COMPONENTE DE DESIGN SI REALIZARE IN CERCETAREA SOCIOLOGICA

Cercetarea sociologica, in sens larg semnifica obtinerea si prelucrarea informatiilor

obiectiv verificate, in vederea construirii explicatiilor stiintifice ale faptelor, fenomenelor,
proceselor sociale.
In cercetarea sociologica se face distinctia dintre cercetarea teoretica si cea empirica:
Cercetarea sociologic empirica (bazata numai pe experienta) presupune observarea directa a
realitatii, aplicarea unor metode si tehnici specifice de colectare a informatiilor (ancheta,
experimentul, chestionarul etc.), de prelucrare a lor (corelatii, teste de semnificatie statistica
etc.). Cand cercetarea empirica (concreta sau de teren) are un caracter preliminar, explorator
sau are o amploare sau o profunzime mai reduse se vorbeste de investigatie sociologica.
Ancheta sociologica se particularizeaza in universul cercetarii sociologice concrete
prin aceea ca utilizeaza cu precadere chestionarul si interviul pentru colectarea informatiilor.
Sondajul de opinie publica este un tip de cercetare ce se bazeaza pe modalitati
interogative de colectare a informatiilor, pe tehnici de esantionare si are ca nota diferentiala
restrangerea ariei de cunoastere la opinia publica.
Medota este ansamblul de procedee si tehnici folosite in activitatea de cercetare
stiintifica. In sociologie, inclusiv in sociologia medicala, se folosesc trei perspective
metodologice complementare:
a) perspectiva pozitivista, care pune accentul pe studiul cauzelor fenomenelor socio-medicale
b) perspectiva fenomenologica sau interpretativa, care este centrata pe dezvaluirea sensului
actelor socio-medicale
c) perspectiva critica, care pune accentul pe studiul structurilor sociale opresive, al
inegalitatilor sociale in explorarea dinamicii vietii socio-medicale.
!ociologia este o stiinta caracterizata prin obiectivitate, generalitate, functie
explicativa si predictiva, intemeiata pe verificarea sau respingerea empirica (experimentala) a
rezultatelor sale.
!ociologia, in calitate de stiinta sociala structurata si specializata, detine (asemanator
cu medicina) un set de norme etice, un cod al cercetarii sociologice elaborat in ultimele
decenii.
"biectul de cercetare al sociologiei il constituie:
- #ctiunile sociale (munca, educatia, socializarea, asistenta sociala, asistenta sanitara,
ingri$irile medicale, diagnosticul medical etc.)
- Institutiile sociale (scoala, familia, biserica, spitalul, centrele de sanatate, sistemul
medical, policlinicile)
%
- &rupurile sociale (grupuri de prieteni, clase sociale, enoriasii unei biserici, pacientii,
somerii, grupurile sociale dezavanta$ate, medicii, asistentii, profesorii etc)
- Comunitatii teritoriale (sat, oras, cartier, tara).
Cercetarea sociologica este altceva decat reproducerea opiniilor si pre$udecatilor noastre
sociale. 'a sustine, argumenteaza, respinge, organizeaza sau produce teorii, ipoteze si
argumente care contrazic nu doar propriile noastre convingeri, ci pot contrazice si convingeri
ale societatii in general.
Etapele cercetarii sociologice au urmatoarea succesiune:
1Operatiunea conceptelor este procesul prin care specificam precis ce intelegem cand
folosim anumiti termeni, concepte. "perationalizarea conceptelor presupune urmatoarea
secventa de activitati:
- definirea conceptelor din punct de vedere teoretic
- meditatia asupra diferitelor aspecte ale conceptului si descompunerea lui in
dimensiuni care acopera sensul conceptului investigat
- elaborarea diferitilor indicatori ai fiecarei dimensiuni
- selectarea unuia sau mai multor indicatori pentru fiecare dimensiune
- elaborarea de intrebari adecvate pentru a culege cu a$utorul lor informatii
pertinente despre fiecare indicator acestea sunt !aria"ilele care pot fi
in#epen#ente sau #epen#ente.
