rin care el tre#uie ! treac$
de"la!eaz(te re"ede acolo unde nu te a-tea"t.
3. Dac .aci )ar-uri de o )ie de li .r ! te o#o!e-ti$
*n!ea)n c !tr#ai dru)uri unde nu !e a.l ina)icul.
Ts-ao Ts-ao: ";"u!tii(/ *n neant$ aruncai(/ *n /id$
ocolii ceea ce el a"r$ lo/iti.l acolo unde nu / a-tea"t.3
4. +entru a .i !igur c /ei lua ceea ce ataci$ ! ataci un
"unct "e care ina)icul nu(l a"r. S"re a .i !igur c )enii
ceea ce a"eri$ ! a"eri un "unct "e care ina)icul nu(l
atac.
<. De aceea$ *)"otri/a celor ce !unt e4"eri *n arta de a
ataca$ un ina)ic nu -tie unde ! !e a"ere" contra e4"erilor
a"rrii$ ina)icul nu -tie unde ! atace.
6. >mpalpa9il -i imate&ial, e@pe&tul nu la! ur)e" )i!terio! ca o
di/initate$ el nu "oate .i auzit. A!t.el ina)icul !e a.l la
#unul lui "lac.
Ho 8en Hsi: "...+rocedez *n a-a .el *nc,t ina)icul ! ia
"unctele )ele tari dre"t "uncte !la#e -i "unctele )ele
!la#e dre"t "uncte tari$ *n ti)" ce eu tran!.or) *n "uncte
!la#e "unctele !ale tari -i *i de!co"r !l#iciunile... ')i
a!cund ur)ele ",n le .ac in/izi#ile" "!trez tcerea "entru
ca ni)eni ! nu ) "oat auzi3.
57. Cel a crui *naintare e!te irezi!ti#il !e #azeaz "e
"unctele !la#e ale ina)icului" cel ca&e atunci c,nd #ate *n
retragere$ nu "oate .i ur)at$ !e de"la!eaz at*t de re"ede
c nu "oate .i a7un!.
#,an1 8u: "...So!e-te ca /,ntul -i "leac "recu) .ulgerul3.
55. Dac dore!c ! dau o #tlie, inamicul, c,ia& p&ote?at %e
zi%u&i (nalte -i de -anuri ad,nci$ e!te .orat ! anga7eze
lu"ta$ deoarece atac o "oziie "e care el e o#ligat ! o
a"ere.
52. Dac dore!c ! e/it lu"ta$ !e "oate ! ) a"r .oarte
!i)"lu trg,nd o linie "e "),nt" inamicul nu /a "utea !
) atace "entru c *l a#at de la direcia "e care dore-te !
o ur)eze.
Tu +u: ?Chu Ho Liang$ in!tal,ndu(-i ta#ra !a la 9anh
+'ing$ ddu lui &ei 9en -i altor generali ordinul de a(-i gru"a
e.ecti/ele -i de a co#or* !"re e!t. Chu Ho Liang nu l!
dec,t zece )ii de oa)eni "entru a a"ra ora-ul$ a-te"t,nd
/e-ti. S!u @a > spuse: "Chu Ho Liang e!te *n ora-" t&upele lui sunt
&e%use" el nu e!te "e "oziie de .or. 8eneralii -i o.ierii lui
!unt de!cura7ai3. 'n acela-i ti)"$ Chu Ho Liang de"unea o
acti/itate inten!$ ca de o#icei. 0l ordon ! !e !coat
!teagurile -i ! *nceteze to#ele. 0l *i *)"iedic "e oa)eni
! ia! a"oi$ de!chiz,nd cele "atru "ori$ !coa!e !oldaii "e
!trzi unde ace-tia !e r!",ndi!er.3A
"Ssu +a > se temu %e o am9u!cad -i *n gra# *-i condu!e
ar)ata !"re @unii din nord.3
?Chu Ho Liang !"u!e -e.ului !u de !tat )a7or: "Ssu +a > a
crezut c i(a) *ntin! o cur! -i a .ugit la "oalele lanurilor
)untoa!e.
J
#$n% mai t$&ziu a aflat, Ssu +a > .u co"le-it de
regrete.3
43
MJ. Dac !unt *n !tare ! deter)ine a)"la!area ina(
)icului$ totodat a!cunz,nd(o "e a )ea$ *n ace!t caz eu
"ot ! ) concentrez -i el tre#uie ! !e *)"r-tie. 1i dac
eu ) concentrez *n ti)" ce el !e *)"r-tie$ eu "ot .olo!i
totalitatea .orelor )ele "ent&u a ataca o pa&te %in ale sale.
4
<oi
a/ea$ deci$ !u"eriorilatea nu)eric. Atunci dac "ot .olo!i
cel )ai )are nu)r "entru a lo/i o ),n de oa)eni la
locul ale!$ cei ce au de(a .ace cu )ine /or .i "ierdui.
4)
73 Acea!t "o/e!te e!te la #aza intrigii unei o"ere "o"ulare
chineze. Chu Ho Liang !e a-ez "e turnul "orii -i c,nt din
luta lui$ *n ti)" ce grzile "arcurgeau !trzile -i !e
r!",ndeau -i ar)ata lui S!u @a > ddea t,rcoale "rin
)ahalale. 0l .u!e!e de7a de7ucat de Chu Ho Liang -i )ai
e!te *nc -i acu).
74 Lite&al, "o pa&te %in ale sale."
75 Dal1&en, CS, 5527 m pent&u "ultima e@t&emitate".
Tu +u: .....2olo!e!c c,nd tru"e u-oare -i clrei /iguro-i
"entru a ataca acolo unde el nu e!te gata$ c,nd ar(#aletieri
ro#u-ti -i arca-i "uternici "entru a(i !)ulge "oziii(cheie
"entru a(i *n/l)-i .lancul !t,ng$ "entru a(i *ncon7ura ari"a
drea"t$ "entru a(l alar)a *n .a -i a(l lo/i "e nea-teptate (n
spate."
35n "lin zi *l "cle!c cu 7ocul dra"elelor -i !tindardelor
-i !eara$ *l induc *n eroare cu #ti de to#. Atunci terorizat
de .ric$ el *-i /a *)"ri .orele ca )!ur de "recauie.3
5. Ina)icul nu tre#uie ! -tie unde a) de g,nd ! dau
#tlia. Cci$ dac nu -tie el$ /a tre#ui ! .ie "regtit *n )ai
)ulte "uncte. 1i dac e!te "regtit *n )ai )ulte "uncte$
ad/er!arii "e care *i /oi g!i *n /reunul din ace!te "uncte
nu /or .i nu)ero-i.
5). Cci dac el !e "regte-te *n "ri)a linie, ariergarda !a
/a .i !la#$ -i dac !e "regte-te *n !"ate$ "ri)ele lui
r,nduri /or .i .ragile. Dac el !e "regte-te la !t,nga$
drea"ta lui /a .i /ulnera#il -i dac !e "regte-te la
drea"ta$ !t,nga !a /a .i de!co"erit. 1i dac !e "regte-te
"e!te tot, el /a fi sla9 peste tot.
43
#,an1 8u: "0l nu /a .i *n !tare ! de!co"ere unde /or
44

76 Lite&al: "dac nu e4i!t loc unde el nu !e "regte-te$ nu
e4i!t loc unde ! nu .ie /ulnera#il3. Du#la negaie
*ntre-te a.ir)aia.3
77 Pent&u a ilust&a acest punct, Tu @u "o/e!te-te acea!t inte(
re!ant anecdot: "5)"ratul &u$ din dina!tia Sung$ *l
tri)i!e "e Chu Ling Shih !(l atace "e Ch'iaoT!ung *n Shu.
')"ratul &u !"u!e: :nul t&ecut Liu #,in1 Hsuan a plecat %in
te&ito&iu (n inte&io&ul flu/iului, (n%&ept$n%u.se spre %uang &u.
;ea7ung,nd la nici un rezultat$ el !(a *ntor!. Acu)$ re#elii
cred c eu ar tre#ui ! /in din teritoriul e4terior la .lu/iu$
dar ei "re!u"un c /reau !(i !ur"rind /enind din interiorul
.lu/iului. Dac e!te a-a$ ei de!igur /or a"ra 2u Ch'eng cu
tru"e grele -i /oi "zi dru)urile *n interior. Dac eu ) duc
la %uang &u$ /oi cdea dre"t *n cur!a lor. 0i #ine= <oi
conduce gro!ul ar)atei *n "artea e4terioar a .lu/iului -i
/oi lua Ch'eng Tu -i /oi tri)ite tri)ite de di/er!iune ctre
interiorul .lu/iului. Iat un "lan )iri.ic "entru a "une ),na
"e ina)ic.
"5n acela-i ti)"$ el !e /a te)e ca ace!t "lan ! nu .ie
cuno!cut -i c re#elii ! nu .i de!co"erit cu)/a unde era
!la#$ -i unde era "uternic. 0l tri)i!e$ deci$ o !cri!oare
"ecetluit cu) !e cu/ine, lui Lun1 S,i,. Pe plic el sc&ise aceste
cu/inte: ": se %esc,i%e c$n% /ei a?un1e la Pai- Ti". 'n ace!t )o)ent$
ar)ata nu -tia cu) /a tre#ui ! .ie *)"rit -i din ce loc
a"rea cu ade/rat carele$ nici din ce "unct /a ,-ni ca(
/aleria )ea$ nici chiar *n ce loc tre#uie$ de .a"t$ !(l ur(
)rea!c in.anteria )ea -i de ce aceea !e /a *)"r-tia -i
!e /a *)"ri$ -i /a tre#ui ! !e a"ere contra )ea din toate
"rile. 5n con!ecin$ "uterea !a /a .i di/izat -i !l#it$
.orele !ale /or .i !cindate -i ri!i"ite -i *n locul *n care *l atac
/oi "utea arunca o ar)at de an/ergur *)"otri/a unitilo&
lui izolate".
53. Cine di!"une de e.ecti/e redu!e tre#uie ! !e )en(
in "regtit contra ina)iculuiG cine are e.ecti/e nu)eroa!e
*)"inge ina)icul ! !e "regtea!c *)"otri/a lui.
54. Dac !e -tie unde -i c,nd /a a/ea loc o #tlie$ !e
"oate e.ectua cu tru"ele un )ar- de o )ie de li$ "entru a le
reuni "e c,)"ul de #tlie. Dar dac nu !e cunoa-te nici
ziua$ nici locul lu"tei$ !t,nga nu "oate a7uta drea"ta$ nici
drea"ta !t,nga" a/angarda nu /a "utea !u!ine !"atele -i
nici !"atele a/angarda. Cu at,t )ai )ult !e *nt,)"l a-a.
atunci c,nd di/er!ele ele)ente !e g!e!c la zeci de li unele
de altele !au chiar nu)ai la c,i/a liD
Tu 8u: "Or$ e4"erii *n )aterie de rz#oi tre#uie ! -tie
unde -i c,nd !e /a da #tlia. 0i )!oar itinerariile -i
.i4eaz data. 0i *)"art ar)ata -i !e "un *n )i-care "e
deta-a)ente !e"arate. Cei ce !unt de"arte "leac "ri)ii$
cei ce !unt a"roa"e "leac du" aceea. A!t.el$ 7onciunea
di/er!elor ele)ente B chiar dac ar .i la o )ie de li unele
de altele B !e /a e.ectua *n acela-i ti)"$ a-a cu) !e adun
cu)"rtorii care /in !"re "ia.
5<. Cu toate c e!ti)ez ca .iind nu)eroa!e e.ecti/ele din
9uch$ ce a/anta7 "ot a/ea din acea!t !u"erioritate *n
"ri/ina rezultatului con.lictului?
4<
/a "leca.3
E#$n% Lin1 S,i, a?unse la Pai- Ti, el %esc,ise sc&isoa&ea, ca&e e&a
&e%actat a!t.el: "8ro!ul ar)atei /a *nainta *n #loc$ "lec,nd
de la e4teriorul .lu/iului "entru a !e *nt,lni cu Ch'eng Tu$
T!ang %!i -i Chu Lin$ care "lec,nd din centrul .lu/iului$ *l /or
lua "e Huang. %an. ')#arcai tru"ele !la#e "e )ai )ult de
zece /a!e *nalte -i tri)itei(le *n a.ara .lu/iului ctre %uang
&u3.A
"De .a"t Chiao T!ung a .olo!it tru"e grele "entru a !e a"ra
*n a.ara .lu/iului -i Ling Shih *l e4ter)in...3
78 Ace!te aluzii la &u -i Ta 9uch !unt reinute de ctre
anu)ii critici ca indicaii care "er)it datarea redactrii
te4tului. Ace!t "unct e!te dez/oltat *n Introducere.
56. 0u !"un deci c /ictoria "oate .i creat. Cci chiar
dac ina)icul e!te nu)ero!$ "ot !(l *)"iedic ! atace.
#,ia Lin: "Chiar dac ina)icul e!te nu)ero!$ dac nu
cunoa-te !ituaia )ea )ilitar$ eu "ot !(l *)"ing ! !e
ocu"e de urgen de "regtirile lui "ro"rii$ *n a-a .el ca !
nu ai# ti)" li#er ! !ta#ilea!c "lanuri de lu"t *)"otri/a
)ea3.
27. Scoate deci la i/eal "lanurile ina)icului -i /ei -ti
care !trategie /a .i e.icace -i care nu.
25. A,.l -i de!co"er !che)a general a )i-crilor lui.
22. Sta#ile-te di!"unerea lui$ a!igur,ndu(te a!t.el a!u"ra
locului #tliei.
46
23. +une(l la *ncercare -i /ezi care !unt "unctele tari -i
care cele !la#e.
2. I)"ortant e!te c,nd !e di!"un tru"ele$ ! nu "rezinte
o .or) !u!ce"ti#il de a .i de.init *n )od clar. 'n acest caz,
/ei !c"a de indi!creiile !"ionilor cei )ai i!tei -i nici
)inile cele )ai "trunztoare nu /or "utea ! !ta#ilea!c
un "lan *)"otri/a ta.
2). Sta#ile!c du" .or) "lanurile care duc la /ictorie$
dar acea!ta !ca" )uritorilor de r,nd. Cu toate c .iecare
are ochi "entru a !e!iza a"arenele$ ni)eni nu *nelege
cu) a) creat /ictoria.
23. De aceea$ c,nd a) c,-tigat o /ictorie$ nu .olo!e!c a
doua oar aceea-i tactic$ dar "entru a .ace .a *)"re(
7urrilor .olo!e!c )etoda )ea la in.init.
24. Or$ o ar)at "oate .i co)"arat cu a"a$ cci$ du"
cu) -u/oiul care curge e/it *nli)ile -i se *ndrea"t !"re
locurile 7oa!e$ tot a-a o ar)at e/ita .ora -i lo/e-te
!l#iciunea.
2<. 1i la .el cu) -u/oiul de a" ur)eaz deni/elrile
terenului$ tot a-a o ar)at$ "entru a do#,ndi /ictoria$ *-i
ada"teaz aciunea !a la !ituaia ina)icului.
26. 1i la .el$ du" cu) a"a nu are .or) !ta#il$ nici *n
rz#oi nu e4i!t condiii "er)anente.
79 Lite&al, "c,)"ul /ieii -i al )orii3.
37. 'n con!ecin$ cel care -tie ! c,-tige /ictoria$ )o(
di.ic,ndu(-i tactica du" !ituaia ina)icului$ )erit ! .ie
di/inizat.
35. Din cele cinci ele)ente$ nici unul nu "redo)in *n
)od con!tant$ din cele "atru anoti)"uri nici unul nu du(
reaz /e-nic" dintre zile$ unele !unt lungi -i altele !curte$ iar
luna cre-te -i de!cre-te.
VII
Manevra
80
Sun Tzu a spus:
5. 'n )od nor)al$ atunci c,nd !e .ace uz de .or ar(
)at$ generalul "ri)e-te$ )ai *nt,i$ ordinele !u/eranului. 0l
*-i adun tru"ele -i )o#ilizeaz "o"ulaia. 0l .ace din
ar)at un tot o)ogen -i ar)onio! -i o in!taleaz *n ta#ra
!a.
<5
Li #,-uan: "0l "ri)e-te )andatul !u/eranului -i$
con.or),ndu(!e deli#errilor inute *n /ederea /ictoriei "rin
!.aturile te)"lului$ a!igur re!"ectuo! e4ecutarea
"ede"!elor ordonate de cer.3
2. Nimic nu este mai 1&eu %ec$t a&ta mane/rei. Di.icultatea *n
acea!t "ri/in e!te ! .aci dintr(o cale *ntortochiat
dru)ul cel )ai direct -i ! !chi)#i ne-an!a *n a/anta7.
J. 5nainteaz$ deci$ "e ci ocolite -i di!trage atenia
ina)icului$ )o)indu.l. Datorit ace!tui "rocedeu$ !e "oate
ca$ "lecat du" el$ ! a7ungi *naintea lui. Cine e!te *n !tare
! acioneze a!t.el *nelege !trategia directului -i
indirectului.
Ts-ao Ts-ao: "...L!ai i)"re!ia c !untei la de"rtare. <ei
"utea ! "ornii la dru) du" ina)ic -i ! !o!ii *naintea lui
"entru c -tii cu) ! a"reciai -i ! calculai di!tantele3.
Tu @u6 3Acela care /rea ! ai# un a/anta7 ur)eaz un
80 Lite&al, "lu"t3 !au "lu"t *ntre dou ar)ate3$ .iecare
dintre ele .or,ndu(!e ! o#in o "oziie a/anta7oa!.
81 :cest /e&sat se poate traduce .ie ca aici$ con.or) lui Li
Ch'uan -i lui Chia Lin$ .ie con.or) lui T!'ao T!'ao -i lui Tu @u:
"0l in!taleaz ta#ra ar)atei a!t.el ca +orile Ar)oniei !
.ie una *n .aa celeilalte3. Du" ce a !tr,n! o ar)at$ "ri)a
!arcin a unui co)andant ar .i ! organizeze$ adic !
"a&monizeze" %i/e&sele elemente
dru) lung -i *ntortochiat -i *l tran!.or) *ntr(o cale !curt.
0l !chi)# ne-an!a *n a/anta7. 0l *n-al -i induce *n eroare
ina)icul !"re a(l incita la te)"orizare -i la negli7en$ a"oi
el a/an!eaz cu re"eziciune.3
. Or$ a/anta7ul -i "ericolul !unt a),ndou inerente
)ane/rei.
<2
Ts-ao Ts-ao: "Specialistul /a p&ofita" "entru cel ce nu e!te$ ea e
"ericuloa!3.
). Cel ce lan!eaz *ntreaga ar)at *n ur)rirea unui
a/anta7$ nu *l /a o#ine.
3. Dac a#andoneaz ta#ra cu !co"ul de a !)ulge
a/anta7ul "rin lu"t$ )aterialul /a .i "ierdut.
Tu +u: "Dac te de"la!ezi cu toate con/oaiele de #aga7e$
)aterialul /a cltori cu *ncetineal -i nu !e /a o#ine
a/anta7ul. Dac !e la! *n ur) #aga7ele grele -i !e
*nainteaz *n )ar- .orat cu tru"ele u-oare$ e4i!t te)erea
c #aga7ele !e /or "ierde3.
