Michael Odoul Spune Mi Unde Te Doare

MICHAEL ODOUL
SPUNE-MI UNDE TE DOARE

LEXIC
Plus 300 patologii !"oat!
Ca u#$a#! a !l!$!%t!lo# ! psi&o-!%!#g!ti"a i%
Spu%!-$i u%! t! oa#!' si-ti (oi spu%! p!%t#u "!
Eitu#a DER)*
+,,,

)i!tii' p!%t#u a"!st $i#a"ol p!#$a%!%t
"a#! %! s"apa a# p! "a#!-l t#ai$-

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................................7
PREAMBUL .....................................................................................................................................................8
1. Relatiile corp spirit ......................................................................................................................8
2. Traduceri fiziologice ......................................................................................................................9
3. Tensiunile fizice si psihologice ....................................................................................................10
4. Traumatismele corpului si memrelor ........................................................................................10
!. "olile organice si psihologice ......................................................................................................11
#. $ctele %ratate& ..............................................................................................................................12
7. 'ateralitati( dreapta si stanga .......................................................................................................12
8. ) lectura deschisa .......................................................................................................................1#
9. *lasificarea pe sisteme ................................................................................................................17
10. +tructura , mecanica - ................................................................................................................17
A. SCHELETUL SI COLOANA VERTEBRALA .......................................................................................18
B. SENSUL TENSIUNILOR SAU PATOLOGIILE LEGATE DE STRUCTURA "MECANICA. ................18
C. MEMBRELE INFERIOARE ..................................................................................................................19
+oldul ..................................................................................................................................................19
/enunchiul ..........................................................................................................................................20
/lezna ................................................................................................................................................20
0iciorul 1 'aa piciorului ......................................................................................................................21
2egetele de la picioare 3dp4 ...............................................................................................................22
2egetul mare ......................................................................................................................................22
*oapsele5 femurul ..............................................................................................................................23
/amele5 tiiile ...................................................................................................................................24
D.MEMBRELE SUPERIOARE ...............................................................................................................2#
6marul .................................................................................................................................................2#
*otul ....................................................................................................................................................27
7ncheietura mainii ....................................................................................................... ........................28
8ana ...................................................................................................................................................29
2egetele ............................................................................................................................................ 30
"ratele 3"icepsii +i 6merii4.................................................................................................................. 31
$nteratul3*uitus5 Radius4 .................................................................................................................32
*eafa ................................................................................................................................................. 33
E. AFECTIUNILE SISTEMULUI OSOS SI ARTICULAR ALGODISTROFIA ............................................34
/uta 1inflamatia articulara99999999.999999.99999999.999999999..34
$rtrita ...................................................................................................................................................3!
0oliartrita reumatoida1 poliartrita cronica e:oluti:a 99999999999999.999.9999.3!
$rtroza ................................................................................................................................................. 3#
*o;artroza 1 durerile soldului9999999999999999999999.9999..999.9.37
cruralgia ...............................................................................................................................................39
<ractura.................................................................................................................................................39
8ielom 1maladia lui =ahler....................................................................................................................40
2ecalcifierea 1demineralizarea1 durerile osoase1 osteoporoza.............................................................40
0eriostita ..............................................................................................................................................40
Rahialgia...............................................................................................................................................41
'umago...............................................................................................................................................41
Reumatismul.........................................................................................................................................42
+pondiartrita anchilozanta....................................................................................................................42
+ciatica.................................................................................................................................................43
+colioza................................................................................................................................................44
F. AFECTIUNILE SISTEMULUI MUSCULO TENDINOS ......................................................................4!
Ruptura ligamentelor ............................................................................................................................4!
claca>ul 1 rupturi musculare ..................................................................................................................4!
*ontractura1 crampa1 distonia1 tensiunea musculara1 torticolis............................................................4#
7ntinderile1 entorsa 1 lu;atie .................................................................................................................47
?picondilita 1 tennis elo@ ...................................................................................................................47
Aiperla;itatea ligamentara......................................................................................................................48

Tendinita.................................................................................................................................................48
G. AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS..................................................................................................48
+istemul ner:os central .........................................................................................................................49
+istemul ner:os autonom .....................................................................................................................!0
8aladia alzheimer..................................................................................................................................!0
$mnezia1 tulurarile de concentrare 1 tulurarile memoriei....................................................................!1
?pilepsia.................................................................................................................................................!2
Aemiplegia..............................................................................................................................................!3
Raul de drum1ametelile...........................................................................................................................!3
8ielita1 ne:rita1 poliomelita......................................................................................................................!4
0aralizia...................................................................................................................................................!4
8aladia par=inson...................................................................................................................................!4
+cleroza in placi......................................................................................................................................!!
+pasme1+pasmofilia1Tetania...................................................................................................................!#
H. AFECTIUNILE SISTEMULUI GENITO-URINAR .....................................................................................!7
SISTEMUL URINAR................................................................................................................................!7
Bezica......................................................................................................................................................!7
*alculii urinari1disuria1litiaza urinara1oliguria1 retentia urinara.................................................................!7
*istita1enurezis1inflamatia :ezicii.............................................................................................................!7
*oliaciloza.............................................................................................................................................!8
7ncontinenta urinara.................................................................................................................................!8
Aipertrofia prostatei1tulurarile prostatei ...............................................................................................!9
?;cesul de alumina 1proteinuria............................................................................................................!9
*alculii renali1colica nefritica1litiaza renala 3calculi4................................................................................!9
Aematuria...............................................................................................................................................#0
Cefrita1uretrita1ureterita...........................................................................................................................#1
Retinerea apei 1 edemul..........................................................................................................................#1
6reea1 uremia.........................................................................................................................................#1
SISTEMUL GENITAL..............................................................................................................................#2
$menorea................................................................................................................................................#2
2ismenorea1 ciclurile dureroase..............................................................................................................#3
Aipomenorea1 tulurari ale menstruatiei1
Tulurari ale ciclului1 cicluri neregulate1 cicluri foarte aundente...........................................................#3
?ndometrita.............................................................................................................................................#3
Tulurari de erectie1 impotenta1 frigiditatea.............................................................................................#4
Aerpes genital1 oli cu transmitere se;uala 3lenoragie5 sifilis41 micoze :aginale...................................#4
7nsuficienta o:ariana1 insuficienta testiculara1 sterilitatea........................................................................#!
8astoza...................................................................................................................................................#!
8enopauza..............................................................................................................................................##
8etroragia1 menoragia1 firomul uterin1 polipii uterini..............................................................................#7
+alpingita.................................................................................................................................................#7
Baginita1 :ul:ita1 :ul:oD:aginita................................................................................................................#7
I. AFECTIUNILE SISTEMULUI DIGESTIV....................................................................................................#8
STOMACUL..............................................................................................................................................#8
$erofagia1 aerogastria..............................................................................................................................#8
$ciditatea gastrica1amareala stomacala1arsurile stomacale1 crampele stomacale1
dispepsia1 gastralgia1 durerile stomacului1 :oma1 regurgitarile................................................................#9
/returile1 starea de greata.......................................................................................................................#9
6lcerul gastric..........................................................................................................................................70
/astroDenterita.........................................................................................................................................70
VEZICA BILIARA.....................................................................................................................................70
*alculii "iliari1 *olecistita1 2ischinezia "iliara1 7nflamatia Bezicii1 'itiaza "iliara 3*alculi4.......................70
INTESTINUL GROS.................................................................................................................................71
$erocolia1alonarile1colicii1colitele1constipatia1flatulenta1gazul intestinal.................................................71
Aemoroizii................................................................................................................................................71
PANCREASUL.........................................................................................................................................72
7nsuficienta 0ancreatica...........................................................................................................................72
2iaetul 1Aiperglicemia............................................................................................................................72
Aipoglicemia ........................................................................................................................................73

0ancreatita.............................................................................................................................................73
INTESTINUL SUBTIRE.........................................................................................................................73
2iareea1dizenteria1enterita1enterocolita1maladia crohn1 ocluzia intestinala1 ulcerul duodenal..............73
ficatul.....................................................................................................................................................7!
Aepatita1 insuficienta hepatica1 ciroza...................................................................................................7!
7cterul1galenarea..................................................................................................................................7#
J. AFECTIUNILE SISTEMULUI RESPIRATOR SI CUTANAT..................................................................7#
SISTEMUL RESPIRATOR.....................................................................................................................77
$migdalita1$ngina1Raguseala12urerile de gat........................................................................................77
/ripa.......................................................................................................................................................78
7nfectia 0ulmonara10neumonia10neumopatia.......................................................................................78
$stmul1 Tusea 3$undenta5 6scata41"ronsita.................................................................................... ...78
Rinita1 /uturaiul................................................................................................................................. ..79
0ierdere mirosului1+inuzita.............................................................................................................. ......80
Tuerculoza..................................................................................................................................... ......80
'aringita.......................................................................................................................................... .......81
<aringita1RinoD<aringita.................................................................................................................. ......81
0leurezia.................................................................................................................................................81
Ru>eola...................................................................................................................................................82
Traheita1TraheoD"ronsita............................................................................................................... ........82
PIELEA.......................................................................................................................................... ........83
$cesul.......................................................................................................................................... ........83
$cneea >u:enila si altele................................................................................................................ ........84
$ntra;1<uruncul............................................................................................................................. ........8!
*osuri 1 "uite........................................................................................................................................8!
0ecingine12ermatoza12ermite12ermatite10rurigo..................................................................................8!
?czema............................................................................................................................................... ...8#
*heloidul1*icatricea......................................................................................................................... ......8#
8ancarimea10ruritul16rticaria.................................................................................................................87
?rizipel 3ranca4 1pecingine1infectiile cutanate.......................................................................................88
Aerpesul1Aerpesul "ucal +au 'aial1Aerpesul <esier1Aerpesul /enital................................................88
*andidoza12ermatofitoza1 7ntertrigo1 8icoza10itiriazis multicolor...........................................................89
0elada 1 *aderea parului........................................................................................................................89
0soriazis.................................................................................................................................................89
?ruptie de pete rosii pe piele1petele rosii purpura...............................................................................90
Baricela............................................................................................................................................... ...90
Cegul.................................................................................................................................................. ....91
Bitiligo.....................................................................................................................................................91
Eona Eoster........................................................................................................................................ ....92
K. AFECTIUNILE SISTEMULUI CIRCULATOR...........................................................................................92
TULBURARILE CIRCULATORII.............................................................................................................92
Aipertensiunea........................................................................................................................................93
Aipotensiunea.........................................................................................................................................93
$crocianoza17schemia18aladia RaFnaud................................................................................................93
$nemia....................................................................................................................................................94
$ngina 0ectorala17nfarctul.......................................................................................................................94
$pople;ia1?pista;is1<ragilitatea *apilara1<ragilitatea Basculara1Aemoragia.........................................94
?;cesul 2e *olesterol1$teromul............................................................................................................9!
Aemofilia.................................................................................................................................................9!
SISTEMUL ARTERIAL...........................................................................................................................9#
$rteroscleroza1$rterita1$rterioscleroza10roleme $rteriale....................................................................9#
SISTEMUL VENOS................................................................................................................................9#
0rolemele Benoase..............................................................................................................................9#
*ongestia +au +taza Benoasa1Aemoroizii17nsuficienta Benoasa1
<leita1Tromoza16lcerul Baricos1Baricele.............................................................................................9#
INIMA......................................................................................................................................................97
$ritmia1?;trasistolele10alpitatiile cardiace1Tahicardia1Tulurarile de ritm cardiac..................................97
0ericardita...............................................................................................................................................97

L. AFECTIUNILE SISTEMULUI LIMFATIC.................................................................................................98
$denita1$denopatia1 7nflamatiile ganglionilor..........................................................................................98
0icioare grele..........................................................................................................................................99
M. ALTE AFECTIUNI PARTICULARE SAU IN AFARA SISTEMULUI........................................................99
$lergiile *utanate5 Respiratorii si alimentare1*oriza1Rinita1 Tusea magareasca1
$lergii respiratorii1$lergii cutanate1 $lergii alimentare............................................................................99
$fectiunile ochilor...................................................................................................................................99
$stigmatism1*ataracta18iopie10resitism1+traism...............................................................................99
*on>uncti:ita1/laucomul17nfectia oculara..............................................................................................100
$fectiunile urechilor...............................................................................................................................100
Tiuituri1$cuitate auditi:a10ocnituri1 )tita1+urditate................................................................................100
$fectiunile gurii.................................................................................................................................. ..101
$ftele1/ingi:itele1/losita1 7nflamatiile ucale10ulpitele ........................................................................101
0rolemele dintilor1*ariile12urerile dentare..........................................................................................102
$fectiunile parului.................................................................................................................................102
*aderea parului1$lopecia.....................................................................................................................102
0arul casant10arul uscat......................................................................................................................104
0arul gras.............................................................................................................................................104
$fectiunile legate de apetit................................................................................................................ .104
$petitul 3e;cesul sau lipsa41$nore;ia1"ulimia1 7napetenta............................................................... ...104
$fectiunile gatului............................................................................................................................ ....10!
$fonia10ierderea :ocii1Raguseala.................................................................................................. .....10!
$fectiuni di:erse sau particulare.................................................................................................... ....10!
$denomul1$denofiromul............................................................................................................... .....10!
Aipertiroida1Aipotiroida1Codulul tiroidian........................................................................................ .....10#
*ancerul1Tumorile canceroase....................................................................................................... ....10#
'eucemia........................................................................................................................................ .....107
8ononucleoza18ononucleoza infectioasa...................................................................................... ....108
*efaleele12urerile de cap18igrenele............................................................................................... ....108
7nsomnia1Tulurari ale somnului...................................................................................................... ...108
?demul1 ?demul gleznei1?demul Guinc=e....................................................................................... ...109
"olile autoimune............................................................................................................................... ...109
)ezitatea1?;cesul de greutate....................................................................................................... ..110
CONCLUZII......................................................................................................................................................110
Pag. 7 din 110 Michael Odoul - Spune-mi unde te doare
INTRODUCERE
+uccesul incontestail pe care lDa a:ut precedenta mea lucrare %Spune-mi unde te da!e
ca "a-ti "pun de ce#pent!u ce& mDa determinat sa reflectez asupra ecoului scrierilor mele. 7ntrD
o lume aparent superficiala si interesata numai de clipa si usor5 o asemenea carte are o
anumita confidentialitate. 2ar5 de aceasta data5 nu este cazul5 din contra5 departe de mine
acest gand.
2incolo de satisfactia personala5 logica care poate decurge din acesta reusita5 am in
mod deoseit sentimentul de a fi util umanitatii. )mul pare a fi foarte hotarat sa nu se lase
uimit de oglinda 3pentru ciocarliiH4. ?ste ine de suliniat ca aratii si femeile cauta
raspunsuri :eritaile la intreari fundamentale. )amenii din toate categoriile sociale reflecta si
pri:esc dincolo de spuma :alurilor. $ceasta conditie sine Iua non asupra refelectarii asupra
propriei :ieti5 pare a fi inteleasa de un nr din ce in ce mai mare de persoane. Cici o categorie
sociala nu poate scapa5 cum nu se poate scapa de sangele contaminat sau de oala :acii
neune5 poluare5 coruptie sau masacrele africane. *unostintele colecti:e si indi:iduale se
deschid sensului profund al responsailitatii.
*red ca aceasta deschidere nuDl pri:este decat pe celalalt. $ceasta luare la cunostinta
este interioara. Responsailitatea e;ista in aceeasi maniera fata de noi insine5 faptele noastre
si ceea ce ni se intampla. *eea ceDmi da mai multa speranta5 este ca persoanele care cauta5
stiu ca aceasta are un pret siDl accepta.
$ceste persoane au inteles si au admis ca asumarea responsailitatii5 care eliereaza
omul5 presupune saDsi e:alueze comportamentul si faptele si ca5 natura acestora5 daca nu e
puniti:e5 nu este cu mai putin ade:arata.
$ceasta noua :iziune asupra :ietii este imogatita de o dimensiune pe care
materialismul a stiritDo gra:5 care este aceea a %"en"ului& si a relatiilor cauza1efect. <aptul ca
orice manifestare are o origine5 da %:olum& unei :ieti care a fost fi;ate de o pri:ire rigida si
cristalizata de intelect. 8ai mult decat atat5 aceasta imogatire depaseste cu mult simpla
%dispozitie & a hazardului si a fatalitatii. ?l creeaza5 de fapt5 ideea ca daca e;ista o legatura
intre cauza si efect5 aceasta legatura constituie5 de fapt5 o relatie sutila dar neintrerupta intre
ele. $ceasta continuitate a legaturii implica la randul sau faptul ca noi putem sa a>ungem la
%informatie&5 la oricare ni:el al acestei legaturi. $ceasta constatare logica este fundamentala
deoarece ea semnifica foarte clar ca putem in orice moment sa citim$ sa intelegem siDn
consecinta sa anticipam efectul care :a urma dar care nu se manifesta inca. Tot asa scrie si
*oelho in %$lchimistul&( %%aca ce!ul ne da cuna"te!ea &iit!ului$ e"te pent!u ca "a-l putem
"c'im(a&.
*u cat :iziunea :a fi mai sensiila si culti:ata5 adica cu cat :a afla si :a accepta %sa
:ada&5 cu atat informatiile :or fi precoce si precise si cu atat :om putea inter:eni din timp si
mai usor. $ceasta inter:entie :a putea intrDade:ar sa aia loc la un ni:el de densificare 3:ezi
%Spune-mi&4 sla si in consecinta usor de transformat. *aracterul constant al acestei e:olutii a
constiintei5 intarit de numeroasele marturii si cereri pe care leDam primit5 mDau determinat sa
scriu aceasta %continuare& care este5 mai degraa5 o completare la %Spune-mi )*+
7n ceea ce pri:este le;icul5 acesta se prezinta su forma unui dictionar de patologii in care
fiecare intrare 3notiune4 este citita prin filtrul psihoenergetic. 7nsist asupra faptului ca aceste
decodari nu sunt in nici un caz retete5 ade:aruri definiti:e5 ci mai degraa in:itatii la reflectare.
'ectura lor treuie insotita de precautii asupra carora am insistat in cartea anterioara. 2in
acest moti: preamulul urmator reia ideile principale si principiile ma>ore e;primate in
precedenta lucrare si lectura acesteia este incompleta fara aceea a Spune-mi)Toate
elementele prezentate fac parte din responsailitatea noastra. 2eci5 lectura placuta si o una
decda!e.

PREAMBUL
$sa cum a scris prietenul meu T.8.5 medic homeopat5 in prefata lucrarii( Pent!u
medicina Occidentala5 orice teren genetic este predispus la o oala. $ceasta predispozitie
poate fi congenitala 3teren A'$4 sau doandita 3mutatie cromozomiala4. 0entru )rient5 oala
do:edeste un ostacol in realizarea 2rumului Bietii. *onstiinta e;prima astfel5 prin tulurari
energetice generatoare de oli5 piedici in dez:oltarea sa deplina.
$ceste 2 :iziuni nu sunt in mod necesar incompatiile mai ales ca5 se stie5 ca la
soricei5 de e;emplu5 e;perientele de stres pro:ocat pot genera alterari 3modificari4
cromozomiale. 2e aceea5 cu acelasi teren genetic5 un indi:id :a e;perimenta o oala5 in timp
ce5 un altul5 :a ramane sanatos.
?ste interesant de constatat ca epoca noastra moderna5 care dez:olta din ce in ce mai
mult comunicarea catre e;terior5 este aceea a indepartarii de sine.
+tiinta noastra5 oamenii de stiinta si politicienii care :or sa stie sa stapaneasca totul5 sunt in
mod dramatic inspaimantati imediat ce li se :oreste despre om sau umanism. ?:itam si
fugim de aceste dimensiuni pe care nu le putem nici numara si nici controla si care ne sperie.
$ceasta frica ne determina5 printre altele5 sa citim despre secte si numerosi terapeuti guru5
preaDfericiti5 sa ne a:antam intrDun domeniu putin cunoscut si atat de :ast in care totul si orice
poate fi spus sau facut.
$ceasta stare de fapt a generat o psihoza agra:anta5 in timp ce astazi5 tot ceea ce se
:oreste de aceste dimensiuni5 de:ine suspect. Cu este un raport realizat in :iteza 3in cate:a
ore4 de parlamentarii care nu pot sa in:oce competente particulare care puteau permite ca
acesta sa se schime5 ci din contra.
Totusi5 ca :rem sau ca nu :rem5 dimensiunile sutile ale fiinte umane sunt acolo5 e;ista
si se e;prima in fiecare zi. 0entru a le putea intelege si pentru a patrunde sensul profund5
treuie acceptat ca paradigma care le pri:este sa fie diferita de aceea a :iziunii mecaniciste.
?ste ca in fizica si diferentele fundamentale care e;ista in fizica clasica si cuantica. 6na se
ocupa de ponderal si de macroscopic si cealalta de sutil si microscopic. Cu se e;clude
contrar dorintelor unora. ?le nu se ocupa de acelasi ni:el5 studiind totusi acelasi lucru.
'egatura intre ele5 ca si pentru uman5 este un principiu de coerenta. Treuie saDl accepte
pentru ca ne permite sa unim cunoasterea si diferitele sale paradigme5 nu antagonice si
complementare.
$cceptarea acestei idei5 inseamna sa dam posiilitatea citirii acestei legaturi prin
lima>ul corpului. $cest lima> :a propune saDl aprofundam in aceasta lucrare5 azele
esentiale ale acestei :iziuni particulare fiind puse in lucrarea precedenta. $sociata cu
patologia tipu!il!5 are ca scop sa :a a>ute saDl conduceti pe celalat mai ine 3sau pe :oi
insi:a4 spre starea de sanatate5 dand un sens lucrurilor care se intampla. $ceasta este
fundamental necesara deoarece daca5 desi adesea ceilalti pot sa ne a>ute si chiar uneori sa
ne ingri>asca5 noi suntem singurii care ne putem insanatosi.
2oresc sa precizez inca o data aici5 care sunt elementele ma>ore de e;primare a raului
sufletului5 re:enind asupra relatiilor corpDspirit si terenurile lor de e;primare care sunt
traumatismele5 olile si actele ratate.
1. Relatiile corp spirit
8i se pare dificil de inteles relatia dintre corp si spirit siDn consecinta semnificatia raului in
raport cu ranile corpului5 daca nu ne largim :iziunea pe care o a:em asupra omului si asupra
:ietii. 2aca raman la stadiul de m ma"ina5 adica compus din piese independente si care pot
fi schimate in functie de progresul etnic al stiintei5 relatiile pe care leDam facut in cartea mea
precedenta sau pe care le fac aici5 :or parea sa tina de magie5 de :iziune5 de imaginatie pur
si simplu sau de delir.
Michael Odoul - Spune-mi unde te doare pag. 9 din 110

$ici inter:ine intrearea( Cum "i de ce "e lea,a manife"ta!ile p"i'ice$ "imptmele$
(lile "au accidentele cu ceea ce "e intampla$ ceea ce "e pet!ece in ni- )ser:atia
mecanicista nu poate sa raspunda la intreare deoarece :iziunea ei este prea lipita de
simptom5 campul sau de oser:atie este prea strans5 oricare ar fi in timp sau in spatiu.
$ceasta o impiedica sa mearga la ade:arata cauza care nu se poate astfel >ustifica decat prin
hazard 3accident4 sau prin elemente care :in din e;terior. 3:irusi5 microi5 hrana5 mediu4
'argind :iziunea noastra si oser:and omul in totalitatea sa psihica si temporala5 :om
putea sa legam diferitele ni:eluri care compun e;istenta sa5 danduDi astfel dimensiunea sa
:eritaila5 dimensiune care este5 inainte de toate5 spirituala.
0oate atunci :om putea intelege ade:aratul moti: de a fi al fiinitei umane si5 in consecinta5
moti:ele de a fi (lna&.
)rientul ne propune o imagine foarte interesanta pentru a reprezenta acest :ehicul
care este corpul nostru fizic si acest 2rum al Bietii pe care mergem. 'Dam e;pus in
precedenta lucrare Spune-mi)si nu o :oi relua aici. $ceasta imagine a calestii care
a:anseaza pe 2rumul Bietii care este trasa de caii emotiilor noastre si condusa de :izitiul
mentalului nostru5 ilustreaza perfect ideea legaturii dintre conducator si :ehicul5 intre confort si
modul de conducere5 locul ma>or fiind dat calatorului ascuns5 acest inconstient care cunoaste
itinerariul mai ine decat :izitiul.
7n orice caz5 daca acceptam aceasta idee a relatiei directe intre corp si spirit5 de:ine
atunci interesant de stiut sensul manifestarilor fiziologice. ?le de:in puncte de spri>in ale
realizarii noastre5 prin ele realizarea se face si se e;prima. ?le pot fi si un remarcail mi>loc de
decodare si de intelegere a partii pe care o traim5 a ceea ce se intampla in noi. *orpul nostru
de:ine atunci o e;traordinara unealta de cunoastere. 8ai mult chiar5 treuie sa incercam sa
descifram si sa intelegem prin intermediul caror tipuri de procese se e;prima acest corp.
7deile care urmeaza reprezinta aza lecturii.
2.Tra!ceri "i#iolo$ice
*a toate manifestarile energetice ale lumii noastre5 realitatea umana are ne:oie de
suportul sau manifest5 de corpul sau fizic pentru a putea traduce5 e;prima5 ceea ce se
intampla in straturile sale cele mai profunde. $:em ne:oie de gesturi5 cu:inte sau desene
pentru a putea e;prima ideile5 gandurile5 sentimentele noastre. Toate aceste fundamente
intangiile nu ar e;ista5 in sensul in care ele nu ar putea fi percepute5 daca nu ar a:ea
aceasta posiilitate de a se manifesta in aceeasi maniera si mergand un pic mai departe5 cel
mai frumos calculator din lume nu ar fi de nici un folos daca nu ar a:ea periferice 3ecran4. +e
pare ca spiritul uman are putine moti:e de a fi5 fara proiectia sa materializata care este corpul
fizic.
2aca reiau e;emplul calculatorului5 nu ser:este la nimic sa fie puternic5 daca
perifericele nuDl pot u!ma5 adica nu pot e;prima aceasta putere. Cu ser:este la nimic nici
macar sa aia periferice e;traordinare daca capacitatea sa de memorie sau de calcul nu este
la inaltime5 ca de e;emplu sa aia o imprimanta color daca nu poate lucra decat in alDnegru.
'a fel este si cu omul care treuie sa caute acest echiliru intre corp si spirit. 7nteresul
esential al omului este ca prin e;presia acestui corp5 el :a putea5 daca :a :rea intrDade:ar5 sa
decodeze ce se intampla in spiritul sau. $tunci cand ansamlul functioneaza coerent5
realitatea fizica este in acord cu realitatea spirituala a indi:idului.
?;istenta se deruleaza normal. $tunci cand e;ista o discordanta intre cele doua5 intre
*onstient si 7nconstient5 in scenariul initial si cel >ucat de actor5 :or aparea mesa>e5 semnale
de alarma. <iinta umana are in principal trei tipuri de semnale5 trei maniere de a trai in corpul
sau5 cu o intensitate diferita5 aceste mesa>e interioare de discordanta. $ceste trei tipuri de
mesa>e sunt tensiunile fizice sau ner:oase5 traumatismele fizice sau psihologice si olile
organice sau psihologice. $ctele ratate care participa la aceste trei ni:eluri :or fi amintite
separat.

%.Te&si!&ile "i#ice si psi'olo$ice
0rimul mod de e;primare este acela de a resimti o tensiune5 un discomfort5 ca de e;emplu5
tensiunile dorsale5 dificultatile digesti:e5 cosmaruri5 oli sau tulurari psihologice H etc5.
+untem aici la stadiul n!mal de e;primare a tensiunii interioare. 7nconstientul utilizeaza un
semnal fiziologic sau psihologic pentru a e;prima ce se intampla. ?ste 8aestrul sau /hidul
7nterior care lo:este geamul *alestii pentru a face semn Bizitiului si pentru aDi spune ca ce:a
nu merge 3proasta directie5 condus inconfortail sau periculos5 ooseala5 ne:oia de a face
pauza5 etc4 2aca persoana este deschisa5 gata sa auda si sa accepte mesa>ul la ni:elul
*onstientului5 ea :a face schimarile comportamentale necesare si tensiunile :or disparea.
Coi a:em din pacate multe dificultati de a fi recepti:i la acest ni:el. ?;ista multe moti:e pentru
aceasta5 in principal tendinta noastra normala catre usor5 dar si cultura noastra care separa
lucrurile si face ca noi sa nu mai stim sa le legam.
$cesta e moti:ul pentru care se dez:olta surditatea interioara. 0rimul ni:el de mesa>e este
totusi e;traordinar de ogat si nu este singurul.
0entru a se face auzit5 7nconstientul treuie uneori sa recurga la alte doua tipuri de
mesa>e( traumatismele si olile. 2in gri>a si ne:oia de eficacitate5 acestea sunt :iziil mai
puternice si mai percutante5 daca mi se permite sa spun. ?le prezinta un al doilea
incon:enient5 deloc negli>ail5 in raport cu mesa>ele mai directe care sunt tensiunile.
Traumatismele si olile sunt mereu decalate in timp in raport cu originea tensiunii. $cest
decala> este proportional cu surditatea noastra5 cu incapacitatea noastra de a auzi mesa>ele.
$ceasta poate fi datorata unei sensiilitati e;treme care le face mai puternice sau pur si
simplu refuzului nostru de schimare. 2ecala>ul este mai important pentru oala decat pentru
traumatism si este mai mare decat tensiunea sau mai degraa5 semnificatia sa este !efu.ata
pentru ca atinge zonele sensiilitatii foarte puternice ale indi:idului. )rientul ne spune ca5 desi
ea :izeaza punctele cheie fundamentale ale persoanei5 efectele sale se produc pe planurile
*onstiintei sau ale diferitelor incarnari.
(.Tra!matismele corp!l!i si mem)relor
Traumatismele reprezinta un al doilea mod de comunicare. ?ste :ora de un al doilea
stadiu in care indi:idul5 prin inconstient5 este in cautarea unei solutii. Traumatismul este deci o
e;presie acti:a5 in sensul in care reprezinta o dula tentati:a a persoanei careDl traieste.
?ste in principal un mesa> nou5 mai puternic decat tipul precedent5 dar mai ales un mod de
comunicare mai deschis. 8aestrul sau /hidul interior ate cu foarte multa forta in gemulet si
merge chiar pana la aDl sparge pentru a face destul zgomot si pentru aDl oliga astfel pe
Bizitiu saDl asculte. $cest stadiu poate deasemenea sa permita o schimare directa a situatiei
in cauza deoarece apare in timpul procesului de densificare sau de elierare a energiei. $sta
nu inseamna ca noi :a treui sa reducem schema5 cu conditia ca "a a&em cnfi!ma!e de
p!imi!e. ?ste de fapt destinata sa marcheze un timp de oprire a persoanei5 sa o olige sa
opreasca in acel moment e:olutia sa neadaptata pentru a o intelege si a o schima.
Traumatismul este de asemenea si o tentati:a acti:a de stimulare sau de elierare a
energiilor tensionale care sDau acumulat datorita distorsiunilor interioare ale indi:isului. 2in
aceasta cauza traumatismul nu se produce niciodata la intamplare in corp. +ocul5 ruptura
interioara5 fractura se :or produce intrDun punct ine determinat al corpului fizic pentru a
stimula energiile in acel punct sau pentru a eliera loca>ul energetic din acel punct5 uneori
chiar amele simultan. ?l ne furnizeaza astfel informatii de o mare precizie asupra a ceea ce
se intampla in noi. Rasucirea gleznei drepte5 taierea policelui de la mana stanga5 deplasarea
celei deDa 3Da :ertere cer:icale sau lo:irea capului5 :a insemna de fiecare data ceea ce nu
merge5 lateralitatea conferind o informatie suplimentara acestei intelegeri. ) entorsa a
incheieturii mainii are o semnificatie generala5 dar faptul ca e pe dreapta sau pe stanga :a
preciza inca o data semnificatia ei.