$Sta"ilirea ipote%elor #e lucru raspunde in fond la intrebarea: ce fel de relatii si aspecte se
cerceteaza(
#legerea metodelor si tehnicilor de investigatie cele mai adecvate din evantaiul larg
existent in sociologia de azi, si anume:
- Observatia propriu-zisa poate fi exterioara, nedistorsionata, in care cercetatorul nu
se implica in viata comunitatii studiate si coparticipanta, in care cercetatorul se
implica efectiv ) cognitiv, afectiv si pragmatic in viata grupului cercetat.
- Interviul, ca dialog fata-n fata cu subiectul investigat, se realizeaza cu a$utorul unui
ghid de interviu de catre operatorul de interviu sau prin telefon.
- Ancheta, ce foloseste drept instrument de cercetare c&estionarul #ncheta poate fi
directa, cand chestionarul este completat de catre sau in prezenta operatorului de
ancheta, si indirecta ) autocompletarea chestionarului de catre subiect ) atunci
cand poate fi trimis si retrurnat prin posta. #nchetele pot fi factuale, de opinie si de
cunostinte.
- Analiza documentelor sau analiza secundara a datelor inregistrate si biografii,
documente personale sau institutionale, statistici oficiale, arhive publice etc.
*
- Experimentul social, dificil de realizat in sociologie, mai raspandit in psihologie si
psihologie sociala.
- Analiza de continut, pentru desprinderea continutului tematic dominant prezent in
materiale scrise cum sunt : carti, reviste, cantece, cuvantari, scrisori, legi etc.
- Analize de caz si studii de caz controlate.
'Constructia instrumentelor #e cercetare folosite in sociologia medicala sunt: chestionarul
si interviul. In alcatuirea lor trebuie indeplinite doua cerinte ma$ore: fidelitatea si validitatea.
- Fidelitatea reprezinta capacitatea de a reproduce in mod constient anumite insusiri
constante ale domeniului studiat. +idelitatea inseamna ca un anumit instrument de
masurare, aplicat in mod repetat, la acelasi obiect, va da aceleasi rezultate de
fiecare data. ,n instrument de cercetate da rezultate concordante chiar daca
respectivul instrument (chestionar, interviu) este folosit de catre diferiti cercetatori.
- aliditatea desemneaza capacitatea instrumentului de masurare de a dezvalui
cercetatorului ceea ce urmareste sa obtina din cercetare. -rin validitate se poate
intelege precizia cu care datele empirice masoara dimensiunile conceptului
cercetat. .aliditatea reprezinta gradul in care un instrument de masurare sau o scala
reflecta cu adevarat fenomenul studiat. .aliditatea poate fi analizata pe doua
planuri: validitate externa, care presupune adecvarea instrumentului de cercetare la
obiectul cercetat si validitatea interna, ce desemneaza fidelitatea informatiilor
furnizare de instrument.
( )ia"ilitatea (siguranta) anchetelor depinde in mod decisiv de fiabilitatea instrumentului de
cercetare ) chestionarul.
* Delimitarea uni!ersului #e stu#iu si a esantionului. 'santionul este o colectie de
elemente (persoane, organizatii) din populatie, astfel alese incat datele culese sa prezinte
inferente, generalizari asupra intregii populatii. 'santionul se foloseste atunci cand populatia
studiata este extinsa si nu este nici posibil, nici necesar, nici eficient sa studieze in totalitate.
,n esantion reprezentativ este o colectie de cazuri din populatia investigata, care din
punct de vedere statistic este tipica pentru populatia respectiva.
+ Organi%area acti!itatii practice #e cercetare, in cuprinsul careia se planifica desfasurarea
in timp a studiului, se procedeaza la planificarea, procurarea si distribuirea mi$loacelor
materiale, se stabileste ce face fiecare membru al echipei de cercetare.
, Initierea si reali%area stu#iului - pilot, care este un fel de repetitie generala a cercetarii, in
cursul careia se testeaza validitatea si fidelitatea instrumentelor de culegere a datelor, are loc
familiarizarea operatorilor cu instrumentele si cu munca de teren. /e asemenea, se urmareste
si obtinerea de sugestii pentru prelucrarea datelor.
0
. Culegerea #atelor se realizeaza de catre cercetator cu a$utorul metodelor, tehnicilor si
instrumentelor de cercetare aplicate populatiei selectate in esantion (interviu, observatii,
completarea chestionarelor, analiza secundara a datelor etc.). Culegerea datelor inseamna o
masurare a unor variabile empirice stabilite prin procesul de operationalizare a conceptelor.
