DIGESTIA reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin

care alimentele sunt transformate in compusi suficient de simpli care sunt

absorbiti.
FIZIOLOGIA DIGESTIEI
Digestia bucala - ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin
care alimentele sunt transformate in bol alimentar.
Masticatia
- prin care se realizeaza
- prelucrarea mecanica (faramitarea) a alimentelor
- impregnarea alimentelor cu saliva
- se initiaza digestia chimica
Ansamblul de procese care conduc la formarea bolului alimentar
(fragmentarea alimentelor creste suprafata de contact
cu enzimele salivare)
Este primul act motor digestiv
Se declanseaza:
- voluntar si / sau
- reflex (cand alimentele stimuleaza
receptorii din cavitatea bucala)
Participa la masticatie:
- mandibula
( prin miscari complexe generate de activitatea unor muschi)
- dintii
- apucare (cu incisivii )
- zdrobire ( cu premolarii)
- faramitare marunta (cu molarii)
- musculatura oro-faciala
(inchide orificiul bucal, retine alimentele )
- limba (introduce alimentele intre arcade, le amesteca cu saliva)
Zona receptoare
(din cavitatea bucala)
Muschi masticatori
limba
V
VII,IX
Cortex act reflex partial conditionat
V
Reglarea masticatiei
centrii bulbo-pontini
care coordoneaza
masticatia
DEGLUTITIA
Definitie: proces prin care continutul cavitatii bucale (bolul alimentar)
trece din CB
faringe,esofag
stomac
- este o functie permanenta (5oo /3000/zi)
- se desfasoara:
- in perioade digestive (200)
interdigestive
- stare de veghe / somn
-durata-cateva secunde
- desfasurare- 3 timpi:
- bucal
-faringian
-esofagian
TIMPUL BUCAL (0,2 0,3 sec)
1,2 sec in functie de continut
- se poate declansa sau / si opri voluntar
-este initiat: voluntar / reflex
- realizare: prin miscari coordonate ale limbii, obrajilor, palatului moale, mandibulei
- consta in colectarea continutului bucal pe fata dorsala a limbii urmata de impingerea
bolului din gura in faringe prin contractia musculaturii si a plaseului bucal
TIMPUL FARINGIAN ( 1 sec) - involuntar
Bolul alimentar patrunde in faringe prin miscari peristaltice ajunge in esofag
- Este un timp complex deoarece:
- trebuie inchise comunicarile cu fosele nazale
laringele
Cum se impiedica trecerea bolului ajuns in faringe,pe alte trasee?
1. Bolul alimentar nu se intoarce in cavitatea bucala (istmul buco-faringian se ingusteaza)
2. Alimentele nu patrund in fosele nazale (contractia m.valului palatin)
3. Bolul nu patrunde in laringe (ridicarea larigelui, epiglota inchide glota)
TIMPUL ESOFAGIAN
- involuntar
-consta in deplasarea bolului alimentar prin miscari peristaltice de-a lungul esofagului
pana la cardia
REGLAREA DEGLUTITIEI Ccoordonare a activitatii motorii care
asigura progresiunea bolului alimentar
Mecanism reflex
Zona receptoare
- fata post.a limbii:mecano-,termo-,chemoreceptori
- zona Wassilieff: pilieri anteriori si posteriori
peretele superior al faringelui
V,IX,X
Centri bulbari si pontini Conexiuni cu centrii respiratori
Musculatura efectoare
Conexiuni cu
centrii masticatiei
(activitate inhibitie
reciproca)
SECRETIA SALIVARA
Saliva = amestec al produsului de secretie al
sublinguale ( 5%,mucoasa)
glandelor salivare submaxilare ( 70%,mixta)
parotide (25%,seroasa)
glande salivare - accesorii - diseminate in mucoasa bucala
Saliva - roluri
- in digestie
- solvent stimuleaza mugurii gustativi
- curatire mecanica a cavitatii bucale
- mentine umiditatea cavitatii bucale
permite vorbirea articulata
- rol antiseptic al cavitatii bucale
(lizozim, Ig.A secretor)
- cantitate 1 / 1,5 l / 24 ore
-debitul secretor variabil in functie de
-varsta creste pana la 20 de ani
scade pana la 40 de ani
se mentine constanta
-perioadele digestive
- tipul de aliment
-starea de hidratare a organismului
- factori nervosi : agitatie,teama stari depresive
CARACTERISTICI ale salivei
Proprietati fizico chimice ale salivei
Lichid incolor ,filant opalescent ,fara miros
hipoton(fata de plasma)
Reactie usor acida mentinuta de catre sistemele
tampon salivare:bicarbonati, fosfati
proteine, mucina
-conditii pentru activitate enzimatica
- mentinerea ionilor in solutie
- mentinerea integritatii structurilor locale
pH < 6,5 carii dentare
Ph alcalinprecipitarea sarurilor de calciu calculi salivari(sialoliti)
tartru dentar
COMPOZITIA SALIVEI
- APA 99,4%
-rezidu uscat 0,6%
0,2 substante organice: Na, K, Mg, bicarbonati,fosfati,F etc.