4. Rezult c dac(-i /or !coate ar)ura -i /or "orni la
dru)$ neo"rindu(!e nici zi$ nici noa"te -i !tr#t,nd o !ut
de li$ !rind o eta" din dou$ cei trei -e.i de ar)at /or .i
ca"turai. Cci tru"ele ro#u!te /or a7unge "ri)ele$ iar cele
!la#e !e /or t,r* *n ur) *n dezordine$ *n a-a .el *nc,t$ dac
/a .i .olo!it acea!t )etod$ /a a7unge nu)ai a zecea pa&te
a a&matei.
<3
Tu +u: "...5n )od nor)al$ o ar)at "arcuge treizeci de li
"e zi$ ceea ce con!tituie o eta". 5ntr(un )ar- .orat
core!"unde de dou ori ace!tei di!tane$ ea !tr#ate dou
eta"e. ;u !e "ot !tr#ate o !ut de li "e zi dec,t )erg,nd
zi -i noa"te. Dac *naintarea !e e.ectueaz *n ace!t rit)$
oa)enii /or .i .cui "rizonieri... C,nd Sun Tzu !"une c$
82 Ciles, 9az$n%u.se pe TT, a t&a%us: "A )ane/ra o ar)at e!te
a/anta7o!" cu o )uli)e indi!ci"linat$ e!te cel )ai
"ericulo!3. Sun %!ing 9en a *nele! ace!t /er!et *n acela-i
.el. Acea!t traducere "rea literal la! de(o "arte co)"let
"artea e!enial. Inter"retarea lui T!'ao T!'ao e!te$ de!igur$
)ai !ati!.ctoare. Ace!t /er!et e4"ri) o generalitate
care !er/e-te de introducere la aceea ce ur)eaz. O linie
de conduit co)"ort *n general$ !u# a"arene$ c,teodat$
a/anta7oa!e$ ger)enii deza/anta7ului. In/er!ul e!te$ de
a!e)enea$ ade/rat.
83 P&in "a(-i !coate ar)ura3$ Sun Tzu *nelege .r nici o *n(
doial c echi"a)entul indi/idual greu tre#uie *)"achetat
-i l!at la #az.
dac acea!t )etod e!te a"licat$ nu)ai un !oldat din
zece /a a7unge$ /rea ! !"un c$ atunci c,nd nu e4i!t
alt !oluie -i c tre#uie cu orice "re dac #tlia "entru a
c,-tiga o "oziie a/anta7oa!$ !e alege un o) clin zece$ cel
)ai /iguro!$ "entru a(l tri)ite *nainte$ *n ti)" ce ceilali
nou /in *n ariergard. A!t.el$ din zece )ii de oa)eni
alegei o )ie$ care /or !o!i *n zori. Ceilali /or /eni
ne*ntreru"t$ unii la !.,r-itul di)ineii -i ceilali *n cur!ul
du"(a)iezii$ *n a-a .el *nc,t nici unul nu /a .i i!to/it$ ci toi$
unii du" alii /or /eni ! !e alture "ri)ilor /enii. +a!ul lor
r!un .r *ntreru"ere. C,nd te #ai "entru un a/anta7$
ace!ta tre#uie ! .ie un "unct !trategic /ital. 'n ace!t caz$ o
)ie de oa)eni a#ia /or a7unge "entru a(l a"ra$ *n
a-te"tarea re!tului ar)atei3.
<. Dac !e *nainteaz "rintr(un )ar- .orat de cincizeci li$
co)andantul a/angrzii /a cdea$ -i nu)ai o 7u)tate din
ar)at /a a7unge. 5n cazul unui )ar- .orat de treizeci de li$
/or a7unge nu)ai dou trei)i din ar)at.
<
6. Rezult c o ar)at$ creia *i li"!e-te ar)a)entul
greu. .ura7ul$ hrana -i )aterialele /a .i "ierdut.
<)
Li #,-uan: "...P&otecia cu a7utorul "ereilor )etalici e!te
)ai "uin i)"ortant dec,t gr,nele -i hrana.3
57. Cei care ignor condiiile geogra.ice B )unii -i
"durile$ de.ileele "ericuloa!e$ )la-tinile B nu "ot con(
duce )ar-ul unei ar)ate.
55. #ei ca&e n.au &ecu&s la cluze locale !unt *n i)(
"o!i#ilitate ! cunoa!c a/anta7ele terenului.
Tu +u: "Duan Tzu spune: *n general$ -e.ul ar)atei tre#uie !
!e .a)iliarizeze dinainte te)einic cu hrile$ "entru a
cunoa-te trecerile "ericuloa!e "entru care -i "entru crue$
"e acelea unde a"a e!te "rea ad,nc "entru /ehicule$
84 :cest pasa? poale .i redat -i a!t.el: "8eneralul ar)atei !u(
"erioare *n )!ura *n care !e deo!e#e-te de generalii care
co)and ar)ate )i7locii -i in.erioare$ /a .i *n/in!3 !au /a .i
*)"iedicat ! o#in #une rezultate. Aici ar)ata !u"erioar
*n!ea)n a/angarda *n cazul unei "rogre!ii *n coloan a
celor trei di/izii ale ar)atei. Alt.el !"u!$ a/anta7ele -i
deza/anta7ele )ar-urilor .orate tre#uie c,ntrite cu gri7 -i
tre#uie e4a)inat "ro#le)a de a !ti ceea ce tre#uie luat
!au l!at *ntr(o #az !igur.
85 Ae&setul ca&e u&meaz ace!tuia reia un /er!et anterior -i nu(
-i are locul aici. 0l a .o!t !rit.
trectorile )unilor cuno!cui$
<3
"rinci"alele .lu/ii$
di!"unerea *nli)ilor terenului -i a colinelor$ locurile unde
!tu.ul$ "durile -i tre!tiile !unt lu4uriante$ lungi)ea
dru)urilor$ i)"ortana cetilor -i a ora-elor$ cetile
#inecuno!cute care !unt "r!ite -i locurile unde e4i!t
li/ezi lu4uriante. Tre#uie cuno!cute toate ace!te date$ ca -i
tra!eul e4act al liniilor de de)arcaie. Toate ace!te date$
generalul tre#uie ! -i le *n)agazineze *n )e)orie" nu)ai
cu acea!t condiie el nu /a "ierde a/anta7ul terenului3.
Li Ch'ing a spus: "...Tre#uie ! alege) o.ierii cei )ai
cura7o-i -i "e cei care !unt cei )ai inteligeni -i cei )ai
zelo-i -i recurg,nd la cluze locale$ ! !tr#ate) *n !ecret
)unii -i "durile .r zgo)ot -i .r a l!a ur)e.
C,teodat$ con.ecion) la#e arti.iciale de ani)ale -i le
*ncl)$ c,teodat ada"t) la chi"uri "!ri .al!e -i ne
a!cunde) *n lini-te *n tu.i-uri de!e. A"oi$ "lec) urechea
la !unetele *nde"rtate -i cli"i) din ochi "entru a /edea
)ai #ine. A/e) !"iritul atent la orice ocazie de care a)
"utea "ro.ita. O#!er/) !e)nele at)o!.erice$ cut) *n
cur!urile de a" e/entualele ur)e ale trecerii ina)icului
"rintre /ad -i ",ndi) .rea)tul co"acilor care denot
a"ro"ierea lor."
o !"n si: "...Or$ dac a) "ri)it ordinul ! intr) *n
ca)"anie$ ne gr#i) !"re un loc necuno!cut$ unde n(a
"trun! in.luena ci/ilizaiei !au unde co)unicaiile !unt
tiate -i dac ne "ierde) *n ace!te de.ileuri$ nu e!te greu?
Dac *naintez cu o ar)at izolat$ ina)icul ) a-tea"t$
) ",nde-te. Cci$ !ituaiile re!"ecti/e ale atacantului -i
ale aceluia care !e "ze-te di.er con!idera#il. Cu at,t )ai
)ult c*nd ina)icul e!te -iret -i .olo!e-te nu)eroa!e !tra(
tage)e# Dac n(a) !ta#ilit un "lan cde) cu ca"ul "lecat.
Bra/,nd "ericolele -i "trunz,nd *n locuri "ericuloa!e$ ne
e4"une) deza!trului de a .i "rin-i *n "la! !au inundaii.
naint,nd ca oa)enii #ei$ ri!c) ! ne g!i) aruncai *ntr(
o lu"t ne"re/zut. C,nd ne o"ri) !eara !unte) nelini-tii
de alerte .al!e; dac *naint) *n gra# -i .r "regtire$
cde) *n a)#u!cade. 0!te ceea ce !e chea) ! arunci o
ar)at de ur-i -i tigri *n ara )orii. Cu) "ute) ! le d)
de ca"t .orti.icaiilor re#elilor !au ! izgoni) ina)icul din
#,rlogurile !ale *n-eltoare?"
De aceea$ "e teritoriul ina)ic$ )unii$ .lu/iile$ ridicturile
de "),nt -i colinele "e care el le "oate a"ra ca "uncte
!trategice$ "durile$ tre!tiile$ !tu.ul -i ier#urile "lanturoa!e$
unde el !e "oate a!cunde$ lungi)ea dru)urilor -i "otecilor$
!u"ra.aa cetilor -i ora-elor$ *ntinderea !atelor$ .ertilitatea
-i ariditatea c,)"urilor$ "ro.unzi)ea lucrrilor de irigaie$
86 "Cuno!cui3 "entru i)"ortana lor !trategic.
i)"ortana )aterialului$ A)"loarea ar)atei ad/er!e$ ti-ul
ar)elor$ toate ace!tea tre#uie "er.ect cuno!cute. Atunci
a/e) ochiul aintit "e ina)ic -i el "oate .i "rin! u-or.
52. Cci rz#oiul !e #azeaz "e *n-elciune. De"la!ai(/
c,nd e *n intere!ul /o!tru -i creai !chi)#ri de !ituaii "rin
di!"er!ri -i concentrri de .ore.
<4
53. 5n ca)"anie .ii iui ca /,ntul" c,nd *naintai "e eta"e
)ici$ .ii )aie!tuo-i ca "durea" *n incur!iuni -i 7a.uri .ii
a!e)enea .ocului" la op&i&e, .ii neclintii ca )unii.
<<
De
ne"trun! ca norii$ de"la!ai(/ ca .ulgerul.
5. C,nd "rdai o regiune$ re"artizai(/ .orele.
<6

C,nd
cucerii un teritoriu$ *)"rii "ro.iturile.
67
15. C,ntrii )ai *nt,i !ituaia -i du" aceea acionai.
53. Cel care cunoa-te arta *naintrii directe -i indirecte
/a .i /ictorio!. Acea!ta e!te arta )ane/rei.
54. Cartea ad)ini!traiei )ilita&e spune: 5ntruc,t gla!ul
o)ene!c nu !e aude *n ti)"ul lu"tei$ !e .olo!e!c to#e -i
gonguri. 'ntruc,t tru"ele nu !e "ot /edea cu claritate *n
ti)"ul lu"tei$ !e .olo!e!c dra"ele -i !tindarde.
65
5<. Or$ gongurile -i to#ele$ %&apelele -i stin%a&%ele !unt
.olo!ite "entru a concentra *ntr(un "unct atenia tru"elor.
C,nd tru"ele "ot .i unite *n ace!t .el$ /iteazul nu "oate !
*nainteze !ingur$ nici la-ul ! dea *na"oi. Acea!ta e!te arta
de a conduce o ar)at.
Tu +u: ?... Legea )ilitar declar: ":ceia care atunci c,nd
tre#uie ! *nainteze$ nu o .ac -i cei care tre#uie ! !e
retrag$ nu o .ac$ !unt deca"itai3.A
"5n ti)" ce &u Ch'i !e #tea *)"otri/a lui Ch'(n$ nu
e4i!ta nici un o.ier care *naintea -ocului ar)atei$ ! nu
87 @ao T!e Tung "ara.razeaz de )ulte ori ace!t /er!et.
88 Ado"tat ca o de/iz de ctre lu"ttorul 7a"onez TaOeda
Shingeri.
89 8an1 P-in1 :n p&opune aici /a&ianta: 3A!t.el "e!te tot unde a"ar
dra"elele noa!te )ilitare$ ina)icul e!te di/izat3. ;i)ic nu
"are ! 7u!ti.ice o a!t.el de )odi.icare.
90 'n loc %e "5)"rii "ro.iturile $ 9ang +'ing An a !"u!:
"A"rai(/ "entru cel )ai #un "ro.it al no!tru3. Te4tul nu
!"ri7in acea!t inter"retare.
91 Ace!t /er!et e!te intere!ant deoarece Sun Tzu citeaz
aici o lucrare anterioar celei !ale.
"oat !(-i !t",nea!c *n.lcrarea. 0l *naint$ tie dou
ca"ete -i !e *ntoar!e. &u Ch'i ordon ! .ie deca"itat.3
?1e.ul !tatului )a7or al ar)atei *l do7eni *n ter)enii
ur)tori: "Ace!t o) e!te un o.ier talentat" nu tre#uia !
"ui ! .ie deca"itat3. &u Ch'i r!"un!e: "Nu pun la *ndoial
talentele lui de o.ier$ dar el e!te nea!culttor3.A
"Ca ur)are "u!e ! .ie deca"itat3.
56. +entru lu"ta de noa"te$ .olo!ii un )are nu)r de
tore -i to9e" "entru lu"ta de zi !e .olo!e-te un )are nu)r
de dra"ele -i !tindarde$ "entru a i)"re!iona ochii -i
urechile tru"elor noa!tre.
62
Tu +u: "...A-a du" cu) .or)aiile i)"ortante cu"rind
altele )ai )ici$ la .el -i ta#erele i)"ortante cu"rind altele
)ai )ici.3 A/angarda$' ariergarda$ ari"a drea"t -i ari"a
!t,ng au$ .iecare$ ta#ra lor "ro"rie. Toate ace!te ta#ere
di!tincte !unt di!"u!e *n cerc$ *n 7urul cartierului general al
co)andantului$ !ituat *n centru. Di/er!ele coluri !e *)#uc
*ntre ele *n a-a .el *nc,t ta#ra$ *n *ntregul ei$ a)inte-te$
"rin .or)a !a$ con!telaia +i Lei.
63
"Distana care !e"ar di.eritele ta#ere nu de"-e-te o
!ut de "a-i -i nu e!te )ai )ic dec,t cincizeci. Dru)urile
-i "otecile !e une!c *n a-a .el *nc,t ! "er)it tru"elor !
!e de!.-oare. 2orti.icaiile !unt .a *n .a$ a!t.el c
.iecare ! "oat a7uta "e celelalte$ .urniz,ndu(le arcuri -i
ar#alete.3
"La .iecare *ncruci-are !e ridic un )ic .ort" *n /,r. !unt
*ngr)dite le)ne de .oc" *n interior !unt a!cun!e tuneluri.
+e !cri !e a7unge *n /,r.$ unde !unt "o!tate !entinele.
Dac una dintre ele$ du" cderea no"ii$ aude #taie de
to# clin cele "atru laturi ale ta#erei$ ea a"rinde .ocul de
alar). De aceea$ dac ina)icul atac noa"tea$ !e "oate
*nt,)"la ca el ! .oreze "orile$ dar "e!te tot e4i!t )ici
ta#ere$ .iecare .oarte #ine a"rate$ -i la est, -i la /est, -i la no&%,
-i la su%, -i el nu -tie "e care !(o atace.
35n ta#ra co)andantului(-e. !au *n ta#erele de )ai
)ic i)"ortan$ cei care a.l "ri)ii de <enirea ina)icului *l
la! ! intre cu toate tru"ele !ale. A"oi$ ei #at to#a -i toate
ta#erele r!"und. La toate .orturile )ici !e a"rind .ocuri de
alar)$ datorit crora !e lu)ineaz ca *n "lin zi. Du"
aceea$ o.ierii -i oa)enii *nchid "orile ta#erelor" ei !e
92 Sau "a ina)icului3 !au "oate a),ndurora. Sen!ul nu e
clar. Co)entariul lui Tu @u nu !e a"lic *n )od deo!e#it la
ace!t /er!et$ dar el a .o!t in!erat aici "entru c denot o
tehnic dintre cele )ai a/an!ate *n arta de a !ta#ili un
"lan.
93 +a&Kal? Pi este :lp,a&atz
"o!teaz la .orti.icaii -i din *nli)ea ace!tui o#!er/ator$
!u"ra/egheaz ina)icul. Arcuri -i ar#alete de )are "utere
trag *n toate direciile.3
3+entru noi$ nu e!te dec,t o *ndoial la ace!t "lan$ cci
ina)icul nu /a ataca noa"tea$ deoarece dac o .ace e!te
!igur c /a "ierde3.
27. Or$ !e "oate *nt,)"la ca o ar)at ! .ie li"!it de
)oral -i co)andantul ei ! nu ai# cura7.
6
Ho 8en Hsi: "...2u #,-i a spus: Re!"on!a#ilitatea unei ar)ate
de un )ilion de !oldai !e #azeaz "e un !ingur o). 0l e!te
!ucce!ul )oralului3'.
+ei 8ao #,-en: "...Dac o ar)at -i(a "ierdut )oralul$
1eneralul !u$ la r,ndul lui$ *-i /a "ierde *ncrederea3.
#,an1 8u: 38eneralul do)in "rin *ncredere. Or$ ordinea -i
*ncurctura$ cura7ul -i la-itatea !unt tot at,tea caliti
deter)inate de *ncredere. De aceea$ acela care e!te e4"ert
*n arta de a ine ina)icul *n .r,u *l contracareaz$ a"oi
"orne-te *)"otri/a lui. 0l *l !coate din !rite "entru a(l
*n!"i),nta -i *l hruie "entru a(l .ace ! !e tea). A!t.el
el *l .ace !(-i "iard *ncrederea -i toat "rice"erea !
*ntoc)ea!c "lanuri.3
25. Dis.%e.%iminea te !i)i "lin de a&%oa&e" *n cur!ul zilei$
zelul *ncetine-te -i !eara$ g,ndurile !e *ntorc !"re ar.
6)
22. De aceea$ !"eciali-tii *n arta )ilitar e/it ina)icul
atunci c,nd ace!ta e!te *n.lcratG ei *l atac atunci c,nd !(
a )ole-it -i c,nd !oldailor le e!te dor de ar. Iat ce !e
nu)e-te a a/ea *n ),n .actorul "mo&al".
23. 0i a-tea"t *n "er.ect ordine un ina)ic dezordonat
-i$ *n lini-te$ un ina)ic glgio!. Iat ce !e nu)e-te a a/ea
*n ),n .actorul "spi&it".
Tu" +u: "*n cal) -i .er)itate ei nu !unt co"le-ii de
e/eni)ente3.
