You are on page 1of 11

PROIECTAREA ŞI REALIZAREA 

CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII – 
MODALITATE DE OPTIMIZARE A PREDĂRII 
ŞI ÎNVĂŢĂRII LA BIOLOGIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: 
Lect. Drd. CÎRSTOIU JEANINA

ABSOLVENT:
PARASCHIVA I. CRENGUŢA CRISTINA 
( MARINESCU ) 
CUPRINS

Lucrarea de faţă este structurată pe patru capitole precedate de o scurtă 
introducere, precum şi de Motivaţia alegerii temei.

Astfel :

• Cap. I – Aspecte teoretice şi practice ale curriculum-ului la decizia şcolii

• Cap. II – Alegerea curriculum-ului la decizia şcolii

• Cap. III – C.D.Ş. la biologie

• Cap. IV – Concluzii
 
MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Provocarea în alegerea acestei teme a fost


reprezentată de afirmaţia unui elev al şcolii în care îmi
desfăşor activitatea : „ Opţionalul ne place pentru că nu
memorăm lecţii, pentru că învăţăm să cunoaştem
oamenii, să ne cunoaştem pe noi, să fim mai buni, mai
îngăduitori cu cei de lângă noi. Ne învaţă să comunicăm,
să înlăturăm barierele din comunicare, să ne spunem
părerea, să ştim să ne apreciem şi chiar să înţelegem că
nu întotdeauna avem dreptate. Ne învaţă să rezolvăm un
conflict, atunci când el apare si, mai ales, ne-a învăţat că
orice părere contează.” ( elev de la Şcoala Nr. 1
Şotânga, jud. Dâmboviţa )
OPŢIONAL LA NIVELUL MAI MULTOR ARII CURRICULARE

TIPUL OPŢIONALULUI: OPŢIONAL INTEGRAT
TEMA OPŢIONALULUI: „ GRĂDINA  MEA”
CLASA : a Va
NR. DE ORE: 36
DURATA: 1 AN
RITMICITATE: 1 ORĂ / SĂPTĂMÂNĂ
ARGUMENT
MOTO:
„ Treceam printre tigrii şi le aruncam garoafe,
Treceam printre jaguari şi le aruncam trandafiri,
Treceam printre leoparzi şi le aruncam crizanteme,
Iar ei cuprinşi de perplexitate mă lăsau să trec.”
GEO BOGZA – „ Treceam”
Încercăm să ne apropiem de sufletul sensibil al copilului. Declaraţia unui elev (absolvent) m-a
inspirat:
„ Am iubit această şcoală pentru atmosfera caldă pe care o avea. Relaţiile bune între profesori s-
au extins şi asupra noastră, a elevilor. Profesorii erau apropiaţi de noi, şi aşa am învăţat foarte
multe.”
Profesorul de Biologie şi profesorul de Educaţie tehnologică propun elevilor de clasa a Va care au
lucrat până acum doar cu învăţătorul, această relaţie complexă.
Acest opţional răspunde dorinţei părinţilor şi elevilor de a învăţa să iubească florile, să le cultive şi
să le îngrijească încă din anii copilăriei.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
La sfârşitul clasei a Va elevii vor fi capabili : Pe parcursul clasei a Va se recomandă următoarele
activităţi:

1.1. să recunoască şi să descrie particularităţile -observarea şi descrierea unor specii floricole studiate
mediului de viaţă, speciile de plante floricole din biobază, gospodărie şi din ecosistemele
studiate amenajate;
-observarea formei, mărimii, culorii speciilor floricole
studiate

1.2. să identifice ecologia speciilor floricole -evidenţierea factorilor de mediu şi modul de acţiune al
acestora asupra plantelor studiate;
-caracterizarea componentelor plantelor studiate faţă de
factorii de mediu

1.3. să analizeze elementele componente ale plantelor -observarea organelor plantei, tipuri de corole, tipuri de
floricole inflorescenţe, forme de frunze, marginea frunzei

1.4. să identifice speciile de plante floricole specifice -discuţii dirijate privind speciile de plante floricole din
zonei în care locuiesc zona geografică locuită
2.1. să utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii -alegerea materialelor necesare semănatului florilor
plantelor floricole ( gunoi, lădiţe, seminţe, plantatoare)
2.2. să realizeze activităţi, experimente practic- -sortarea seminţelor, tratarea, semănatul în lădiţe,
aplicative răsadniţe;
-dezinfectarea vaselor pentru repicatul răsadurilor;
-lucrări de îngrijire a răsadurilor;
-plantarea răsadurilor definitive în parcul şcolii

2.3. să analizeze produsele obţinute în urma aplicaţiilor -elaborarea unor reguli privind plantarea, creşterea şi
realizate şi să aplice concluziile rezultate îngrijirea plantelor floricole;
-asigurarea condiţiilor optime pentru îngrijirea plantelor
floricole din biobază, grădina proprie

