Prin pipait putem afla

O Pipaitul are un
sutprinzator de multe lucruri rol fundamental in
despre lumea inconjuratoare. rela,ia dintre
oameni de orice
Daca pipaim formatiuni virsta. Putem
geometrice sau materiale cu o exprima multe
trairi diferite pe
structura definita, creierul care altfel nu le
uman prime~te informatii mai putem exprima. in
multe privin,e ne
exacte decit cele transmise de incredem foarte
ochi, urechi, nas sau gura. mult in sim,ul
tactil, nu odata
acceptam existen,a
D intre cele cinci simturi -auzul, vazul, unui lucru, doar
mirosul, gustul ~i pipaitul -cel din daca l-am atins cu
urma este cel mai greu de Inteles ~i de mina. Pentru
definit. jn fond nu este vorba numai despre bebelu~ atingerea
un singur simt ci de sistemul complex compus are o importan,a
din diferite sirrituri. Acesta constituie un majora, deoarece
fundal ~i In functionarea celorlalte simturi, de astfel i~i da seama
multe ori ne lasam condu~i de pipait, daca ca se afla linga el
vrem sa ne asiguram ca celelalte simturi nu cineva care-1
ne-au In~elat. De cate ori nu 1ntindem mlna ~i iube~te.
atingem ceva, pentru ca dorim sa ~tim daca
este ceea ce pare?

Rolul pipaitului
Toate celelalte patru simturi sunt legate de un
organ anume, -de ochi, de urechi, de nas ~i
de gura -organul pipaitului Insa se extinde
asupra Intregului organism ~i pe cind cele
patru organe reactioneaza doar la un singur

tip de stimul, pip~itul sesizeaz~atit informatii

~
\~
i
SCOARTA SOMATOSENNZORI
de temperaturn cit ~i de durere. Poate cel mai
Zona
ca~e
proceseaza
stimulii
~
'J
,
simplu este dac~ privim pip~itul ca o sintez~
lega~i de pipaire (temperatura. :
I a unui grup de simturi, printre care unora le
presiune, durere) se nume~te :
scoa~a somatosenzoriala. : / corespund corpusculi speciali sau terminatii
Excita'iile din partea dreapta ale : nervoase in piele. Acestea reactioneaza:la di-
I "
corpului sunt inregistrate de --1 ferite excitatii ~i semnaliz~rile receptionate
1
sunt transmisecreierului pentru a fi prelucrate.
partea stinga a scoar'ei soma-
tosenzoriale ~i invers. "Cartogra- //
fierea" scoar'ei somatosenzoa-
2 Cum pipaim
rele a aratat ca pe suprafa'a Simtul tactil ne face capabili s~ realiz~m multe
acestei scoa~e oricarei par,i a
corpului ii corespunde o zona
\ \" lucruri. Cu ajutorul lui simtim atingerea, min-
3 \ giierea, prin pip~ire putem de asemeneaapro-
bine delimitata. Cu cit este mai /
\ xima dimensiunile obiectelor, forma lor, f~rn
sensibila o por'iune din corp, cu
atit necesita mai multe fibre
4
\, ~ s~ le vedem, tot cu acestsimt putem aproxima
nervoase care sa transmita ~i sa 5 ~i greutatea lor, putem spune despre ceva c~
prelucreze excita'iile sosite de este dur sau moale, cald sau rece ~i dac~ ne
acolo. Daca desenam un om provoac~ sau nu durere. Contribuie ~i la
astfel incit fiecare parte a orientare, adic~ s~ f1ffi con~tienti ~i cu ochii
corpului sa aiba dimensiunea inchi~i de pozitia oric~rei p~rti a corpului.
direct propor'ionala numarului
nervilor ce o deservesc, vom
j.J/ Pe ling~ acestea pip~itul este folosit ~i in
6 cazul in care se pome~te.o "alarrrul" timpurie,
vedea o figura deformata.
1 Organe genitale
receptorii de c~ldur~ ~i de durere atentio-
2 Picioare ~i degetele i neaz~ adesea creierul de pericol mult mai
7 : repede decit acesta con~tientizeaz~,astfel ne
picioarelor
3 Membrul inferior ~i trunchiul i putem ap~ra imediat, de exemplu ne retra-
4 Gitul : gem mina dac~ atingem o suprafa~ fierbinte
5 Bra,ul ~i antebra'ul ! ~i astfel scap~m de arsuri mai grave.
6 Mina ~i degetele
8
/ : Functionarea simtului tactil a fost cercetat
7 Fa,a , indelung. Atunci, cind cercet:ltorii au desco-
8 Buzele
~ perit pentru prima oarn c~ pip~itul se bazeaz~
9 Limba ~i gitlejul 9 ~ pe capacitatea de a receptiona stimuli de la

11

~
 PIPAITUL

diferiti corpusculi sau tenninatii nervoase, au

crezut ca o singura tenninatie nervoasa este RECEPTORI TACT ILl
excitat:l de un singur fel de stimul -de
exemplu: durere, apasare,cald, rece. Aceast:l in piele se gasesc
explicatie a fost repede confruntata cu multe multi receptor;
contradictii. Este adevarat ca anumite tenni- sensibili 10 stimuli;
natii sunt mai sensibile la anumite tipuri de lumii inconju-
excitatii, dar s-au gasit ~i tenninatii nervoase ratoore. Cu toote
care reactioneaza la mai mult~ tipuri de ca sistemul
stimuli ~i s-a descoperit ca.nu erau chiar inde- senzoriol
pendenti Intre ele. in plus, senzatiile cores- reoctioneoza 10 o
punzatoare unor corpusculi tenninali erau vorietote more de
doar catevadin cele ce puteau fi receptionate. excitotii, onumiti
Urmatoarele cercet:lri au clarificat ca orice receptor; sunt moi
terminatie nervoasa sau corpuscul are propria sensibili 10 onumiti
sa zona receptoare pe plele, -acea portiune stimuli. in
care prin stimulare excit:l nervul respectiv. sectiuneo pielii se Durere Rece Caldura
Aceste zone receptoare se Intrepatrund Intr-o poote observo ca
oarecarernasura,astfel daca exercit:lm o pre- mojoritoteo
siune pe un punct defmit al suprafetei pielii, In receptorilor
acel~inervi
moment se produce
Pe Ilngaexcitatie In rnai speciolizoti se ofla
multi senzitivi. aceasta: ' nervii in hipoderma -
senzitivi.'.potfi stimt!lati .Jafel ~i prin excitarea strotul inferior 01
zonei receptoarecu caldura sau presiune. pielii -~i ou o
forma voriota.
Transmiterea mesajelor
Fibrele nervoase care pomesc din corpusculii Termina1ii nervoase Corp terminal Krause Carp terminal
terminali din piele sesizeazamulte feluri de libere
Corp terminal
Ruffini
excitatii, dar numai cele ca\lZate de tem-
Corpuscul Mei,ssner
peratura ~i presiune sunt destul de putemice ~ipoderma Corp terminal
ca sa poata fi detectate de creier. Atlt
temperatura, clt ~i diferitele presiuni Epiderma
stimuleazafrecvent fibrele nervoase, ~i aceste
excitatii ajung mai rapid In sistemul nervos
central. Creierul deosebe~te tipul excitatiei
dupa viteza de propagare a acesteia. [
Inforrnatiile tactile ajung In sistemul nervos
central prin nervii senzitivi corespunzatori.
Sensibilitatea unor zone receptoare este
detenninat:l de densitatea tenninatiilor ner-
voase din zona excitat:l a pielii. Astfel distinge
pe limba vlrfurile ascutite a doua creioane ca
doua senzatii distincte chiar daca distanta
dintre ele este doar de 1 mm. Pe spinare Insa
distanta dintre ele trebuie sa fie cel putin de
50 mm ca sa le putem distinge separat.

S-au f~cut multe experimente pentru a

Corpus~~1 !'-1~!ssner stabili dac~ anumite fibre nervoase transmit
anumite excitatii. Anumite fibre nervoasetrans-
mit informatii doar dac~ pielea este ranita,
inc~lzita, impuns~, etc. ins~ acestlucru nu este
determinat de corpusculul terminal ci de
, din fibrele nervoasecare
cale de transmitere a informatiei
..De~i
unele tipuri de terminatii nervoase sunt mai
sensibile la anumiti stimuli de presiune
exterrul, in prezent majoritatea speciali~tilor
sunt de p~rere c~ viteza de propagare a
stimulilor ~i distributia lor intre diferitele fibre
nervoase,definesc modelul care este perceput
de creier drept o anumita senzatie.
Deoarece simtul tactil este foarte sensibil,
el poate compensa lipsa altui simt. Cel mai
bun exemplu in acest sens este sistemul
Braille prin care nev~z~torii pot "citi" cu
I, ; degetelor.

O Orbii citesc cu ajutorul degetelor

caracterele in relief ale scrisului Braille. in
virful degetelor se gasesc intr-o densitate
mare receptori sensibili la presiune,
corpurile teminale Vater-Pacini pot face
repede distinc,ia intre simbolurile scrisului.

Corpul Omenesc 5- SISTEMUL NERVOS Corpul Omenesc 31- PIELEA