0,4 substante organice:
azotate proteine-enzime
neproteice uree(in afectiuni renale)
acid uric
creatinina
sulfocianat(fumatori)
neazotate - glucoza
Antigene din grup A,B,O
Enzime din saliva
Amilaza salivara ( ptialina )
- activa la pH 6,9
REGLAREA SECRETIEI SALIVARE reflex
conditionata / neconditionata
Receptori
Cavitate bucala: Inafara cavitatii bucale:
-gustativi - articulatia temporo-mandibulara
- mecano- - muschii masticatori
-termo- - mucoasa esofagiana,gastrica
-algoreceptori -receptori inafara tubului digestiv
VII, IX, X
parotida
Gl .sublinguala,
submaxilara
IX
VII
Nucleu salivator superior
Nucleu salivator inferior
DIGESTIA GASTRICA
DIGESTIA GASTRICA
Rolul stomacului:
- rezervor
- functie secretorie
- sediu transformari fizico-chimice
Functia secretorie producere de suc gastric
( de catre glandele gastrice)
Definitie: ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care
bolul alimentar este transformat in chim gastric.
Caracteristici:
-lichid incolor, limpede sau opalescent
( in functie de continutul in mucus)
pH foarte acid 1,5 -2,5
Compozitie
99% - apa
1% - substante organice(enzime , mucus )
- substante anorganice HCl
cloruri de Na, K
- fosfati de Ca , Mg
Rolul HCl :
- activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric
- actioneaza pe proteinele alimentare le face mai usor digerabile
- stimuleaza evacuarea gastrica
- actiune antiseptica (opreste dezvoltarea germenilor introdusi in stomac
PEPSINA - enzima proteolitica
- actioneaza la pH < 3
- este o endopeptidaza
- se secreta sub forma inactiva (pepsinogen)
pepsina
pepsinogen
pepsina
HCl
Rol:
- scindeaza proteinele in peptide
Factorul intrinsec Castle
- secretat de catre celulele parietale
- necesar pentru absorbtia vitaminei B12
( carenta anemie pernicioasa,Biermer)
MUCUSUL GASTRIC
- mucoproteina
- secretat de celule pozitionate la
coletul glandei
- se asociaza cu o secretie alcalina
La nivelul celulelor cu mucus
pH-ul = 7
- protejeaza stomacul de aciditate
( se opune difuzarii secretiei acide
si proteolitice catre celulele gastrice)
Activitatea motorie a stomacului
- este continu, dar difer ca intensitate la nivelul fornixului si corpului gastric ( rol de
rezervor functional al stomacului), n comparatie cu regiunea piloric ( rol de amestec si
evacuare gastric).
Regiunea proximala (fundus si 1/3 din corp) se relaxeaza pe masura ce are loc
umplerea gastrica (relaxare receptiva), iar portiunea distala (restul) prezinta unde
peristaltice care amesteca continutul cu sucul gastric. Dac intensitatea contractiei este
mare si rezistenta sfincterului piloric este nvins, unda peristaltic va propulsa spre
duoden 1-3 ml de chim gastric.
Evacuarea gastric
este complet dup 6 -7 ore de la
ingestia alimentelor.
particulele sunt eliminate cu o intarziere
de 15-20 min fata de lichide;
solidele digestive (carne, ou) parasesc
stomacul in 1 ora de la ingestia lor;
REGLAREA SECRETIEI GASTRICE
Faza cefalica psihica
Stimuli
Miros,gust
Centrul gastro-secretor
bulbar
Nerv vag
Celule parietale secretie acida
(cantitate redusa)
Celule G gastrina
+
Faza gastrica
Alimentele patrunse in stomac
Stimuleaza receptorii
- de distensie
-
- chemoreceptoriidin mucoasa gastrica
Secretie de aceticolina
-- Secretie abundenta de HCl si pepsinogen pepsina
-- contractii puternice ale musculaturii gastrice
In stomac exista un mecanism care previne excesul de secretie acida.