Ho 8en Hsi: "+entru generalul care tre#uie !(-i e4ercite
!ingur -i cu !u#tilitate autoritatea a!u"ra unei ar)ate de
un )ilion de oa)eni *)"otri/a unui ina)ic a crui
.erocitate o egaleaz "e aceea a tigrilor$ a/anta7ele -i
deza/anta7ele !e *ntre"trund. 'n .aa nenu)ratelor
!chi)#ri$ el tre#uie ! .ie "rudent -i !u"lu" el tre#uie !
"!treze "rezente *n )inte toate "o!i#ilitile. Dac nu are
ini)a .er) -i 7udecata clar$ cu) ar "utea .ace .a
94 Sau "de inteligen3.
95 @ei 9ao Ch'en declar c$ cu/intele "di)inea3$ "zi" -i
"!earP re"rezint di.eritele .aze ale unei ca)"anii lungi.
*)"re7urrilor .r !(-i "iard ca"ul? C,nd "e nea-te"tate
!e lo/e-te de di.iculti gra/e$ cu) ar "utea ! nu !e
alar)eze? Cu) ar "utea$ .r ! !e *ncurceG ! in cu
.er)itate *n ),n o in.initate de "ro#le)e?"
2. 0i a-tea"t a"roa"e de c,)"ul de #taie un ina)ic
ca&e /ine %e %epa&te" (n &epaus, un inamic epuizat" a-tea"t cu tru"e
#ine hrnite$ tru"e .l),nde. 0!te ceea ce !e nu)e-te a
a/ea *n ),n .actorul "condiii )ate(riale .
2). 0i nu atac un ina)ic care *nainteaz cu !tindarde
#ine or,nduite$ nici "e cel ale crui .or)aii !e aliniaz *ntr(
o ordine i)"re!ionant. 0!te ceea ce !e nu)e-te a a/ea *n
),n .actorul "opo&tunitate."
63
23. Arta de a co)anda con!t$ deci$ *n a nu *n.runta
ina)icul atunci c,nd el ocu" "oziii ridicate$ -i atunci te
o"une c,nd e!te ad"o!tit de coline.
24. Dac !i)uleaz .uga$ nu *l ur)ri.
2<. ;u ataca tru"ele lui de elit.
26. ;u te arunca laco) *n ca"canele care *i !unt *ntin!e.
+ei 8ao #,-en: "+e-tele care r,/ne-te la ca"can e!te
"rin!" t&upele ca&e &$/nesc capcana sunt (n/inse".
#,en1 8u: ?Du" cele Trei Strategii: "Su# ca"cana
"ar.u)at /a .i$ de!igur$ un "e-te "rin! cu undia3.A
37. ;u tia dru)ul unui ina)ic care !e *ntoarce aca!.
35. Unui ina)ic *)"re!urat tre#uie !(i la-i o ie-ire$ Tu
@u: "Arat(i c(i r),ne o !c,ndur de !al/are -i !trecoar(
i *n !u.let c e4i!t -i alt !oluie dec,t )oartea. Du"
aceea lo/e-te3.
Ho 8en Hsi: ?Atunci c,nd T!'ao T!'ao l(a a!ediat "e %u
Huan$ el ddu ace!t ordine: "C,nd ora-ul /a .i cucerit$
a"rtorii /or .i *n)or),ntai.3 *n! du" lun ora-ul
rezi!ta. Ta'ao Qen !"u!e: C,nd un ora- e!te a!ediat$ e!te
e!enial de a l!a ! !e *ntre/ad a!ediailor o "o!i#ilitate
de !u"ra/ieuire. Or$ )on!eniore$ cu) du)nea/oa!tr le(
ai !"u! ! lu"te ",n la )oarte$ .iecare !e /a lu"ta ca !(
-i a"ere "ielea. Ora-ul e!te "uternic -i el are rezer/e )ari
de hran. Dac *l atac)$ un )are nu)r de o.ieri -i de
oa)eni /or .i rnii. Dac "er!e/er) "e acea!t cale$ /a
96 Sau "facto&ul ocazii". 'n aceste /e&sete p&onumele "ei3 de!e)neaz
"e e4"erii *n )aterie )ilitar.
dura zile *ntregi. S(i in!talezi ta#erele !u# zidurile unui
ora- "uternic -i ! ataci re#eli hotr-ti ! !e #at ",n la
)oarte$ nu e!te un "lan 7udicio!A. T!'ao T!'ao ur) ace!t
!.at -i ora-ul !e !e "reda.
32. ;u *)"inge la di!"erare un ina)ic hituit.
Tu 8u: ?+rinul Tu Ch'ai a !"u!: "2iarele !l#atice$ c,nd
!unt hituite$ !e lu"t cu energia di!"errii. C,t de
ade/rat e!te acea!ta atunci c,nd e!te /or#a de oa)eni=
Dac ei -tiu c nu e4i!t alt !oluie$ ei !e /or #ate ",n la
)oarte3.A
5n ti)"ul do)niei *)"ratului %!uan din dina!tia %an$
Chao Ch'ung Hu re"ri)a o re/olt a tri#ului Ch'iang. Cei din
tri#ul Ch'iang /zur c ar)ata lui era nu)eroa!" ei
!c"ar de #aga7ele lor grele -i "ornir ! treac /adul
.lu/iului 8al#en. Dru)ul tra/er!a de.ilee *ngu!te -i Ch'ung
Huo *)"ingea *naintea lui "e cei din tri#ul Ch'iang$ .r
e4ce!.
Unul spuse: "A/e) un a/anta7 )are$ dar *naint) *ncet3.
Ch'ung Huo r!"un!e: "0i !unt *ntr(o !ituaie di!"erat.
;u "ot !(i hruie!c. Dac *i *)"ing cu )oderaie$ ei /or
"leca .r ! *ntoarc ca"ul. Dac *i !tr,ng de a"roa"e$ ei
!e /or *ntoarce *)"otri/a noa!tr -i !e /or #ate ",n la
)oarte3.
"Toi generalii !"u!er: +inune="
33. Iat cu) tre#uie condu!e tru"ele.
VIII
Cele nou variabile
Sun Tzu a spus:
M. 5*n general$ c,nd !e .ace uz de .or ar)at$ "ractica
ce&e ca co)andantul(-e. ! "ri)ea!c *n!rcinarea de la
su/e&an pent&u a )o#iliza "o"ulaia -i a st&$n1e a&mata.
64
97 Cu) Sun Tzu .olo!e-te o .or)ul a"roa"e identic "entru
a introduce ca"itolul <II$ 9ang +'ing An$ *n ceea ce *l
"ri/e-te$ ar !u"ri)a ace!t "a!a7 ca -i /er!etele C(R inclu!i/$
care re/in )ai de"arte *n e4"ozeul celor "dou terenuri3 -i
"e care el le(ar *nlocui cu /er!etele CRBJC inclu!i/ *n
ca"itolul <II. Deoarece Sun Tzu .olo!e-te o negaie *n
/er!etele CBR nu )ai a/e) a.ir)aia a#!olut e4"ri)at
de el )ai *nainte. Iat de ce nu ) !i)t o#ligat ! acce"t
2. ;u tre#uie ! ridici ta#ra "e un teren 7o!.
3. +e un teren "ro"ice co)unicaiilor$ une-te(te cu aliaii
ti.
. Nu (nt$&zia pe un te&en %escope&it.
). Pe un te&en (nc,is este ne/oie %e in1eniozitate.
3. +e un teren al )orii$ lu"t.
4. 04i!t dru)uri "e care nu tre#uie ! te a/enturezi$
tru"e "e care ! nu le lo/e-ti$ ora-e "e care ! nu le
a!ediezi -i terenuri "e care ! nu te a"eri "a! la "a!.
2an&i Hsi: ...Du" "rerea )ea$ tru"ele a-ezate dre"t
)o)eal$ tru"ele de elit -i un ina)ic cu .or)aiile #ine
r,nduite -i i)"re!ionante nu tre#uie ! .ie atacate3.
Tu +u: ..Aici e!te /or#a de!"re un ina)ic retran-at *ntr(o
"oziie !trategic$ *n !"atele unor ziduri *nalte -i a unor
-anuri ad,nci -i di!"un,nd de "ro/izii *)#el-ugate de
gr,ne -i alte ali)ente$ al crui !co" e!te de a()i reine
ar)ata. Dac atac ora-ul -i *l cucere!c$ nu /oi o#ine nici
un a/anta7 de)n de )enionat. Dac nu(l cucere!c$ a!altul
/a reduce cu !iguran (n #ucele "uterea ar)atei )ele.
A-adar$ nu tre#uie ! atac3.
<. 04i!t cazuri c,nd nu e!te ne/oie ! e4ecui ordinele
!u/eranului.
6<
Ts-ao Ts-ao: "C,nd e!te o"ortun$ *n cur!ul o"eraiunilor$
generalul nu are ne/oie ! .ie .r,nat de ordinele
!u/eranului 3.
Tu +u: ?&ei Liao Tzu declar: "Ar)ele !unt u!ten!ile de
ru augur -i lu"ta e!te contrar /irtuii: co)andantul e!te
!t",nul )orii -i el nu e!te re!"on!a#il nici !u!$ .at de
cer$ nici ?o!$ .a de "),nt$ nici .a de ina)ic$ nici *n
!"ate$ .a de !u/eran3.A
#,an1 8u: "0e1ele *u #,-ai a spus: C,nd /edei ce conduit
tre#uie ! ado"tai$ acionai" nu a-te"tai in!truciunile3.
6. Un general care cunoa-te "er.ect cei nou .actori
/aria#ili$ -tie cu) ! conduc tru"ele.
#,ia Lin: "8eneralul tre#uie ! .ie !igur c "oate do)ina
)odi.icrile "ro"u!e. Cele "dou <aria#ile !unt$ deci$
e4"u!e *n /er!etele CBN inclu!i/.
98 2or)ul re!tr,n!$ care *nglo#eaz *)"re7urrile /aria#ile
enu)rate anterior.
!ituaia *n a/anta7ul !u$ du" cu) o cer *)"re7urrile. 0l
nu e!te legat de "roceduri .i4e3.
57. 8eneralul care nu *nelege a/anta7ele celor nou
.actori /aria#ili nu /a .i *n !tare ! ai# a/anta7ul terenului$
chiar dac *l cunoa-te #ine.
#,ia.Lin: "...Un general e/alueaz !chi)#rile de
*)"re7urri o"ortune.3
55. 5n conducerea o"eraiunilor )ilitare$ cel ce nu
*nelege tactica ada"tat la cele nou !ituaii /aria#ile$ /a .i
inca"a#il ! .olo!ea!c tru"ele !ale e.icient$ chiar dac
*nelege cele "cinci a/anta?e."
66
#,ia Lin: E...#ele "cinci /ariaiuni3 !unt ur)toarele: un
dru)$ chiar cel )ai !curt$ nu tre#uie ! .ie ur)at$ dac !e
-tie c e "ericulo! -i c e4i!t ri!cul unei a)#u!cade.A
"O Ar)at$ cu toate c ar "utea .* atacat$ nu tre#uie !
.ie atacat dac *)"re7urrile !unt di!"erate -i ina)icul
e!te !u!ce"ti#il ! !e #at ",n la )oarte.3
"Un ora-$ chiar izolat -i care !e "reteaz a .i atacat$ nu
tre#uie ! .ie atacat dac !e "re!u"une c e!te #ine
a"ro/izionat -i a"rat de tru"e de "ri) .or inute #ine *n
),n de un general e4"eri)entat$ c )ini-trii !i !unt
loiali -i "lanurile lor !unt de ne"trun!.3
"Un teren #un$ chiar dac !t",nirea lui e!te conte!(
ta#il$ nu tre#uie ! .ac o#iectul unei #tlii$ dac !e -tie
c odat cucerit /a .i greu ! .ie a"rat$ !au c nu e4i!t
nici un a/anta7 de tra! din cucerirea lui$ c /a .i "ro#a#il
contra(atacat -i c /or .i "ierderi de de"l,n!.3
"Ordinele unui !u/eran$ cu toate c tre#uie e4ecutate$
nu tre#uie ur)ate dac generalul -tie c ele co)"ort
"ericolul unui control duntor al ca"italului a!u"ra
aciunilor !ale.3
"Tre#uie ! te con.or)ezi ace!tor cinci e/entualiti *n
)o)entul *n care ele !e i/e!c$ "otri/it *)"re7urrilor$ cci
nu e!te "o!i#il ! decizi dinainte a!u"ra lor3.
52. "De aceea$ generalul co)"etent tre#uie ! in cont$
*n deli#errile !ale$ *n acela-i ti)"$ de .actorii .a/ora#ili -i
de.a/ora#ili3.
577
Ts-ao Ts-ao: "0l c,ntre-te "ri)e7diile inerente a/anta7elor
-i a/anta7ele inerente "ri)e7diilor.3
99 <er!et o#!cur$ care deconcerteaz "e toi co)entatorii.
Si Chia Lin /ede 7u!t6 cele "cinci a/anta7e3 tre#uie ! .ie
!ituaiile enu)erate *n /er!etele C(R inclu!i/.
100 Sun Tzu !"une c !unt )i4te.
53. Lu$n% (n consi%e&a&e facto&ii fa/o&a9ili, el .ace "lanul !u
/ia#ilG lu,nd *n con!iderare .actorii de.a/ora#ili$ el /a
rezol/a "oate di.icultile.
575
Tu +u: "...Dac dore!c ! a) a/anta7 a!u"ra ina)icului$
nu tre#uie ! "ri/e!c nu)ai a/anta7ul "e care *l /oi g!i la
el$ ci tre#uie )ai *nt,i ! iau *n con!ideraie .elul *n care el
"oate !()i duneze dac acionez a!t.el3'.
Ho 8en Hsi: "A/anta7ul -i deza/anta7ul au unul a!u"ra
altuia o aciune reci"roc. 1e.ul lu)inat deli#ereaz.3
5. 0!te te)ut de /ecini acela care le .ace ru.
#,in Lin: "+lanurile -i "roiectele de!tinate ! .ac ru
ina)icului nu !unt cantonate *n cadrul unei )etode
deo!e#ite. Ori *nde"rtai din antura7ul lui *nele"ii -i
/irtuo-ii$ cu !co"ul de a' nu )ai a/ea con!ilieri$ ori tri)itei'
trdtorii *n ara lui "entru a(i !c"a ad)ini!traia. Sau
datorit unor *n-elciuni /iclene$ *nde"rtai "e )ini-trii de
!u/eranul lor. Sau tri)itei )e-te-ugarii *nde),natici
"entru a incita "o"ulaia -i a(i dela"ida #ogiile. Sau
o.erii(le )uzicieni -i dan!atori i)orali "entru a le !chi)#a
o#iceiurile. Sau dai(le .e)ei .ru)oa!e "entru a(i .ace !(-i
"iard ca"ul3.
5). 0l *i i!to/e-te )enin,ndu(i con!tant *n )i-care -i *i
*)"inge ! alerge de colo ",n colo$ "rezent,ndu(le p&etinse
a/anta?e.
53. 04i!t un "rinci"iu$ *n )aterie de art )ilitar$ de a
nu "re!u"une c ina)icul nu /a /eni$ ci de a conta$ )ai
degra#$ "e gra#a lui de a(i .ace .a$ de a nu !conta c el
nu /a ataca$ ci )ai de gra# ! te .aci de ne*n/in!.
Ho 8en Hsi: "...'n !trategiile lui &u !e cite-te: C,nd e!te
"ace *n lu)e$ un o) de #ine *-i tine !a#ia alturi de el .
54. Cinci caliti !unt "ericuloa!e la un general.
5<. Dac e!te teme&a&, poate fi ucis.
Tu +u: "...Un general "ro!t -i cura7o! e!te o cala)itate.
&u Ch'i a !"u!: C,nd oa)enii /or#e!c de!"re un general$ ei
dau *ntotdeauna i)"ortan cura7ului !u. 'n ceea ce
"ri/e-te un general$ cura7ul nu e!te dec,t o calitate "rintre
altele. De .a"t$ un general /iteaz nu /a li"!i ! !e anga7eze
cu u-urin *n lu"t -i dac acioneaz a!t.el$ el nu /a
a"recia ceea ce e!te a/anta7o!3.
101 Sun Tzu !"une c in,nd cont de .actorii .a/ora#ili$ .aci
"lanul ! .ie "%emn %e (nc&e%e&e" sau "si1u&"" "/ia9il" Gsau "&ealiza9il"H
este sensul cel mai ap&opiat.
56. Dac e!te la-$ el /a .i ca"turat.
Ho 8en Hsi: "5n S!a @a 2a !e cite-te: Cel ce "une /iaa )ai
"re!u! de toate /a .i "aralizat de nehotr,re. ;ehotr,rea
la un general e!te o )are calitate3.
27. Dac e!te .urio!$ "oate .i "clit.
Tu 8u: "Un o) i)"ul!i/ "oate .i .cut ! !e *n.urie -i
*)"in! la )oarte. Cel care !e *n.urie u-or e!te irita#il$
*nc",nat" el acioneaz *n gra#. 0l nu ine cont de
di.iculti3.
2an1 Hsi: "Ceea ce e!te e!enial la un general e!te
con!tana3.
25. Dac are !enti)entul onoarei "rea !u!ce"ti#il "oate
.i calo)niat.
+ei 8ao #,-en: "Cel ce ine !(-i a"ere re"utaia nu d
atenie la ni)ic altce/a3.
22. Dac are un !u.let )ilo!$ "oate .i nec7it.
Tu +u: "Acela care are !enti)ente de o)enie -i de
co)"ti)ire -i nu !e te)e dec,t de "ierderea oa)enilor$
nu "oate renuna la un a/anta7 te)"orar "entru un "ro.it
"e ter)en lung -i e!te inca"a#il ! a#andoneze ce/a
"entru a !e a"uca de altce/a3.
23. :ceste cinci tr!turi de ca&acte& sunt de.ecte gra/e la un
general -i *n o"eraiunile )ilitare ele !unt cata!tro.ale.
24. ;i)icirea ar)atei -i )oartea generalului de$urg
in"%i&a'il (in a$"s&" pun$&" sla'". )l" &r"'ui" c,ntrite cu
chi#zuin.
IX
Maruri
Sun Tzu a spus
5. Ca regul general$ c,nd ocu"ai o "oziie -i c,nd
*n.runtai ina)icul$ du" ce ati trecut )unii$ r),nei *n
a"ro"ierea /ilor. A-ezai ta#ra "e un teren ridicat$ .c,nd
.a /er!antului *n!orit.
572
102 Lite&al: "cu .aa la direcia cre!ctoare$ ca)"ai *ntr(un loc
ridicat3. Co)entatorii e4"lic .a"tul c Sheng "cre-tere3 *n(
2. Lu"tai co#or,nd. ;u atacai c,nd urcai.
573
3. :ceasta este /ala#il c,nd ocu"ai o "oziie *n )uni.
. Du" ce ai tra/er!at$ un .lu/iu$ tre#uie ! / *n(
de"rtai "uin.
). C,nd un ina)ic$ care *nainteaz$ trece un cur! de a"$
nu(l *n.runtai "e )alul a"ei. 0!te a/anta7o! !(l l!ai !(-i
treac 7u)tate din .ore$ a"oi ! atacai.