Traumatismele sunt acti:e deoarece se manifesta in Jang5 a:and legatura 5 in general5 cu
partile corpului care sunt la e;terior( memre5 cap5 ust. $ctioneaza de asemenea la ni:elul
energiilor defensi:e care circula in principal la suprafata corpului. Treuie stiut ca5 cu cat
tensiunea este mai puternica sau dureaza de mai mult timp fara a fi %percepute&5 cu atat are
sansa de a fi ma>ora5 :iolenta. Cu se manifesta mai putin poziti:5 adica acti:5 chiar daca
conduce la un accident mortal5 in sensul ca reprezinta o tentati:a uneori e;trema de actiune5
de eliminare5 de schimare a lucrurilor. ?ste clar ca :a treui inteles si pe cat posiil gera sau
anticipat in aceasta intelegere. 2aca nu5 riscam sa suferim o tentati:a5 uneori :itala5 de
solutionare5 sau %trecand pe langa& acest mesa>5 deDal retrai mult mai intens.
*. Bolile or$a&ice si psi'olo$ice
$l treilea mod de e;primare5 este acela care se spri>ina pe oli5 fie ca sunt organice5
psihologice sau amele. Ce aflam aici intrDun stadiu de eliminare a tensiunilor5 a distorsiunilor
interne pe careDl putem cifra drept %pasi:&. +untem in Jin5 in profunzimea corpului sau
spiritului. 7ndi:idul elimina tensiunile sau de data aceasta intrDo maniera %inchisa&. 8aestrul
interior pune *aleasca in pana pentru a oliga Bizitiul sa opreasca. $ceasta eliminare5 chiar
daca are o anumita semnificatie5 oliga la aceasta oprire si nu mai permite nici o schimare
directa. ?a apare ca final de ciclu de densificare sau elierare5 in timp ce acest ciclu nu sDa
desfasurat in totalitate sau corect si %incapatanarea& noastra a cristalizat si a fiat lucrurile in
noi. Ba treui deci oligatoriu sa recurgem la reproducerea schemei5 la retraire5 pentru
retragerea acestei e;periente si schimarea pe cat posiil5 a amintirilor5 e;perientelor din
*onstiinta Aolografica.
Reproducerea se poate face in acest timp a:and o constiinta imogatita. $ceasta :a
depinde de intelegerea pe care am fi a:utDo din e;perienta5 de capacitatea noastra de a fi
decodat si acceptat mesa>ul olii. 7munitatea noastra fizica si psihologica iese intotdeauna
stri:ita5 in timp ce aceasta oala a fost %acceptata& si generata de indi:id.
"oala ne deschide5 in acest caz5 doua posiilitati. ?a ne permite mai intai5 sa elieram
energiile tensionate acumulate siDn acest sens >oaca un rol foarte important de supapa.
0utem medita serios la ceea ce reprezinta metoda mde!na$ adica alopata 3medicamente
chimice4 de ingri>ire sistematica a olilor5 reducanduDle la tacere sau chiar %omoranduDle& din
fasa sau in plina desfasurare5 impiedicanduDle astfel sa se e;prime.
Cu treuie totusi sa fim sistematici in sens in:ers. ?ste necesar uneori sa reducem la
tacere oala deoarece aceasta poate fi mortala. 2ar chiar in acest caz5 a reduce la tacere o
oala periculoasa pentru integritatea organismului nu inseamna ca noi nu putem sa reflectam
la sensul ei5 ci dimpotri:a.
"oala ser:este deasemenea ca semnal de alarma5 a:and precizia la fel de mare ca
cea a traumatismului. ?a ne :oreste foarte e;act de ceea ce se petrece in interiorul nostru si
ne da indicatii interesante pentru :iitor.
*a mesa> pasi:5 ea este in cele din urma o fuga5 o slaire a tensiunii care o traieste si
este uneori chiar inconstient traita ca o cadere5 3de altfel se si spune %a cazut la pat&4.
*aleasca cu pana5 care a fost reparata nu mai este la fel de solida ca una noua sau nu mai
inspira tot atata incredere proprietarului. "oala reprezinta inconstient sau nu o constanta a
esecului sau a incapacitatii de a intelege5 de a accepta sau chiar la modul cel mai simplu de a
resimti distorsiunile interioare. Cu am stiut sa reactionam sau am fost destul de puternici
pentru a rezista. ?liminam astfel dar in cunostinta de cauza5 mai mult sau mai putin constienti5
ca se putea actiona mai ine. 2aca ne in:atam lectia5 dupa recuperare5 ne :om dez:olta
imunitatea interioara5 daca nu o :om slai si mai mult si olile se :or dez:olta mult mai usor.
*u cat tensiunea de eliminat :a fi mai :eche sau mai apasatoare5 cu atat ea :a fi mai
puternica si oala %:a a:ea ne:oie& sa fie profunda si gra:a.
$ceasta diferenta intre caracterele %pasi:& al olii si %acti:& al traumatismelor este
fundamental. ?a apare chiar in modul in care corpul fizic le rezol:a. 7n cazul traumatismelor5

corpul repara stricaciunile multumita fenomenului miraculos al cicatrizarii. $cesta este acti:a
deoarece celulele traumatizate sau de acelasi tip se reconstituie. ?ste Bizitiul insusi care
poate repara pana in cazul olii5 corpul repara datorita sistemului imunitar. $cest proces este
pasi: in masura in care inter:in celule de un alt tip decat cele olna:e. Treuie chemat un
depanator pentru a repara *aleasca. $>utorul5 asistenta5 solutia :in din e;terior5 de la
elemente straine partii olna:e 3gloule ale5 de e;4 in timp ce in cazul traumatismului5 partea
traumatizata se a>uta5 se repara pe sine5 cu propriile celule.
+. Actele ,ratate-
0rin act !atat" <reud a adus un element e;traordinar de ogat1 important in psihologia
indi:iduala si a interactiunii corpDspirit. ?l spunea ca prin lapsusuri5 gesturi neindemanatice si
accidentale5 noi e;primam5 elieram tensiuni interioare pa care nu am putut sau nu am stiut
sa le elieram altfel. $tunci cand a:em lapsus5 asta presupune ca e;prima de fapt gandirea
noastra reala.
Totusi5 deoarece <reud a calificat aceste acte ca %ratate&5 ele sunt din punct de :edere
cultural5 percepute5 resimtite ca o greseala5 ce:a care nu este adaptat si care treuie sa fie
e:itat 3cel putin pentru marea ma>oritate a indi:izilor4. $cesta :ine din faptul ca efecti: gestul
sau cu:antul5 constient dorit5 nu a reusit. 2ar aceasta pri:ire este daunatoare deoarece ne
determina sa cautam5 daca e posiil5 sa impiedicam producerea lor5 mai ales punand in loc o
cenzura interioara mai eficace. ?u prefer saDl numesc un act %reusit& chiar daca rezultatul
e:ident nu este cel asteptat de *onstientul persoanei. $cest act este manifestarea reala a
unei tentati:e de comunicare a 7nconstientului catre *onstient. ?ste :ora de un mesa> uneori
codat prin care 7nconstientul e;prima o tensiune interioara. ?l inseamna pentru *onstient ca
e;perienta nu a fost in concordanta cu fondul5 ca ce:a nu sDa incadrat ine. 8aestrul sau
/hidul 7nterior :ine sa traga renii tinuti de Bizitiul adormit5 sperand ca zdruncinatura produsa
prin trecerea printrDo groapa sau peste un dam saDl trezeasca pe acesta din urma.
$ctul reusit poate lua5 ca si mesa>ele de care am :orit mai inainte 3si din care face
parte4 trei forme. 0oate fi :ora de un #a$%&% #'()*'%t'c+ a,'ca , - !-a!" , .$!'/a!
*!0a#a 12-#-%'!a &(&' c&*a(t '( #-c&# a#t&'a35 de un gest %stangaci& 3rasturnarea unei cesti
pe cine:a sau spargerea unui oiect45 adica care nu produce rezultatul scontat si cele din
urma un accident mai traumatizant ca o ruptura5 o entorsa sau un accident de masina sau
un comportament inconstient care duce la declansarea unei oli. 0oate fi :ora5 de e;5 de o
persoana care sta intrDun curent de aer si raceste.
2aca comunicarea interioara functioneaza5 nu a fost intrerupta de o hipertrofie a
*onstiintei5 mesa>ul :a trece prin tensiuni fizice si psihologice5 cosmaruri sau acte %ratate&
usoare 3lapsusuri. +pargerea oiectelor semnificati:e4. 2aca comunicarea este de proasta
calitate5 aproape ine;istenta5 forta mesa>ului :a treui sa creasca 3cand legatura telefonica
este proasta5 treuie sa urlam pentru a fi auziti de interlocutor4. Bom intra in faza accidentala
sau conflictuala pentru a pro:oca si a otine traumatismele de care am :orit in capitolul
precedent. 0utem de asemenea face ceea ce treuie pentru a %cadea 9.la pat& 3a raci5 a ea1
a manca in e;ces sau insuficient4. 2aca in cele din urma comunicarea este intrerupta
complet5 atunci oala este profunda5 structurala 3oli autoimune5 cancer etc.4
.. Lateralitati/ reapta si sta&$a
0rolema lateralitatii este zilnic un suiect %sensiil&5 care pare a fi in dezacord cu
pozitionarile de oicei admise5 definind partea dreapta a corpului ca fiind in relatie cu %tatal& si
partea stanga cu %mama&.
$fland eu insumi despre aceasta pozitionare5 inteleg perfect intrearile care ne scapa.
8iDa luat un timp inainte de a incepe saDmi pun intreari. 2oar am constatat treptat5 in timpul
practicii mele5 ca aceasta pozitionare oficiala a lateralitatii5 nu corespunde de fiecare data5

dimpotri:a5 din e;perientele traite de persoane si impartasite in timpul consultatiilor
indi:iduale am a>uns la alta concluzie. *ercetarile din traditia orientala foarte :eche miDau
permis sa inteleg unde se afla eroarea si sa fac sa e:olueze sensul lateralitatii. $cest sens
miDa fost ulterior confirmat de munca autorilor care sDau ocupat de aceasta chestiune5 de e;5
$ de +orezenelle.
)rientul face o mare diferenta intre %manifestari& si %nonDmanifestari&5
3trait1e;perimentat4 intre ceea ce precede nasterea5 perioada numita *erul $nterior si ceea ce
urmeaza dupa aceasta nastere5 care este calificata *erul 0osterior. Bedeti schema care
urmeaza.
$.45 D schema
$sa cum putem :edea in aceasta schema5 e;trasa din +puneDmi unde te doare a:em in
*erul $nterior si *erul 0osterior o parte dreapta si o parte stanga. 7n acelasi timp putem
constata ca ele sunt in:ersate. $ceasta in:ersare ne permite sa intelegem de ce psihologia
morfologica si psihologia moderna plaseaza5 la ni:elul corpului uman raportul cu mama in
partea stanga a corpului si raportul cu tatal in partea dreapta5 in timp ce medicina traditionala
chineza si taoista o fac in:ers. $ceasta se e;plica prin faptul ca )ccidentul a fost intotdeauna
mai preocupat de nonDmanifestari5 de spirit si de suflet5 adica de elementele care :in din
*erul $nterior5 decat de corp si de realitatea fizica si materiala considerate ca inferioare si
care apartin *erului 0osterior. )rientul5 pe de alta parte5 a fost mereu preocupat %de aici si
acum&5 de trairea actuala si reala5 de manifestari5 de *erul 0osterior. *orpul fizic si realitatea
materiala sunt pentru ei foarte importante deoarece +piritul se e;prima prin ele. )ri tocmai la
acest ni:el traumatismele si olile se e;prima5 si nu in *erul $nterior.
)ccidentul isi azeaza studiul pe elemente apartinand in principal *erului $nterior5 in
timp ce )rientul se azeaza pe *erul 0osterior5 cel putin pentru lateralitatea fizica. $cestea
sunt in:ersate5 asa cum se intampla intre imaginea realitatii pe care o percepe ochiul si cea
in:ersata care este transmisa si %reconstituita& la ni:elul creierului. 0artea dreapta a corpului
este deci pentru orientali in raport cu Jin si in consecinta simol matern si partea stanga este
in raport cu Jang si e simol patern. $ceasta precizare este e;trem de importanta deoarece
lateralitatile fizice ale simptomelor si traumatismelor :or fi pentru noi elemente graitoare si
re:elatoare despre ceea ce se intampla in adancul nostru.
2at fiind ca aceste manifestari apartin manifestarii *erului 0osterior5 ele sunt codificate
prin lateralizarea propusa de orientali 3dreaptaK simol matern4. 7n schim tot ceea ce se
intampla in psihologie5 imaginar5 :is sau ceea ce a fost conceput ca forma dinaintea nasterii
3psihomorfologie4 apartin *erului $nterior si corespund din aceasta cauza lateralitatii utilizate
de occidentali.
+a luam un e;. 6n copil care se naste cu urechea dreapta putin mai mare decat
stanga :a a:ea o relatie si o dependenta de ascultare pri:ilegiata cu tatal sau. 2e ceH 2aca
copilul sDa nascut cu aceasta ureche mai mare este pentru ca ea sDa format astfel inaintea
nasterii5 ea sDa structurat in acesta forma in *erul $nterior5 in nonDmanifestare. 'a acest ni:el5
dreapta este in raport cu simolul patern si stanga este in raport cu simolul matern. Tot ceea
ce :a :eni de la tatal sau5 :orind de educatie si cultura5 :a fi pri:it si perceput cu o mai mare
sensiilitate5 cu o mai mare ascultare dar fara indoiala5 de asemenea5 cu o mai mare
dependenta.
2aca in schim5 acelasi copil acuza o otita la urechea dreapta suntem in lumea
manifesta5 in ceea ce traieste copilul dupa nastere5 urechea dreapta este de acum in relatie
cu simolica maternala5 deoarece suntem in *erul 0osterior5 manifest. *opilul este cel care a
declansat o manifestare simptomatica in corpul fizic prezent dupa nasterea sa. $ici
lateralitatea se in:erseaza si dreapta :ine in relatie cu simolica maternala. $ceasta otita :e
semnifica ca el nu :rea sa auda ceea ce :ine de la mama sa5 ca ceea ce aude de la ea nuDl
satisface.
0roail tipa adesea sau isi petrecea timpul spunanduDi %fii atent&5 nu face asta ca o sa cazi5
o saDti faci rau5 o sa racesti9&. $sta nu este in contradictie cu forma si marimea urechii care

%semnaleaza& ca acest copil % prefera& sa auda si sa asculte ceeea ce :ine de la tata5 ci
dimpotri:a.
0utem sa luam un al doilea e;emplu. ?ste cazul unei persoane care :iseaza caDsi
suceste glezna stanga. 2esi acest incident are loc dupa nasterea sa5 suntem totusi5 in acest
caz5 in nonDmanifestat5 in :irtual5 deoarece totul se petrece in oniric 3lumea :isului4. $ceasta
entorsa :a fi pusa in legatura cu simolica materna. 7n schim5 daca aceasta persoana isi
suceste cu ade:arat glezna stanga5 suntem in manifestat si acesta entorsa primeste5 in acest
caz5 o simolica paterna si poate e;prima5 de e;5 o prolema de pozitie5 de atitudine
reletionala cu un arat.
0utem sintetiza simolica lateralitatilor in taelul urmator.
6ltima precizare pe care as :rea sa o adaug5 raspunde oiectiilor pe care le intalnesc
in timpul numeroaselor mele conferinte. 6nii terapeuti se spri>ina 3azeaza4 pe faptul ca5
creierul este lateralizat si ca sistemul ner:os care depinde de acesta este %incrucisat& 3se
intersecteaza4 la ni:elul gatului. 2e aceea partea stanga5 rationala5 comanda partii drepte a
corpului5 in timp ce partea dreapta5 imaginati:a5 sensiila5 comanda partii stangi. 7n
consecinta ei concluzioneaza spunand ca partea dreapta a corpului5 comandata de creierul
stang 3masculin4 este oligatoriu reprezentarea %tatalui&5 in timp ce partea stanga a aceluiasi
corp5 este reprezentarea %mamei&5 deoarece este comandata de creierul drept 3feminin4.
$ceasta afirmatie nu se potri:este deoarece se azeaza pe o ipoteza din start gresita.
?ste de fapt o eroare sa gandim ca ceea ce %actioneaza& in traumatisme sau oli este creierul
prin intermediul sistemului sau ner:os central5 motor. )ri5 sistemul ner:os5 creat de constient5
nu %inter:ine& asolut deloc5 ci celalalt sistem ner:os5 numit autonom sau %neuro:egetati:&
care este creat de 7nconstient.
*um functioneaza acestaH $:em doua sisteme ner:oase ine diferentiate care
actioneza in organismul nostru5 un sistem ner:os5 zis %central& sau %motor& care este
comandat de creier si *onstientul nostru5 si un sistem ner:os zis %autonom& care este condus
de 7nconstientul nostru.
8ai a:em si doua tipuri de fire musculare5 fire musculare numite %striate& %ale& sau
%clare& conduse de sistemul ner:os motor si fire musculare numite %netede&5 %inchise& sau
%rosii& comandate de sistemul ner:os autonom. 8uschii picioarelor sau ai ratelor sunt mai
degraa compusi din fire ale deoarece functionarea lor depinde in principal de sistemul
ner:os motor.
6n muschi cum este inima este alcatuit in marea sa ma>oritate din fire rosii sau inchise
deoarece functionarea ei depinde aproape in totalitate de sistemul ner:os autonom. ?ste
suficient sa mergem intrDo macelarie ca sa putem constata acest lucru de aproape pe o
te>ghea.
+istemul ner:os motor este insarcinat cu tot ceea ce tine de %:oluntar& ca de e;5 sa iei
un oiect5 sa deschizi usa5 sa mergi.etc. aceste actiuni :oluntare sunt premise prin actiunea
sa asupra firelor musculare ale. +istemul ner:os autonom genereaza5 in ceea ceDl pri:este5
tot ceea ce este in:oluntar5 autonom in organismul nostru( ataile inimii5 digestia dar si
anumite tensiuni musculare5 manifestarile spasmofile5 de e;5 etc.
)r5 procesele de manifestare a tensiunilor in corp nu sunt :oluntare. +istemul ner:os
se ocupa deci de acestea deoarece el este in relatie cu 7nconstientul. 2oar ca el nu este
%incrucisat&5 opus sistemului ner:os motor. ?l domina incepand cu o a;a centrala uniforma pe
care se situeaza zonele de repartizare numite ple;uri. 2in :arful craniului si pana la talpi5
dreapta ramane deci intotdeauna dreapta si stanga stanga. 2e aceea e;plicatia lateralitatilor
incrucisate nu se poate aplica aici. $:and in :edere toate acestea5 con:ingerea mea este5 prin
urmare5 ca in descrierea 'ima>ului *orporal5 lateralizarea demna de analizat treuie sa fie(
dreaptaK simolica materna si stanga K simolica paterna.
*ea mai una modalitate de a :erifica este de a ne con:inge singuri5 plecand de la
propria e;istenta5 oser:and simplu si cu sinceritate ceea ce ne propune :iata. $r fi ine sa
nu ne spi>inim pe propriile con:ingeri si sa lasam e;perientele :ietii sa ne arate drumul.

?ste e;act ceea ce am facut5 lasand deoparte con:ingerile asupra lateralitatii pe care
le descoperisem si danduDmi dreptul sa oser:.
2upa mai mult de 7000 de consultatii indi:iduale5 miDam facut o con:ingere. <iecare
are dreptul sa i se dea posiilitatea sa siDo faca pe a sa.
2e fiecare data cand :om fi in prezenta unei manifestari lateralizate in corpul nostru5
treuie sa cautam ceea ce se intampla in acel moment in :iata persoanei in cauza 3sau intrD
un trecut mai mult sau mai putin apropiat in functie de gra:itatea manifestarii45 intrDunul din
domeniile legate5 actionand in ordine descrescatoare a gradelor urmatoare(
Sim)olica 0i&
Partea reapta a corp!l!i
0!imul ,!ad( 8ama5 sotia5 fiica5 sora
al dilea ,!ad( <emeia in general5 feminitatea5 structura personala sau lucrurile in general5
creierul drept5 sentimentele
,!adul "cial( <amilia5 intreprinderea 3cea care reprezinta mama sociala5 cea care ne
%hraneste& si prote>eaza la sanul ei&45 societatea5 iserica.
Sim)olica 0a&$
Partea sta&$a a corp!l!i
P!imul ,!ad Tatal5 sotul5 fiul5 fratele
al dilea ,!ad "aratul in general5 masculinitatea5 personalitatea indi:iduala sau lucrurile in
general5 creierul stang5 forta.
,!adul "cial( 7ndi:idualismul5 ierarhia 3care reprezinta tatal social5 acela care %educa5
formeaza si da e;emplu&45 autoritatea5 politia.
2ar aceasta corespondenta a lateralitatilor este de asemenea :alaila pentru un anumit tip
de autoDdiagnostic de aza. 2e fapt a:em cu totii o anumita parte a corpului care domina5 atat
in aspectul general 3suplete5 deschiderea soldului sau a piciorului5 marimea sanului4 cat si
inaspectul specific 3ochiul director5 sensiilitatea urechii5 partea in care ne lo:im5 accidentam
adesea.4
$ceasta lateralizare ne da o tendinta generala a dinamicii noastre personale de fond si ne
spune foarte clar daca este Jin 3reprezentarea materna4 sau daca este Jang 3reprezentarea
paterna4 care domina in noi5 sau cu care a:em5 in principal de %reglat& cate ce:a.
6n ultim element de reflectie pe care as :rea saDl aduc in discutie referitor la prolema
lateralitatilor este o ilustratie. 8iniatura care urmeaza5 e;trasa dintrDun foarte :echi manuscris5
ne arata ca )ccidentul a inteles procesul in:ersiunii.
2e fapt5 asa cum putem constata in aceasta reprezentare a lui *hristos pe cruce5
deasupra a;ei ratelor5 care reprezinta orizontalitatea si lumea manifesta5 suntem in nonD
manifest5 in *er5 in intangiil. +oarele care se gaseste aici si care reprezinta Jang si
masculinitatea5 se afla la dreapta. 'una care reprezinta Jin si femininul se afla la stanga.
7mediat ce trecem su a;a ratelor5 in incarnat5 manifestat5 0amant5 putem oser:a ca
pozitiile se in:erseaza. 2e aceea femeia se afla in partea dreapta si aratul in stanga.
2oresc5 in final5 sa aduc o precizare foarte importanta. +copul 3oiectul4 acestei carti
este sa decodeze5 sa gaseasca un sens mesa>elor e;primate. 0rin urmare5 aceste mesa>e au
un sens decat atunci cand e;ista5 se e;prima.
Cu functioneza in mod sistematic in sens in:ers si nu inseamna ca orice tip de prolema5 de
rau5 de suferinta se :a produce oligatoriu pt ca traim rau o anumita situatie. +a
e;plicamL 2aca cine:a tipa5 inseamna ca ii e rau. 2in contra5 cine:a care se simte rau nu :a
tipa oligatoriu.
1. O lect!ra esc'isa
2upa acest preamul esential intelegerii5 :om dez:olta analiza corpului fizic propunand chei
de lectura. ?ste fundamental ca intotdeauna sa plasam aceasta lectura intrDo semnificatie
gloala pentru indi:id5 in 2rumul :ietii sale si nu intrDo semnificatie a e:enimentului de

moment. Bom putea astfel sa incercam sa a>utam indi:idul dand un sens suferintei sale5 in loc
sa incercam cu disperare un mi>loc de a opri acest semnal care incearca sa a:ertizeze.
+uferintele sau ranile pe care le traim sunt mesa>e ale 7nconstientului5 ale 8aestrului
7nterior. *a si in cazul :iselor5 semnalele pe care ni le trimite sunt intotdeauna simolice5 cu
un grad mai mult sau mai putin puternic in functie de importanta1gra:itatea prolemei. 'a fel
cum nimeni nu :a poate spune ce inseamna :isele :oastre5 tot asa nimeni nu poate spune ce
inseamna durerile :oastre. *red ca nu putem da decat a;e de reflectie5 cadre de semnificatii
si nu sensuri precise 1 e;acte :alaile pentru toti si in care fiecare :a reaseza %istoria lui&. Boi
relua mai >os un e;emplu citat in Spune-mi unde te da!e)
/Nu c!ed ca "e pate "pune$ de e0$ 1a"a cum am citit in anumite luc!a!i2 unei femei
ca!e a!e du!e!e a "anului "tan,3 a"ta in"eamna ca nu &a cupati "uficient de d&"$ "au a"ta
in"eamna ca &a cupati p!ea mult de cpii+ Ace"te afi!matii "unt in pa!te ade&a!ate da!$ fa!a
indiala$ in pa!te fal"e+ %ea!ece fieca!e din ni e"te pu!tat!ul unei p&e"ti ca!e e"te a lui 1ii
apa!tine2$ ca!e ii e p!p!ie "i ca!e nu "eamana cu nici una+*
2eci nu se poate sa generalizam astfel. 7n cazul e;act din e; precedent5 iata ce poate fi spus
acestei femei5 dupa parerea mea(
*e reprezinta saniiH 8ai intai sunt elemente de feminitate si apoi permit hranirea
copilului5 saDi dea hrana cu ce sa traiasca. +imolizeaza5 prin urmare5 doua lucruri(
feminitatea si capacitatea de a se ocupa de altii5 de aDi lua in gri>a si5 in particular5 pe aceia pe
careDi plasma la ni:elul de %copil&. 0oate fi :ora de orice persoana de care ne ocupam ca de
un copil sau pe care il ingri>im. 7n plus este e:ident ca in timpul alaptarii si a mici copilarii5
femeia %se uita& pe sine complet pentru a fi %mama& pentru progenitura sa. ?a ingri>este si
prote>eaza copilul care depinde complet de ea5 la fel cum toti cei cereDi %ingri>im& cu afectiune
materna sau cei pe careDi prote>am sunt sau de:in %dependenti& de noi. $ceasta ne permite sa
instauram1dez:oltam o relatie deoseit de putere %ascunsa& :isDMD:is de un altul5 su prete;tul
ca el are ne:oie de noi5 ca el % nu stie& sau % nu poate&. +untem deci %olilgati& sa stim sau sa
facem pentru el5 in locul lui sau spunanduDi cum treuie sa faca.
Totusi este :ora de sanul stang. +a ne amintim( lateralitatea dreapta corespunde lui
Jang5 adica simolicii masculine. 2eci ii :oi cere acestei femei sa se gandeasca la ce ni:el al
:ietii sale sDa ocupat e;cesi: de un arat pe careDl considera ca un copil 3aiatul ei5 sotul5
fratele5 patronul4 si pentru care are5 poate5 ca sa nu spunem fara indoiala5 tendinta sa se uite
pe sine. <uge ea de rolul de femeie preferanduDl pe cel de mamaH 7i :oi cere in cele din urma
sa se gandeasca sincer la relatia de %putere& mai mult sau mai putin declarate pe care o
poate a:ea asupra acestui arat.
?a singura :a putea gasi raspunsul5 daca :a :rea cu ade:arat5 chiar in ea. ?a singura :a
putea %lipi& aceasta inlantuire comportamentala pe care tocmai am datDo5 cu propria sa :iata5
ca sa inteleaga si sa aleaga e:entual saDsi schime atitudinea. 0rezenta suferintei fizice
cauta saDi arate5 in orice caz5 ca situatia nuDi con:ine. %$uzirea & mesa>ului ii :a permite sa
e:ite sa treaca prin oala pentru a elimina tensiunea interioara.
2oresc sa aordez5 in final5 o ultima idee esentiala. 0rin mesa>ul corpului si strigatul
sufletului5 atingem prolema ade&a!ului si faptului ca acesta este interior si nu e;terior si
definit prin criterii asolute. 2in acest moti: semnificatia mesa>elor nu functioneaza decat intrD
un singur sens si nu se poate spune a pri:i ca un anumit comportament :a duce la o anumita
oala sau suferinta a corpului. +ingurul ade&a! care ne este transcendent5 e;terior si impus5
este acela al legilor :ietii 5 acela al echilirului energetic care ser:este drept suport
manifestarii :ietii. $m ales o parte a acestor legi in *erul $nterior si inlantuirea lor principala5
poate fi "cu!tata in !ice luc!u "au atitudine in e0ce" e"te !ea#daunata!e. 2in acest moti:
oricare din e;emplele pe care le :oi propune in aceasta lucrare nu :a cauta catusi de putin sa
demonstreze si nici sa demonstreze ceea ce este 3orice4. $cest e;emplu :a ser:i doar ca
ilustrare pentru a lamuri5 clarifica5 plecand de la o situatie concreta si reala5 relatia e;istenta
intre trairea unui indi:id si ceea ce sufera in corpul sau 3si poate primul pas spre o solutie4.

0entru ca le;ical sa fie facil5 agreail si inteli,ent folosit5 durerile5 patologiile sau
traumatismele care sunt analizate5 sunt clasate in "i"teme si in ordine alfaetica.
+unt clasificate in "i"teme deoarece fiecare dintre ele are in sine o inlantuire proprie
semnificati:a. 0rin urmare5 orice patologie sau tensiune care se manifesta intrDunul din ele5
are un prim sens gloal in raport cu sistemul respecti:. $poi5 organul sau partea direct
implicata :ine sa desa:ardeasca acest sens.
+istemele osos si muscular cer un decoda> suplimentar de localizare5 pri:ind
memrele. $stfel5 inflamarile :or lua5 pe langa sistemul insusi5 un sens propriu5 are un sens in
sine5 dar daca acesta se situeaza la degetul mare de la mana stanga sau la genunchiul drept5
acest sens :a fi puternic modificat.
$ceasta oser:atie este importanta pentru toate ramurile medicinii5 osteopatie5
=inesiterapie sau terapie5 care :or folosi aceasta lucrare. ?a ne permite5 de fapt5 sa
constatam ca5 in lectura psihoDenergetica pe care o predau sau folosesc5 tipul de manifestare
ale" 3o fractura5 de e;emplu4 e;prima tipul de tensiune sau prolema trait5 cat si modalitatea
de rezol:are sau tipul de tensiune si ni:elul sau de densificare Ne;ista o ne:oie sau o tendinta
de !uptu!a 3"pa!,e!e4 in noi sau in :iata noastraO5 pe cand locul de manifestare 3de e;(
glezna4 e;prima ni:elul psihologic sau spiritual :iza de traire 3aceasta !uptu!a pri:este relatia
mea cu lumea si dificultatea mea de a ma adapta4.
*lasificarea alfaetica permite ca5 plecand de la cuprins5 sa se gaseasca rapid orice
patologie sau tensiune. 7n plus :a fi necesar sa se citeasca la inceputul capitolului sensul
gloal asociat "i"temului in care se manifesta simptomul.
2. Clasi"icarea pe sisteme
St!&ct&!a meca&ica3 +istemul osos si articular 1+istemul musculoDtendos
St!&ct&!a or$a&ica/ +istemul ner:os 1 +istemul digesti:1 +istemul genitarDurinar1
+istemul respirator si cutanat1 +istemul circulator1 +istemul limfatic1 +istemul endocrin
A2ct'&(' i& a"ara sistem!l!i/ $fectiuni ale ochilor5 $fectiuni ala urechilor5 $fectiuni
ale gurii5 $fectiuni ale parului5 $fectiuni legate de apetit5 $fectiuni legate de :oce5 $fectiuni
di:erse sau particulare.
13. Str!ct!ra 4 meca&ica 6
*um este constituit natural corpul fiecarei fiinite umaneH 8ai intai este construit in >urul
unei osaturi5 unei structuri solide si dure care este scheletul.
$cest schelet5 contituit din oase5 este rigid dar articulat5 in masura sa permita toate miscarile
corpului. +cheletul insusi este structurat in >urul a;ei sale de aza care este coloana
:erterala. ? :ora de t!uc'iul ma,ic de unde pornesc toate !amu!ile corpului nostru.
7n interiorul acestei structuri purtatoare5 a:em diferite organe care au un loc perfect
pentru ca functia lor sa se desfasoare in cele mai une conditii posiile. $nsamlul este pus
in miscare de un sistem foarte elaorat de motoare 1 muschi si de caluri1 tendoane 5
ligamente si e prote>at de un plic care il acopera in intregime 1 pielea.
+a ne ocupam acum de fiecare parte a ma"inii na"t!e c!p!ale pe plan structural si
sa o detaliem. $stfel :om putea gasi fiecareia rolurile care ne :or permite sa descifram
mesa>ele.
A. SC5ELETUL SI COLOANA 6ERTEBRALA
*oloana este compusa din :ertere care au fiecare un rol e;act. ?le sunt in numar de !
pentru :erterele sacrale 33P245 ! lomare5 12 dorsale si 7 cer:icale. Cu :oi re:eni aici asupra
simolicii acestei constructii 3:ezi SpuneDmi94.
<iecare :ertera are un rol distincti: si ser:este drept palier de distriutie a informatiilor
:iratoare pro:enind din creier. *ele doua planuri5 constient si inconstient5 ale oricarui indi:id

comunica cu corpul prin suportul mecanic si chimic al acestui ordinator central care este
creierul nostru.
$ceasta transmite ordinele sale celei mai mici celule prin intermediul intregului sistem
ner:os cereralDspinal si a sistemului ner:os autonom sau neuro:egetati: 3sistemul simpatic
si parasimpatic4. 7n functie de tipul si intensitatea tensiunii5 la ni:elul :erterei palie! se :a
produce o descarcare 3e:aluare4 a e;cesului de energie.
$lunecarea :erterala5 contractura musculara in >urul :erterei palier :or duce5 intrDo
prima faza5 la o senzatie dureroasa mai mult sau mai putin puternica5 apoi5 daca dezechilirul
persista sau dacaDl reducem la tacere5 fenomenul se agra:eaza adesea si se transforma in
artroza5 in hiernie de disc sau intrDo disfunctiune organica. ?ste foarte interesant sa
constatam ca fenomenul se produce5 sau mai degraa se descopera5 foarte des5 dimineata5
la trezire5 adica imediat dupa noapte. )r5 noaptea este perioda pri:ilegiata de acti:itate si de
e;primare a 7nconstientului nostru. 8aestrul 7nterior are ne:oie de lini"tea noptii pentru a se
e;amina deoarece zgomotul si agitatia zilei nuDi permite acest lucru. Egomotul *alestei pe
drum si faptul ca 0asagerul este asezat in interior5 fac ca5 :izitiul si 8aestrul 7nterior sa nu
poata discuta decat in momentele de pauza5 de oprire alese sau pro:ocate de un incident in
desfasurarea drumului5 asa cum e;plic in Spune-mi unde te da!e. 2oar in cazurile cele mai
u!,ente sau cele mai pute!nice a:em ne:oie sa apelam la un act !atat prin care a:em ne:oie
sa facem e;act gestul care treuie pentru a ne (lca spatele.
+ensul principalelor aluneca!i &e!te(!ale este usor de dedus din taelul urmator. $stfel
putem5 in functie de legaturile mecanice 3nu :oresc aici de legaturi energetice4 care e;ista
pentru fiecare palier :erteral5 sa e;trapolam putin legaturile care e;ista cu organele
respecti:e. RaportanduDne la acest organ sau parte a corpului5 la pagina care le descrie5
sensul manifestarii se imogateste considerail.
B. SENSUL TENSIUNILOR SAU PATOLO7IILE LE7ATE DE STRUCTURA
8MECANICA8
+tructura mecanica 3schelet5 os4 reprezinta structura noastra interna5 credintele despre
:iata5 mare parte a acestor structuri sunt inconstiente5 sunt arhetipurile noastre cele mai
profunde5 pe care ne spri>inim zilnic5 inconstient si permanent5 in decursul :ietii. 8arile
con:ingeri ale popoarelor 3istorie5 cultura5 oiceiuri5 religii4 fac parte din aceste arhetipuri5 dar
ele sunt si foarte personale cum ar fi rasismul5 etica5 sensul onoarei5 >ustitiei5 per:ersiunile
sau angoasele :iscerale5 oasele reprezinta ceea ce este mai dens si mai ascuns in corpul
nostru5 in >urul lor este construit totul5 pe ele se spri>ina si se odihnesc toate. 7n ele este
adapostita sustanta moale osoasa5 aceasta piat!a fil"fala inte!ia!a in care se produce
cea mai secreta alchimie umana. 2eci5 ele reprezinta tot ceea ce e mai profund in noi5 in
psihologia noastra inconstienta5 oasele sunt arhitectura acesteia. +unt cele pe care si in >urul
carora este construita si se odihneste raportul nostru cu :iata.
$tunci cand suntem profund perturati5 tulurati5 atinsi5 ul:ersati in con:ingerile
noastre de aza5 profunde5 in legatura cu :iata5 cu ceea ce credem ca este sau ca ar treui
sa fie5 structura noastra osoasa o :a e;prima printrDo suferinta sau un disconfort.
2urerile generale ale structurii osoase sunt rare si au adesea tendinta sa se localizeze
intrDo parte a corpului 3picior5 rat5 cap5 pumn4. 2e fiecare data5 semnificatia mesa>ului este in
legatura directa cu acest loc5 dar treuie sa stim ca prolema e;primata acolo e profunda5
structurala5 legata de o con:ingere fundamentala care5 pe una dreptate sau nu5 este
perturata 3zdruncinata4 de e;perientele traite de indi:id.
7nainte de a putea da un sens mai e;act5 sa :edem acum simolica generala a fiecarui
memru. $ceasta ne :a permite5 asociinduDl cu traumatismul sau patologia de care se leaga5
sa otinem o decodare mai clara.

