Moscova cetatea Patronilor de la

Rasarit
Trimite pe email
Marc Ulieriu | 03.02.2009 |
18 Comentarii
Moscova cetatea Patronilor de la Rasarit no tas+ !""M
Galerie foto (5)
#n ultimii 20 de ani$ orasul%em&lema al 'ostului #mperiu Rosu a renascut intr%un mod pe
care 'ostii lideri comunisti (enin$ )talin sau *re+nev nu l%ar , putut anticipa vreodata$
devenind pe -i .sau noapte/ ce trece o capitala mondiala a ra,namentului 0decadent0
de tip occidental$ menit sa satis'aca pretentiile numerosilor milionari in dolari care
invart acum rotile puterii.
Madrid de la 97 Rezerv bilete de avion prin
Boo!"l l"#"l"i
Uniunea )ovietica a disparut demult iar Moscova asa cum o stiam de pe vremea
marilor parade militare cele&rand cu 'ast propaandistic !iua 1ictoriei sau Marea
Revol"tie din $ctobrie este cu totul alta decat pe vremea cand M#2%urile survolau
orolioase tri&una o,ciala$ unde liderii partidului &olsevic tronau cocar+ati de decoratii.
Un vec3i &anc spunea ca o clarva-atoare i%a pre-is lui )talin ca$ in anul 2000$ cateva
milioane de oameni vor manca ore- in Piata Rosie si vor 'olosi cu totii &etisoare.
4necdota s%a adeverit pe +umatate5 speci,cul sovietic s%a aneanti-at$ insa nu c3ine-ii
dau acum ora e6acta lana 7remlin$ ci europenii si americanii. Metropola e6%comunista
adecvea-a necontenit sim&olistica made in U)4$ de la %&' la (ard Roc) 'af*.
8evenita un centr" al arilor afaceri$ Moscova desi ramane inca$ in proportie de
90:$ un ula de nevoiasi$ cu o medie a venitului similara sau in'erioara celei de la
Tecuci ori *arlad a-duieste val"ri s"ccesive de e#pati+ dar si casta oli,ar-ica
locala$ din randurile careia se recrutea-a nu putini 'runtasi ai topurilor din ;or&es.
(oic$ asteptarile de li'est<le ale acestora s%au modi,cat si ele$ e6istand de+a destule
='elii> sociale cosmopolite care nu e6clud din cotidian lu6ul sau c3iar e6travaanta.
Cand producatorul suede- de mo&ila .%/0 a desc3is prima sa repre-entanta moscovita$
in 2002$ desi inauurarea s%a des'asurat la ?$? @ilometri de cea mai apropiata statie de
metrou$ orani-atorii s%au tre-it cu o multime de A?.000 de participanti. Rit"l de
crestere a econoiei r"sesti+ s"perior cel"i din /"ropa $ccidentala$ +usti,ca
partial acest &oom al comertului cu articole de lu6$ considerat pana nu demult unul de
nisa. Pe lana a'acerile leale$ la Moscova inBoreste si o impresionanta economie la
neru$ cu tran-actii so,sticate$ inclusiv de armament de ultima eneratie. #ar
&ene,ciarii acestui &oom cand nu%si ac3i-itionea-a resedinte de lu6 pe Riviera .unde
peste +umatate dintre restaurante a,sea-a de+a meniul si cu slove c3irilice/ investesc
puternic in con'ortul personal$ 1les no"vea"# ric-es2 ,ind ata sa scoata din &u-unar
oricat pentru ceea ce$ cu doar un deceniu in urma$ li s%ar , parut un capriciu de
neconceput.
'itadela ilionarilor
Celor peste 3 milioane de masini ale metropolei li se adaua anual$ pe lana turismele
de serie .apro6imativ 200.000/$ cateva ii de li"zine de "lti"l tip+ incl"siv si+
ai ales+ blindate3 .Pe 'ondul am&uteia+elor$ aentii de circulatie care au dreptul de
a incasa amen-i cas3 se andesc de+a la vilute coc3ete in impre+urimile capitalei./ Unii
analisti compara miracolul moscovit cu 'rene-ia iscata de petrodolari in 2ol'ul Persic.
Peste noapte$ apar cvartale de iobile de l"# si c-iar parc"ri rezidentiale c"
propria lor politie. *isericile$ prionite aproape sapte decenii$ s%au redesc3is in numar
mare$ noi catedrale ,ind$ de asemenea$ in constructie. Templele comertului sunt$ insa$
cele mai impo-ante. Unele ca-ul s"perall!"l"i G4M .ve-i 'oto mai sus/ sunt
amplasate in vec3ile cladiri din centru$ vestiii ale secolului al C#C%lea$ acum
moderni-ate spectaculos. 4lti mari retaileri se deplasea-a spre terenurile virine de la
peri'erii ca-ul 4uc3an%ului 'rantu-esc$ dar si al primei retele auto3tone$ Mosmart .cu 8
mari centre comerciale$ desc3ise sau in curs de desc3idere/. 8e+a$ Pere@riosto@ sau
)event3 Continent$ primele supermar@eturi locale orani-ate dupa model occidental$
pot , considerate depasite ca structura si$ mai ales$ ca dimensiuni .=a&ia> 1D.000%
32.000 de metri patrati/.
#n acest conte6t$ al occidentalizarii fortate dictate de fenoen"l nat"ral al
arderii etapelor$ s%a a+uns ca unele 3oteluri de cinci stele sa serveasca e6clusiv
mancare comandata la EeF Gor@. 8impotriva$ alte 3oteluri sau restaurante de lu6
speculea-a 'aptul ca 'ructele si leumele din 4-er&aid+an$ 2ru-ia ori U-&e@istan nu sunt
modi,cate enetic$ iar carnea nu e dependenta de 3ormonii de crestere$ propunand ca
atare$ la pret du&lu sau triplu$ meniuri ecoloice$ =tec-nolo,5 free>. 8aca$ in privinta
alimentelor$ se poate vor&i despre e6istenta unor tendinte diametral opuse$ in ceea ce
priveste im&racamintea$ pentru 3i3 li'e%ul moscovit nu e6ista decat o sinura optiune5
se iau in considerare doar produsele de ,rma$ de la Prada la 6ersace si retur. Eoilor
orientari nu doar aspirationale ale ustului pu&lic le corespund o sumedenie de
mani'estari speci,ce$ concepute pentru a sustine$ cat se poate de concret$ apetenta
pentru &unuri suscepti&ile de a suporta acci-e imense. 4st'el proli'erea-a tar,"rile
internationale dedicate e#cl"siv prod"selor de l"#3 Cel mai cunoscut dintre
acestea este intitulat suestiv Millionaire &air si se des'asoara la s'arsit de
septem&rie$ cand centrul Moscovei este invadat de ceasuri$ &i+uterii$ automo&ile$
o&iecte de desin$ electronice$ tele'oane$ par'umuri$ cosmetice$ colectii vestimentare
etc. care au ca puncte comune raritatea$ eleanta si$ in special$ pretul e6or&itant. )unt
-ilele in care$ daca #van nu se duce la Munte$ vine Muntele la #van$ iar cartea
de credit 2old sau Platinum tinde sa devina la 'el de utila precum$ pe vremuri$ carnetul
de partid.