Io 8en Hsi: "5n ti)"ul "erioadei de +ri)/ar -i Toa)n$
ducele de Sung !o!i la .lu/iul %ung "entru a ataca ar)ata
Ch'u. Ar)ata Sung !e de!.-ura!e *nainte ca tru"ele Ch'u
! .i ter)inat de trecut .lu/iul. @ini!trul de rz#oi !"u!e:
"Ina)icii !unt nu)ero-i$ noi nu !unte) dec,t o ),n de
oa)eni. Solicit "er)i!iunea de a ataca *nainte ca ei ! .i
ter)inat tra/er!area3. Ducele Sung r!"un!e: ";u !e "oate.
C,nd ar)ata Ch'u !e g!i "e u!cat$ dar *nainte ca ea !(-i .i
aliniat r,ndurile$ )ini!trul ceru din nou "er)i!iunea de a
ataca -i ducele r!"un!e. ;u *nc. Atunci c,nd ar)ata lor
/a .i' de!.-urat *n ordine$ /o) ataca3.
"Ar)ata Sung .u *n/in!$ ducele rnit la coa"! -i o.ierii
din a/angard ni)icii.
57
3. Dac dorii ! "urtai #tlia$ nu *n.runtai ina)icul
a"roa"e de a".
57)
;u / in!talai *n a/al.
7. Ace!t lucru e!te /ala#il c,nd / !ta#ilii "oziiile *n
a"ro"ierea unui .lu/iu.
<. Tra/er!ai cu iueal )la-tinile !rate. ;u *nt,rziai
"rea )ult. Dac / g!ii .a *n .a cu ina)icul *n )i7locul
unei )la-tini !rate tre#uie ! / !ta#ilii *n a"ro"ierea
ier#ii -i a a"ei$ !"ri7inii %e a&9o&i.
573
!ea)n6 9ang$ 3*n!orit3 adic !udul.
103 Daca a%optam /e&siunea TT. :lta inte&p&eta&e: "5ntr(un rz#oi "e
)unte$ nu atacai la urcu-3.
104 De unde "ro/ine re.lecia lui @ao T!e Tung: Noi nu suntem
ca %ucele %e Sun1.
105 Du" co)entatori$ tre#uie ! ne *ndre"ta) de )aluri -i
r)uri$ "entru a.l incita "e ina)ic. ! *ncerce !$ treac
/adul.
106 0!te /or#a$ "oate$ de c,)"ii !rate inundate d*n c,nd *n
c,nd$ cu) !e /ede *n nordul -i *n e!tul Chinei$ -i nu de!"re
)la-tini !rate$ care$ "ut,nd .i tra/er!ate e4clusi/ cu /asul, ne
6. Ace!t lucru !e e4"lic atunci c,nd ocu"ai o "oziie *n
)la-tini !rate.
57. +e teren -e!$ ocu"ai o "oziie care / .aciliteaz
aciunea. A/,nd )unii *n !"ate -i la drea"ta$ c,)"ul de
#taie e!te *n .a -i !"atele / e!te a!igurat.
574
55. A-a tre#uie ! / in!talai "e un teren -e!.
52. 'n general$ e!te a/anta7o! de a a"lica ace!te "rinci"ii
la in!talarea *n cele "atru !ituaii citate.
57<

Datorit lor
*)"ratul 8al#en a *n/in! "atru !u/erani.
576
13. O ar)at "re.er terenul ridicat c"lui (" *os; ea
a"reciaz !oarele -i nu !u.er u)#ra. A!t.el a"r,ndu(-i
!ntatea$ ea ocu" o "oziie !olid. O ar)at care nu !u(
.er de tot .elul de #oli "oate .i !igur de /ictorie.
110
5. Atunci c,nd !e a.l *n a"ro"iere de )uni )ici -i cute
de relie.$ de ra)#leuri !au alte tra!a)ente$ "oziiile tre#uie
!ta#ilite la !oare$ cu !"atele -i drea"ta$ !"ri7inite de ace!te
o#!tacole.
5). Ace!te )etode !unt toate a/anta7oa!e "entru ar)at
-i "er)it .olo!irea a/anta7ului terenului.
555
53. 'n cazul to&entelo& %e munte, cum sunt "2,nt,nile Cerului3$
3Te)niele Cerului3$ "Lanurile Cerului3$ "Ca"canele Cerului3
-i "Cr"turile Cerului3$ tre#uie ! / *nde"rtai re"ede.
;u / a"ro"iai de ele.
54. @ in la di!tan de ace!te locuri -i atrag ina)icul
!"re ele. @ "la!ez cu .aa !"re ele -i *l *)"ing "e ina)ic cu
!"atele la ele.
5<. C,nd e4i!t de o "arte -i de alta a unei ar)ate de(
sunt mai 9ine cunoscute.
107 Sun Tzu spune: "5nainte$ /iaa" (napoi, moa&tea". *lancul %&ept e&a
cel mai /ulne&a9il" scutul se inea *n ),na !t,ng.
108 'n alte cu/inte, meto%ele %esc&ise t&e9uie sa fie folosite pent&u
instala&ea ta9e&ei a&)atei. Du" Chang 9u$ ace!t /er!et !e
re.er la in!talarea ta#erei. Totu-i$ acela-i Chang 9u *l
citeaz "e Chu Huo Liang *n legtur cu )odul de lu"t$ *n
a!t.el de locuri.
109 P&esupus a fi %omnit int&e anii 2364F2)63 (.#,.
110 Lite&al, "/reo !ut de #oli3
111
.ileuri !au lacuri "ericuloa!e$ aco"erite de ier#uri ac/atice$
"rintre care cre-te tre!tie -i !tu.$ !au )uni *)"durii
aco"erii de )rcini de-i -i *nc,lcii$ tre#uie e4"lorate *n
ad,nci)e$ cci *n ace!te locuri !e "regte!c a)#u!cade -i
!e a!cund !"ionii.
56. C,nd ina)icul e!te a"roa"e$ dar "la!at "e un teren
7o!$ el e!te de"endent de o "oziie .a/ora#il. Dac /
"ro/oac la lu"t de de"arte$ el dore-te ! / deter)ine !
*naintai$ cci$ atunci c,nd !e g!e-te "e un teren luneco!$
el ocu" o "oziie a/anta7oa!.
552
27. C,nd !e /d co"acii )i-c,ndu(!e$ ina)icul *nain(
teaz.
25. #$n% s.au pus nume&oase o9stacole *n )rcini$ e!te un
-iretlic.
22. Dac "!rile *-i iau z#orul$ *n!ea)n c ina)icul
a-tea"t *n a)#u!cad" c$n% animalele !l#atice .ug !"eriate$
el *ncearc ! / ia "rin !ur"rindere.
23. +ra.ul care !e ridic dintr(o dat *n !u! *n coloane
*nalte$ !e)naleaz a"ro"ierea carelor. Cel care r),ne !u!(
"endat la )ic *nli)e -i !e r!",nde-te ca o ",nz
anun a"ro"ierea in.anteriei.
Tu +u: "C,nd carele de ca/alerie !e de"la!eaz re"ede$
ele !o!e!c unele *n !"atele altora$ ca un -ir de "e-ti -i de
aceea "ra.ul !e ridic *n coloane *nalte -i !u#iri3.
#,an1 8u: "...C,nd coloana e!te *n )ar-$ ea tre#uie ! .ie
"recedat de "atrule de o#!er/are. Dac ace!tea /d "ra.
ridic,ndu(!e atunci ele tre#uie ! !e)naleze acea!ta
i)ediat generalului co)andant -e..
2. C,nd "ra.ul !e ridic ici -i colo$ ina)icul aduce le)ne
de .oc" dac !e /d nu)eroa!e "ete )ici care "ar c !e duc
-i /in$ el *-i in!taleaz ta#ra.
553
2). C,nd tri)i-ii ina)icului /or#e!c cu u)ilin$ dar
ace!ta *-i continu "regtirile, inamicul /a (nainta.
#,an1 8u: ?C,nd T'ien Tan a"ra Chi @o$ generalul Ch'i
Che$ din !tatul 9en$ a!edie ace!t ora-$ Tien Tan "u!e$ el
112 /ariant: "o.er un a-a zi! a/anta7.3
113 <er!iune con.or) celei a lui Li Ch'uan$ "adun le)ne de
.oc3. 0i t,r!c /rea!curi. Co)entariile care *ntretaie ace!t
/er!et !unt con!acrate con!ideraiilor a!u"ra )odului de
!tr,ngere a le)nului "entru *nclzit.
*n!u-i$ ),na "e lo"at -i a7ut tru"ele !ale de lucru. 0l *-i
tri)i!e !oiile -i concu#inele ! !e *nroleze *n ar)at -i
*)"ri "ro"riile ali)ente "entru a(-i o!"ta o.ierii. 0l
tri)i!e$ de a!e)enea$ .e)ei "e )eterezele ora-ului "entru
a cere condiii de ca"itulare. 8eneralul !tatului 9en .u .oarte
!ati!.cut. Tien Tan adun. 'n acela-i ti)"$ douzeci -i pat&u
%e mii de uncii de aur -i tri)i!e generalului din 9en "rin
locuitorii #ogai ai ora-ului$ o !cri!oare redactat *n ace-ti
ter)eni: "Ora-ul e!te "e cale de a !e "reda i)ediat.
Singura noa!tr dorin e!te ! nu luai "rizonieri nici "e
.e)eile noa!tre$ nici "e concu#inele noa!tre3. Ar)ata din
9en !e rela4 -i de/eni din ce *n ce )ai nreli(7ent. T'ien Tan
atac "rin !ur"rindere -i a"lic ina)icului o *n.r,ngere
zdro#itoare.A
23. C,nd cu/intele tri)i-ilor !unt *n-eltoare$ dar ina(
)icul *nainteaz o!tentati/$ el /a 9ate (n &et&a1e&e.
24. C,nd tri)i-ii lui /or#e!c *n ter)eni )gulitori$
*n!ea)n c ina)icul dore-te un ar)i!tiiu.
55
2<. Atunci c,nd$ .r o *nelegere "reala#il$ ina)icul
cere un ar)i!tiiu$ el unelte-te.
#,-en Hao: "...Dac .r )oti/e el i)"lor un ar)i!tiiu$
e!te !igur c a.acerile lui interioare !e a.l *ntr(o !tare
"ericuloa!$ c e!te nelini-tit -i c dore-te ! !ta#ilea!c
un "lan "entru a o#ine rgaz. Sau -tie c$ datorit !ituaiei
"e care o a/e)$ !unte) /ulnera#il la intrigile lui -i /rea !
"re/in #nuielile noa!tre cer,nd un ar)i!tiiu. A"oi$ /a
"ro.ita de "e ur)a li"!ei noa!tre de "regtire3.
26. C,nd carele u-oare *nce" ! ia! -i ! !e a-eze "e
locuri *n .lancurile ina)icului$ acea!ta !e aran7eaz *n or(
dine de #taie.
#,an1 8u: "5n 2or)aia *n !olzi de "e-te$ /in )ai *nt,i
carele$ a"oi in.anteria3.
37. C,nd tru"ele !ale *nainteaz cu re"eziciune -i el *-i
trece *n re/i!t carele de lu"t$ el "re/ede !ta#ilirea unei
7onciuni cu *ntrituri.
55)
35. C,nd 7u)tate din e.ecti/ele !ale *nainteaz$ iar
cealalt 7u)tate !e retrage$ el *ncearc ! / atrag *ntr(o
114 :cest /e&set, ca&e nu se afla la locul lui (n te@t, a &ost &einse&at (n
p&ezentul conte@t.
115 ;u e!te a#!olut clar. Dore-te ! !ta#ilea!c 7onciunea
eu t&upe /enite (n a?uto& !au deta-a)entele !ale !unt di!"er!ate.
cur!.
32. C,nd oa)enii !e !"ri7in "e ar)e$ t&upele sunt (nfometate.
33. C,nd cei care car a" #eau *nainte de a duce a"a *n
ta#r$ tru"ele !u.er %e sete.
3. C,nd ina)icul /ede un a/anta7$ dar nu *nainteaz
"entru ca !(l .olo!ea!c$ *n!ea)n c e!te o#o!it.
553
3). C,nd "!rile !e adun dea!u"ra a)"la!a)entului
ta#erei$ *n!ea)n c ta#ra e "r!it.
#,-en Hao: "Sun Tzu e4"lic cu) tre#uie ! di!tingi
ade/rul de .al! *n *n.i-rile e4terioare ale ar)atei ina(
)ice.3
33. C,nd *n ta#ra ina)ic !e aud !trigte noa"tea$
*n!ea)n c du-)anului *i e!te .ric.
554
Tu +u: "Soldaii !unt *ngrozii -i *ncearc un !enti)ent de
ne!iguran. 0i .ac glgie "entru a !e lini-ti3.
34. #$n% t&upele sale sunt %ezo&%onate, 1ene&alul nu a&e p&esti1iu.
#,-en Hao: 3C,nd ordinele generalului nu !unt !tricte -i
co)"ortarea lui e!te li"!it de de)nitate$ o.ierii !unt
tur#uleni3.
JJ. C,nd dra"elele -i !tindardele !ale !e )i-c *ntr(una$
*ncoace -i *ncolo$ ina)icul e!te dezorganizat.
Tu +u: "Ducele Ch'ung din !tatul Lu$ *l *n/in!e!e "e Ch'a
a Ch'ang Sho. T!ao Huei !olicit "er)i!iunea de a(l ur)ri
"e ina)ic. Ducele *l *ntre# "entru ce. 0l r!"un!e: <d c
ur)ele l!ate de carele lor nu !unt clare -i c dra"elele -i
!tindardele lor at,rn 7alnic. Iat de ce dore!c !(i
ur)re!c3.
36. C,nd o.ierii !e *n.urie u-or$ *n!ea)n c ei !unt
e"uizai.
#,-en Hao: "C,nd generalul .ace "lanuri ne.olo!itoare$ toi
!unt o#o!ii3.
#,an1 8u: 3C,nd ad)ini!traia -i ordinele !unt li"!ite de
.er)itate$ )oralul oa)enilor lor e!te !czut$ -i o.ierii !unt
.urio-i3.
116 2a"tul ca acea!t !erie de /er!ete !unt redactate *n
ter)eni !i)"li$ nu o"re-te "e co)entatori$ care !e co)"lac
! le e4"lice *n )od a)"lu$ unul du" altul.
117 : se /e%ea (n "Ale4andru3 de +lutarh$ de!crierea ta#erei
"er-ilor$ noa"tea care "recede #tlia de la 8auge)ala.
7. C,nd ina)icul *-i hrne-te caii cu gr,ne -i oa)enii cu
carne$ oa)enii nu(-i at,rn )ar)itele *n co"aci -i nu !e
*ntorc *n ad"o!turile lor$ ina)icul e!te *ntr(o !ituaie
di!"erat.
55<
2an1 Hsi: "Ina)icul *-i hrne-te caii cu gr,u -i oa)enii cu
carne$ !"re a le )ri .ora -i rezi!tena -i unora -i celorlali.
Dac ar)ata nu are )ar)ite$ *n!ea)n c ea nu /a )ai
),nca. Dac oa)enii nu !e *ntorc *n ad"o!turile lor$
*n!ea)n c ei nu !e )ai g,nde!c aca! -i au intenia !
anga7eze o #tlie deci!i/.3
5. C,nd oa)enii !e adun *n )od con!tant *n gru"uri
)ii -i *-i /or#e!c la ureche$ generalul a "ierdut *nc&e%e&ea
a&matei.
556
2. Reco)"en!e "rea de!e arat c generalul e!te la
ca"tul "uterilor$ "ede"!e "rea de!e *n!ea)n c e *n cul(
)ea de!cura7rii.
527
3. Dac o.ierii trateaz$ )ai *nt,i$ oa)enii cu #ru(
talitate -i a"oi !e te) de ei$ li)ita indi!ci"linei a .o!t
atin!.
525
. C,nd tru"ele ina)ice au un )oral ridicat -i. cu toate
c !unt *n .aa noa!tr$ *nt,rzie ! *ncea" lu"ta .r totu-i
! "r!ea!c terenul$ tre#uie ! e4a)inai !ituaia
te)einic.
). 'n rz#oi$ nu)ai nu)rul nu aduce nici un a/anta7.
118 #,an1 8u spune ca atunci c,nd o ar)ata *-i "arde na/ele -i
"di!truge )ar)itele3 e!te *ncolit .iind gata ! !e lu"te
",n la )oarte.
119 Co)entariile ce ur)eaz ace!tui /er!et !unt con!acrate
)ai ale! "entru a e4"lica ter)enii .olo!ii. @a7oritatea
co)entatorilor !unt do acord ! dedare c atunci c,nd
oa)enii !e adun -i *-i /or#e!c la ureche$ ei *-i critic
o.ierii. @ei 9ao Ch'en re)arc c ei "ro#a#il !unt "a cale
de a "roiecta o dezertare$ /er!etul care ur)eaz i)ediat
.iind o "ara.raz a ace!tuia$ a .o!t !rit.
120 Ho 9en %!i o#!er/ c "entru *nde"linirea !arcinii !ale.
generalul tre#uia ! g!ea!c echili#rul *ntre indulgent -i
!e/eritate.
121 +au: "S .aci *nt,i "e .an.aronul$ -i a"oi !a(i .ie .ric de ar)ata ina)icL36 Aici
T!'ao T!'ao$ Tu @u$ &ang %!i -i Chang

!u *neleg toi "e Ch'i ca -i cu) !(ar re.eri la
ina)ic$ dar acea!t idee nu !e "otri/e-te "rea #ine cu /er!etul "recedent.
Inter"retarea lui Tu 9u$ ado"tat aici$ "are de "re.erat.
;u *naintai #izuindu(/ e4clu!i/ "e .ora )ilitar.
522
3. 0!te dea7un! ! e/aluai corect !ituaia ina)icului -i
! / concentrai .orele "entru a "une ),na "e el.
523

Un
"unct$ a!ia e tot. Cel ce e!te li"!it de "re/edere -i *-i
!u#e!ti)eaz ina)icul /a .i cu !iguran "rin! de el.
4. Dac tru"ele !unt "ede"!ite *nainte ca .idelitatea lor
! .ie a!igurat$ ele /or .i ne!u"u!e. Dac ele nu !e !u"un
e!te greu ! le .olo!e-ti. Dac tru"ele !unt credincioa!e$
dar "ede"!ele nu !unt a"licate$ nu "oi ! le .olo!e-ti.
<. Co)andai$ deci$ cu "olitee -i *n!u.leii(le tuturor
aceea-i ardoare rz#oinic" se /a putea spune c /ictoria e!te
a!igurat.
6. Dac ordinele !unt .r e4ce"ie e.iciente$ tru"ele /or
.i !u"u!e. Dac ordinele nu !unt (ntot%eauna eficiente, ele /o& fi
nesupuse.
)7. Dac ordinele !unt (n toate *)"re7urrile 7u!ti.icate -i
e4ecutate$ ra"orturile care e4i!t *ntre co)andantul -e. -i
tru"ele !ale !unt )ulu)itoare.