Daca pH-ul din stomac < 2 motilitatea si secretia sunt suspendate temporar
n. X
Simuleaza celulele G si celulele parietale
Faza intestinala
chimul patrunde in duoden
nu mai este necesara secretia gastrica
secretia gastrica este inhibata
-Reduc stimularea parasimpatica asupra glandelor gastrice(mecanism nervos )
-Dezvolta reflexe locale care reduc secretia gastrica ( prin neuronii din peretele
intestinal )
-Determina eliberarea unor hormoni care reduc secretia
- secretina
- peptid inhibitor gastric( GIP )
- colecistokinina (CCK )
Lipidele si pH acid :
Intestinul subtire
Segmente:
- duoden
- jejun
- ileon
-Sediul digestiei propriu zise: sucului pancreatic
- digestie chimica = actiunea combinata a bilei
sucului intestinal
- absorbtie( pana la valvula ileo-cecala absorbtie 90%)

Sucul pancreatic
- lichid incolor,inodor
- alcalin pH 9-8,3
Compozitie:
1. Substante anorganice:
- Na,K,Ca,Mg (concentratii = plasma )
- bicarbonat ( concentratie > plasma )
2.Substante organice (enzime )
Enzimele din sucul pancreatic
1. Pentru degradarea proteinelor
a. Tripsina- secretata inactiv( tripsinogen),activata de enterokinaza
b. chimotripsina secretata inactiv(chimotripsinogen)
- activata de tripsina
-proteine neatacate de pepsina
- Produsi de scindare a pepsinei
Oligopeptide
(di-tri-decapeptide)
c. carboxipeptidaze
-peptide mici
-aminoacizi
d. elastaza
activate de tripsina
activate de tripsina
Hidroliza proteinelor fibroase
2.Pentru degradarea glucidelor
Amilaza pancreatica
- actiune mai puternica decat a amilazei salivare
- hidrolizeaza amidonul (preparat si crud) oligozaharide
2.Penrtu degradarea lipidelor
Lipaza pancreatica
- hidrolizeaza grasimile emulsionate anteriorglicerol
acizi grasi
2.Penrtu degradarea acizilor nucleici
a. ribonuleaza
b. dezoxiribonucleaza
acizi nucleici nucleotide
Reglarea secretiei pancreatice
- terminatii vagale
-nervi colinergici
(sistem nervos enteric)
Ach
CCK
duoden- la contactul
cu chimul acid
enzime
apa
electroliti
duoden- la contactul
cu chimul acid
secretina
solutie apoasa
de bicarbonat
Stimuli principali:
Celula acinoasa
Celula
ductala
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE
Tranzitul intestinului subtire dureaza ~ 12 ore.
Formele fundamentale de motilitate sunt:
- motilitatea interdigestiva (perioada intre ingestii);
- motilitatea digestiv (perioada de 2-3 ore de la
ingestie);
- propulsia in masa.
Motilitatea intestinului subtire
Motilitatea Interdigestiva
forma de activitate electrica este complexul motor
migrator (CMM)
lungimea de intestin pe care se manifesta CMM se
numeste front de activitate; in acest cadru se propaga
contractiile peristaltice ce realizeaza propulsia
continutului.
CMM se propaga in amonte; viteza este in scadere
(3-6 cm/min in duoden la 1-2 cm/min in ileon); durata
propagarii 80-120 min
CMM nu se suprapun si nu se repeta pana la o noua
ingestie; au rol de inlaturare a resturilor nedigerabile.
Motilitatea Digestiva
-Activitatea contractila
- este precedata de activitate electrice ( unde lente electrice )
- se caracterizeaza prin doua tipuri de contractii:
- segmentare
- contractii localizate
- realizeaza deplasare alternativa a continutului intestinal
( miscare in suveica)
- realizeaza amestec cu sucurile digestive
- favorizeaza contactul cu mucoasa
- peristaltice
- unde de contractie circulara
- realizeaza propulsarea continutului spre colon
Propulsia In Masa
reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza
18-20 sec, se propaga cu o viteza de ~ 1 cm/sec, pe
distante mari
sunt mai puternice decat contractiile peristaltice
obisnuite
se pot propaga si retrograd in cadrul programului de
voma;
se asociaza cu dureri abdominale (crampe) si diaree
sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi
Motilitatea intestinului gros
Activitatea contractila este permanenta,
neseparata in functie de ingestie; tranzitul
intestinal dureaza 36-48 ore;
Colonul ascendent: isi poate adapta volumul
prin relaxare comandata nervos, dar controleaza
influxul din ileon prin semnale aferente de la
mecano- si chemoreceptori;
propulsia continutului are loc in ambele sensuri
se intalnesc contractii segmentare si intensa activitate
peristaltica;
rol de amestec al continutului cecal.
