t

Ing. S.
ARMIASESCU
6n ool abornra cu:
Ing. I. DECEI
CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CARACTERISTICILOR
DENDROMETRICE ALE ARBORETELOR DE SALCIM
(RFNULTATE
DIN INSTALAREA UNOR SUPRAFETE
DE PROBA PERMANENTE)
It
I43YI{EHI,Irc
TEHAPOMETPI4qECITUX
XAPALTF.PVTCTVTn HACAIT{AEHI4fi BEJIOn AHAIIMT4
BEITRAGE T.UR KENNTNIS DER DENDROMETRISCHEN
MERKMALE DER ROBINIENBESTAI{DE
r {
ANAIEIE INSTITUTULUI DE cERcnTi,SI FOR,]TSTIDRE
yuLU
M uL trj Z
BuureEti 7958
INTRODUCERB
'ln
anii l-955
-1956,
Laboratornl cle crogteri
qi cubaje a reluat seria
d.e cercetd,ri dendrometrlce, cu caractor exporimental, d.e duratd,,
fntre.
rupti tnainte de 1950. In ultimii 2 am s-au instaLat primelo cercetdri
de acest
gen
fur arborotele rte salcim.
Scopul final qi tototlatd, principal al temei esto stabilirea efoctului
diferitelor
grado
de intensitate a operaliunilor culturals asupra croqtorii,
protlucliei gi ln general a dezvolt5rii arboretelor. Scopul imediat al actualei
fnza a cercetdrilor const5, tn relovarea unor particularitS,fi dendromotrice
qi biologice ale salcimetelor do diforite virste gi productivitili sezisats cu
ocazia instaldrii de suprafe{e clo
probd, permanente. Acest obiectiv a,paro
cu atit mai nocosar, cu clt literatura do specialitate ne oferd, foarte
puline
elemente de cunoaqtere tn acest domeniu, pentru salcim. Tabelelo de
proctuclie strd,ine cum sint cele ale lui Zoltan Fekete sau ale Domeniului
Coburg nu conlin inrlicalii cu privire la arboretul secundar,
iar
rezultatele
unor cercet5,ri dendrometrice efectuate t[up6 1-950 in R.D.G. in arboretele
de salcim nu ne permit si, tragem concluzii utile, d.at fiind caracterul
'cercetd,rilor
i:rtreprinse, cit qi specificul concliliilor studiate.
LOCUL
SI
NATUR,A CI]RCETAR,II,OR
S-au instalat cercetd,ri in arborete provedte
atit d.in
plantafii,
cit
'qi
rlin l5,stari de diferite virste
ryi
productiyitbli.
In acest scop s-au analizat
cele mai caracteristico regiuni clin
lari
cu arboretele de salcim, in raport
cu posibilitillile qi concliliile d.e amplasare qi
urmi,rire in timp a cercetdrilor
qi
s-au itleutificat un numd,r d.e 18 arboreto tipice care intruneau inmdsurd,
optim5, conctiliils impuse. Colo 18 loturi oxporimentale s-au instalat in
ocoalele silvice : Calafat, Craiova, Sadova, I-,ehliu, Mitreni, Ianca, Berteqti,
Ilanu-Conachi qi Secuioni.
CercetS,rile efectuate fur anii 195511956 au constat din :
1. fnstalbrea a 18 loturi experimontalo cu caracter de duratd,
(cu
un
total de 58 de suprafele de probd,) qi anume : 11 loturi in plantafii qi ? loturi
ln arborete
provenite
din ld,stari.
135
2. Executarea oporaliilor preg5;titoare qi
a tuturor md,surd,torilor
dondromotrico
do precizio,
cu caraCter experimental.
'
3. Cld,sificaroa tutur6r arborilor dupd criteriilo stabilite prin meto-
dicd
ryi
tlate ln anoxa 1.
'
4.
Alregorea
arborilor tlestinafi a fi extraqi in cadrul sistemeror de
opera.tiunj
culturals ado-ptate gi a gradelor
de intensitate corespunziltoare,
procum gi
exocutarea efectivd, a operaliei prin
extragsrea arborilor.
5. Analr.za creqterii tn ind,$ime
a arborilor din
-clasa
I de cregtero
in in5,^l!ime, pentru
stabilirea seriei naturale de dezvoltare.
.
In r,aport cu cerinlelo de consistenfd,, omogenitate qi
uniformitate
imp-use
arboretelor ln asdmenea ocazii, atit iucrd,rite de insi;alare
a supra-
felelor
d.e
probd,,
cit gi determind,rilo gi
corcetd,rile s-au fd,cut in confoimi-
tato. cu indicaliilo
_tlate
tle literaturd, gi aclmise
pe plan
internalionar rn
acest
-sens.
ulilajul a fost d.e asemone& corespunzd,tor cond.iliiloi de
pre-
cizie impuse de cercotare.
.
API_/ICAREA
PR,EYEDERII]OR METODICII
Ix rnza DE ExEcurARE A opEn,ATruNrrJoR
CUETUR,ALE
La baza experimentd,rilor ini,tiate ln catlrul acestei teme se afl6
sistemul adoptat d.o uniunea interna-tionald,
a rnstitutelor
de cercetdri
forestiore. rn cadrul acestui sistem in arboretole provenite
din ld,stari
s-au fd,cut oercetd,ri corespunzd,toare gradelor -4, B, C qi D.
operaliuni cuuurale de intensita" ,nlir:frifi)
io, lffi$
fi
), ,j r, .rj
tare d,e
jos
(grad
C)
,, ), ,, tt
%tod,eratd, d,e sus (gfatt ,)
fu pLr,tLalii
s-au ir.r.stalat corcetd,ri penl,ru gradele A, B qi C.
In patru loturi oxperimentale qi anumo
in
dou5, arborete din plan-
,talio gi ln dou5, din ld,stari s-au exporimontat in paralel
cu
grad.ele
amintite
gi rd,ritura selectivd, preconizat5, de Seclia cultura
pf,durilor
din I.C.E.S, (4).
fn toate cazwfo suprafala d.e
probd, grad .4
line
loc tlo parcel5,
martor.
