Cap 6 - Concurenta
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
Cap 6 - Concurenta
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
Cap 6 - Concurenta
Accepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.
La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.
Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.
În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.
La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.
Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.
„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);
Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.
În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.
Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.
Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale)
Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) CONINUT 6.1. Aspecte generale 6.2. Folosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinut de unul sau mai muli ageni economici 6.3. Concentrarea economic 6.4. ractici anti!concureniale nesancionabile OBIECTIE! arcurgerea acestui capitol va "acilita cunoa#terea urmtoarelor noiuni$ de"inirea practicilor anti!concureniale% abuzul de poziie dominant% concentrarea economic% practicile anti!concureniale nesancionabile. "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '( Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) 6)*) &specte +enerale oliticile de concuren ale Comunitii &uropene au ca scop prote'area concurenei e"iciente pe piaa comun. Concurena este sistemul de baz al economiei de pia care presupune cererea (consumatori) clieni intermediari* #i o"erta (comerciani productori*. entru a "i util) concurena opereaz pe acea pia alctuit din o"ertani independeni unii de alii% toi ceilali participani de pe pia i oblig (supun* pe "iecare dintre ace#tia la o presiune concurenial. entru a!i "ace capabili pe o"ertani s mani"este asemenea presiuni pe pia) +ratatul C.&. solicit s "ie interzise anumite practici sau nelegeri de natur a!i mic#ora importana. oliticile concureniale europene sunt a,ate pe patru domenii de aciune #i anume pe$ nlturarea acordurilor restrictive ale concurenei #i a abuzurilor de pe poziie dominant% controlul asupra "uziunii "irmelor% liberalizarea sectoarelor economice sub "orm de monopol% supraveg-erea subveniilor acordate de ctre stat. +ratatul C.&. are ca scop protecia pieei comunitare #i stimularea concurenei pe aceast pia) motiv pentru care va "i pus n aplicare n cazurile n care comerul dintre rile membre va "i a"ectat de practicile restrictive. .tatele membre) la r/ndul lor) au legislaii naionale proprii prin care sunt interzise practicile anti!concureniale (precum acorduri restrictive) abuz de poziie dominant) concentrri* #i care admit doar aciuni ce nu produc e"ecte asupra comerului dintre statele membre #i nu distorsioneaz concurena. 0n 1om/nia) practicile anti!concureniale sunt prevzute n 2egea concurenei nr.2131446 modi"icat) care le analizeaz n capitolele 2 #i 3. 0n con"ormitate cu prevederile art. 5 din 2egea nr.2131446 aceste practici anti!concureniale constau n$ nelegeri ! e,prese sau tacite ! ntre ageni economici ori asociaiile de ageni economici 21 % decizii ale asociaiilor de ageni economici% practici concertate 22 . 21 Asociaie de ageni economici 6 asociaie pro"esional alctuit pe baz de decizie ntre participani) care are ca obiectiv acordul acestora cu recomandarea stabilit n comun pentru a "olosi o anumit metod sau procedeu n activitatea pro"esional #i cea de cercetare #tiini"ic. 22 Practic concertat 6 atitudine speci"ic asociaiilor cu caracter pro"esional dintre agenii economici ce produc 3 distribuie acela#i bun) ce const n similitudinea deciziilor luate) comportamentelor paralele) aliniate ntre concurenii asociai. &a poate avea ca obiect mprirea pieei) "i,area preurilor) cotele de producie. "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '* Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) Aceste practici sunt interzise datorit efectelor pe care le pot produce #i anume$ restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa rom/neasc sau pe o parte a ei. 6),) -olosirea .n /od a0u1iv a unei po1iii do/inante deinut de unul sau /ai /uli a+eni econo/ici 7oiunea de folosire abuziv a unei poziii dominante nu este de"init n 2egea nr. 2131446) ci n art. 6 al acesteia este prevzut c$ este interzis "olosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinute de unul sau mai muli ageni economici pe piaa rom/neasc ori pe o parte substanial a acesteia) prin recurgerea la "apte anti!concureniale) care au ca obiect sau pot avea ca e"ect a"ectarea activitii economice ori pre'udicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta) n special) n$ a* impunerea) n mod direct sau indirect) a preurilor de v/nzare ori de cumprare) a tari"elor sau a altor clauze contractuale inec-itabile #i