X
Terenul
124
Sun Tzu spune:
122 "Cci nu du" nu)rul co)#atanilor$ ci du" ordinea
i)"eca#il a r,ndurilor lor -i du" /ite7ia lor$ !e )!oar *n
general .a"tele rz#oinice3. +roco"e$ I!toria rz#oinicilor$
"ag. JEN
123 Aici T!'ao T!'ao inter"reteaz eronat T!u al lui T!u >,
e4"re!ie care *n!ea)n "a7unge3. Acea!t gre-eal$
e/ident$ a *n-elat "e co)entatori -i nici unul dintre ei n(a
/rut ! .ie *n dezacord cu T!'ao T!'ao. &ang %!i *nce"e
de!tul de cura7o! ! declare: "Cred c cei care !e "rice" !
creeze !chi)#ri de !ituaie "rin concentrare !au di!"er!ie
nu au dec,t !(-i adune .orele -i ! e4"loateze o gre-eal
*n a"rarea ina)icului "entru a o#ine /ictoria$ dar "entru a
ter)ina$ el la! "re!tigiul lui T!'ao T!'ao ! c,-tige a!u"ra
"ro"riei !ale 7udeci$ chiar dac e!te )ai #un.
124 5 "Topo1&afie" sau "Con.iguraia terenului3
5. Te&enul se poate cla!i.ica$ du" natura !a$ *n acce!i#il$
*n-eltor$ .r in.luen$ *ngu!t$ accidentat -i de"rtat.
52)
2. Un teren la .el de u-or de trecut de .iecare din cele
dou "ri a.late .a *n .a e!te nu)it acce!i#il. +e un
a!t.el de teren$ cel care ocu" "ri)ul o "oliie la !oare$ o
"oziie "otri/it "entru tran!"ortul "ro/iziilor !ale$ "oale !
lu"te *n a/anta7ul !u.
3. Un teren din care e!te u-or ! ie-i$ dar e!te greu ! te
*ntorci$ e!te *n-eltor. 0l e!te de a-a natur$ *nc,t dac
ina)icul nu e!te gata -i dac e.ectueaz o incur!iune /ic(
toria e!te "o!i#il. Dac ina)icul e!te "regtit -i dac ie-i
"entru a ataca$ dar nu reu-e-ti ! *n/ingi$ /a .i greu ! re(
/ii. ;u !e /a "utea "ro.ita de ace!t teren.
. Un te&en pe ca&e este tot at$t %e %eza/anta7o! de a "trunde$
at,t "entru ina)ic$ c,t -i "entru noi$ e!te .r in.luen. 0l
e!te de a-a natur c$ cu toate c ina)icul *ntinde o
ca"can$ eu nu *naintez$ ci *ncerc !(l antrenez retrg,ndu(
). O dat ce a) atra! a.ar 7u)tate din e.ecti/ele !ale$
"ot !(l lo/e!c cu !ucce!.
#,an1 8u: "...5n Arta rz#oiului de Li Ching$ !e cite-te: +e
un teren care nu o.er a/anta7 nici unei "ri$ nici alteia$
tre#uie ! atragi ina)icul !i)ul,nd retragerea$ ! a-te"i
ca 7u)tate din e.ecti/ele lui ! .i ie-it -i ! lan!ezi un atac
"entru a(i #ara dru)ul3.
). Dac ocu" "ri)ul un teren *ngu!t$ tre#uie ! #lochez
cile de acce! -i !(l a-te"t "e ina)ic. Dac ina)icul e cel
ce ocu" "ri)ul un a!t.el de teren -i #locheaz de.ileele$
nu tre#uie !(l ur)ez" dac nu le #locheaz co)"let$ "ot !
.ac ace!t lucru.
3. +e teren accidentat tre#uie !()i !ta#ile!c "oziiile "e
*nli)ile *n!orite -i !(l a-te"t "e ina)ic.
523
Dac el e cel
125 @ei 9ao Ch'en nu)e-te "accesi9il" te&enul pe ca&e %&umu&ile se
(nt$lnesc -i !e *ncruci-eaz$ "*n-eltor3 acela care !ea)n
cu o "la!$ ".r in.luen3$ "e acela *n care te *nchizi cu
ina)icul$ "*ngu!t3 acela "e care o /ale !e *ntinde *ntre doi
)uni$ "acci%entat" pe cel ca&e are )uni$ r,uri$ ondulaii de
"),nt -i c&este -i "de"rtat3 "e acela care "rezint o
!u"ra.a "lan. Sun Tzu .olo!e-te e"itetul "de"rtat3
"entru a indica o de"rtare con!idera#il a celor dou
ta#ere ad/er!e.
126 'n 1ene&al, s.a t&a%us 8an1.ul %in 1&upa 8in 8an1 p&in "su%" sau
"*n!orit3 -i 9in "rin "no&%" sau "u)#ro!3. 5n conte4tul lui Sun
care ocu" "ri)ul un a!e)enea teren$ *l atrag retrg,ndu(
). ;u(l ur)re!c.
#,an1 8u: "Dac tre#uie ! .ii "ri)ul care ! te in!talezi
"e teren !e!$ cu at,t )ai )ult tre#uie !$(o .aci *n locurile
di.icile -i "ericuloa!e.
524
#um am putea ce%a un astfel %e te&en
inamicului?"
4. C,nd te g!e-ti de"arte' de un ina)ic de o .or egal
cu a ta$ e!te greu !(l "ro/oci la lu"t -i nu ai ni)ic de
c,-tigat !(l ataci "e "oziiile "e care el -i le(a ale!.
52<
<. Ace!tea !unt "rinci"iile re.eritoare la -a!e ti"uri
di.erite de teren. 8eneralului *i re/ine re!"on!a#ilitatea
!u"re) de. a te in.or)a de!"re ele cu cea )ai )are gri7.
+ei 8au #,-en: "Or$ natura terenului e!te .actorul
.unda)ental "entru a a7uta ar)ata !(-i a!igure /ictoria3.
6. Or$ dac tru"ele .ug$ dac !unt ne!u#ordonate
526
sau

*n
"ericol$ dac !e "r#u-e!c *n "lin con.uzie !au !unt "u!e
*n derut$ e!te gre-eala generalului. Nici unul %in aceste %ezast&e
nu poate fi at&i9uit uno& cauze natu&ale.
57. Celelalte *)"re7urri .iind la egalitate$ dac o ar)at
atac "e alta$ ale crei e.ecti/e !unt de zece ori )ai )ari
ca ale ei$ !e a7unge la derut.
Tu +u: "C,nd !e atac *n "ro"orie de unul contra zece$
tre#uie$ )ai *nt,i$ ! !e co)"are ageri)ea -i !trategia
generalilor a.lai .a *n .at. /ite7ia -i la-itatea tru"elor$
condiiile )eteorologice$ a/anta7ele o.erite de teren -i ! !e
a"recieze dac tru"ele din .iecare ta#r !unt !tule$
.l),nde$ o#o!ite !au "roa!"ete3.
55. C,nd tru"ele !unt tari -i o.ierii !la#i$ ar)ata e!te
ne!u"u!.
Tu +u: "Ace!t /er!et /or#e-te de!"re !oldai -i
!u#o.ieri
537
nedi!ci"linai -i tru.a-i -i de!"re generali -i co(
Tzu ace-ti ter)eni nu au i)"licaii co!)ice.
127 %!ein *n!ea)n "t&ece&e (n1usta , %e un%e sensul %e ""enculo!'3
-i "rin e4tindere "st&ate1ic".
128 L@p&esia ca&e u&meaza /e&9ul "a ataca3 a .o!t adugata "entru
a .ace )ai e4"licit g,ndirea lui Sun Tzu.
129 #a&acte&ul t&a%us aici p&in "nesupus este S,i9, "a de!tinde3 de
unde -i !en!ul de "&ela@at", "ne"!tor3$ "ne!u"u!3. Co)en(
tatorii !unt de acord c$ *n ace!t conte4t$ el tre#uie *nele!
"nesu9o&%onat".
130 &u *n!ea)n un gru" de cinci oa)eni !au -e.ul unui
a!t.el de gru"$ un ca"oral$ un !u#o.ier.
)andani de ar)at ti)orai -i !la#i.3
"La (nceputul pe&ioa%ei #,-an1 #,-in1,
535
su9 %inastia

do)nitoare
"e atunci$ T'ien +u "ri)i ordinul ! "reia co)anda *n &ei
"entru a ataca "e &ang Ting Ch'ou. +u .u!e!e cre!cut *n
&ei$ unde "o"ulaia *l di!"reuia -i )ai )ulte zeci de )ii de
oa)eni tra/er!ar dru)urile "e !"inarea )garilor. +u nu
reu-i !(i re!"ing. 0l r)a!e la "o!tul lui ti)" de )ai
)ulte luni -i c,nd /ru ! "ornea!c #tlia o.ierii -i
oa)enii de tru" !e *)"r-tiar (n toate %ireciile +u *-i tie
g,tul3.
52. C,nd o.ierii !unt cura7o-i -i tru"ele !la#e$ ar)ata
e!te *n "ericol.
532
53. C,nd o.ierii !u"eriori !unt .urio-i -i ne!u"u-i -i c,nd$
g!indu(!e *n .aa ina)icului$ !e arunc *n lu"t .r a !e
*ntre#a dac anga7area are -an!e de a reu-i -i .r !
a-te"te ordinele co)andantului -e.$ a&mata !e "r#u-e-te.
Ts ao Ts-ao: "O.ierii !u"eriori de!e)neaz "e generalii
!u#ordonai. Dac$ cu"rin-i de .urie$ ei atac ina)icul .r
a c*ntri .orele a.late *n .a$ atunci ar)ata !e "r#u-e-te
cu !iguran3.
5. C,nd generalul e!te )oral)ente !la# -i autoritatea
!a nu e!te .oarte !e/er$ c,nd ordinele -i directi/ele !ale
nu !unt li)"ezi$ c,nd nu e4i!t reguli .er)e "entru a(i
cluzi "e o.ieri -i "e !oldai$ iar .or)aiile nu au inut$
ar)ata e!te dezorientat.
533
#,an1 8u: "...%ao! n!cut din el *n!u-i3.
5). C,nd un co)andant -e. e!te inca"a#il !(-i a"recieze
ad/er!arul$ .olo!e-te o .or re!tr,n! contra unei .ore
i)"ortante !au tru"e !la#e "entru a lo/i tru"e tari !au el
o)ite ! aleag tru"e de -oc "entru a/angard$ !e a7unge
la derut.
Ts-ao Ts-ao: "5n ace!te condiii$ el co)and tru"e !ortite
.ugii3.
Ho 8en Hsi: E...Su9 %inastia Han "<ite7ii celor Trei 2lu/ii3 erau
to/ar-i de ar)e cu un talent "uin o#i-nuit. Su# dina!tia
&u$ tru"ele de -oc !e nu)eau Di!trugtorii de o#!tacole$
131 5n >CK(>CI era noa!tr.
132 5)"ot)olit !au "e cale de a !e *nn)oli$ ca *ntr(o
)la-tin. Tre#uie *nele! c$ dac tru"ele !unt !la#e$
e.orturile o.ierilor !unt tot at,t de zadarnice ca -i c,nd ele
ar .i "rin!e *ntr(o )la-tin.
133 Te&menul &e%at p&in "li"! de inut3 *n!ea)n literal$
3/ertical -i orizontal.3
!u# Ch'i St",nii De!tinului$ !u# T'ang Sritorii -i agitatori.
Ace!tea !unt di.eritele nu)e date tru"elor de -oc. ;i)ic nu
e!te )ai i)"ortant dec,t .olo!irea ace!tora *n tactica ce !e
"une *n "ractic "entru a c,-tiga #tliile3.A
53
"5n general$ c,nd an!a)#lul tru"elor e!te in!talat *n
acela-i loc$ co)andantul !elecioneaz din .iecare ta#r
o.ierii *n.ocai -i cura7o-i$ care !e di!ting "rin agilitate -i
.or -i !e cla!eaz$ "rin .a"tele lor de ar)e$ dea!u"ra a
ceea ce e!te co)un. 0l *i gru"eaz "entru a con!titui un
cor" !"ecial. Din zece oa)eni ia doar unul -i din zece )ii$ o
)ie3.
#,an1 8u: "5n general$ e!te e!enial ! .ie .olo!ite *n lu"t
tru"e de elit ca /,r. de lance al a/an1a&%ei. +ai (nt$i, "entru
c ace!tea *ntre!c "ro"ria noa!tr hotr,re$ a"oi "entru
c ace!te tru"e toce!c ti-ul ina)icului3.
MR. C,nd oricare din ace!te condiii e!te *nde"linit$
ar)at$ e!te "e calea *n.r,ngerii. 0!te re!"on!a#ilitatea
!u"re) a generalului ! e4a)ineze cu atenie ace!te -a!e
condiii.
MN. Con.iguraia locurilor "oate .i un atu )a7or *n lu"t.
Iat de ce e!ti)area !ituaiei ina)icului -i calcularea
di!tanelor$ ca -i gradul de di.icultate al terenului a!t.el
*nc,t !(l .ac !t",n "e /ictorie$ e!te arta generalului
e)inent. Cel ce !e #ate a/,nd o cunoa-tere "er.ect a
ace!tor .actori e!te !igur de /ictorie" *n caz contrar$
*n.r,ngerea e!te a!igurat.
5<. Dac !ituaia e!te dintre acelea care .a/orizeaz
/ictoria$ iar !u/eranul a dat ordin ! nu !e atace$ generalul
"oate trece "e!te el.
56. Iat de ce generalul$ atunci c,nd *nainteaz nu
ur)re-te gloria lui "er!onal$ iar atunci c,nd !e retrage
nu e!te "reocu"at de e/itarea unei !anciuni$ ci are un
!ingur el ! "rote7eze "o"ulaia -i ! !lu7ea!c intere!ul
!u"erior al !u/eranului !u$ e!te "entru !tat un giu/aer
"reio!.
Li #,-uan: "...Un astfel %e 1ene&al nu este inte&esat". Tu +u: 3...Se
g!e!c .oarte "uini cu a-a caracter3.
134 Din "cate$ atri#uiile "!ritorilor -i agitatorilor3 nu !unt
"recizate. 2r nici o *ndoial$ ei tre#uiau$ "rintre altele$ !
!t,rnea!c a/,ntul tru"elor e4ecut,nd dan!uri !l#atice -i
7ocuri de !cri) acro#atice$ "entru care chinezii !unt$ "e
#un dre"tate$ renu)ii -i "oate$ *n acela-i ti)"$ !
i)"re!ioneze "e ina)ic "rin *nde),narea -i .erocitatea lor.
27. +entru c un a!e)enea general *-i con!ider oa)enii
ca "e co"iii !i$ ace-tia *l /or *n!oi *n /ile cele )ai ad,nci.
0l *i trateaz ca "e co"iii !i )ult iu#ii -i ei !unt gata !
)oar cu el.
Li #,-uan: "Dac el *-i *ndrge-te a!t.el oa)enii$ el /a
o#ine )a4i)u) de la ei. A!t.el$ /icontele de Ch'u nu
tre#uia ! !"un dec,t un cu/,nt "entru ca !oldaii ! !e
!i)t *)#rcai *n /e!t)inte clduroa!e de )ta!e.3
53)
Tu +u: "+e /re)ea Regatelor Co)#atante$ c,nd &u Ch'i
era general$ el !e hrnea -i !e *)#rca ca cel )ai u)il
dintre oa)eni. +atul !u nu a/ea rogo7in" *n ti)"ul
)ar-urilor$ el nu urca "e cal" *-i ducea !ingur raiile de
rezer/. ')"rea cu tru"ele !ale o#o!eala -i e.ortul cel )ai
dur3.
#,an1 8u: 3...De aceea$ Codul )ilitar declar: 8eneralul
tre#uie ! .ie "ri)ul care !(-i ia "artea !a din !arcinile -i
cor/ezile ar)atei. 'n cldura /erii$ el nu(-i de!chide
u)#rela -i *n .rigul iernii$ nu *)#rac /e!t)inte groa!e. 5n
locurile "ericuloa!e tre#uie ! co#oare de "e cal -i !
)earg "e 7o!. 0l a-tea"t ca "uurile ar)atei ! .ie !"ate
-i nu)ai du" aceea #ea" ca ! )n,nce$ el a-tea"t ca
"r,nzul ar)atei ! .ie gata -i "entru a !e ad"o!ti a-tea"t
ca .orti.icaiile ar)atei ! .ie ter)inate.3
533
25. Dac un general !e arat "rea indulgent cu oa)enii
!i$ dar e!te inca"a#il !(i .olo!ea!c$ dac *i iu#e-te$ clar
nu(i "oate .ace !(i e4ecuta ordinele$ dac tru"ele !unt
dezordonate -i dac nu -tie ! le in *n ),n$ ele "ot .i
co)"arate cu ni-te co"ii r!.ai -i ele !unt inutile.
#,an1 8u: 3Dac nu li !e arat dec,t #un/oina$ tru"ele
de/in a!e)enea unor co"ii nea!culttori -i !unt
inutiliza#ile. Ace!ta e!te )oti/ul "entru care$ T!'ao *-i taie
"rul "entru a !e "ede"!i.3
534
Co)andanii de /aloare !unt$
135 <icontele *i co)"ti)ea "e cei ce !u.ereau de .rig.
Cu/intele lui erau de a7un! ca ! recon.orteze oa)enii -i !
le ridice )oralul -o/itor.
136 @e)oriile -i codurile )ilitare erau (n 1ene&al intitulate Pin1.
*a. #,an1 8u nu "recizeaz care din ace!te lucrri e!te citat
aici.
137 Du" ce a interzi! tru"elor ! calce cerealele *n "icioare$
T!'ao T!'ao l!$ din negli7en$ ! tro"ie "e c,)"ie "e "ro(
"riul !u cal ca ! )n,nce. 0l !e conda)n atunci ! .ie
deca"itat. O.ierii lui "rote!tar -i "l,n!er dezolai -i
atunci T!'ao T!'ao *-i a"lic acea!t "edea"! !i)#olic
"entru a do/edi c$ chiar un co)andant -e. tre#uie !
r!"und legii -i di!ci"linei )ilitare.
*n acela-i ti)"$ iu#ii -i te)ui3.
"Nimic mai simplu %ec$t luc&ul acesta".
22. Dac -tiu c tru"ele )ele !unt ca"a#ile ! lo/ea!c
ina)icul$ ignor,nd .a"tul c el e!te in/ulnera#il$ -an!ele
)ele de /ictorie nu !unt dec,t cincizeci la !ut.
23. Dac -tiu c ina)icul e!te /ulnera#il$ ignor,nd c
tru"ele )ele !unt inca"a#ile !(l lo/ea!c$ -an!ele )ele de
/ictorie nu !unt dec,t de cincizeci la !ut.
2. Dac -tiu c ina)icul "oate .i atacat -i c tru"ele
)ele !unt ca"a#ile !(l atace$ dar .r a()i da !ea)a c
din cauza con.iguraiei terenului nu tre#uie ! atac$ -an!ele
)ele de /ictorie nu !unt dec,t cincizeci la !ut.