3.1. să exerseze diverse surse de informare pentru -utilizarea albumelor, atlaselor, filmelor, dicţionarelor,
colectarea de date privind comportamentul plantelor determinatoarelor pentru caracterizarea speciilor
floricole floricole studiate
3.2. să formuleze corect rezultate şi concluzii obţinute -interpretarea datelor din grafice, scheme, desene care
pe baza informaţiilor provenite din diverse surse reprezintă influenţa factorilor de mediu asupra
referitoare la cerinţele plantelor şi cultivarea lor diverselor flori de grădină;
-elaborarea de referate, postere, pentru avertizarea
populaţiei asupra pericolelor dispariţiei unor specii

4.1. să rezolve situaţii problemă în cadrul activităţilor -îngrijirea zilnică a plantelor;


de îngrijire a florilor din biobază, gospodărie, natură -studiu de caz privind rolul omului în conservarea
speciilor de plante
4.2. să argumenteze avantajele tipurilor de -proiecte, postere, referate privind comportamentul
comportamente de apărare pentru supravieţuirea plantelor faţă de factorii de mediu
speciilor de plante
LISTA DE CONŢINUTURI
Tehnologiile de cultivare a florilor de grădină
Introducere : Florile, prietenele omului 1. Plante anuale pentru flori tăiate
Generalităţi cu privire la morfologia, biologia şi • Cârciumăreasa
ecologia speciilor • Begonia
• Morfologia plantei • Floarea de piatră
• Biologia speciilor floricole • Creasta cocoşului
• Ecologia speciilor floricole • Ochiul boului
– Lumina, izvorul vieţii plantelor • Petunia
2. Plante anuale volubile şi agăţătoare
– Şi plantele „ răcesc” • Zoreaua
– Cum să udăm plantele de cameră • Edera
– Aerul în viaţa plantelor 3. Plante bianuale
– Hrana după preferinţe • Panseaua
– Fantezie şi muncă • Părăluţa
Producerea răsadurilor de flori 4. Plante perene hemicriptofite
• Pregătirea solului pentru semănat • Bujorul
• • Crizantema
Sortarea, tratarea seminţelor pentru
semănat 5. Plante perene geofite
• • Crinul
Semănatul în lădiţe • Dalia
• Semănatul în răsadniţă • Gladiola
Tehnologiile de ingrijire a răsadurilor de flori • Laleaua
• Udatul răsadurilor • Zambila şi narcisa
• Îndepărtarea buruienilor Cultivarea răsadurilor în parcul şcolii
• Pregătirea materialelor necesare pentru • Lucrări de pregătire a solului în vederea
repicatul răsadurilor plantării definitive a răsadurilor
• Repicatul răsadurilor • Plantarea răsadurilor
• Îngrijirea florilor cultivate în parcul şcolii
Date tehnice privind înmulţirea prin seminţe a
unor flori cultivate în grădină
Îndex privind denumirea populară şi ştiinţifică a
celor mai răspândite plante floricole din
ţara noastră.
MODALITĂŢI DE EVALUARE  
• Probe orale, scrise şi practice
Observaţie: având în vedere valoarea aplicativă a cursului opţional, avaluarea va fi
reprezentată de probele practice bazate pe activităţi de investigare-experimentare şi
observaţii directe ale materialului biologic.

• Observarea sistematică a elevilor


Observaţie: se va face repartizarea sectoarelor din biobaza şcolii pe grupe de elevi care
vor primi sarcini precise pe tot parcursul anului şcolar. Ritmic voi urmări rezolvarea
sarcinilor pentru a putea regla eventualele disfuncţionalităţi care ar ameninţa realizarea
dezvoltării biobazei şcolii, obiectiv de care depind alte activităţi didactice, ca şi
continuitatea opţionalului în anul următor.
• Referate, postere, proiecte  

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ  
1. I. Roventa – Plante floricole perene de parcuri şi grădini, Editura Agrosilvică
Bucureşti
2. El. Petria , El. Mantu – Să cultivăm plante în clasă şi acasă, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1969
3. Ing. Şt. Bălănescu, Ing. N. Lupşa – Ghidul grădinaruluiamator, Editura Ceres
Bucureşti, 1977
4. Alexandrina Amăriuţei – Păstrarea florilor tăiate, Editura Ceres, 1987
EFICIENŢA APLICĂRII ÎN ŞCOALĂ A OPŢIONALULUI INTEGRAT „ GRĂDINA MEA”

