Avantajele si dezavantajele Integrarii

in Uniunea Europeana
Bucuresti 2011
1.Avantajele Integrarii- Generalitati
n raportul de ar din 2003, ntoc!it de "aroana E!!a #ic$olson, parla!entar
european n grupul popularilor cre%tin& de!ocrai, se !enioneaz c ' (inalizarea
negocierilor de aderare la s(ar%itul lui 200) %i integrarea in 200*, sunt i!posi"ile dac
+o!,nia nu rezolv dou pro"le!e structurale- eradicarea corupiei %i punerea n aplicare
a re(or!ei./ +eco!andrile destinate autoritilor ro!,ne privesc- !surile anticorupie,
independena %i (uncionarea siste!ului judiciar, li"ertatea presei, stoparea a"uzurilor
poliiei/
+o!,nia a reacionat i!ediat prin realizarea unui plan de aciune pentru anii dinaintea
aderarii/
Asocierea +o!,niei la Uniunea Europeana nsea!na pe plan econo!ic
crearea unei zone de li"er sc$i!", cooperarea econo!ic %i (inanciar, n sprijinul
restructurrii econo!iei ro!ane%ti, iar n plan politic crearea unui cadru instituional
pentru realizarea unui dialog politic per!anent ntre pri/ n cadrul acordului sunt
precizate o serie de principii care au n vedere-
& sta"ilirea unei perioade de tranziie de !a0i!u! 10 ani, !prit n dou etape,
trecerea la cea de a doua (c,ndu&se n ur!a e0a!inrii 1onsiliului de asociere a aplicrii
pan n acel !o!ent a prevederilor Acordului2
& asi!etria n acordarea de ctre pari a concesiilor concretizate prin (aptul c, n ti!p ce
Uniunea %i va realiza angaja!entul n pri!a etap, +o!,nia %i&l va pune n aplicare n a
doua2
& angaja!entul prilor de a se a"ine de la introducerea de regle!entricare s vin n
contradicie cu prevederile Acordului p,n la intrarea n vigoare2
& disponi"ilitatea prilor ca pe perioada de tranziie s procedeze de co!un acord, n
(uncie de conjunctura e0istent n sectoarele vizate, la reducerea periodic %i analizarea
concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului n aplicarea acestora/ Acordul
European de asociere a +o!,niei la Uniunea European cuprinde prevederi pentru
(iecare sector principal de activitate/
In do!eniul sc$i!"urilor co!erciale "ilaterale
1
se prevede crearea ntrepririi a
unei zone de co!er li"er care se va concretiza prin eli!inarea treptat a o"stacolelor
1
3arcela 3onica 4toica& 'Uniunea Europeana, o a"ordare institutionala., Editura 5+6 Universitaria,
Bucuresti 2007
tari(are %i netari(are e0istente n acest !o!ent n relaiile co!erciale dintre +o!,nia %i
Uniunea Europeana/ Acestea privesc produsele industriale, cu e0cepia celor te0tile %i
siderurgice, dar %i produsele agricole de "az 8neprelucrate sau cu grad redus de
prelucrare %i prelucrate9/ :ona de co!er li"er va (i realizat n perioadade tranziie de
!a0i!u! 10 ani, n !od gradual/ 5erioada de tranziie este asi!etric n ceea ce prive%te
rit!ul reducerii %i eli!inrii ta0elor de ctre +o!,nia, o(erindu&se ast(el rii noastre o
perioada !ai lung de ti!p pentru desc$iderea pieei sale la i!porturile din Uniunea
European/ ;ac Uniunea European se o"lig s eli!ine toate ta0ele va!ale %i
ngrdirile cantitative pan la s(arsitul pri!ei etape a perioadei, +o!ania va (ace acest
lucru la s(arsitul celei de&a doua etape/
Uniunea European este o organizaie integraionist interstatal, la nivel regional,
"azat pe o cooperare !ultilateral instituionalizat, n vederea crerii unui spaiu
econo!ico&!onetar, social %i politic , c,t !ai uni(icat, capa"il s genereze un e(ect
!ultiplicator, care n (inal s conduc la o "unstare !ai !are dec,t ar (i capa"ile rile
!e!"re n parte/
Uniunea European a devenit tot !ai puternic av,nd din ce n ce !ai !uli aliai
%i va deveni !ai puternic de at,t prin largirea acestei uniuni/ ;e la cele trei co!uniti
europene 8a car"unelui, oelului %i energiei ato!ice9 %i p,n la Europa de astzi, statele
"tr,nului continent au parcurs un dru! lung %i, uneori, anevoios/ ;e e0e!plu Elveia,
care nu a votat spaiul Econo!ic European, re(uz,nd, odat cu aceasta, integrarea n
Uniunea European, sau #orvegia care dorea s adere la Uniune, ns dup dou
re(erendu!uri poporul a ales s (ie independent/ 1$iar %i statul 3aroc dorea o aderare la
