ANTONI GAUDI

Arhitectul catalanAntonio Gaud, numele la

natereAntoni Placid Gaud i Cornet, s-a
nscut la 25 iunie 1852 la Riudoms, sat situat la 4
kilometri deReus, provinciaTarraona!"atalonia#$

%i-a reali&at studiile !'coala 'uperioara de

Arhitectura# i operele la (arcelona$
)roiectea& prima sa mare
lucrare pentru "asa *icens
din (arcelona +olosind stilul
Renasterea ,oticului care a
+ost punctul de pornire
pentru lucrrile sale
viitoare$-evine cele.ru
prin stilul su unic c/t i
prin proiectele sale
puternic individuali&ate$
)e parcursul carierei sale,Gauda de&voltat un stil
arhitectural sen&ual, cur.at, aproape +antastic, care l-a
desemnat ca 0ind liderul inovator al micrii spaniole al
stilului Art 1ouveau$
Antonio Gauda +ost sus2inut de ctre 3use.i ,4ell i
(acialupi, un industria .oat care-i devine protector i
pentru care a creat un palat 5n1886!Palau Gell# - cldire
care va 0 5nscris mai t/r&iu 5npatrimoniul
mondialal713'"8, 5mpreun cu alte opere ale sale9Casa
Mil!construit 5n16:;# sauParcul Gell!amena<at
5ntre16::i1614#$
,audieste autorul a 18 capodopere, adevrate .i<uterii
arhitecturale, care i a&i +ascinea&!Casa Batllo,Casa
Vicens, La Pedrera (Casa Mil),Finca Guell, etc$#,

"asa (atllo este o cladire restaurata de Antoni

,audi ce a +ost contruita in 18;; si remodelata
intre anii 16:5 si 16:;$ 3ste situata pe )assei de
,racia in cartierul 3i=ample in (arcelona$

"ladirea este cunoscuta su. numele de >"asa dels

ossos> !>"asa 8aselor># si are intr-adevar un aer
visceral si oranic$ ?nitial a +ost construita pentru o
+amilie de clasa medie dintr-un cartier prosper al
(arcelonei$

"ladirea arata ca cel care a conceput-o a incercat

sa evite liniile drepte cu desarvasire iar
ma<oritatea +atadei este decorata cu un mo&aic
+acut din .ucatele de ceramica variat colorate$
CAA BATLLO
LA P!D"!"A # CAA $ILLA
"asa @ila a +ost imediat numita ABa )edreraC D cariera de
piatra, datorita +atadei sale e=terioare ce aduce cu o stanca$
3=ista multe teorii re+eritoare la sursa de inspiratie a lui
,audi cand a proiectat Ba )edrera de la valurile oceanului
pana la anumiti munti$
"asa a +ost contruita intre 16:E si 161: pentru +amilia @ila
si repre&inta una dintre cele mai pline de imainatie cladiri
din istoria arhitecturii, 0ind de +apt mai mult o sculptura
decat o cladire in sine$ Autoritatile acelei perioade s-au opus
multor aspecte ale constructiei si au dat proprietarilor mai
multe amen&i, .a chiar au ordonat demolarea cladirii$ -in
cau&a aceasta unele dintre detaliile proiectului lui ,audi nu
au +ost respectate pana la capat$ Autoritatile au re+u&at sa
apro.e amplasarea unei statui iant in var+ul cladirii care o
repre&enta pe &eita )amantului, ,aia$
(alcoanele sunt din 0er +or<at si au +ost proiectate de un
prieten al lui ,audi, Fosep @aria Fu<ol, care a mai cola.orat si
in alte oca&ii cu cele.rul arhitect$ Giecare dintre .alustrade
este di+erita de celelalte$
Colonia G%ell
"olonia, unul dintre cele mai mari comple=e industriale din
"atalunHa este patrimoniu 713'"8$
)unctul +orte al coloniei este "ripta lui ,audi$ Ba solicitarea
lui ,uell in 1868, arhitectul ,audi a proiectat aici o .iserica$
Bucrarile au inceput insa mai tar&iu in 16:8 si era in
conceptia lui ,audi o .iserica cu 2 nave, cupola centrala de
peste 4: m$ '-a lucrat intre 16:8 si 1615, caci la s+arsitul
anului 1614 +amilia ,uell si-a anuntat intentia de a nu mai
0nanta proiectul$
(iserica are vitralii de di+erite dimensiuni cu modele Iorale
pe e=terior si mo&aicuri decorative de o mare +rumusete$
7sa este o compo&itie ceramica repre&entand '+anta
Treime$
"ripta este construita din di+erite materiale, un mi=t cu
tenta de vechi din .a&alt, calcar, caramida arsa, &ura de
topire, ceramica, sticla, di+erite mortale$
"ulorile si te=turile materialelor sunt similare cu solul si
veetatia incon<uratoare, asa incat se crea&a un tot unitar$
PA"CUL G%ell