C. MEMBRELE IN9ERIOARE
+unt compuse din doua parti( coapsa 3copsa P femurul4 si piciorul 3pulpa piciorului P tiia P
peroneul4 si din 3 a;e importante care sunt articulatiile lor principale. 8emrele inferioare se
termina cu o piesa maestra5 laa piciorului. $rticulatiile piciorului care leaga si articuleaza laa
piciorului5 piciorul si coapsa si ustul sunt soldul5 genunchiul si glezna.
*are e rolul ma>or si psihologic al picioarelorH ?le ne permit sa ne deplasam5 sa
mergem inainte sau inapoi5 dintrDun loc intrDaltul si ineinteles sa mergem spre ceilalti. +unt
deci :ectorii nostrii de miscare5 care ne pun in legatura cu lumea si cu ceilalti. +imolica
"ciala a piciorului e foarte puternica. ?le ne permit apropierile5 intalnirile5 contactele5 care la
randul lor5 ne permit sa mergem inainte. Tot ce apartine piciorului este legat de miscarea in
spatiu si mai ales in spatial relational. 0icioarele sunt deci :ectorii de relatie. +unt
reprezentarea lor psihologica si agentul psihic potential.
7ntrDun sens foarte gloal5 atunci cand a:em tensiuni sau dureri in picioare5 asta
inseamna ca a:em tensiuni relationale cu lumea sau cu cine:a.
$:em dificultati sa a:ansam sau sa ne intoarcem in spatial relational al momentului. *u
cat localizarea la ni:elul piciorului :a fi mai precisa5 cu atat ni se :a permite sa descoperim
tipul de tensiune pe careDl traim si pe care nuDl intelegem. Bom identifica5 detaliind fiecare
parte a piciorului5 semnificatiile particulare al fiecareia. Ba treui intotdeauna sa integram
fiecare tip de semnal in cadrul de aza care e acela al !elatiil! cu lumea si cu ceilalti. Bom
studia mai intai articulatiile piciorului5 soldul5 genunchiul5 glezna si apoi :om trece la coapse5
pulpa piciorului si laa piciorului.
Sol!l
+oldul reprezinta articulatia p!ima!a5 azica5 mama memerelor inferioare. 2e la el pleca
toate miscarile potentiale ale acestor memre. ?l reprezinta de asemenea a;a de aza a
lumii noastre relationale. ?ste pa!ta Incn"tientului !elatinal5 punctual prin care elementele
7nconstientului nostru tasnesc spre *onstient. +chemele noastre profunde5 con:ingerile
despre ce inseamna relatia cu un altul si cu lumea5 si modalitatea in care traim aceasta
relatie5 sunt somatic reprezentate 3la ni:elul structurii corpului5 ineinteles4 prin sold. )rice
perturare constienta sau nu a acestor ni:ele :a a:ea consecinte la ni:elul unuia din solduri.
7mpreuna cu azinul si zona lomara5 soldurile sunt sediul puterii noastre profunde5 cat si al
capacitatii nostre de moilitate si de suplete interioare si e;terioare. 0lecand de la solduri
fiinta noastra este in relatie cu lumea.
0rolemele soldurilor5 durerile5 tensiunile5 loca>ele5 artrozele5 etc5 ne arata ca
tra:ersam o situatie in care aza con:ingerilor noastre profunde este repusa in discutie.
<aptul ca aceasta articulatie5 care e spri>inul prim si fundamental al piciorului5 slaeste5
inseamna ca spi>inul prim si fundamental de aza5 con:ingerile cele mai ascunse despre
legatura cu :iata slaesc si ele. Ce aflam in centrul notiunii de tradare sau aandon5 fie ca e
:ora de prolema noastra sau a altuia.
2aca e :ora de soldul stang5 suntem in situatia unei e;periente de tradare sau
aandon al simolicii Jang 3paterna4. 2aca e :ora de soldul drept5 suntem intrDun caz al unei
tradari sau un aandon al simolicii Jin 3materna4. Boi ilustra acest caz in capitolul consacrat
co;artrozei.
7e&!&c'i!l
/enunchiul este a doua articulatie a piciorului. ?l ser:este la a se indoi5 la a se plia5 a se
aseza in genunchi. $ceasta este articulatia umilintei5 a supletei interioare5 a puterii profunde5

opus puterii e;terioare care da rigiditatea. ?ste semnul manifestat al credintei5 al acceptarii5
do:ada a predarii si a supunerii. /enunchiul reprezinta usa acceptarii. ?l este perechea5
continuarea soldului a carui moilitate o prelungeste dar in sens in:ers. +oldul este o
articulatie care nu se poate plia decat inainte in timp ce genunchiul nu se poate plia decat
inpoi. /enunchiul inseamna deci capacitatea de a slai5 de a ceda5 do:ada ca se poate da
inapoi. 2e asemenea este articulatia care face legatura intre *onstient si 7nconstient.
Reprezinta astfel acceptarea unei emotii5 unui resentiment5 al unei idei care tasneste din
7nconstient spre *onstient5 daca suntem in procesul de densificare sau in:ers5 care merge la
7nconstient de la *onstient5 daca suntem in procesul de elierare. 3a se :edea Spune-mi
unde94 este articulatia ma>ora a relatiei cu un altul si a capacitatii noastre de a accepta ceea
ce implica aceasta relatie ca deschidere5 compromise 3nu am spus cmp!mite!e4.
?ste usor de dedus ca atunci cand ne doare un genunchi5 inseamna ca a:em dificultati
in a ne plia5 a accepta o traire 3e;perienta4 deoseita. +untem la ni:elul picioarelor5 tensiunea
este deci de ordin relational cu lumea e;terioara sau interioara5 cu ceilalti sau cu sine insusi.
2urerile sau prolemele mecanice ale genunchilor inseamna ca o emotie5 un resentiment5 o
idee sau o amintire legata de relatia noastra cu lumea5 nu a fost acceptata5 ci a fost refuzata.
? :ora de ce:a ce a fost trait in *onstient si care ul:erseaza5 rastoarna5 tulura
con:ingerile interioare si pe careDl refuzam in interior. 0oate fi :ora5 in:ers5 de o emotie5 un
resentiment sau o amintire care tasneste din 7nconstient 3mesa> al maestrului 7nterior4 si pe
care o acceptam greu5 a:em dificultati sa le inte,!am in cotidian5 in *onstient deoarece
pertura5 ul:erseaza (iceiu!ile sau con:ingerile recunoscute si stailite.
2aca este :ora de genunchiul drept5 tensiunea este in relatie cu simolica Jin
3materna4. 0utem lua aici e;emplul pe careDl :oi cita ulterior 3cap. Rupe!ea li,amentel!4 al
acestui arat care sDa ranit la genunchiul drept intrDun meci de fotal5 dupa ce tocmai
primise o citatie de di:ort de la sotia sa5 di:ort pe careDl refuza.
2ace e :ora de genunchiul stang5 tensiunea e in relatie cu simolica Jang 3paterna4.
Boi lua ca e;emplu e;perianta unei tinere femei5 <rancoise5 care :enise sa o consult pentru
ca a:ea o stare generala de !au. 7n timpul intre:ederii5 a reiesit ca o durea genunchiul stang.
'a intrearea mea daca traia o realitate tensionata cu :reun arat5 dupa ce mDa pri:it
ca si cand as fi fost un :ra>itor5 ea a recunoscut ca trece printrDo perioada dificila cu acesta5 in
care nu mai acccepta comportamentul lui fata de ea. 7Dam e;plicat atunci legatura care ar
putea sa e;iste intre genunchi si relatiile tensionate cu un arat. 2upa cate:a momente de
gandire5 ea a strigat a"ta-i (una4 E ade&a!at dea!ece acum cati&a ani$ t!aiam cu un alt (aiat
ca!e mi-a pu" acelea"i p!(leme "i a&eam "i atunci du!e!i acute la ,enunc'iul "tan,$ du!e!i
ca!e au incetat imediat dupa ce ne-am de"pa!tit. 7Dam propus sa se gandeasca la moti:ul
pentru care retraia aceeasi e;perienta si de ce corpul ei tragea semnalul de alarma din nou.
$m putut astfel sa descoperim rapid cauza "ta!ii ei de !au.
7le#&a
/lezna este a treia si ultima articulatie ma>ora care da moilitatea intre laa piciorului si
restul piciorului. /lezna este articulatia piciorului care ii da finetea de moilitate5 mai ales
cand piciorul este fi;5 pus pe pamant dar5 de asemenea5 in miscare. 2atorita ei putem
impin,e$ in spri>inul nostru5 in pamant 3picior4 pentru a a:ansa mai ine si mai repede. ?ste
cealalta e;tremitate a piciorului. +oldul reprezinta articulatia de aza a reperelor si structurilor
inconstiente ale relatiei in timp ce glezna reprezinta articulatia finala si e;teriorizata5 adica
reperele si spri>inul constient al relatiilor cu lumea. /lezna reprezinta articulatia pozitiilor
noastre5 con:ingerilor recunoscute si stailite in legatura cu lumea5 cu ceilalti si cu noi insine.
?ste (a!ie!a c!ite!iil! de &iata si simolizeaza proiectia capacitatii noastre de a decide5 de a
lua decizii si de a face schimari 3de pozitie5 criterii4 in :iata noastra5 sa ne implicam.
?ste poarta implicarii in sensul deciziei. +tailitatea si moilitatea spri>inului pe pamant
3care simolizeaza realitatea45 cat si supletea si usurinta acestuia5 depind de gleznele

noastre. 2in aceasta cauza ele :or fi proiectia fidela a stailitatii5 a rigiditatii saua supletei
pozitiilor noastre si a criteriilor constiente de :iata.
2urerile5 entorsele si traumatismele gleznelor ne :or :ori de dificultatile de relatie in
sensul in care ne lipsesc stailitatea sau supletea in legatura cu ele. ?le inseamna ca
tra:ersam o faza in care pozitiile noastre5 criteriile de :iata5 modul in care ne plasam oficial in
raport cu alta persoana5 nu ne mai con:in5 nu ne mai satisfac si ca a:em dificultati in a le
schima5 in a ne misca. $cestor pozitii le lipsesc supletea sau usurinta5 stailitatea sau
realismul. +untem oligati atunci sa ne oprim5 pentru ca nu mai putem continua5 a:ansa in
acea directie. 0ozitia pe care o a:em sau la care tinem5 nu e une si treuie sa schimam
punctul de spri>in5 criteriul zis oiecti:5 de referinta5 adica con:ingerile e;terioare5 constient
admise si recunoscute. Tensiunile sau suferintele gleznei pot insemna de asemenea ca a:em
dificultati in a hotari5 in a lua decizii importante in1si pentru :iata noastra5 pentru ca5 fara
indoiala5 aceasta risca de a pune in pericol pozitia actuala care ne pare a fi satisfacatoare.
2aca tensiunea are loc la ni:elul gleznei drepte5 ea :a fi in relatie cu dinamica Jin
3materna4. 8a gandesc aici la un client numit Qoseph. $ :enit saDl consult pentru ca acuza
dureri ale gleznei5 in calcaiul lui $chile drept. 0racticant asiduu de >ogging5 aceasta durere il
deran>a enorm si chiar il impiedica uneori sa practice sportul preferat. )r5 sotia sa era o
persoana e;trem de nelinistita si ner:oasa si crea5 fara se :rea si fara intentii rele5 tensiuni
emotionale puternice in familie si mai ales intre cele doua fete.
Qoseph accepta din ce in ce mai greu aceasta situatie si nu mai stia pe ce pici! "a dan"e.e5
ce pozitie sa adopte fata de sotia sa ca ea sa inteleaga si sa se poata linisti. 7n paralel5 traia
de asemenea puternice tensiuni la locul de munca. Restructurarile erau in plina desfasurare
si nu mai stia ce atitudine sa adopte fata de schimarile structurale care :or a:ea loc. *ele
doua a;e cele mai importante ale dinamicii Jin5 femeia si intreprinderea5 erau deci cauza5 intrD
o forma deschisa5 constienta5 oficiala si recunoscuta.
2aca e :ora de glezna stanga5 tensiunea :a fi in legatura cu simolica Jang
3paterna4. $sta i sDa intamplat lui QacIues sau lui <rancoise care siDau scrantit glezna stanga5
unul pentru ca superiorul ierarhic5 foarte inaintat in :arsta5 nu :oia saDi predea stafeta si nu
stia cum saDi spuna5 si celalalt pentru ca fiul lui se droga5 a:ea dificultati sa recunoasca
aceasta situatie si nu stia ce atitudine sa adopte fata de el si fata de lumea din e;terior.
Picior!l : La)a picior!l!i
? :ora de punctul nostru de spri>in pe pamant5 partea pe care sta si se spri>ina intreg
corpul pentru deplasari si miscari. ?l ne permite sa impingem inainte si prin urmare sa
a:ensam5 dar de asemenea sa locam spri>inul si prin urmare sa ramanem in aceeasi pozitie.
2eci piciorul reprezinta lumea pozitiilor5 e;tremitatea manifestata a relatiei noastre cu lumea
e;terioara. 0iciorul simolizeaza atitudinile noastre5 pozitiile afirmate si recunoscute5 rolul
oficial pe careDl >ucam. )are nu punem piciorul in usa pentru a o locaH 0iciorul reprezinta
criteriile noastre de :iata5 mai e;act idealurile noastre.
? :ora de cheia simolica a spri>inului nostru !elatinal5 ceea ce e;plica importanta ritualului
spalarii picioarelor in toate traditiile. $ceasta spalare a piciorelor purifica relatia noastra cu
lumea5 cu di&inul. ?ste simolul liertatii deoarece permite miscarea. Cu intamplator sunt
legate picioarele fetitelor in *hina. $:and o semnificatie erotica si estetica5 se permite
inchiderea femeii intrDo lume relationala a dependentei fata de arat5 limitanduDi potentialul
de moilitate. 2e altfel acelasi fenomen e;ista si in societatile occidentale unde femeile e!au
ne&ite sa poarte tocuri cui pentru a corespunde unui anumit tipar. 7ntamplator5 sDa putut
constata ca5 odata cu eli(e!a!ea femeii5 inaltimea tocurilor pantofilor a scazut. $stazi5 din ce in
ce mai multe femei nu poarta decat pantofi cu tocuri plate. 3talpa plata4.
2urerile de picioare e;prima tensiunile pe care le resimtim in legatura cu pozitiile
noastre fata de lume. 7nseamna ca atitudinile noastre oisnuite5 pozitiile pe care le adoptam
sau pe care le a:em5 sunt lipsite de fiailitate5 de stailitate sau de securitate. Cu se spune5

de altfel5 despre cine:a care e nelinistit5 caruia ii e teama sau care nu indrazneste saDsi
e;prime opiniile sau pozitia5 ca e"te in pantfi "t!amti5 sau tri:ial chiar5 despre cine:a care se
retine sau care se simte incomod intrDo anumita situatie de moment5 ca "e "imte in,'e"uit. +i
nu spunem oare despre cine:a care nu stie ce atitudine sa ia fata de o situatie 3relationala4 ca
el nu "tie pe ce pici! "a dan"e.e H
$tunci cand tensiunea se manifesta la piciorul drept5 ea e in legatura cu Jin 3mama4 si
cand e la piciorul stang5 e in legatura cu Jang 3tatal4. Trimit aici la e;emplul lui Qudith pe careDl
citez in capitolul despre gospodarie5care ilustreaza foarte clar aceasta semnificatie legata de
picior si de lateralitatea stanga.
De$etele e la picioare ;p<
2p reprezinta terminatiile fine ale acestui punct de spri>in. +unt detaliile5 te!minatiile
acestora si prin urmare terminatia pozitiilor noastre5 detaliile con:ingerilor noastre sau
punctuatia atitudinilor relationale. <iecare dp reprezinta la randul lui un detaliu deoseit5 o
lume sau o faza specifica pe care o decodam datorita meridianului energetic care se termina
sau care incepe in degetul respecti:.
*a si element periferic si de terminare a relatiei5 el permite usor indi:idului sa se
foloseasca de el ca mi>loc de feed-(ac55 de !e&eni!e a"up!a actiunii. 2atorita fiecarui dp si
punctelor energetice care se gasesc la e;tremitatile lor5 indi:idul poate stimula sau elimina
inconstient dar eficace e:entualele tensiuni care se gasesc aici. 2p sunt din acest moti:5 ca si
degetele de la mana5 in acelasi timp locurile si modalitatile pri:ilegiate de a multiplica micile
acte ratate zilnic care ni se par intamplatoare si lipsite de semnificatie. 2ar nu e niciodata
intamplator atunci cand ne ardem5 >ulim sau sucim un deget sau altul. ? :ora de fiecare data
de un proces u"! dar sigur de cautare de e;primare sau1si e:acuare a unei tensiuni
relationale. $ceste procese pot e;ista pentru ca punctul energetic care e;ista la e;tremitatea
fiecarui dp se cheama punctul "u!"a sau punctul p!ima&e!ii. 2atorita punctului de renastere
potentiala a energiei poate aparea o noua dinamica sau prin aceasta :echiul poate !e"u!"a #
!ena"te si isi poate schima polaritatea.
0ropun aici semnificatia gloala a fiecarui dp si a semnificatiilor ce se e;prima prin
acestea. 0entru a intelege in amanunt toata dinamica care se afla in spate5 e ine sa mergem
la Spune-mi unde) in partea legata de meridianul energetic e;act care soseste in dp
respecti:e si caruia ii imprima dinamica sa generala. 2aca tensiunea se manifesta la un
deget de la piciorul drept5 e in relatie cu simolica Jin 3materna4 si daca e la dp stang are
legatura cu Jang 3paterna4.
De$et!l mare
? singurul deget al piciorului din care pleaca 2 meridiane energetice5 cel al +plinei 0ancreas
si al <icatului. ? dp de aza al spri>inului relational5 a ceea ce suntem. 2in acest moti:5 la
menopauza 3pierderea fecunditatii5 deci a :alorii feminine4 se dez:olta frec:ent o deformare a
acestui deget5 care se numeste hallu; :algus. Traumatismele sau tensiunile acestui deget
inseamna ca resimtim o tensiune echi:alenta in relatia cu lumea5 fie in plan material 3partea
interna a piciorului4 sau pe plan afecti: 3partea e;teriorului4.
I&e=!l picior!l!i 3al 2Dlea deget4
? dp in care :ine meridianul stomacului5 adica al celui care gestioneaza legatura noastra cu
materia5 digestia acestei materii. "asicile5 ataturile5 durerile sau traumatismele acestui deget
ne :oresc de dificultatea noastra de a gestiona sau digera anumite situatii materiale sau
profesionale.

$l 3Dlea deget ma>or!l
Cu e;ista un meridian organic in acest deget dar e in legatura indi!ecta cu Caminul T!iplu. ?
deci degetul central5 al echilirului si al coerentei atitudinilor noastre relationale.
2urerile acestui deget inseamna ca a:em dificultati sa echiliram relatiile noastre si in special
cele proiectate in :iitor. Teama de a merge mai departe si cu hotarare poate sa se e;prime
prin acest deget.
I&elar!l 3al 4Dlea deget4
? degetul in care soseste meridianul Bezicii "iliare. Reprezinta detaliile relatiilor noastre cu
lumea5 in sensul dreptatii si nedrepatatii5 cautarii perfectiunii. *and a:em tensiuni5 crampe
sau suferinte la acest deget5 inseamna ca tra:ersam o situatie relationala dificila de dreptate
sau nedreptate. ? :ora de o relatie care nu ne satisface la ni:elul conditiilor si a calitatii
acestor conditii.
De$et!l mic 3degetul mic al piciorului4
? degetul in care se termina meridianul :ezicii. ? meridianul e:acuarii lichidelor organice si
aminti!il! &ec'i.
$tunci cand ne lo:im la acel deget5 care e e;trem de dureros5 incercam sa eliminam
amintirile :echi sau :echi scheme relationale.
<ara indoiala5 incercam sa schimam :echi oiceiuri5 modul de relatii cu lumea si cu
altii care nu ne mai satisfac. 0rin traumatism sau suferinte 3rani5 entorse4 stimulam energiile
noastre pentru a facilita acea e:acuare a :echilor modalitati pentru a le putea inlocui cu altele.
Coapsele? "em!r!l
*oapsa se afla intre sold si genunchi. $m :azut anterior5 in amanunt ce reprezinta
aceasta doua articulatii. +a ne reamintim doar ca soldul si azinul sunt reprezentarea
inconstientului relational.
Reprezinta %poarta 7nconstientului relational&5 punctul de emergenta5 resurgenta
7nconstientului nostru in raportul lui relational cu lumea si cu fiintele 3chiar si noi insine4.
*at despre genunchi5 el e %poarta5 ariera acceptarii&. *oapsa5 construita in >urul femurului
reprezinta ceea ce se afla intre cele doua si le leaga. 0oate fi :ora despre proiectia fazei de
trecere a amintirilor5 fricilor sau dorintelor din 7nconstient spre *onstient. +untem deci in
procesul de % densificare&5 moment care precede acceptarea constienta a acestora. 2ar poate
de asemenea fi :ora de trecerea constientului spre inconstient. 7n acest caz suntem in
procesul de %elierare&5 moment care urmeaza acceptarea lor constienta si care preceda
constientul.
$mintirile sau ranile inconstiente profunde ale unui indi:id care urca la suprafata si pe
care indi:idul refuza sa la accepte5 se :or manifesta prin tensiuni ale coapselor 3puncte
dureroase5 crampe5 puncte de sciatica localizate4 chiar si fracturi ale femurului5 atunci cand
amintirea care apare la suprafata e prea puternica sau ul:erseaza structura con:ingerilor
personale sau alegerile din :iata persoanei.
7n sens in:ers5 poate fi :ora de trairi si e;periente pe care indi:idul leDa acceptat in
constientul sau5 in mental5 dar pe care nu poate sau nu e gata sa le accepte in strafundul lui.
$r putea fi cazul unei persoane care a treuit sa cedeze la ce:a pe careDl considera important
pentru ea 3promo:are sociala5 munca5 casa5 tara5 de e;emplu4 si care a inteles si acceptat
situatia in mentalul sau. Totusi5 in strafunduri5 acea persoana nu a acceptat. 7n ciuda tuturor
argumentelor logice care iDau permis sa inteleaga lucrurile5 ea refuza sa le integreze in
profunzimea 3strafundurile4 ei.
2aca durerea sau traumatismul se situeaza la ni:elul femurului5 asta inseamna ca
tensiunea e legata de structura profunda5 de con:ingerile si :alorile inconstiente ale

persoanei. 2aca5 in schim5 se manifesta la coapsa5 muschi5 suntem in fata unei manifestari
mai putin&gra:a& pentru ca e mai putin ancorata in structura.
2aca tensiunea5 durerea sau fractura are loc la coapsa dreapta5 :a fi :ora de ce:a
legat de Fin5 simolica materna si toate reprezentarile ei. 8a gandesc de e;emplu5 la un caz
e;act la un prieten care treuia5 din moti:e economice5 saDsi :inda casa. +tia ca era asolut
necesar5 chiar oligatoriu. $ceasta necesitate era clara in mintea sa si acceptase mental toate
moti:ele5 pe care mi le e;punea atunci cand am stat de :ora. +ingura prolema era ca5 de
mai multi ani5 mama sa locuia cu el intrDo parte a casei si era asolut de neconceput sa
accepte aceea ca treuie saDi spuna mamei ca treuie sa :inda casa si ea sa plece. ?;pulza
tensiunea 3mai degraa decat pe mama saL4 prin dureri repetate si uneori :iolente care se
mutau intre fesa dreapta5 coapsa dreapta si genunchiul drept5 in functie de starea psihologica
si gradul de acceptare interioara.
2aca in schim5 tensiunea5 durerea sau fractura are loc la coapsa stanga5 :a fi in
legatura cu Jang5 simolica paterna si toate reprezentarile ei. ? cazul lui $rthur. *opil fiind5 siD
a fracturat femurul stang la 1# luni. *ircumstantele nu sunt destul de clare la aceasta :arsta si
e dificil sa determinam ce a fost in spatele acestei fracturi5 foarte rara la o asemenea :arsta.
+iDa pierdut tatal cati:a ani mai tarziu5 intrDun accident de circulatie. ?l a refuzat atunci sa
&ada lucrurile si a a:ut o prolema gra:a la ochiul stang5 prolema care a disparut practic de
pe o zi pe alta in momentul in care medicii au hotarat5 in fata lui5 saDl opereze pentru a &edea
ce a&ea5 pentru ca e;amenele medicale nu aratau nici o patologie sau leziune. Raportul lui cu
intreaga simolica paterna5 adica ierarhie5 autoritate si propria pozitionare ca arat5 erau
inconstient afectate de aceasta disparitie. *ati:a ani mai tarziu5 atunci cand a trait o situatie
dificila de esec afecti: in :iata de arat5 siDa fracturat din nou femurul stang5 intrDun accident
de circulatie pe care lDa a:ut singur. $cest accident a condus familia sa descopere
profunzimea suferintei pe care nu putea nici sa o e;prime5 nici sa o recunoasca5 nici sa o
admita. $mintirea emotionala care tasnea la suprafata era prea puternica pentru a fi
!ecun"cuta de unde si fractura femurului. Traind de pe o zi pe alta5 traind in deri:a5 parea sa
se supuna unei programari interioare de suicid de>a ine stailit. $>uns la capatul d!umului5 a
a>uns sa accepte sa mearga intrDun centru de odihna pentru a putea opri aceasta dinamica si
ca saDsi poata re:eni. Biata lui a depins de ziua aceea. $ intalnitDo pe aceea care ii :a fi sotie
si ii :a reda imaginea de arat. $:ea 34 de ani si >umatate5 e;act :arsta la care disparuse
tatal sau.
7am)ele? ti)iile
/ama5 tiia si peroneul se afla intre genunchi si glezna. $m :azut ca genunchiul reprezinta
ariera acceptari. /lezna este ariera deciziei5 adica punctul de trecere in lumea pozitiilor si
al realului doandit. $tunci cand a:em o idee noua care :ine din strafundul amintirilor noastre
3inconstient4 si pe care am acceptatDo 3genunchi45 treuie sDo integram in conceptele
constiente de legatura cu lumea5 in criteriile noastre de :iata sau in idealul de :iata. 2aca
aceasta integrare e dificila5 :om a:ea suferinte5 crampe ale pulpei piciorului5 fracturi ale tiiei
si peroneului5 sau chiar amele.
+untem in locul din corp care precede sau urmeaza piciorul5 in functie de sensul de circulatie
al energiilor pe care le alegem 3densificare sau elierare4. 0oate fi faza de trecere a
amintirilor fricii5 dorintelor sau trairilor din inconstient in constient 3sens( genunchi spre picior4.
$tunci suntem in procesul de den"ifica!e5 in momentul care urmeaza acceptarii constiente a
acestora si precede integrarea lor in real 3glezna5 picior4. 2ar poate fi :ora si de trecerea de
la constient la incostient 3sens( picior spre genunchi4. +untem in procesul de eli(e!a!e5 in
momentul care precede acceptarea lor inconstienta si care urmeaza acceptarii lor in real.
2urerile pulpei piciorului5 tiiei si peroneului ne :or :ori de dificultatea noastra de a
accepta schimarile pe care :iata 3trairile4 noastre le pot uneori impune in criteriile e;terioare
de :iata. 2ificultatea noastra de a ne schima opinia sau pozitia fata de un punct de :edere

oisnuit al relatiei noastre cu lumea se poate manifesta printrDo durere in aceasta regiune a
piciorului5 mergand chiar pana la fractura. $ceasta se produce atunci cand tensiunea e prea
puternica iar pozitia noastra e atat de inradacinata5 infipta in pamant5 incat nu poate accepta
torsiunea impusa de e;terior. $tunci tiia sau peroneul5 sau chiar amele cedea.a. 2ar
simpla infle0i(ilitate a pulpei piciorului inseamna de>a ca a:em dificultati in a ne mi"ca5 sa
dam gleznei si piciorului posiilitatea de aDsi >uca rolul de moilitate5 de potential de
schimare al punctului de spri>in in :iata. 2espre aceste dificultati5 de e;emplu5 ne :oresc
punctele sciatice care se manifesta in aceasta parte a piciorului. ? :ora intotdeauna de
sciatica cu intreaga ei semnificatie de aza5 dar si cu finetea e;presiei pulpei piciorului.
2aca tensiunea se manifesta la pulpa piciorului stang5 e in relatie cu dinamica Jang 3tatal4.
8a gandesc acum la *lotilde. $cesta persoana5 care a urmat cate:a din strategiile mele5 a
:enit sa o consult pentru o prolema de sciatica a piciorului stang5 resimtita dureros5 in mod
deoseit la pulpa stanga. 0entru ca lucrase de>a cu mine5 iDa fost u"! sa a>unga rapid la
ten"iunea pe care nu o accepta in :iata si care cauta sa se eliereze astfel.
0atronul ei5 sef al 08? si o ade:arata caricatura paterna era pe punctual de a o (li,a saDsi
schime modul de lucru si sa o constranga sa formeze pe cine:a pentru a o asista5 in timp ce5
pentru moti:e multiple 3si temeri4 ea era cumplit de autonoma si solitara. Tensiunea sDa
elierat intrDo sedinta pentru ca a acceptat acesta idee. Totusi tensiunea a reusit sa treaca de
genunchi 3acceptare45 sDa deplasat imediat spre coapsa si sold pentru ca siDa dat seama ca
patronul incerca sa o tradeze5 el :oia de fapt sDo inlocuiasca cu o alta persoana care parea
mai usor de mane&!at. $ treuit sa mai ducem o munca de elierare a soldului5 atat pe plan
fizic cat si psihic.
2aca tensiunea se manifesta la pulpa dreapta5 e in legatura cu dinamica Jin. 8a
gandesc la cazul *laudiei care ma consultase de>a pe alte proleme si care a :enit sa ma
:ada pentru o tensiune de tip sciatic la piciorul drept si in mod deoseit pe traiectoria de su
genunchi. 7Dam e;plicat5 lucrand cu corpul si energiile ei5 semnificatia posiila a acestei dureri.
$ inceput imediat sa planga usurel si miDa e;plicat ca traia o situatie chiar dificila la locul de
munca. Treuia sa ia o decizie importanta pentru cariera sa5 cu presiuni deloc negli>aile
e;ercitate de firma 3mama4. $cesta decizie ii era totusi foarte greu de acceptat si de luat
pentru ca treuia sa aandoneze5 prin aceasta decizie5 pe cine:a pe careDl p!te6a si care
a:ea sa "ufe!e mult dupa pleca!ea ei.
Tot ceea ce inseamna partea de 6" a corpului5 piciorele5 poate fi reprezentat in schema care
urmeza. Ce permite sa :izualizam5 intrDun mod simplu5 ceea ce se intampla aici si cum se
intampla.
2e fiecare data cand traim tensiuni in aceasta parte inferioara a corpului5 acestea sunt
semnul ca5 raportarea noastra in relatiile cu altul 3dorinta5 :ointa5 imposiilitate5 incapacitate5
frica4 sau cu noi insine5 traim o tensiune echi:alenta5 legata fie de incapacitatea noastra
presupusa5 fie de o incapacitate :enita din e;terior. +untem in fata unei atitudini5 unui rol sau
a unei pozitii in care nu putem5 nu stim sau nu reusim sa 2'/.
Bom trece la partea de sus a corpului care inseamna rate5 umeri dar si ceafa.
D. MEMBRELE SUPERIOARE
'egate de ust la ni:elul umerilor5 ne permit sa atingem5 sa strangem5 sa luam. Ce ser:esc
de asemenea sa aruncam5 sa incon>uram5 sa sufocam sau sa ingradim. Ce permit sa
actionam5 sunt :ectorii de actiune. *ine spune actiune5 spune dominare5 putere si a puteaL
"ratele sunt5 din aceasta cauza5 cele care ne dau posiilitatea sa actionam asupra celorlalti
sau asupra e:enimentelor5 chiar de a >udeca 3ratul legii4 sau de a taia5 deci5 prin e;tensie5 de
a alege. 0utem5 datorita lor5 sa prote>am5 sa aparam si sa ne aparam. *a :ector al actiunii si
alegerii5 ratele permit trecerea de la conceptual la real5 la a face. 0rin intermediul lor5 fiinta
se poate e;prima prin facut5 conceptualul poate trece in real5 Jang se poate manifesta in Jin.