Uniunea European, ns solicitarea a (ost respins, deoarece <ratatul de la +o!a
i!punea ca rile !e!"re s (ie din Europa
2
/ Ins Uniunea European continu
con(runtarea cu ast(el de provocri %i n prezent pentru a&%i atinge dou !ari scopuri-
apro(undarea integrrii politice %i e0tinderea spre est/ Uniunea European este, n pri!ul
r,nd, un ele!ent de sta"ilitate n lu!e, decizia n(iinrii sale conduc,nd la peste
cincizeci de ani de pace pe continent/
2
3arcela 3onica 4toica& 'Uniunea Europeana, o a"ordare institutionala., Editura 5+6 Universitaria,
Bucuresti 2007
6 realizare !ajor a Uniunii Europene este crearea pieei unice, care a contri"uit
la prosperitatea statelor !e!"re %i a cetenilor Uniunii %i a per!is Europei s devin o
(or econo!ic ntr&o lu!e a concurenei %i a glo"alizrii/
5entru ca Europa s devin un !odel de securitate, li"ertate %i participare, rile
care doresc s adere la Uniunea European %i care sunt parte a Europei, tre"uie s
conlucreze la 'apro(undarea. Europei, pro!ov,nd acel tip de solidaritate care va o(eri
tuturor statutul de cetean european, acela care e0ist deja ntre cetenii statelor
!e!"re& o solidaritate lipsit de discri!inare, "azat pe respectarea prerogativelor
naionale %i a li"ertilor de!ocratice %i pe trata!entul egal al cetenilor %i al statelor
!e!"re/ n acela%i ti!p !iza declarat a acestui e0erciiu de re(or!are a Uniunii este de
a trans(or!a construcia european ntr&una !ai de!ocratic, !ai aproape de interesele %i
necesitile cetenilor europeni, ntr&una a oportunitilor egale pentru toi indivizii %i, nu
n ulti!ul r,nd, ntr&o structur !ai activ %i !ai e(icient pe plan e0tern/
A! s ncerc s relie(ez c,teva din avantajele sau interesele pe care Uniunea
European le ur!re%te la vecinii si ce nu sunt nc parte la Uniune/ A! s ncep cu
rile din 1aucazul de 4ud, deoarece n prezent Uniunea European tinde ctre o
e0tindere spre est, !ai e0act Uniunea European ur!re%te aderarea =eorgiei, Ar!eniei
%i Azer"aidjan/
1a ur!are a destr!rii Uniunii 4ovietice, n 1772, n regiunea 1aucazului de sud
au aprut trei state noi, succesoare ale (ostelor repu"lici unionale- Ar!enia, Azer"aidjan
%i =eorgia 8(ost =ruzia, n perioada sovietic9/ Ele nu !ai (useser state suverane, cu
e0cepia unei scurte perioade de dup revoluia "ol%evic 8171*&1722, +epu"lica
;e!ocrat Ar!enia2
:ona 1aucazului este situat n i!ediata apropiere a 3rii 1aspice %i Asiei 1entrale,
regiuni dein,nd i!portante rezerve naturale 8petrol %i gaze naturale9
3
/
In unele situaii, i!plicarea Uniunii Europene nu este perceput ca (iind de
su"stan dec,t, dup un interval !ai lung de ti!p/ 5rincipalul instru!ent al Uniunii
Europene n zona 1aucazului de 4ud este reprezentat de 5olitica European de >ecintate
85E>9/ n cadrul acesteia, rile din regiune ocup un rol i!portant, !ai ales prin pris!a
3
1onstantin& =$eorg$e Bala"an& '5olitica europeana de vecinatate., Editura Universitara., Bucuresti 2007
securitii necesare n zona de pro0i!itate a Uniunii Europene/ n acest conte0t, e0istena
con(lictelor ng$eate din regiunea caucazian nu putea dec,t s st,rneasc ngrijorarea
cancelariilor europene, care tre"uiau s reacioneze n vederea soluionrii sau cel puin a
neutralizrii a!eninrilor e0istente/ ;atorit apropierii +usiei de zona respectiv,
5olitica European de >ecintate se li!iteaz la a e0pri!a poziii de principiu %i la a
invita ?ederaia +us s coopereze/
Un docu!ent european (oarte i!portant pentru 1aucazul de 4ud este '4inergia n
regiunea 3rii #egre./ Acesta sintetizeaz do!eniile de interes n cooperarea dintre
Uniunea European %i rile din regiune- de!ocraia, drepturile o!ului %i "una guvernare,
tra(icul trans(rontalier, con(lictele 'ng$eate., energia, transportul, !ediul, politica
!ariti!, pescuitul, co!erul, cercetarea %i educaia, %tiina %i te$nologia, piaa !uncii,
dezvoltarea regional/ 5rincipalele progra!e i!aginate, n acest conte0t, vizeaz
dezvoltarea societii civile, cooperarea la nivel local, sc$i!"urile culturale %i
educaionale, co!erul li"er, cointeres,nd instituii (inanciare internaionale precu!