Made in 740
'"lt"ra strazii oscovite este "n i# de parf" local si )itsc- "niversal$ un
amalam de alu-ii culturale pierdute si reconditionate. 2rila de receptare a 'enomenului
nu poate sa inore autoironia care sta la &a-a adaptarii &randurilor cele&re la speci,cul
rusesc$ inca puternic im&i&at de nostalii sovietice. )'arsitul Ra-&oiului Rece a adus o
sumedenie de re'erinte imprumutate direct de la dusmanul de%o viata$ americanii
putand reasi aici destule sim&oluri e6trem de 'amiliare lor. (a inceputul anilor H90$ cand
marile retele americane de 'ast'ood incepeau sa%si desc3ida 'ranci-e la Moscova$ ,ecare
inauurare de local tre&uia suprave3eata de trupele speciale$ intrucat miile de oameni
care se luptau pentru primii 3am&ureri sau primele aripioare picante enerau un 3aos
de nedescris. 4sta-i$ Mc8onald9s+ %&' ori Pizza ("t vand zilnic pe piata
oscovita cateva zeci de tone de prod"s e$ care tind sa elimine de,nitiv din ustul
pu&lic 'aimoasele aperitive rusesti @ros@a @artos@a .carto, copti umpluti cu &ran-a$
peste siIsau salata/$ &linii cu caviar$ pelmeni .un 'el de ravioli de inspiratie si&eriana/
sau piros@i .oosi cu &ran-a$ carne$ oua$ ceapa s.a./. Cu &urta plina de 3ot dos$ pi--a
sau du&lu c3eese&ureri$ moscovitii cu c3e' de am&lin se pot a&ate oricand pe la unul
dintre ca-inourile recent desc3ise$ in numar mare .peste ?0/$ in oras.
Moscova are si ea mall%urile ei$ cu nimic mai pre+os decat cele americane$
&unaoara. 'ard"rile a" devenit banalitati pentr" bo"ti:"e!"rile din G4M$ o
eleanta alerie comerciala care o'era aceleasi optiuni ca Jarrods sau alte centre ale
lu6ului mondial. Construita la s'arsitul secolului al C#C%lea de catre 0le)sandr
Poerantev si de,nita de un surprin-ator stil neorusesc$ care com&ina elemente ale
ar3itecturii ecle-iastice medievale cu un acoperis din otel si sticla amintind de statiile de
metrou londone-e sau pari-iene$ impunatoarea cladire se intinde pe toata latura de est
a Pietei Rosii. Pe cele trei eta+e$ peste 1.200 de maa-ine etalea-a o ametitoare ama
de produse$ de la ultimele creatii ale 'as3ion%desinerilor milane-i$ la inevita&ilele
&orcanase cu icre nere sau rosii.
'e treb"ie sa stii despre Moscova
;ondata de #uri 8oloru@i in anul 11A9$ Moscova este asta-i capitala ;ederatiei Ruse si
numara peste 10 milioane de locuitori$ rupati intr%o -ona metropolitana cu diametrul de
30 de @ilometri si cu supra'ata de 1.081 de @ilometri patrati. "rasul are o structura
radiala$ centrul sau istoric ,ind repre-entat de 'ortareata 7remlinului. 8in aceasta
porneste$ spre nord$ ;vers)aia+ cea ai faioasa strada a oras"l"i$ care se
continua cu soseaua )an@t Peters&ur. 'liat"l este "n"l continental+ c" e#tree
de <=> ' vara si de <=> ' iarna. 'ea ai b"na perioada de vizitare este
c"rpinsa intre i?loc"l@sfarsit"l priaverii si i?loc"l toanei. #n Moscova e6ista
9 ari principale$ A terminaluri Buviale si ? aeroporturi$ operate de 13A de linii aeriene.
138 de tari sunt repre-entate aici prin am&asade. Transportul in comun se derulea-a pe
D2A de rute care insumea-a D.A?D @ilometri$ numai 'aimosul metrou de mare adancime
avand 182 de statii. Centrul Moscovei merita sa ,e stra&atut la picior pentru a%l
cunoaste in pro'un-ime aveti nevoie de 3%A -ile$ insa nu veti rereta5 o plim&are prin
Piata Rosie si impre+urimi ec3ivalea-a cu una pe cele&rul '-ap /l5sees din Paris. 8e
alt'el$ la orice ora din -i si din noapte$ centrul metropolei este 'ull de turisti$ iar
ma+oritatea moscovitilor de aici intele destul de &ine lim&a enle-a si va pot indruma
spre punctele de atractie. Pentru distante mai luni$ cel mai &ine este sa
'olositi celebr"l etro" oscovit3
#n luna ianuarie a acestui an$ pretul unei sinure calatorii era de 22 de ru&le
.apro6imativ 1$9 lei/$ iar cartelele se vand la case amplasate in incinta statiilor de
metrou$ precum cele din *ucuresti. 8aca stati mai mult de 3%A -ile la Moscova$ pentru a
evita co-ile si a 'ace o mica economie$ cel mai &ine este sa va cumparati o cartela de
A= calatorii (B== de r"ble @ AC lei). Metroul este desc3is la ?.30 dimineata la 1
noaptea$ iar in cursul -ilei$ mai precis intre 8 dimineata si 9 seara$ este 'oarte
alomerat. Cu toate acestea$ nu veti astepta niciodata mai mult de 2 minute pentru un
tren. Unele statii sunt locali-ate 'oarte adanc in su&teran$ iar reula aici$ precum si in
alte mari orase europene$ este sa stati numai pe partea dreapta a &en-ii rulante$ pentru
a permite accesul celor care sa ra&esc. (a metrou$ precum si in toate celelalte mi+loace
de transport in comun n" e#ista -arti sa" indicatoare in liba en,leza$ asadar cei
care nu cunosc lim&a rusa sau nu sunt in stare macar sa citeasca in al'a&etul c3irilic ar
tre&ui sa se consulte in preala&il cu un vor&itor de enle-a care poate , asit la
3otel. 'ele ai spectac"loase statii de etro" in tereni de atosfera+
ar-itect"ra si desi,n s"nt %osools)a5a si Dovoslobods)a5a de pe linia
cerc"l"i+ %ropot)ins)a5a de pe linia rosie si Ma5a)ovs)a5a de pe linia
verde3 Metro"l este relativ si,"r$ desi 3otii de &u-unar sunt si aici o pro&lema$
precum in orice mare oras. 8e asemenea$ ar tre&ui sa evitati sa vor&iti la tele'onul
mo&il in prea+ma peronului$ inainte de inc3iderea usilor$ iar daca nu vor&iti Buent lim&a
rusa si nu sunteti in rup mai mare de cel putin ? persoane ar , mai siur sa nu
calatoriti cu metroul mai tar-iu de 9 seara$ intrucat incepand cu aceasta ora nu mai este
deloc alomerat si va puteti tre-i sinur in vaon impreuna cu persoane mai mult sau
mai putin &inevoitoare.