*a si picioarele5 ratele au doua parti5 rat 3iceps si umar4 si anterat 3radius si cuitus45
separate de trei articulatii principale5 umar5 cot si inceietura mainii. +e termina printrDo piesa
de maestru( mana.
2urerile5 ranile sau tensiunile pe care le a:em in rate sunt semnul ca traim tensiuni ale
:ointei de actiune asupra lumii e;terioare sau interioare. Ce :oresc de dificultatea de a
actiona asupra unui e:eniment sau asupra cui:a sa facem sau sa alegem ce:a. ) dorinta de
a actiona5 de a stapani sau de a controla care nu :a putea sa se realizeze5 se :a e;prima prin
aceste tensiuni care pot5 ca si in cazul picioarelor5 sa mearga pana la ruptura5 adica fractura.
$ceste dureri de rate mai pot insemna ca a:em dificultati de a pune in practica5 dupa ce am
ales5 ideile5 proiectele sau conceptele care tin de inima. 7n functie de punctul precis al
ratului5 umarului5 anteratului5 pumnului etc5 in care se manifesta tensiunea5 :om a:ea
informatii mai precise despre ceea ce ne impiedica5 dupa parerea noastra5 sa actionam.
"ratele ne pot &!(i de raportul nostru cu puterea si cu posesiunea si in consecinta5
capacitatea noastra de a ceda sau nu. *a si pentru picioare5 :om studia mai intai a;ele
articulare5 apoi ratul5 anteratul si mana5 acordand un loc special cefei.
UMARUL
6marul e5 pentru rat5 echi:alentul soldului pentru picior. ? articulatia de aza5 punctul de
ancora5 a;a principala a ratului. 6marul reprezinta a;ele conceptuale profunde ale
capacitatii noastre si ale :ointei de actiune si de stapanire. 6merii poarta urma inconstienta a
raportului nostru cu actiunea si a :ointei de a stapani lumea. *apacitatea de a actiona5 &inta
&lunta!a5 pre>udecatile5 intentiile apartin simolicii umarului. Tot ceea ce :ine in legatura cu
dorintele noastre profunde de a actiona asupra unui lucru sau asupra cui:a5 :a a:ea deci o
relatie somatica directa cu aceasta.
*a si soldul5 umarul e pa!ta inte,!a!ii5 pa!ta Incn"tientului5 dar aici in legatura cu actiunea5
in timp ce pentru sold era in legatura cu relatia. 'a acest ni:el dorintele si :ointa de a actiona
emerg5 ies la suprafata5 pentru a se e;prima in real.
$ceasta imagine a u"ii e aici amuzanta pentru ca osul care leaga umarul cu pieptul
3sternul4 se cheama cla&icula5 ceea ce inseamna micuta c'eie5 in latina. )ri5 punctul de
legatura al cla:iculei cu sternul se situeaza su *ha=ra gatului5 care e acela al e;primarii de
sine. $ceasta remarca de:ine mai interesanta daca ne gandim ca singurul mi>loc de
e;primare al omului in incarnarea sa este chiar a face5 actiunea5 iar umerii sunt pa!ta.
Tensiunile pe care le resimtim in umeri 3:arful umarului5 trapezul5 cla:iculele5 omoplatii4
ne :or :ori de dificultatea noastra de a actiona. Tensiunile inseamna ca intalnim frane 1
oprelisti5 ostacole in dorintele noastre de actiune5 mai ales in ceea ce pri:este mi>loacele.
$dica ne simtim impiedicati5 nu printrDo lipsa a capacitatii ci prin lipsa asistentei sau prin
opuneri e;terioare. /andim 3credem4 ca lumea e;terioara 3sau propria noastra cenzura4 ne
impiedica5 nu ne permite5 nu ne da mi>loacele sau nu ne autorizeaza sa actionam.
?nergiile nu pot astfel sa treaca in rate si se locheaza in umerii nostri.
Cu toti cereralii5 care gandesc mult si actioneaza putin5 ma :or contrazice pentru ca ei
au5 in cea mai mare parte5 trapezii foarte incordati5 durerosi chiar.
2aca e :ora de umarul stang5 tensiunea e in legatura cu simolica Jang 3paterna4 si
daca e :ora de umarul drept e in relatie cu dinamica Jig 3materna4. 8a gandesc aici in mod
deoseit la 8arilFne care a :enit sa ma consulte pentru proleme la umarul drept5 acuzand
dureri foarte puternice. 7ntre:ederea noastra a adus la lumina faptul ca tra:ersa o perioada
foarte dificila din cauza fiicei sale. $ceasta5 cam iresponsaila sa spunem5 a deschis o sala
de gimnastica si de dans pentru care a cerut ani mamei sale. 2in nefericire inconstienta P
criza economica au dus la serioase dificultati. 8arilFne care :oia sa recupereze sau macar sa
prote>eze fondurile sale5 isi dorea de mai multe luni ca fiica sa sa inceteze aceasta acti:itate.
2ar legal5 nu putea face nimic5 nefiind girantul. Cu mai a:ea nici o putere asupra fiicei sale5
adica sa o olige sa inceteze acti:itatea. +Da simtit deci locata si nu putea face nimic pentru

ca lumea e;terioara 3legislatie5 contracte5 fiica4 o impiedicau5 nuDi permiteau sa o faca. Totul sD
a reunit astfel incat umarul drept sDa locat si iDau produs suferinta5 a declansat o periartrita la
umarul drept care e;prima foarte clar mesa>ul si ii permitea in acelasi timp sa e:acueze
tensiunea traita5 su forma durerii.
COTUL
$ doua articulatie legata de umar prin rat5 cotul reprezinta echi:alentul genunchiului.
? :ora de o articulatie care pliaza5 care lasa5 care cedeaza. ?l da ratului posiilitatea unei
moilitati multidirectionale largind aceasta moilitate spre toate a;ele( orizontala si :erticala5
cu e;ceptia pozitiei inapoi5 in:ers fata de genunchi care se pliaza doar inapoi. 2ificultatea de
a ceda in fata unei :ointe de actiune prea rigide5 se :a resimti la ni:elul acestei articulatii.
*otul reprezinta %poarta acceptarii& in raport cu actiunea. ? de asemenea :ora de articulatia
care face legatura intre constient si inconstient5 fie in sensul densificarii 3de la inconstient
spre constient4 fie in sensul elierarii 3de la constient spre inconstient4.
'a acest ni:el au loc trecerile de la resentimentele noastre5 emotii sau idei de actiune5 spre
conditia acceptarii lor.
$tunci cand ne doare un cot5 asta inseamna ca a:em dificultati in a accepta o
e;perienta traita5 o situatie. <iind la ni:elul ratelor5 aceasta tensiune este in mod necesar in
raport cu actiunea5 cu facutul+ 2eci5 are loc un e:eniment sau cine:a are un mod de a actiona
pe care noi il refuzam5 a:em dificultati in aDl accepta sau pe care nuDl accceptam decat
constransi si fortati. 0oate fi :ora5 de asemenea5 de ce:a care treuie facut5 impotri:a :ointei
noastre5 sau pe care am fi preferat saDl facem in alt mod5 sau sa nu fim ne:oiti saDl facem.
Tensiunea cotului ne spune ca modul de a face5 al nostru sau al celorlalti5 nu ne con:ine5
pertura oisnuinta de a actiona5 credintele sau certitudinile noastre legate de actiunea
respecti:a.
2aca durerea5 traumatismul se manifesta la cotul drept5 acestea sunt in relatie cu
simolica Jin 3materna4 si daca durerile se dez:olta la cotul stang5 sunt legate de simolica
Jang 3paterna4. ?;emplu careDmi :ine in minte5 este cel al lui *hristian5 care a :enit sa ma
consulte pentru proleme legate de dureri de umeri si icepsi. +Da do:edit de fapt ca5 practic5
toata partea stanga a corpului sau era dureroasa5 tensionata. )perat de glandele sali:are
stangi putin dupa sosirea in <ranta5 a:ea mereu tendinta sa se ciocneasca sau sa se
lo:easca la cotul stang5 inca din acea perioada5 care dura de mai ine de 20 de ani. 7n
momentul :izitei sale5 suferea in mod deoseit de dureri la ni:elul umerilor5 apoi miDa spus5
%acum a coorat& la cele doua coate 5 dominand usor la cotul stang. Biata lui *hristian a
pendulat 3tra:ersat un moment critic4 in momentul e:enimentelor de independenta din $lgeria.
7n acea epoca5 tatal sau a fost ridicat si a disparut misterios. 2e atunci nu a mai a:ut
niciodata stiri de la el si nu a a:ut alta solutie decat saDi accepte moartea.
*ate:a luni mai tarziu5 glandele sale sali:are stangi au inceput sa se sclerozeze. 7n ciuda
numeroaselor tratamente5 sDa a>uns la operatie. )peratia %a reusit& perfect. 2oar ca5 el nu a
reusit sa %inghita& ceea ce sDa intamplat si cotul stang a continuat saDl atentioneze si saDi
comunice suferinta. 2ar aratul treuie sa fie puternic5 si nu siDa e;primat niciodata
suferinta. *hristian nu a acceptat ce sDa intamplat5 ceea ce se facuse si a ramas sensiil. +Da
do:edit ca in acea :reme5 se confrunta cu proleme si constrangeri de actiune in mediul
profesional5 pe care a a:ut dificultati in aDl accepta. 6merii5 icepsii apoi coatele se
manifestau foarte dureros5 indicanduDi astfel loca>ul sau in raport cu actiunea5 cu o
dominanta pe partea stanga care indica cum ca rana sa %paterna& nu era nici pe departe
cicatrizata5 %asenta tatalui& nerezol:ata5 ducea la o dificultate relationala cu %autoritatea& in
general.
INC5EIETURA MAINII

7ncheietura mainii e articulatia cu moilitate completa. ? legata de cot prin anterat5
permite mainii5 :ector final al actiunii5 sa se miste in toate a;ele spatiului. 'a ni:elul pumnului
3incheietura mainii45 mana se leaga de rat5 danduDi toata moilitatea potentiala. ?l face
legatura intre ceea ce transmite actiunea 3ratul4 si cea care o realizeaza 3mana4. 0umnul
3incheietura mainii4 reprezinta %poarta alegerii&5 %poarta implicarii&5 ca si glezna 5 dar de
aceasta data in lumea actiunii. 7n e;ecutarea unei actiuni5 ratul este primul :ector de
transmisie5 in timp ce mana este :ectorul final si de realizare. 0umnul 3incheietura mainii4
permite legatura intre cele doua5 dand mainii o moilitate totala5 o suplete si o precizie
directionala pe care nu ar puteaDo a:ea.
?a este deci cea care permite moilitatea5 supletea5 %rotun>imea& actiunilor noastre si a
opiniilor si este proiectia acestor calitati in raport cu :ointa noastra si cu cautarile noastre de
putere asupra lumii si fiintelor. ?ste articulatia constienta de reperele noastre fata de actiune
si de stapanire a e;presiei manifestate a :ointei noastre5 in timp ce umarul reprezinta
articulatia inconstienta a acelorasi repere.
?ntorsele5 durerile sau traumatismele pumnilor 3incheietura mainii4 ne :oresc de tensiunile
noastre5 de lipsa noastra de suplete sau de siguranta in actiunile noastre5 dorintele noastre de
a actiona sau opiniile noastre. ?le semnifica faptul ca raportul nostru cu actiunea5 ca ceea ce
facem este lipsit de siguranta5 de soliditate. 7ntarim pumnii in scopul de aDi %face mai solizi&.
Tensiunile pumnilor ne :oresc de asemenea de rigiditatea noastra in actiune5 adica de
cautarile noastre de putere asupra lumii e;terioare 3oiecte5 materie sau fiinte4 si noi insine.
$tunci cand ne impiedicam sa facem$ cand nu ne dam posiilitatea5 pumnii 3si mainile4 se :or
incorda si :or suferi. 'a incheietura mainii sunt puse catusele prizonierilor atunci cand :rem
saDi impiedicam sa actioneze 3si la picioare cand :rem saDi impiedicam sa fuga4. 2ar si atunci
cand :rem sa facem prea mult5 atunci cand suntem :oluntari sau e;cesi: de directi:i si cand
actiunea trece doar prin :ointa si in forta5 incheieturile :or manifesta opozitia lor si :or calma
aceasta dorinta e;cesi:a si aceasta folosire a fortei fiind dureroasa. 8aestrul interior ne
oliga astfel sa ne calmam.L
2aca durerea5 traumatismul sau tensiunea se manifesta in incheietura dreapta5 ea e in
relatie cu Jin 3simolica materna4 si in incheietura stanga cu Jang 3simolica paterna4.
$cest lucru mi sDa intamplat acum cati:a ani5 cand practicam ai=ido de 3 ani. <oarte
inflacarat5 a:eam o tendinta anumita in practica mea de a trece in forta5 de a reproduce in
fizic5 tipul de raport mental pe careDl a:eam cu :iata. ?ra e:ident ca practica regulata si
asidua in ai=ido5 imi dadea si a:ea saDmi dea progresi: din ce in ce mai multa putere
personala asupra lumii e;terioare. Riscul se profila la orizont deoarece aceasta putere
asociata cu tipul meu de :ointa5 urma sa produca un coc=tail cu atat mai periculos cu cat nu
era :oit5 acela al unei puteri nestapanite. 8aestrul meu interior treuia sa :egheze deoarece5
in timpul unui curs de ai=ido in $:eFron5 incheieturile de:eneau din zi in zi mai dureroase5 in
asa masura incat nu mai putem tine sau %strange& partenerul in e;ercitii. Cu am mai a:ut de
ales si a treuit %lasa& sau mai degraa rela;a stransoarea5 modul de a tine lumea5 si5 in acest
caz e;act5 partenerii mei. Cu am inteles acest mesa> imediat si am fost foarte indurerat de
acest handicap nedrept impotri:a caruia ma re:oltam. Timp de 2 ani a treuie saDmi anda>ez
incheieturile inaintea cursurilor5 si in practica profesionala5 treuia sa lucrez tinand cont de
durere. $ceasta ma oliga sa schim atitudinea si modul de a lucra. 2upa 2 ani5 intrDo zi am
inteles cat de mult a fost mentalizata si :oluntarizata relatia mea cu lumea. 7ncepand cu acea
zi5 nu am mai a:ut niciodata dureri ale incheieturilor5 desi lucreaza toata ziua si uneori chiar
intensi: 3seminarii5 stagii5 consultatii5 masa>e4.
MANA
8ana este5 asemenea talpii pentru gama5 piesa %maestraR a ratului. ?ste e;tremitatea
ratului asupra careia se rasfrange toata actiunea a carei realizare finala nu ar fi posiila fara
ea.

8ana reprezinta stadiul final prin care actele noastre5 finalizarea si finetea lor se realizeaza.
*u:antul %mana& are aceeasi origine cu cu:antul %manifestare&5 %manifestat&. 8ana reprezinta
la un anumit moment dat5 trecerea de la conceptual la real5 de la idee la realitate5 ea ser:este
si pentru a %:ori&5 la comunicare. +i nu e ade:arat doar pentru muti5 dar si pentru numeroase
culture din lume. /estica mainilor este adesea mai puternica si marcanta decat :orele.
Cumeroase studii au demonstrat importanta gesturilor in comunicare. *eea ce a fost numit5
in acest domeniu5 %comunicare nonD:erala&5 parea a a:ea mai multa importanta decat
cu:intele 3:edeti lucrarile profesorului 8eharaian4. $cest tip de comunicare este primul pe
careDl cunoastem si e;perimentam in :iata. 2e fapt5 relatia intre mama si copil5 schimurile si
semnele de afectiune si recunoastere se fac prin atingere si prin intermediul mainii. ?a este
deci un :ector de transmisie si de comunicare. ?a ser:este actiunea de a da si a primi. ?a
poate si sa atinga si sa simta si chiar sa inlocuiasca ochiul. ?ste deci si un :ector de
perceptie. 0rin intermediul mainii percepem sau transmitem energiile. Nat&!a mainilor este
religioasa5 terapeutica5 pacifista. 0alma si fiecare deget sunt captorii si emitatorii energiilor
noastre. 7n fiecare din degete incepe sau sfarseste un meridian de acupunctura 3:ezi Spune-
mi unde te da!e4. $cesta determina5 prin tipul de energie :ehiculat5 rolul degetului caruia ii
este atasat. ) sa :edem in continuare fiecare deget in parte.
2ar ca suport final al actiunii5 mana este si :ectorul puterii5 un simol al puterii. 7n
numeroase culturi5 ea reprezinta puterea regala si chiar di:ina 3a fi in mainile 2omnului4.
8ana ne permite sa strangem5 sa tinem5 sa incatusam sau sa stri:im.
8odul in care este stransa mana cui:a este foarte semnificati: pentru modul in care persoana
intre:ede relatia cu cel pe careDl saluta. 0ersoanele care aandoneaza :ointa de putere
asupra celuilalt5 dau mana. Regasim5 deci5 pentru mana5 ma>oritatea rolurilor5 simolice sau
nu5 care corespund ratului. 2iferenta rezida in faptul ca5 mana actioneaza in stadiul final5 in
timp ce ratul5 transmite. 0utem compara simolic ratul intreg cu o sageata. 8ana este
:arful acestei sageti5 iar ratul este ara acesteia. 8iscarea sagetii este transmisa de ara
3rat4 dar :arful 3mana4 este cel care asigura patrunderea acesteia in tinta.
2urerile mainilor ne :oresc de raportul cu actiunea manifestata asupra lumii e;terioare.
Tensiunea5 durerea5 suferinta mainilor semnifica faptul ca raportul nostru cu aceasta lume
este unul de stapanire5 de putere5 de posesie sau a:iditate. Brem sa tinem prea multe5 sa
strangem5 sa stapanim lumea sau indi:izii5 prin dorinta de dominara sau prin frica. 8ana care
se inchide este cea care retine5 careia ii e teama ca lucrurile ii scapa5 care se apara sau ataca
si :rea sa lo:easca 3pumnul strans4.
2in acest moti: le e;plic uneori pacientilor mei ca :iata si tot ce se petrece poate fi
simolizat printrDun pumn de nisip. 2aca :rem saDl a:em si saDl conser:am5 treuie sa tinem
mana deschisa5 pentru ca daca o inchidem5 pentru a pastra nisipul5 acesta ne scapa prin
toate interstitiile mainii. 8ana pacifista sau primitoare este mereu deschisa5 in timp ce mana
care lupta5 care striga razunare sau cea care ameninta este mereu inchisa. 8ainile si pumnii
sunt foarte legati si suferintele lor adesea simultane sunt semnul unei dificultati ma>ore in a se
lasa prins de lume5 a slai dominatia5 posesia sau puterea asupra lumii.
*azul lui 2ominiIue5 pe careDl dau e;emplu in capitolul despre poliomelita5 zugra:este perfect
dinamica si suferinta pe care le implica.
DE7ETELE
2egetele reprezinta terminatiile %fine& ale mainii. +unt %detaliile& acestora5 si5 in consecinta5
terminatiile actelor noastre5 detaliile actiunilor sau modul nostru de a actiona. <iecare
reprezinta5 la randul lui5 un detaliu diferit5 un mod sau o faza specifica pe care o decodificam
datorita meridianului energetic care se termina sau deuteaza in degetul in cauza. *a
element periferic si de finalizare a actiunii5 el permite usor indi:idului de a se ser:i de el ca
mi>loc de %feed D ac=&5 de re:enire asupra actiunii. 8ultumita fiecarui deget si punctelor
energetice care se afla la e;tremitatile lor5 putem stimula sau e:acua inconstient5 dar eficace5

e:entualele tensiuni regasite la acest ni:el. 2in acest moti:5 sunt in acelasi timp5 locul si
mi>loacele pri:ilegiate pentru multiple neinsemnate %acte ratate& zilnice care ne par
intamplatoare si nesemnificati:e. 2ar nu e niciodata intamplator faptul ca ne taiem5 intepam5
>ulim sau scrantim un anumit deget al mainii. ? :ora5 de fiecare data5 de un proces %usor& dar
precis5 al unei cautari de e;primare sau1si e:acuare al tensiunii. $cest proces poate functiona
deoarece5 punctul energetic situat la e;tremitatea fiecarui deget5 este si un %punct sursa& sau
%punct al prima:erii&. ?ste punctul renasterii potentiale a energiei5 datorita careia poate
aparea o noua dinamica sau prin care5 :echea dinamica se poate %reincarca& si saDsi schime
polaritatea.
0ropun aici doar5 asa cum am facut si pentru degetele de la picioare5 semnificatia gloala a
fiecarui deget si suferintele care :or aparea. 0entru a intelege mai in detaliu toata dinamica
situata in spatele acesteia5 e suficient sa re:edeti Spune-mi5 in partea dedicata meridianului
energetic e;act care soseste in degetul respecti:5 caruia ii imprima dinamica sa generala.
DE7ETUL MARE ;m<
2m este degetul in care se termina meridianul 0lamanului. ?ste degetul de protectie5 de
aparare si al reacti:itatii in raport cu lumea e;terioara. *opiii stiu foarte ine acest lucru atunci
cand spun5 in toate tarile lumii &pouce5 eu ma opresc 1 piua & sau %piua5 eu nu mai >oc&5 sau
atunci cand isi sug degetul in momentul cand au ne:oie sa fie %asigurati&. <aptul ca5 in zilele
noastre5 din ce in ce mai des5 copiii nu isi mai sug degetul mare si aratatorul sau inelarul
semnifica foarte clar lipsa reperelor si a ne:oii lor profunde de securitate. 2m reprezinta
securitatea e;terioara5 protectia prin aparare in timp ce aratatorul si inelarul reprezinta
cautarea securitatii5 nu prin aparare ci prin unitate. $ceasta ne:oie de unitate5 interioara si
e;terioara 3pentru sineDinsusi si familie4 e asociata cautarii de putere5 de actiune asupra lumii
e;terioare.
2m poate fi si degetul care reprezinta tristetea sau apararea. 7n toate cazurile5
traumatismele 3rani5 taieturi5 entorse5 arderi4 sau patologiile dm 3reumatisme5 artroze4 sunt in
legatura cu aceste ne:oi de protectie5 de aparare fata de agresiunea lumii5 imaginara sau
reala5 sau legat de un e:eniment trist.
ARATATORUL

?ste degetul de la care incepe meridianul 7ntestinului /ros. ?ste degetul care reprezinta
protectia dar in sensul e:acuarii resentimentelor5 e;pulzarea lor in e;terior. $cest fapt il face
sa fie degetul cererii5 autoritatii5 acuzarii5 amenintarii. ?ste degetul care ordona5 diri>eaza si
indica directia5 care ameninta. Tensiunile si suferintele acestui deget sunt legate de ne:oie de
e:acuare5 in sensul de a nu mai pastra in sine. Trairea este resimtita ca %neacceptaila&5 ca si
cand ar treui eliminate5 mergand e:entual pana la sensul cel mai larg al cu:antului %a
eliminaR 3amenintare4. ? :ora in general de e:acuarea simpla a e:enimentului trait care nu
neDa con:enit. 2urerile acestui deget pot sa e;prime si o tendinta e;cesi:a de a da directi:e
sau de autoritate5 care e ne:oita sa se e:acueze dat fiindca e in e;ces.
MA@ORUL
8a>orul e degetul in care se termina meridianul +tapanului 7nimii. ? degetul structurii
interioare5 al gu:ernarii interioare a lucrurilor si chiar a se;ualitatii 3%puterea&asupra altora care
aduce placere5 ofera placere sinelui4. ? degetul care reprezinta satisfactia e:enimentului trait
si al actiunii pe care o e;ercitam asupra lumii si al carei rezultat ne aduce satisfactie.
Tensiunile manifestate aici ne :oresc de insatisfactiile fata de cursul e:enimentelor5 fata de
dificultatile de a simti placerea sau pe care nu reusim sa le geram in cursul :ietii.

INELARUL
7nelarul e degetul de la care incepe meridianul *aminului Triplu. $cest deget al uniunii5 al
coeziunii lor in noi si al asimilarii lor.
7nelul de logodna sau de casatorie5 oricare ar fi forma lui5 se pune pe acest deget.
Traumatismele sau patologiile acestui deget ne :oresc de dificultatea noastra de a %uni&5 de
a unifica in noi sau in >urul nostru. Ce :oreste de dificultatea noastra de a crea o coerenta
intre toate partile noastre si ale :ietii noastre pt aDi da un sens acesteia.
DE7ETUL MIC
2egetul mic este singurul in care se intersecteaze doua meridiane. $ceste doua sunt cel al
7nimii si cel al 7ntestinului /ros 3care incepe aici4. ?ste degetul finetii5 al elaoratului dar si cel
al emotionalului si al superficialului5 al aparentei si chiar al pretentiilor. $cest deget este5 de
e;emplu5 redicat atunci cand dorim sa em ceai intrDo maniera mondena5 dand eleganta
degetului. Tensiunile resimtite manifesta ne:oia de e;teriorizare5 fie a unei tensiuni de ordin
emotional5 fie a unei tendinte spre superficialitate sau de suiecti:itate. ?le inseamna ca
suntem prea implicati in rolul pe careDl >ucam sau parem aDl >uca5 si insuficient in cel natural5
de a fi. ?ste5 in cele din urma5 degetul emotionalului.
BRATELE ;BICEPSII SI UMERII<
"ratul se situeaza intre umar si cot. $m :azut mai de:reme in detaliu ce reprezinta amele
articulatii. +a amintim aici doar ca umarul si omoplatul sunt reprezentarea raportului
inconstient cu actiunea. ?le reprezinta %poarta inconstientului&5 punctul de emergenta5
resurgenta inconstientului in raport cu actiunea asupra lumii si fiintelor 3inclusi: noi insine4.
*otul este5 %usa5 ariera& acceptarii. "ratul5 construit in >urul osului humerus5 reprezinta ceea
ce e intre cele doua si le leaga.
?l reprezinta proiectia de la faza de trecere a :ointei sau dorintei de actiune5 de la inconstient
la constient. +untem in procesul de %densificare&5 in momentul care precede acceptarea
constienta a acestuia. 2ar mai poate fi :ora si de trecerea de la constient la inconstient.
+untem in acest caz in procesul de %elierare&5 in momentul care urmeaza acceptarii
constiente a acestuia si care precede inconstientul.
Tensiunile resimtite in rate 3puncte dureroase5 crampe5 ne:ralgii4 sunt manifestarea
dificultatii de a actiona pe care o resimte o persoana. 8emoria si ranile inconstiente profunde
ale unui indi:id in raport cu capacitatea sa de actiune care urca la suprafata si pe care acesta
refuza sa o accepte5 se :or manifesta prin dureri ale ratelor5 fracturi ale umarului5 atunci
cand amintirile5 memoria care apare la suprafata sunt prea puternice sau ul:erseaza prea
tare structura credintelor personale sau alegerile din :iata persoanei respecti:e. ?secul
personal5 imposiilitatea de a realize ce:a pe plan profesional sau familial5 fricile fata de
actiune sau de consecintele ei5 :or alege sa se e;prime5 daca e ne:oie5 prin dureri sau
traumatisme ale ratelor.
0oate fi :ora de trairi si e;periente pe care indi:idul leDa acceptat in onstientul lui5 in mental5
dar pe care nu poate sau nu este inca pregatit sa le accepte in interiorul lui. 0oate fi cazul
unei persoane care a treuit sa cedeze ce:a pe careDl considera important pentru el 3proiect5
realizare tehnica5 promotie4 si pe care lDa inteles si acceptat in mentalul lui. Totusi in interiorul
lui5 aceasta persoana nuDl accepta. 7n ciuda oricarui rationament logic pe care lDa inteles5
persoana refuza sa integreze faptul in interiorul ei.
2aca durerea sau traumatismul se situeaza la umar5 inseamna ca e legata de structura
profunda5 de credintele si :alorile inconstiente ale persoanei in raport cu actele sale. 2ace se
manifesta la ni:elul ratelor5 muschilor5 suntem in prezenta unei manifestari mai putin %gra:e&
pentru ca e mai putin ancorata in structura.

*and tensiunea5 durerea sau fractura se situeaza la ratul drept5 e in relatie cu Jin5 simolica
materna si toate reprezentarile ei. 2aca se e;prima in ratul stang5 e in relatie cu Jang5
simolica paterna si toate reprezentarile sale. Boi relua aici e;emplul lui *hristian pe care lD
am dat in paragraful anterior consacrat cotului. Tensiunea profesionala pe care o traia se
e;prima clar in rate5 umeri si coate. ?l se gandea ca nu poate actiona sau ca lucrurile nu se
petrec cum ar fi :rut5 din cauza lumii e;terioare 3umerii4. +tia si intelegea inconstient logica
acestora 3rate4 dar a:ea dificultati sa le accepte si sa le admita5 sau macar sa le recunoasca
3coate45 pentru ca5 fara indoiala5 gasea situatia ca fiind in>usta sau ne>ustificaila in ceea ceDl
pri:este. ?a nu putea deci sa fie admisa constient si energia ramanea locata in dreptul
coatelor.
ANTEBRATUL;CUBITUS? RADIUS<
$nteratul se situeaza intre cot si incheietura mainii. $m :azut mai de:reme ca cotul
reprezinta %ariera acceptarii& si ca incheietura mainii este %ariera implicarii&5 in sensul
alegerii 3si nu al deciziei ca pentru glezna4. $. este prima etapa de trecere a :ointei de actiune
in lumea realizarii.
$tunci cand :rem sa facem 3sau se intampla4 ce:a care atinge memoria noastra profunda
3inconstientul4 si pe careDl acceptam 3cotul45 treuie sa alegem si sa facem tot ceea ce ne :a
inlesni realizarea lui. 2aca aceasta realizare e dificila pentru ca a:em5 de e;emplu5 dificultati
in a alege mi>loacele5 se :or dez:olta tensiuni5 suferinte5 crampe ale anteratelor5 in general
spre incheietura mainii5 fracturi de cuitus sau de radius5 sau chiar ale amelor. +untem intrDo
parte a corpului care precede sau urmeaza mainii si incheieturii5 dupa sensul de circulare a
energiilor pe care le alegem 3densificare sau elierare4. 0oate fi :ora de o faza de trecere5
de la inconstient la constient 3sens cot D mana4. $tunci suntem in procesul de %densificare&5 in
momentul care urmeaza acceptarii constiente si precede trecerea in real 3incheietura5 mana4
prin actiune. 3a face4. 2ar poate fi :ora si de trecerea de la constient la inconstient 3sens
mana D cot4. 7n acest caz5 e :ora de procesul de %elierare&5 de momentul care precede
acceptarea inconstienta si care urmeaza trecerea in real.
2urerile anteratului5 cuitusului sau radiusului ne :or :ori de dificultatile de a accepta
actiunile5 intamplarile pe care e;istenta ne poate face sa le cunoastem sau implinim in :iata.
2ificultatile noastre de a alege sau de a ne opri asupra mi>loacelor de actiune5 noi5 diferite de
oisnuinta sau de credintele noastre5 se pot manifesta printrDo durere la aceasta regiune a
ratului5 mergand chiar pana la factura 3a se :edea cazul *larei din capitolul %fractura&4.
$cestea se produc atunci cand tensiunea este prea puternica si cand loca>ele in raport cu
actiunea sau cu alegerea sunt puternic ancorate5 foarte rigide pentru a nu spune ca sunt
a>unse in stadiul de fosilizare5 care nu pot admite %tensiunea& 3oligatie de schim4 impusa de
e;terior. 7n acest caz cuitusul sau radiusul5 sau amele %cedeaza&. 2ar simpla >ena
inseamna ca de>a a:em dificultati in a ne %misca&5 sa dam incheieturii si mainii5 posiilitatea
de aDsi >uca rolul de moilitate5 de potential de schimare a lumii sau de tipul de actiune in
:iata.
2aca tensiunea se manifesta la ni:elul anteratului stang5 este in relatie cu dinamica Jang
3tatal4 si cand se manifesta la anteratul drept5 ea e in raport cu dinamica Jin 3materna4.
CEA9A
*eafa este partea corpului care se situeaza intre cap si restul corpului. ?a face
legatura intre creier si e;ecutantii lui5 care sunt ratele si picioarele. 7ncepand cu ple;ul
cer:ical5 care se situeaza la aza sa5 toate :ointele si deciziile de actiune sau de relatie :or fi
trimise in directia organului sau memului cel mai potri:it pentru realizarea lor. *eafa este
deci5 locul in care dorintele sau :ointa nu au iesit la suprafata5 nu au inceput sa apara si nu au
declansat inceputul unui gest fizic. ?le nu au fost inca in raport cu e;teriorul. $stfel ceafa

reprezinta punctul de trecere de la conceptual 3creier5 idei5 concepte5 dorinte5 :ointe5 a :rea5
etc4 spre real 3actiune5 realizare5 relatie5 e;presie4.
Tensiunile5 suferintele sau loca>ele cefei e;prima dificultatea sau incapacitatea
noastra de a face sa de:ina realitate dorintele5 ideile5 conceptele5 :ointele9 Totusi5 spre
deoseire de tensiunea umerilor5 care are aproape aceeasi semnificatie5 ne aflam5 :orind de
ceafa5 in stadiul in care ideile nu au a>uns %la poarta& trecerii la actiune. $sta inseamna ca nu
putem face ca lucrurile sa de:ina realitate5 pent!u ca ne ,andim# c!edem ca nu "untem
capa(ili+ 7ncapacitatea este din partea noastra5 in timp ce pentru loca>ul umerilor5 ea :enea
din partea celorlalti5 din lumea e;terioara.
7radierea spre unul din umeri5 care poate e;ista paralel5 ne :a da indicatii suplimentare ale
simolicii Jin sau Jang a carei imagine5 reprezentare interioara5 ne face sa ne gandim ca nu
suntem capaili.
*azul cel mai oisnuit si cel mai simplu la care ma gandesc5 este cel al torticolisului.
$ceasta tensiune a cefei arata un efect fizic direct5 uneori chiar foarte dureros5 care ne
impiedica sa intoarcem capul la dreapta sau la stanga. )r care este semnificatia uni:ersala a
gestului de a intoarce capul spre dreapta sau spre stangaH 0ractic in toate culturile lumii5
aceasta miscare :rea sa spuna %nu&. ?ste semnul dezacordului5 al refuzului5 al neacceptarii a
ceea ce se intampla sau a ceea ce altul spune sau face. Torticolisul ne impiedica sa facem
acest gest. ?l semnifica incapacitatea noastra de a spune %nu& cui:a sau unei situatii. Ce
gandim ca nu a:em dreptul5 posiilitatea sau capacitatea sa o facem. 7n capitolul destinat
torticolisului5 dau e;emplul lui "ernard care e foarte reprezentati: pentru acesta.
0utem imagina si rezuma marile a;e ale partii %inalte& a corpului nostru5 ratelor5 umerilor si
cefei noastre5 in schema care urmeaza. ?a ne permite sa :izualizam simplu ceea ce se
intampla si cum se intampla.
MEMBRELE SUPERIOARE
%e fieca!e data cand a&em ten"iuni in ace"ta pa!te "upe!ia!a a c!pului$ ace"tea "unt
"emn ca$ in !ap!t cu actiunea 1d!inta$ &inta$ imp"i(ilitatea$ incapacitatea$ f!ica2$ "au cu
pute!ea a"up!a lumii "i fiintel!$ ni t!aim ten"iune ec'i&alenta$ le,ata fie de incapacitatea
na"t!a p!e"upu"a 1ceafa2$ fie de incapacitate &enita din e0te!i! 1ume!i2+ Ne aflam in fata a
ce&a ce nu putem$ nu "tim "au nu !eu"im "a-l facem.
E. A9ECTIUNILE SISTEMULUI OSOS SI ARTICULAR
AL7ODISTRO9IA
$lgodistrofia5 numita si neuroDalgodistrofia5 este sindromul de tip reumatologic al carui
mecanism este destul de putin cunoscut medical. <enomenul principal identificat este cel de
durere. $ceasta poate fi de ordin circulator5 cutanat5 muscular5 articular sau osos. )ricare ar fi
cazul5 ea e insotita in timp de o degradare a sferei fizice atinsa de algodistrofie. 7n anumite
cazuri5 durerea poate fi cea care determina persoana la suicid. 6nul din rarele raspunsuri pe
care medicina clasica le da este cel al %tranchilizantelor& si al in>ectiilor cu calcitonine. $cesta
este un semn clar al legaturii directe care e;ista intre algodistrofie si starea %ner:oasa& a
persoanei.
2e oicei algodistrofia apare ca urmare a unui traumatism fizic sau psihic. 2e aici ea isi ia
semnificatia. ?a ne :oreste de fapt de un soc5 de o rana dureroasa pentru noi dar greu de
e;primat. 'ocul in care se manifesta ne indica sensul ranii5 si prin lateralitate si partea
corpului atinsa5 descoperim ce ni:el al :ietii noastre este :izat.
6n e;emplu ne permite sa ne imaginam acest caz. ? :ora de o copila de 9 ani care a fost
adus sa o consult de catre mama ei5 pentru ca suferea de algodistrofia gleznei si a piciorului