Banca European de Investiii 8BEI9 %i Banca European pentru +econstrucie %i
;ezvoltare 8BE+;9/
;e ase!enea, la iniiativa +o!,niei, a (ost n(iinat %i o nou structur de
cooperare, ?oru!ul 3rii #egre pentru ;ialog %i 5arteneriat, care ns nu a avut succesul
scontat/ ;in pcate, iniiativele privind 3area #eagr vizeaz !ai !ult =eorgia %i !ai
puin celelalte state caucaziene/ n plan concret, n do!eniul energetic e0ist Iniiativa
Ba@u, care %i propune o !ai "un cooperare ntre rile din zon %i Uniunea European
pentru asigurarea securitii energetice !utuale, progra!ul I#6=A<E 8Interstate Oil and
Gas to Europe pipelines9, care asigur un plan structurat de tranzit al energiei din Asia
1entral %i 3area 1aspic spre rile Uniunii Europene %i progra!ul <+A1E1A
8Transport Corridor Europe Caucasus Central Asia9, privind dezvoltarea
in(rastructurilor- transport 8rutier, (eroviar, aerian %i !ariti!9 ntre Asia 1entral %i
Europa/ Aceste iniiative constituie a0a central a politicii europene n zon, pe l,ng
diversele proiecte de conducte, viz,nd n special teritoriile =eorgiei %i Azer"aidjanului.
;intre acestea cel !ai i!portant este proiectul Nabucco, care vizeaz conectarea
conductei Ba@u&Erzuru! 8n unele variante apare %i conducta <a"riz& Erzuru!9 cu un
traseu european pe teritoriile +o!,niei, Ungariei %i Austriei/
Principala slbiciune a poziiei Uniunii Europene n regiune rezid din (aptul c
nu are o politic di(ereniat cu (iecare din cele trei ri, ci ncearc o a"ordare general,
n condiiile n care situaia %i poziia (iecrui stat este di(erit 8ceea ce se poate spune %i
despre statele !e!"re ale Uniunii9/ Aceast inconsisten ncearc s !asc$eze
discon(ortul instituiilor europene n adoptarea unei poziii care ar avantaja o parte sau
alta 8!ai ales n cazul con(lictului din #agorno&Aara"a$, dar %i n cadrul di(erendului
ruso&georgian9, n ncercarea de a pstra relaii cordiale cu toi actorii i!plicai %i de a
"ene(icia de prezu!ia de i!parialitate/ n realitate, ns, c$iar statele !e!"re au poziii
contradictorii/
4ingurul capitol la care Uniunea European are un avantaj este (aptul de a (i
se!nat Acorduri de 5arteneriat %i 1ooperare cu Ar!enia %i Azer"aidjan 8n 177B, intrate
n vigoare n 17779 %i c$iar un 5lan de Aciune 1o!un cu =eorgia
)
8200B9 n cadrul
5oliticii Europene de >ecintate, care este considerat de ad!inistraia de la <"ilisi un
pri! pas ctre aderarea la Uniunea European/
n cazul Azer"aidjanului, 5lanul de Aciune a (ost se!nat n noie!"rie 200B, iar
n cazul Ar!eniei discuiile sunt n derulare pentru se!narea unui acord si!ilar/ <otu%i,
5olitica European de >ecintate nu constituie n acest !o!ent un cadru satis(ctor de
dezvoltarea a relaiilor cu statele respective/
n ceea ce prive%te relaia cu Azer"aidjanul, e0ist "une pre!ise de consolidare a
acesteia, ca pri! pas din cadrul unei i!plicri !ai concrete a Uniunii Europene n
regiune/ n plan "ilateral, relaiile +o!,niei cu Azer"aidjanul au (ost constant "une, nc
de la declararea independenei statului caucazian n 1771, +o!,nia (iind a doua ar care
a recunoscut statul azer, dup <urcia/ 6dat cu aderarea +o!,niei la Uniunea European,
"unele relaii dintre cele dou state au (ost trans(erate %i la nivelul relaiilor Uniunii
Europene cu partenerii caucazieni/ n conte0tul n care +o!,nia reprezint, n acest
!o!ent, grania rsritean a Uniunii %i dore%te s ai" o politic activ la 3area #eagr
%i n vecintatea Uniunii Europene, potenialul trans(errii "unei cooperri cu
Azer"aidjanul la nivelul ntregii Uniunii ar putea constitui o pri! contri"uie real a
statului ro!,n la clari(icarea politicii e0terne a Uniunii n 1aucaz/ +elaiile politice "une
