MITOCONDRIILE

Mitocondriile sunt centralele energetice ale celulei

eucariote, avand ca functie principala furnizarea
energiei necesara proceselor metabolice care se
petrec in celula sub forma de ATP, sintetizat in
mitocondrii prin procesul numit fosforilare oxidativa.
Numarul mitocondriilor dintr-o celula variaza in functie de
activitatea metabolica a acesteia.
Localizare: - zonele unde necesitatile de energie sunt
mai mari: in muschi intre microfilamente, in neuroni-
la nivelul sinapselor, in spermatozoizi in apropierea
axonemei flagelului.
Morfologia mitocondriilor difera dupa tipul celulei, dar in
general sunt de forma ovala
Ultrastructura mitocondriei:

Mitocondria prezinta o membrana dubla
cea externa fiind neteda, iar cea interna
formeaza pliuri numite criste
mitocondriale. Cele doua membrane
delimiteaza doua spatii: intre cele doua
membrane se afla spatiul
intermembranar iar membrana interna
delimiteaza matricea mitocondriala

GENOM MITOCONDRIAL UMAN


ADNmt a fost secventializat n ntregime la mai multe specii. La om el
contine 16569 p.b. Cele mai multe mitocondrii au cam 5-10 copii de
ADNmt.
ADNmt este dublu catenar, circular, fiind alcatuit dintr-o catena grea (H),
bogata in G si o catena us oara (L), bogata in C.
O remarcabila nsusire a genomului mitocondrial uman este organizarea sa
foarte eficienta
Concentrarea informatiei genetice este marcata de:
- absenta intronilor, a secventei spatiatoare, intergenice (sau acolo unde
exista, sunt mai mici de 25 de p.b si chiar a unui codon stop in unele gene.
-In unele cazuri, (de ex. genele pentru ARNtIle si ARNtGln si genele pentru
ATP-aza subunitatile 6 si 8) capatul unei gene se suprapune pe startul
urmatoarei.
- La toate acestea se mai poate adauga si miniaturizarea unor gene, de
exemplu, genele pentru ARNr : ARNr 16 S din mitocondria umana, este
format din 1559-1582 de nucleotide, iar ARNr 12 S numai din 953-956
nucleotide. Desi ADNmt reprezinta cam a 5-a parte din genomul
mitocondrial de drojdie, are cam aceeasi capacitate de codificare, datorita
ordonarii extrem de compacte a genelorsi a utilizarii ambelor catene in
stocarea informatiei genetice.

BOLI GENETICE MITOCONDRIALE

Controlul genetic al functiilor mitocondriale este exercitat de
componentele proprii ale ADNmt, dar si de gene ale ADN nuclear,
mpreuna coopernd la realizarea structurii si functionarii normale a
mitocondriilor.
Frecventa cu care se produc mutatiile la nivelul genelor
ADNmt este mult mai mare dect la nivelul genelor ADN nuclear.
ADNmt fixeaza mutatiile de aproximativ 10 ori mai rapid dect
genele nucleare care codifica pentru componente ale complexelor
enzimtice mitocondriale implicate in fosforilarea oxidativa.
Frecventa mare a mutatiilor ADNmt se datoreste, n mare parte
contactului, cu radicalii liberi generati de fosforilarea oxidativa,
lipsei histonelor cu rol protectorsi capacitatii limitate de reparare a
leziunilor ADNmt.
Clasificarea bolilor genetice
Referitor la consecinte, mutatiile ADNmt, similar celor nucleare, se
clasifica n neutre, avantajoasesi detrimentale.
Mutatiile neutre sunt lipsite de consecinte fenotipice importantesi,
deci asupra lor nu se exercita presiunea selectiei naturale. In general,
mutatiile neutre rezulta prin substitutii mononucleotidice n pozitia a
3-a a tripletelor codificatoare sau n regiunea necodificatoare (bucla
D).
Mutatiile avantajoase. Se considera ca, variantele care, realiznd
o cuplare strnsa a respiratiei cu fosforilarea oxidativa, reduc
productia de caldurasi o cresc pe cea de ATP, fiind favorabile vietii la
tropicesi Ecuator. Invers, mutatiile care relaxeaza cuplarea,
intensificnd termogeneza, ar fi avantajoase n regiunile arctice.
Posibil ca selectia naturala sa fi operat retinnd, atunci cnd s-a
realizat migrarea populatiilor ntre Ecuator si poli, mutatiile optime
pentru anumite conditii climatice si sa le elimine pe cele neadecvate.
Mutatiile detrimentale conduc la aparitia unor manifestari clinice
a caror severitate difera n functie de gradul heteroplasmiei, tipul
celulelor care le poartasi gena afectata.
CLASIFICAREA BOLILOR GENETICE
MITOCONDRIALE
Bolile genetice mitocondriale se mpart n
urmatoarele categorii:
1. Boli cauzate de mutatii punctiforme n genele ce
codifica pentru peptide;
2. Boli determinate de mutatii punctiforme n ARN
mt;
3. Boli determinate de deletii n genele ADNmt;
4. Boli determinate de mutatii ale unor gene din
ADN nuclear care intervin n controlul
functionalitatii ADNmt.
Toate aceste boli, la rndul lor se submpart n:
calitative datorate unor multiple deletii ale ADNmt
si
cantitative datorate scaderii pna la epuizare a
populatiilor de mitocondrii din tesuturile bolnave.
Identificarea bolilor ADNmt se face pe baza de diagnostic
molecularsi prin analiza arborilor genealogici.