8aca doriti sa va plim&ati cu ta6iul$ cel mai &ine ar , sa va orientati spre copania de
stat+ Dovo5e E-olto5e ;a#i o c"rsa costa B5= de r"ble (BB+5 lei) indiferent de
l"n,ie+ insa tre&uie sa ,ti cu adevarat norocosi pentru a a-i un Eovo<e Ta6i li&er. Cu
toate acestea$ nu aveti de ce sa va 'aceti pro&leme este de a+uns sa ridicati mana pe
orice strada principala si o masina se va opri in cateva secunde. Pentru moscoviti este o
adevarata traditie$ ca o a doua slu+&a$ sa o'ere calatorii cu masina contracost. 8in capul
locului$ tre&uie sa stiti cateva tips"ri5 destinatia tre&uie comunicata cat se poate de
coerent in lim&a rusa$ neocierea pretului se 'ace dinainte de a porni masina$ este
aproape un miracol ca un ast'el de so'er sa vor&easca lim&a enle-a$ iar daca driverului
nu%i convine cursa o sa va re'u-e pe loc. )i pentru cursele luni$ daca vreti sa a+uneti
pentru prima oara intr%un loc necunoscut$ nu 'aceti ast'el de com&inatii dupa caderea
seriiK 8in Romania$ cele mai multe curse cu avionul spre Moscova a+un la aeroport"l
international 7-ereet5evo ..$ cel mai mare din Rusia si situat la nord de metropola
moscovita. 8in ne'ericire$ pentr" a a?"n,e de la aeroport in oras treb"ie sa
er,eti pe Fenin,rads)o5e$ una dintre cele mai alomerate autosta-i din Rusia5
&loca+ele in tra,c sunt la ordinea -ilei. 8e la aeroport pana in centrul Moscovei$ cursa cu
masina durea-a intre o ora .sunteti norocos/$ 1 ora +umatate 2 ore .o -i o&isnuita/ si
peste 2 ore .e clar$ aveti 3inionK/. Lste total neindicat sa a+uneti la Moscova 'ara a va
, aran+at in preala&il transportul de la aeroport in oras. " cursa decenta cu ta6iul$
aran+ata dinainte$ pe traseul )3eremet<evo ##%Piata Rosie$ 'ace intre ?0 si 90 de euro.
Imnul Moscovei, , interpretat de tenorul Dmitri Hvorostovski
8e ce sa a?"n,i la MoscovaG
Pentru ca este cu adevarat "n oras foarte fr"os+ al car"i centr" poate H
coparat fara nicio e#a,erare c" cel al oricarei alte ari capitale e"ropene
Paris$ (ondra$ Roma sau Madrid. #n plus$ desi asta-i capitala Rasaritului a a+uns citadela
oliar3ilor si milionarilor pretentiosi$ nu este c3iar Matat> de scumpa5 o noapte la un
3otel decent de A stele din pro6imitatea centrului nu ar tre&ui sa ,e mai mult de D? de
euro pentru 2 persoane$ in vreme ce preturile din restaurante si &aruri sunt compara&ile
cu cele din *ucuresti$ iar la s-oppin, doanele si donisoarele vor avea o
"ltie de s"rprize plac"te5 in mall%urile si aleriile comerciale din centrul Moscovei
se in3esuie cele mai ,toase si prestiioase &randuri din lume$ iar preturile de aici sunt
de o&icei consistent mai mici decat cele din Paris sau 1iena. 8aca &anii nu sunt o
pro&lema$ cu atat mai &ine la Moscova va veti intalni cu ultimele colectii ale
desinerilor cele&ri inainte ca acestea sa a+una la (ondra sau EeF Gor@. Pe lana toate
aceste aspecte mai mult sau mai putin discuta&ile ale consumerismului decadent de tip
capitalist$ Moscova are "n farec aparte artic"lat pe baza sibol"rilor
ia,istice care!i da" identitateI
Piata Rosie. Lste inima orasului si prima destinatie pe care ar tre&ui sa o
vi-itati pentru a usta cat mai consistent din savoarea metropolei. Lste
incon+urata de Catedrala )'antului *a-il$ Mu-eul de #storie de )tat$ Mausoleul
lui (enin$ cel mai e6clusivist mall moscovit$ 2UM$ si unul dintre -idurile
7remlinului. Practic aici aveti cuprinsa c3intesenta orasului cladiri istorice
stravec3i$ relicve ale comunismului si sim&oluri ale Eoii Rusii$ concentrate
toate in cativa @ilometri patrati. Pentru a vi-ita pe indelete toate locatiile din
Piata Rosie va sunt necesare cel putin 2 -ile. )tatii de metrou din pro6imitatea
Pietii Rosii5 "3otnii R<ad$ Plosc3ad Revolutsii.
6ec-ea strada 0rbat3 (a o prima vedere pare o com&inatie reu diera&ila
intre un &a-ar turcesc si o alee din Eapoli%ul istoric$ insa 4r&at are 'armecul ei5
este o in3esuiala de ca'enele$ &aruri$ restaurante si maa-ine cu suveniruri.