-entru ca cercetarea sa fie eficienta, datele trebuie sa fie fiabile (sigure) si valide
(valabile). " masurare fiabila se caracterizeaza prin acuratete, adica precizie si lipsa de
distorsionare sistematica.
/ )actori #e !ariatie a #atelor culese - precizia masurarii depinde de variatia intamplatoare
a datelor in $urul unui punct fix, variatia sa in $urul mediei.
TE0NICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA
O"ser!atia sociologica
"bservatia stiintifica este o metoda generala de cunoastere utilizata in toate stiintele si
ea consta in cercetarea sistematica a realitatii ce face obiectul fiecarei stiinte. "bservatia
stiintifica se deosebeste de observatia obisnuita prin urmatoarele:
- se realizeaza pe baza unei anumite ipoteze explicative
- se desfasoara pe baza unui plan riguros conceput
- are un caracter sistematic.
"bservatia presupune contactul nemi$locit al cercetatorului in realitatea investigata si
ea consta in urmarirea acestor realitati cu a$utorul organelor de simt. !i in sociologie este
practica observatia stiintifica ce se realizeaza in * forme: ca observatie indirecta si ca
observatie directa.
"bservatia directa reprezinta observatia propriu-zisa care se poate desfasura la randul
ei tot sub * forme: ca observatie externa si ca observatie interna.
"bservatia din exterior se realizeaza atunci cand cercetatorul nu se integreaza in viata
comunitatii cercetate, situandu-se pe pozitia observatorului de afara. 'l urmareste atent ceea
ce se intampla dar nu intervine in niciun fel in desfasurarea realitatilor observate.
In cazul observatiei din interior cercetatorul se integreaza in grupul social investigat,
participand la activitatile acestuia. #ceasta forma de observatie presupune stabilirea unor
relatii de conlucrare dintre cercetator si membrii grupului social si succesul ei este conditionat
de respectarea mai multor conditii.
Mai intai, cercetatorul sa nu caute sa iasa in relief in cadrul actiunilor la care participa,
ci sa se straduiasca sa fie asemenea tuturor membrilor comunitatii. -rocedand astfel el castiga
increderea grupului social investigat care nu va manifesta nicio retinere fata de persoana
1
cercetatorului, comportandu-se in mod firesc si atunci cercetatorul poate sa surprinda
realitatea asa cum este ea.
#cest fel de observatie a fost realizat pe scara larga in 2omania in perioada interbelica
de catre !coala Monografica de la 3ucuresti condusa de /umitru &usti. Cercetarea pe baza
observatiei participative este foarte eficienta dar in acelasi timp si foarte costisitoare. /e
asemenea, ea prezinta si riscul ca participarea cercetatorului la viata comunitatii sa devina atat
de puternica incat acesta sa stearga spiritul de obiectivitate stiintifica si sa adopte pozitia de
partizanat fata de fenomenele observate. !arcina cercetatorului trebuie sa ramana aceea de a
consemna ceea ce observa si nu de a lua pozitii pro sau contra in legatura cu cele observate.
Anc&eta sociologica
#ceasta reprezinta o tehnica de cercetare specifica sociologiei si se realizeaza cu
precadere cu a$utorul chestionarului sociologic si al interviului. #ncheta sociologica are ca
scop cunoasterea realitatii faptice din diverse domenii ale socialului precum si a opiniilor si
atitudinilor membrilor diferitelor grupuri sociale. -e baza cunoasterii acestor * elemente,
ancheta sociologica poate previziona asupra comportamentului de viitor al respectivelor
grupuri.
C&estionarul sociologic
'ste instrumentul cel mai utilizat in ancheta sociologica si el consta dintr-un set de
intrebari formulate in scris si ordonate in mod logic, care se refera la anumite aspecte ale vietii
sociale. Calitatea cercetarii realizate cu a$utorul chestionarului depinde in primul rand de
calitatea intrebarilor acestuia, sociologii apreciind ca ancheta nu poate fi mai buna decat
intrebarile continute de chestionar.