Colonul transvers specializat pentru depozitare
si absorbtia apei;
propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii
segmentare cu propagare limitata (haustratii)
haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitul
materiilor fecale si asigura functia de stocaj
colic.
Colonul descendent o simpla conducta intre
transvers si sigmoid, programat motor pentru
propulsia in masa
CONTINENTA SI DEFECATIA
Continenta reprezinta capacitatea sigmoidului si rectului
de a primi si mentine temporar un continut de 500 ml.
Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern
(striat), cu ajutorul muschilor planseului perineal (ridicator
anal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intre
rect si canalul anal.
Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal
(local) care relaxeaza sfincterul intern.
Prin control voluntar, continenta este mentinuta prin
contractia sfincterului extern si a muschiului rectopubian,
cu angulare suplimentara rectoanala realizand un capac
valvular (mecanism utilizat cand creste presiunea
abdominala).
Defecatia eliminarea la exterior a materiilor fecale;
relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin
cu cresterea unghiului recto-anal;
Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale
(contractia diagragmului si a muschilor abdominali)
Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si mari
cantitati din cel colic, prin peristaltica intestinala
terminala.
La adult poate fi controlata voluntar; la copil este
involuntar (pana la maturarea cailor nervoase si a
centrilor nervosi superiori).
SECRETIA BILIARA
Bila este produsul de secretie al hepatocitelor
Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor
Se secreta 500 ml/24 ore
Capacitatea maxima de depozitare a veziculei biliare
este de 50-70 ml; bila se concentreaza prin absorbtia
apei din compozitia sa
Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decat
cea hepatica
Rolurile bilei
Intervine in absorbtia grasimilor favorizand emulsionarea
lor si absorbtia acizilor grasi; Intervine in absorbtia
vitaminelor liposolubile;
Constituie cale de excretie a unor substante (Zn, Mg,
colesterol);
Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare asupra
motricitatii intestinale.
Compozitia chimica a bilei
Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari, bilirubina,
lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)
Acizii biliari: au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor,
declanseaza si stimuleaza secretia biliara
Pigmentii biliari: produsul de secretie hepatic care
rezulta din descompunerea hemoglobinei;- nu au rol in
emulsionarea lipidelor, sunt deseuri
Colesterol: produs secundar al fabricarii acizilor biliari
Compozitia bilei se modifica pe masura ce parcurge
arborele biliar;
In vezicula biliara are loc concentrarea, stocarea si eliberarea
bilei
Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocarea
unei cantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant de
bila; cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat este
mai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinerea
digestiei
Circuitul hepato-entero-hepatic
Sarurile biliare sunt secretate in bila, reabsorbite
din intestin si transportate din nou prin ficat in
bila = circuitul hepato-entero-hepatic
Circuitul hepato-entero-hepatic este parcurs de
6-10 ori/zi
Aprox 2-5% din sarurile biliare scapa
reabsorbtiei intestinale (se pierd prin fecale 200-
600 mg/zi); pierderea este compensata prin
sinteza hepatica
ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE
Absorbtia glucidelor
sunt absorbite de enterocite si sunt transportate de catre
sangele portal la ficat unde sunt transformate in glicogen
sau sunt lasate sa treaca in circulatie.
Dupa ingestia de alimente glicemia creste, atingand un
maxim la 30-60 minute
Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectine)
determina volumul fecalelor si au rol important in
peristaltica intestinala.
Pectina absoarbe rapid apa formand un gel care creste
peristaltismul (utilitate terapeutica)
Regimul bogat in fibre vegetale scade incidenta
cancerului de colon prin accelerarea tranzitului cu
scaderea formarii acidului litocolic cancerigen
Absorbtia proteinelor
Contin peste 20 aminoacizi diferiti esentiali (His,
Ile, Leu, Lys, Met, Phe, Thr, Trp, Val) si
neesentiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro,
Ser, Tyr)
Se numesc proteine complete cele alimentare
care aduc cantitati suficiente din toti aminoacizii
esentiali pentru crestere si dezvoltare normala in
organism (oua, peste);
Proteinele sunt absorbite la nivelul enterocitelor
sub forma de aminoacizi
Absorbtia lipidelor
Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele sunt
esentiale pentru functionarea normala a organismului;
intra in compozitia membranelor celulare.
Organismul uman este capabil de sinteza lipidelor
necesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic si
arahidonic).
Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.
Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si glicerol;
bila este esentiala pentru absorbtia lor deoarece
suprafata enterocitelor este acoperita de un strat apos;
pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate de catre
sarurile biliare si astfel, pot fi absorbite pasiv.
Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare determina
malabsorbtia lipidelor cu prezenta lor in cantitati crescute
in fecale (steatoree)
Absorbtia electrolitilor: sodiu, potasiu, calciu, zinc,
magneziu, fier
Absorbtia apei
Aportul zilnic de apa este ~ 2 l
Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta de locul
absorbtiei si de osmolaritatea continutului luminal
Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi
Surse intraluminale de apa (litri/zi):
Alimente 2
Saliva 1
Bila 1
Suc gastric 2
Suc pancreatic 1
Suc intestinal 2
Absorbtia la diferite nivele (litri/zi)
Duoden si jejun 4
Ileon 3,5
Colon 1,5
Absorbtia vitaminelor
FIZIOLOGIA HEPATICA
Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% din
greutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin
artera hepatica si vena porta.
ROLURILE FICATULUI
FUNCTIA DE EXCRETIE - Se realizeaza prin bila
FUNCTIA DE SINTEZA
- proteine: albumina, factori de coagulare,
ceruloplasmina, siderofilina
- glucide: glicogen
- lipide: colesterol, acizi biliari
- uree
METABOLISMUL HEPATIC AL PROTEINELOR
Principalele functii ale ficatului la metabolismul proteic:
dezaminarea aminoacizilor;
transformarea NH3 in uree;
sinteza proteinelor plasmatice;
interconversiunea dintre anumiti aminoacizi si produsi de
metabolism intermediar.
Sinteza proteinelor plasmatice (cu exceptia aa
esentiali) are loc hepatocitar.
Albumina (3 g/zi) are rol in mentinerea volumului
plasmatic si a echilibrului hidric, prin contributia la
presiunea oncotica
Alte proteine plasmatice de origine hepatica: factorii
coagularii, componentele sistemului complement,
proteine implicate in transportul fierului (transferina,
haptoglobina, hemopexina), cuprului (ceruloplasmina).
METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR
Metabolismul glucidic la nivel hepatic:
depunerea glicogenului;
conversia galactozei si fructozei in glucoza;
gluconeogeneza
Gluconeogeneza = sinteza de glucoza din
piruvat provenit din surse lipidice, acid lactic sau
aminoacizi; stimulata de glucagon, inhibata de
insulina
METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR
Ficatul preia din plasma AG si lipoproteine
AG sunt transformati prin -oxidare in acetil CoA, ce
poate intra in ciclul Krebs (eliberand energie) sau poate
forma corpi cetonici
Metabolismul AG este orientat spre sinteza de
lipoproteine; in cazul aportului insuficient, scaderii
insulinei sau cresterii glucagonului, directia se schimba
catre -oxidare si formare de corpi cetonici
METABOLISMUL HEPATIC AL BILIRUBINEI
Bilirubina este un pigment galben, format din
juxtapunerea a 4 nuclei pirolici
Varietati:
Bilirubina neconjugata (indirecta)
Bilirubina conjugata (directa)
Absenta echilibrului dintre sinteza si eliminare cu
acumularea ei = ICTER
Surse de bilirubina: hemoglobinice si hepatice
FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA
Substantele straine (xenobiotice) introduse in organism,
cu efecte benefice/toxice, vor trebui eliminate din
organism.
In secventa de detoxifiere, ficatul are rol major deoarece:
Debitul sanguin este mare (25% din DC), rezulta un aport masiv de
xenobiotice la nivel hepatic de xenobiotice introduse oral/parenteral
Hepatocitul este locul esential al biotransformarilor tuturor
moleculelor straine introduse care vor suferi o modificare a structurii
inainte de eliminare
Hepatocitul va elimina unele substante prin bila sau le
lasa sa treaca in circulatia sistemica dupa ce
biotransformarea lor hepatica le face apte sa fie
eliminate prin rinichi
Metabolismul hepatic al medicamentelor are ca efect
formarea de compusi inactivi si usor de eliminat;
biotransformarea poate fabrica metaboliti mai activi, mai
toxici si mai greu de eliminat.
FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA
Ficatul deiodeaza T4 in T3 (mai activ), reglabil la nivel de
preluare si transformare;
Unele efecte ale somatotropului sunt mediate de
somatomedinele hepatice
Hormoni preluati si degradati hepatic: insulina, glucagon,
somatotrop, gastrina