Preturile celor din urma pot , neociate. )tatii de metrou5 )molens@a<a$
4r&ats@a<a.
Balsoi ;eatr3 Pretul unui s3oF este destul de piperat$ pornind de la 1000 de
ru&le .90 de lei/$ insa va puteti odi3ni pe maiestuoasa 'antana din 'ata si
admira privelistea. #n pre-ent este in renovare$ insa c3iar si asa un ast'el de
o&iectiv nu poate , ratat. Metrou5 Teatralna<a.
Galeria ;retia)ov3 Lste unul dintre cele mai mari si mai 'rumoase mu-ee din
lume daca doriti sa vi-itati un sinur mu-eu in Moscova$ cu siuranta pe
acesta tre&uie sa%l aleeti. 4ici veti intalni e6clusiv arta ruseasca5 ta&lourile si
sculpurilor celor mai 'aimosi artisti rusi si cea mai &oata colectie de icoane
vec3i din Rusia. Metrou5 Tret<a@ovs@a<a
Parc"l Gor)53 Cel mai mare si mai cunoscut parc moscovit se lauda cu
impresionante spatii ver-i$ locuri de promenada$ statui si ca'enele este cel
mai popular loc de intalnire si petrecere a timpului li&er pentru locuitorii
orasului. #arna are amena+ate mai multe patinoare$ iar ma+oritatea aleilor sunt
decorate cu statui de 3eata. )tatii de metrou5 "@t<a&rs@a<a$ Par@ 7ultur<.
Misterele Moscovei

* Moscova este un oras imens, atat la suprafata cat si in subteran: galerii abandonate,
catacombe, labirinturi, constructii secrete si adaposturi antiaeriene. Acest oras de sub
pamanturile Moscovei este incarcat de mistere si legende, care se deschid doar pentru cei ce
indraznesc a infrunta o calatorie periculoasa *
Planeta subterana
Pentru majoritatea locuitorilor Moscovei, tinutul subteran al capitalei este un teritoriu terifiant, periculos, in
care legendele si miturile se impletesc cu marturiile incredibile ale oamenilor care, din intamplare sau nu, au
patruns in aceste locuri neumblate de sute de ani. Pentru Vadim Mihailov, acest oras de sub Moscova
reprezinta parte din viata lui. Zi de zi coboara sub pamanturi pentru a descoperi mereu altceva. "Este un loc
minunat, in care secretele zac nedescoperite. Moscova are cea mai adanca si mai complicata retea de canale
subterane din lume. Cum sa nu te bucuri, sa te minunezi si sa admiri asa ceva".
Pasiunea lui Vadim pentru misterele de sub pamant a inceput cand a implinit varsta de cinci ani. Cadoul
primit atunci a fost unul special, unul care i!a marcat intreaga e"istenta si pe care nu il va uita niciodata.
#atal lui, conductor de metrou, i!a oferit o plimbare in cabina trenului subteran. Pustiul nu era suficient de
inalt pentru a vedea bine peste tabloul de control, asa ca a trebuit sa suporte supliciul de a sta in varful
picioarelor timp de mai bine de o ora. $nsa nu s!a dat batut. %e uita cu ochii larg deschisi la lumea aceea
subterana, luminata doar de farurile metroului.
Vadim Mihailov
Cand a implinit varsta de &' ani, Vadim si prietenii lui au facut prima calatorie in "interiorul pamantului". (u
a trecut mult si au facut prima lor descoperire importanta) un buncar din perioada stalinista, ingropat adanc
sub *ulevardul +eningrad. +a scurt timp, au urmat alte descoperiri incredibile, printre care depozitul
abandonat al $nstitutului de ,ceanografie. -colo, baietii au gasit mai multe recipiente in care erau
conservate in formol fel de fel de creaturi submarine.
%i iata ca, pentru gasca de baieti, ceea ce parea initial un joc a devenit o pasiune. $n &..&, Mihailov si
prietenii lui au format asociatia "Cercetasii planetei subterane" sau, cum le spun moscovitii, "%apatorii".
-cum, ei sunt celebri in intreaga /usie si si!au castigat o reputatie deosebita printre aventurierii din intreaga
lume.
$n cei douazeci de ani de cand tot "diseca pantecul Moscovei", "%apatorii" au descoperit lucruri
e"traordinare) taine ingropate de tari, secrete monastice si urme mai recente, lasate de autoritatile
sovietice.
Incaperile mortii
Moscova, cu o istorie de aproape .00 de ani, a fost construita pe soluri aluvionare, de!a lungul malurilor
mlastinoase ale raului Moscova. Pamantul nisipos a fost un teren favorabil ridicarii orasului la suprafata, dar
si usor de sapat, pentru construirea nervurilor subterane. %i astfel, in timp ce orasul se dezvolta incet si
sigur la lumina soarelui, in adancuri crestea un alt oras. 1n oras sapat in pamant care, de!a lungul secolelor,
s!a marit, formand o retea stratificata de tuneluri, hrube si galerii pe mai multe nivele.
Vadim Mihailov intrand in subterane
$nca din secolul 2V, sub 3remlin s!au construit pivnite si depozite subterane, pentru a ascunde cele mai
nepretuite comori, bijuterii, carti antice si harti necunoscute. %!au sapat tuneluri care au servit in scopuri
militare. $n aceste tuneluri, aflate sub zidurile de aparare ale 3remlinului, din loc in loc erau plasate, in mod
strategic, asa!zisele "camere de ascultare". -ici, in timpul asediilor si navalirilor tatare, stateau iscoade care
aveau sarcina de a asculta cu mare atentie, ca nu cumva inamicul sa se infiltreze in cetate pe sub ziduri,
prin tuneluri. %ub pamanturile Moscovei s!au construit laboratoare si ateliere secrete ale alchimistilor. $n
secolul 22, mai multi arheologi rusi au sperat ca printre sapaturile de sub #urnul %uharev vor descoperi
misterioasele laboratoare ale contelui scotian 4acob *ruce, un apropiat al tarului Petru cel Mare. #urnul avea
o constructie neobisnuita pentru acele vremuri patriarhale ale secolului 2V$$$ din /usia, de aceea capatase o
faima misterioasa. Printre moscoviti, se soptea ca sub zidurile cladirii, contele *ruce prepara potiuni magice
in cautarea eli"irului vietii si incerca sa prefaca metalele in aur. $n acele laboratoare se crede ca se ascundea
si faimoasa "carte a mortii" ! "(e5ronomicon", in paginile careia se gaseau multe mistere ale universului.