2). De aceea$ atunci c,nd cei ce au e4"eriena rz#oiului
trec la aciune$ ei nu co)it nici o gre-eal" c,nd acioneaz$
)i7loacele !unt neli)itate.
23. Iat de ce !"un: "Cunoa-te(i du-)anul$ cunoa-te(te
"e tine *n!ui$ /ictoria ta nu /a .i niciodat a)eninat.
Cunoa-te terenul$ cunoa-te condiiile )eterologice$ /ictoria
ta /a .i total3.
XI
Cele nou feluri de teren
138
+un ,-u a spus:
5. Din punct %e /e%e&e al mo%ului (n ca&e t&upele pot fi .olo!ite
terenul "oate .i cla!i.icat *n teren de di!"er!iune$ teren
.rontier$ teren(cheie$ teren de co)unicaie$ teren de
con/ergen$ teren !erio!$ teren di.icil$ teren *ncercuit -i
teren al )orii.3
536
2. #$n% un senio& se 9ate pe p&op&iul te&ito&iu el este (n te&en %e
138 Di!"unerea "ri)iti/ a ace!tui ca"itol la! )ult de dorit.
Un )are nu)r de /er!ete nu !e g!e-te *n conte4tul
"otri/it. Altele !e re"et: ace!tea !unt "ro#a#il co)entarii
care !(au !trecurat *n te4t. A) !chi)#at locul anu)itor
/er!ete -i a) eli)inat "e acelea care "ar a .i adugate.
139 Ace!t "a!a7 "rezint o anu)ita confuzie. Te&enul "acce!i#il3$
din ca"itolul "recedent e!te de.init *n aceia-i ter)eni ca
terenul "de co)unicaie3.
%ispe&siune.
Ts-ao Ts-ao: "Aici o.ierii -i !oldaii !e gr#e!c ! !e
*ntoarc la c)inele lor a"ro"iate3.
3. Dac el nu "trunde "rea ad,nc *n teritoriul ina)ic$ el
e!te "e un teren .rontier.
57
. Un teren deo"otri/ de a/anta7o! "entru cele dou
"ri e!te un teren(cheie.
55
). Un teren deo"otri/ de acce!i#il "entru cele dou
"ri e!te un teren de co)unicaii.
Tu +u: "0!te /or#a de un teren "lat -i *ntin!$ "e care "oi
! /ii -i ! "leci$ o.erind o !u"ra.a !u.icient "entru a da
o #tlie -i "entru o ridica o#!tacole .orti.icate3.
3. Atunci c,nd un !tat !e *n/ecineaz cu alte trei !tate$
teritoriul !u e!te un teren de con/ergen. Cel care *l /a
lua *n !t",nire "ri)ul /a o#ine !"ri7inul a "Tot ce este su9
#e&".
52
4. #$nd ar)ata a "trun! ad,nc *n teritoriul ina)ic$
l!,nd de"arte$ *n ur)a ei$ nu)eroa!e ora-e -i ceti
ina)ice$ ea !e g!e-te "e un teren !erio!.
Ts-ao Ts-ao: "0 un(teren de unde e!te di.icil ! re/ii3.
<. C,nd ar)ata$ !tr#ate )uni$ "duri$ o &e1iune
accidentat$ !au *nainteaz "rin de.ileuri$ )la-tini$ #li !au
alte locuri greu de "trun!$ ea !e g!e-te "e teren di.icil.
53
6. Un teren *n care !e "trunde "rintr(un loc g,tuit -i de
unde !e ie!e "rin locuri *ntortocheate -i care "er)ite unei
.ore ina)ice redu!e ! o lo/ea!c "e a )ea$ care e!te )ai
i)"ortant$ !e nu)e-te "(nce&cuit."
5
Tu +u: "...Aici$ e u-or ! *ntinzi ca"cane -i ri-ti o
*n.r,ngere a#!olut3.
140 Lite&al, te&enul poate fi "u-or3 "entru ca de "e el e!te !i)"lu
! te retragi.
141 "Lste /o&9a %esp&e un te&en %e %isputat sau, du" cu) !"une Tu
@u$ "rezent,nd o i)"ortan !trategic3.
142 >mpe&iul este %esemnat, (ntot%eauna, cu e@p&esia "Tot ce este su9 #e&."
143 Co)entatorii !e co)"lac *ntr(o oarecare )!ur !
di!cute inter"retarea caracterului redat aici "rin ad7ecti/ul
"%ificil". +ai )uli dintre ei /or ! re!tr,ng !en!ul la cel al
unui teren inunda#il.
144 Ideea /er#al redat aici ar "utea .i tradu! "rin "a
i)o#iliza3 )ai degra# dec,t "rin "a lo/i".
57. Un teren "e care ar)ata nu "oate ! !u"ra/ieuia!c
dec,t lu"t,ndu(!e cu energia di!"errii !e nu)e-te "al
)orii3.
Li #,-uan: "O"rit de )uni *n .a -i de .lu/ii *n !"ate$ la
ca"tul rezer/elor. 'n acea!t !ituaie$ e!te a/anta7o! !
acionezi cu re"eziciune -i e!te "ericulo! ! te)"orizezi3.
55. Iat de ce !"un: ;u lu"tai (n te&en %e %ispe&siune" nu /
o"rii *n regiunile de .rontier.
52. ;u atacai un ina)ic care ocu" un teren(cheie" *n
teren de co)unicaie /egheai ca .or)aiunile /oa!tre !
nu .ie !e"arate una de alta.
5)
53. 'n te&en %e con/ergen$ aliai(/ cu statele /ecine" (n te&en
"ad,nc3 7e.uii.
53
5. 'n teren di.icil$ gr#e-te "a!ul" *n teren *ncercuit
in/enteaz !tratage)e$ *n terenul )orii lu"tai.
5). 5n teren de di!"er!iune a- .ace din ar)at un !ingur
#loc hotr,t cu .er)itate.
54
53. 'n teren .rontier$ )i(a- )enine .orele !tr,n! unite.
+ei 8ao #,-en: "5n ti)"ul )ar-urilor$ di/er!ele uniti !unt
*n legtur" c,nd !e o"re!c$ ta#erele -i "o!turile .orti.icate
!unt legate unele de celelalte3.
54. 5n teren(cheie$ a- *)"inge .orele )ele din !"ate.
#,-en Hao: "Ace!t /er!et arat c$ dac... ina)icul
*ncreztor *n !u"erioritatea !a nu)eric$ /ine !()i di!"ute
un a!t.el de teren$ .olo!e!c e.ecti/e nu)eroa!e "entru a(l
*)"inge *na"oi.3
5<
#,an1 8u: ..Cine/a a !"u! c acea!t e4"resie a& semnifica "a
145 T!ao T!ao !"une ca ele tre#uie ! .ie *n 7onciune .
146 Li' Chuan cred c cea de a doua "arte a .razei tre#uie
citit "nu 7e.uii3$ cci "rinci"alul o#iecti/$ c,nd te g!e-ti
"e teritoriu ina)ic$ e!te de a c,-tiga ata-a)entul -i
!u"ortul "o"ulaiei.
147 Ace!t /er!et -i ur)toarele nou au ro!t reintegrate *n
ace!t conte4t. 5n te4tul original$ ele .igureaz.$ )ai 7o!$ *n
acela-i ca"itol.
148 0!te /or#a de a -ti de!"re ce "!"ate3 /or#e-te Sun Tzu.
Chen %ao adaug ce/a ace!tui /er!et$ a-a cu) .igureaz *n
"rezentul conte@t.
"leca du" ina)ic -i a a?un1e (naintea lui."
56
5<. 'n teren de co)unicaie$ a- acorda o atenie rigu(
roa! !i!te)ului )eu de a"rare.
56. 'n teren de con/ergent$ )i(a- *ntri alianele.
#,an1 8u: "5)i a"ro"ii aliai "uternici$ o.erindu(le o#iecte
"reioa!e -i )ta!e -i *i leg "rin "acte !ole)ne. Re!"ect cu
.er)itate tratatele$ a!t.el aliaii *)i /or da cu !iguran
a7utor.3
27. 5n teren !erio!$ )i(a- a!igura un a.lu4 con!tant de
"ro/izii.
25. 'n teren di.icil$ nu )(a- o"ri.
22. 'n te&en "*ncercuit3$ a- #loca "unctele de acce! -i
ie-irile.
Tu +u: "Doctrina )ilitar cere ca o .or care *ncercuie!te
"e alta ! la!e o #re- "entru a arta tru"elor *ncercuite c
e4i!t o !c"are$ a!t.el *nc,t ele ! nu .ie deci!e ! !e lu"te
",n la )oarte. A"oi$ "ro.it,nd de acea!t !ituaie$ lo/ii.
S "re!u"une) acu) c eu !unt cel care !e g!e-te *n
teren *ncercuit. Dac ina)icul de!chide o cale ca ! *n!ele
tru"ele )ele ! "ornea!c "e ea$ eu *nchid acea!ta ie-ire$
a!t.el *nc,t o.ierii -i oa)enii )ei ! !e lu"te ",n la
)oarte.3
5)7
23. 'n terenul )orii$ a- "utea ! art c nu e4i!t nici o
-an! de !u"ra/ieuire. Cci e!te *n .irea !oldailor !
rezi!te c,nd !unt *ncon7urai$ ! lu"te ",n la )oarte c,nd
nu e4i!t alt !oluie -i c,nd !unt hituii$ ! !e !u"un
or#e-te.
2. @odi.icrile tactice a%ec/ate celo& nou tipu&i %e te&en,
a/anta?ele ine&ente .olo!irii .or)aiilor co)"acte !au larg
de!.-urate -i "rinci"iile care gu/erneaz co)"orta)entul
o)ene!c !unt "ro#le)e "e care generalul tre#uie ! le
149 :cest "cine/a este +ei 8ao #,-en, ca&e ia Hou (n sensul "du"3$
"re"oziie de ti)".
150 Du" cu) !"une o "o/e!te lung$ Shen &u$ care tria
!u# ulti)ii de!cendeni ai dina!tiei &u$ a.lat *ntr(o a!t.el de
!ituaie$ tie cu a7utorul ar)atei !ingura retragere l!at
tru"elor !ale. 2orele !ale !e #tur atunci cu energia
di!"errii -i *n/in!er o ar)at de dou !ute de )ii de
oa)eni.
!tudieze cu cea )ai )are gri7.
5)5
2). Altdat$ cei ce t&eceau %&ept e4"eri *n arta )ilitar
*)"iedicau *n ta#ra ina)icului 7onciunea *ntre a/angrzi
-i ariergrzi$ coo"erarea reci"roc *ntre ele)entele
i)"ortante -i ele)entele de mai )ic an/ergur$ a!i!tenta
acordat de tru"ele de /aloare celor )ediocre -i !"ri7inul
)utual *ntre !u"eriori -i !u#ordonai.
5)2
23. Atunci c,nd .orele inamice sunt %ispe&sate, el *)"iedic !
!e regru"eze" c$n% ele sunt concentrate$ el !ea)n
dezordinea.
+en1: 3Lan!ai nu)eroa!e o"eraiuni de!tinate !(l
induc *n eroare. Artai(/ la /e!t -i *naintai "lec,nd de la
e!t" atrage(i(l la nord -i lo/iti.l la su%. 'nne#unii(l -i .acei.l
!(-i "iard )inile a!t.el *nc,t !(-i *)"r-tie -i !(-i
*ncurce tru"ele3.
#,an1 8u: "Luai(l "e nea-te"tate$ declan-,nd atacuri
!ur"riz acolo unde nu e!te "regtit. %ruii.l cu tru"e de
-oc3.
24. Li se concent&au -i !e "uneau *n )i-care atunci c,nd
acea!ta era *n a/anta7ul lorG
5)3
(n caz cont&a&, se op&eau.
C>. Dac !unt *ntre#at: "Cu) "ot #irui o ar)at ina)ic
#ine ordonat$ care e!te "e "unctul de a ) ataca?
r!"und: +unei ),na "e un lucru la care ine -i /ei .ace
din ea ceea ce /ei dori.3
5)
26. 0api%itatea este c,ia& esena rz#oiului. +ro.itai de li"!a
de "regtire a inamicului" ur)ai itinerarii ne"re/zute -i
lo/ii.l acolo un%e nu este asi1u&at.
Tu +u: "5n ace!t .el !e rezu) natura "ro.und a
rz#oiului -i cul)ea artei *n conducerea unei ar)ate3.
151 :cest /er!et e!te ur)at de -a"te /er!ete !curte$ care
dau o nou de.iniie ter)enilor de7a e4"licai$ la /er!etele
C.l7 inclusi/. Pa& a fi comenta&ii ca&e s.au st&ecu&at (n te@t.
152 T&e9uie (nele!$ aici$ c chiar daca ina)icul era ca"a#il !
!e concentreze$ di!en!iunile interne "ro/ocate de generalul
e4"eri)entat l(ar "une *n i)"o!i#ilitatea de a lu"ta cu
e.icacitate.
153 Lite&almente "ei s.au concent&at acolo un%e le e&a inte&esul, apoi, ai au
trecut la aciune. Atunci c,nd nu era intere!ul lor$ au.
r)a! "e loc3. Un alt co)entariu$ Shih Tzi @ei !"une: ! nu
!e "un *n )i-care dec,t dac $ai /reun a/anta7 ca ! o
.aci.
154 Co)entariul dintre *ntre#are -i r!"un! e!te o)i!.
#,an 8u: "Aici$ Sun Tzu e4"lic din nou... c dac e4i!t
ce/a care conteaz$ e!te cu ade/rat di/ina ra"iditate3.
37. 'n cazul unei .ore de in/azie$ "rinci"iul general de
reinut e!te c. odat intrat ad,nc *n teritoriul ina)ic$
ar)ata e!te unit -i ara care !e a"r nu o "oate *n.r,nge.
35. Qe.uii &e1iunile fe&tile, "entru a a"ro/iziona ar)ata din
a#unden.
32. <egheai la hrana tru"elor" nu le i)"unei cor/ezi
inutile. 2acei *n a-a .el ca ele ! .ie ani)ate de acela-i
!u.lu -i ca .ora lor ! r),n intact. 'n ceea ce "ri/e-te
)i-crile ar)atei$ !ta#ilii "lanuri de ne"trun!.
33. Aruncai tru"ele *ntr(o !ituaie .r ie-ire$ a!t.el ca$
chiar *n .aa )orii$ ele ! nu .uga. Cci$ dac ele !unt gata
! )oar$ c,te .a"te eroice nu ar .i ca"a#ile ! *n."(
tuia!c? Atunci$ *ntr(ade/r$ o.ieri -i !oldai$ *)"reun$ dau
)a4i)u) din ceea ce "ot. 'ntr(o !ituaie di!"erat$ ei nu !e
te) de ni)ic" c,nd nu e!te "o!i#ila o retragere$ ei !unt de
neclintit. C,nd au "trun! ad,nc *n teritoriul ina)ic$ ei !unt
legai unii de alii -i$ acolo unde nu e4i!t alt !oluie$ ei /or
anga7a cu ina)icul lu"ta cor" la cor".
5))
.
3. Deci$ a!t.el de tru"e nu au ne/oie ! .ie *ncura7ate la
/igilent. 2r ! le z)ulg !"ri7inul$ generalul *l o#ine" .r
! *l caute le do#,nde-te de/ota)entul" .r ! o cear$ le
c,-tig *ncrederea.
5)3
3). O.ierii )ei nu au .oarte )ulte #ogii$ dar acea!ta nu
din di!"re$ "entru #unurile "),nte-ti" ei nu !e a-tea"t
! tria!c ",n la #tr,nee" dar nu din ur "entru
lon1e/itate.
2an1 Hsi: 3Atunci c,nd o.ierii -i !oldaii nu se "reocu"
dec,t de #unurile "),nte-ti$ ei iu#e!c /iaa )ai )ult
dec,t orice3.
23. 'n ziua c,nd ar)ata "ri)e-te ordinul de a !e "une *n
)ar-$ lacri)ile celor ce !tau 7o! le inund gulerele: lacri)ile
celor ce !unt culcai le curg -iroaie "e o#ra7i.
155 5n chinez e4i!t )ai )ulte caractere care e4"ri)
ideea de "a co)#ate3. Cel ce e!te .olo!it aici i)"lic
noiunea de "co&p la co&p".
156 Acea!ta !e a"lic tru"elor unui general care -tie ! le
hrnea!c$ ! le in!u.le acela-i ideal -i ! le )ena7eze
.orele$ !ta#ilind "e de alt "arte$ "lanuri de ne"trun!.
Tu +u: "Toi au !e)nat un "act cu )oartea. 'n "rea7)a
#tliei$ !e lan!eaz ace!t ordin: Ceea ce !e /a "etrece
a!tzi de"inde de acea!t lo/itur unic. Cor"urile celor ce
re.uz !(-i "un /iaa *n 7oc /or *ngr-a c,)"urile -i /or
de/eni hoituri a#andonate ca hran "!rilor -i ani)alelor
!l#atice3.
34. Dar aruncai(i *ntr(o !ituaie .r ie-ire -i ei /or arta
cura7ul ne)uritor al lui Chuan Chu -i T!'Huei.
5)4
3<. M&, t&upele celo& ce sunt e4"eri *n arta )ilitar !unt
.olo!ite ca 1ar"ele "care ri"o!teaz cu toate inelele !ale
deodat3$ %e pe muntele Ch'ang. Atunci c,nd *l lo/e-ti *n ca"$
atac cu coada" c,nd *l lo/e-ti *n coad$ atac cu ca"ul"
dac e!te lo/it la centru$ el atac *n acela-i ti)" -i cu ca"ul
-i cu coada.
5)<
36. Dac !unt *ntre#at: "0!te "o!i#il ! .aci tru"ele ! .ie
ca"a#ile de a!t.el de coordonate in!tantanee? r!"und:
0!te "o!i#il3. Cci cu toate c oa)enii din &u -i din 9ueh !e
ur!c$ dac !(ar g!i *)"reun la 9o&%ul unui /as cltinat de
.urtun$ ei ar cola#ora ca ),na drea"t cu ),na !t,ng.
7. Deci$ nu e!te dea7un! ! ai *ncredere *n caii *)"ie(
dicai ! )earg !au *n roile carelor *ngro"ate.
5)6
5. A *ntreine un ni/el de #ra/ur uni.or)$ este o9iecti/ul
coman%amentului milita&.
537
Numai datorit .olo!irii a%ec/ate a
terenului .orele %e -oc -i .orele u-oare !unt$ a),ndou$
utilizate cei )ai #ine.
535
157 *aptele acesto& e&oi sunt po/estite (n S.#., capitolul 3<
158 Ace!t )unte !e nu)ea altdat )untele %eng. Su#
do)nia *)"ratului &en :Liu %eng= al dina!tiei %an :MNSB
MIS *.Ch.= i !(a dat nu)ele "Ch'ang3$ ca ! !e e/ite .olo!irea
necu/iincioa! a nu)elui *)"ratului. 5n toate lucrrile
e4i!tente "Hen1" a fost (nlocuit cu "#,-an1".