)
+aluca 3iga& Besteliu& ';rept international pu"lic., Editura All, Bucuresti, 1777
ale Azer"aidjanului cu +o!,nia %i, n general, cu rile din Europa 1entral %i de Est,
sunt du"late %i de "une relaii econo!ice/
Uniunea Europeana poate c,%tiga aliana cu statul azer, trans(or!,nd aceast
garanie ntr&o politic viz,nd pro!ovarea dreptului internaional %i re(acerea integritii
teritoriale a Azer"aidjanului/
Interesele Uniunii Europene n zona 1aucazului de 4ud se re(er la realizarea unei
sta"iliti politice %i econo!ice, la instaurarea pcii %i eli!inarea con(lictelor cu potenial
de e0tindere, la !eninerea unei zone de li"er tranzit %i c$iar construirea unei zone
econo!ice li"ere n regiune/ 1onsolidarea instituiilor de!ocratice este doar unul dintre
instru!entele necesare pentru atingerea acestor o"iective regionale/ 5entru satis(acerea
propriilor interese, UE tre"uie s identi(ice principalul pivot, care este Azer"aidjanul/ ;e
aceea, ea tre"uie s ai" o politic special construit pentru relaia cu statul azer/
5rincipalul (actor de pro!ovare al acestei politici este gsirea unei strategii consistente
pentru soluionarea crizei din #agorno&Aara"a$ pe "aza principiilor integritii teritoriale
%i al autodeter!inrii interne/ #u tre"uie uitat nici (aptul c Azer"aidjanul este ara cea
!ai dezvoltat din punct de vedere econo!ic %i cu potenialul cel !ai !are de dezvoltare
din zon/
Un rol i!portant pentru apropierea statelor europene %i pentru de!ararea
procesului de integrare n accepiunea lui actual i este atri"uit lui Cean 3onnet, datorit
cruia s&au (cut pri!ele de!ersuri n scopul realizrii unei noi unitii europene/ Acesta
ndeplinind (uncia de %e( al 6rganizaiei naionale a plani(icrii din ?rana, a propus ca
producia de cr"une %i oel din ?rana %i =er!ania s (ie ad!inistrat de ctre un
organis! supranaional/
D
Ea 7 !ai 17D0, +o"ert 4c$u!an, !inistrul a(acerilor e0terne al
?ranei lansa declaraia, inspirat de ctre Cean 3onnet, prin care propunea crearea unei
piee a cr"unelui %i oelului, care s (ie condus potrivit !etodelor naionale ce i!plic o
ruptur de sc$e!ele tradiionale ale relaiilor dintre state/ +ealizarea acestei piee a (ost
un pri! pas pe calea dezvoltrii pe care o cunoa%te! astzi pentru statele europene/
4iste!ul creat prin cele trei tratate 81E16, 1EE, 1EEA9 s&a dezvoltat n dou direcii
D
Augustin ?uerea& FInstituiile Uniunii Europene., Editura Universal Curidic, Bucure%ti, 2002, p/1D
principale
B
/ 6 pri! direcie a avut n vedere per(ecionarea instituiilor co!unitare, iar
cea de&a doua a ur!rit e0tinderea 1o!unitilor, prin cooptarea de noi !e!"ri/
+egiunea 3rii #egre are o i!portan strategic recunoscut, care este dat de
resursele naturale (oarte "ogate, n special petrol %i gaz %i de o pia potenial de peste
3D0 !ilioane consu!atori/
1o!erul cu!ulat al regiunii reprezint peste DG din co!erul !ondial/
1o!ponenta strategic a regiunii s&a accentuat, n ulti!ul ti!p, ca ur!are a declan%rii
ca!paniei antiteroriste2 4UA sunt interesate de evoluiile din regiune, iar Uniunea
Europeana %i su"staniaz asistena pentru rile din zon prin 5olitica de #ou
>ecintate/
Evoluia cooperrii econo!ice n "azinul 3rii #egre poate (i !prit n trei etape-
& de (or!are, lipsit de rezultate %i (r o organizare clar, a durat p,n la
nt,lnirea de la Bucure%ti, din anul 177B
*
, c,nd !ini%trii de e0terne au adoptat un .5lan
de aciune. care a !"untit cooperarea2
& de introducere a siste!ului <roicii !inisteriale, n cursul creia a nceput (inanarea
co!un a 4ecretariatului Internaional 5er!anent 85E+3I49 de la Istan"ul %i s&au
intensi(icat reuniunile la toate nivelele/ n iunie 177H, la Ialta, s&a se!nat .1arta