1n buncar de pe vremea lui %talin
6e!a lungul secolelor s!au zidit temnite unde erau aruncati oameni care trebuiau sa dispara pentru
totdeauna. $n urma cu cativa ani, "%apatorii" au dat peste doua cripte terifiante) o camera de tortura,
construita, se pare, de $van cel 7roaznic, si un loc de sinucidere in masa. "-m descoperit un bazin subteran
de apa, din secolul 2V$$$, despre care auzisem mai multe legende. %e povesteste ca aici a avut loc o
sinucidere in masa. #oti din echipa ne!am dat seama imediat ca acolo se intamplase ceva infiorator.
#ensiunea noastra era aproape palpabila. Zeci de cranii se puteau vedea limpede pe fundul bazinului, care nu
avea mai mult de doi metri. Eu sunt crestin ortodo", cu teama de 6umnezeu, si desi am vazut multe, am
fost bantuit zile in sir de locul acela ingrozitor". "%apatorii" au parasit acea hruba in tacere si nu s!au mai
intors acolo niciodata.
%e pare ca aceasta nu este singura "incapere a mortii" ascunsa in labirinturile de sub capitala /usiei. ,data
cu incoronarea lui $van al $V!lea cel 7roaznic, in &89:, ca monarh al /usiei, dinastia tarilor a devenit una
dintre cele mai sangeroase, asa cum Europa nu mai vazuse de pe vremea imparatilor romani. %e spune ca,
in &8;0, tarul $van cel 7roaznic, in nebunia lui, a sapat sute de metri in pamant pentru a construi o temnita
secreta, cu camere de tortura, iar la final, toti muncitorii au fost omorati pentru ca nimeni sa nu stie
vreodata unde se ascundeau ororile tarului.
Biblioteca secreta
1na dintre cele mai misterioase legende ale subteranului este cea legata de biblioteca suveranului /usiei
$van al $$$!lea. Marele cneaz se casatorea, in &9:', cu printesa %ofia Paleolog, nepoata ultimului imparat al
*izantului, Constantin Paleolog, pecetluind astfel transferul puterii de la *izant catre /usia.
1na din strazile orasului de sub pamant
Ca zestre, printesa a adus de la Constantinopol o colectie de carti si manuscrise de o valoare inestimabila.
Pentru a pastra aceasta comoara intacta, printesa %ofia a construit cu ajutorul arhitectului italian -ristotle
<iorovanti o biblioteca in subteranele Moscovei. +ocatia era secreta si asa a ramas pana in zilele noastre. %e
spune ca mostenitorul tronului, $van cel 7roaznic, ar fi descoperit comoara, insa chiar daca acesta ar fi
adevarul, tarul nu a dezvaluit niciodata secretul, luandu!l cu el in mormant. 6e atunci, regele %igismund al
Poloniei, imparatul (apoleon si multi altii au incercat sa gaseasca biblioteca secreta.
Multi cercetatori rusi sustin ca aceasta ar fi fost distrusa in incendiile din Moscova, altii ca ar fi cazut victima
jafurilor invaziei poloneze. $nsa cea mai incitanta teorie este aceea conform careia biblioteca e"ista inca,
adanc ingropata sub 3remlin. 1nul dintre cei mai ferventi cautatori ai misterioasei biblioteci a fost arheologul
si speologul rus $gnati %telet5i. #imp de zeci de ani, chiar in timpurile terorii staliniste, el a e"plorat
numeroase pasaje subterane aflate sub 3remlin, sub Manastirea (ovodevicii si sub vechea cladire cunoscuta
sub numele de #urnul %uharev.
-pele to"ice din subterane genereaza mutanti
Conform teoriei sale, biblioteca se afla la al doilea sau al treilea nivel, dedesubtul 3remlinului.
$n ultimii ani, "Cercetasii planetei subterane" au continuat cautarile bibliotecii, coborand si mai adanc in
pamant, ajungand pana la sapte nivele sub 3remlin. Vadim Mihailov declara) "Cred ca biblioteca se afla, in
continuare, sub Moscova, cel mai probabil intr!o camera construita in stil egiptean, si avem sperante mari sa
o gasim. -ceasta retea de tuneluri subterane este inca necunoscuta, dar asteapta sa fie descoperita".
Metroul secret al lui talin
-stazi, metroul a devenit o parte integranta din viata omului si este putin probabil sa ne putem imagina o
capitala fara un asemenea mijloc de transport. Metroul din Moscova este unul dintre cele mai frumoase din
lume.
Camera de tortura
6ar ce se ascunde cu adevarat in spatele peretilor de marmura, in spatele sculpturilor si mozaicurilor= 1nul
dintre zvonurile cele mai raspandite este cel despre asa!numitul "Metro!'", construit in secret, in anii >80, in
timpul lui %talin, sub numele de "cod 6!?". ,ficial, acesta nu e"ista, practic insa, toata lumea vorbeste
despre el. - trecut mai bine de o jumatate de secol de cand povestea "top!secret" a metroului ' a aparut
pentru prima data si, totusi, ea ramane o necunoscuta. ,ficialitatile ruse nu au confirmat niciodata
asemenea zvonuri, insa nici nu le!au negat.
%e spune ca lungimea lui, de apro"imativ &80 de 5ilometri, o depaseste cu mult pe cea a metroului public
actual, ca are patru linii si se afla adanc ingropat in pamant, la '00 de metri. Prima linie de metrou se
presupune ca ar fi fost construita din ordinele venite direct de la 3remlin, pentru a crea posibilitatea
autoritatilor, in caz de urgenta, sa fuga din oras. -cest sistem de transport subteran strict secret conecta
3remlinul cu toate institutiile strategice ale orasului, cu sediile 37* si cu aeroportul.
Metroul secret al lui %talin
%e pare, chiar, ca linia de metrou ajungea pana la casa de vacanta a tovarasului %talin, situata in apropierea
Moscovei. Ei bine, "%apatorii" au gasit aceste tuneluri ale metroului ' "-m descoperit chiar si o veche
garnitura de tren care, cu putin efort, ar putea functiona din nou. %inele metroului secret sunt ingropate in
beton, astfel incat, in situatii e"treme, tunelurile sale sa poata fi folosite si de automobile sau tancuri",
declara Vadim Mihailov, liderul asociatiei.
