Mitocondriile sunt centralele energetice ale celulei
eucariote, avand ca functie principala furnizarea energiei necesara proceselor metabolice care se petrec in celula sub forma de ATP, sintetizat in mitocondrii prin procesul numit fosforilare oxidativa. Numarul mitocondriilor dintr-o celula variaza in functie de activitatea metabolica a acesteia. Localizare: - zonele unde necesitatile de energie sunt mai mari: in muschi intre microfilamente, in neuroni- la nivelul sinapselor, in spermatozoizi in apropierea axonemei flagelului. Morfologia mitocondriilor difera dupa tipul celulei, dar in general sunt de forma ovala Ultrastructura mitocondriei:
Mitocondria prezinta o membrana dubla cea externa fiind neteda, iar cea interna formeaza pliuri numite criste mitocondriale. Cele doua membrane delimiteaza doua spatii: intre cele doua membrane se afla spatiul intermembranar iar membrana interna delimiteaza matricea mitocondriala
GENOM MITOCONDRIAL UMAN
ADNmt a fost secventializat n ntregime la mai multe specii. La om el contine 16569 p.b. Cele mai multe mitocondrii au cam 5-10 copii de ADNmt. ADNmt este dublu catenar, circular, fiind alcatuit dintr-o catena grea (H), bogata in G si o catena us oara (L), bogata in C. O remarcabila nsusire a genomului mitocondrial uman este organizarea sa foarte eficienta Concentrarea informatiei genetice este marcata de: - absenta intronilor, a secventei spatiatoare, intergenice (sau acolo unde exista, sunt mai mici de 25 de p.b si chiar a unui codon stop in unele gene. -In unele cazuri, (de ex. genele pentru ARNtIle si ARNtGln si genele pentru ATP-aza subunitatile 6 si 8) capatul unei gene se suprapune pe startul urmatoarei. - La toate acestea se mai poate adauga si miniaturizarea unor gene, de exemplu, genele pentru ARNr : ARNr 16 S din mitocondria umana, este format din 1559-1582 de nucleotide, iar ARNr 12 S numai din 953-956 nucleotide. Desi ADNmt reprezinta cam a 5-a parte din genomul mitocondrial de drojdie, are cam aceeasi capacitate de codificare, datorita ordonarii extrem de compacte a genelorsi a utilizarii ambelor catene in stocarea informatiei genetice.
BOLI GENETICE MITOCONDRIALE
Controlul genetic al functiilor mitocondriale este exercitat de componentele proprii ale ADNmt, dar si de gene ale ADN nuclear, mpreuna coopernd la realizarea structurii si functionarii normale a mitocondriilor. Frecventa cu care se produc mutatiile la nivelul genelor ADNmt este mult mai mare dect la nivelul genelor ADN nuclear. ADNmt fixeaza mutatiile de aproximativ 10 ori mai rapid dect genele nucleare care codifica pentru componente ale complexelor enzimtice mitocondriale implicate in fosforilarea oxidativa. Frecventa mare a mutatiilor ADNmt se datoreste, n mare parte contactului, cu radicalii liberi generati de fosforilarea oxidativa, lipsei histonelor cu rol protectorsi capacitatii limitate de reparare a leziunilor ADNmt. Clasificarea bolilor genetice Referitor la consecinte, mutatiile ADNmt, similar celor nucleare, se clasifica n neutre, avantajoasesi detrimentale. Mutatiile neutre sunt lipsite de consecinte fenotipice importantesi, deci asupra lor nu se exercita presiunea selectiei naturale. In general, mutatiile neutre rezulta prin substitutii mononucleotidice n pozitia a 3-a a tripletelor codificatoare sau n regiunea necodificatoare (bucla D). Mutatiile avantajoase. Se considera ca, variantele care, realiznd o cuplare strnsa a respiratiei cu fosforilarea oxidativa, reduc productia de caldurasi o cresc pe cea de ATP, fiind favorabile vietii la tropicesi Ecuator. Invers, mutatiile care relaxeaza cuplarea, intensificnd termogeneza, ar fi avantajoase n regiunile arctice. Posibil ca selectia naturala sa fi operat retinnd, atunci cnd s-a realizat migrarea populatiilor ntre Ecuator si poli, mutatiile optime pentru anumite conditii climatice si sa le elimine pe cele neadecvate. Mutatiile detrimentale conduc la aparitia unor manifestari clinice a caror severitate difera n functie de gradul heteroplasmiei, tipul celulelor care le poartasi gena afectata. CLASIFICAREA BOLILOR GENETICE MITOCONDRIALE Bolile genetice mitocondriale se mpart n urmatoarele categorii: 1. Boli cauzate de mutatii punctiforme n genele ce codifica pentru peptide; 2. Boli determinate de mutatii punctiforme n ARN mt; 3. Boli determinate de deletii n genele ADNmt; 4. Boli determinate de mutatii ale unor gene din ADN nuclear care intervin n controlul functionalitatii ADNmt. Toate aceste boli, la rndul lor se submpart n: calitative datorate unor multiple deletii ale ADNmt si cantitative datorate scaderii pna la epuizare a populatiilor de mitocondrii din tesuturile bolnave. Identificarea bolilor ADNmt se face pe baza de diagnostic molecularsi prin analiza arborilor genealogici.