1E3#.2
& de asu!are a caracteristicilor unei organizaii regionale/
Interesele +o!ania (a de coridorul Europa&Asia nu au n vedere doar asigurarea
cu resurse energetice necesare ci %i (aptul ca zona 1aucaz&1aspic poate deveni una din
cele !ai dina!ice zone econo!ice ale lu!ii, ceea ce ar inse!na ni%te venituri uria%e
pentru ntreaga zon inclusiv pentru rile de pe coridorul <+A1E1A
H
/
+o!ania dispune de nu!eroase avantaje pentru a (i un centru de interes pentru
co!unitatea internaional- are legturi (eroviare directe cu toate rile din 14I2 o(er o
legatur per!anent cu rile Asiei 1entrale, via Iran&<urcia prin linia de (eri"ot
1onstanta&4a!sun2 dispune de cel !ai !are %i !ai "ine utilat port de la 3area #eagra2
B
Ion ?ilipescu, Augustin ?uerea& F;rept instituional co!unitar european., Editura Acta!i, Bucure%ti,
2000, p/1)
*
Bar"ulescu Iordan =$eorg$e - Politicile extinderii, Editura <ritonic, Bucuresti, 200*/
H
1onstantin& =$eorg$e Bala"an- '5olitica europeana de vecinatate., Editura Universitara., Bucuresti 2007
are !ari capaciti de su"utilizate n industria de ra(inare %i prelucrare petroc$i!ic2 este
un candidat potenial al integrarii n structurile politice, econo!ice %i de securitate
europene/
1i(rele arat c Uniunea European a e0portat n trile Europei 1entrale si de Est
!ai !ult decat a i!portat de acolo/ <otodat, (orta de !unc din aceste ri acoper
golurile de "az pe piaa (orei de !unc din >est/ +e(eritor la +o!ania, specialisti cu
inalt cali(icare in do!eniul I< sunt angajai de (ir!e in =er!ania si in alte ri, iar !uli
tineri si tinere din +o!ania asigur (uncionarea serviciilor in unele spitale, $oteluri si
restaurante, dar si in alte ri precu! Italia si 5ortugalia/ ;e alt(el, +o!ania a devenit un
!are e0portator de (or de !unc cali(icat si !ai puin cali(icat/ 1ircu!stanele de
dupa 11 septe!"rie au !rit inclinaia rilor vest&europene de a (i !ai per!ea"ile la
in(uzia de (or de !unc din rile candidate J pentru c nevoi e0ist, !ai ales dac ne
gandi! la e(ectele i!"tranirii populaiei n rile Uniunii Europene/
Libera circulatie a persoanelor (lucratorilor) in cadrul statelor !e!"re ale
Uniunii Europene, (iind eli!inat controlul la granite al cetatenilor co!unitatilor
europene, ne(iind supusi unor cerinte sau (or!alitati speciale/ <eoretic, "ene(iciaza de
acest drept orice cetatean european/ 5ractic, cetatenii noilor !e!"rii ai Uniunii Europene
8inclusiv +o!ania9 pot (i supusi unor !asuri tranzitorii care pot li!ita pe accesul pe piata
!uncii din vec$ile state !e!"re pentru o perioada de !a0i!u! * ani
7
/ 3asurile
tranzitorii pentru li"era circulatie a lucratorilor, agreate intre vec$ile si noile state
!e!"re insea!na !entinerea in vigoare a siste!elor de dinainte de aderare, in care un
cetatean dintr&un viitor stat !e!"ru avea nevoie de per!is de !unca pentru a lucra in
UE/ Ei!itarile pot (i co!plete 8se pot re(eri la toti lucratorii provenind din noul stat
!e!"ru9 sau partiale 8pot (i acceptate anu!ite categorii pro(esionale9/
Libera circulatie a marfurilor. 5rin <ratatul de n(iinare a 1EE nc$eiat la
+o!a, s&a pus "azele unei piee co!une ca re aveau drept scop eli!inarea "arierelor
co!erciale ntre statele !e!"re/ 5rin acest act se ur!rea o c,t !ai !are li"eralizare a
sc$i!"urilor de "unuri ntre statele se!natare printr&o uniune va!al/ 5iata co!una se
instituie treptat in decursul unei perioade de tranzitie de doisprezece ani/
7
Andresan&=rigoriu Beatrice, 4te(an <udorel & ;rept co!unitar, Editura 1/ K/ Bec@, Bucuresti, 200*
1o!unitatea se inte!eiaza pe o uniune va!ala care cuprinde ansa!"lul