In elaborarea chestionarului sociologic se procedeaza in felul urmator: mai intai se
stabileste tema investigatiei, dupa care se vor identifica aspectele ce decurg din aceasta tema
si se va fixa locul fiecaruia in cadrul domeniului investigat. In functie de aspectele urmarite se
vor formula intrebari clare si precise, se va proceda apoi la ordonarea logica a intrebarilor
formulate. "data intocmit, chestionarul va fi administrat unui numar redus de persoane pentru
a raspunde la intrebarile pe care le contine.
/in analiza raspunsurilor date cercetatorul poate sa-si dea seama daca intrebarile sunt
intelese de catre cei ce urmeaza sa raspunda, daca sunt clar formulate si daca pe baza lor se
pot obtine raspunsuri concludente. -e baza concluziilor desprinse in urma pretestarii se
procedeaza la imbunatatirea chestionarului.
In elaborarea oricarui tip de chestionar, cercetatorul trebuie sa tina seama de nivelul de
pregatire a celor ce urmeaza sa raspunda, de maniera in care se poate trezi interesul
4
respondentilor pentru a completa chestionarul precum si de conditiile de coerenta logica,
claritate si inteligibilitate.
Importanta este apoi si dimensiunea chestionarului, deoarece de aceasta va depinde
timpul necesar pentru completarea lui. 'xperienta acumulata pana in prezent de cercetarea
realizata pe baza de chestionar evidentiaza ca timpul destinat completarii sale depinde in
primul rand de impre$urarile in care se administreaza chestionarul.
#stfel chestionarele inmanate in magazin, pe strada, la iesirea din centrul de votare nu
trebuie sa necesite pentru completare un interval de 4-%5 minute. #celasi interval de timp va fi
respectat si in cazul chestionarelor la care se solicita raspunsul prin telefon. /aca chestionarul
se administreaza la domiciliu sau la locul de munca al respondentilor, atunci el poate fi
dimensionat pentru a putea fi completat intre 05 si 65 de minute, dar in niciun caz nu va trebui
sa depaseasca termenul de 65 de minute.
Corectitudinea informatiilor colectate cu a$utorul chestionarului este conditionata de
modul in care sunt abordati viitorii respondenti, de increderea pe care o inspira operatorul care
administreaza chestionarul si de abilitatile de comunicare ale acestuia. Cei abordati pentru a
completa chestionarul vor reactiona negativ daca persoana operatorului nu inspira incredere
sau daca acesta nu stie cum sa li se adreseze.
Intervine apoi seriozitatea operatorului caruia ii este interzis sa administreze
chestionarul altor persoane decat celor care sunt incluse in esantion. -entru sporirea sanselor
de completare a chestionarului de catre toti cei carora le este destinat, se presupune ca
chestionarul sa reprezinte interes si aceasta conditie va fi indeplinita atat prin natura temei
investigate cat si prin maniera de formulare a intrebarilor.
'xperienta arata ca chiar chestionarele mai extinse sunt completate integral daca
prezinta interes pentru respondenti. Intrebarile unui chestionar se deosebesc dupa mai multe
criterii:
a) dupa rolul pe care il au in cadrul chestionarului se intalnesc urmatoarele tipuri de
intrebari:
- intrebari introductive menite sa formalizeze respondentul cu subiectul
investigatiei, sa trezeasca interesul acestuia
- intrebari de trecere spre continutul propriu-zis al chestionarului
- intrebari filtru care nu permit trecerea la intrebarile urmatoare daca nu s-a
raspuns la intrebarea anterioara
- intrebari bifurcate care directioneaza spre intrebarile urmatoare in functie de
raspunsul dat la aceasta intrebare
- intrebari de control cu rolul de a verifica daca respondentul a inteles sensul
intrebarilor anterioare si daca raspunsurile date pana atunci sunt sincere
6
- intrebari de identificare prin care se cere respondentului sa mentioneze sexul,
varsta, studiile, zona de domiciliu pentru a stabili grupul social carui ii apartine respectivul
respondent.
