Antoniu si Cleopatra

de William Shakespeare
In tragedia Antoniu si Cleopatra, Shakespeare pune in scena dramaticele evenimente
dinaintea instalarii lui Octavian, fiul adoptiv lui Iulius Caesar, ca imparat al romanilor, sub
numele de Augustus. Dupa asasinarea lui Iulius Caesar, apare cel de-al doilea Triumvirat dintre
Antoniu, Octavian si Lepidus. Pentru a putea stabili pacea, acestia decid sa imparta puterea
romana intre Octavian, care isi rezerva Occidentul, iar Orientul ii revenea lui Antoniu.
In Egipt, Antoniu a descoperit-o pe Cleopatra, iar dragostea pentru aceasta il facu sa o uite
pe Fulvia care impreuna cu fratele lui Antoniu se razvratisera impotriva noului Caesar. In final,
Fulvia moare iar Antoniu este chemat la Roma pentru a se intelege cu Caesar. Antoniu este de
acord sa se casatoreasca cu tanara Octavia, sora lui Caesar, pentru a-si dovedi neimplicarea in
razvratire, insa la cererea Cleopatrei, el se intoarce parasind-o pe Octavia, care suparata si
intrigata il razvrati pe fratele sau impotriva lui Antoniu si a Cleopatrei, considerata o tiganca
egipteana.
Bineinteles ca acesta a fost un motiv suficient pentru razboi, noul Caesar cautand sa-si
consolideze puterea si sa-si mareasca stapanirea prin eliminarea lui Antoniu si a Cleopatrei.
Antoniu incepe sa creada ca, pe parcurs, Cleopatra a trecut de partea lui Caesar , iar aceasta ,de
frica sa nu o omoare, se ascunse intr-un mausoleu si trimite vorba cum ca s-ar fi omorat de
dragul lui. In acel moment, Antoniu isi roaga bunul prieten, Eros, sa-l omoare,dar acesta prefera
sa se omoare decat sa-si omoare domnul. Dupa aceea, Antoniu se sinucide.
Cleopatra este ingrijorata pentru viata ei , desi Caesar trimite soli sa o linisteasca. Acestia
nu au efectul dorit, si haituita de gandul ca v-a fi batjocorita in toate felurile, aranjeaza cu un
taran sa-i aduca vipere. La sosirea lui, Caesar o gaseste moarta in mausoleu impreuna cu slujnica
sa si ordona sa fie inmormantata langa Antoniu pentru ca "mormant in lume nu a gazduit
vreodata pereche mai renumita ca aceasta. "
Aceasta drama de maturitate a marelui scriitor englez intruneste cele mai caracteristice
trasaturi ale creatiei lui Shakespeare:infatisarea realista a unei vieti clocotitoare, insufletirea unor
personaje complexe, conflicte puternice.Este o drama care ilustreaza descompunerea imperiului
roman, ai carui conducatori, uitandu-si misiunea ,se cufunda intr-un trai de huzur si placeri.
Asemeni tuturor pieselor lui William Shakespeare, Antoniu si Cleopatra abunda in teme, motive
si simboluri.
Procedeul oglindirii
Inca de la inceputul operei, isi face aparitia procedeul oglindirii, despre care am discutat la
Hamlet. Doar ca in acest caz, putem vorbi si de o oglindire intre doua opere, nu doar de o
intraoglindire. Ma refer aici la oglindirea dintre piesa Antoniu si Cleopatra si piesa Iulius Caesar.
Este important de stiut ca piesa Iulius Caesar incepe cu intoarcerea lui Caesar la Roma,
dupa victoria obtinuta impotriva fiilor lui Pompei. Practic,aceasta victorie reprezinta cu adevarat
sfarsitul Primului Triumvirat. In schimb, piesa se incheie cu aparitia celui de-al Doilea
Triumvirat, intre Antoniu, Octavian si Lepidus. Cu acest al Doilea Triumvirat incepe piesa
Antoniu si Cleopatra ,care este o proiectie a Primului Triumvirat: are loc un razboi pentru putere,
cel putin unul din membrii Triumviratului este ucis si doar in momentul acela se poate vorbi de
un veritabil Caesar.
De asemenea,sfarsitul acestei opere se aseamana cu cel al operei Romeo si Julieta: doi
indragostiti din lumi diferite destinati sa se distruga reciproc, otrava, comploturi. Exista insa o
diferenta foarte importanta. Cei doi nu sunt niste copii indragostiti pentru prima oara, nu sunt
doar niste membrii fara putere ai lumilor lor; sunt chiar liderii acestor lumi, care modifica istoria
prin deciziile lor.
Tema liberei alegeri versus tema datoriei
Procedeul oglindirii este observabil si in piesa, in momentul in care ambii protagonisti se
sinucid, Chiar mai mult, mortile lor sunt precedate de cele ale apropiatilor (Eros si slujnica
Cleopatrei). Insa,moartea apropiatilor nu este doar un exemplu de procedeu de oglindire, ea
poate simboliza si tema liberei alegeri versus tema datoriei. Este oare necesara moartea lor, doar
pentru ca stapanii decid sa se sinucida, sau este o alegere personala?
Este greu de explicat, avand in vedere faptul ca nu cunoastem mentalitatea din acele timpuri si
nici nu putem explica obiceiurile lor. Faptul ca acestia au avut parte de o moarte de mana lor
nu simbolizeaza libera alegere, atata timp cat aceasta a fost conditionata de moartea stapanilor
lor.
Intr-un fel, pe o scara nult mai larga, aceasta tema a liberei alegeri versus tema datoriei o
intalnim si in Hamlet, chiar la personajul principal. Este libera lui alegere sa isi razbune tatal
omorat, sau este datoria fiului ? In acest caz, consider ca raspunsul este mult mai simplu; Hamlet
simte ca este obligat sa-si razbune tatal, asa cum prevedeau traditiile acelei perioade. Daca era
vorba de libera alegere, nu avea nevoie de toate masurile pe care le-a luat pentru a se asigura de
vinovatia unchiului sau, masuri care nu aduceau certitudinea vinovatiei, ci doar prelungeau
momentul razbunarii si calvarul interior prin care trecea Hamlet din obligatie.
Femeia
Auzi, iubito, daca ma intorc de pe campul de batalie, ca sa te sarut, voi veni, plin de
sange doar Shakespeare putea sa intuiasca atat de bine sentimentele unor oameni ca Antoniu
si Cleopatra, doi conducatori de imperii a caror relatie a avut doua puncte principale de sprijin:
patul si campul de lupta. Insa din acest citat ne dam seama de influenta pe care o exercita
Cleopatra asupra lui Antoniu.
Cleopatra este una dintre cele mai complexe eroine tragice din teatrul lui Shakespeare. Puterile
femeii fatale creeaz aici un amestec unic de atracie, uluire i spaim. E un tip de fascinaie
tragic, n care se combin farmecul oriental, exotic, cu aura magica. Cnd exista, sinceritatea ei
este brutala. Voina ferma dar i capriciul, izbucnirile dar i perfidia extrema, rafinata parca
printr-un lung exerciiu de stil, misterul dar i mareia o caracterizeaza n egal masura.
Folosindu-se pentru a-si atinge scopurile inclusiv de farmecele sale feminine, mereu gata de un
nou plan in fata esecului, puternica si darza, Cleopatra ramane o figura emblematica, o ipostaza
vesnic vie a feminitatii luptatoare, intalnita destul de rar in opera lui Shakespeare, mai ales in
tragediile acestuia.


COLTEA FLAVIUS-ALEXANDRU
E.F.