re"uzul de a trata cu anumii "urnizori sau bene"iciari% b* limitarea produciei) distribuiei sau dezvoltrii te-nologice n dezavanta'ul utilizatorilor ori consumatorilor% c* aplicarea) n privina partenerilor comerciali) a unor condiii inegale la prestaii ec-ivalente) provoc/nd n acest "el unora dintre ei) un dezavanta' n poziia concurenial% d* condiionarea nc-eierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri) a unor clauze stipul/nd prestaii suplimentare) care) nici prin natura lor #i nici con"orm uzanelor comerciale) nu au legtur cu obiectul acestor contracte% e* practicarea unor preuri e,cesive sau practicarea unor preuri de ruinare) n scopul nlturrii concurenilor) sau v/nzarea la e,port sub costul de producie) cu acoperirea di"erenelor prin impunerea unor preuri ma'orate consumatorilor interni% "* e,ploatarea strii de dependen n care se gse#te un alt agent economic "a de un asemenea agent sau ageni economici #i care nu dispune de o soluie alternativ n condiii ec-ivalente) precum #i ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul re"uz s e supun unor condiii comerciale ne'usti"icate) 8octrina 23 apreciaz c o ntreprindere deine o poziie dominant atunci c/nd are o putere economic ce i d posibilitatea s acioneze pe pia "r a ine cont de reacia concurenilor #i a consumatorilor. ractic atunci c/nd poate des"#ura activiti pre'udiciabile pentru concureni prin "olosirea unor preuri de v/nzare sau cumprare mai mari) ori prin darea n mod discriminatoriu a unor avanta'e) anumitor clieni) pentru a le controla aciunile (toate acestea pentru a!#i consolida poziia pe pia*. oziia dominant n general nu este interzis nici pe piaa rom/neasc) nici pe piaa comunitar. 9n agent economic cu o poziie dominant va "i sancionat legal numai dac abuzeaz de aceasta prin 23 Aurelia Cotuiu) :eorgeta ;aleria .abu) Dreptul romn i comunitar al concurenei) &ditura C.<. =ec>) =ucure#ti) 2??@) p. 221 "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E ', Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) "olosirea) utilizarea de "apte anti!concureniale. entru a se dovedi recurgerea la asemenea "apte se impune investigarea respectivului agent economic n acest sens) investigare ce va parcurge urmtoarele "aze necesare$ a) Stabilirea pieei relevante a produsului ori serviciului. Aceasta (piaa relevant* este important n stabilirea unui abuz de poziie dominant pentru c ea se raporteaz la un segment de pia delimitat de piaa geogra"ic) piaa produsului #i piaa temporal. b) 8up stabilirea pieei relevante se impune determinarea poziiei agentului economic ce este veri"icat) a puterii economice a acestuia. entru aceasta sunt avui n vedere "actorii ce in"lueneaz activitatea lui. 9n prim criteriu este cel al cotei de pia pe care o dein agenii economici suspectai de a "i ntr!o poziie dominant. 6)2) Concentrarea econo/ic Con"orm art. 1? alin. 1 #i 2 din 2egea nr. 213 1446 modi"icat) concentrarea economic se realizeaz prin orice act 'uridic) indi"erent de "orma acestuia #i care) "ie opereaz trans"erul proprietii sau al "olosirii asupra totalitii ori a unei pri a bunurilor) drepturilor #i obligaiilor unui agent economic) "ie are ca obiect sau ca e"ect s permit unui agent economic ori unei grupri de ageni economici de a e,ercita direct sau indirect) o in"luen determinant asupra unui alt agent economic sau mai multor ageni economici. A operaiune de concentrare economic are loc atunci c/nd$ a* doi sau mai muli ageni economici) anterior independeni) "uzioneaz% b*una sau mai multe persoane care de'a dein controlul cel puin asupra unui agent economic ori unul sau mai muli ageni economici dob/ndesc) direct sau indirect) controlul asupra unuia sau mai multor ali ageni economici ori asupra unor pri ale acestora) "ie prin luare de participare la capital) "ie prin cumprare de elemente de activ) prin contract sau prin alte mi'loace. rin concentrare n sens economic se nelege reunirea factorilor de producie n urul unui centru. rin concentrare economic ! tendina de cretere a dimensiunii ntreprinderilor !" . Ca modaliti te-nice procesul de concentrare) poate avea loc pe orizontal (reunind ntreprinderile care particip la acela#i stadiu al unui proces de producie dat* #i pe vertical (grup/nd ntreprinderi ce intervin n diverse stadii ale activitii produciei) sau care e,ercit activiti di"erite dar complimentare*. 8in prisma dreptului concurenei comerciale) concentrarea economic prezint relevan at/t prin "orma 'uridic n care este realizat) c/t #i) mai ales) prin urmrile pe care le poate avea sau le are pentru concurena de pe o anumit pia relevant. 24 =ernard BColli) #ocabular economic i financiar) &ditura <umanitas) 1444) p. 116 "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '2 Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) Con"orm 2egii nr. 21 3 1446 $onsiliul $oncurenei are sarcina de a controla concentrrile economice ce se produc pe di"erite piee relevante din ar cu scopul de a prote'a mpotriva constituirii monopolului sau de ageni economici cu poziie dominant pe pia care pot determina restr/ngerea) nlturarea sau denaturarea concurenei pe piaa rom/neasc sau pe o parte a acesteia) cu e"ecte ne"avorabile pentru consumatori. 6)3) Practici anti-concureniale nesanciona0ile Cu toate c practicile anti!concureniale au un caracter ilicit n principiu) e,ist #i posibilitatea ca ele s aib anumite e"ecte economice #i sociale bene"ice. 8e aceea) trebuie ca) e"ectele "iecrei practici s "ie analizate) cercetate #i c/ntrite) de la caz la caz) in/ndu!se cont #i de politica de stat n domeniul n care s!au nregistrat practicile anti! concureniale. 2egea nr. 21 3 1446 n art. 5 alin. 2 prevede c se pot e,cepta de la interdicia stabilit de alin.1 #i pot "i nesancionate anumite decizii ale asociaiilor de ageni economici #i practici concertate care) de#i pro-ibite n principiu) prin e"ectele economice pe care le!au produs) s!au dovedit utile. Ast"el) legea se re"er la acele decizii #i practici concertate care ndeplinesc cumulativ condiiile prevzute la lit. a) d #i una dintre condiiile prevzute la lit. e) dac$ a* e"ectele pozitive prevaleaz asupra celor negative sau sunt su"iciente pentru a compensa restr/ngerea concurenei provocat de respectivele nelegeri) decizii luate de asociaiile de ageni economici sau practici concertate% b*bene"iciarilor sau consumatorilor li se asigur un avanta' corespunztor celui realizat de prile la respectiva nelegere) decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici sau practic concertat% c* eventualele restr/ngeri ale concurenei sunt indispensabile pentru obinerea avanta'elor scontate) iar prin respectiva nelegere3 decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici sau practic concertat a prilor nu li se impun restricii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e% d* respectiva nelegere) decizie luat de o asociaie de ageni economici sau practic concertat nu d agenilor economici sau asociailor de ageni economici posibilitatea de a elimina concurena de pe o parte substanial a pieei produselor ori serviciilor la care se re"er% e* nelegerea) decizia luat de o asociaie de ageni economici sau practica concertat n cauz contribuie ori poate contribui la$ ameliorarea produciei ori distribuiei de produse) e,ecutri de lucrri ori prestri de servicii% promovarea progresului te-nic sau economic) mbuntirea calitii produselor #i serviciilor% ntrirea poziiilor concureniale ale ntreprinderilor mici #i mi'locii pe piaa intern% "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '3 Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) practicarea n mod durabil a unor preuri substanial mai reduse pentru consumatori. 2egea concurenei mai prevede n alin. 4 al art. 5 #i c acele categorii de nelegeri) decizii luate de asociaiile de ageni economici #i practici concertate e,ceptate prin aplicarea prevederilor alin.2) c/t #i condiiile #i criteriile de ncadrare pe categorii de acordare #i de retragere a bene"iciului e,ceptrii se stabilesc de consiliul concurenei) prin regulament. Consiliul Concurenei) prin decizie) acord bene"iciul e,ceptrii prevzute la alin.2 pentru cazuri individuale de nelegeri) practici concertate sau decizii luate de asociaii de ageni economici (con"orm alin.3 al 2egii nr.2131446*. "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '4 Capitolul 6 Practici restrictive de concuren (Practicile anti-concureniale) TE%E "E &UTOE&$U&#E 1. 0n ce constau practicile anti!concureniale potrivit prevederilor 2egii nr. 2131446 a concureneiC 2. Ce se nelege prin practic concertat #i asociaie de ageni economiciC 3. C/nd o ntreprindere deine o poziie dominantC 4. Cum de"inii concentrarea economicC 5. Care este rolul Consiliului Concurenei n analizarea practicilor anti! concureniale nesancionabileC 6. 0n ce const) potrivit prevederilor legale rom/ne concentrarea economicC D. Constituie practic de "olosire abuziv a poziiei dominante n nelesul legii concurenei comerciale$ a. impunerea preurilor de v/nzare sau de cumprare #i re"uzul de a trata cu anumii "urnizori sau bene"iciari b. "uzionarea a dou sau mai multor ntreprinderi anterior independente c. stabilirea de ctre organele administraiei publice a unor condiii care limiteaz libertatea comerului sau autonomia agenilor economici. @. A operaiune de concentrare economic are loc atunci c/nd o modi"icare de durat a controlului este urmarea$ a. "olosirii actelor comerciale de ctre persoane aparin/nd autoritilor publice b. "uzionrii a dou sau mai multe ntreprinderi anterior independente c. "aptului c una sau mai multe persoane care dein de'a controlul cel puin asupra unei intreprinderi ori una sau mai multe intreprinderi dob/ndesc controlul asupra unor pri ale acestora. "#EPTU$ CONCU#ENEI CO%E#CI&$E '6