#semenea intrebari se plaseaza intotdeauna la sfarsitul chestionarului explicandu-se
totodata ratiunea introducerilor pentru a evita suspiciunile celui care completeaza
chestionarul.
b) dupa forma intrebarilor si posibilitatile de raspuns se impart in:
- intrebari standard sau inchise (da, nu, nu stiu sau foarte mult, putin, forte
putin, deloc)
- intrebari care contin raspunsuri posibile
- intrebari deschise care dau posibilitatea respondentului sa formuleze el insusi
raspunsul si sa dea propriile explicatii.
Cat priveste clasificarea chestionarelor, acestea se disting in functie de continutul
informatiilor vizate in chestionare de date factuale si chestionare de opinie. -rimele se mai
numesc si chestionare administrative si ele sunt lansate de catre institutiile administrative
publice pentru cunoasterea diferitelor realitati sociale (structura populatiei, varste, sexe,
profesii, avere, nivelul de pregatire, etc.). ,n astfel de chestionar il reprezinta cel administrat
cu prile$ul recensamantului populatiei. Cele mai folosite chestionare administrative sunt
chestionarele statistice cu a$utorul carora se colecteaza de catre institutul central de statistica
toate informatiile privitoare la viata economica, culturala, politica, religioasa, etc.
Chestionarele de opinie au ca scop cunoasterea opiniilor si atitudinilor respondentilor
fata de anumite realitati sociale iar prin intermediul lor si cunoasterea realitatilor la care se
refera aceste opinii.
In cazul chestionarului de opinii reusita anchetei desfasurate cu a$utorul acestora este
conditionata decisiv de modul in care se realizeaza esantionarea si de caracterul reprezentativ
al esantionului.
-rin esantion se intelege grupul de persoane selectat pentru a raspunde la chestionar.
In raport cu numarul populatiei investigate esantionul este de dimensiuni foarte mici, dar
acesta nu reprezinta un obstacol in calea obtinerii unor informatii foarte corecte.
Chestionarul este cel mai ieftin mi$loc de investigare sociala si cu a$utorul lui se pot
recolta si prelucra intr-un interval relativ mic de timp informatii dintre cele mai diverse si
intr-un volum foarte mare. -entru administrarea chestionarului nu este necesara intotdeauna
deplasarea operatorului la domiciliul sau locul de munca al respondentului, in prezent
folosindu-se chestionarele trimise prin posta sau publicatii in ziare.
7
Corectitudinea informatiilor dobandite pe baza chestionarului este asigurata daca se
respecta conditiile privitoare la calitatea intrebarilor, la selectarea esantioanelor, la modul de
lucru al operatorilor cu respondentii.
Inter!iul
2eprezinta o modalitate de investigare sociologica asemanatoare cu chestionarul, in
sensul ca se realizeaza tot pe baza de intrebari, dar se deosebeste de chestionar prin forma
orala de adresare a intrebarilor si de formularea raspunsurilor.
Interviurile se impart in * categorii:
a) interviuri formale - se realizeaza pe baza unei liste de intrebari, comunicata din
timp celui intervievat dupa care are loc intalnirea dintre acesta si persoana care ii ia
interviul, el raspunzand oral la intrebarile care ii sunt adresate de catre
intervievator. #ceasta forma se foloseste indeosebi in cadrul personalului cu functii
publice importante.
b) Interviuri informale ) se realizeaza pe baza intrebarilor pe care cel care ia interviul
le adreseaza in momentul intalnirii cu cel intervievat, dandu-se impresia ca
asemenea intrebari ar fi fost concepute chiar in momentul respectiv. In realitate
intervievatorul are stabilite din timp intrebarile pe care le va adresa, dar maniera in
care le formuleaza da impresia de spontanietate.
Interviul prezinta fata de chestionar o serie de avanta$e si anume:
a) caracterul mult mai flexibil al intrebarilor, in sensul ca aceeasi intrebare
poate fi reluata daca nu a fost inteleasa de catre intervievat sau daca nu s-a
obtinut un raspuns multumitor
b) este asigurata posibilitatea de a se obtine raspunsuri la toate intrebarile ce
sunt adresate intervievatului
c) se ofera si posibilitatea extinderii intrebarilor.
In acelasi timp interviul va prezenta si o serie de dezavanta$e si anume:
a) este mai costisitor decat chestionarul
b) exista riscul incadrarii conditiilor anonimatului celui investigat
c) exista si posibilitatea deturnarii sensului informatiei obtinute prin interviu.
8