Excoptind suprafelele in care s-au aplicat curd,firi (arborete
cu dia-
motru me.diu mai mic d"e 6 cm), fiecare arbore a fost clasificat tlupd, crite-
riile precizate in metorlicd,. Aceste criterii se bazeazil
pe principiul
clasi-
ficdrii arborilor in raport cu:
-
vigoarea cregterii ln ind,lfime,
-
forma qi
calitatea fusurilor,
-
mdrimea gi forma coronamentelor.
Concomitont cu clasificarea stabilitd, s-au mai notat in patru loturi
experimentale, arborii de viitor, definili ca atare de sistemul de clasificare
dupd func,tiunoa lor (2).
In faza d.e preluerare
a datolor s-au oxocutat toate operaliile d.e calcul
po
caro le necesitd, cercetarea ln asomenea oauzii
gi
s-au detorminat toate
elementele dend.rometrice caractsristice, separat
pentru
arboretul
prin-
136
cipal, arboretul sdcund.ar
qi cel total. Tototlatd, s-a fd,cut
punct-aj-ul tlesf6-
qur:ai al arborilor in raport cu clasificarea adoptatd,, s-au stabilit seriilo
naturale do.creqtere ale arbtr-lor cercetali
qi s-au irrtocmit fiqe centrali-
zal,oare utile interpretd,rii d.atelor.
PBEIlUCRAREA DATELOB
SI
REZULTATEI-/E OBTINUTE
Aqa cum era de aqteptat, in urma cercetdrilor intreprinse fn-1-9q5
gi 1956-in arboretele d.e salcim, s-au oblinut unelo rezultate
prealabile
6are d.eqi nu pot
satisfaco scopul
principal al temei, totugi vin sd, completeze
unele cunogtinle, in ceea ce priveqte caracteristiciie clenclrometrice
qi
biologice ale salcimetelor de rliferite virste qi protluctivitd,li.
Cerceti,r'ile efectuate
pe
suprafelele cte probd, ln care s-au experi-
mentat doud, sisteme d.e operaliuni culturale cu mai multe grade de inten-
sitato dau in primul rind
posibiiitatea s5, se conchid.d, asupra unor aspecte
privind raporturile dintre elementele arboretului secundar
(extras) qi
acelea ale arboretului total. Astfel, i:r urma prelucrdrilor efectuate s-a sta-
bilit pentru fiecare suprafald, d"e
probd, cuantumul arboretului secundar din
puncl
d.e vedore al suprafelei tle bazd,, al volumului qi al numd,rului tle arbori.
-
In arboretele in cafe s-au executat ririturi, s-a extras
in medie
urmd,torul cuantum, exprimat
procentual :
T a b e l t ' . 1 1
ProYenienie
"
' sec,
+
.
10f)
G.total
tY't"".
.
,oo
x'tot*t
Trebuie precizat ci,
procentele de mai sus roprezint5, cuantumul
corespunzd,tor unor arborete ln care, in trecut nu s-&u aplicat operaliuni
cultuiale, in mod sistcmatio.
(in legd,turd, cu periodicitatea qi
natura ope-
raliunitor culturale aplicate anterior, trebuie ard,tat cd, aproape toate
arboretele
in care s-au experimentat rS,rituri au fost parcurse in urm{,
cu 4-6 ani, cu opera.tii d.e intensitate slabd,
-
moderatd, d.e
jos).
Yalorile oblinute
qi exprimate
procentual ln raport cu arboretul
total, s-au grupaf, qi analizat pentru fiecare din cele
patru gracle d.e inten-
sitale adoptate, ln funclie de:
-
natura operaliunilor cull,urale
(curd,!iri, rirituli)
;
-
virsta arborotelor;
-
clasa cLe
prod,uclie;
-
ind.icele d.e suprafa\d, de bazd'.
Din analiza f5,cutd, in raport cu considerentele amintite, se desprind
urmi,toarele rezultate.
1. Atit in arboretele ttin
plantalie, clt qi in cele clin ld,stari, cele mai
mari diferenle intro procentele de suprafafd, de bazd oxtrasfi, sint
intre
graclele .4
qi B (cca. LUo/o la ririturi).
, n, ol
l n. . . l r r . ul r r . r l
,*
l;FF;,^*l^*
737
. I"t""
gratLele B gi.c
diferenlele se reduc cu o treime, iar furtre grartelo
9
qi 'D
9*iq
mi4me
qi chiar,de semn. contrar. De rblevat este faitut c5
.'in
cazul rd,riturilor, tliferenlolo
semnalate intro
doud
grado
ae iarituri
sint.aceleagi in- pla.ntalii
ga
qi. in listari. Rozultd,
de aidi cd,
provenienla
uu. influonleazd,
diforonlele
dintro procontelo
corespunzd,todre gradet6r
{tabelut
2).
T a b e l u l 2
_
Dlleren{ele lntro mcdlile proctntetor
de arboret seeundar
eorcspunztrtoate gradelor
de operatlunl
culturale, lnreglsirato la prlmele
operallunl culturale (ststematice) aplicate
8, 0
9, 8
9, 3
16, 3
10, 1
12,5
74,5
18,7
L7, 5
9 t . t
19, 0
20, 8
Tot in aceastd,
direc,tio, cerceti,rile mai aratd cd, in cazul curd,tirilor,
in
sunrafqlele
de.probd,
coresf ur_nzd,toars intensitillilor
B, C gi D, se ;it;g;
aproxrmativ
aceta$i
cuantum d.e arboret secuudir
lAifereri,teld
intre pr6_
centelo de suprafald,
dsbazd, extrasd, sint minime :
=gi-Bo/o)i
Aceste re?ul-
tate confirm5,
cunoqtinlele qi_indicaliile
date d.e literaturh,"in
legd,turd,
c1
caractcrul
opera-fiilor
culturale in
crird,liri.