$n &.9&, statia de metrou public Maia5ovs5i a gazduit ceremonia dedicata revolutiei din noiembrie, unde
%talin a tinut un discurs. -u fost zeci de martori care sustin ca in acea zi dictatorul si garda sa personala au
ajuns la fata locului cu trenul, printr!unul dintre tunelurile secrete. Metro!' a continuat sa se construiasca si
sub @rusciov, *rejnev si 7orbaciov. Potrivit zvonurilor, constructia lui continua si astazi.
Mutantii de sub Moscova
$n urma cu un an, publicatia rusa "Pravda" anunta ca in subteranele Moscovei colcaie gandaci, viermi si alte
insecte de dimensiuni gigantice. -semenea creaturi fusesera surprinse de camerele de luat vederi ale
aceluiasi Vadim Mihailov si ale echipei sale de temerari. $nca de acum cativa ani s!a zvonit prin Moscova ca
in subsoluri misuna sobolani imensi, de marimea pisicii. #otusi, acest fapt nu a fost niciodata confirmat.
%e spune ca in adancuri e"ista si stafii
"%apatorii" povestesc ca in subterane au descoperit o flora si o fauna cel putin stranii) viermi de cinci
centimetri, lacuste de marimea unei farfurii, gandaci foarte mari, complet albi, pesti orbi, lipsiti de solzi,
ciuperci acide.
,amenii de stiinta au declarat ca nu au mai vazut asa ceva si ca acestea ar fi putut aparea datorita unor
mutatii genetice. Modificarile sunt generate, probabil, de apele subterane ale capitalei ruse, care formeaza
un "coc5tail" de substante to"ice. #oate reziduurile de la suprafata se scurg in subteran) benzina, ulei de
masina, detergenti, substante de uz casnic. -stfel, nu este de mirare daca in apele subterane poti regasi
toate elementele chimice din tabelul lui Mendeleev si ca aceste ape sunt populate de creaturi de domeniul
science!fiction.
Mai mult decat atat, o cauza in plus ar putea fi si deseurile radioactive depozitate in subteran inca din
perioada stalinista. Conform relatarilor lui Vadim Mihailov, echipa lui a descoperit, in urma cu ceva vreme,
chiar sub zidurile 1niversitatii de %tat din Moscova, apro"imativ A80 de 5ilograme de material radioactiv.
"Era depozitat in niste recipiente rasturnate si care curgeau", isi aminteste Vadim. "-m anuntat imediat
autoritatile si in cateva ore, deseurile au disparut. #otusi, unde oare, daca nu tot in aceleasi subterane
neumblate si nestiute=".
!imitirele de sub pamant
$n aceleasi subterane ale Moscovei s!au asezat oseminte, formand adevarate necropole sub oras. 7aleriile
metroului actual din capitala rusa sunt sapate dedesubtul mai multor cimitire. Poate de aici si ideea ca unele
statii sunt bantuite de spirite, iar in altele poti simti energii negative foarte puternice.
1na dintre statiile de metrou cu un asemenea renume inspaimantator este "%o5ol". $n locul unde astazi se
afla intrarea la statia "%o5ol", in secolul trecut se gasea o manastire. 6upa revolutia bolsevica, in /usia s!a
instaurat asa!numita "#eroare /osie", cand au fost vanati si impuscati fara judecata mii de oameni. $n &.&.,
in curtea acestei manastiri au fost e"ecutati in mod barbar, de catre membrii temutei CE3-, mai multi preoti
si ofiteri din armata tarista. %ufletele celor ucisi au ramas la un loc cu trupurile ce si!au gasit sfarsitul, si
aparitiile lor fac subiectul unor povesti inspaimantatoare, spuse chiar de lucratorii de la metrou.
(ecropolele de sub oras
%unt multi cei care sustin ca au senzatia ca sunt mereu urmariti din intunericul tunelului. (u odata,
mecanicii au vazut pe sinele metroului din statia "%o5ol" siluetele stravezii ale unor soldati, din ale caror
trupuri curgea inca sange.
%tatia "-rbat", din centrul vechi al Moscovei, a dobandit, de asemenea, o faima aparte. (u numai pentru
arhitectura ei deosebita si pentru bogatia monumentala a decoratiunilor, ci si pentru faptul ca aceasta statie
este prima in statistica de sinucideri. Conform evidentelor politiei metroului din Moscova, in statia "-rbat" s!
a inregistrat cel mai mare numar de oameni care si!au luat singuri viata. Psihologii rusi au ajuns la concluzia
ca acest loc are o puternica incarcatura negativa, probabil datorita faptului ca in secolul 2V$$$ aici e"ista un
cimitir stravechi. -stfel, influenta apropiatei necropole continua sa se manifeste si astazi.
Vadim Mihailov a relatat o e"perienta incredibila traita de el insusi. "%!a intamplat in urma cu doi ani. Echipa
noastra e"amina structurile de sub statia de metrou "-rbat". 6eodata, prin tavan a aparut silueta translucida
a unei femei. -vea mainile impreunate, ca si cum ne!ar fi implorat sa o ajutam, iar chipul ei e"prima spaima.
-poi, brusc, o forta misterioasa, nevazuta, a inceput sa o traga in jos, catre pardoseala din beton. 6esi
femeia parea sa opuna rezistenta, a fost absorbita in podeaua tunelului. (oi toti am vazut!o. Eram ca
paralizati de spaima. 6upa ce ne!am revenit, am rupt!o la fuga. -bia la suprafata am observat ca unul dintre
baieti, in intuneric si in groaza de care eram stapaniti, se lovise puternic la cap. -m mers de urgenta la
spital. $n timp ce stateam in sala de asteptare, o ambulanta a sosit si asistentii au scos o targa cu un
cadavru. Pentru noi, era al doilea soc din acea seara) cadavrul era al femeii pe care o vazuseram in
subteran 6in discutiile cu personalul medical, am inteles ca femeia murise din cauza leziunilor interne, cu o
ora in urma. %e aruncase in fata trenului, la statia de metrou "-rbat". %ocant, dar e"act cu o ora in urma, o
intalniseram noi, in tunelul de sub aceeasi statie".
$n fiecare zi, moscovitii pasesc peste aceasta lume ascunsa, necunoscuta si misterioasa. Cel mai
e"perimentat e"plorator al subteranului din /usia, Vadim Mihailov, considera ca lumea subpamanteana este
poarta catre o alta lume) o lume paralela. ,mul strabate distante imense pentru a e"plora spatiul cosmic,
dar spatiul subpamantean, aflat mult mai aproape, fascinant si misterios, este de multe ori abandonat in
intuneric.