stang. 8edicii consultati nu au putut saDi dea un raspuns5 a chiar iDau prezis ca %:a sfarsi
intrDun scaun cu rotile&. +i dupa manifestari5 ea chiar parea sa apuce pe acest drum.
8ama ei a decis5 in disperare de cauza5 sa :ina sa ma :ada. 8icuta Qulieta a sosit5 mergand
cu doua astoane si cu incapacitate totala de a pune piciorul pe pamant.
*e sDa intamplat cu QulietaH tocmai isi pierduse tatal5 care a decedat rusc. 2e ce:a
:reme5 destul de importanta pentru ea5 isi distrusese imaginea in ochii lui Qulieta5 pentru ca
%incarcase saDsi rezol:e& prolemele in alcool. ?ra foarte dificil5 aproape imposiil5 pentru
Qulieta. sa recunoasca acest fapt si sa admita suferinta. ?a a inceput5 cu 1! zile inainte de
moartea tatalui sau5 sa resimta dureri la glezna stanga.
Tatal sau a sfarsit prin a %pleca& definiti: si Qulieta. nu a stiut unde se afla si nici de ce
sa se spri>ine. Cu mai e;ista tatal pe care sa se spri>ine5 nici reprezentarea fortei5 cu atat mai
mult cu cat imaginea acestuia incepuse sa se degradeze5 chiar sa se descompuna. 2urerea
ei era imensa dar Qulieta nu siDo putea e;prima. ?a sDa folosit atunci de glezna si de piciorul
stang care au inceput sa se demineralizeze 3sa se descompuna si ele4 si saDi faca un rau
cumplit. $m dus o munca de identificare si de dedramatizare a memoriei emotionale5 apoi de
reconstruire a acesteia5 dar si o munca importanta de reechilirare a energiilor. 8Dam a>utat
de un medic homeopat pentru a a>uta remineralizarea. 2upa doua sedinte 31! zile45 Qulieta a
lasat astoanele si sDa intors la scoala mergand in amele picioare. 6imirea doctorului scolar
a fost atat de mare incat a acuzatDo de simulare5 pent!u ca$ altfel$ e!a imp"i(il "a mai pata
me!,e din nu4 A fost ne:oie de inca doua sedinte pentru a opri recidi:a care a inceput
imediat din ziua urmatoare acestei atitudini negati:e :enita din partea unei persoane
insarcinata sa reprezinte , autoritatea - 3simolica paterna4.
7UTA :IN9LAMATIA ARTICULARA
7n acest caz mesa>ul este dulu. Ce aflam intai de toate intrDo patologie de tip inflamator.
?;ista5 prin urmare5 prezenta furiei5 emotiilor negati:e nee;primate. $poi aceasta '(2#a/at'
a!t'c&#a!a se situeaza5 asa cum o indica numele ei5 la ni:elul articulatiilor. 'a ce ser:esc
articulatiileH +er:esc miscarii. ?le permit moilitatea diferitelor parti rigide ale organismului5
care sunt oasele. 7nflamarea acestor articulatii face miscarea dificila5 uneori imposiila5 pentru
ca poate merge pana la deformarea cartila>elor.
0rin urmare5 '(2#a/at''# a!t'c&#a! ne :oresc in general de dificultatea noastra de a ne
misca5 de a schima5 de a lasa. $ceasta dificultate pare a fi legata de furiile interioare
nee;primate sau neadmise5 fie impotri:a lumii e;terioare5 fie impotri:a propriei persoane. 7n
orice caz5 suntem in prezenta unei incapacitati datorate unei stari emotionale negati:e5 al
carei eneficiu ascuns este de a putea >ustifica imposiilitatea sau dificultatea de miscare.
+tarea emotionala de fond5 structura sa colerica5 ser:este la darea reportarea responsailitatii
spre e;terior.
/uta este o inflamatie acuta care se situeaza in principal la ni:elul articulatiilor si in mod
deoseit la ni:elul degetului mare. +e intampla ca e;cesul de acid uric5 in special cand nu e
tratat5 se manifesta la rinichi su forma de calculi sau la ni:elul urechilor5 pe marginea
pa:ilionului.
7n cazul gutei5 putem descifra semnificatia celor doua modalitati. 8ai intai5 localizarea
preferentiala la ni:elul degetului mare. 7n mod gloal5 aceasta ne :oreste de raportul nostru
cu lumea materiala dar si cu tecutul.
$cest raport cu trecutul este intarit de originea uneori e!edita!a a acestei inflamatii. $ doua
precizare :ine de la originea frec:enta a acestei gute5 uneori legata de oiciuirile alimentare5
foarte incarcate in proteine si aminoacizi. )r5 aceasta alimentatie este cea mai incarcata de
energie mate!iala5 grea in principiul animal5 legata de originile umanitatii.
2e aici rezulta ca guta5 pe langa sensul general de a fi o inflamatie articulara5 ne
precizeaza ca dificultatea noastra de a ne misca este asociata cu fricile materiala si
structurale. 8ediul incon>urator sau materia ne impiedica constient sau nu5 si acest lucru

de:ine insuportail. 2ar suntem incapaili sa ne miscam pentru ca suntem cu ade:arat in
structural in punctul in care poate afecta rinichii sau urechea. )r5 oasele5 rinichii si urechile
sunt gestionate toate de principiul energetic al apei5 care e principiul care se ocupa de
structurile profunde. 3credinte5 educatie5 frici5 arhetipuri.4
ARTRITA
$rtrita este o inflamatie acuta sau cronica a unei articulatii. $ceasta inflamatie este in cea
mai mare parte de tip reacti: si autoDimun. 2egradarea articulara si osoasa semnaleaza
caracterul autodistructi: ale acestei forme de reumatism. *at despre inflamatie5 aceasta
:oreste de focul furiei retinute sau de incendiul furiilor multiple care de:in modul de
comunicare oisnuit. *and degenereaza5 ea de:ine uneori o poliartrita e:oluti:a. $ceasta
forma gra:a5 de tip autoDimun5 marcheaza cu forta5 semnul profund al maladiei. 0utem
descoperi acest sens in capitolul urmator5 consacrat poliartritei e:oluti:e.
POLIARTRITA REUMATOIDA: POLIARTRITA CRONICA E6OLUTI6A
0oliartrita reumatoida sau cronica e:oluti:a este un tip particular de artrita gra:a. 7n acest
caz particular5 mainile sunt in general atinse prima data. *e ne spun mainile atunci cand sunt
olna:eH 2urerile mainilor ne :oresc5 dupa cum e;plicam in capitolul despre maini5 de
raportul nostru cu actiunea manifestata asupra lumii e;terioare.
+a ne amintim insa caracterul inflamator si distructi: al artritei5 al maladiilor autoD
imune. $cestea sunt maladii de aparare in care organismul nuDsi mai recunoasta propriile sale
celule si incepe sa le comata si sa le distruga ca pe agenti straini periculosi. $ceasta
maladie este degenerati:e in sensul ca nu mai respecta legile naturale ale recunoasterii
organice.
0oliartrita :oreste de incapacitatea noastra de a ne recunoaste5 de a ne :edea sau a
ne accepta asa cum suntem. $ceasta dificultate a recunoasterii a ceea ce suntem5 este
adesea agra:ata de cautarea !e"pn"a(ilitatil! e0te!ia!e. +untem in lupta cu lumea care nu
ne intelege5 nu ne recunoaste5 nu ne iueste5 cand de fapt este :ora de propriile noastre
proleme. Ce >udecam :iata intrDo maniera maniseista 3religie in care principiul inelui se
opune principiului raului4 si totul e ine sau rau si situatiile le traim in termeni de nedreptate
sau de dreptate. $ceasta permanenta strategie conflictuala si de defensi:a compulsi:a5 care
nu este pusa in practica pentru a face rau5 ne autodistruge crezand ca distruge lumea pentru
a ne apara.
?u cred ca putem e;emplifica toate acestea cu cazul lui 2ominiIue. $ceasta femeie de 40 de
ani era atinsa de poliartrita reumatoida. /eneroasa si pasionala5 aceasta femeie a:ea un
raport cu lumea care era un raport de putere inconstient foarte dez:oltat. 7n lupta permanenta
cu :iata si oamenii5 ea se comporta automat fara sa tina seama de tot ceea ce e;ista in >urul
ei. /enerozitatea sa naturala usura aceasta trasatura si facea ca cei care o incon>urau sa se
acomodeze5 fiecare in felul lui5 cu aceasta atitudine caracteriala. +iDa ales un sot careDi
con:enea5 puternic si musculos dar fragil in actiuni si :iata. +Da :azut deci ne&ita sa
actioneze5 sa faca5 sa conduca si sa faca lucrurile in locul lui pentru ca5 gandea ea5 el nu e
capa(il. $ceasta relatie de putere nu era totusi ine traita in interiorul ei si a dus la
declansarea acestui reumatism particular al celor doua incheieturi ale amelor maini pentru
ca este inainte de toate e&luti& si nu stim saDl oprim 3asupra lui nu putem a:ea nici o putere4.
?ste :ora5 de asemenea5 asa cum am indicat si mai sus5 de o afectiune autoDimuna5 adica
de o afectiune in care organismul se distruge el insusi pentru ca nu mai recunoaste propriile
sale celule5 pe care le percepe ca celule inamice9)are de ce organismul lui 2ominiIue
credea ca celulele incheieturilor sale si ale mainilor sunt inamiceH <olosirea lor per:ertita spre
putere facea1determina ca partile corpului sa de:ina daunatoare in sensul ca permiteau
acestei femei comportamente la randul lor daunatoare5 pentru :iata sa5 stailitatea sa5

fericirea si realizarea 0ropriului 2rum in Biata. )are aceasta utilizare era daunatoare in
realizarea 'egendei +ale 0ersonale. 2e atunci 2ominiIue a facut un pic de pace si dragostea
a gasit un loc in :iata sa. Aazardul face ca ea sa traiasca o faza de remisiune de mai mule
luni 3apro;imati: 2 ani4.
+e pare ca o anumita descarcare considerata in raport cu asolutul stapaneste totul si o
gestionare diferita a furiilor retinute sau e;primate permit scaderea presiunii5 inflamatiei si a
consecintelor distructi:e pe care le presupune.
0rimul lucru de care artrita sau poliartrita are ne:oie este pacea5 pacea interioara si sa
inteleaga ca ea nu dauneaza. ?ste foarte interesant5 pentru a nu spune esential chiar5 ca
remisiunea spontana care se produce uneori in aceasta patologie gra:a are loc la femei in
timpul sarcinii. +arcina are o actiune pacificatoareH )liga oare la descarcare5 renuntareH Cu
e ce:a care se face fara a fi ne:oie de profesor5 naturalH
ARTROAA
$rtroza este o atingere articulara care se caracterizeaza printrDo degradare a
cartila>ului si printrDo uzura consecuti:a a acestei degradari. +e constata de asemenea in
paralel o densificare osoasa dureroasa5 e adesea legata de imatranire.
$rtroza este inca o data demonstrarea acestei capacitati a corpului nostru de a ne
informa asupra a ceea ce nu merge. +a :edem impreuna.
$rtroza atinge articulatiile5 adica ceea ce permite miscarea5 schimarile de directie.
$tunci cand ea e prezenta intrDo parte a corpului5 ea face ca moilitatea acesteia sa fie mai
dificila5 mai mult chiar5 dureroasa. ?a se manifesta prin degradarea si uzura cartila>elor5 adica
a acestor &e!i"a!e in acelasi timp suple si rigide ale caror suprafete alunecoase permit
frecarea uneori foarte importanta in functie de articulatie. +tructurile osoase apropiate5 in cele
din urma5 au tendinta sa se densifice.
$nalizind toate acestea5 se poate deduce cu usurinta ca artroza ne :oreste de
dificultatea noastra in fata miscarii sau a schimarii.
<rica de aceste miscari5 de schimare ne fi;eaza5 ne face sa pierdem supletea si
capacitatea de a lasa sa alunece 3cartila>ele4. Ce opintim asupra certitudinilor si credintelor
profunde 3oase45 facanduDle astfel mai dense5 mai grele si mai putin moile. $stfel :iata nu
circula la fel de ine prin noi 3desi este moila4. )r5 intotdeauna la ni:elul roinetelor 3unde
apa nu mai circula4 se depune calcarul.
2e asemenea putem intelege de ce artroza a:anseaza odata cu :arsta5 pentru ca cea
mai mare parte din noi se fi;eaza5 de:in mai rigizi imatranind si sunt din ce in ce mai putin
deschisi la schimare si miscare.
"ine inteles5 partea corpului unde se manifesta artroza precizeaza foarte clar de ce tip
de schimare sau miscare ne este teama. ? suficient pentru a decoda sensul e;act5 sa ne
raportam la le;ical articulatiei in cauza. +a luam un e;emplu( cel al lui QeanD0ierre imi pare
graitor. $cest om de 48 de ani a :enit sa ma :ada pentru o prolema de artoza a cefei cu
iradieri dureroase in umarul stang. Reumatologul sau lDa diagnosticat cu artroza cer:icala
care genera aceste dureri in umarul stang5 limitand anumite miscari ale ratului. Tratamentul
antialgic al reumatologului nu lDa a>utat pe QeanD0ierre care a :enit sa ma consulte la sfaturile
unui prieten.
*e se intamplase in :iata lui QeanD0ierreH 2espre ce ne :orea aceasta artrozaH $sa
cum am :azut mai sus5 era :ora de o frica de miscare5 de schimare. $ceasta a:ea loc la
ceafa 3:edeti ceafa4 si crea dureri in umarul stang 3:edeti umar4. 2escifrarea suferintei lui
QeanD0ierre neDa permis sa spunem ca era :ora de ce:a pe care el a:ea dificultati in aDl
accepta sau in aDl refuza 3ceafa4. *eea ce sDa intamplat a fost trait ca o canstrangere sau o
impiedicare de a actiona datorata unei surse e;terioare 3umar4 care era un arat sau o
autoritate5 o ierarhie 3partea stanga4.

$cest decoda> a fost fulgestionator pentru QeanD0ierre. $ inteles ca durerea si artroza
:eneau dintrDo situatie profesionala pe care a traitDo in urma cu cate:a luni. ?l a fost surprins
saDsi aminteasca faptul ca efecti: artroza sa a aparut la putin timp dupa deutul tensiunii sale
profesionale. 2e mai multe luni5 in societatea in care lucra QeanD0ierre5 a:eau loc
restructurari5 care se desfasurau intrDo maniera pe care QeanD0ierre nu o agrea. Traia aceasta
e;perienta cu greu pentru ca treuia sa aplice decizii care nuDi apartineau5 :enite de la
superiori si careDi erau impuse. 7n plus5 treuia la randul lui sa le impuna inferiorilor sai5 cu
:ino:atia implicata de aceasta situatie. 2oar caDsi spunea( %la 48 de ani nu sunt ine plasat
pentru a di"cuta*. $cesta frica finala a adaugat o tensiune asemenatoare cu cea fi;ata la
QeanD0ierre5 osificat fizic5 si el suferea foarte mult5 pri:ind situatia din acest punct de :edere.
2escoperirea sursei suferintei fizice si morale5 iDau permis sa faca alegeri si sa ia decizii in
concordanta cu natura sa5 tinand cont de dificultatea conte;tului. 7n zilele care au urmat
primelor doua sedinte5 din corp si ine inteles din spirit5 durerea a disparut complet.
COBARTROAA : DURERILE SOLDULUI

*o;artroza e o artroza a capului femurului si locul ei de fi;are e la ni:elul soldului.
+oldul reprezinta articulatia p!ima!a5 azica5 mama5 a memrelor inferioare. 2e la el pleaca
toate miscarile 3potentiale4 ale acestor memre. ?l reprezinta a;a azica a lumii noastre
relationale.
$ceasta e Pa!ta a Incn"tientului Relatinal5 punctual prin care elementele 7nconstiente
tasnesc spre *onstient. +chemele noastre profunde5 con:ingerile despre relatia cu ceilalti si
cu lumea5 si modul in care o traim sunt reprezentate somatic de sold. )rice tulurare
constienta sau nu ale acestor ni:eluri :a a:ea repercusiuni la ni:elul unui sold. 7mpreuna cu
azinul si cu zona lomara5 soldurile sunt locul puterii noastre profunde5 cat si al capacitatii de
moilitate si suplete interioara si e;terioara. 0ornind de la ele5 fiinta noastra e in relatie cu
lumea.
0rolemele soldurilor5 durerile5 tensiunile5 loca>ele5 ne arata ca tra:ersam o situatie in
care (a.a credintelor profunde e adusa in discutie. <aptul ca aceasta articulatie5 care este
spri>inul prim si fundamental al piciorului5 ne lasa5 ne parasesc5 semnifica faptul ca punctele
de spi>in interioare fundamentale5 credintele interioare5 in raport cu :iata ne parasesc de
asemenea. +untem din plin in notiunea de tradare sau de aandon5 fie ca sunt facute de noi
sau de altii.
2aca e :ora de soldul stang5 suntem in cazul unui e:eniment de tradare sau de
aandon legat de simolica Jang 3paterna4. 8a gandesc aici la o persoana numita + care a
:enit sa ma :ada intrDo prolema de artroza a soldului stang5 cu putin inainte de operatie.
2upa ce am lasatDo sa :oreasca de suferinta mecanica5 iDam cerut sa :oreasca putin mai
mult de :iata sa intreandDo( % ce om :Da inselat sau aandonat in ultimile luniH& in ciuda
surprizei5 ea miDa marturisit ca siDa pierdut sotul cu 3 ani in urma5 dar ca nu :edea legatura
intre cele doua e:enimente. 7Dam e;plicat progresi: procesul inconstient care a pus tot acest
timp inainte de a se eliera astfel 3prin durere4.
?a a recunoscut ca a trait efecti: disparitia sotului ca un aandon asociat cu resentimente
de nedreptate. 2upa doua sedinte de masa> +hiatsu si de lucru asupra acestei amintiri5 soldul
ei sDa elierat astfel incat in cea deDa doua saptamana ea a a:ut 2 zile intregi fara sa resimta
cea mai mica suferinta. Temerile sale5 (li,atiile sale profesionale5 au determinatDo sa ia5 in
ciuda a tot ce se intamplase5 hotararea de a se operaS iar eu am lasatDo liera sa aleaga.
)peratia a !eu"it pe!fect si a facut sa taca durerea.
6n an si >umatate mai tarziu ea a re:enit sa ma :ada pentru aceasta prolema dar de
date asta la soldul drept. ?ra clar a;a nu elierase nimic din tensiunea interioara. Rana
sufletului nu se cicatrizase deloc si a cautat un alt punct pentru a se e;prima. $m impinsDo
mai departe in e;primarea trairilor sale si a terminat prin a ma!tu!i"i ca5 in plus5 dupa disparitia
sotului sau5 a a:ut indoieli ma>ore despre fidelitatea sa incat se gandea chiar ca o inselase.

?a se simtea tradata in pozitia de sotie. 2eci nu era surprinzator ca 7nconstientul a:ea ne:oie
de a elimina5 la ni:elul soldului aceasta rana care era inca departe de a fi inchisa pentru ca
era intretinuta de indoiala. $ fost pe dreapta pentru ca feminitatea era in cauza5 dar mai ales
pentru ca stanga nu mai putea &!(i.
2aca e :ora de soldul drept5 suntem in situatia unei trairi de tradare sau de aandon
a simolului Jin 3matern4. 8a gandesc aici5 pe langa e;emplul precedent5 la propriul tata. ?l a
lucrat intrDun irou pulic in care din ce in ce mai multe lucruri si comportamente iDau de:enit
dificil de tolerat5 pentru ca ele t!adau ideea ca era :ora de ser:iciul pulic. 2ar cum sa iesim
din aceasta situatieH ?l a cazut intrDo zi si sDa lo:it la soldul drept.
0utin cate putin5 durerea a crescut incat a de:enit dificil sa poata face corect lucrul. Taran
de origine si a:and un dez:oltat simt al datoriei si de respect fata de anga>amente5 a fost si
mai cnt!a!iat atunci cand lDau sfatuit "a-"i ia cncediu medical. Nu pt accepta ace"t luc!u
pent!u ca a! in"emna ca ceilalt &! face munca in lcul meu5 D zise el in acea :reme. $r fi fost
o tradare suplimentara din partea sa.
$ hotarat sa iasa la pensie anticipat5 desi5 facand aceasta alegere5 pierdea foarte mult
financiar5 nefiind foarte departe de pensionarea la termen. Cu putea totusi sa inteleaga
semnificatia inconstienta a ceea ce se intamplase. $ plecat sa a>ute o persoana5 dintre
cunostintele sale5 sa infiinteze o crescatorie de porci. 2eutul a fost promitator dar e;perienta
tradarii sDa reluat. 0ersoana a inceput saDi faca in fiecare zi noi proleme5 reducanduDi de
fiecare data munca pe care o efectua. 0ana in ziua in care o picatura de apa mai mare ca
celelalte 3distrugere accidentala4 a determinat rasturnarea paharului. 2urerea soldului drept5
care luase forma unei co;artroze sDa amplificat si la putin timp a parasit acest anga>ator care
iDa dezamagit increderea si sDa dus sa se opereze.
0oate ca5 daca as fi "tiut in acea :reme 3acum 30 de ani45 as fi putut e:oca necesitatea
pe care o a:ea de a e;prima t!ada!ea "au a(andnul simolic. ?l traise de>a5 din tinerete
aceasta tradare5 atunci cand5 re:enind din capti:itate dupa razoi5 a constatat ca tatal sau
aandonase o frumoasa ferma in care traise inaintea razoiului. Totusi5 il indrumase in mod
e;pres sa nu o faca. *onstatand ca tatal sau a :andut aceasta ferma pentru a cumpara alta
in alta parte5 a decis saDsi paraseasca familia pentru a lucra in uzina. $m zis pate pentru ca
nu suntem intotdeauna gata sa auzim anumite lucruri si pentru ca nimeni nu poate trai sau
schima 'egenda 0ersonala a altuia.
CRURAL7IA
*ruralgia este5 ca si sciatica5 o intepatura care (lc'ea.a ner:ul crural5 uneori complet
si ne impiedica sa mergem5 sa ne deplasam sau chiar sa stam in picioare. 3a se :edea
capitolul picioare4. ? foarte important sa ne intream5 dupa locul atins5 ce se intampla in :iata
relationala. *are e persoana spre care nu :rem sa mai mergem5 cu care nu mai :rem relatii
ca cele e;istente azi5 sau mai simplu nu mai :rem relatii delocH +pre ce a:em dificultati sa ne
indreptamH *are e schimarea materiala de care ne e fricaH *e lucru sau fiinta la care ne
gandim "a-l p"edam5 ne scapaH
*ruralgia este foarte interesanta pentru ca aceasta intepatura a ner:ului crural se
manifesta5 printre altele5 la arati prin dureri5 uneori foarte >enante5 intrDunul din cele 2
testicule5 pro:ocand uneori chiar umflarea aceluia care este pe partea ner:ului crural atins. ?
util sa punem intreari in legatura cu umflaturaH 7n orice caz5 aceste intreari pot da
raspunsuri particulare ,!aita!e chiar daca ele nu sunt oligat ine :enite sau acceptate5 in
special in relatiile de cuplu.
FRACTURA
+a dam un sens unei fracturi mi se pare e:ident. Treuie :orit de fapt prin ea insasi
ca e :ora de o spartura 1 ruptura. $ceasta spartura se produce in tot ceea ce e structural si

dur in corpul nostru5 adica la ni:elul scheletului5 a oaselor. <racturile sunt deci atingeri ale
structurii noastre profunde care se sparg pentru a eliera tensiunea intalnita pe drum.
?ste important sa ne intream despre ceea ce e supus la tensiuni puternice in :iata
noastra5 despre ceea ce rezista si risca sa se sparga datorita lipsei de suplete. *are este
modul oisnuit de a gandi5 con:ingerile profunde si structurale care sunt perturate de trairea
momentului. 'a ce schimari de comportament5 de con:ingeri sau de directie suntem in curs
de a rezistaH <aula ste>arului si a trestiei ne poate a>uta sa reflectam asupra acestui suiect.
'ocul fracturii :ine sa descifreze sensul gloal si ne permite sa precizam domeniul
:ietii in care e;ista tensiunea. )are este in relatiile noastre cu ceilalti sau cu lumea 3picior45 in
actele noastre5 in modul de a actiona sau de a suporta actiunile celorlalti 3rate4 H $re
dificultati relationale cu o femeie sau o intreprindere5 :isDMD:is de cine:a care nu mai stie pe
ce picior sa danseze sau cui sa opuna rezistenta in a a:ansa5 in a merge mai departe5 de
e;emplu 3e :ora de picioare si mai e;act de glezna dreapta4. Ba fi indicat sa ne raportam in
consecinta la capitolul care pri:este fiecare din partile corpului care a suferit fractura pentru a
afla sensul sau.
8a gandesc aici la cazul *larei. $ceasta tanara adolescenta 312 ani45 traia o situatie
dificila in familie. 2in di:erse moti:e tatal sau genera o tensiune paterna si conflictuala in
familie. 6neori se intampla5 prin dezordinea si atitudinea sa relationala a pro:ocat crize si in
plus amenintarea ca o da afara de:ine argumentul definiti:. )are5 acest tata reprezinta totul
pentru *lara. 'Da plasat intotdeauna pe un piedestal. 7maginea sa era sacra si nu treuia ca
cine:a saDl critice.
Totusi5 atitudinea tatalui sau de:enea e;cesi:a5 aceasta imagine incepea sa se lezeze.
7n cate:a saptamani5 primul semn al impactului e:enimentelor au fost notele *larei la scoala5
au de:enit mai slae5 desi facuse mereu parte din cei mai uni. $poi5 intrDo zi5 intrDo ora de
sport5 p!in intampla!e un aiat 3LLL4 a lo:itDo si iDa fracturat incheietura stanga.
?ra e:ident ca ea traia o fractura in :iata sa. 7maginea acestui (a!(at pute!nic sDa
spart. $ treuit sa se rupa ce:a in ea pentru a transforma ceea ce traia. 7n acest timp si ine
inteles intamplat!5 tatal sau sDa calmat. Tot timpul cat *lara a purtat gipsul5 putine lucruri sDau
schimat aparent. 2ar in schim5 notele au de:enit une imediat dupa scoaterea gipsului. 8ai
interesant e ca a inceput saDl critice si sa >udece in numeroase domenii pe cel ce era de
neatin".
MIELOM :MALADIA LUI CA5LER
8ielomul este o tumoare a madu:ei osoase care5 atunci cand se multiplica5 se
numeste maladia lui Tahler. +untem in prezenta unei afectiuni de tip canceros si prin urmare
putem5 pentru mai multe detalii5 sDo raportam la capitolul cancerului.
2incolo de asta5 cancerul atinge madu:a osoasa5 adica ceea ce e mai profund5 sutil
si secret in corpul uman 3in afara glandelor endocrine4. 2in acest moti: :iata a a"cun"- in
interiorul oaselor. $ceasta madu:a este purtatoarea codurilor noastre de :iata cele mai
profunde. 2in acest moti:5 doar grefele de madu:a pot sal:a persoanele care au fost iradiate5
adica a caror structura :iratorie celulara a fost perturata5 parazitata5 ul:ersata5
destructurata de o :iratie fenomenala care e cea a atomului.
+untem prin urmare in prezenta unei atingeri care striga aceasta pierdere a structurii. )
traire constienta sau nu 3sau o acumulare de trairi4 a ul:ersat codurile noastre interioare cele
mai profunde si secrete. $m pierdut con:ingerile si reperele fundamentale. 2ezordinea sDa
instalat in sufletul si in corpul nostru. +untem5 fara indoiala5 noi insine5 pierduti5 rataciti si nu
mai gasim sensul a;elor noastre ma>ore ale :ietii.
DECALCIFIEREA 7DEMINERALIZAREA7 DURERILE OSOASE7 OSTEOPOROZA

+cheletul si oasele reprezinta structura noastra5 arhitectura interioara. 2e fiecare data
cand ne dor oasele5 inseamana ca suferim in structura interioara5 in credintele noastre despre
:iata. 8area ma>oritate a acestor structuri sunt inconstiente5 sunt arhetipurile cele mai
profunde5 pe care ne spri>inim inconstient si in permanenta in :iata cotidiana5 in relatia
noastra cu :iata. )asele reprezinta ceea ce este mai profund in corpul nostru5 in >urul lor se
construieste totul5 pe ele se spri>ina totul. Reprezinta ceea ce este mai dur5 rigid si solid in noi.
0rin urmare reprezinta ceea ce este mai profund in noi5 in psihologia inconstienta5 sunt
arhitectura acesteia. 0e ele si in >urul lor se construieste si se spri>ina raportul nostru cu :iata.
*and suntem profund tulurati5 atinsi5 ul:ersati in con:ingerile noastre profunde5 de
aza5 in raport cu :iata5 despre ceea ce credem ca este sau ar treui sa fie5 structura noastra
osoasa o :a e;prima printrDo suferinta sau o >ena.
D!rerile osoase e;prima suferinta uneori inconstienta5 resimtita din cauza acestor
tulurari. *and e :ora de decalcifieri sau demineralizari5 ideea de fragilitate5 de pierdere a
soliditatii5 mai mult chiar de dezagregare a reperelor5 :ine sa se adauge sensului gloal.
<enomenul osteoporozei5 care se dez:olta in mod deoseit la anumite femei5 dar nu la toate5
dupa menopauza5 este un e;emplu sugesti:. $ceasta demineralizare osoasa se dez:olta cu
atat mai mult cu cat femeia traieste menopauza ca pe o pierdere a identitatii sau mai degraa
a utilitatii feminine. 0entru ca imaginea arhetipala profunda a femeii este inca cea de a
procrea. $ceasta a fost5 de altfel5 multa :reme singurul sau rol social. <emeile sterile sau
aflate la menopauza sunt uneori considerate ca inutile5 neproducti:e pentru colecti:itate sau
familie5 erau chiar 3sau mai sunt inca4 respine de sotul lor.
PERIOSTITA
?ste o inflamatie a periostului5 adica a tesutului con>uncti: care incon>oara oasele. *a
orice inflamatie 5 periostita ne :oreste de o stare de foc interior5 de furie. 2at fiindca
afecteaza periostul5 ea pri:este oasele adica structuralul din noi5 prin tesutul care le
incon>oara si le hraneste.
+untem in prezenta unui mesa> dureros5 care ne :oreste de dificultatea noastra5 de o
emotie la care nu ne adaptam5 care hraneste structura noastra interioara. $:em dificultati in a
accepta sa integram noile idei sau credinte care ar putea :eni sa imunatateasca raportul
nostru cu :iata. ?;ista posiilitatea ca acestea sa ne fi socat sau ranit 3periostita postD
traumatica4. 7nflamatia tesutului care incon>oara structuralul e;istent 3oasele45 ser:este ca
protectie5 ca sa respinga ceea ce :ine din interior5 prin reactii5 mai mult chiar :iolente.
'ocalizarea periostitei desleaga ine inteles sensul gloal de dificultate de a lasa sa
patrunda in sine noile date. 2eci este ine sa ne raportam la partea corpului in cauza.
8a gandesc aici la cazul lui /ilert care a :enit sa ma consulte din cauza unei periostite a
gamei drepte5 in apropierea gleznei. 2upa decodarea acestei dureri5 a fost usor pentru /. sa
inteleaga ceea ce se intampla. 2e fapt era pe punctual de a trai in intreprinderea in care
lucrase 3partea dreapta45 o reorganizare structurala in care el nu credea. +e re:olta contra ei5
refuza sa admita necesitatea ei sau sa inteleaga e;plicatiile care iDau fost date interzicanduDiD
se orice comentariu. Se &a "c'im(a ttul siDa spus el. <uria si refuzul cresteau in el dar nu
stia pe ce pici! "a 6ace. +Da lo:it intrDo zi5 intamplator5 de iroul lui5 putin mai sus de glezna
dreapta si periostita sDa declansat. 2upa reflectare si a>utor pentru a transforma e:enimentul
rau trait si aDl accepta5 aceasta periostita a disparut complet.
RA5IAL7IA
Rahialgia este asa cum indica si numele5 o durere a rahiei care este numele medical al
coloanei :erterale. Rachis :ine din grecescul !'a5'i" care inseamana a0a. *oloana noastra
:erterala este a;a centrala care este5 in noi5 trunchiul purtator in >urul caruia se organizeaza
toata structura noastra si din care pleaca toate impulsurile ner:oase care emana din sistemul

ner:os motor sau refle; 3madu:a epidurala 4. $cest aror interior este un referential ma>or al
organismului nostru atat in capacitatea sa motrica cat si cea purtatoare. ? :ora de armura
noastra si in acelasi timp de articulatia nostra profunda. 0entru a intelege5 este suficient sa se
constate la ce ni:el o prolema :erterala poate handicapa5 adica suprima5 orice posiilitate
de miscare a oricarei parti a corpului 3chiar si indepartata de coloana4.
Rahialgia insemana ca ne da!e a0a. Reperele5 referintele interioare simolice sau
reale5 spatiale sau de actiune ne sunt dificile5 dureroase5 chiar suprimate sau ine;istente.
?;cesul miscarilor interioare5 perturarea reperelor fundamentate5 instailitatea acestor
repere genereaza tensiuni si dureri dorsale5 adesea situate chiar la coloana :erterala. $m ca
do:ada aceasta durere de spate care este maladia "eclului5 a acestui secol care este unul al
instailitatii si al e;ploziilor :echilor repere 3morale5 etice5 respect5 traditie4.
Rahialgiile inseamana deci crisparile noastre 3>ustificate sau nu4 fata de aceste
schimari sau disparitii a referintelor si dificultatea noastra de a ne adapta acestor faze de
schimare. ?le ne in:ita sa slaim5 sa anticipam5 sa acceptam miscarea pentru a ne prote>a5
fie ca aceasta are loc in mediul personal5 profesional sau social.
0rintre rahialgii5 lumago face parte din cele mai cunoascute.
LUMBA7O
'umago sunt durerile sau tensiunile resimtite la aza spatelui5 la ni:elul :erterelor
lomare. $ceste :ertere lomare sunt in numar de ! si corespund celor ! 0rincipii energetice
esentiale si celor ! planuri azice ale :ietii oricarui indi:id5 adica (
*uplul 3afectul4
<amilia 3structura afectelor4
8unca 3materia4
*asa 3structura materiei4
Tara 3regiunea4 3spatiul5 moilitatea si locul4
$tunci cand tra:ersam o perioada dificila in :iata sau a:em dificultati sa acceptam si sa
integram schimarile care au loc5 :erterele noastre lomare si lumago e;prima teama
noastra inconstienta sau refuzul acestor schimari. $ceast lucru are loc adesea datorita
faptului ca acestea ul:erseaza oiceiurile noastre sau reperele si uneori este dificil sa
acceptam fara crispare5 chiar daca aceste schimari au fost alese sau ne con:in. 0ot chiar5
inconstient5 sa produca teama.
'umago ne pote :ori si de dificultatea noastra de a accepta reasezarile5 in mod deoseit
in mediul familial si profesional5 mutarile in alte locuinte5 separarile. $:em dificultati sa
schimam pozitia5 atitudinea relationala5 pentru ca :erterele lomare sunt palierii ma>ori5
chiar daca nu sunt singurii5 ai moilitatii relationale pentru ca ei comanda picioarelor.
REUMATISMUL
Termenul !eumati"m este un termen generic care descrie toate starile dureroase ale
articulatiilor. Reumatismele pot fi de mai multe tipuri5 inflamatorii ca si artrita sau infectioase
ca poliartrita5 degenerati:e ca artroza sau metaolice ca si guta. ? ine sa ne raportam la
fiecare tip particular tratat in aceasta lucrare.
Totusi ar fi ine sa retinem sensul gloal al reumatismului5 acela ca reumatismul indica o
dificultate de miscare5 de a muta sau de a pune in miscare. 2urerea asociata cu moilitatea
articulara duce la o scadere5 o suprimare a acesteia5 ne :oresc de loca>ele noastre 3temeri
sau refuz4 constiente sau nu5 in raport cu schimarile simolice sau reale de directie sau
stare.
Qustetea analizei :a fi completata de asocierea cu sensul locului atins de reumatism.
Ba fi ine sa ne raportam la partea corpului in cauza. 8a gandesc aici la e;emplul $neiD8arie.