Din
valorile
tliferenlelor
d.e proceirte
mai rozultf,
constataroa 6omnd
de relilut
c5 intensitabea
de extiagore in gradul
-D este mai micd,
d-clt
iu gra,dul
I
(.rr
l-f
7,
in ceea ce
friveqte"supr.afa"la
d,e bazil).
2. Arboretele
de listari se deosebesc clo cele d.e
ptantalii prin
aceea
ci, in toate
cazurile comparato in primele
s-a extras- mai muli d.ecit in
planta{ii
(cu
cca. S/o 1n-rd"r,ituri-qi1Oo/o
ln curd,giri). Aceastd, situa.tie se
:1p,_ry.q".9u,9
parie prin
faptul ci, iii arboretelo de ldsrari, supr'afa1a
d.e bazd,ini.tia]d
a fost mai mare
decit a-ceoa corespunzd,toare phnfaliilor,
.'1ar
pe^dg
alti, p.arte, prin
specificul arboretelor
d.e aceastd,
irovenienli,
'
care
jt*."a.
un prilej
sporit de extrageri in raport cu
plantaliiie (datoritd
numd,rului
mai mare de arbori dominali, uscali sari Oeperisa"iij.
3. cercotd,rile intreprinse
asupra vaiiagioi'procentuile
a nirine,rului
cf arbori.qi
a suprafelei
d.e bazd, exlraso araid" afrt prin mediile otlin;te,
cit mai ales prin
vdlorile
cazurilor in parte,
c5,ln cadrul rd,riturii mo4.srate
de
jos,
procentul
d.e arbori extras este
praciic
dubl,ut gtrocentu,l,u,i
de iup,ra-
taid'
de_bazd,
corespunzdtor.
Procentele fredii aratd, cd, ih plantatii
suprafa-ta
de bazd' a arboretu_lui seculdar rcprozintd, bllo, iar la ti,^stari +b'7, iiin pro-
centul numd,rului
de arbori (tabelble 1 qi a). In cadrul rdriturii C"*poito-
rile calculate
ln acelaqi mod reprezintf,, 55o/ola plantalii qi
b3
o/o
la ld,si'ari. ln
g1a.{ul.
Drcate
s-a experimentab numai Ia'iesti,ri,
supratap'debazil repro-
zintd, in mediu \Eo/o din numdrul clo arbori.
1.cg
Diferent la euprafrto de boz,6 Diferente ls nmlrul de arbori
Pl antafi i
Li i stari
CuriIiri
Ririturi
Media
Curltiri
Rdrituri
Media
_r t
-
3, 0
-
2,5
3, 1
712
5,6
3, O
6, 8
5, 9
5, 0
10, 0
7, 8
5r0
8, 3
o, )
-
4, 2
-
5' 6
*
5, 2
1 l
rt
;
).
.
Datolo cle mai sus obfinute
po
baz6 do cer0et6ri,
pot oonstitui oriclnil
.
intticalii signrre
pentru practioionii
care executd
.operaliuni
culturale
gi
care doresc sd, stabileasci,
proporlia d.e suprafa{'6 d.e baz5, oxtrasl atunoi
"cind. cunosc
procentul numd,rului de arbori.
4. Analiza comparativi a datelor
privitoare la volumul gi numirul
de arbori extras
prin aplicarea in paralel *
grad.olor B, C gi D qi a sistemului
eolectiv
prbconizat
de I.C.E.S.
(2)
tluce Ia concluziilo urmXtoars :
-
6n curd,li,rc nu exist5, cleosebiri lntre rezultatole ob,tinute, atit ln
ceoa, ce
priveqte suprafala de bazd', cit gi numirul de arbori oxtras
I
-
6n rd,ri,tur'i, s-a constatat ci, sistemul
preconizat cto I.C.E.S. so
situoazd, intre gradele B qi D, apropiindu-se
mai mult tle acesta din urm6t
atlt in ceea ce
priveqto
suprafala de baz6, cit
gi
dupd, numdrul de arbori
extras. Rezultd de aici c5, in ri,ritura solectivd,
preconizatd' de I.C.E.S.
so oxtrage, ln cond.ifiile exporimentd,rilor fdcute, maipulin decit
ln riritura C
(tare
d.e
jos) qi anu'me cu 3-60/o la volum
Si7*lao/r
la numdr do arbori.
T a b e l u l 3
Volumul
qii
numirul arborllor extrati
(exprimato procetrtual)
t-
I
I
Procente de volum I Procente de nmlil
extrs I
de arbori ltregi
I I
trt.""".
,i rn I
to' "",.
cEdul de ririturi
_l
,ns
I
11
I
7l
al t l o ;F-ftll;;l ;
t"
pi;;l
rcente de ooto-
|
Procente de nmlr
I I I
extrs
I
de arbori !tr89i
| | I
trr.""".
. loo |
-u.""".
. ,oo [
il'arb.
qiitor
. ,oo
I
o*"*ttt
I
t r I . t ot nr l s ' mt ur l N' t ot " r l l
Lotul
experimeDt&l
Posodar u- Sadova
Rubl a- Ber t est i
t z , ol t o. ol
-
I
t s
I
z s
I
r s
I
- l
z s
l t z l t t l - l
t t
I
Pl ant af i i
l - l - - l T l - l - l - l , - r - t
15, 0120, 01
-
|
t 7
|
331 401
- l
36161
6l - l i I
. i
l r, -: nl
r' ,
l ' * I
*
I
oo
l ; l ; l 7l ; l ; l -
n-l -r' i "*-
l Gl z;,i l nzl
"*
I
r
I
b,
I
-r
|
3,
l Tl Tl i l
;l
-
:--
r z. ol r o. ol
-
I
r s
I
zs
I
r s
I
- l
zs
t - t - - t T l - t - l -
1s , 0l 2o, ol
-
|
t 7
|
33
|
40
|
- l
36
. r l r , - nl r - l t *l *l t ol ; i ;
1*, , l zz. ol zuzl "ol t
l
b,
l -rl
3,
r z. ol r o. ol
-
I
r s
I
zs
I
r s
I
- l
zs
t - t - - t T t , - t - l -
r s , ol z o, ol
-
|
17
|
33
|
40
|
- l
36
. r l r , - nl r - l t *l *l t ol ; i *
1*, , l zz. ol zuzl "*l t
l
b,
l -rl
3,
11. S-a ardtat in prima parte a expunerii cd, in cele mai multe din
suprafelele instalate, arborii au fost clasifica,ti
in raport cu trei critorii
mai importante.