1) Boli mitocondriale rezultate din mutatii punctiforme ale ADNmt Neuropatia optica ereditara Leber (LHON) este caracterizata printr-o rapida pierdere bilaterala a vederii centrale prin degenerarea nervului optic la mijlocul sau sfrsitul vietii. De asemenea este prezenta si aritmia cardiaca. Invariabil, indivizii afectati sunt nruditi pe linie materna si 85%sunt de sex masculin (aceasta nclinatie spre un anumit sex nu este nteleasa). A fost asociata cu aceasta maladie (LHON), prezenta unei mutatii de sens gresit (missense) n subunitatea 4 a complexului I (la nucleotidul 11.778 din ADN), convertind astfel Arg la His. Boli determinate de mutatii punctiforme n ARNt mt. In principiu, mutatiile punctiforme n ARNr mt sau ARNt mt ar putea avea efect de reducere a eficientei sintezei proteice, deci conduce la o cantitate subnormala de enzime ale lantului respirator. Tranzitia A--->G n gena pentru ARNtLys mt, este asociata cu sindromul MERRF (myoclonic epilepsy and ragged red fiber disease) epilepsia mioclonica asociata cu fibre musculare rosii rupte. Acest sindrom este caracterizat de anomalii ale SNC (epilepsie, surzenie, dementa) si deficiente ale functionalitatii muschilor striati si cardiac asociate cu aparitia mitocondriilor anormale n microscopie electronica. Severitatea si tipul simptomelor variaza substantial ntr-un pedigree, care implica heteroplasmia ADN mutant. O alta maladie determinata de mutatii punctiforme n ARNtmt este encefalopatia mitocondriala asociata cu acidoza lactica (MELAS).Bolnavii pot manifesta o mare varietate de anomalii clinice, dintre care cele mai frecvente sunt: surditatea, hipostatura, convulsii, stari de voma, amauroza centrala, calcificari n ganglionii bazali si prezenta fibrelor musculare rosii n lambouri. Mutatia se realizeaza la nivelul nucleotidului 3243 n ARNtLeu n 80% din cazuri si consta ntr-o tranzitie A > G. 3) Boli mitocondriale produse prin deletii unice ale ADNmt Bolile mitocondriale, cum sunt miopatiile asociate cu retinopatii si surditate sau sindromul Kearns-Sayre sunt rezultatul unor deletii mari care cuprind segmente de 2.0 pna la 7.0 Kb. Ca urmare, aceste deletii conduc la eliminarea a numeroase gene, cel mai des eliminate fiind cele pentru ARNt si ARNr. Acest sindrom este caracterizat de o varietate de simptome neuromusculare, incluznd paralizia muschilor oculari, retinopatie pigmentarasi dementa. Corectarea sau suplinirea prin metode de terapie genica a defectelor din ADNmt vizeaza diferite abordari: nlocuirea genelor mitocondriale mutante cu gene normale inserate n genomul nuclear. Procedura presupune convertirea prin mutageneza dirijata a codonilor eretici n cuvinte ale codului universal. Gena este apoi amplasata ntr-un vectorsi transfectata prin intermediul acestuia n genomul nuclear. Produsul proteic sintetiyat n citoplasma este cuplat cu o secventa de sortare care l ntroduce n mitocondrii unde va functiona compensnd deficitul creat de mutatia patologica. Importul n mitocondrii a unei proteine cuplate cu gene ADNmt care codifica lanturi polipeptidice sau molecule de acizi nucleici (ARNt, ARNr). Importul n mitocondrii este asigurat prin atasarea semnalului de stocare. Prin aceasta tehnica s-a reusit transferul n mitocondrii al unor segmente de ADNmt cu lungimi cuprinse ntre 0,3-3 kb. Eliminarea moleculelor ADNmt mutante prin blocarea specifica a replicarii ; se utilizeaza oligonucleotidele antisens care, fixndu-se pe secventa alterata, fac imposibila replicarea moleculei in care se afla mutatia, fara a afecta replicarea moleculelor normale.
STRATEGII DE TERAPIE GENICA IN BOLILE MITOCONDRIALE