)arcul era conceput ca un cartier D radina, cu caracter
e=clusiv re&idential$
8 mare &ona deschisa era destinata sa 0e in partea
in+erioara o piata si in partea superioara un teatru al naturii$
?naltul &id al +atadei principale, care inchide incinta, are mai
dera.a o +unctie psiholoica9 aceea de a procura o sen&atie
de protectie si de securitate locuitorilor, dat 0ind locul
indepartat in care se aseau aceste terenuri la inceputul
secolului$ )entru a veni in a<utorul acestui e+ect, contele
,4ell construi o ca&erna de politie lana parc$
?n ciuda noutatii sale, proiectul esua9 doar doua parcele au
+ost vandute, din care una a +ost cumparata chiar de ,audJ$
)arcul a ramas o radina privata pana in anii 2: cand +amilia
,4ell l-a cedat primariei (arcelonei$
Tema draonului este o.sesiva pentru tanarul ,audJ si ea
ramane pre&enta in di+erite +orme si in creatia de maturitate$
AG"ADA FA$ILIA
a&rada Fa'lia!Sfnta Familie# este o uriaK.isericdin
capitala"ataloniei,(arcelona!5n nord-estul'paniei#$ ?mensa
cldire este 5nc neterminat, deKi se lucrea& la ea din1882$
)roiectul oriinal al .isericii 'arada Gamilia a +ost +cut de
arhitectulAntonio ,audi, care a lucrat la el peste 4: de ani,
ultimii si 15 ani din viaL 0ind dedicaLi 5n e=clusivitate
acestuia
(iserica are 18 turnuri, 5n ordinea 5nlLimii repre&ent/nd pe
cei 12apostoli, cei 4evanheliKti,'+/nta GecioarKi, cel mai
5nalt turn, pe?isus Mristos$ Turnul central al lui ?sus va avea
montat pe el o cruce uriaK$ NnlLimea total, de 1;:m, este
cu un metru mai mic dec/t a unui deal de l/n (arcelona,
deoarece ,audi nu considera c lucrarea sa ar tre.ui s 0e
mai mare dec/t cea a lui -umne&eu$
(iserica are O +aLade9 a 1aKterii !spre est#, a ,loriei !spre sud#
Ki a )atimilor !spre vest#$
"upola naosului a +ost terminat 5n 2::: iar 5n pre&ent se
lucrea& la turnul lui ?sus$
Principalele Opere

Parque de la Ciudadela (1876 1882), Barcelona
Felinarele din Plaza Real (1878 1879) Barcelona
Cooperai!a "aarone#e (1878 1882) "aar$
%&l capric'o( (188) 188*) +anander
Pa!ilioanele ,-ell (188. 1887) Barcelona
Cole/iul 0ere#iano (1888 1891) Barcelona
Palaul ,-ell (1886 1891) Barcelona
+a/rada Fa2ilia (188. 1926) Barcelona
Palaul &pi#copal (1887 189.) 3#or/a
Ca#a de lo# Boine# (1891 189.) 4eon
Belle#/uard (1911 1912) Barcelona
Ca#a Cal!e (1898 191.) Barcelona
Ca#a Ball$ (191. 1916) Barcelona
Parcul ,-ell (1911 191.) Barcelona
Ca#a "il5 #au Pedrera (1916 1911) Barcelona
Colonia ,-ell (1898 191*) +ana Colo2a de Cer!ello