Dupd, crepterea 6n tnd,l,!i,me, arborii s-au furcadrat ln clasele 100, 200t
300 qi 400 corespwzd"toare arborilor
predominanli, d.ominanli, cod.o-
minanli qi dominali.
Dupd,lorma pi. cali,tatea
twsuri,l,orr
in clasele 10, 20 qi 30 (10, fiincl clasa
.arborilor de calitate superioarf,,, iar 30, clasa arborilor cu fusuri defoc-
tuoase
).
Dupd,
f
orma pi mdrimea coroanelor in clasele 1, 2 qi 3
-
(1, fiintl clasa
arborilor cu coroana foarte dazroltatd,
iar 3, clasa arborilor cu corobna
ledusf,,, firavd,
-
schema 1 din anex5,).
Analiza punctajului arborilor in raport cu schema de clasificaro
a,doptat5, ne aratd, urm5,toarele :
-
La toate gradele d.e r5,rituri exporimentale cit
qi la rd,ritura
seloc-
tiv6, procentele
ce exprimd, numdml de arbr-rri extraqi creqto
pe
mdsur6
139
l tl
l tl
Il
l |l
t l l
i,l=I
;--];L-
l rl l l
I 1 0 1
t l N l
i ' El :
l ' l -1"
-F!
N
) o l
r l Tl
r
I r )
j
ll;1=
ll;lt
I t
ru
t N l
l N l
r l r l l
l c c l
E
r l *l _
- l >l >
j l rl j
l E[ ! :
=L
' :
I Y .
j
l j
3
13
a
F
l irlllllll
| : l l r r r i r r r r
i E lil|rrirr
r
-rlllllltl
t t rt t t rt t l l
l-l;l-t lml
| | | | 6 | I r l c { ' F ) C l F l | |
| | | I
i
I I I t m t < t $ t + t | |
| [l l' ii =l
l*l lAl*l*l*l l*l
I l , . i l - 1, l =l Tr
I l i "- 13t I I I
| | | r t' rnl l Rl *l JI*l *l *l
I I I I I r l n r I l $ r s r N l I
I t l =l I l r l : l l l
r l r l - i l j l j l *l
i Ei l : l I I l : l I l @l ' " l @l I
l:l;lErlml
l El - l
cl
ai #_l
l El "l ; l I l , l =l rl Tl Tl Tl Ti
rl *l
l : l _l l $l
! l
l l
l t r t : l : l 3l
I
I
l sl l gl r l Hl l 9l I l I r Pl | | I
ll"l:l l*lJi' l=ljlrl=l=l-l
l El - l
gl
l m, -
l * l = l F | |
' l ,"l l l ' l ' l Jl Jl l l ^
|
l3l;l flml
I | | | o I I I l 6 l c n l m l c r l | I I
I l"l l-i-l l*l
'tililil*t
l=l
I | | l $l ei l t : l I l l : l I I I
I I ' o I I l : l
r l r l s
j : l
r l : 1513
I
I I I I I l sl
I I l =l I
I
I
I
l;l I
lrl;Eirlit:tjtjt-l
l--#--lffil
I
i / E
r r - r =l Jl r i =l Jl i l l l
l __
3
I l l - t
l t - l t - l
_l _
I
"Ee
Isl =l .l Rl =l -l
I
35=
l - i l
. i
l J l
- :
|
- :
l - i I
I Peb l l l
I
l l l
I
I I l l l
I EE- l el e. l . : l
q
|
- "
l eI
I
g-
l * l
l - l
H
|
*
l . l
| #
-l --=l -E
I
l SHl ql El
l "$l 5l el
l - sl =l -
l c t r l
i e 1 6 l
I t r l
{ 9. t Fl
l gt +l
l A l * l
ffi
ffi
r
I
I
t F" l
I Rl
I
I
I
l *
l ^
I
t,
I
l
t;
I
I
l i
t t
I
t - l
r' l
It
tjl
l H l
l - l
il
l t
rl
' i
5
;E
6t
-+
c,l
I
al
N
E
I
6
:
I
N
(\l
:
a{
I
N
N
I
&
!-
I
I
I
t a
t ^
l *
l i
I'
I:
l ^
I x
t " i
t . ;
I N
I C
t1
l x
I
t-
l j
l H
t
6!
al
n
al
@
,l *
l l "
ll;
t-
t
' 1.
' l N
_b
,l :
I
rE
l -
A l -
rl j
l E
;
j
N
.l
r
N
(\
m
r
j
cn
':.
-.
- ) C
O ^
9 L
a ' X
= f
l x
u -
t H
F +
: . i
t q d
9 t r
h . o
- 9
a ;
= v
U
l ' l
l;-
1-l
l * l
l ^l
l-------r
l - l
l_l_1_
t l
c o l
o' I l
;l
; l
Nl
3I
al
a.l l.
I
;T
I
.rl
I
I
t . -
L l r
' gr
I ' s
l "
140
t
a
v
ce arbolii
sint intr-o clasd,
mai micd, cl.e crerytero
in ind,llimo. Acest rezultat
".n*CtA
prin
cifrele oblinute,
caracterul
rio lumind, al speeiei (ta,belrrl 5)'
extraqi
se intilneqte
in cadrul ririturii de grad.ul c
(tme d.e
jos). utmoazf
,
io otdine rd,ritura
grad, D,
$a,d.
B qi seldctivd,.
Este interesant d-o rcmarcat
"X
tot"" rS,ritura
-gratlelor"
B, D'qi selectiva
cliferenlele
intre num5'rul
totat ae arbori extri,qi
(exprimate
piocentual diq numd,rul total) sint
relativ
red.use
(1-6
Procente).