$ceasta femeie foarte acti:a si plina de :iata era si o mama foarte geloasa si posesi:a fata
de copiii ei. Timpul si :iata au facut ca ei sa creasca si sa plece intrDo una zi. +Dau casatorit
si doi dintre aieti au chiar copii. )ficial si consient5 $na 8aria ar fi treuit sa fie incantata si nD
ar mai fi treuit sa :rea "a ai(a ,!i6a de ei. )r5 ea a :enit sa ma :ada pentru un reumatism
important la cele doua maini. $ceste dureri care atingeau uneori si coatele 3acceptare45 o
deran>au mult si uneori o impiedicau sa doarma.
$tunci cand iDam cerut saDmi spuna ce o impiedica durerea sa faca sau ce o oliga sa
faca5 ea miDa raspuns facand un gest cu mainile( "a tin$ "a "t!an,$ "unt p!in u!ma!e (li,ata
"a la" 1cede.2 ceea ce ince!c "a tin. *e sau pe cine nu reusiti sa lasati5 am intreatDoH +Da
ingalenit si a inteles ca e :ora de copii. 2in discutie a reiesit caDi era teama ca o :or
aandona. $:ea oiceiul si isi oisnuise copiii sDo sune regulat 3chiar si in fiecare zi4 si a stiut
sa se faca indispensaila in numeroase situatii. ?i erau astfel oligate sa apeleze la ea.
Totusi5 nurorile din cauze profesionale di:erse au oligatDo sa cedeze. 7nconstient $na 8aria
se crispa5 strangea mainile fara saDsi dea seama si a generat reumatismul care o face sa
sufere.
SPONDIARTRITA ANC5ILOAANTA
+pondiartrita anchilozanta 3sa4 este un reumatism aparte care atinge marea ma>oritate a
aratilor. $ceasta stare inflamatorie dureroasa atinge in deosei lomarele si sacroiliacele
3azinul4. $cest reumatism e:olueaza spre o anchiloza progresi:a5 dureroasa si cu crize5
daca nu e tratata corect sau persoana nu modifica anumite comportamente sau anumite
oiceiuri de a trai ceea ce intalneste.
+untem intrDo dinamica foarte apropiata de lumago. +ensul gloal este cel al unei
dificultati ma>ore de a gasi stailitatea in :iata. +e mai adauga si faptul ca sunt :izate si
soldurile.
?;perienta personala ma face sa ma gandesc ca e :ora in general5 mai ales de
tensiuni care au legatura cu cele doua fundamente care sunt ( cuplul 3dreapta4 si munca
3stanga4. 0rezenta unei stari inflamatorii e semnul unei emotii negati:e5 de tip manie sau
ranchiuna5 insotita de un sentiment de nedreptate sau tradare. $ceasta tradare5 aceasta lipsa
de fiailitate5 de incredere sau de spri>in posiil este clar marcata atunci cand iliacele
3soldurile4 sunt atinse. +e semnaleaza foarte clar suferinta fata de asenta stailitatii
reperelor :ietii la care aspira totusi persoana5 dar uneori fara5 poate5 sa aia mi>loacele
necesare.
7mi amintesc de Qean5 acest inspector de politie care a :enit sa ma :ada pentru o
spondiartrita. Tra:ersa o faza in care atat cuplul cat si munca lDau destailizat5 lDau facut sa
sufere.
+otia5 psihic foarte fragil5 a:ea regulat stari de delir mitomaniace5 agra:ate de un
misticism intretinut de terapeuti indoielnici. 8unca sa era de asemenea dificil de grea pentru
ca poate fi chemat in orice moment si a:ea5 ca ma>oritatea colegilor5 mi>loace limitate pentru a
duce la un sfarsit misiunile5 delinc:enta urana moderna i se parea de neanghitit in cadrul
legislati: e;istent.
Teama fata de starile instaile ale sotiei5 frica de a fi ne:oit sa se desparta de ea desi
a:eau un copil5 lipsa de spri>in in munca cat si instailitatea programului5 toate acestea au dus
la producerea unei mari tensiuni interioare5 unei disperari si unei crispari interioare ma>ore
care au declansat treptat spondiartrita anchilozanta. +ingurul sau eneficiu ascuns si
inconstient era ca :a treui5 in afara crizelor5 sa ramana acasa. ?l :a putea astfel saDsi
supre:egheze sotia fara sa mai fie ne:oit sa mearga la munca. $ fost foarte dificil saDl
determine sa constientizeze aceasta si sa cedeze.

SCIATICA
? o intepatura a ner:ului sciatic la iesirea din coloana :erterala5 la ni:elul lomar. $re o
semnificatie echi:alenta celei din lumago cu o p!eci.ie suplimentara. 'umago este o durere
de zona care :oreste de o durere gloala in timp ce sciatica este o durere de traiectorie care
poate fi amulatorie5 de la coloana :erterala pana la degetul mic sau mare al piciorului.
+ciatica e o durere precisa care e;prima in plus dificultatea de a elimina5 aandona5 in cazul
schimarilor5 anumite scheme :echi. +ciatica urmeaza traiectoria meridianului energetic al
:ezicii care gestioneaza5 pe plan energetic5 e:acuarea amintirilor :echi. ? deci :ora de
tensiuni legate de acceptarea schimarilor pe unul din cele ! planuri ale :ietii5 cauzata de
dificultatea noastra de a aandona :echile credinte sau oiceiuri5 :echile scheme sau
modalitati de a gandi5 de locul unde am gasit un anume echiliru si de oiceiuri in :iata
materiala si psihologica al caror confort par a ne fi de a>uns.
Toate aceste notiuni sunt5 ine inteles5 in raport cu lumea noastra relationala5 pentru ca
suntem la ni:elul picioarelor.
6nul din cazurile tipice este acela al sciaticii paralizante care locheaza ner:ul sciatic
complet si ne impiedica sa mergem5 sa ne deplasam sau chiar sa stam in picioare 3a se
:edea capitolul despre picioare4. 2upa partea atinsa5 ce se intampla in :iata noastra
relationalaH *are e persoana spre care nu mai :rem sa mergem5 cu cine nu mai :rem sa
a:em relatii asemanatoare cu cele e;istente in prezent sau cu cine nu mai :rem sa a:em
relatii de locH +pre cine ne e teama sa ne indreptamH *e schimari ne pune prolema sau ce
:ina a:em in raport cu eaH *e dificultati a:em de autorizatH
?;ista o mare asemanare de intreari cu crulargia. $cest lucru e logic5 pentru ca e;ista
chiar si fizic. 2iferenta ma>ora intre aceste doua tensiuni5 tine de traiectoria pe care o
urmeaza. *ruralgia urmeaza meridianul stomacului si a pancreasului5 teama de a pie!de 5 in
timp ce traiectul sciatic 3meridianul :ezicii4 :oreste mai degraa de teama de "c'im(a!e.
SCOLIOAA

$ceasta deformare a coloanei :erterale5 care poate lua forme gra:e5 are
caracteristici distincte. ?a atinge copiii in timpul cresterii si se opreste intotdeauna dupa
puertate.
+a detaliem putin acest suiect plecand de la cate:a constante simple si precizate de>a in
cartea mea precedenta. <aza de crestere a unui copil5 e"te atunci cand c!e"te5 adica atunci
cand se indreapta spre lumea adulta 3cel putin ca aspect4 parasind lumea copilariei.
*resterea sa psihica se face odata cu cea a coloanei :erterale care se dez:olta intre doua
a;e ine definite care sunt azinul si umerii.
+colioza apare atunci cand coloana creste intre acesti doi poli care raman la o distanta
egala unul de altul5 reperul inaltime ramanand la aceeasi distanta de sol. *e reprezinta ele
pentru copil si ce semnifica aceasta crestere care nu se :ede in e;teriorH 6merii care sunt
a;a Jang a corpului si cea a actiunii 3a se :edea capitolul rate4 sunt reprezentarea tatalui in
timp ce soldurile5 care sunt a;a Jin a corpului si cea a relatiei 3a se :edea capitolul solduri45
sunt reprezentarea mamei. +unt cele doua repere spatiale inconstiente pe care copilul le are
de la lcul lui si de la pa!intii sai5 reali sau simolici 3in:atamant5 supra:eghetori etc.4. 2aca
lumea adultilor nu satisface copilul5 dorinta lui de a misca propriile repere pentru a se intalni
cu ale lor :a disparea si copilul :a refuza aceasta lume putin atragatoare. ?l :a alege
inconstient sa ramana in lumea sa de copil careDl satisface mai mult. Ba fi;a reperele
e;terioare ale cresterii sale5 cele pe care le :ede si le poate masura. 'inia umerilor si a
azinului :or ramane deci la aceeasi inaltime. 7n acest timp coloana :erterala5 care
reprezinta a;a5 referinta interioara5 continua sa creasca. +i cum creste ea este oligata sa se

inscrie intre aceste doua puncte fi;e5 ceea ce nu poate face decat torsionanduDse. 7n scurt
timp criza de:ine $raDa si se spune ca e scolioza flam(ata. H
$ doua caracteristica a scoliozei este ca se sfarseste in totdeauna la finele puertatii. )r5
puertatea reprezinta perioada in care copilul isi e;pune afectiunile in raport cu lumea
e;terioara5 in care el :erifica capacitatea de aDsi gasi locul5 de a se face iuit si recunoscut de
aceasta lume e;terioara. $tunci cand isi gaseste locul5 nu mai are ne:oie saDsi fi;eze
reperele si poate sa le lase sa se miste.
8a gandesc aici la +Fl:aine. $ceasta tanara de 14 ani a:ea proleme de scolioza flamanta
pentru care specialistii au sfatuitDo sa poarte de urgenta5 24 de ore din 245 un corset rigid care
inchidea tot spatele copilei5 timp de cate:a luni daca nu chiar ani. Tatal sau care :enea la
consultatii pehtru proleme sciatice5 miDa :orit de +. 2upa ce lDam sfatuit sa consulte mai
multi medici inainte de a lua :reo hotarare5 iDam e;plicat ceea ce se afla in "patele scoliozei
fiicei sale si iDam propus sa o a>ute sa inteleaga ceea ce se intampla si cum :a putea sa
schime acest p!,!am !au care nu o facea fericita. 7n paralel cu aceasta munca pe care o
facem impreuna5 lDam sfatuit sa mearga la un medic homeopat. 7n luna urmatoare5 +Fl:aine a
oprit e:olutia scoliozei 3care a pierdut chiar 1D2 grade4 si a reinceput sa creasca 33D4
centimetrii45 ceea ce nu se mai intamplase de 1 an.
*e se petrecuse in :iata +Fl:aineieH 7n anul anterior :izitei sale5 +Fl:aine siDa pierdut toate
reperele5 de alegere si decizie a adultilor. 8utarea intrDo locuinta noua5 schimarea scolii si
acti:itatii profesionale foarte acaparanta a unui tata care parea prea asent5 au determinatDo
saDsi piarda increderea in lumea adultilor. +Fl:aine a:ea totusi un %soare& in inima5 prezenta si
complicitatea profunda a unei prietene de la scoala careDi era foarte draga. $ fost din nou
tradata de adulti pentru ca parintii acestei prietene au decis sa se mute si mama prietenei a
refuzat ca ele sa continue sa se :ada din cand in cand sau sa corespondeze.
2in acea zi5 +Fl:aine a incetat sa mai creasca si a decis saDsi pastreze reperele din
copilarie. $m stiut ca a castigat lupta cand5 dupa a treia sedinta5 miDa po:estit ca in noaptea
precedenta a a:ut un cosmar in care %un asasin a ucis un copil&98aestrul 7nterior5
inconstientul sau iDa transmis un mesa> interior foarte clar5 imaginand ca ea a decis sa
creasca prin simplul fapt ca %cine:a a ucis copilul din ea&.
9. A9ECTIUNILE SISTEMULUI MUSCULO TENDINOS
RUPTURA LI7AMENTELOR
'igamentele sunt fire netede care unesc intre ele oasele la ni:elul articulatiilor. Rolul
lor de a mentine e asociat cu rolul de elasticitate fundamental5 pentru a permite miscarea.
Ruperea acestor ligamente inseamna5 prin urmare5 pierderea momentana a acestui potential
cat si cea de mentinere a articulatiilor.
$cest traumatism ne :oreste de o ruptura a unei legaturi in noi5 in :iata noastra. $ceasta
ruptura reala sau simolica se poate pune in relatie cu articulatia in cauza5 care :a desa:arsi
sensul acestei rupturi.
8a gandesc aici la cazul lui "ernard. 7ntrDo zi5 la unul din seminariile mele5 am e;pus
aceasta ideee a rupturii si am dat o serie de e;emple. 'a un moment dat5 am :orit de
prolemele genunchiului si am e;plicat ca acestea inseamna proleme de tensiuni relationale
cu altii si in special dificultati de cedare5 de pierdere5 de acceptare a ce:a in legatura cu
relatia cu un altul.
$ urmat un urias ropot de rasete. 8Dam adresat persoanei care siDa e;teriorizat astfel
dezacordul si iDam cerut saDmi e;plice ce era asa amuzant. $cest arat miDa raspuns ca
a:usese o entorsa asociata cu ruperea ligamentelor incrucisate interne la un genunchi acum

2 aniS doar pentru ca disputase un meci intens de fotal si ca a lo:it cu putere mingea. +i ca
nu era nimic de inteles5 ca era doar :ora de sport unde se mai intampla sa te accidentezi
intamplat!. 'Dam intreat la ce genunchi sDa ranit. %!eptul miDa raspuns. 7Dam propus sa se
gandeasca la acea perioada5 daca a:usese tensiuni conflictuale in relatia cu o femeie sau
ce:a feminine5 fata de care nu :oia sa cedeze5 sa accepte. 'Dam mai intreat daca suferise
:reo ruptura in acest sens.
$poi nu am mai dorit sa dez:olt acest suiect si am continuat e;punerea mea5 fara saDi
cer :reun raspuns. 7n >umatatea de ora urmatoare5 lDam :azut reflectand5 cautand5 apoi
deodata a ingalenit. 8Dam oprit si lDam intreat ce sDa intamplat. CeDa impartasit tuturor ceea
ceDsi amintise. 7n a>unul meciului primise o scrisoare oficiala de di:ort de la sotia sa5 cu care
era in conflict de mai multe luni5 di:ort pe care refuza saDl accepte5 care era o ruptura pentru
el.
CLACA@UL : RUPTURI MUSCULARE
+tructura musculara a corpului este insarcinata cu miscarea5 fie ca e :oluntara 3muschi
striati4 fie ca e in:oluntara 3muschi netezi4 si cu reactii refle;e de protectie.
<irele musculare actioneaza contractanduDse si rela;anduDse. *laca>ul sau rupturile
musculare sunt traumatisme care5 prin ruperea anumitor fire musculare5 fac dureroasa si
periculoasa 3agra:ari ale rupturii4 miscarea permisa de aceste fire.
+untem5 prin urmare5 intrDo stare in care miscarea e impiedicata5 de oligare de
constrangere la inactiune. *laca>ul si rupturile musculare ne cer sa ne oprin o clipa. Ce oliga
chiar sa ne oprim. Treuie sa ne oprim din alergat5 la propriu cat si la figurat. +untem intrDo
faza foarte dinamica a :ietii in care intindem p!ea mult ca!da sau facem prea multe lucruri
sau prea in forta. +emnalul este clar5 pentru ca ne zice ca daca insistam5 riscul este sa nu mai
putem alerga de loc. +porti:ii care nu au respectat timpul de cicatrizare al unui claca>5 stiu
cate ce:a. Recidi:a sau agra:area sunt chiar mai neplacute decat prima ranire. ?i mai stiu ca
se poate alerga fiind rela;ati. $tunci care este planul in :iata in care actionam in forta5 in
e;cesH 8odalitatea noastra de a a:ansa este prea crispata5 a:em tendinta sa demaram prea
repede si la rece5 fara sa a:em timpul necesar pregatiriiH
0artea corpului in care se produce ruptura ne :a dez:alui sensul acesteia. ? clar ca o
ruptura a icepsului 3actiune4 :a a:ea un sens diferit de o ruptura a pulpei piciorului 3relatie4 si
ca partea in cauza ne :a indica daca este in raport cu simolica materna sau paterna. Ba fi
util in acest sens sa ne raportam la capitolul legat de partile lezate.
CONTRACTURA7 CRAMPA7 DISTONIA7 TENSIUNEA MUSCULARA7 TORTICOLIS
) contractura musculara este5 asa cum indica si numele sau5 contractia muschiului
care este in:oluntara5 dureaza un anumit timp si este dureroasa. ) crampa este o contractura
mai mult sau mai putin dureroasa. ) distonie este o contractura musculara care locheaza
persoana pe o anumita parte a corpului si uneori intrDo pozitie neoisnuita 3torticolis4. $cest tip
de crampa care dureaza este ine inteles in:oluntara si se poate produce fie la ni:elul
sistemului muscular motor 3fire striate4 fie la ni:elul sistemului muscular in:oluntar 3 fire
netede4.
Torticolisul este cazul clasic si cel mai simplu de distonie. 'ocalizat la ceafa5 el re:ine foarte
clar asupra simolicii. $ceasta tensiune a cefei are un efect psihic direct si ne impiedica5
uneori foarte dureros5 sa intoarcem capul la dreapta sau la stanga5 adica de a spune &!. ?ste
semnul dezacordului5 al refuzului5 al neacceptarii a ceea ce se intampla sau a ceea ce un
altul spune sau face. Torticolisul ne impiedica sa facem gestul ce semnifica incapacitatea
noastra de a spune &! unei persoane sau unei situatii. Ce gandim ca nu a:em drepul5
posiilitatea sau capacitatea de a o face.

7mi amintesc de e;emplul lui "ernard5 cadru superior intrDo mare intreprindere franceza de
distriutie care a asistat la unul din seminariile mele despre 2inamica Relatiilor. $cest cadru
care a:ea un torticolis foarte suparator de 3 zile. 'Dam intreat daca traia o situatie in care ar
fi :rut sa spuna nu5 dar se retinea sa o faca5 fie pentru ca se gandea ca nu poate5 fie pentru
ca se gandea ca nu are dreptul.
8ai intai a fost surprins5 apoi a reflectat cate:a minute dupa care a recunoscut in ciuda
propriei stupefactii5 ca traia efecti: o situatie profesionala de acest tip. +uperiorul grupului
sau5 al carui reprezentant regional era5 a:ea mania sa organizeze reuniuni de an:ergura
pentru cadre5 reuniuni pe care "ernard le califica drept me"e cpia"e. $ceste reuniuni care
durau de la 1 zi la 3 zile nu aduceau5 dupa parerea lui5 mare lucru5 ci erau doar pierdere de
timp5 desi el a:ea mult de lucru pe te!en. ?ra totusi imposiil sa refuze5 spunea el5 pentru ca
e;ista riscul ca seful sa nuDl mai placa5 refuzul fiind rau perceput. )r5 el tocmai aflase5 cu 3
zile inaintea seminarului ca o noua masa :a a:ea loc luna :iitoare5 perioada in care5 de oicei
el era in magazinele de pro:incie pe care le a:ea in gri>a. $ aflat :estea luni seara5 iar marti
dimineata sDa trezit cu acest torticolis care inca il loca si >oi in timpul seminarului. ?l a hotarat
atunci sa se gandeaasca la modalitatea de aDsi e;prima dezacordul superiorului sau5 sau sa
traiasca in mod indiferent aceste me"e cpia"e.
*ontracturile5 crampele5 distoniile5 tensiunile musculare sau torticolisul ne :oresc5 ca si
rupturile5 de o piedica in miscare5 :oluntara sau nu. +untem in aceeasi dinamica a mesa>elor
ca si pentru rupturi sau claca>e5 doar ca piedica nu este totala5 riscul de agra:a nefiind imediat
3a priori4. $:ertismenul sau mesa>ele nu sunt mai putin clare si cer o reflectie asupra moti:elor
acestei impiedicari si asupra faptului de a sti daca se datoreaza e;teriorului 3celorlalti4 sau
interiorului 3sine4. ?le :oresc de cat ne afecteaza crisparea in raport cu o situatie care nu ne
place5 ne face rau. $tunci cand atinge muscultura :oluntara5 e :ora mai degraa de piedici
datorate e;teriorului si cand e :ora de musculatura in:oluntara5 datorata interiorului.
"ineinteles5 localizarea tensiunii :a desa:arsi sensul mesa>ului.
INTINDERILE7 ENTORSA 7 LU8ATIE
) entorsa sau o #&.at' este un traumaism legat de o articulatie a carei distorsiune rutala
a pro:ocat o intindere5 o ruptura a ligamentelor care le sustin. $cest traumatism poate merge
pana la ruperea ligamentelor studiate anterior.
+untem in fata unui traumatism5 adica a unei faze acti:e. 8aestrul 7nterior propune
intelegerea si schimarea lui. ?ntorsele pri:esc articulatiile adica potentialul de miscare si de
schimare a directiei. )r5 ce produc entorsele sau intinderileH ?le fac articulatia atinsa
dureroasa5 imposiil chiar de miscat. 0rin urmare5 ele ne :oresc de dificultatea noastra si de
durerea noastra in momentul miscarii5 schimarii de directie5 de atitudine sau de pozitie intrD
un domeniu al :ietii.
$rticulatia atinsa ne :a permite sa adancim sensul acestui loca> precizand domeniul
:izat. ?ste sufucient sa se citeasca e;emplele citate in prima parte a cartii5 in capitolul care
trateaza articulatiile 3genunchi5 glezna5 incheiatura mainii4 pentru a ilustra acestea si pentru a
se :edea pana la ce punct locul din corp atins precizeaza sensul acestei rani.
8a gandesc aici la un caz personal foarte semnificati: pentru ceea ce am e;pus anterior.
$cum cati:a ani5 am fost practicant infocat de ai=ido cu profesorul meu din acea perioada. *u
cati:a prieteni am contituit la 0aris5 un minunat do>o5 pentru care am depus orice efort
omeneste posiil. *ati:a siDau pus chiar in pericol familia si structura sociala5 pentru ca
aceasta constructie a fost pe primul plan5 facanduDne indi"pni(ili pentru multe alte lucruri.
0utin dupa realizarea acestui plan5 de care eram foarte mandrii5 relatia cu structura care
reprezenta asociatia sDa degradat. 2ar in sinea mea5 nu puteam accepta mesa>ele care imi
:eneau in permanenta si imi aratau ca drumul meu alaturi de ei se terminase. 7mi era foarte
dificil sa accept aceasta idee5 dupa tot ce am in:estit in ea5 in ciuda sentimentului de tradare
care se asocia cu tot restul. /enunchiul meu drept a cedat si mDa oligat sa opresc tot5

cursurile pe care le dadeam dar si cele pe care le primeam. $m suferit o dula entorsa in
timpul unei incalziri de ai=ido5 cu toate ca acest genunchi ma durea de mai multe saptamani.
Cu puteam au.i ca relatia mea cu asociatia si dinamica ei familiala se sfarsise. $ceasta
tensiune adaugata la cele produse in sanul familiei in timpul constructiei do>oDului mDau dus la
aceasta entorsa5 a:and in acest timp5 o deplasare a soldului drept 3trairea tradarii4. $m fost
oligat astfel sa parasesc aceasta asociatie5 aceasta reprezentare materna. 2upa o punere in
tema dificila5 am sfarsit prin a intelege mesa>ul. 7n ciuda gra:itatii medicale5 am putut sa reiau
rapid practicile mele. /enunchiul drept sDa refacut complet si miDa permis din nou sa practic
ai=ido5 chiar daca programul meu actual nuDmi da mereu posiilitatea.
EPICONDILITA 7 TENNIS ELBO9
?picondilita este o inflamare a tendoanelor cotului. $ceasta inflamare dureroasa5 ine
cunoscuta de tenismeni 3tennis elo@45 fac anumite miscari ale ratului dificile.
0rintre ele5 intinderea ratului sau ridicarea palmei sunt foarte dezagreaile si pro:oaca o
suferinta uneori acuta.
$:em toate ingredientele sensului sau. +tarea inflamatorie semnaleaza o furie retinuta sau
o emotie refulata. /estul de:enit dificil poate fi cel de intindere a ratului si a mainii sau de a
le ridica. $rticulatia dureroasa este cea a cotului5 adica cea a acceptarii. +untem la ni:elul
ratului5 de la raport la acceptare. ?picondilita ne :oreste5 prin urmare5 de dificultatea
noastra de a accepta o actiune5 o modalitate de a actiona 3din partea noastra sau din partea
unei persoane din e;terior4. Retinerea emotionala asociata cu neacceptarea sta la aza
inflamatiei5 agra:ata de dificultatea noastra de a intinde mana 3a ierta5 accepta5 a face pace4
si de a apuca din inaltimi 3a ridica mana4.
? important sa adaugam ca epicondilita se trateaza eficient5 nu actionand asupra articulatiei
cotului ci la ni:el cer:ical 3coloana si ple;ul cer:ical45 unde se situeaza ade:arata origine
mecanica a prolemei. +e :ede in acel punct ca a:em dificultati in a inghiti5 a ingera sau a
e;prima. $ceasta localizare ascunsa la ni:el cer:ical5 intareste ideea ca aceasta tensiune
:ine din interior. ?ste semnatura unei incapacitati inconstiente5 reale sau imaginare5 gerarii
unei situatii legate de un comportament sau de o modalitatea de a actiona5 :enind in principal
din interiorul nostru si care nu ne satisface. 2oar caracterul inconstient al acestora ne face sa
nu intelegem ca insistam5 ca fortam5 ca ne incapatanam in modul de a actiona.

5IPERLABITATEA LI7AMENTARA
Aiperla;itatea ligamentara este5 asa cum indica si numele5 o la;itate 3lipsa de
rezistenta4 e;cesi:a a ligamentelor. $cestea au functia de a tine articulatiile la locul or5
supletea lor e;cesi:a nu permite o mentinere ferma a acestora si poate pro:oca entorse sau
lu;atii repetate. $ceasta hiperla;itate poate fi generala sau localizata a o articulatie anumita5
urmata de entorse repetate care au slait e;cesi: aceste ligamente.
Tinuta miscarii este fragila. $ceasta e lipsita de rigoare si precizie. +untem in prezenta
unei persoane a carei stailitate5 tinuta generala este fragila. $ceasta fragilitate poate fi
ilustrata cu un ade:ar uimitor atunci cand strangem mana unei persoane care manifesta
aceasta hiperla;itate. $:em impresia ca daca ii strangem mai mult mana si iDo scuturam5
aceasta se :a spulera ca un castel e nisp. ? interesant ca in homeopatie5 hiperla;itatea se
trateaza cu supliment de calca!ea flu!ica "i "ilicea5 adica aporturi minerale care sunt utile si
in structura osoasa5 facand parte din cele 12 saruri iochimice de aza5 puse in e:identa de
+chussler.
+untem in prezenta unei fragilitati structurale a persoanei. $desea persoanele care au
hiperla;itate ligamentare sunt persoane de tip fluoric5 adica micute pentru a nu spune
slaanoage. 7ndi:idul are fara indoiala ne:oie sa se implineasca din toate punctele de :edere.

Raportul sau cu :iata treuie sa fie sustinut si sa aia tinuta. Cu treuie saDi mai fie frica sa se
implice5 sa fie mai prezent in acti:itati5 si incisi:. $r fi ine ca in raport cu miscarea 3la propriu
si la figurat4 sa fie mai agresi: in sensul un al cu:antului5 mai patrunzator5 mai mult Jang5
atat in plan fizic cat si in cel al parerilor.
TENDINITA
Tendinita este o inflamatie a unui tendon. Tendonul este partea finala si intarita
3consolidata4 a unui muschi5 e;tremitatea sa5 in locul in care acest muschi se ataseaza de os.
? :ora de punctul de ancorare al muschiului5 care permite tractiunea structurii osoase5
facilitand astfel miscarea.
Inflamatia sau tendinita semnifica prezenta focului5 emotiilor retinute5 a furiei. $ceasta
prezenta emotionala puternica face ca actiunea si miscarea unei parti a corpului sa fie
dureroasa. 'ocalizarea precizeaza ine inteles tipul tensiunii cat si sensul sau. $m dureri
cand a:ansez5 treuie sa cedez5 nu mai pot sa tin sau sa strang in mana5 nu mai pot forta H 7n
orice caz5 e clar ca miscarea imi face rau. <ara indoiala treuie sa fac o pauza sau treuie sa
actionez sau sa ma port usor5 fiind mai atent. $rticulatia in cauza imi :a spune mai clar in ce
domeniu treuie sa ma moderez sau saDmi schim modul de actiune5 de a ma misca5 de a ma
purta.
7. A9ECTIUNILE SISTEMULUI NER6OS
+istemul ner:os poate fi considerat ca tertiarul corpului nostru. ?ste centrul de comanda si de
gestionare al informatiilor. ?l centralizeaza5 stocheaza5 restituie si face sa circule darurile
innascute sau doandite de indi:id5 permitanduDi acestuia sa e;iste sa e:olueze in mediul
incon>urator.
?ste clar pentru fiecare din noi ca rolul sistemului ner:os este esential si ca participa la cea
mai mica acti:itate a organismului nostru. +e imparte in doua susisteme care sun sistemul
ner:os central sau motor si sistemul ner:os autonom5 numit si sistemul neuro:egetati:. 'a
ni:el organic5 el e compus din creier5 madu:a spinarii si din ner:i 3periferici5 simpatici si
parasimpatici4.
SISTEMUL NER6OS CENTRAL
+istemul ner:os central este cel care gestioneaza gandirea5 miscarile constiente si
toate senzatiile. ? compus din encefal5 madu:a spinarii si ne:ii periferici. )rice gand
constient5 orice decizie5 orice actiune :oluntara trece prin sistemul ner:os central.
2ezechilirele sistemului ner:os central sunt pirn urmare5 in mod gloal5 semnul
dificultatilor noastre de a gestiona constient5 :oluntar si intelectual :iata noastra si emotiile pe
care le traim. 2uritatea5 e;cesul in munca5 tendinta de a trai si de a rezol:a lucrurile rational si
nu prin sentimente se :or manifesta prin dezechilire5 oli sau tensiuni ale sistemului ner:os
central.
$cestea pot atinge oricare din partile componente ale sistemului ner:os central. 0entru
fiecare din ele5 :a propun sa studiati Spune-mi ce te da!e "i-ti &i "pune de ce5 in care
detaliez functiile proprii cat si e;emple cu decupa6ele cererale cunoscute.
0rolemele cererale sunt semnul dificultatilor noastre de a gestiona5 prin gandire5
situatiile :ieti noastre. *onstiinta cn"tienta domina si :rea sa regleze totul sau sa inteleaga
totul dar nu reuseste. Raportul nostru cu :iata este construit pe ratiune5 pe logica rationala si

rationament. Tensiunile sau patologiile cererale e;prima aceasta :ointa de a regla totul prin
gandire pura si fara emotii.
Cu :rem sentimente sau nu acceptam starile sufletesti legate de e:entuale emotii care pot
aparea5 fie pentru ca ne e teama fie pentru ca nu ne satisfac si ne par inutile. *onteaza doar
eficacitatea directa si aparenta5 uneori inteleasa si materializata de latura rationala5
gestionara sau financia!a a :ietii5 uitand ca este5 de fapt5 fara rationament.
Rationarea oricarui lucru in termeni de rationalitate inara5 de rentailitate5 atat de
caracteristica unui numar mare de ameni de "tiinta sau mana,e!i actuali5 se traduce prin
proleme cererale. 0lecand de la simplele migrene5 trecand de :erti>5 proleme de
concentrare si de memorie5 apoi proleme circulatorii ale creierului si terminand uneori prin
tumori sau dis>uncta>e totale datorate surmena>ului. $cestea se numesc )!r& o!t in $merica
de Cord5 sau Earoc'i in Qaponia unde face ra:agii omorand mii de persoane si a inceput sa
apara si la noi. Termenul de )!r& o!t inseamna a caroniza si este interesant atunci cand il
apropiem de faptul ca ne aflam in 0rincipiul <ocului.
$ceste manifestari ale dezechilirului in raport cu :iata apare in cea mai mare parte a
timpului la orasenii care au acti:itati profesionale de irou sau intelectuale. +unt mult mai rare
la cei care au o acti:itate manuala sau fizica care ii oliga sa ramana cnectati la :iata reala5
0rincipiul 0amant.
2ezechilirele cererale ne :oresc de dificultatea noastra de a lasa loc placerii si
ucuriilor simple in :iata noastra. /asim aici una din relatiile intime care e;ista intre creier si
inima careDl gestioneaza la ni:el energetic. 0redominarea ratiunii implica ne:oia de a a&ea
d!eptate si de a fugi de greseala care este traita ca un semn de slaiciune.
Refuzam astfel componenta umana a greselii5 necesitatea ei cat si dimensiunea sa
e;perimentala si e:oluti:a5 pentru a nu mai aminti ca notiunea de greseala implica si notiunea
de :ino:atie. $cest loca> al ideilor e insotit de o mare dificultate de a schima ideile si modul
de a gandi si se poate traduce prin tensiuni cererale5 migrene sau dureri de cap.
7n schim5 daca durerea se manifesta la ni:elul madu:ei spinarii5 ea ne arata
dificultatea noastra de a pune ideile si gandurile noastre in practica. ?;prima dificultatea
noastra de a actiona si chiar de a reactiona5 adica de a reactiona fara a gandi in raport cu
conte;tul dat. ?a ne :oreste de refuzul nostru de a lasa :iata si ucuria de a trai sa se
e;prime in faptele noastre si in reactiile noastre. Pa!ali.ia$ mielita$ menin,ita ce!e(!-"pinala
ne impiedica sa actionam5 sa facem si prim urmare sa ne inselam5 sa facem greseli.
2urerile ner:ilor e;prima dificultatea noastra de a face ca gandurile5 dorintele sau
poftele noastre sa de:ina realitate. 2ar aici ne aflam la ni:elul mecanic si nu structural. ?ste
t!anmite!ea cea care cedeaza si comenzile nu mai functioneaza. 2orinta de a trece la actiune
e;ista dar masina raspunde gresit. 2ificultatea nu mai :ine din interior5 din Jin5 din structura5
din frica de lipsa de capacitate sau din interzicerea inconstienta cum e cazul pentru tensiunile
care ating madu:a spinarii. *e nu :reau sau ce miDe frica sa facH *e ma paralizeazaH +unt
atatea intreari e;primate prin suferintele sau loca>ele sistemului ner:os. <urnicaturile sunt
adesea semnul antemergator ale acestor tensiuni :iitoare5 daca nu schimam nimic+
Mielitele$ "c!el.ele in pla,i sunt formele cele mai profunde ale acestei inhiitii a actiunii5 in
afara de pa!ali.ii 3:edeti mai departe in capitolele referitoare la acestea4.
'ocalizarea ner:ului atins ne informeaza precis despre moti:ul incapacitatii cautate. ?
sufient sa ne raportam la partea corpului in cauza pentru a putea face legatura intre cele
doua. +ciatica5 cruralgiile5 ne:ralgiile cer:icoDranhiale :or a:ea un sens mai clar pentru noi.
SISTEMUL NER6OS AUTONOM
+istemul ner:os autonom sau sistemul neuro:egetati: are un rol important in orice
acti:itate inconstienta a indi:idului. <unctiile organice 3circulatia sangelui5 digestia5 respiratia4
dar si psihologice5 emotionale si de aparare 3piele de gaina5 :arsaturi5 roseata fetei5 instinctul
de aparare sau de agresi:itate4 depind de el. +istemul ner:os central este in relatie cu

muschii striati in timp ce sistemul ner:os autonom este in relatie cu muschii netezi. $cesta
cuprinde sistemul parasimpatic si sistemul simpatic. +istemul simpatic inter:ine in tot ceea ce
tine de acti:itatea de rutina a organismului uman5 cum ar fi functiile organice5 in timp ce
sistemul simpatic inter:ine in actiunile de e;citare5 de aparare si de urgenta (agresi:itatea si
fuga. <unctionarea sistemului neuro:egetati: interactioneaza cu hormonul stresului5 cortizolul
produs de hipotalamus.
2ezechilirele sistemului neuro:egetati: e;prima dificultatea noastra de a uni
constientul cu inconstientul. ?le ne spun ca inconstientul are dificultati in a gestiona solicitarile
:enite din lumea e;terioara si mai mult chiar emotiile. $re loc atunci un fenomen de saturatie
a sistemului ner:os central5 constient ca nu mai poate sa conduca acti:itatea noastra psihica5
pentru ca sistemul neuro:egetati: preia comanda. Ce (li,a sa facem sau sa nu putem face
un anumit numar de gesturi5 acte sau ne impiedica sa a:em accesul la anumite ni:ele ale
constiintei sau memoriei.
Toate manifestarile faimoasei spasmofilii ( tremurat5 ticuri asaDzis ner:oase5 ameteli5
migrene5 crampe5 crize de tetanie sunt e;presia acestei dificultati interioare de a stapani si de
a raspunde corect solicitarilor :enite din lumea e;terioara.
+a ne amintim ca sistemul ner:os neuro:egetati: este cel pe care 8aestrul 7nterior se
spri>ina pentru a ne trimite mesa>e 3cat si prin sistemul endocrin care ii e asociat4. 2in acest
moti: "i"temul ne!&" nu e"te fi.ic nicidata (lna&.
MALADIA ALA5EIMER
8aladia $lzheimer este o degenerare progresi:a si generala a creierului. 0rin studiile
stiintifice actuale sDa demonstrat ca frec:enta sa creste odata cu :arsta. 2ar sa ne amintim ca
stiinta spunea acelasi lucru cu pri:ire la cancer5 acum :reo 30 de ani. $ceasta degenerare se
traduce printrDo slaire5 mai mult chiar o disparitie a facultatilor mintale ale persoanei. 7n orice
caz5 cunostintele pe care le a:em5 ne permit sa stim ca ea atinge facultatile constiente ale
indi:idului. 7n ceea ce pri:este facultatile inconstiente5 nu se stie nimic. +tudiile lui Qung
despre arhetipuri par sa demonstreze ca in afara de constiinta de :eghe5 inconstient5 umra
e;ista prin ea insasi. ?a simte si intelege. ?a se imogateste cu gandurile careDi sunt
e;terioare. ?a integreaza datele incon>uratoare. 2ezordinea care apare in manifestarile
constiente nu poate fi o dezordine de structura ci5 fara indoiala5 o dezordine de e;presie a
olii sau o necunoastere a codului pentru cei care sunt in relatie cu oala.
$ceasta teriila oala are5 dupa mine5 doua fete distincte.
0rima are legatura cu persoana atinsa si a doua cu cei apropiati ei. 7n ceea ce pri:este
persoana5 sensul asociat acestei patologii este foarte gloal cel de moarte constienta. Treptat
isi pierde constiinta. 0erceperea constienta a realitatii are loc in perioade scurte de timp fiind
degradata5 trunchiata. Regasim efectul comun multor patologii mentale5 in care unul din
scopuri este ruperea de real. Totusi5 spre deoseire de marea ma>oritate a olilor de acest tip5
care determina delirul sau :iolenta5 oala $lzheimer este mereu calma5 iar momentele mai
mult sau mai putin rare de re:enire a constiintei sunt insotite doar de amintiri frumoase.
0ersoana atinsa de $lzheimer este fara indoiala cine:a care nu a mai putu gera
e;teriorul. ?a a tait legatura cu lumea asa cum un depresi: cauta sa o faca luand
medicamente chimice destinate sa e:ite sa perceapa lumea1 :iata care i se pare prea dificila.
$cumularea dificultatilor5 presiunea psihologica e;cesi:a a antura>ului5 impre>urarile prea
directi:e sau dictatoriale5 epuizare dupa o :iata acti:a deDa lungul careia persoana a
gestionat5 a condus5 a decis totul....iata cate:a cauze potentiale pentru a cauta o protectie
sau chiar o fuga intrDo patologie ca oala lui $lzheimer. <aptul ca oala e insotita de pierderea
constiintei arata ca aceasta cautare a solutiei e definiti:a pentru ca astfel ceilalti nu mai au
nici o putere asupra olna:ului. $portul medicamentelor nu este in ziua de azi real decat
pentru apropiati5 permitanduDle sa gereze mai ine ceea ce oala presupune si inseamna
pentru ei.