159 :stfel %e e@pe%iente ale stilului "linia @aginot3 nu !unt
!u.iciente ca ! *)"iedice tru"ele a.late *n "oziie de
a"rare$ ! .ug.
160 Lite&al: "a egaliza cura7ul tuturor3$ "entru ca ! de/in ca
unul.
161 Chang 9u "recizeaz )oti/ele "entru care terenul
tre#uie luat *n con!ideraie la di!"unerea tru"elor. Di.erena
de calitate dintre tru"e "oate .i co)"en!at "rin
re"artizarea g,ndit a "oziiilor. Tru"ele !la#e /or .i
ca"a#ile ! "!treze un teren "uternic$ dar ele "ar da gre-3
"oate dac ele !unt "la!ate *ntr(o "oziie )ai "uin
"uternic.
#,an1 8u: "Dac !e o#ine a/anta7ul terenului$ atunci chiar
tru"e !la#e -i .r con!i!ten ar "utea *n/inge. Cu at,t
)ai )ult tru"e *ncercate -i "uternice= Dac *ntr(un caz -i *n
cellalt tru"ele "ot .i .olo!ite cu e.icacitate$ e!te "entru c
ele !unt a-ezate *n con.or)itate cu condiiile terenului3.
2. 8eneralul are datoria ! .ie cal)$ i)"ertur#a#il$
i)"arial -i !t",n "e !ine .
532
2an1 Hsi: "Dac e!te cal)$ el e!te in!en!i#il la contrari
eti" dac e!te de ne"trun!$ e!te in!onda#il" dac e!te
dre"t$ acioneaz cu) tre#uie" dac e!te !t",n "e el. nu
cade *n con.uzie3.
3. Ll tre#uie ! -tie !(-i )enin o.ierii -i !oldaii *n
necuno-tin de "lanurile !ale.
Ts-ao Ts-ao: "Tru"ele !ale !e "ot a!ocia la #ucuria aciunii
*nde"linite$ dar nu la !ta#ilirea "lanurilor !ale3.
. 0l interzice "racticile !u"er!tiioa!e -i a!t.el eli(
#ereaz ar)ata de *ndoial. Atunci$ ",n *n cli"a )orii nu
/a a/ea di.iculti din "artea ei.
533
Ts-ao Ts-ao: "Interzicei oracolele -i "rezicerile de ru
augur. De#ara!ai "lanurile de *ndoial -i incertitudine3.
#,an1 8u: "S!u @a 2a declar: L@te&minai !u"er!tiiile3.
). 0l !chi)# )etodele !ale -i *-i )odi.ic "lanurile$
a!t.el *nc,t ! nu !e -tie cu) acioneaz.
#,an1 8u: "+rocedeele .olo!ite de7a anterior -i "lanurile
/echi du!e la #un !.,r-it *n trecut tre#uie )odi.icate3.
3. Ll sc,im# "la!a)entul ta#erelor -i *nainteaz "e ci
deturnate$ .c,nd a!t.el inteniile !ale de ne"trun!.
53
162 Ciles a t&a%us: 38eneralul are datoria ! "!treze lini-tea -i
a!t.el ! a!igure !ecretul$ ! .ie dre"t -i a!t.el ! )enin
ordinea3. Co)entatorii nu !unt de acord$ dar nici unul
dintre ei nu iau ace!t "a!a7 *n ace!t !en! -i. te4tul nu /ine$
nici el$ *n !"ri7inul inter"retrii. Aici !e ur)eaz
inter"retarea lui T!'ao T!'ao -i &ang %!i.
163 Chih(ul ce !e g!e-te la !.,r-itul .razei a .o!t *nlocuit cu
T!ai$ ce de!e)neaz o cala)itate natural !au 3tri)i! de
Cer3.
164 Sau poate ""une ina)icul *n i)"o!i#ilitate de a(i cunoa-te
"lanurile3. Dar "entru @ei 9ao Ch'en tre#uie *nele! c
a!t.el ina)icului *i /a .i i)"o!i#il ! !ta#ilea!c "lanuri. 8il!
la! ! !e *neleag c generalul$ !chi)#,nd "oziia
ta#erelor !ale -i *naint,nd "e ci ocolite$ "oate *)"iedica
ina)icul !(i "ghicea!c3 inteniile. Co)entariile nu clari.ic
4. Sarcina de a concentra ar)ata -i de a arunca *ntr(o
!ituaie di!"erat e!te "ro#le)a generalului.
E>. 0l intr cu ar)ata ad,nc *n teritoriul ina)ic -i acolo
gr#e-te declan-area.
53)
6. 0l aude /a!ele -i spa&1e ma&mitele" *)"inge ar)ata ca "e
o tur) de oi$ c,nd *ntr(o direcie$ c,nd *ntr(alta -i ni)eni
nu -tie unde )erge.
533
)7. 0l .i4eaz o dat "entru adunarea tru"elor -i a
comenta&iului lui T!'ao T!'ao$ care a .o!t o)i!$ indic .a"tul
odat 7onciunea e.ectuat$ el taie tru"elor retragerea$ ca -i
cu) le(ar trage o !car de !u# "icioare.
)5. #ine ignor planu&ile statelo& /ecine nu poate le1a la timp
aliane$ dac !unt i1no&ate condiiile geogra.ice *n ceea ce
"ri/e-te )unii$ "durile$ de.ileele "ericuloa!e$ )la-tinile -i
#lile$ nu "oate conduce o ar)at" dac !e o)ite .olo!irea
cluzelor indigene$ nu !e "oate o#ine a/anta?ul te&enului. Lste
%e a?uns ca un general ! ne1li?eze unul din ace-ti trei .actori
"entru a nu .i a"t ! co)ande ar)atele unui rege
do)inator.
534
Ts-ao Ts-ao: "Ace!te trei "uncte au .o!t tratate )ai !u!.
@oti/ul "entru care Sun Tzu re/ine a!u"ra lor e!te c el
deza"ro# "uternic "e cei ce !unt inca"a#ili ! utilizeze
tru"ele con/ena#il3.
)2. M&, atunci c,nd un rege do)inator atac un !tat
"uternic el "une ina)icul *n i)"o!i#ilitatea de a !e con(
centra. 0l !e i)"une .a de ina)ic -i *i *)"iedic "e aliaii
ace!t "unct contro/er!at.
165 Declan-area unui re!ort !au unui )ecani!)$ ace!ta e!te
!en!ul o#i-nuit al e4"re!iei 2a Chi. Acea!t locuiune a .o!t
tradu!: "A "une *n e4ecuie "lanurile !ale cele )ai
adec/ate3. &ang %!i !"une c$ atunci c,nd )ecani!)ul
e!te declan-at$ "nu e4i!t *ntoarcere "o!i#il3 :a !geii !au
a careului ar#aletei=. Literal)ente$ ace!t /er!et !e)ni.ic:
"5-i .ace ar)ata ! "trund "ro.und *n teritoriul !eniorilor
.eudali -i acolo declan-eaz )ecani!)ul3 :!au "pune (n
aplica&e planu&ile sale cele mai pot&i/ite"H. Ciles t&a%uce e4"re!ia *n
di!cuie "rin "*-i arat .ora3$ adic ia )!uri ire/er!i#ile.
166 ;ici "ro"riile !ale tru"e$ nici ina)icul !u nu "ot !(i
"re/ad intenia .inal.
167 'nlocuin% Ssu 2u #,e aceste "pat&u sau cinci puncte" p&in Tz-u San
#,e, "aceste t&ei puncte".
!i ! i !e alture.
53<
+ei 8ao #,-en: "Atunci c,nd atacai un !tat i)"ortant$
dac "utei di/iza .orele ina)ice$ )i7loacele noa!tre /or .i
)ai )ult dec,t !u.iciente.3
)3. Rezult c el nu !e *n.runt cu coaliii "uternice -i c
nu .a/orizeaz pute&ea alto& state. +entru3 a(-i atinge
o#iecti/ele$ el !e #azeaz "e a"titudinea !a de a !e i)"une
ad/er!arilor !i. 1i a!t.el el "oate !(i ia ina)icului ora-ele
-i !(i r!toarne gu/ernul.
536
Ts-ao Ts-ao: EP&in "rege do)inator3 !e *nelege acela care
nu !e aliaz cu !eniorii .eudali. 0l ru"e alianele i)"eriului.
Tot ce e!te !u# cer -i *-i ad7udec autoritatea. 0l .olo!e-te
"re!tigiul -i /irtutea "entru a(-i atinge !co"urileA.
547
Tu +u: "Ace!t /er!et declar c$ dac nu !e a!igur$ "rin
"acte$ de a7utorul !tatelor /ecine$ -i c dac nu !e
.or)eaz "lanuri legate de o"ortunitate$ dar c$ ur),nd
"ro"riile o#iecti/e$ !e *ncrede doar "e "ro"ria .or )ilitar
"entru a !e i)"une ina)icului$ atunci ri!c ! /ad
ca"turate$$ "ro"riile !ale ora-e -i r!turnat "ro"riul gu/ern
.
545
). Acordai reco)"en!e .r a ine !ea)a de o#iceiurile
curente: dai ordine$ .r a tine !ea)a de "recedente.
542

168 Ace!t /er!et -i ur)torul "un "ro#le)e. Du" Chang 9u$
ace!t /er!et *n!ea)n c$ dac tru"ele unui rege
do)inator :!au oricrui alt !u/eran care a!"ir ! de/in=
atac *n gra# :!au te)erar !au necugetat= aliaii !(i nu(i
/in *n a?uto&. #eilali co)entatori au dat ace!tui /er!et
aceea-i inter"retare.
169 #omentato&ii nu sunt %e aco&% cu inte&p&eta&ea acestui /e&set. Ciles
t&a%use: ?Deci$ el nu !e .oreaz ! !e alieze cu toi .r
e4ce"ie -i el nu .a/orizeaz "uterea altor !tate. '-i *nde"li(
ne-te "ro"riile "roiecte !ecrete$ in,ndu(-i ad/er!arii la
re!"ect. A!t.el$ e!te *n )!ur ! le ia ora-ele -i ! le
r!toarne regatele. Dar du" "rerea )ea$ Sun Tzu a /rut
! !"un c "regele do)inator3 nu are ne/oie ! !e
)!oare cu "pute&nice coaliii3$ deoarece el *i !e"ar "e
ina)icii !i. 0l nu(i la! ! .or)eze ""uternice coaliii 3.
170 Poate c 8ile! a !co! inter"retarea !a din ace!t co)en(
tariu.
171 Alt inter"retare care !e "oate 7u!ti.ica *n aceea-i
)!ura -i care arat ",n la ce "unct se cont&azic a%eseo&i
comentato&ii.
172 Ace!t /er!et care$ e/ident$ a .o!t !co! din conte4t$
relie.eaz c generalul$ "e teren$ nu e!te con!tr,n! !
ur)eze "rocedurile *n /igoare$ "entru a recunoa-te !er/icii
A!t.el /ei "utea .olo!i ar)ata *ntreaga$ ca -i ca -i cu) ar .i
/or#a de un !ingur o).
#,en1 8u: "Dac codul relati/ la reco)"en!e -i la "ede"!e
e!te clar redactat -i a"licat *n )od e4"editi/$ atunci /ei
"utea .olo!i )uli)ea ca -i cu) ar .i /or#a de o ),na de
oa)eni3.
)). +unei tru"ele la lucru .r a le$ *)"rt-i inteniile
/oa!tre$ .olo!ii(le "entru a o#ine a/anta7ul .r a le
dez/lui "ericolele la care !e e4"un. Aruncai(le *ntr(o
!ituaie "ericuloa!$ ele /o& !c"a din ea" "la!ai(le *ntr(un
teren al )orii$ /or rezi!ta. Cci$ atunci c$n% a&mata e!te "u!
*ntr(o asemenea !ituaie$ ea "oate$ !"ri7init "e *n.r,ngere$ !
z)ulg /ictoria.
)3. Or$ ceea ce e!te ca"ital *n o"eraiunile )ilitare e!te
! la-i ! !e cread c te "otri/e-ti "lanurilor ina)icului.
543
)4. Concentrai(/ .orele *)"otri/a ina)icului -i la o )ie
de li di!tan *i /ei "utea ucide generalul.
54
0!te ceea ce !e
nu)e-te a "utea !(i atingi !co"ul "rin /iclenie -i
ingeniozitate.
)<. 'n ziua c,nd !i!te)ul de atac e!te "u! *n )i-care$
#locai trecerile$ anulai "er)i!ele de li#er trecere$
54)

*ncetai toate relaiile cu tri)i-ii ina)icului -i *nde)nai
!.atul te)"lului ! e4ecute "lanurile.
543
)6. C,nd ina)icul / o.er o ocazie$ "ro.itai de ea .r
)eritorii$ dar tre#uie ! acorde reco)"en!e la )o)entul
"otri/it. 8eneralul nu are ne/oie ! !e con.or)eze
o#iceiurilor !ta#ilite *n ceea ce "ri/e-te ge!tiunea ar)atei
!ale...
173 Traducere "rea li#er$ dar co)entatorii !unt de acord *n
a declara c acea!ta e!te ideea "e care 0un Tzu a /rut ! o
e4"ri)e. L.am u&mat pe Tu +u
174 Con.or) T!'ao T!'ao. Un !trateg de)n de ace!t nu)e
*n/inge ina)icul la o )ie de li di!tan$ ghicind "lanurile
ace!tuia.
175 Lite&al, ".ace caduce "re)i!ele de trecere3. Ace!tea erau
deinute de /oia7ori -i e4a)inate de gardienii trecerilor.
2r un "er)i! de trecere adec/at$ ni)eni nu "utea ! intre
!au ! ia! legal dintr(o ar...
176 Te4tul e!te li"!it de claritate. Literal)ente "are ca el
/rea ! !"un: "De la tri#una te)"lului$ *nde)nai ar)ataL
"o"ulaiaL ! e4ecute "lanurile.3 Comentato&ii nu a%uc nici o
cla&ifica&e.
*nt,rziere.
544
Luai(i *nainte$ "un,nd !t",nire "e un lucru "e
care *l "reuie-te -i trecei la aciune la o dat .i4at *n
!ecret.
37. Doct&ina )ilitar ne *n/a ! ur)ri) de a"roa"e
!ituaia )ilitar a inamicului pent&u a hotr* asup&a luptei.
54<
35. +entru ace!t )oti/$ .ii$ deci ti)id ca o .ecioar. C,nd
ina)icul "rezint o .i!ur .ii re"ede ca ie"urele -i el /a .i
inca"a#il ! / reziste.
XII
Atacul prin foc
Sun Tzu a spus:
5. 04i!t cinci )etode de a ataca "rin .oc. +ri)a$ e!te !
dai .oc "er!onalului" a doua$ ! dai .oc de"ozitelor" a treia$
! dai .oc )aterialului" a "atra$ ! dai .oc ar!enalelor -i$ a
cincea$ ! .olo!e-ti "roiectile incendiare.
546
2. +entru a .olo!i .ocul tre#uie ! te #azezi "e anu)ite
)i7loace.
Ts-ao Ts-ao: "Bazai(/ "e trdtorii care !e g!e!c *n
r,ndurile ina)ice.3
5<7
177 5nca un /er!et di.icil. Du" anu)ii co)entatori$ ar
tre#ui ! !e *neleag: "C,nd ina)icul tri)ite !"ioni$ l!ai(i
! intre i)ediat3. Di.icultatea rezid *n !en!ul locuiunii H'ai
%o$ care *n!ea)n e4act "a %eschide canatul unei u-i3$ adic
"a o.eri o ocazie3 de a intra. Du" T!'ao T!'ao$ acea!t
e4"re!ie /rea ! !"un "o .i!ur3G "o %esc,i%e&e" sau "un
!"aiu3. T!'ao T!'ao adaug: "Tre#uie ! intrai i)ediat3.
Du" ali co)entatori$ locuiunea *n di!cuie *n!ea)n
"spioni" sau "ageni !ecrei3. Aici$ con.or) T!'ao T!'ao.
178 #omentato&ii sunt, %in nou, (n %ezaco&%: /er!etele I>(RM !e
"reteaz la di.erite traduceri !au inter"retri
179 04i!t aici o eroare *n te4t. Tu 9u aduce o )odi.icare -i
e4"lic .a"tul c !geile cu /,r.ul a"rin! !unt tra!e *n
cantona)ent !au *n ta#ra ina)ic de ctre !oldai
"uternici$ *nar)ai cu ar#alete. Ali co)entatori "ro"un
inter"retri di.erite$ dar )odi.icarea adu! de Tu 9u e!te
logic.
180 L@p&esia "(n &$n%u&ile inamice" a fost adugat. Ch'en %ao
o#!er/ c nu !e #azeaz nu)ai "e trdtori.
#,an1 8u: "Toate atacurile "rin .oc de"ind de condiiile
at)o!.erice3.
3. +ate&ialul incen%ia& t&e9uie ! fie (ntot%eauna %isponi9il.
#,an1 8u: "Utila7ul -i )aterialele co)#u!ti#ile tre#uie !
.ie "regtite totdeauna *nainte3.
. 04i!t "erioade .a/ora#ile -i zile "ro"ice a"rinderii
.ocului.
). P&in "pe&ioa%e" tre#uie ! *nelege) "atunci c,nd e!te o
cldur torid3$ "rin "zile3 atunci c,nd luna e!te *n
con!telaiile !gettorului. Al"haratz$ > !au Chen3$ cci *n
ace!te )o)ente !e "orne!c /,nturile.
5<5
3. Or$ *n cazul atacului "rin .oc$ tre#uie reacionat la
!chi)#rile de !ituaie.
4. Atunci c,nd incendiul !e declar *n ta#ra ina)ic$
coordonai i)ediat an!a)#lul o"eraiunilor din e4terior. Dar
dac tru"ele r),n cal)e$ a/ei r#dare -i nu atacai.
<. C,nd incendiul atinge "unctul cul)inant$ continuai
dac e!te "o!i#il. Dac nu. a-te"tai.
6. Dac "utei genera incendii la e4teriorul ta#erei
ina)ice$ nu e!te nece!ar ! a-te"tai ca ele ! iz#ucnea!c
*n interior. Incendiai la )o)entul "otri/it.
5<2
57. C,nd .ocul e #tut de /,nt$ nu atacai$ nu atacai din
direcia !"re care #ate /,ntul.
55. Dac /,ntul #ate ziua$ !e /a "otoli !eara.
5<3
52. Or$ ar)ata tre#uie ! cunoa!c cele cinci cazuri
di.erite de atac "rin .oc -i ! r),n *ntr(o !tare de /igi(
len con!tant.
5<
53. #ei ce folosesc incen%iile pentru a(-i !u!ine atacurile au
de "artea lor inteligena$ cei care .olo!e!c inundaia au de
181 Sun %!ing 9en a )odi.icat te4tul original con.or) cu TT
-i cu 9L dar originalul "are "re.era#il -i l(a) ur)at. ;u !unt
*n )!ur ! !ituez con!telaiile I -i #,en
182 Ulti)a .raz i)"lic un a/e&tisment: ! nu .i) ar-i de in(
cendiul "e care l.) "ro/ocat noi *n-ine.