6' r'a analizape
clase de arbori in raport cu
pozilia in arboret
(pretlo-
minanti, clominanli
etc.),
se fac urmd,toarele
constatdri
:
----*
il'"i**, a"u,i"ilor
tLominanli
(200) rSritura
gr_acl D qi rdritura selec-
tiv6 extrag aproximativ
acelaqi
procont,,insd, intotdeauna-mai
mult do il
gradele
C"$i b
@a
2_5
procent-e). In clasa arborilor codominanli
(300)
ii-g"-i"-ti
(40b), cel mi,i rrxa e.procont de arbori extraqi
il' toalizeaz'il
A"ifi;?;d
C. i,'" aceste
clase iitro grag,ele B'
P li.rd,ritura
sel<;ctivd,'
d;i;;;"!"f-
de
procente ce oxprimd, arborii extraqi slnt foarte apropiato
i nt re el o (2-4%).
Luind. in consideraro
ln fiecare clin clasole de lndl.timi numai arborii
defectuoqi,-;;b*i
ce ss incacLreazd,in
clasele_
232IL,32
qi 33.9i calculind
"it
tnprdri"td,
procentole arborilor extragi,
.d,o
d.ata acoasta
in raport
-c1
""*A*f
total
^d.e
arUori
aI claselor amintite,
se constatd,
urm6toarelo
:
!n clasa arborilor
dom,inali,, cel mai maro
procent do arbori defoc-
tuoqi ;t; e"tras in cadrul
rdiiiurilor select-ivi'
Sl
|.u-
q?d
D' Urmeari
""
i*fori apropiate
gradut C qi in cele d.in urrnd,
gradul B. |n clasa arborilor
"oAo*i"u"1i,
-rd,ritira
care extrago
ln cea mai mare proporlio *tPo."ti
a"ii"t"oqi,isie
*ce"a corespunzd,toaie
gradului C
(83/o tg
gazgl
exemplului
di" iaUulere
6
qi
7).IJrmeazi
cu
procente mai
ryrgi
grad^el9
l,^
D
gi seleo-
;t"6.1;#;
g""&"i'b,-il,"i'trr^ sele-ctiv5,
qi gra-491 r
1Y
ui"t d'iferenfe
mari
ii"
.""-ptrit
ut.. ori ." somnaleaz5,
nici o diferenld).
In clasa arborilor
horniioapiimaximum
de arbori d.ofectuoqi
oxtraqi
se roalkeazS,
tot in rd,ritura
i!'g""d"i
C
;
o"rnu*rd, in ordino,
graclui B apoi
gratlul D gi tur colo d'in urmi
rdritura solectivS,. -*'""i".
f;;;;; cL
priveste
arborii de viitor, corcetdrile
amt[" c5,
procontul
Be
ca"e
g,ceqtia
il rdprezihtd,
es!-o
.in -goneral
extrem
de rodus in salcimete.
ber-mai
mare p"oc6nt s-a
intilnit in plantalii-din
clasa_I do
produc,lio
ifO:if
"7"y-
CeI'mai mic h lilstd,riqurile din. clasa a III-a
qi a
IV-a d.o
i*o6""tiiiig-A%).
Trebuie
remarcat cd,-
procentelo de mai sus,.5i
aga
iuO"*i,'.u
inicqoi6a,rr, h
jumd,tate in cazul in care s-ar lua in considorarot
i;-*"d integri,l, critoriil6
d.o calitate ce d.efinesc
aceqti arbori (tabolul 3).
Rezultatele de mai sus
pur. in lumind,
pontru prima datd, tn aceastd,
formd,
la noi, raporturilo exisicnte
intro numh,rul d.e arbori oorespunzd'tor
"ir*uibr
Ae initlime
qi a celor de.calitato
pe.grldg de rdrituri.
O!
d_o1e{e1c
"a-mitu
grad.ele d.e intensitate
-D q i rd,ritura selectivd,
pteconin't'il de I'C'E'S'
nu sint"d.eosobiri
esentialo
in
'cesa
co
prive;to cuantumul arboretului
;;;A;".-tn ataril do taracteristicilo
amintit6
se mai detageazd,
i"
ry."g
evid.ent
rezultatul caio situeazd,
intensitatea
gratlului C in fruntea rd'ri-
i"tiior
".
tmbunf,td,fesc
tn coa mai mare mi,sur5, calitatea arborilor
din
arborctul
princiPal.
8. C&cet;iite au mai ard,tat cd, in cadrul
unui
grad. de intensitatet
cuantumul
arboretului
secundar
exprimat
procentual,
atit d.in
punct do
L4l
q
N
;
Nl
a l
\ l
I
el
=
S Q
b Q
\ s
N ' N
c\r
T
F J
- * -
fie
$e
r l i ' r
i o i
q \
ca
,6:l=H
D
5
,1
r i l l r \
$ 5 l a q
e r l
\
I
. ] 3 AO
H 6 s
o l
;
d
N t
3

I
6
c
6
E
3 r
vi
6q
m i
I \ 31- Al 1E1: e
l
i -
l m
l * s !
3
r l 3l x8
r l
r c . t o )
ro
|
'l:
6 C q l s t C i
j i l H
|
-rl
:-5 aa
s b l = a r
%' 6
l - h
5 S
s \
I I
c\
O
I
o
r
t
a
N
f - ! a
d q
+
4 0
i K
x l
* l
E . =
, -
O d
D -
E c
r C
O . i
, E O
h F
o i 4
h ,
=^
nn
-i
G v
*
I
-i
+
r-
r
r
l K
I
r [ - < o
t l v i
' t ! ?
l + l m
t i l ;
E
r
l :
i . l E I
l : - r - I - Tt
N
l 16 t l N l l m
r l c' ) I
r i l nc\
S t
Ede
! E;
H v
q l
E h
F o
r12
I
vodere aI suprafefei de bazd,, cit qi
al volumului qi numi,rului de arbori
nu este i.n mod,tpraeth infl,uenlat d,e cdlre clasa d,e prodacli,e. Aceasti, con-
statare. eete valabild, atib la rd,rituri, cit qi la curiliri, in plantalii ca qi
in l5,stdriquri (tabelul S). Rezultatul de mai sus concord.S, cu unele ipoteze
fd,euto do
ftoltan
Ueketo pentru salcimul din
plantatii
din Ungaria.