$stfel a>ungem la cea deDa doua fata a olii. *a numeroase oli5 ea :oreste5 fara
indoiala si celor careDl incon>oara pe olna:.
*e suferinta puternica sa :ezi astfel pe zi ce trece5 un apropiat a carui constiinta se
degradeaza pana aDsi pierde chiar sensul de sine. 'ectia e dura. ?a ne in:ata cu siguranta
neatasarea5 ne incita sa reflectam la zadarnicia :ointei si a cautarii asolute de a stapanii
lumea materiala si manifestata. +uferinta este aceeasi ca si in cazul unui handicap5 cu
incarcatura suplimentara de aDl fi cunoscut si pe cel sanatos. *e lectie dura de dragoste
neconditionata5 de detasare si de acceptare L "olna:ul o simte H Ce oser:a el dincolo de
constientul sau simte suferinta noastra5 disperarea sau ranchiuna fata de el H +a fim clari atat
fata de noi cat si de el ca nu stim acest lucru. Cumeroase sunt persoanele care siDau re:enit
din coma5 de e;emplu5 care au putut sa spuna ceea ce oamenii care iDau incon>urat au spus
sau au simtit in >urul lor.
AMNEAIA: TULBURARILE DE CONCENTRARE : TULBURARILE MEMORIEI
Tul(u!a!ile mem!iei "i amne.iile sunt pierderi ale memoriei mai mult sau mai putin
importante care inter:in in situatii precise. Tul(u!a!ile cncent!a!ii functioneaza dupa un
proces echi:alent cu cel al pierderii memoriei.
*lasicele tulurari ale memoriei sunt dificultati care inter:in in procesul de e:ocare a
amintirilor. <ie ca sunt importante sau nu5 persoana se confrunta cu un fel de al(5 de asenta
care face ca sa nu poata saDsi aminteasca ce:a foarte recent sau din contra ce:a foarte
indepartat. Tulurarile frec:ente de concentrare se produc in acest caz siDl impiedica sa se
fi0e.e asupra ideilor.
7n cazul amneziei5 partiale sau totale5 aceste pete ale5 aceste asente apar dupa un
traumatism important care ar putea fi de natura fizica sau morala.
+untem in prezenta unei cautari a protectiei din partea 7nconstientului nostru. 2e fapt5
aceste tulurari ale memoriei apar5 in general5 atunci cand tra:ersam perioade grele5
incarcate. +untem contrariati5 surmenati de gri>i sau nelinisti5 tra:ersam o faza depresi:a5
perioade dificile in care spiritul si constientul sunt solicitate la ma;im si din toate partile.
$ceasta multime de lucruri de gestionat5 aceste solicitari nesfarsite si multiple5 fac ca
gestiunea lumii e;terioare sa fie dificila5 mai mult chiar periculoasa pentru constientul nostru.
Bizitiul este prea solicitat din toate partile5 intersectiile aparute in drum sunt prea complicate si
fara indicatii si directii ma>ore. Toate drumurile sunt importante si nu mai stie pe care saDl
aleaga. Risca sa faca un accident. *onstientul risca sa e0plde.e. $tunci5 8aestrul 7nterior
eli(e!ea.a5 taie5 diminueaza numarul elementelor la care constientul ar putea a:ea acces in
acelasi timp5 cam tot asa cum se intampla in procesul numit autmat pe careDl intalnim la
epileptici. 0rote>eaza astfel constientul5 e:itand supraincarcarea5 saturarea care lDar fi facut sa
e0plde.e ca un sistem informatic. ?lementele accesiile nu mai sunt decat elemente de
aza5 de moment astfel incat sa nu mai hraneasca agitatia interioara. Mena6ul continua in
adancime5 la ni:elul inconstientului.
$cesta ne permite sa intelegem de ce5 din toate :remurile5 cel mai un remediu este
odihna5 destinderea5 rela;area. +i ca prin minune atunci re:ine memoria. 2e altfel5 se pare ca
si in medicina moderna5 remediul su:eran al amneziei si al altor tulurari ale memoriei mai
mult sau mai putin gra:e5 este linistirea5 odihna si o anumita izolare fata de agitatia lumii.
*onstientul poate astfel incetul cu incetul sa rein:ete sa gereze informatiile sau sa le accepte
in cazul unui traumatism moral.
7n cazul amneziei partiale5 aceasta poate a:ea legatura cu o perioada e;acta din :iata
persoanei. $propiata sau indepartata5 aceasta perioada este5 in general5 un moment dureros
sau un traumatism pe care persoana lDa suferit si pe careDl ascunde inconstient pentru a se
prote>a de suferinta asociata amintirii. 0erioada a copilariei5 doliu5 :iolenta suferita sau traita5
sunt "te!"e din memorie dar uneori continua sa actioneze in suteran. 6neori este necesara
eliminarea acestor amintiri emotionale5 utilizand tehnici corespunzatoare.

2ar cea mai mare parte dintre noi se confrunta cu tulurari usoare ale memoriei care
sunt semnul clar al unei saturari a constientului. <ara indoiala suntem preocupati5 contrariati5
surmenati5 supraincarcati de idei5 de indoieli de temeri. 8aestrul 7nterior ne trimite un mesa>
foarte clar ceranduDne saDl elieram5 sa scadem putin presiunea5 sa mergem la esential. 2aca
nu5 se :a ocupa el de aceasta situatie. Coi :om a:ea mai greu acces la memoria noastra si in
acelasi timp :om a:ea dificultati de concentrare. 2e fapt tulurarile de concentrare sunt
intotdeauna asociate cu cele de memorie5 scopul lor fiind acela de a e:ita sa ne fi;am prea
mult asupra ideilor.
EPILEPSIA
?pilepsia atunci cand nu are o origine organica directa 3tumoare45 este o forma gra:a
de elierare a constientului si de preluare a situatiei de catre sistemul ner:os autonom.
8omentele sale numite p!ce"e autmatice reprezinta aceasta deconectare a sistemului
ner:os central in profitul sistemului autonom. ?ste interesant sa constatam ca epilepsia este
p!du"a5 mecanic :orind5 de descarcari electrice intense in anumite grupe de neuroni
localizati pe anumite regiuni ale creierului si mai e;act ale corte;ului cereral.
Ce aflam in dimensiunea cea mai inalta a indi:idului. ?motionalul profund5 ne:oia de
crestere5 de sutil5 de finete sunt cu siguranta foarte importante pentru indi:id. $ceste ne:oi5
desi foarte puternice5 sunt inconstiente. 'a ni:el constient5 indi:idul se comporta si duce un
stil de :iata total diferit de cel al asteptarilor sale profunde 3reale5 idealizate5 fantasmagorice
sau nu4. 2iferenta este atunci prea mare si 8aestrul 7nterior recurge la separarea lor5 la
electrosocuri5 :iolente5 intense5 asa cum sunt descarcarile electrice aflate la aza
fenomenului mecanic al epilepsiei.
*eea ce este si mai interesant de constatat este ca epilepsia este agra:ata de alcool si
calmata de calmantele chimice care taie relatia cu inconstientul. $ctiunea alcolului5 pe
moment5 este opusa medicamentelor. ?a eliereaza cenzura pusa in aplicare de un constient
educat. *ealalta actiune a alcoolului este de a distruge increderea. $ceasta actiune isi are
sens5 pentru ca stim ca int!e(a!ea fil.fica asociata energiei increderii este cine "unt -
?pilepticul este adesea o persoana dezamagita de sine5 de incapacitatea ei de a actiona5 de
a decide5 chiar deca nu constientizeaza acest lucru. $ceasta :eleitate este traita rau si
produce o furtuna interioara care e;plodeaza uneori in :iolenta interioara 3criza de epilepsie4
sau e;terioara 3fizic e;primata4.
5EMIPLE7IA
Aemiplegia este o paralizie partiala sau totala a unei parti a corpului. ?ste consecuti:a
cu o tulurare5 re:ersiila sau nu5 a unei regiuni a creierului care comanda functiile :oluntare
asociate partii respecti:e a corpului.
'ateralitatea cererala lezata este in general opusa fata de partea corpului care este
paralizata pentru ca suntem la ni:elul sistemului ner:os motor5 de care am :orit de>a5 si ale
carui ca(lu!i sunt incrucisate 3la ni:elul gatului4. 7n anumite cazuri5 mai ales in cel al unui
accident :ascular5 aceasta hemiplegie poate fi re:ersiila.
+untem in prezenta unui mesa> de inhiare a actiunii in raport cu partea paralizata.
$ceasta oprire a capacitatii de a actiona5 definiti:e sau de moment5 semnifica o saturatie5 o
ooseala5 o uzura. $ccidentul :ascular aflat adesea la aza mecanismului imogateste
sensul acesteia cu o informatie a :ietii care nu circula ine5 care hraneste5 iriga prost creierul
cu care am actionat sau am facut. ?ste timpul saDl oprim5 dar oare putem5 suntem capaili sa
acceptam sau sa ne asumam ideaH +untem inca utili daca nu mai "untem (uni de nimicH
)are nu am facut prea mult pana in punctul in care nu am mai fost capaili sa ne oprimH ?ste
clar ca in cadrul unei hemiplegii re:ersiile5 :a fi util5 mai ales pentru cei care incon>oara
persoana5 sa o asigure de locul ei si ca este iuita pentru ceea ce este si nu pentru ceea ce a

facut. "ine inteles ca e :alail si pentru cei a caror hemiplagie nu e re:ersiila5 adaugand
ideea ca nu a de:enit o po:ara.
RAUL DE DRUM:AMETELILE
Raul de drum si ametelile sunt semnul dificultatii noastre de a gestiona reperele
miscatoare sau asente. Raul de drum pri:este mai precis acesta dificultate in miscare a
persoanei5 sau in reperele e;terioare5 in timp ce ametelile sunt senzatii de lipsa de echiliru5
de teama de a pierde punctul de spri>in5 de siguranta5 de a pierde pamantul de su picioare
sau de a :edea reperele :izuale din >urul sau care se mi"ca5 fara chiar sa se miste persoana
in cauza.
?le e;prima ne:oia noastra de a stapani spatiul incon>urator si de a cauta puncte de reper
sau de spri>in sigure5 definite si staile. 2in acest moti: ele pri:esc persoanele nelinistite sau
aparent deta"ate. 6nul din oiectele esentiale ale echilirului in corp este urechea5 cu acest
tip de ni"ip 3otoliti4 care se afla in interiorul urechii interne a carei pozitie si miscari participa
intens la stailitatea fizica. 6rechea5 care apartine 0rincipiului $pei5 reprezinta chiar reperele
noastre fundamentale.
Teama de a nu stapani ceea ce se petrece5 de a nu stapani spatiul incon>urator se traduce
prin ameteli mai mult sau mai putin pronuntate5 care sunt directe 3ameteli in locurile inalte4
sau indirecte 3situatii specifice care pro:oaca ameteli4. ?ste cazul clasic al ametelilor resimtite
in >ocurile in padure sau in practicile sporti:e in care reperele spatiale sunt perturate.
MIELITA: NE6RITA: POLIOMELITA
$cestea sunt inflamatii5 uneori insotite de leziuni5 ale madu:ei spinarii sau ale ner:ilor.
8ielita si poliomelita ating madu:a spinarii in timp ce ne:ritele si poline:ritele ating ner:ii
periferici 3a se :edea capitolul general despre sistemul ner:os4. 7n toate cazurile5 aceste
afectiuni pri:esc sistemul ner:os motor. )are acest lucru are :reun sens H
+untem in cadrul unei tulurari a actiunii sau a miscarii. 2ureroase sau nu5 aceste inflamatii
pertura relatiile e;terioare5 capacitatea noastra de a actiona sau de a merge spre altii.
+uferinta noastra consta in raportul intre e;terior si interior. ?l ne face sa incercam sa
elieram aceasta relatie5 sa o dearasam de inhiitii5 de temeri sau de emotii negati:e ca
furiile retinute. 0entru ca focul inflamatiei poate distruge5 leza in mod ire:ersiil5 impiedicand
astfel actiunea sau realizarea ei definiti:a. *aracterul handicapant al poliomelitei face ca
aceasta inhiitie sa fie si mai grea5 dificil de dus din punct de :edere social5 profesional cat si
in relatia cu ceilalti.
PARALIAIA
0aralizia este o oala a sistemului ner:os motor5 :oluntar. ?a este produsa fie de o
leziune5 o inflamatie sau o infectie care atinge fie un ner: periferic5 ca de e;pemplu5 sciatica
paralizanta5 fie creierul sau madu:a spinarii ca de e;emplu hemiplagia sau accidentele
:erterale 3paraplegia5 tetraplegia4.
)ricare ar fi cauza mecanica care sta la aza paraliziei5 sensul care treuie retinut este ine
inteles cel al inhiarii actiunii si al miscarii. 0ersoana opreste in mod definiti: sau pro:izoriu
capacitatea de a actiona sau de a se misca in mod :oluntar. ?ste ni:elul constient si :oit al
actiunilor sau relatiilor care este prin urmare afectat5 prin inhiarea ca(la6ului fizic.
2incolo de suferinta morala pe care o genereaza aceasta pierdere a capacitatii5 este fara
indoiala necesar pentru persoana afectata5 sa se intree ce :rea sa opreasca in :iata sa. $

facut prea mult in acest sensH *eea ce face sau rolul pe careDl >oaca5 real sau imaginar5 iDa
fost impus de e;terior sau de antura>H
?ste necesar5 pentru a putea adanci sensul gloal5 sa citim partea corpului afectata. ?ste
clar ca daca este piciorul paralizat 3miscare5 relatii si puterea relatiilor4 sensul pe careDl ia :a fi
diferit de cel al unui rat5 de e;emplu 3actiune5 stapanire5 puterea actiunii4. *a e;emplu ne
putem intoarce la capitolul despre sciatica 3paralizanta4.
2ar mi se pare ca in anumite cazuri5 ca paralizia5 sensul care treuie gasit nu pri:este doar
persoana cat si antura>ul.
2e fapt toate patologiile insotite de in:aliditate oliga luarea in gri>a partiala sau totala a
persoanei de catre apropiati sau de o persoana specializata. $ceasta luare in gri>a nu
semnaleaza oare o ne:oie de a nu mai face lucruri singur5 din cauza ooselii5 uzurii5 pierderii
chefului sau constatarea esecului in propriul mod de a actiona H )ser:am multe elemente
apropiate5 chiar similare celor propuse pentru hemiplegie.
<ara indoiala cau.a mecanica a paraliziei ne poate a>uta saDi imogatim sensul. 2aca
e :ora de un accident cereral5 !dinat!ul cent!al este atins si ne :oreste de modul
general de a intelege :iata. 2aca e :ora de o afectiune a coloanei cer:icale 3:edeti ceafa45
suntem in prezenta unui sentiment profund de incapacitate sau de interdictie inconstienta
pusa de persoana in cauza. Bedem inca o data cum locul atins ne descifreaza sensul e;act al
tensiunii sau al patologiei insesi.
MALADIA PARCINSON
8aladia 0ar=inson este o atingere neurologica cererala. ?a atinge cati:a neuroni si
pertura gesturile si miscarile persoanei olna:e si prezinta o acuitate mai mare cu e;ceptia
cazurilor de inacti:itate. Tremuraturi5 tulurari ale tonusului5 dificultati in scriere sunt cate:a
din manifestarile acestei patologii.
?ste interesant sa ne oprim asupra celulelor ner:oase in cauza atinse de aceasta maladie.
? :ora de neuronii numiti dpamine!,ici5 adica cei acare actioneaza5 functioneaza datorita
unei sustante care se numeste dopamina. $ceasta dopamina este ceea ce noi numim un
neu!t!an"mitat!.
?ste si ceea ce numim un precursor a doi hormoni distincti care sunt adrenalina si
noradrenalina. 'a ce ser:esc acesti hormoni H $drenalina accelereaza ritmul carUiac5 creste
presiunea arteriala5 dilata ronhiile si pupilele si creste :aloarea zaharului din sange.
Coradrenalina are rolul de repartitie in corp si de gestionare a efectelor adrenalinei. ?fectele
adrenalinei sunt ine cunoscute in procesul de fuga5 de e;emplu5 sau de agresi:itate. 6nul
din efectele mai putin cunoscute este acela de a ridica parul5 fenomen mai ine identificat la
animale decat la oameni. ? interesant sa ne amintim ca parul care se ridica inseamna furie.
$fectarea celulelor dopaminergice care se afla la aza maladiei 0ar=inson ne spune foarte
clar ca suntem in prezenta unei inhiitii a procesului de reacti:itate sau de e;presie a furiei
indi:idului. 2ificulatea la demara> a olna:ilor ilustreaza ine acest lucru. $l doilea efect al
acestei afectiuni este ineinteles neindemanarea datorata tremuratului si dificulatii in actiune.
8aladia 0ar=inson afecteaza in principal aratii.
$:and in :edere toate acestea5 sensul pe careDl putem da este urmatorul ( e :ora fara
indoiala de o persoana careia5 toata :iata i sDa spus ce treuia sa faca5 cum si cand. $u facut
acest lucru fara sa se re:olte niciodata 3adrenalina45 retinanduDsi furia5 inausinduDsi
sentimentele de re:olta. +unt adesea arati care au trait adesea aceasta stare in cuplul lor.
Cu e ce:a sistematic5 dar adesea femeia cuplului 3mama5 sotie5 sora4 este o femeie
puternica5 dominanta sau sufocanta. +e poate ca aceasta constrangere sa :ina din lumea
ser:iciului sau a unei structuri de constrangere5 dar mai rar. Responsailitatea este impartita
intre femeia pute!nica si aratul care accepta sa se supuna. 0retul platit poate parea greu
dar e mereu semnul unei mari suferinte.

+i aici e interesant sa oser:am ca patologia aleasa5 intoarce constrangerea contra
celui sau celei care lDa facut sa o sufere. <emeia puternica :a treui sa indure la randul ei
araul sla. ?a nuDi mai poate spune sa faca5 ea :a fi oligata sa faca singura totul si pentru
el. Bom :edea cum in:ersul acestei situatii se e;prima in scleroza in placi.
SCLEROAA IN PLACI
+cleroza in placi este o distrugere5 in placi5 a mielinei care este partea protectoare a
sistemului ner:os central sau motor. Rolul sau este de a accelera influ;ul ner:os. 2istrugerea
sa face dificila conducerea mesa>ului ner:os motor5 partiala sau totala. ?a actioneaza si
asupra capacitatii senzoriale5 ceea ce face ca persoana sa fie ne:oita sa faca mai putin dar si
sa "imta mai putin. $cest ni:el al capacitatii de a simti nu este neutru pentru ca el pri:este
aspectul feminin5 sensiil al persoanei.
? interesant sa ne amintim de cauza :accinala care este foarte suspectata pentru
scleroza in placi. )are e;ista o legatura intre sistemul ner:os si sistemul imunitar H ?;ista o
legatura intre capacitatea de a simti5 adica modul de a percepe e;teriorul si capacitatea
noastra de a ne prote>a si apara H
$cest discurs considerat ca de origine sectara in <ranta5 pare a fi la aza unor lucrari
e;traordinare efectuate de neuroDioDimunologii din 6+$.
+untem intrDun proces in:ers fata de maladia 0ar=inson5 chiar daca e;ista un element
comun care e incapacitatea de a gesticula. 7n scleroza nu e;ista tremuraturi5 adica miscari
necontrolate si >enante care se amelioreaza prin gesturi. 7n Pa!5in"n nu e;ista afectarea
senzorialului si persoana continua sa simta ceea ce atinge. +cleroza are un efect de
neputinta pa"i&a. 8uschii nu mai raspund din cauza lipsei conducti:itatii flu;ului ner:os.
O!dinele nu mai a>ung si in acelasi timp persoana nu mai simte 3si in mod special durerea. 4.
Ce aflam in prezenta unui tip de inhiitie al potentialui de actiune si simtire. 0ersoana
este :ictima5 ea sufera si nu poate actiona sau misca. ?a nu mai resimte acest e;terior care a
facutDo sa sufere. ?a cauta o protectie fata de aceasta lume e;terioara in fata careia se simte
dezarmat si care lDa facut sa sufere. Ruperea fata de aceasta lume e;terioara5 oricare ar fi
sensul relatiei 3din e;terior spre interior K simtire sau din interior spre e;terior K actiune45 ii da
impresia inconstienta de protectie 3iata si sistemul imunitar4. ? foarte interesant sa ne amintim
aici intrearea psihologica asociata energiei 7ncrederii ( cine sunt H )r5 constiinta de sine este
esentiala in procesul imunitar. ?ste si mai tulurator sa stii ca :accinul suspectat in scleroza
in placi este cel al hepatitei ".
2in nefericire5 ca si in cazul maladiei 0ar=inson5 prin starea de &ictima5 strategia se
intoarce impotri:a persoanei. $ceasta patologie afecteaza mai mult femeile in timp ce
0a!5in"n afecteaza aratii.
?ste interesant sa oser:am ca aceasta maladie e:olueaza in mai multe faze5 cu crize care
sunt punctate de pla>e de remisiune pe parcursul carora conducti:itatea re:ine. $r putea fi o
in:atatura foarte utila pentru persoana sa noteze pe un calendar fazele de agra:are si de
remisiune. 0unanduDle in corespondenta cu trairile momentului5 persoana in cauza :a putea
sa inteleaga mai ine si sa gereze oala sa5 mai mult chiar sa prelungeasca fazele de
remisiune.
7mi amintesc de cazul <lorentei5 aceasta tanara femeie care a fost lo:ita de scleroza in
placi. $ceasta tanara femeie a inteles pe parcursul sedintelor ceea ce se afla la aza raului
sau. ?a a recunoscut ca in urma cu cati:a ani5 cand era insarcinata5 a descoperit infidelitatea
sotului sau. Rana a fost :iolenta si sentimentul de tradare imens. +uferinta resimtita atunci a
fost teriila5 cu atat mai mult cu cat nu a putut sa o imparta cu nimeni si mai mult chiar se
simtea in imposiilitatea de a actiona in :reun mod din cauza copilului pe careDl astepta si a
constrangerilor socioDfamiliale pe care le credea de nedepasit.

0rimele semne ale screlozei au aparut la putin timp dupa aceea si au progresat odata
cu dificultatea ei de a accepta trairea ei. $ trecut ce:a timp in care nu am re:azutDo5 sedintele
de lucru asupra iertarii au permis o usoara remisie a maladiei.
SPASME:SPASMO9ILIA:TETANIA
+untem in prezenta manifestarilor datorate sistemului ner:os autonom. ?ste moti:ul
pentru care ele se manifesta deDa lungul anumitor parti ale organismului 3organele digesti:e5
respiratorii5 circulatorii etc4 sau a functiilor reglate de acest sistem ner:os.
7n plus este moti:ul pentru care anumite studii medicale nea,a caracterul !eal al (lii5 a
"pa"mfiliei si o claseaza in categoria ,uni a psihosomaticii.
*u siguranta cei care pretind acest lucru nu au suferit de asa ce:a. ?i seamana cu cei care5
intrDo :reme nu prea indepartata5 considerau epilepsia ca o oala mintala5 tratata ca neunia
sau asocita cu isteria pe care nu o :edeau decat o maladie specific feminina.
$sa cum am :azut mai de:reme5 sistemul ner:os autonom este gestionat de
nonconstient. ?l este cel care regleaza functionarea lui si si putem surprinde astfel importanta
lumii emotionale asupra sistemului ner:os. $tunci cand sunt dificultati in gerarea acestei lumi5
mai ales a solicitarilor :enite din e;terior5 atunci cand Bizitiul nu mai stie sa conduca *aleasca
pentru ca ai sai caluti sunt inspaimantati de elementele din e;terior 3zgomote5 insecte5 lumini45
8aestrul 7nterior treuie sa opreasca *aleasca5 treuie sa produca o lo:itura de teatru
destinat sa reaseze lumea si sa opreasca cresterea in intensitate a presiunii inconstiente a
persoanei. +emnalul spasmofil soseste in aceste momente si e fara indoiala semnul dificulatii
persoanei de a gestiona e;teriorul.
Toate manifestarile faimoasei spasmofilii ca tremuraturi5 ticuri zis ner:oase5 ameteli5
migrene5 spasme5 crampe5 crize de tetanie sunt e;presia acestei dificultati interioare de a
stapani si de a raspunde corect solicitarilor lumii e;terioare.
5. A9ECTIUNILE SISTEMULUI 7ENITOFURINAR
SISTEMUL URINAR
+istemul urinar este acela care ne permite gerarea lichidelor organice si eliminarea
to;inelor din corp. ?l se compune din rinichi si :ezica urinara. +istemul urinar este acela care
filtreaza5 stocheaza si e:acueaza apele u.ate de organismul nostru5 in timp ce intestinul gros
e:acueaza materia noastra organica. 6nul elimina solide in timp ce altul elimina lichide. $cest
rol este fundamental pentru ca apa corpului este un :ector esential al memoriei profunde a
indi:idului. 0rincipiul energetic al apei este de altfel intim legat de mem!ia ance"t!ala.
+untem astfel in prezenta acti:itatii cele mai ascunse si puternice a corpului uman5 aceea a
gestiunii apel! "u(te!ane si a fertilitatii3fecunditatii4. ?ste e;trem de interesant sa reflectam la
acest aspect. )are de ce acelasi sistem organic are in noi sarcina :ietii 3fecunditatea4 si a
mortii 3to;inele4H Raspunsul nu apare in aceasta lucrare5 ci poate in urmatoarea.
2urerile sistemului urinar semnifica ca traim tensiuni ale credintelor profunde5 asupra
acelora pe aza carora neDam construit :iata si care reprezinta fundatia noasta. +emnifica
faptul ca a:em temeri si rezistente fata de e:entualele schimari ale :ietii noastre5 ca ne e
teama sa fim destailizati de oligatia schimarii. Ce :oresc de asemenea de temerile
profunde5 fundamentale ca frica de moarte5 sau de :iata5 de :reo oala gra:a sau de :iolenta.
$tunci cand tensiunile se manifesta asupra :ezicii5 adica Fang5 sunt in raport cu e;teriorul si

pozitionarea persoanei fata de acest e0te!i!. $tunci cand se manifesta asupra rinichilor5
adica Jin5 ele semnifica o dificultate mai interioara si personala.
6EAICA
7n interiorul sistemului urinar5 :ezica primeste5 stocheaza si elimina lichidele organice5
incarcate de to;ine5 care iDau fost incredintate de rinichi. $ceasta gestiune a urinei este
departe de a fi atat de anodina 3fara importanta4 cum pare pentru ca daca :ezica nu >oaca
rolul sau5 corpul se :a into;ica complet. Bezica este5 la ni:elul sistemului urinar echi:alentul
intestinului gros pentru sistemul digesti:. ?a este ultimul stadiu al procesului de gestiune si
eliminare a lichidelor organice si prin e;tensie a &ec'il! aminti!i.
CALCULII URINARI:DISURIA:LITIAAA URINARA:OLI7URIA: RETENTIA URINARA
2isuriile5 oliguriile sau retentiile urinare sunt semnul dificultatilor noastre de a e:acua
apele u.ate5 adica :echile amintiri care nu sunt satisfacatoare. *redintele :echi5 :echile
oiceiuri5 scheme de gandire5 care au putut fi utile intrDo :reme dar care au de:enit
neadaptate la situatia actuala5 sunt cate:a din aceste aminti!i care int0ica spiritul nostru5 asa
cum to;inele into;ica corpul nostru. 2oar ca uneori ne e teama sa le schimam. Tot asa
spune si e;presia populara stim ce pie!dem da! nu "tim ce &m ,a"i 3sa dai :raia din mana
pe cioara de pe gard4. +untem in >ocul ami:alent &iata#ma!te care e a;a ma>ora a
sistemului genitoDurinar.
+i acest lucru are loc pentru ca moartea e;ista5 ca potential de transformare5 din care :iata
poate tasni.
$tunci cand energiile :ezicii functioneaza corect5 aceste t0ine sunt eliminate fara
proleme. Tensiunile sau durerile :ezicii ne spun ca acest lucru nu merge prea ine.
7nseamna ca ne e teama sa aandonam sau sa ne schimam oiceiurile5 credintele5
schemele sau modul de a gendi sau actiona. 6n atasament prea puternic fata de amintiri5
satisfacatoare sau nu5 ne determina uneori sa ramanem fi;ati in :iata noastra5 sa ne
cristalizam 3ca#c&#'45 cu riscul de a suferi 3desi uneori gasim frec:ent si un anumit eneficiu5
nu e decat datorat unui confort interior mai usor de moment4. $ceste situatii se traduc prin
tensiuni ale :ezicii ca ,'%&!''# 3dificultatile de urinat4 si 1sau ca#c&#'' 3#'t'a:a45 atunci cand
persoana se cristalizeaza pe temeri sau con:ingeri.
CISTITA:ENUREAIS:IN9LAMATIA 6EAICII
C'%t't#+ (&!:'%&!'# %a& '(2#a/at''# *:'c'' semnifica ca a:em temeri in raport cu
"t!a(unii pe care nu reusim saDi depasim. *istitele sau alte inflamatii ale :ezicii ne :oresc de
acest lucru adaugand ca e;ista in interiorul nostru o furie sau o re:olta in atitudinea noastra.
"aietilor carora le e frica 3>ustificata sau nu4 de parintii si in mod deoseit de tata5 sau uneori
de reprezentarea acestuia 3unici5 profesori4 e;prima uneori aceasta teama prin (&!'' 3pipi in
pat4. <etele au mai degraa tendinta sa e;prime aceasta teama prin c'%t't repetiti:e.
COLIBACILOAA
*oliacilozele ne dau o informatie precisa. 2e fapt5 coliaciloza este o infectie urinara
pro:ocata de prezenta unei acteriii foarte intalnita in organismul nostru si care traieste in
mod normal in intestin. +untem in prezenta e;primarii unei confuzii a persoanei. 6n element
natural inofensi: si care participa la e:acuarea materiilor organice :ine si infecteaza sistemul
urinar5 adica pe cel care ser:este la eliminarea lichidelor. *oliaciloza semnifica faptul ca5
capacitatea indi:idului de a e:acua :echile credinte1 con:ingeri sau oiceiuri profunde sDa
infectat cu elemente :enind din lumea materiala si din raportarea lui la material in general.