Doua lucruri se spun despre Moscova pe care poate le-ati auzit chiar daca nu ati fost (inca) pe pamant
moscovit. Prima spune ca Moscova nu doarme niciodata, iar cea de a doua Ce se intampla in Moscova
ramane in Moscova. Poate de aceea scrierile de tipul jurnalelor de calatorie nu sunt atat de numeroase
in ceea ce priveste acest faulos oras. !erios vorind, in epoca moderna in care traim puteti "asi multe
"hiduri despre cum si ce anume puteti vizita ca si turisti in Moscova. #u am avut norocul sa fiu turist pe o
durata mai lun"a decat un sejur oferit de o a"entie de turism. $n pro"ram de voluntariat mi-a indeplinit
visul de a sta %& luni in Moscova.
Postarea mea de azi nu va fi o lista completa a oiectivelor turistice din capitala 'usiei, nici o recenzie a
restaurantelor sau cafenelelor, dar am sa va spun cum am vazut eu Moscova in aceste %& luni.
!incer nici nu stiu cu ce sa incep. !unt multe locuri despre care vreau sa povestesc, dar locurile acestea
nu ar avea nici o importanta fara oamenii, fie ei rusi sau de alte nationalitati din fosta $'!!!, care le dau
viata in asa fel incat iti doresti sa te reintorci.
M-am hotarat( voi incepe cu metroul din Moscova. )u o sa va plictisesc cu istoria lui si alte date statistice
pe care le veti "asi oricum pe internet. Dar ca o curiozitate sau*si mandrie nationala va spun ca din zecile
de nume de statii de metrou care mai de care mai cu rezonanta istorica e+ista una care poarta numele
domnitorului Dimitrie Cantemir. Poate stiti povestea conform careia el a emi"rat la curtea tarului rus Petru
cel Mare devind consilierul acestuia iar apoi primind chiar titlul de Principe. !e pare ca rusii chiar l-au
respectat pe Cantemir pentru ce-a facut in 'usia, pentru ca mi-e "reu sa cred ca au ales sa denumeasca
o statie de metrou doar din lipsa de ima"inatie, in conditiile in care cultura si istoria rusa sunt pline de
nume celere. !au poate l-au rusificat si pe el, asa cum au facut cu multe alte lucruri.

,ricum cam in toate statiile de metrou principale sau care au o anumita rezonanta in istorie veti "asi
placute e+plicative cu anul de infiintare si cateva detalii despre constructia ei. -mintesc doar .iulianca,
care a luat numele vestitei inchisori din perioada terorii comuniste, care se afla in zona unde acum este
statia de metrou care ii poarta numele. Ce treuie sa mai stiti despre metrou/ Ceva pitoresc. De e+emplu
la capatul scarilor rulante dar si la sfarsitul lor care dau pe peron, sunt niste "herete in care isi desfasoara
activitatea asa zisele controloare. #le ar sunt insarcinate cu privitul calatorilor care vin la metrou, fiind
postate in pozitii strate"ice ca sa vada daca fiecare isi scaneaza iletul. ,ricum la ore de varf veti vedea
un fel de "ardieni pulici care nu te lasa sa treci daca nu ai ilet. Dar cum aproape orice se poate frauda,
sunt destui care reusesc sa treaca fara. Dar sa revin la doamnele din "herete. De ce am spus ca sunt
ceva pitoresc. Pentru ca cel putin 0&1 dintre ele au peste 2& de ani, sunt "rase, londe, prost si foarte
strident machiate. -rata ca niste actrite din teatrul urlesc de pe vremea lui 3alzac. !i devin si mai
frumoase atunci cand se enerveaza pe cate un calator, de re"ula foarte tanar, care incalca re"ula.
$n alt lucru pe care ar treui sa il stiti despre metroul moscovit si care va va uimi si pe voi, este
rapiditatea cu care vine unul dupa altul, la distanta de cateva zeci de secunde in orarul de dimineata apoi
creste la 2-4 min., niciodata mai mult de %& pana la ora inchiderii, adica % noaptea sau miezul noptii
depinde de statii.

-poi ceva care mi-a placut mult de tot, sunt trenurile de metrou foarte creativ si colorat decorate in
interior. .e veti putea vedea pe liniile principale mai mult si veti sesiza diferenta intre ele si cele care
circula pe la periferia Moscovei. 5n plus metroul moscovit este renumit pentru arhitectura si picturile din
interiorul statiilor. 6rumusetea si neoisnuitul unora te lasa intr-adevar cu "ura cascata. Dar nu numai
asta te uimeste. Daca veti nimeri la orele de varf, adica dimineata intre 7-8 si mai pe seara intre 4-0 veti
vedea miile de calatori, valuri, cohorte de oameni care umplu pana la refuz va"oanele. )u va fi o
e+eperienta prea placuta sau confortaila dar cu si"uranta nu o veti uita. )umai daca ati mai avut ocazia
sa e+perimentati a"lomerarile mari ale oraselor asiatice veti stii ce inseamna. Daca nu inarmati-va cu
multa radare.
Dupa metrou as vrea sa va povestesc despre locuri unde puteti manca sau ea doar o cafea. Din pacate
nu imi amintesc numele e+acte ale acestor locuri, dar vizual le am cu mine, le pastrez pentru urmatoarea
data cand voi fi in Moscova. !unt locuri deoseite unde erea se serveste in ceainice mari de metal, unde
poti sa ei vod9a ieftina si unde poti dansa pana dimineata la rasarit. .ocuri unde pentru cate sute de
rule poti savura o mancare fina intr-un loc frumos decorat in "alen pai si al, unde poti asculta o data
pe saptamana o trupa de jazz de nota %& si savura un pahar de vin european (pentru ca cel rusesc e de o
calitate indoielnica).
-poi sunt cinemato"rafele. .e ador pentru ca au facut parte din viata mea sociala in Moscova. #+ista un
cinemato"raf care este deschis :; din :;. Ce e special la el e faptul ca in < sali se proiecteaza cate <
filme pe noapte. 3iletul este pentru toata seara si este acceptail ca pret. 6ilmele sunt cu sutritare si de
oicei sunt cele mai noi lansari pe piata de cinema din #uropa si -merica. -m fost surprinsa sa prima
data cand am fost la <2mm (asa se numeste cinemato"raful) de numarul mare de persoane care erau in
sala, unii dintre ei studenti straini. Mai sunt cinemato"rafele in aer lier, in parcuri, care aduna si ele un
numar impresionant de spectatori. $neori sunt "ratis, uneori platesti un ilet cu pret aproape simolic.
!i daca am amintit de parcuri, sunt destule in Moscova si toate in special cele mari, foste domenii ale
tarilor, sunt foarte ine amenajate si intretinute. 5n orice anotimp le veti vizita va vor incanta, eu am avut
norocul sa le vad in toate cele ;.
Ce nu am vizitat in Moscova si nu imi pot da cu parerea este interiorul =remlinului. -m fost de
nenumarate ori in Piata 'osie si vara si iarna, dar nu in interiorul =remlinului. $nul dintre motive este ca
iletul de intrare mi s-a parut foarte scump si iti ia prea mult timp sa vizitezi tot ce este de vizitat. Dar
recunosc ca mi-ar fi placut sa vad 6ondul de Diamant care se afla acolo. Poate data viitoare cand ma voi
afla in Moscova.
>eti mai intalni simolul secerei si cionul, in diverse locuri fie restaurante, ma"azine de suveniruri,
institutii, cladiri istorice.
Cum sunt moscovitii/ Primul cuvant care imi vine in minte acum dupa ; luni de cand m-am intors din
Moscova (sunt de fapt mai multe)( par mai ales dimineata si in miezul zilei preocupati de ceva, apoi cum
vine seara, preocuparae trece din cap si de pe fata in mana pentru ca treuie sa se concentreze sa nu
scape doza sau sticla de ere inevenita dupa o zi de lucru. Dupa ora 7 seara se ea pe strada, se ea
in parcuri, se ea pe lan"a chioscuri, se ea in parcari, se ea in locurile de joaca pentru copii.
>eti oserva cu si"uranta numarul mare de persoane venite din Caucaz, din fostele tari care au facut
parte din $'!! aripa asiatica daca imi e permisa formularea. >eti vedea peste tot fetele runete, staturile
mi"nione si ochii olici de un ne"ru patrunzator al oamenilor din =azastan, ?adji9istan, $ze9istan,
=ar"azstan, ?ur9menistan. 'usii ii privesc cu neincredere, cand ceva rau se intampla pe ei se da vina
prima data, sunt facuti in fel si chip sunt ocoliti. 5ronia este ca sunt peste tot, sunt din ce in ce mai multi,
mi"reaza (desi nu asta e termenul) in Moscova pentru a-si "asi de lucru. # mult de povestit despre ei si
contactul cu ei, dar poate voi reveni cu cateva impresii numai pe acest suiect intr-o alta postare.
-poi daca sunteti persoane credinciosi veti dori sa vizitati isericile cele mai importante din oras.
Moscova e plina de iserici ortodo+e ineinteles. !i la capitolul reli"ie sunt iarasi multe de spus referitor
la cum ne vad ei pe noi, cei care nu mai tinem aceiasi randuiala ortodo+a ca ei, considerand ca noi nu
mai suntem asa puri si multe altele pe aceiasi tema. Ca sa numai vorim de numarul mare de atei. Doua
iserici, de fapt una e manastire, mi-au ramas in inima. Manastirea ?a"ans9a@a, cu o curte supera si
Catedrala 5isus Mantuitorul.

!a recapitulam un pic. >-am spus cateceva despre metrou, despre parcuri, cinemato"rafe, iserici,
cafenele.
Ce ar mai fi de spus/ Ceva despre preturi si cumparaturi poate. !unt foarte multe ma"azine de lu+, dar si
ma"azine cu preturi similare cu cele din 'omania. !unt foarte multe supermar9eturi si in aproape fiecare
cartier cate un ma"azin ceva mai rasarit. ?i"arile sunt foarte ieftine. #+ista o piata de suveniruri asaltata
de turisti ineinteles. 5n 5zmailov (asa se numeste piata) "asiti de la matriosh9a pana la haine de lana.
Preturile sunt une iar in plus poti ne"ocia.
5n plus va mai spun cateva cuvinte despre oameni. Proail ca veti intoarce capul dupa femei frumoase si
masini scumpe. Dupa cupluri care se cearta in metrou pana ea incepe sa plan"a de-i sare camasuta de
pe ea sau, din contra( dupa arati "alanti care duc "raiti uchete imense de trandafiri rosi. !i ca veni
vora de flori treuie sa stiti ca micile florarii in Moscova sunt nonstop deschise fiind considerate puncte
de ur"enta pe timp de noapte precum farmaciile.
$n mit despre care se voreste mult este si cel le"at de cat de o"ati sunt rusii. Cei care lucreaza in
companii petroliere, domeniul maritim sau de 5?, au intr-adevar ani. !unt familii care are fiecare memru
an"ajat intr-o companie petroliera. Dar e+ista si marea masa a populatiei care are un nivel mediu. Mediu
insemnand ca pot trai fara a se a"a in credite ca noi romanii. Cu toate astea chiriile sunt destul de mari
si esti nevoit sa imparti un apartament cu mai multe persoane. >eti intalni tineri care inca stau cu parintii
pentru ca nu isi permit o chirie nici macar impartind-o cu o persoana. De oicei tinerii prefera sa stea in
apartamente de <-; camere si platesc chiria pe camera.
Dar veti vedea si lu+ul si aruncatul cu ani cum se spune la noi, la tineri cu parinti foarte o"ati. 5i intalniti
la facultatile de desi"n si drept private. Daca reusiti sa intrati in cladirile lor sa vedeti cum vin imracati la
cursuri veti crede ca sunteti in decorul unui film suprarealist re"izat de Dali. 3aietii cu costume cu papion
si aston, fetele cu tocuri , rochii foarte scurte cu umeri mari si catei dupa ele. ?oti acesti tineri sunt insotiti
de "arzi de corp. !i ca veni vora de "arzi de corp, e o meserie foarte anoasa in 'usia, dar si foarte des
intalnita in s9etchurile de la tv unde sunt zeci de "lume pe seama lor A de la faptul ca sunt nu foarte dotati
intelectual pana la oesesia lor de a se lua la pumni cu oricine oricand pentru stapanul pe care il slujesc
cum altfel daca nu credinta.
-r mai fi multe de povestit. >a recomand din toata inima sa vizitati Moscova iar daca aveti posiilitatea sa
stati mai mult nu veti re"reta pentru ca acolo, cuvantul plictiseala nu e+ista.