1) Boli mitocondriale rezultate din mutatii punctiforme ale ADNmt
Neuropatia optica ereditara Leber (LHON) este caracterizata
printr-o rapida pierdere bilaterala a vederii centrale prin
degenerarea nervului optic la mijlocul sau sfrsitul vietii. De
asemenea este prezenta si aritmia cardiaca. Invariabil,
indivizii afectati sunt nruditi pe linie materna si 85%sunt de
sex masculin (aceasta nclinatie spre un anumit sex nu este
nteleasa).
A fost asociata cu aceasta maladie (LHON), prezenta unei
mutatii de sens gresit (missense) n subunitatea 4 a
complexului I (la nucleotidul 11.778 din ADN), convertind
astfel Arg la His.
Boli determinate de mutatii punctiforme n ARNt mt.
In principiu, mutatiile punctiforme n ARNr mt sau ARNt
mt ar putea avea efect de reducere a eficientei
sintezei proteice, deci conduce la o cantitate
subnormala de enzime ale lantului respirator.
Tranzitia A--->G n gena pentru ARNtLys mt, este
asociata cu sindromul MERRF (myoclonic epilepsy
and ragged red fiber disease) epilepsia mioclonica
asociata cu fibre musculare rosii rupte. Acest
sindrom este caracterizat de anomalii ale SNC
(epilepsie, surzenie, dementa) si deficiente ale
functionalitatii muschilor striati si cardiac asociate cu
aparitia mitocondriilor anormale n microscopie
electronica. Severitatea si tipul simptomelor variaza
substantial ntr-un pedigree, care implica
heteroplasmia ADN mutant.
O alta maladie determinata de mutatii punctiforme
n ARNtmt este encefalopatia mitocondriala
asociata cu acidoza lactica (MELAS).Bolnavii
pot manifesta o mare varietate de anomalii
clinice, dintre care cele mai frecvente sunt:
surditatea, hipostatura, convulsii, stari de
voma, amauroza centrala, calcificari n
ganglionii bazali si prezenta fibrelor musculare
rosii n lambouri. Mutatia se realizeaza la
nivelul nucleotidului 3243 n ARNtLeu n 80%
din cazuri si consta ntr-o tranzitie A > G.
3) Boli mitocondriale produse prin deletii unice
ale ADNmt
Bolile mitocondriale, cum sunt miopatiile
asociate cu retinopatii si surditate sau
sindromul Kearns-Sayre sunt rezultatul unor
deletii mari care cuprind segmente de 2.0
pna la 7.0 Kb. Ca urmare, aceste deletii
conduc la eliminarea a numeroase gene, cel
mai des eliminate fiind cele pentru ARNt si
ARNr.
Acest sindrom este caracterizat de o varietate
de simptome neuromusculare, incluznd
paralizia muschilor oculari, retinopatie
pigmentarasi dementa.
Corectarea sau suplinirea prin metode de terapie genica a defectelor
din ADNmt vizeaza diferite abordari:
nlocuirea genelor mitocondriale mutante cu gene normale inserate
n genomul nuclear. Procedura presupune convertirea prin
mutageneza dirijata a codonilor eretici n cuvinte ale codului
universal. Gena este apoi amplasata ntr-un vectorsi transfectata prin
intermediul acestuia n genomul nuclear. Produsul proteic sintetiyat
n citoplasma este cuplat cu o secventa de sortare care l ntroduce n
mitocondrii unde va functiona compensnd deficitul creat de mutatia
patologica.
Importul n mitocondrii a unei proteine cuplate cu gene ADNmt care
codifica lanturi polipeptidice sau molecule de acizi nucleici (ARNt,
ARNr). Importul n mitocondrii este asigurat prin atasarea semnalului
de stocare. Prin aceasta tehnica s-a reusit transferul n mitocondrii al
unor segmente de ADNmt cu lungimi cuprinse ntre 0,3-3 kb.
Eliminarea moleculelor ADNmt mutante prin blocarea specifica a
replicarii ; se utilizeaza oligonucleotidele antisens care, fixndu-se pe
secventa alterata, fac imposibila replicarea moleculei in care se afla
mutatia, fara a afecta replicarea moleculelor normale.

STRATEGII DE TERAPIE GENICA IN
BOLILE MITOCONDRIALE