sc$i!"urilor de !ar(uri si care i!plica interzicerea, in relatiile dintre statele !e!"re, a
ta0elor va!ale la i!port si la e0port si a oricaror ta0e cu e(ect ec$ivalent, precu! si
adoptarea unui tari( va!al co!un in relatiile cu tarile terte/ ;ispozitiile se aplica
produselor originare din state !e!"re, precu! si produselor provenind din tari terte/
5rodusele care provin din tari terte sunt considerate ca (iind in li"era circulatie
intr&un stat !e!"ru in cazul in care au (ost indeplinite (or!alitatile de i!port si au (ost
percepute in statul !e!"ru in cauza ta0ele va!ale si ta0ele cu e(ect ec$ivalent e0igi"ile
si daca nu au "ene(iciat de o restituire totala sau partiala a acestor ta0e si i!puneri/ 5ana
la s(arsitul pri!ului an de la intrarea in vigoare a prezentului tratat, 1o!isia sta"ileste
!etodele de cooperare luand in considerare necesitatea de a reduce pe cat posi"il
(or!alitatile i!puse co!ertului/ 5ana la s(arsitul pri!ului an de la intrarea in vigoare a
tratatului, 1o!isia sta"ileste, in co!ertul dintre statele !e!"re, dispozitiile aplica"ile
!ar(urilor originare dintr&un alt stat !e!"ru, pentru (a"ricarea carora s&au (olosit
produse care au (ost scutite in statul !e!"ru e0portator de ta0e va!ale si de ta0e cu e(ect
ec$ivalent sau care au "ene(iciat de o restituire totala sau partiala a acestor ta0e sau
i!puneri/
Libera circulatie a serviciilor. 4tatele 3e!"re tre"uie s se asigure c principiul
dreptului de sta"ilire %i al li"erei circulaii a serviciilor pe ntreg teritoriul Uniunii
Europene nu este restricionat de legislaia naional/ n unele sectoare acLuis&ul prevede
regle!entri ar!onizate care tre"uie respectate n scopul (uncionrii pieei interne2
aceasta prive%te n principal sectorul (inanciar 8sectorul "ancar, asigurri, servicii de
investiii %i piee de capital9, dar %i unele pro(esii speci(ice 8!e%te%ugari, (er!ieri,
co!erciani9/ ;e ase!enea, tre"uie respectate regle!entrile ar!onizate cu privire la
protecia datelor cu caracter personal %i unele servicii ale societii in(or!aionale/
Libera circulatie a capitalurilor/ 4tatele 3e!"re tre"uie s nlture toate
restriciile din legislaia naional cu privire la !i%crile de capital dintre ele, dar %i dintre
acestea %i ri tere 8cu c,teva e0cepii9, %i s adopte regle!entrile UE n scopul garantrii
unei (uncionri corespunztoare a plilor trans&(rontier %i a trans(erurilor tuturor (or!elor
de capital/ Acquis&ul cuprinde, de ase!enea, regle!entri ar!onizate privind siste!ele de
pli/ ;irectivele privind splarea "anilor incri!ineaz splarea "anilor ca in(raciune/
Acestea prevd o"ligaii pentru instituiile (inanciare de a identi(ica %i cunoa%te !ai "ine
clienii, de a pstra evidene corespunztoare %i de a raporta orice suspiciuni legate de
splarea "anilor/ ;irectivele se adreseaz, de ase!enea, activitii auditorilor, conta"ililor,
notarilor %i avocailor, cazinourilor, agenilor i!o"iliari %i anu!itor operatori care
tranzacioneaz o"iecte valoroase ce i!plic tranzacii de valori !ari/ Este necesar e0istena
unei capaciti de i!ple!entare adecvate/
;o!eniul Agricultur acoper un nu!r !are de reguli, !ajoritatea direct
aplica"ile/ 1orecta aplicare a acestor reguli %i i!ple!entarea lor e(ectiv de ctre o
ad!inistraie pu"lic e(icient sunt eseniale pentru (uncionarea 5oliticii Agricole
1o!unitare/ Aceasta include n(iinarea unor siste!e de !anage!ent ca o agenie de
pli %i 4iste!ul Integrat de Ad!inistrare %i 1ontrol, precu! %i capacitatea de a
i!ple!enta aciuni necesare dezvoltrii rurale/ 5entru a do",ndi calitatea de !e!"ru al
Uniunii este necesar integrarea ntr&o serie de organizaii co!une de pia pentru o ga!