9. Pentru cea mai mare parte
a suprafe{elor ds probd, instalate
gi anume cole 11 artrorete din
plantalii qi pentru ld,stdriqurile ln care s-au
practicat rd,rituri, procentele
ce enprimd, supralala d,e bazd, a arboretului
entras An cadru,l, unui grad de intensitate, rd,mdn practi,c constante, indi,feren,t
cl,e airdd,.
Aceastd, particularitate s-ar
putea pune pe
seama lipsei de uperaliurri
culturale sistematice aplicate anterior.
10. Un aIt rcz'tltat al cercetS,rilor d.e fa!5, este qi
acela lir legdtur5,'
cu corelalia dintre indicele tle suprafald' de bazd, qi
cuantumul procentual
al extragerilor. Din anabza valorilor
procentuatre
d.in tabelul 4 cit
qi
din
cercetarea valorilor fiecd,rei suprafele d"e
probd,
rezttltd, cd, in anumite
tirnite qi anumo intre 1,00 qi 1,20 indicele de suprafa!il deba,zd, al arborelui
total nu intluenleazd, procentele rle arboret extras
(limitelo
d.e varialie
fiintl cuprinse intre
*.3o/o,
in coea ce priveqte
suprafala d.e bazd).
La arborotele cu indici mai mari de 1,20, procentul d.e arboret.
secund.ar se miroqte. ln arboretul in care indicii se r6d.uc sub 1,,00, se
pro-
d.uce fenomenul invers.
Faptul c5, psnttu o amplituiline tle 2 zecimi a in{licelui de suprafald,
ds baz6, a arboretului total, procentul d.e arboret secundar se menline
practic invariabil pentru un anumit grad. de rd,riturd,, indiferout de virsta,
gi
clasa de
protluclie,
d.ovedegte cd, in cond.ifiile arboretelor cu consistentd,
normald, existi un echilibru ce corespunde unor condilii naturale op-
time d.e d.ezvoltare.
R,I{)ZUITTATELE CE R,CE TANII-/ OR, ASUPBA SERIILOR, NATURAI-,E
DE DEZVOI,]TARE
In scopul de a identifica seriile naturale de d.ezvoltare ale arboretelor
studiats
qi
d.e a stabili prin
aceasta corelalia dintro seriile oblinute
gi
curbolo d.e varialie alo ind,llimilor lnraport cuvirsba d'n tabolelo de
pro-
d.uolio romineqti, s-au fd,cut
dupd, cum s-a
prevd,zut ln metodicd, o serie
de analize asupra cregterii ln ind,llimo
a arborilor. S-au stutliat in acest
mod. un numdr tl.e 92 de arbori reprezentativi qi
anume arbori
pned.omi:
nanli. Bozultatels acestor anakzo se prezintd, ln diagrama J. separat
pentru
arboretele din l5,stari
$i,
tn
tabelul 8
pentru
arboletele din planta,tie.
Anahzate
ln paralel
cu clasele de*produclio ale tabelelor noastre,,
seriile naturale d.e d.ezvoltare oblinute din succesiunea valorilor meclii
ale ind,tlimilor Ia d.iforite virste, d.oveclesc urmd,toarele :
-
intre curbele de varia.tio ale tnd,$imilor in funclie de virstd, clin
tabole gi seriilo naturals stabilite oxist[ o corela-tie strins5, in sensul cd,
in ansamblul lor, cele doud, grupe
de curbe iqi
fl5,streaz5,
acolagi mers,
aceeaqi alurd.
Decalajul maxim semnalat furtre valorile cslor doud, grupe de curhe.
comparato este la plantalii lntr-un
singur caz de 3 zecimi rle clasd,
(Rubla
-
143.
h
q)
o
I
rA -:
\s :H'
$ r l d
t r . 9
5 *
: : J d t
-
C h E
v o
h
^
" . 9
\ \ ' - ;
6 0
N
E
a q )
\
"
t r =l
\ c!
: . Y
\ ) h o
: ! 3
* r \ A; j
\ v * O
a =
: = e
h
o)
Eg
o E
P
-
q ' s
b
* !
) d =
g d
t
Eg
o 9
b a
S : *
:
* o
tr
c \ f t
\ 5 -
.E
\
I
I
dt NNFS* \ S\ t c\ $\
tr
\
\
\
I
oS
\
I
"'.s
S _ i
\
\
-\
\.5
\ '
\ i
-T'
\
\
\ \
$I
\\
\
\ r
\
\\
$
N] \
*$
14-
\
\
S
N
\
$\
s"
I J
\
w
'Pzulj/gat
Bertegti, 16 ani), iar la ld,star tot un singur az do 4 zocimi d.e ol*si
(Tunari--
Calafat,'ln vlrsti tLe 1? ani). I.,a majoritatea loturilor cercotate atit
rr!
plantalii, ctt gi ln lfi,std,riquri, diferenlele constatate
(de 1-3 zocimi de
clasd,)
'stnt
d.e semne diferite. Acoasta doved.oqte cp
pentru arboretele
a cd,ror virstd nu tl.opdgegto 15 ani, nu se romarci, o
"anumitd,
tentLinli a
curbelor clo varialio, Coea ce ar d.uce Ia un specific cle varia.tio,Ia
u.n d.gcalaj
sistematid al soriilor naturale fa!d, d.o curbele claselor cle
produclie.,Cerce-
tdrile viitoaro ce se
yor
face la intervale de 3
-4
ani vor aduce d.esigur
elemente noi in aceast5,
privin!5,.
1. Armdsescu .S. qi
col aboratori
2. Cl ornru Al .
BI BI , , I OGBAFI E
-' Tabel e
de producl i e pentru speci i l e sal ci m, carpen si tei .
Publ i cal i i l e I . C. E. S. ser i a a I I I - a, nr . 24. Edi t ur aTehni ci . 1951.
-
lndrumdri
privind tehnica ririturilor qi aplicarea lor lir ocoalele,
si l vi ce experi mental e.
Publ i cal i i l e I.C.E.S., seri a a III:a, nr. 50.
Edi tura Agro-Si l vi ci 1953.
-
\Ianual ul i ngi nerul ui foresl i er, nr. 81, Edi tura Tehni ci , 1955.
-
Cl asi fi carea arboretel or l n pi ci oare, f,. Hozi ai stvo nr. 217949
-
Contri buti i l a cunoaqterca sal ci mul ui di n sudul Ol teni ei
(mono-
gr a f i e) .
-
' Iabel e
de prod\rcl i e pentru sal ci mul di n Ungari a (extras).
-
Sal ctmul
;i
l emnul si u (traducere manuscri s) 1954.
-
l ngri j i rea arboretel or
,,l ndrumdri
Tehni ce'
,
Edi tura Tehni ci ,
1956.
-
Ri ri tura Schddel i n
(manuscri s).
-
Cercet{ri asupra cre$teri i . si producl i ei arbotetel or dc sal chn,
carpen qi tei , Bul . gti i nl i fi c, secl i a
Eti i nl e
bi ol ogi ce' .Tom. IV,
nr. 1, 1952, Edi tura Academi ei R.P.R.
-
Ertragskundl i che u Wal dbaul i chc Grundl agen dcr Forstwi r-
schaft, Sauerl 2i nder Verl ag. 1950 F"r, am. M.
4.
6.
,
8 .
9.
10.
Dat t i l ou M. D. .
Drircea M.
Fekete Zoltart
C$hre W. qi col ecti v
M inister ul s ilu icultu r i i
Schridelin
Toma G.. Armdsesat
5. , Rucdr eanu N. ,
Popescu-Zel eti n I.
Wi erl emann E.
l 0
-
c.976
' a
An e r a I
Claslllesrea arborllcr dup[ pozltia
lor ln arborqt
100. Arbori cu cregtere max:md.ln lntrllime;
arbori a ciror tniltime dep[geqte plafonul
celor.
mai numero$i
arbori din plafonul
superior (arbori predominanti).
200. Arbori
_vigurogi,
cu cresteie normalr, a cdror tnElfime ajunge' tn plafonul principal
de
tndllimi (plafonul
superior).Aceastd categorie formeazd maloritatea arborilor din arboret
(arbori
dominanli).
800. A-rbori relativ lnalti (arbori
codominan(i) a cdror lnillimi se situeazd pe
un plan inferior
plafonului
celor mai numeroqi
arbori, plan
ce nu coboard sub treimea- inferioard
a coro-
namentului arborilor dominanti.
{00 Arbori cu crepterb redusi sau stalnantl'
.situati
vizibil lntr-un etaj inferior (arbori
dominafi), Aceqtia se tmpart ln :
-
arbori lncd viabili
arbori uscafi,
deperisanfi.
.
clasillearea
arborilor dupi torma, oalltatoa lusului
Ei
starea s[nat[tii lor
10. Arbori perfect
sdnitoEi, firi detecte tehnologice, drepti verticali (netnfurciti), cu secliune
cilindrio*.
!0. Arbori relativ sdnf,toqi (cu reduse defecte tehnologice). arbori cu trunchluri relativ cilin-
dficeroi verticale.
60. Arbori
lolnavi,
cu defecte tehnologice, cu cancere, putregai
avansat, arbori rtrnili sau
grav acciderlta{i, precum
9i
arbori strlmbi ln 2-3 plane,
rdiuci{i, lnfurcili de la
jumitate
sau mai
jos,
inclusiv cei uscati,
Clasilienrea arborllor dup{ dezvoltarea
eoroanel
f. Arborl cri coronament foarte dezvoltat.
9. Arbori ctr coronament mijlociu dezvoltat.
J. Arbori cu coronament slab dezvoltat, cu coroane redusd,
strtnsd, asimetrici (arbori bici)-
T a b e l u l 6
Arboretul seenndar pe elase de lnitfmt e4rrlmat ln proeente dln numdrul total de arbori
(Lot experimental
Lehliu-Ldstar)
Clasele de lnlltimt
Total
A
B
C
D
RdriturA
selectfui
27
41
40
39
146
I
TaDol ul 7
nepart4la arborllor eu defecte (31, 32, 33, 23)
pe
elaso do hilftml
Arbori
gecu
nd&r
N l N l
" / o
23
t 5
13
L4
l 4
26
I 7
10
l 4
17
9r3
6, 8
4, 1
4
32
46
52
bU
1
11
15
t 4
l 4
21
49
9R
26
62
94
97
90
84
74
L4
8
2l
32
35
61
83
61
61
t 7
15
10
6
3
T a b e l u l 8
Clasele de
produe{le stablltte
pe
baza anallzel ereqteril ln lndltlme
(Arborete provenite din plantalie)
Lotul 2
8' 4
4, 6
6' 5
3r5
II,3
lI,4
. tutul 6
,l E
20,o
75,2
9,5
16
1 1
6
3
\ L
I r o
0,9
019
t ?
72
7
3
\ 5
r,6
T,4
15
10
5
18, 5
13, 8
I
s l
2r,4
77,2
Ll ,4
5,3
18, 1
16, 8
13,0
8, 8
I I,O
I I , O
I , 9
I , 7
I , g
I,S
r14
rr3
7,2
7
:
vlmte If
-iniltime,
med.ie e erborilo? cerceleti :
CI
-
class de
productie
coreflDuozitoaie
(ln
acelagi lot experimental)
Ar bor i l Ar bor i l Ar uor i l Ar bor l
Princio.
l
secundari
In:ncln. l
oecund&ri
N l Nt
%
I
N
t NT
%
I I , 0
I I , 1
ll,2
18
15
10
J
16
t 7
6
J
17
72
3
16, 0
t 2, 5
8, 1
3, 5
t 4, o
10, 8
6' 5
3r5
I I I , O
I I I , l
r I,9
rI,g
16, 5
14, 8
10, 6
c: c
II,7
It,7
I I , 8
I I , 9
}T I43YT{EHI4M
AEHIPOMETPI4I{EC}TI4X
XAPAHTEPI4CTI4IT
HACAInIEHI4ff
BEJTOft AnAUI4m
Peanuwe
B 1955 rogy Jleouoft Tlccne4oBarerrbcnr4fr.
Mncruryr (I{IIEC)
Haqar
I{ccJreAoBanrre pocra
B
ApeBocrosx
6enot afiarlr{r4 rra rlocro.Erlrlbrx otrbrrrrr,rx
(rolllaAtrx.
ItoEeslro rIeJIbIo err(x l4ccJre4orauuit
6nrno ycrauoBJrer{rre
xoAa
pocrd. 14
trpor,{3Bo[r4reJrbHocrrf
npeBocroeB.
3ru oilurHr,re rlilorqaIHra 6rrnu
ycrpoel{br
B rlacaffiAerll{I4,
fioryqeErloM ftaE r.(B trocaAon, raK trr llopocreBr-rfr,
pagr{blx
BoBpacroB rrlporraBonrrreJrrr{oorr(
rro cr4creMe, rtplutnroft Memgy_
Eapo[IJbrM Coroeou JlecErrx Tlcc;reAotsareJrbonr{x Izlrrcrr.rrvroe. Ha onbr;-
sBrx_Il,I-oqa4ax
6r,rlr.t orBeAer{bl npo6urre yqacrnrl gno
ilpopearlrnaErrft
A, B, C, uA.
IIpu yvete
AepeBr,fi
6nrrrr xnaccrr(puqraporar{br rro crrcreMe nnaccn(pu-
xaqnrr IIIete.lrena.
BrrssnsIorcr
cireAyroque peayJtbrarrr :
-
B pamnax yMepeq4lrx
qr(BoBbrx
rlpopeffiwna$uilt (rareropua
B)
fipoqerrr
\rl4cJra nmpy6neuuux
4epenrel
B4,Boe 6orrrue,
ueru rrpoqeir uJro-
rl{a4r4
fiolepetrrroro
cegenr{fl arnx
4epetsreB.
-
Ilpnr rr,r6opoWrrx ilpopenrranaqr{fix, rlpor4aBeleuHbrx IzIgEC-oru,
{PoUegr
ApeBocrofi,
rloAreffiarlero rrdpy6He, rraxoArrrcrr Me?r(Ay Hareropueft
cuI .
Pa6ora Banrrroqaer s ce6e u
Ipylr4e [aEr_rbre
orrlocrrreJlbrlo pac[pe-
AeJIeqUs AepeBbeB
B IIaCatfiAeIIIrtI( ilO IIOJIOETOHIiIO IIx II ItJIaCCy naqeorBa.
Peay.rrr,rar [coJregoBarlufi goHaaat? qro
B oguoft lt roft ffie fiareropr{rr
Irpope?r{r4BaEr4fl,
trpoqerrr
ApeBocroE,
rloAJreffiarrlero nHpy6xe trpaHTr4qecHu
rle r{axoAr4Tcg
troA BJlrrflHrzreM borlnrera.
B oggoft ra roft lrre aareroprrrr rrpopeffiunaguft aror rtpoqenr dpafirrr-
qecnl4
ocraercrr EeI,IsMeHHbrM, KOrAa rIOJrr{OTa XOre6tercn Me?fiAy 1-Lr20.
4
:tr
BEITRAGE ZUB" KENNTNIS DER DENDR,OMETR,ISCHEN
MDBKMAIJE DEB R,OBINIENBESTANDN
fn den Jahren 1955-1956 hat ICES seine langfristigen Zuwaahsfor-
schqngen in Robinienbestd,nrlon auf stii,ndigo Yorsuchsproben eingoftihrt.
DasEndziel dieser Forschungen ist der Zuwachs und de l-ieistungsfd,higkoit
148
?
!
dor Bestdnde festzustellen. Diese Yersuchsfld,chen wurd.en in Bestd,nden
vershiod.ener Ilerkunfto (Aufforstung
und Ausscl.lag), Alter und Ertrags-
klassen
nach dem System des fnternationalen Yerband.es der tr'orst]jchen
X'orschcungsanstalton eing-estellt. In
jed.er
Yersuchsfldche wurden Probe-
flii,.tren fflr A, B, C und D-DurchJorstungsgrad.en
durchgefiihrt.
Bsi d.en Aufnahmen wurd.en dis B:iume auch nach Schddelins B6u-
menklassen klassifiziert
Aus d.en Ergebnissen ist folgendos hervoizuheben:
1. Bei mdssigon Niedordurchforstungen (B Gracl) ist der prozen-
tuelle Anteil d.er entnommenen Bd,ume clas Doppelto tles
jenigen
der
Grunilfki,he.
2. Bei d.er Auslesedurchforstung, d.ie von ICES empfohlen wird,
liegt d.er Prozentsatz d.os Ausscheidendenbostandes zwischen C und. D
Graden.
-
3. Die Arbeit enthtilt weitere Angaben iiber clie Vorteilung der,
Bri,urne in Bestii,nden nach ihren Stellun!-uncl Giiteklassen.
4. Die Yersuchsergobnisse haben gezeigt dass bei einem und dern-
selben Durchforstungsgrad. ist d.er Prozontsatzd.es Ausscheid.endenbes-
tandes
praktisch
von d.en Ertragsklassen nicht beeinJltisst.
5. Bei d.emselbon Durchforstungsgrad bleibt dieser Prozentsatz
praktisch konstant wenn der Bestockungsgrarl zwischen 1-1,20 schwankt.