Datorită tematicii complexe a acestui opţional, începând cu generalităţi cu privire la morfologia,


biologia şi ecologia speciilor floricole, continuând cu producerea şi îngrijirea răsadurilor de flori şi
finalizând cu tehnologii de cultivare a răsadurilor în parcul şcolii, se poate eficientiza caracterul
aplicativ al acestuia.
Astfel, se pot ornamenta spaţiile verzi din curtea şcolii (grădina, aleile, peluza). În cadrul acestora
florile pot fi grupate şi aranjate în diferite moduri, dintre care cele mai practice sunt:
Bordura multicoloră care poate fi plasată de-a lungul aleilor care duc către cele două intrări
(principală şi secundară) în şcoală.spaţiul existent permite amenajarea unor fâşii late de 1-3
m, ocupate cu plante de la diferite specii.
Într-o astfel de amenajare se folosesc cu deosebire florile perene. Cele anuale şi bianuale
pot servi numai pentru umplerea golurilor lăsate de unele plante perene care intră în repaus pe
perioada de vară sau se dgarnisesc parţial de frunze şi flori.
La realizarea unei borduri mixte se va ţine seama de înălţimea plantelor, diametrul tufei,
culoarea florilor şi frunzelor, epoca şi durata înfloririi, cerinţele faţă de factorii de mediu.
Amenajarea unei borduri mixte necesită cunoaşterea plantelor sub toate aspectele (însuşiri
decorative, cerinţe faţă de factorii de mediu, etc).
Acest mod de aranjare oferă următoarele avantaje:
-asigură un decor cu flori variate ca formă şi culoare din primăvară până toamna;
-permite să se rupă o parte din flori fără a distruge decorul de ansamblu;
-necesită puţine îngrijiri;
Pata florală poate fi plasată pe peluza de iarbă din curtea şcolii. Este o porţiune
de teren cu contur sinuos plantată cu flori de la o singură specie.
Pentru amenajarea petelor florale se folosesc specii din toate categoriile ca durată de viaţă
(anuale, bienale, vivace).
Rondul este suprafaţa de teren de formă circulară sau eliptică, care poate fi
plasată în faţa clădirii şcolii.
Amenajarea rondului se face de două ori pe an: pentru sezonul de primăvară şi pentru cel de
vară-toamnă.
Florile folosite, cu deosebire, sunt cele bianuale pentru decorul de primăvară, la care se pot
adăuga o serie de bulboase (laleaua, narcisa,etc) şi speciile anuale pentru decorul de vară-toamnă.
Aşezarea în grup sau solitar constituie alte modalităţi de utilizare a florilor în
grădina şcolii.

O altă finalitate a acestui curs opţional o constituie plantarea bulboaselor în ghivece, în


condiţii de laborator, şi obţinerea de plante înflorite în preajma zilei de 8 Martie, ocazie cu care
elevii pot oferi ghivece cu flori cadrelor didactice, gest care poartă atât însemnele muncii lor cât şi
recunoştinţă faţă de cei care contribuie la educaţia lor.
BENEFICIILE ÎNVĂŢĂRII PENTRU ELEVI PRIN PARCURGEREA OPŢIONALULUI 
INTEGRAT CU TEMA „ GRĂDINA MEA”: 

REZULTATE PE PLAN PERSONAL: IMPACTUL CURSULUI OPŢIONAL


-un sentiment de utilitate, eficacitate, „GRĂDINA MEA”
formarea identităţii personale, dezvoltare
spirituală şi morală;
• Schimbă modul de gândire şi percepţie al
-dezvoltarea abilităţii de colaborare,
leadership şi comunicare; profesorilor care se implică în realizarea
-învăţarea prin activităţi practice are un efect acestui curs, legat de actul educaţional din
pozitiv asupra însuşirii disciplinei şi interiorul şi din exteriorul şcolii;
îmbunătăţeşte abilitatea elevilor de a aplica • Copiii ar avea conştiinţa că trebuie să facă
cele învăţate în „lumea reală”; ceva pentru şcoala lor şi ar deveni mândri
-o înţelegere mai complexă şi abilităţi că învaţă acolo;
îmbunătăţite de a rezolva probleme, de a •
identifica soluţii, cu alte cuvinte, dezvoltare Elevii vor avea curajul de a lua atitudine faţă
cognitivă. de unele aspecte din şcoală;
REZULTATE PE PLAN SOCIAL • Calitatea relaţiilor dintre cei implicaţi în actul
-dezvoltarea sentimentului de responsabilitate educaţional se va îmbunătăţi, atât la nivel
socială şi a abilităţilor de cetăţenie activă; intern, cât şi extern (în afara şcolii);
-combaterea stereotipurilor; • Elevii vor căpăta încredere în ei, ar deveni
-efect pozitiv asupra angajamentului faţă de importanţi în şcoală – lucru posibil ca
sarcinile de lucru; urmare a organizării unor activităţi în care
-activităţile de învăţare exersate în şcoală se să fie văzuţi de ceilalţi elevi ai şcolii;
leagă de implicarea în viaţa comunităţii după • Se va contura ideea şi dorinţa, pentru unii
părăsirea şcolii.
PLANURI DE CARIERĂ copii, de a fi lideri;
-învăţarea prin activităţi practice contribuie la • Elevii vor deveni modele pentru ceilalţi elevi
schiţarea sau consolidarea planurilor de din şcoală – vor fi mult mai organizaţi şi
carieră ale elevilor responsabili în ceea ce fac.