larg de produse, incluz,nd aici culturi ara"ile, za$r, produse ani!ale %i culturi
specializate/ n (inal, acest capitol acoper regulile detaliate din sectorul veterinar,
eseniale pentru !eninerea sntii ani!alelor %i siguranei ali!entare n cadrul pieei
interne, precu! %i din sectorul (itosanitar, cu pro"le!e precu! calitatea se!inelor,
organis!e duntoare %i produse de protecie a plantelor/
2. e!avantajele Integrarii
6"serv! c (iecare stat, !ai !ult sau !ai puin puternic, lupt pentru a&%i atinge
scopurile, iar aceste scopuri nu vor (i niciodat n !od egal cu toat lu!ea pentru a se
!enine pace %i nelegere/ ntr&adevr c statele devin tot !ai de!ocratice, sau cel puin
a%a se declar, lupt pentru drepturile o!ului, dar n esen realitatea este cu totul alta/
<ri! intr&o epoc !odern, cu un 'rz"oi !odern, !utual., unde de!ocraia este un
prete0t pentru un stat suveran, independent, %i unde (iecare stat %i vede propriile interese,
apr,ndu&se cu 'propriile ar!e. sau a!eninri/ #u e0ist un (inal pentru c 'dorinele
oa!enilor pentru putere. sunt in(inite/ Mi dac va e0ista o singur putere pe acest pa!,nt
la un !o!ent dat, e0igenele vor (i la (el/
+o!ania vede n relaia cu Uniunea Europeana %ansa e0traordinar de a invinge
capcana napoierii %i realizarea aspiraiei seculare de !odernizare, integrarea ne&ar pune
la adpost de insta"ilitatea %i pertur"aiile din restul spatiului !ondial/ <otu%i cre%terea
econo!ica susinut este un (eno!en (oarte rar ntilnit / In Europa 6ccidental, Irlanda
este cazul cel !ai interesant/ Este adevarat ca 4pania, in special, %i 5ortugalia au
cunoscut evoluii sc$i!"ate n "ine dup s(arsirea dictaturilor J a lui ?ranco %i, respectiv,
4alazar & , dar nici una dintre ele nu a nregistrat rate de cre%tere ca n Irlanda/
;e notat ca la data intrarii n Uniunea Europeana, Irlanda avea venitulN locuitor de
D7G din !edia Uniunii Europene n ti!p ce pentru =recia, la data intrarii sale 8in 17H19
ci(ra se situa la **G/ 5entru ca n 177H, venitul Nlocuitor n Irlanda sa depa%easca !edia
Uniunii, n ti!p ce n =recia sa co"oare la BBG din aceasta !edie
10
/
5entru +o!ania este- n lipsa unor instituii adecvate %i a unei politici pu"lice
responsa"ile 8active9 i va (i practic i!posi"il s cunoasc dezvoltarea econo!ic rapid
de care are nevoie, iar (r o ast(el de dina!ic i va (i din ce n ce !ai di(icil s se
alature clu"ului rilor europene prospere/ +o!ania are un venit pe cap de locuitor ce
reprezint cca/ 2*&2HG din !edia Uniunii Europene (iind n acela%i ti!p o ar cu o
populaie relativ !are 8n raport cu standardele europene9/
;e ani de zile, unii oa!eni politici din Uniunea European %i lideri de opinie din
rile vest&europene discut pe !arginea avantajelor %i costurilor lrgirii Uniunii/
5ro"le!e care revin n !od recurent in dez"atere privesc-
& !igraia !asiv, care ar periclita locurile de !unc in 6ccident, n condiiile n care
so!ajul este ridicat %i acu! poate (i accentuat de ncetinirea activitii econo!ice2
& concurena din partea unor ri cu un capital u!an deloc de neglijat %i cu costuri ale
(orei de !unca !ult !ai scazute2
& F(uga. unor intreprinderi n Europa 1entral si de +srit, ceea ce ar cre%te %o!ajul n
>est2
& concurena n do!eniul agriculturii, n condiiile n care (er!ierii reprezint un lo""O
puternic n rile occidentale2
& nu n cele din ur!, povara pentru "ugetul (ederal al pri!irii n Uniunea European a
unor state relativ sarace 8de%i 4lovenia are venitul per capital !ai ridicat decat =recia9,
care ar deveni consu!atoare de ajutoare 8pentru agricultur %i dezvoltare regional9/
1ateva cuvinte despre dolarizareNeuroizare/ 1ei care pledeaz pentru acest
aranja!ent !onetar par s conceap spaiul econo!ic unde s&ar aplica sc$e!a ca o
10
4tudiul Bancii 3ondiale, F5rogress toPards uni(ication o( Europe., 2000, p/ )0
si!pl Fane0., (r viaa intern co!ple0/ 4e o!it, de pild, consecinele unui de(icit
co!ercial !ajor, care ar reduce auto!at %i sever cantitatea de !oneda intern 8(r ca
Banca 1entral sa !ai poat interveni9, ceea ce ar provoca o de(laie %i o recesiune de
a!ploare, greu de suportat econo!ic %i social/ In plus siste!ul "ancar intern ar (i supus
unor presiuni teri"ile ca ur!are a do"anzilor ridicate/
"onclu!ii
;e reinut (aptul c a"ordrile +o!,niei nu sunt strict n interesul +o!,niei/ #oi
ave! o"ligaii (at de partenerii nostri europeni, (a de partenerii no%tri din #A<6/ 1a