183 Du" Chang Tu.
184 Du" Tu @u.
"artea lor .ora.
5. A"a "oate izola un ina)ic$ dar nu(i "oate di!truge$
"ro/iziile !au )aterialul !u.
5<)
5). Or$ a c,-tiga #tlii -i a cuceri o#iecti/ele .i4ate$ dar
a nu reu-i ! tragi .oloa!e din ace!te rezultate$ e!te de ru
augur -i !e nu)e-te "pie&%e&e %e timp".
5<3
53. Iat de ce !e !"une c !u/eranii lu)inai deli#ereaz
3a!u"ra "lanurilor -i c generalii #uni le e4ecut.
54. Dac nu e!te *n intere!ul !tatului nu acionai. Dac
nu !untei *n !tare ! reu-ii$ nu recurgei la .ora ar)at.
Dac nu !untei *n "ericol$ nu / #atei.
5<4
5<. Un !u/eran nu "oate ! ridice o ar)at *ntr(un acce!
de e4a!"erare$ nici un general ! nu !e #at !u# i)"ul!ul
urii. Cci$ dac e!te "o!i#il ca un o) care e!te iritat !(-i
reca"ete lini-tea -i un o) rnit !u.lete-te ! !(-i reca"ete
lini-tea -i un o) rnit !u.lete-te ! !e !i)t din nou
!ati!.cut'$ un !tat$ care a .o!t di!tru!$ nu "oate .i re.cut$
nici )orii readu-i la /ia.
56. Iat de ce !u/eranul lu)inat e!te "rudent -i gene(
ralul #un e!te "re/enit *)"otri/a )i-crilor ne!#uite.
5<<

A!t.el$ !tatul e!te !al/at -i ar)ata cruat.
XIII
olosirea agenilor secrei
18!
Sun Tzu a spus:
185 Du" T!'ao T!'ao
186 @ei 9ao Chen e!te !ingurul co)entator care a !e!izat
ceea ce a /rut ! !"un Sun Tzu. Situaiile tre#uie
e4"loatate.
187 #omentatorii !cot *n relie. c nu tre#uie ! recurgi la
rz#oi dec,t ca o ulti) !oluie.
188 Ulti)ele trei cu/inte au .o!t adugate. 2uria -i ura *)(
"ing la aciuni ne!ocotite.
189 5 Caracterul care a"are *n titlu *n!ea)n "!"aiul *ntre3
dou o#iecte :de e4e)"lu$ o de!chiztur *ntre dou u-i= -i
de aici$ ".i!ur3$ "*)"rire3 !au "a *)"ri3. 'n!ea)n$ de
a!e)enea$ "spioni", "a spiona" sau "spiona?".
5. M&, atunci c$n% o ar)at de o !ut de )ii de oa)eni /a .i
ridicat -i tri)i!a *n ca)"anie la di!tan$ cheltuielile
!u"ortate de "o"ulaie$ adugate la !u)ele "ltite din
tezaur$ !e /or ridica la o )ie de gal#eni "e zi. <a do)ni o
agitaie "er)anent at,t *n interiorul$ c,t -i *n e4teriorul
rii$ "o"ulaia /a .i e"uizat din cauza cerinelor
tran!"orturilor -i tre#urile a -a"te sute %e mii %e familii /o& fi
%ezo&1anizate.
567
Ts-ao Ts-ao: "Pe /&emu&i, opt familii fo&mau o colecti/itate. :tunci
c$n% una %int&e ele t&imitea un o) *n ar)at$ celelalte -a"te
contri#uiau la *ntreinerea c)inului a.ectat. A!t.el c$
atunci c,nd era )o#ilizat o ar)at de o !ut de )ii de
oa)eni$ .a)iliile care nu erau *n )!ur ! a!igure "e
de"lin "artea lor de )unc -i de !e)nturi$ erau *n nu)r
de -a"te !ute de )ii3.
2. Cel ce .ace .a ina)icului ti)" de )uli ani ca !
lu"te "entru /ictorie *ntr(o #tlie deci!i/$ dar care !e
zg,rce-te ! acorde grade$ onoruri -i c,te/a !ute de
gal#eni -i nu cunoa-te !ituaia ina)icului$ e!te total lipsit %e
omenie.
3. Or$ dac "rinul lu)inat -i generalul a/izat *n/ing
ina)icul de c,te ori treci la aciune$ dac realizrile lor
de"-e!c "e cele o#i-nuite$ acea!ta !e datore-te in.or)rii
"reala#ile.
Ho 8en Hsi: E#apitolul %in 0itu&ile %inastiei #,ou, intitulat "O.ierii
)ilitari3$ )enioneaz "e directorul !"iona7ului naionalA.
Ace!t o.ier conducea$ "ro#a#il$ o"eraiunile !ecrete *n
!trintate.
565
. Ceea ce !e nu)e-te "in.or)are "reala#il3 nu "ro/ine
de la !"irite$ nici de la di/initi$ nici %in analo1ie cu e/enimentele
t&ecute, nici %in calcule. 0a tre#uie o#inut de la oa)enii care
cuno!c !ituaia ina)icului.
). Or$ e4i!t cinci .eluri de ageni !ecrei care "ot .i
.olo!ii -i anu)e: ageni indigeni$ interiori$ du#li$ lichida#ili
-i /olani.
562
190 S.a t&a%us "la o )ie de li di!tana p&in "*n ca)"anie la
di!tan3. Acea!t indicaie nu)eric nu tre#uie luat du"
!en!ul e4act al cu/intelor.
191 Se .ace a"el$ aici$ "ro#a#il$ la autoritatea tradiiei "entru
a !u#linia legiti)itatea !"iona7ului -i a !u#/er!iunii$ care
!unt contrare spi&itului confucianist.
192 T&a%uc p&in "lichida#il3$ un ter)en care *n!ea)n "moa&te"
3. Atunci c,nd cele cinci ti"uri de ageni lucreaz
!i)ultan -i c,nd ni)eni nu le cunoa-te "rocedeele$ ei !e
nu)e!c "!culul di/in3 -i con!tituie co)oara unui !u/eran.
563
4. Agenii indigeni$ "e care *i .olo!i)$ !unt originari din
inutul inamic.
<. Agenii interiori !unt .uncionari ina)ici "e care *i
.olo!i).
Tu +u: "5n categoria .uncionarilor !e nu)r oa)eni de
)erit$ care au .o!t de!tituii'G !unt -i alii care co)it,nd
gre-eli au .o!t "ede"!ii. Sunt !ico.ani -i .a/orii care
r,/ne!c la #ogie. Sunt dintre aceia care "e nedre"t au
.o!t$ ti)" *ndelungat$ )eninui *n .uncii )ode!te$ cei care
nu au a7un! *n "o!turi de r!"undere -i cei a crei !ingur
dorin e!te de a "ro.ita de "ericolele tul#uri "entru a(-i
)ri "uterile "er!onale. 04i!t cei cu dou .ee$
ne!tatornici -i /icleni -i cei care a-tea"t "er)anent !
/ad de unde #ate /,ntul. 'n ceea ce "ri/e-te "e ace-tia /
"utei in.or)a *n !ecret a!u"ra !ituaiei ior )ateriale$ !(i
aco"erii cu aur -i )ta!e -i a!t.el ! /i(i ata-ai. +e ur)$
"utei conta "e ei "entru a .ace lu)in *n !ituaia a-a cu)
!e "rezint ea *n ara lor -i "entru a / in.or)a a!u"ra
"lanurilor "e care acea ar le .ace *)"otri/a /oa!tr. De
a!e)enea$ ei "ot "ro/oca di!en!iuni *ntre !u/eran -i
)ini-trii !i$ de natur ca *ntre ei ! nu do)nea!c o
*nelegere "er.ect.3
6. Agenii du#li sunt spioni inamici pe ca&e noi (i folosim:
Li #,-uan: "C,nd ina)icul tri)ite !"ioni ca ! i!codea!c
ceea ce .ac !au nu .ac$ le dau cu generozitate #ani$ *i tri)it
*na"oi -i *i tran!.or) *n "ro"rii )ei ageni3.
57. Agenii lichida#ili !unt aceia dintre !"ionii no-tri
crora noi le d) deli#erat in.or)aii in/entate *n toate
.elurile.
Tu 8u: "L!) ! !ca"e in.or)aii care !unt real)ente
.al!e -i .ace) *n a-a .el ca agenii no-tri ! le cunoa!c.
Atunci c,nd ace-ti ageni$ lucr,nd "e teritoriul ina)ic$ /or .i
"rin-i de ace!ta$ /or .ace uz$ cu !iguran$ de ace!te
in.or)aii .al!e. Ina)icul le /a acorda credit -i !e /a "regti
*n con!ecin. Dar noi$ .ire-te /o) aciona *n cu totul alt
!en! -i ina)icul *-i /a o)or* !"ionii3.
#,an1 8u: "Su9 %inastia noa!tr$ -e.ul !tatului )a7or T!'ao
193 Tre#uie *nele! c in.or)aiile "ot .i cule!e a-a cu) !e
.ace cu "e-tii$ trg,nd de un !ingur .ir -i !tr,ng,nd
di.eritele ochiuri ale "la!ei.
graie *ntr(o zi un conda)nat$ *l deghiza *n clugr$ *l "u!e
! *nghit un cocolo- de cear -i *l tri)i!e la Tangout!. La
!o!irea lui .al!ul clugr .u *nte)niat. 0l le /or#i celor ce(l
ca"tura!er de!"re cocolo-ul de cear "e care(l eli)in *n
cur,nd *n !caun. De!chiz,nd cocolo-ul$ cei din Tangout!
citir !cri!oarea adre!at de ctre -e.ul !tatului )a7or T!'ao
directorului "lani.icrii !trategice. 1e.ul #ar#arilor$ .urio!$
"u!e ! .ie e4ecutat )ini!trul !u$ ca -i clugrul !"ion.
Ace!ta e!te "rocedeul. Dar agenii lichidai nu !e )rgine!c
la o !ingur )i!iune. Uneori$ eu tri)it ageni ! g!ea!c
ina)icul "entru a !e)na "acea -i a"oi atac.3
55. Agenii /olani !unt cei ce aduc in.or)aii.
Tu 8u: E:le1em oameni inteligeni$ dotai$ "rudeni -i
ca"a#ili !(-i croia!c un dru) ctre aceia care. 'n ta#ra
ina)ic$ !unt inti)i cu !u/eranul -i cu )e)#rii no#ili)ii.
A!t.el$ ei !unt *n )!ur ! o#!er/e )i-crile ina)icului -i
!(i cunoa!c aciunea -i "lanurile !ale. Odat in.or)ai
a!u"ra !ituaiei reale$ !e *ntorc ! ne in.or)eze. Iat de ce
ei !e nu)e!c "ageni /olani3. Tu @u: "Sunt oa)eni care "ot
! /in -i ! "lece -i ! tran!)it ra"oarte. Ca !"ioni$
/olani tre#uie ! recrut) oa)eni inteligeni$ dar care "ar
"ro-ti -i oa)eni *ntre"rinztori$ *n ciuda aerului lor
ino.en!i/$ oa)eni !"rinteni$ /iguro-i$ *ndrznei -i #ra/i$
de"rin-i cu )i!iuni )ode!te -i ca"a#ili ! *ndure .oa)ea$
.rigul$ )izeria -i u)ilina3.A
52. Dintre toi cei care *n ar)at .ac "arte din antu&a?ul
co)andantului(-e.$ nici unul nu e!te )ai a"roa"e de ace!ta
ca agentul !ecretG dintre toate retri#uiile$ nici una nu e!te
)ai )are ca cea a agenilor !ecreiG dintre toate
"ro#le)ele$ nici una nu e!te )ai con.idenial ca acelea
care au legtur cu o"eraiunile !ecrete.
+ei 8ao #,-en: "Agenii !ecrei *-i "ri)e!c in!truciunile *n
cortul generaluluiG ei !unt a"ro"iai -i "e "icior de inti)itate
cu el3.
Tu +u: "Ace!tea !unt "ro#le)e -o"tite la ureche.3
53. Cine nu e!te e4"eri)entat -i p&u%ent, omenos -i dre"t$
nu "oate .olo!i ageni !ecrei. 1i cine nu e!te .in -i !u#til nu
"oate ! le z)ulg ade/rulD
Tu +u: "Ceea ce tre#uie$ *nainte de toate$ e!te ! a"re(
ciezi caracterul !"ionului -i ! !ta#ile-ti dac e!te !incer$
de)n de *ncredere -i cu ade/rat inteligent. A"oi$ el "oate
.i .olo!it... +rintre ageni$ e4i!t unii al crui !ingur !co"
e!te ! !e *)#ogea!c .r ! caute a cunoa-te cu
ade/rat !ituaia ina)icului -i care nu r!"und e4igenelor
)ele dec,t "rin /or#e 1oale.
56
'nt&.un asemenea caz, eu tre#uie
! dau do/ad de -iretenie -i de !u#tilitate. A"oi$ /oi "utea
a"recia !inceritatea !au caracterul )incino! al !"u!elor
!"ionului -i ! .ac deo!e#irea *ntre ceea ce e!te con.or) cu
.a"tele -i ceea ce nu e!te3.
+eN 8ao #,-en: "Luai )!uri de "recauie *)"otri/a
!"ionului care a .o!t )ani"ulat3.
5. Su#iect *ntr(ade/r delicatL Cu ade/rat delicat= ;u
e4i!t nici un loc unde ! nu .ie .olo!it !"iona7ul.
5). Dac "lanuri relati/e la o"eraiuni !ecrete !unt
di/ulgate "re)atur$ agentul -i toi cei crora le(a /or#it
tre#uie ! .ie uci-i.
56)
#,-en Hac: "...+ot .i uci-i !"re a li !e *nchide gura -i a(l
*)"iedica "e ina)ic !(i aud3.
53. 'n general$ dac /rei ! lo/ii ar)ata$ ! atacai
ora-e -i !. a!a!inai oa)eni$ tre#uie ! cunoa-tei nu)ele
co)andantului garnizoanei$ al o.ierilor de !tat )a7or$ al
u-ierilor$ al gardienilor de la "ori -i al grzilor de cor".
Tre#uie ! dai ordin agenilor /o-tri ! !e in.or)eze
a)nunit de!"re ace!t detaliu.
Tu +u: "Dac dori) ! conduce) o.en!i/a$ tre#uie !
cunoa-te) oa)enii "e care(i .olo!e-te ina)icul. Sunt ei
e4"eri)entai !au "ro-ti$ .ini !au gro!olani? Odat ace!te
caliti cuno!cute$ .ace) "regtirile adec/ate. C,nd regele
celor din %an tri)i!e "e %an %!in$ T!'ao T!'ao -i Huan 9ung
! atace &ei +ao$ el *ntre#: "Cine e!te co)andant -e. al
!tatului &ei? +o Chin$ i !e r!"un!e. Regele !"u!e: 8ura lui
)iroa!e *nc a la"tele "e care l(a !u"t. 0l nu /a "utea !(l
egaleze "e %an %!in. Cine co)and ca/aleria? 2eng Che!ig$
i !e r!"un!e. Regele !"u!e: Lste fiul 1ene&alului *en1 2u #,e %in
#,-(n. Cu toate c e!te o) de /aloare$ nu .ace c,t Huan
9ung. Si cine co)and in.anteria? %!iang T'o$ i !e r!"un!e.
Regele !"u!e: Nu poate fi compa&at cu Ts-ao Ts-an. N.a) nici un
)oti/ ! ) *ngri7orez3.
54. 0!te de o i)"ortan ca"ital ! .ie re"erai agenii
ina)icului$ care /in ! duc acti/iti de !"iona7 *)"otri/a
/oa!tr -i ! .ie toc)ii ! treac *n !er/iciul /o!tru. Dai(le
194 A!t.el de ageni !ecrei !unt nu)ii$ "e dre"t cu/,nt$
"mo&i %e /$nt."
195 Ciles a t&a%us: "Dac o in.or)aie !ecret e!te di/ulgat de
un !"ion *nainte de /re)e...3. Sun Tzu nu /or#e-te de
"in.or)aii3$ ci de .a"te$ a.aceri !au "lanuri care
intere!eaz !"iona7ul.
in!truciuni -i a/ei gri7 de ei.
563
5n ace!t .el !unt recrutai -i
.olo!ii agenii du#li.
5<. Agenii indigeni -i interiori "ot .i recrutai -i .olo!ii
"rin inter)ediul agenilor du#li.
#,an1 8u: "@oti/ul e!te c agentul du#lu cunoa-te$ "rintre
co)"atrioii !i$ "e aceia care !unt hr"rei$ ca -i "e
.uncionarii care !(au achitat cu negli7en de datoriile lor.
+e ace!te "er!oane le "ute) atrage *n !er/iciul no!tru3.
56. 1i *n .elul ace!ta agentul lichida#il$ *ncrcat cu
in.or)aii .al!e$ "oate .i tri)i! la ina)ic "entru a i le
t&ansmite.
#,an1 8u: "Agenii lichida#ili "ot .i tri)i-i ! tran!)it
in.or)aii .al!e deoarece agenii du#li -tiu *n ce do)eniu
ina)icul "oate .i *n-elat3.
27. 1i tot a!t.el$ agenii /olani pot fi .olo!ii la )o)entul
o"ortun.
25. Su/eranul tre#uie ! ai# cuno-tin de"lin de!"re
acti/itile celor cinci .eluri de ageni. Acea!t cunoa-tere
tre9uie ! "ro/in de la agenii du#li -i de aceea ei tre#uie
nea"rat tratai cu e4tre) drnicie.
22. 'n t&ecut, ascensiunea %inastiei 8in se %ato&ase lui > #,in ca&e
se&/ise, c$n%/a, pe Hsia" dina!tia Chou a7un!e!e la "utere
datorit lui Lu 9u$ se&/ito&ul celo& %in %inastia 8in.
564
#,an1 8u: "> #,in e&a un minist&u al celo& %in %inastia Hsia ca&e t&ecu
(n se&/iciul celo& %in 8in. Lu 2an1 e&a un minist&u al celo& %in 8in, ca&e
t&ecu (n se&/iciul celo& %in #,ou."
23. Iat de ce$ nu)ai !u/eranul luminat -i generalul de
/aloare$ care !unt *n )!ur ! .olo!ea!c dre"t ageni
"er!oanele cele )ai inteligente$ !unt !iguri c realizeaz
lucruri )ari. O"eraiunile !ecrete !unt e!eniale *n rz#oi"
"e ele !e #azeaz ar)ata "entru a e.ectua .iecare din
)i-crile ei.
#,ia Lin: "O ar)at .r ageni !ecrei e!te e4act ca un
o) .r ochi -i u&ec,i".
....................
196 Ace-ti ageni tre#uie ! .ie$ du" traducerea lui 8ile!$
"atra-i cu 9ani$ adu-i "e ci ocolite -i gzduii con.orta#il3.
197 Un anu)it nu)r de co)entatori !e indigneaz ! /ad
ace!te "er!ona7e e)inente cali.icate de Sun Tzu dre"t
"spioni" sau "ageni3" totu-i$ e!te$ de!igur$ ade/rul.

You might also like