Mitologie

Compensatiile oferite de Temis

In traditia ezoterica, in sanscrita, Balanta marcheaza punctul de inflexiune unde se produce
revenirea la non manifestat. Venus, care era strins legata de Hermes-Mercur in Fecioara,
devine instrumentul unei noi despartiri in semnul zodiacal pe care il guverneaza; este
inceputul celei de-a doua parti a odiacului, perioada de involutie. !raditia pretinde ca aici
Buddha exterioriza acele Mana. "a un anumit grad de evolutie a civilizatiei, dupa perioada
primitiva a omenirii androgine, pe care o poate evoca semnul Fecioarei, a aparut
reproducerea sexuata, pe care o va infatisa sim#olismul $corpionului. %iferentiindu-se cele
doua semne, odiacul primitiv cu zece semne a tre#uit sa ia-ca loc odiacului actual cu
douasprezece, deoarece a intervenit aria de tranzitie a Balantei.
Filozofia antica ne prezinta acest semn ca pe o verita#ila punte, numita &ntah'arana, ce leaga
triplul ego al personalitatii superioare de (zdreanta materiala(. )ste deci vor#a de un echili#ru
intre doua talere, iar #ratul acestei #alante este omul total; unul din talere alcatuit din *ama-
Mana, inclinind spre $corpion, reprezinta dorintele, iar celalalt, Buddha-Mana, tinzind spre
Fecioara, reprezinta latura spirituala. Iar aceasta punte intruchipeaza, de fapt, mi+locul de a
exprima in materie cosmica toate conceptele latente din gindirea ,reatorului. In fond,
Buddha co#oara intr-un plan de viata pe care --a creat el insusi, plan inferior acestui gind de
viata, dar in perpetua comunicare cu el.
$e intelege ca, potrivit temei lor astrale, unii nativi vor gasi in ei insisi posi#ilitatea de a
efectua aceasta integrare, in timp ce altii vor ramine, toata viata, disociati, fara sa realizeze un
echili#ru vala#il.
Mai putin numeroase, poate, decit la celelalte semne, miturile legendare sint totusi frumoase
si, totodata, foarte elocvente. Intr-adevar, cu atri#utele sale de Venus-.rania, aceasta
domneste asupra zodiei; in general este reprezentata atingind.spuma valurilor doar cu virful
picioarelor.
"egenda lui &donis sim#olizeaza cel mai #ine trecerea la alt anotimp. Frumosul &donis, fiul
Mirrei si al lui ,inir, s-a nascut in irnpre+urari dramatice, mama sa fugind pina in &ra#ia de
#lestemul tatalui ei. &colo, zeii, induiosati de situatia ei, au metamorfozat-o in ar#ustul numit
mirt. /r, la capatul gestatiei, ar#orele s-a intredeschis si nimfele padurii au adoptat copilul si
--au ascuns in pesterile din vecinatate. &cesta si-a petrecut deci toata tineretea vinind prin
paduri si a a+uns astfel la Fenicia unde --a intilnit Venus, care s-a indragostit imediat de el;
spre dispretul celorialti zei, ea a parasit ,itera ca sa-- urmeze in padurile de pe muntii "i#an.
&pollo i-a vazut si --a informat pe Marte. &cesta, gclos, a pornit in urmarirea lor. %iana,
veghind asupra indragostitilor, a prevenit-o pe Venus care, ingri+orata, a vrut sa-- impiedice
pe &donis s-o paraseasca pentru a se duce la vinatoare. %ar, pe cind aceasta donmea, &donis
a plecat si --a intilnit in drumul sau pe Marte, carc, metamorfozat in mistret, --a ranit la
coapsa. !rezindu-se, Venus constata disparitia lui &donis, porneste in cautarea lui si il gaseste
orientindu-se dupa urmele de singe. 0u il poate readuce la viata, dar transpune, cel putin,
culorile lui &donis in deditei, flori proaspete de padure.
&donis era insa atit de seducator incit, a+ungind in Infern, a fost indragit de 1roserpina. Venus
i s-a plins lui 2upiter. &donis ezita in alegerea uneia dintre ele 3indecizia Balantei4, iar 2upiter,
foarte plictisit, a pronuntat o sentinta de echili#ru si conciliere5 &donis urma sa petreaca sase
luni in Infern si sase luni cu Venus pe pamint, in paduri. &stfel, in &ntichitatea greaca toamna
se deplingea disparitia lui &donis si declinul vegetatiei, apoi se cele#ra, primavara, reinvierea
lui in momentul trecerii $oarelui in zodia !aurului. &cest cult special reunindu-i pe &frodita
si &donis s-a cele#rat mai intii la &tena si &matunta; mai tirziu a trecut si in &lexandria.
!otusi mitul zeitei !emis reprezinta atri#utele cele mai sigure ale semnului, in acord cu acea
confruntare dintre cer si pamint care il caracterizeaza. Intr-adevar, !emis, fiica 6eei si a lui
.ranus, --a avut drept frate pe ,ronos iar drept nepot pe eus. &cesta, aflat mereu in cautare
de noi concu#ine, a silit-o sa i se daruiasca. & avut mai intii trei fiice - 1acea, )chitatea si
"egea -, apoi a fost si mama Moirelor si a /relor. Vom regasi aici numeroase sim#oluri legate
de Balanta. &ceasta este, de altfel, unul din atri#utele zeitei !emis, 2ustitia, a carei chczasie
de impartialitate e faptul de-a fi legata la ochi. "egea reprezinta fidelitatea, 1acea,
sensi#ilitatea, iar )chitatea, exactitatea, toate calitati specifice ale Balantei. In ceea ce
priveste /rele, acestea sint inchipuite ca un cortegiu de fete tinere care se tin de mina,
executind un dans ritmat. )le deschid astfel portile in fata $oarelui la fiecare reinnoire a
anotim-purilor si in fiecare zori de zi.
,it despre Moire, 1arce la romani, se stic ca ele tin (in #alanta( toate destinele omenesti.
%esenele romane o arata pe &tropos, neinduratoare, cu un ochi atintit asupra horoscopului
tinut de sora ei "achesis, im#racata, cu o rochie presarata cu stele si aratind spre un cadran
solar purtind inscriptia /mnes uulnerant, uitima necat, adica (!oate ranesc, ultima ucide7(.
&stfel, la ora sta#ilita de horoscop, &tropos taia cu foarfecele ei mari firul vietii pe care il
torsese si depanase cea de-a treia sora, ,loto.
Vom mentiona succint faptul ca fa#ula a avut gri+a sa lege Balanta si de semnul precedent, de
vreme ce, in Fecioara, am vazut-o pe %emeter coplesindu-si cu daruri sotul muritor,
!riptolem, pe care il insarcinase sa raspindeasca printre oameni semintele si uneltele, intre
care si plugul. Il regasim mai tirziu pe !riptolem, devenit +udecator in Infem, tinind in miini o
#alanta. $-a spus, in legatura cu 8acul, ca una din cele patru stari ale constiintei este
(constiinta somnului profund(. /rientalii o situau in Balanta, ceea ce este in acord nu numai
cu fa#ula despre Venus eli#erindu-- pe &donis din Infern, dar si cu legenda lui 1s9che.
6asim aici o trezire, o constientizare pe care 1s9che 3sufletul4, eli#erata din somnul adinc al
mortii, este singura capa#ila s-o conceapa in unitatea ei. %e acurn inainte se deschide o lume
de senzatii su#tile, in care fiecare vi#ratie determina o reactie, si unde sufletul vigilent tre#uie
sa fie intotdeauna atent la echili#rul sau.
Venus i se plingea intr-o zi zeitei !emis de fiul ei )ros, care, spunea ea, raminea tot un copil.
!emis i-a aratat ca )ros nu se va dezvolta decit daca va avea un frate. &sa s-a nascut &nteros.
lar nevoia aceasta de compensatie este, de asemenea, reprezentativa pentru mitul Balantei.
.nii vad in numele lui &nteros o transpunere a iu#irii intr-un fel o notiune de antiiu#ire. in
realitate, el tre#uie interpretat ca o (reflectare a iu#irii( care s-ar putea numi (iu#irea de
celalalt( sau, mai degra#a, iu#irea pentru iu#ire.
)ros a fost insarcinat de Venus s-o loveasca pe cea pe care o considera o rivala cu sageata de
plum# sim#olizind distrugerea oricarei sperante. %ar 1s9che il cucereste si el renunta s-o mai
sageteze; amindoi se unesc intr-o nunta sacra savirsita in tene#re, deoarece el i-a interzis sa
caute sa-I vada si si-a luat, in acest scop, infatisare de sarpe. 8egasim aici un sim#ol al
Fecioarei, sarpele mercurian al cunoasterii unindu-se cu 1s9che 3curiozitatea sufletului4,
ramasa in intuneric. %ar ea, trezindu-se intr-o noapte, in timp ce iu#itul ei dormea 3emanatie
a acelor Mana4, a vrut sa-si satisfaca in sfirsit curiozitatea si a aprins o lampa. / picatura de
ulei incins s-a prelins pe mina lui )ros care a luat-o la fuga. 1s9che a implorat-o atunci pe
Venus sa-i ingaduie sa-- caute. &ceasta a fost miscata, dar i-a impus o incercare5 sa a+unga in
virful !urnului 3cunoasterii4 pe o scara a#rupta, povirnita, reprezentind ideaiul. %isperata ca
nu-- ga-seste pe )ros, 1s9che avea de gind sa se arunce din virf cind s-a auzit vocea !umului
care a sfatuit-o sa co#oare pe acelasi drum si sa se duca in Infern ca sa descopere acolo cutia
cu parfumuri a 1ersefonei. &stfel ea co#oara atenta sa-si mentina echili#rul si straduindu-se
sa nu se uite in +urul ei, ca sa nu cada in gol.
Implinindu-si misiunea si aducind cutia, dar mereu prada indoielii si curiozitatii, 1s9che n-a
mai respectat interdictia care i se impusese si a deschis cutia. Miresmele magice emanate din
ea au cufundat-o pe loc intr-un somn straniu si adinc din care nu a putut-o trezi decit )ros;
acesta a o#tinut chiar de la 2upiter primirea lui 1s9che in /limp. &ceasta imagine ne
aminteste ca sufletul unui nativ din Balanta s-ar lasa linistit prada somnului, numai ca sa nu
tre#uiasca sa lupte.