ar de (rontier a celor dou structuri & Uniunea European %i #A<6 & tre"uie sa
pro!ov! interesele acestor structuri, nu nu!ai interesele noastre/
5entru a deveni o zon a pacii, 3area #eagr tre"uie scoas de su" in(luena
unic a ?ederaiei +use %i eu sunt convins c se va accepta un proces !ai !ult sau !ai
putin rapid de internaionalizare a 3arii #egre, data (iind i!portant strategic pe care
zona e0tins a 3arii #egre a do",ndit&o deja/
<oate eveni!entele 8geo9politice se!ni(icative, evoluii sau stagnri & derulate n
jurul 3rii #egre poarta, !ai !ult sau !ai putin, a!prenta unor evoluii geopolitice
glo"ale/ 3ai concret, ele sunt deter!inate de naintarea (rontierei euro&atlantice spre Asia
1entrala, de indecizia acestor instituii de a (i0a grania su(icient de a!pl nc,t s includ
popoare si naiuni care vor s (ie parte a acestui spatiu/
>iitorul 3rii #egre poate (i pro!ittor, in condiiile in care atuurile acestei zone
sunt ui!itoare- la intersecia dintre Asia si Europa, ea reprezint o provocare strategic si
un punct de trecere (oarte (recventat ale crui resurse naturale sunt i!ense/
In acest conte0t de glo"alizare unde se intersecteaza interesele !arilor puteri,
cooperarea trans(rontaliera devine pri!ordial pentru dezvoltarea regiunii/ In acest sens,
autoritile locale se regsesc pe pri!ul loc deoarece de ele depinde "una inelegere
regionala a!eninat de contradiciile pro(unde !o%tenite din trecut, de intalnirea a dou
civilizaii distincte si de inegalitai/
5rintre castigatori a! identi(icat-
& e0portatorii de produse din le!n2
& cei care dezvolta produse de inalta te$nologie 8in acest !o!ent nu!arul lor nu este
se!ni(icativ, iar e(ectul de angrenare este scazut92
& cei care lucreaza in servicii
5erdantii pe care i&a! identi(icat sunt-
& Industria c$i!ica 2
& Industria !ineritului2
& 1ei care se s&au intors la agricultura ca la un Fangajator de ulti!a instanta./
Avantajele integrarii-
& li"era circulatie a persoanelor 8lucratorilor9 ce au posi"ilitatea de a lucra in orice
stat !e!"ru al Uniunii Europene2
& li"era circulatie a !ar(urilor& e0portul !ar(urilor in statele co!unitare (ara ta0e
va!ale2
& li"era circulatie a capitalurilor2
& li"era circulatie a serviciilor2
& posi"ilitatea cetatenilor de a e(ectua proiecte de (inantare pentru a pri!i su!e
su"tantiale de la Uniunea Europeana in vederea sustenirii unor a(aceri/
;ezavantajele integrarii-
& teoretic sunt (oarte !ulte dezavantaje e0plicate de oa!enii de stiinta si de cei care isi
des(asoara activitatea in acest siste!& cateva din ele au (ost !entionate !ai sus&, insa
practic nu sunte! a(ectati de intrarea in Uniunea Europeana/ 5oate ca +o!ania sau !ai
"ine spus cei care conduc aceasta tara, (ac totul sa (ie intr&o ordine "ine sta"ilita de ei/ In
ulti!ii ani, sau in ulti!ii ) ani de cand a! intrat in Uniunea Europeana, cetatenii nu au
!ai reusit sa caute avantajele si dezavantajele integrarii +o!ainei in Uniunea Europeana,
nu ca nu au vrut, insa in (iecare zi sunte! coplesiti de regulile adoptate de cei ce ne
conduc tara, ne (ace sa (i! din ce in ce !ai ocupati si raportand siste!ul nostru cu
celelate state co!unitare ne da! sea!a ca nu Uniunea Europeana e de vina ci c$iar
oa!enii de la putere din tara noastra/ <oate aceste decizii luate in ulti!a vre!e in
+o!ania a a(ectat su"stantial cetateanul2 a a(ectat stadiul lui in societate, a a(ectat partile
(inanciare din toate siste!e de !unca, si c$iar psi$icul o!ului/ 1$iar daca Uniunea
Europeana ar lua !asuri dezavantajoase pentru unele state si cetatenii lor, nu cred ca ar (i
atat de dure ca cele luate de statul nostru, (iind !ult !ai delicata in aplicarea regulilor/
#I#LI$G%A&I'
(arcela (onica )toica& 'Uniunea Europeana, o a"ordare institutionala., Editura 5+6
Universitaria, Bucuresti 2007
"onstantin- G*eorg*e #alaban& '5olitica europeana de vecinatate., Editura
Universitara., Bucuresti 2007
%aluca (iga- #esteliu& ';rept international pu"lic., Editura All, Bucuresti, 1777
(arin +oicu& 'Introducere in dreptul european., ed/ Universul Curidic , Bucure%ti 200*
An,resan-Grigoriu #eatrice, )tefan -u,orel J ';rept co!unitar., Editura 1/ K/ Bec@,
Bucuresti, 200*
#arbulescu Ior,an G*eorg*e 5oliticile e0tinderii., Editura <ritonic, Bucuresti,
200*/

....europa.com
....europa.eu.int
....google.ro
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate