Antonio Vivaldi

Antonio Lucio Vivaldi este cel mai de seam reprezentant

al barocului muzical veneian. S-a nscut la Veneia la 4
martie 1678, n urma mariajului dintre Giovanni Battista
Vivaldi i Camilla Calicchio. A murit la Viena la 28 iulie 1741,
ca urmare a unei mbolnviri subite (infamaie intern) i a
fost nmormntat n cimitirul spitalului.
Viaa
mbrind de timpuriu calea preoiei, Antonio Vivaldi a fost
supranumit i Il Prete Rosso (Preotul Rou), datorit culorii
prului su, motenire probabil genetic. Primul nucleu al
familiei Vivaldi, despre care exist referine documentare certe,
a ajuns la Veneia n prima jumtate a anului 1665 . Bunicul,
Agostino, fusese brutar sau croitor i murise la Brescia,
probabil n 1665 sau 1666. Bunica, Margherita, prsise acest
ora fe cu puin nainte, fe dup moartea soului su i era
insoit de cei doi fi ai lor, Agostino (n vrst de 21 de ani) i
Giovanni Battista (de 11 ani). Cel din urm avea s devin n
1678, tatl compozitorului Antonio Vivaldi. Adolescentul
Antonio a primit tonsura monahal la 15 ani i a fost
hirotonisit preot la 25.
Atins de o maladie cronic despre care se presupune c era
astm, Il Prete Rosso s-a ndeprtat ncetul cu ncetul de
ndatoririle sale ecleziastice ncepnd din 1703, iar din acel
moment a putut s se consacre compoziiei i nvmntului.
Numit profesor (instructor) de vioar la Ospedale della Piet
(aezmnt rezervat orfanelor i copilelor ilegitime ale
oraului), n pofda unor ntreruperi, uneori foarte lungi (mai
mult de doi ani la Mantova, ntre 1718 i 1720), Vivaldi avea
s rmn fdel acestei funcii pn n 1740.
Totui, a nceput s cltoreasc din ce n ce mai mult ca
virtuoz i compozitor la Roma, n 1722 i 1724, unde a cntat
n faa Papei, probabil la Dresda i n Darmstad; cu siguran
la Amsterdam, unde a fost publicat cea mai important parte
a creaiei sale, la Florena, Praga i la Viena, unde a murit,
uitat de prieteni i de rude. La Ospedale della Piet, avea s
nfineze o orchestr de fete (devenit celebr n ntreaga
Europ) i s compun intens pentru concertele publice pe
care aezmntul le oferea duminica.
Opera
Importana creaiei lui instrumentale, simbolizat ideal de
seria celor patru concerte inspirate de cele patru anotimpuri,
vine din autoritatea cu care el a tiut s resping structura de
concerto grosso a lui Corelli, pentru a impune foarte repede
forma mai scurt (ntre opt i zece) a concertului cu solist n
doar trei pri simetrice (repede-lent-repede). Solist el nsui,
Vivaldi practica cu mare naturalee aceast form
concertant, atunci cnd sonata, simfonia sau cvartetul erau,
de asemenea, pe punctul de a-si face apariia.