8a gandesc aici la cazul lui $rmel care a :enit sa ma :ada pentru o coliaciloza repetiti:a.
$ luat la cunostinta de ceea ce se petrecea de fapt. Tatal sau5 medic foarte ine cunoscut intrD
o metropola din nord5 domina toata familia. $rmel5 ca toata lumea5 se temea de el si se
supunea legilor lui si e;igentelor5 mai ales la ni:elul studiilor si a :ietii particulare. $rmel era
satula5 dar in acest tip de familie5 nu e;ista re:olta. ?a totusi5 dupa o :reme5 a resimtit
puternic aceasta dorinta. $rmel stia ca nu treuie sa se re:olta5 dar nu era contienta de loc si
a:ea sa inteleaga ulterior5 era ca ade:arata teama profunda care o impiedica sa miste in front
3la 24 de ani4 era frica materiala pentru ca papa platea totul. *orpul ei ii spunea clar in ce
punct mate!ialul infecta capacitatea de a elimina trecutul. *onstientizarea a fost
fugestionatoare. ?a a luat hotararea si munceste de atunci la 0aris. Cu a mai a:ut de atunci
c-#'0ac'#-:a5 din cate stiu eu...
INCONTINENTA URINARA
Tulurarile de '(c-(t'((ta semnaleaza in mod gloal dificultati in a !etine5 a gestiona
e:acuarea. 'ucrurile ne scapa si asta genereaza un inconfort de netagaduit. 0ersoana este in
situatia de a nu putea sa e:acueze in momentul porti:it. $cest lucru se poate intampla
oricand5 ceea ce face ca :iata sociala sa fie dificila si inconfortaila. +untem in prezenta unei
persoane care are dificultati in structurarea gestiunii interioare. )iceiuri de gandire5
con:ingeri5 frici5 certitudini treuie sa alunece repede5 sa dispara. Teama de a fi impregnat de
altce:a decat sine insusi este mare. Teama de a fi contaminat din e;terior5 semn al unei mari
insecuritati5 face ca sa eliminam si cea mai mica particica de t0ine5 imediat ce aceasta a fost
filtrata5 considerata ca noci:a. 2ificultatea de a tine5 de a retine un timp lucrurile de eliminat5
:oreste de &iata ca!e .(a!a. 7naintarea in :arsta5 imatranirea ne sperie5 ne pune in mod
inconstient proleme H 0ersoana a tinut1 retinut prea mult timp lucrurile H +Da stapanit prea
mult sa impiedice eliminarea5 trierea si alegerea lucrurilor in :iataH 0entru ca aceasta
capacitate de a retine poate slai prin u.u!a5 prin faptul de a retine prea mult.
5IPERTRO9IA PROSTATEI:TULBURARILE PROSTATEI
Tulurarile prostatei si in deosei hipertrofierea ei ne :oreste de raportul nostru cu
puterea si stapanirea lumii. +untem la ni:elul sistemului urinar. ? :ora deci in principal de
raportul :iata1moarte. $ceasta glanda care secreta anumiti compusi ai spermei5 este specific
masculina. ?a participa la inseminarea :ietii. ?a are ca particularitate capacitatea de a
incon>ura uretra5 ceea ce face cand acesta se ingroasa5 >eneaza5 impiedica mictiunile
normale.
+untem in prezenta unei proleme de teama de a nu mai fi la inaltime5 de a nu mai a:ea
destula putere sau forta de a cuprinde :iata sau de a o putea stapani. 0rostata care se
ingroasa arata5 impiedicand urinarea corecta5 ca e;ista o tentati:a inconstienta de a
perse:era in ceea ce e;ista5 :iata si structurile profunde de>a e;istente5 retinand. 2in acest
moti: tulurarile prostatei ating in deosei aratii care au fost foarte acti:i si 1sau care au
dez:oltat un raport de stapanire in raport cu :iata. $tunci cand acest arat imatraneste si
de:ine din ce in ce mai putin capail sa faca si constata acest lucru sau cei din >ur ii spun
acest lucru5 tensiunea5 dificultatea de a trai aceasta pierdere a puterii este marcata de
prostata.
EBCESUL DE ALBUMINA :PROTEINURIA
P!-t'(&!'a este e;cesul de proteine5 cel mai adesea de a#0&/'(a constatat in urina.
?a e datorata in general unei pierderi renale a proteinelor din sange. $ceste proteine sunt
compusi organici ai mai multor aminacizi. Rolul lor principal consta in asigurarea constructiilor

sau reparatiilor tesutului. +unt de origine alimentara5 in ma>oritatea de origine animala 3carne5
oua5 peste5 produse lactate4 dar si :egetala 3cereale5 legume4.
0rezenta e;cesi:a a acestor $!-t'(5 si in special a#0&/'(a5 in urina semnaleaza simolic
o pierdere. Bamesul to;inelor care e rinichiul5 nu mai gestioneaza corect si lasa sa plece
elemente net0ice si utile. ? :ora de pierderea unui reper5 a unui sens a ceea ce e un si ce
nu e un. $cesta pierdere poate fi momentana in cazul unei "imple ooseli a rinichiului sau
definiti:a5 in calul unei leziuni.
Rinichiul este organul purtator a reperelor profunde ale indi:idului5 a a;elor sale structurale5
acestea sunt deficiente. $r fi util sa intream despre ni:elul ooselii si supraincarcarii
persoanei.
7n plus5 sunt proteine care fu,. +untem in prezenta elementelor de constructie sau de
reparatie a tesutului5 adica ceea ce prote>eaza si in:eleste. *are sunt protectiile5 credintele
persoanei care se scurg5 dispar H <ara indoiala suntem in prezenta unei persoane oosite5 la
propriu sau figurat care siDa pierdut :isele sau sperantele.
CALCULII RENALI:COLICA NE9RITICA:LITIAAA RENALA ;CALCULI<
L't'a:a !(a#a este cunoscuta in lima>ul oisnuit su numele de ca#c&#' !(a#'. $ceste
pietricele5 compuse din saruri minerale in general calcice sau uneori de origine organica sunt
adesea descoperiti intamplat! sau daca nu5 in cursul unei crize dureroase atunci cand
incearca sa fie eliminate pe cale naturala. +untem in prezenta unei crize de c-#'ca (2!'t'ca.
7n cea mai mare parte a timpului5 calculii sunt nedurerosi atat timp cat raman in rinichi si sunt
de o marime limitata. +e intampla adesea saDi eliminam fara sa stim. 7n schim atunci cand
este un pic mai :oluminos sau prezinta asperitati5 poate fie sa pro:oace sangerari 3a se
:edea capitotul despre hematurii4 fie sa se locheze in uretra. $tunci pro:oaca dureri :iolente5
cunoscute su numele de c-#'ca (2!'t'ca.
+untem in prezenta unei fi;atii a credintelor1con:ingerilor. +a ne amintim ca rinichiul este
organul structurilor fundamentale ale persoanei.
Toate temerile5 con:ingerile si raportul cu :iata in ceea ce ea are mai profund5 azic si
structural apartin energiei rinichiului. ?ste si moti:ul pentru cre rinichiul are sarcina structurii
osoase5 a dintilor si a &ec'il! aminti!i 3arhetipuri4. ?l gestioneaza sarurile minerale si
e:acueaza ce e mort din noi 3to;inele4.
0rezenta calculilor in rinichi semnifica cristalizarea5 fi;area con:ingerilor5 temerilor sau
certitudinilor. ?;ista o durificare5 o rigiditate mai mult sau mai putin constienta. 7ndi:idul poate
a:ea tendinta de a se cura1plia pe oiceiurile :ietii sau ale gandirii. *aracterul calcic al
calculilor semnaleaza faptul ca durificarea este in legatura cu structuralul 3mineralul45 in timp
ce caracterul organic arata ca aceasta este in legatura cu raportul mineral si al alimentatiei
3animal4.
$ceasta cristalizare poate sa ramana necunoscuta5 nedureroasa si persoana saDsi
continue drumul in :iata cu con:ingerile si certitudinile ei. +uferinta poate aparea atunci cand
indi:idul se confrunta cu necesitataea de a le schima5 de a trece la alte con:ingeri5 :oluntar
sau nu. Cecesitatea de a elimina :echile structuri :a duce la eliminarea celor care sDau
cristalizat. )r5 datorita durificarii lor5 e:acuarea poate de:eni foarte dureroasa. *riza de colica
nefritica poate duce la suferinte e;treme sau chiar la oli gra:e si necesitatea inter:entiei
chirurgicale este relati: frec:enta.
5EMATURIA
Aematuria este prezenta sangelui in urina. $ceasta prezenta poate fi de origine multipla5 ca
de e;emplu calculii renali5 proleme infectioase pe calea urinara5 o capilaritate renala fragila5
etc. ?ste e:ident ca aceasta prezenta a sangelui :a cere5 daca recidi:eaza sau dureaza5
in:estigatii pentru aDi determina originea.

$cest lucru :a permite desa:arsirea sensului care poate fi asociat hematuriei ( acela de
pie!de!e a &ietii5 a :italitatii.
Aematuria este prezenta sangelui in urina. +ensul acestui simptom este clar. ?;ista :iata
care pleaca impreuna cu ceea ce e mort. 7ndi:idul are5 in sistemul de eliminare5 scurgeri ale
:ietii. ?;ista o confuzie in interiorul lui H ?ste necesat si de preferat sa se identifice de unde
:ine acest sange5 adica de unde se scurge :iata. ? :ora in mod frec:ent de mici hemoragii
interne ale rinichilor5 ale :ezicii. 0oate fi :ora de mici :ase capilare care se sparg5 semn al
fragilitatii a ceea ce e fin in interiorul nostru sau de prezenta unor calculi ascutiti care ranesc
rinichiul sau :ezica 3a se :edea calculii4. $ceasta e insotita deseori de dureri :iolente. 7n orice
caz5 hematuriile :oresc de faptul ca persoana se de:italizeaza prin eliminare5 fie pentru ca a
facut destul5 fie pentru ca acele cristalizari care sDau instalat o ranesc in interior.
2aca aceasta hematurie e datorata unei proleme renale5 persoana este intrDo dinamica
de de:italizare5 de destructurare a reperelor :ietii. 2e fapt5 acesti rinichi care filtreaza moartea
in noi5 sunt si cei care pierd :iata. *onfuzia domneste in profunzimile persoanei5 proportionala
cu ;/at&!'a5 care poate fi de o intensitate usoara5 fara gra:itate sau5 din contra5 poate fi
semnul unei complicatii gra:e.
2aca ;/at&!'a este datorata cailor urinare5 mesa>ul5 care ramane acelasi5 capata o
dimensiune con>uncturala. Cu e structura profunda :iata1moarte cea afectata ci modalitate de
transport. $fectiunea pri:este Fang si :oreste de o pie!de!e a &ietii legata de un moment de
indoiala5 de framantari5 de pierdere a increderii5 de ooseala importanta. 7ndi:idul treuie sa
se opreasca un pic pentru a se repozitiona si a schima cate ce:a in raportul actual cu :iata5
pe cand in cazul unei ;/at&!'' de origine renala5 reflectia treuie sa fie mai profunda si
schimarile raportate la :iata mai radicale.
NE9RITA:URETRITA:URETERITA
N2!'ta este o inflamatie a rinichiului5 &!t!'ta o inflamatie a ureterei si &!t!'ta o
inflamatie a uretrei. 7n cele 3 cazuri e :ora de o inflamatie5 in cea mai mare parte a cazurilor
de tip infectios. +untem in sistemul urinar care gestioneaza si e:acueaza to;inele5 :echile
structuri5 amentirile :echi si profunde5 credintele fundamentale. 7nflamatia semnaleaza
prezenta unor emotii negati:e5 de furie retinuta5 inausita nerezol:ata.
+untem in prezenta unei persoane care e:acueaza tensiunile sau temerile profunde.
Raportul ei cu :iata se pare ca a fost in supunere aparenta si numeroase structuri de aza5
oiceiuri sociale5 moduri de gandira5 credinte care iDau fost inoculate5 au facut sa apara
frustrarea5 insatisfactia5 mai mult chiar re:olta. Tipul infectios semnaleaza ca pentru indi:id
cauza nefe!ici!il! lui este e;terioara. Cu are decat saDsi asume responsailitatea care rezida
in faptul de a fi continuat sa pa!te schemele pe care altcine:a i leDa dat. )r5 cine il oliga
acest lucru astazi H
2upa zona inflamata5 ca in cazul hematuriei de e;emplu5 sensul acestei inflamatii :a
capata o profunzime mai mult sau mai putin adanca. Ba fi ine sa se trateze starea
inflamatorie 3homeopatia functioneaza remarcail de ine4 si sa se reflecteze asupra
cauzelor5 pentru ca suntem intrDun sistem organic care nu treuie sa pa"t!e.e o amintire
inflamatorie sau infectioasa5 cu riscul de a de:eni cronica sau de a se generaliza.
RETINEREA APEI : EDEMUL
Rt'(!a a$' este asa cum indica si numele5 faptul de a retine5 de a fi;a apa in corp.
$cest dezechiliru5 mai degraa de tip feminin5 se manifesta prin umflarea tesutului si luarea
in :olum si greutate.
$ceasta !t'(! semnaleaza o stare mai mult sau mai putin constienta de
insecuritate5 de teama in legatura cu :iata si fundamentele ei. 0ersoana este cu siguranta
cine:a care are ne:oie de spatiu5 de a pune la distanta e;teriorul care ii poate parea mai mult

sau mai putin riscant5 periculos sau ostil. $re tendinta de a securiza multe lucruri5 are o
tendinta de perfectiune5 de economie din ne:oia de protectie.
Teama de a fi >udecat5 in special de cei apropiati este foarte prezenta. *on:ingerile5
amintirile sau oisnuintele familiale sunt puternice5 c'ia! daca pe!"ana "e apa!a de ele.
0oate ca intrDo zi a pierdut un element puternic5 important a:and legatura cu familia si
aceasta pierdere a generat starea incipienta de insecuritate si ne:oia de siguranta.
$r fi ine pentru aceasta persoana sa lase lucrurile sa mearga si sa accepte riscul
pierderii. 'asand putin 3nu prea mult L45 isi :a da dreptul sa elimine si sa dedramatizeze !i"cul
!elatinal cu e;teriorul. ? clar ca :a putea fi a>utata cu diuretice naturale.
UREEA: UREMIA
U!/'a semnaleaza prezenta e;cesi:a a ureei in sange. 6reea este o sustanta
eliminata de rinichi. 0rezenta sa an!mala in sange indica o disfunctie renala.
$cesta insuficienta renala5 care se manifesta printrDo dificultate5 chiar incapacitate de a filtra
to;inele de catre rinichi5 ne :oreste de propria dificultate de a face t!ia6ul in interiorul nostru.
)oseala5 uzura5 :arsta ne determina sa nu mai stim adesea unde suntem cu ade:arat5 ce
este un si rau pentru noi. $ceasta afectiune este profunda pentru ca atinge structuralul5 ca si
cele care pri:esc sistemul urinar. Ce treuie fara indoiala5 daca putem5 sa ne reasezam si sa
reluam increderea in :iata si in capacitatea noastra de a gestiona si de a realiza 1 reusi.
SISTEMUL 7ENITAL
+istemul genital este sistemul fizic care permite reproducerea si se;ualitatea. ? compus
din organele se;uale5 glandele se;uale 3testicule5 o:are4 si din uter la femei. *u a>utorul
acestui sistem e;trem de elaorat5 umanitatea sDa perpetuat prin intalnirea intre un arat5 de
natura Jang si penetranta5 si o femeie de natura Jin si receptoare.
0utem ineinteles sa e0tindem suiectul si sa facem acelasi lucru in interioarul nostru
pentru a e:olua. $r parea ca ar treui sa mergem la intalnirea celuilalt aspect al nostru5 a
partii noastre 7in$ feminina daca suntem arati si a partii 7an,$ ma"culina daca suntem
femei5 pentru a e:olua5 a c!e"te. Cu este :ora aici de se;ualitate5 ci de ceea ce * Qung
numea Anima 3feminin4 si Animu" 3masculin4. ? :ora de latura noastra duioasa5 tandra5
pasi:a5 artistica5 estetica5 primitoare5 inconstienta5 profunda 3feminina45 si de latura noastra
ferma5 puternica5 acti:a5 razoinica5 defensi:a5 patrunzatoare5 constienta5 superficiala
3masculina4.
$tunci e;ista posiilitatea sa crestem5 sa e:oluam si sa a>ungem progresi: sa facem pacea
cnt!a!iil!5 dupa cum ii spuneam in lucrarea precedenta Spune-mi 3pe care Jung o califica
drept !ecncilie!ea pu"il!45 6nitatea din noi5 creand astfel o alta fiinta interioara5 un alt eu.
?ste foarte interesant sa oser:am ca aceasta 3pro4creatie are posiiliatea de a se
realiza prin placere si fericire 3orgasm4 asa cum a pre:azut :iata. $ceasta idee ii poate face
sa refecteze pe cei al caror drum de dez:oltare personal se face prin :ointa5 forta5
constrangere sau urgenta.
2ar sistemul genital este ineinteles5 inainte de toate cel care permite procreerea5 ne
permite sa dam :iata fizic. 0rin intermediul lui si prin e;tensie e :ora si de capacitatea nostra
generala de a crea5 a da nastere 3proiecte5 idei5 etc4 in lumea noastra materiala.
?ste in cele din urma sistemul se;ualitatii5 adica al capacitatii nostre de a crea
placerea. Reprezinta actiunea noastra asupra altuia5 puterea noastra asupra lui pentru ca
acesta ni se aandoneaza5 asa cum noi ne aandonam 5 intrDo relatie deoseita. $ceasta
putere treuie deci sa fie reciproca si respectuoasa si este si mai mare daca se azeaza pe

dragoste. ?ste5 asa cum spuneam mai de:reme5 particularitatea de a procura placere5 de a
putea sa traim in placere 3daca indraznesc sa spun asa4 de :reme ce se finalizeaza cu
orgasmul. $cesta reprezinta placerea suprema a creatiei5 a actiunii creatoare si de
fecundatie5 realizata impreuna cu un altul.
2urerile sistemului genital ne :oresc prin urmare de dificultatea nostra de a trai si de
a accepta aceasta pace a contrariilor in interiorul nostru. 2urerile se pot manifesta in diferite
forme dar inseamna intotdeauna o tensiune in relatie cu un altul5 fie ca e prietenul1sotul5
copilul sau reprezentarile lor in noi sau in e;teriorul nostru. I& eose)i pro)lemele !ter!l!i
repre#i&ta c!pl!l? cami&!l? c!i)!l si semnifica adesea tensiuni sau suferinte in raport cu
aproapele 1 consoarta 3asenta5 frustrare5 deces5 conflict4 sau in raport cu locul fiecaruia in
camin.
?le e;prima teama nostra5 frica de a da :iata5 fie ca este reala 3copil4 sau simolica
3proiecte5 idei45 din cauza lipsei de incredere5 din :ino:atie sau angoasa. $ceasta poate
merge pana la incapacitate reala5 frigiditate5 neputinta5 sau chiar sterilitate.
AMENOREA
$menorea este asenta ciclului. $ceasta se produce natural in cazul unei sarcini sau
dupa menopauza. ?a a e;istat si in copilarie pana la puertate5 moment in care micuta fetita
a de:enit femeie si p"i(ila mama. +untem aici in inima suiectului. *iclurile sunt semnul
feminitatii in acceptia sa mate!na. ?le sunt semnul marcant al ciclului menstrual care re:ine la
fiecare 28 de zile si care are ca scop sa perpetueze fertilitatea feminina.
A/(-!a ne :oreste de pierderea fe!tilitatii feminine. *e se petrece in :iata femeii in
cauza H <ertilitatea feminina are o puternica imagine sociala inconstienta de utilitate 3a se
:edea menopauza4. ?ste si semnul capacitatii noastre de a 3pro4crea. +untem intrDo faza de
indoiala in legatura cu aceasta capacitate H $m fost impiedicati sa o facem H Cumeroase
a/(-! se produc dupa o perioada de doliu sau o separare dificila a sotilor. 0oate fi :ora
si de un refuz al dependentei si al constrangerii pe careDl presupune ciclul si il impune.
*ucerirea unei liertati totale poate reprezenta sensul ascuns al unei a/(-!'.
DISMENOREA: CICLURILE DUREROASE
2ismenorea este un sindrom dureros care apare odata cu ciclul sau uneori inaintea lui.
+ensul gloal asociat ciclului feminin5 isi gaseste aici un loc deoseit5 diferit totusi de
amenoree5 ciclul e;ista5 dar e dureros. *e se intampla in :iata femeii in cauza H Relatia sa cu
feminitatea si cu mama este dureroasa H $ceste imagini sunt dificile H 7n ce sunt
ciclu!ile#!e,ulile dureroase5 adica cum traieste femeia constrangerile H
2e fapt5 femeile care sufera de ,'%/(-! sau , c'c#&!' ,&!!-a% sunt adesea femei
e;igente care :or sa fie liere sau independente. ?;igentele lor in legatura cu :iata sunt
calitati:e si asteapa multa rigoare din partea celorlalti in anga>amentele lor. Cerespectarea
acestora le este insuportaila si retraita greu. 2ar aceasta rigurozitate este greu acceptata
atunci cand pri:este ciclurile ne>ustificate sau fara :aloare. Cotiunea de inutil sau parinte
neproducti: este greu suportata si se traduce prin re:olte5 tensiuni si rezistenta. *u siguranta
ar fi mai ine daca ar ceda putin...si ar accepta imperfectiunea lumii si a !e,ulil! 3ciclurilor 4
sale....
5IPOMENOREA: TULBURARI ALE MENSTRUATIEI: TULBURARI ALE CICLULUI:
CICLURI NERE7ULATE: CICLURI 9OARTE ABUNDENTE
Tulurarile de cicluri sau menstruatie5 oricare ar fi forma lor5 hipermenoree5
hipomenoree5 cicluri dureroase5 neregulate semnaleaza un dezechiliru al sistemului
hormonal si in deosei al celui care se ocupa de fecunditate.

8enstruatia este eliminarea periodica de sange si elemente ale mucoasei uterine atunci
cand nu a a:ut loc fecundarea. $ceasta notiune este foarte importanta pentru ca ea ne da
ideea generala.
+untem in prezenta unei femei care are ne:oie sa se simta utila sau chiar sa fie utila in
mod real. 7n profunzimea ei5 notiunea de producti:itate 3capacitatea efecti:a de a produce4
este importanta. 2ar e;ista in fond o dificultate in raport cu constrangerile. +ensul datoriei si
ne:oia de autonomie si de liertate se ciocnesc in interior. Regularitatea ciclului si
constrangerile fizice pe care le impune5 >eneaza. *onstrangerea potentiala a sarcinii si ne:oia
de a fi utila se ciocnesc. $ fi mama te impiedica sa fii femeie si oliga la uita!e de sine.
?ste interesant de constatat ca aceste proleme se regleaza cu contracepti:e. $cestea
fac ciclul nepericulos. ?le permit controlul total. ?le eliereaza femeia de se;ualitatea sa.
+e intampla uneori ca imaginea mamei femeii in cauza sa fie rea. 7n cazul
endometritei5 aceasta e rau traita. Cu mai pun la socoteala tinerele fete care au a:ut
proleme menstruale care au disparut total dupa ce au facut pace in interiorul lor cu imaginea
mamei.
ENDOMETRITA
?ndometrita este prezenta si dez:oltarea anormala a mucoasei uterine5 pe care o
regasim in parti ale corpului unde nu ar terui sa fie. $ceasta dez:oltare este prolematica
pentru ca acest tesut este capail sa se transforme in endometru si sa genereze sangerari5
sau chiar hemoragii in momentul ciclului.
+untem in plina simolica a relatiei emotionale dificile si deplasate cu mama. 6terul
este foaierul profund in care mama poarta copilul. $cest loc al mamei este cel care are
particularitatea de a "an,e!a la 28 de zile5 dupa ciclul lunar care este si cel al emotiilor si al
femininului. $ceasta relatie dificila face ca femeia sa aia tendinta sa se inaspreasca5 fizic
:orind5 sa aia o atitudine masculina in :iata. Raportul de forta si o tendinta de a se inchide
si spre e;traacti:itate :in sa completeze taloul.
0ersoanele care sufera de (,-/t!'ta sunt adesea femei care au sau care au a:ut
relatii dificile5 duredoase5 chiar :iolente cu mamele lor. Totusi5 contaminarea emotionala este
cea care nu poate rupe aceasta relatie care se desfasoara prin crize si o traire simiotica. +e
pierde atunci :iata si energia 3sangerari4 intrDo relatie calau1:ictima5 distrugatoare si care
intretine o confuzie emotionala care este marcata in corp printrDo cnfu.ie a tesutului
endometrului. $cesta5 ca si imaginea mamei5 cuprinde partile fiintei5 parti unde nu ar treui sa
fie. 0oate ca femeia in cauza ar treui saDsi la"e mama la locul ei si sa nu o mai lase sa
na:aleasca in :iata ei5 sa o colonizeze5 sa o puna astfel in pericol.
7mi amintesc aici de cazul lui 8uriel. $ceasta femeie a:ea o (,-/t!'ta importanta
pentru care suferise inter:entii chirurgicale si urma un tratament hormonal strict. )r5 8uril
a:ea o mama cu care a:ea relatii cum nu se poate mai tensionate. ?a :orea de mama ei ca
de un ade:arat calau moral5 lipsit de afectiune si mereu pus pe critica si denigrare. 2ar 8uriel
era incapaila sa la"e aceasta mama care era omniprezenta in :iata sa5 pentru ca si in
momentele in care era asenta5 era acolo in fiecare clipa in gandurile si :orele ei5 totul fiind
prete;t de critica sau ca sa o prote>eze de responsailitate.
$ceasta in:adare5 aceasta contaminare a lui 8uriel cu imaginea mamei5 o facea
ner:oasa5 incordata. <izicul i sDa inasprit pentru ca tratamenul hormonal a:ea tendinta sa o
masculinizeze. $ fost foarte greu sa o aduc pe 8uriel la momentul de aDsi schima dinamica.
2ecesul mamei a a>utatDo putin. Timpul a permis uitarea treptata si diminuarea contaminarii.
*a prin minune5 endometrioza sDa calmat5 a ramas pe loc o :reme. 2e mult timp nu am mai
primit :esti 5 dar asa cum se zice5 daca nu sunt :esti5 e de ine...
TULBURARI DE ERECTIE: IMPOTENTA: 9RI7IDITATEA

0rin frigiditate5 impotenta sau tulurari ale erectiei sau ale orgasmului care impiedica
se;ualitatea5 se e;prima dificultatea de a trai placerile :ietii si separat de orice acti:itate
profesionala5 sociala sau familiala. Cu ne permitem sa simtim placerea5 satifactia5 chiar
orgasmul5 prin e;ercitiul puterii noastre personale asupra lucrurilor sau altora. Totul ne pare
prea serios sau :ino:at si nu mai stim5 ca si un copil5 sa resimtim placerea simpla de a face
ce:a sa mea!,a si de care suntem mandri. *redem ca aceasta putere e rusinoasa5 negati:a
si inutila5 in timp ce ea este creati:a si fecunda. 2e fapt5 ceea ceDi da sensul poziti: sau
negati: este scopul cu care facem si intentiile pe care le a:em5 in acelasi mod in care puterea
data de dragoste si se;ualitate poate crea sau distruge5 eliera sau indeparta5 anima sau
stinge pe celalalt sau pe sine insusi.
Bino:atia5 teama de a nu fi la inaltime5 neindemanarea fata de placere care poate parea
inutila atunci cand suntem o pe!"ana !e"pn"a(ila5 dificultatile de rela;are in general5
produc cu multa eficacitate5 ineficacitatea se;ualitatii.
5ERPES 7ENITAL: BOLI CU TRANSMITERE SEBUALA ;BLENORA7IE? SI9ILIS<:
MICOAE 6A7INALE
Blile sistemului genital5 fie ca sunt de origine :irala cum ar fi ;!$%&#5 acteriene ca
0#(-!a)'a sau %'2'#'%&#5 sau datorate unor ciuperci ca /'c-:#5 au ca si consecinta directa
sa ne impiedice sau sa faca se;ualitatea dificila5 fizic dureroasa5 sensiila sau psihic
3:ino:atie4 dificila.
+untem in prezenta unei dificultati de a trai se;ualitatea sau ceea ce reprezinta ea.
$legerea acestor oli ne permite sa a:em un moti: &ala(il5 in ochii nostri sau ai partenerului5
de a nu putea. +cuza este ma>ora pentru ca se manifesta fizic. Suntem ni in"ine de!an6ati de
ea+ Oa!e nu e !ea intentie$ lip"a c'efului. *el putim gandim sincer si constient.
*e se petrece in noi H *are e nemultumirea in relatia cu celalalt5 cu :iata sau cu
placerea H +untem prea seriosi5 preocupati H $:em dificultati sa acceptam o relatie producti:a
si agreaila cu :iata H Ce gandim ca nu e posiil sa cream decat cu durere H Relatia cu
celalalt e dificila5 dezagreaila 3stare infectuoasa4 H 7ata o serie de intreari pe care ar fi ine
sa ni le punem.
2iferit de impotenta sau frigiditate5 care semnifica incapacitatea mecanica si
imposiilitatea datorata masinii 3suntem neputinciosi dar :ictime45 olile care afecteaza
sistemul genital intaresc ideea de :ino:atie si de interzis. ?le sunt de fapt contagioase5 nu
sunt spontane. $u fost luate din alta parte. $ici nu mai suntem neputinciosi ci contaminati5 ca
urmare a comportamentului nostru. +untem deci in cautarea iertarii celuilalt H +au aceasta
factura pe care se pare ca o platim5 este de fapt5 o afacere pe care o reglam cu celalalt H
B-#'# a%a-:'% c& t!a(%/'t! %.&a#a5 ca de e;emplu 0#(-!a)'a sau %'2'#'%&# merg
ce:a mai departe. 0ornind de la modul in care le contactam5 ele reprezinta adesea gesturi
autopuniti:e5 inconstient pro:ocate de :ina fata de o acti:itate se;uala dez:oltata in afara
normelor recunoscute de persoana si mediul sau incon>urator. $ceasta :ina5 constienta sau
nu5 e adusa pentru a se pedepsi pe sine printrDun act !atat si de a intalni se;ual pe cel sau
cea care ii :a transmite o oala !u"ina"a. $desea ele neDau fost transmise p!p!iei
pe!"ane. ) notiune profunda de tradare5 :ine sa agra:eze :ina :iitoare. Relatia se;uala
de:ine un moment de risc5 periculos. 0lacerea de:ine ea insasi un risc pentru care putem
merge pana la interzicerea inconstienta. *el putin pentru o :reme5 nu mai a:em dreptul L
INSU9ICIENTA O6ARIANA: INSU9ICIENTA TESTICULARA: STERILITATEA
7nsuficientele o:ariene sau testiculare si sterilitatea ne :oresc de dificultatea noastra
de a 3pro4crea. <izic :orind5 mesa>ul este pe cat se poate de clar. 0sihologic5 el capata un
sens echi:alent a carui intensitate si suferinta asociata sunt direct legate de cheful constient
de a procrea. 2aca persoana sau cuplul nu au un chef deoseit de a a:ea un copil5 aceste

insuficiente pot trece total neoser:ate. +uferinta apare in mod real in cazul in care isi doresc
sa aia un de"cendent.
+ensul pe care il putem da acestor insuficiente sau sterilitatii se largeste dincolo de
simpla dificultate de a procrea. *e semnifica pentru persoana sau cuplu ne:oia de
descendent H )are e;ista in spatele acestuia ne:oia de a lasa o urma sau mai degraa
teama de a nu putea H 2e ce si pentru ce se face copilul H
$m constatat adesea ca femeile acti:e care nuDsi asuma acest rol si care au o mare
ne:oie de a stapani lumea5 au uneori dificultati in a a:ea copii. $titudinea lor inconstient
castranta le determina sa aleaga frec:ent arati mai putin fecunzi. <ragili sau indoinduDse de
ei insisi5 de ideile lor sau capacitatile lor5 ei se supun la randul lor5 lasand femeilor lor
puternice responsailitatea de a fecunda lucrurile. ?motiile negati:e si mai ales furia5
inausita de aceste femei5 pe care slaiciunile celorlalti le e;aspereaza la ma;im5 genereaza
in ele o acidificare a terenului si a mucoaselor5 care nu fa:orizeaza nidarea5 ci din contra5 o
impiedica. Sla(iciunea aratului nu reuseste sa contraalanseze prin cantitate si :italitatea
spermatozoizilor sai aceasta "tilitate a terenului.
'ipsa increderii in :iata si in capacitatea noastra de a o cuprinde sta adesea la aza
acestor insuficiente care sunt frec:ent re:ersiile.
Cu enumar cuplurile care au putut5 dupa ani dificili5 sa aia un copil ca urmare a unei
reconcilieri cu :iata si cu ei insisi. $sta presupune ca nu e;ista un handicap mecanic
ire:ersiil. 7n orice caz5 e sigur ca aceste dificultati slaesc :iata cuplului si doar impreuna
acesta poate gasi o solutie. $ pune responsailitatea pe umerii unuia din cei doi este adesea
usor si insuficient. 2aca fizic aratul sufera de insuficienta5 nu treuie sa uitam ca un singur
spermatozoid e suficient. 2aca este femeia5 sa nu uitam ca e ne:oie doar de un singur o:ul.
Restul este o prolema de insotire5 de primire 3calitatea terenului5 aciditatea mucoasei45 de
atentie. $tunci cand aceste insuficiente sau aceasta sterilitate au aparut din nastere5 treuie5
ca in orice handicap5 sa integram5 oricare ar fi moti:ul sutil5 o alegere a incarnatiei destinata
sa ne faca sa depasim aceasta si sa acceptam aceasta infertilitate. ?ste pentru a produce
mai ine altfel sau in alta parte5 este pentru a intelege mai ine5 prin asenta5 importanta
darului :ietii H Cu stiu.
MASTOAA
8astoza este o afectiune enigna a sanilor care se caracterizeaza printrDo proliferare
mai mult sau mai putin importanta a unor chisturi. $cestea pot fi sensiile la atingere.
*e reprezinta sanii H 7n primul rand sunt elementele feminitatii si apoi permit hranirea
copilului5 saDi putem da de mancare5 cu ce sa traiasca. +imolizeaza prin urmare doua lucruri5
feminitatea si facultatea de a se preocupa de altii5 aDi lua in gri>a pe ceilalti si in mod deoseit
pe cei pe careDi pri:im ca pe niste copii.
*at despre chisturi5 ele reprezinta fi;atii ale memoriei5 ranchiune5 furii inausite.
+untem in prezenta unei persoane a carei relatii cu feminitatea sau cu capacitatea sa
materna5 este tensionata. 8astoza face mangaierile dezagreile5 diminuand o parte din
placere. +ensul datoriei il de:anseaza pe cel al dreptului de liertate5 de independenta.
$ceasta stare de fapt este in acelasi timp utila dar ne indispune. ?motiile negati:e se fi;eaza
in interiorul nostru5 in aceste locuri strategice ale feminitatii sau maternitatii.
MENOPAUAA
8enopauza este acel moment atat de deoseit al :ietii unei femei in care ea inceteaza
sa mai fie fertila prin oprirea o:ulatiei. 2upa parerea femeilor5 aceasta faza este mai mult sau
mai putin confortaila si aducatoare de tulurari di:erse. *ele doua tulurari ma>ore sunt cele
ale ufeurilor de caldura si ale osteoporozei. 0entru aceasta ultima tulurare5 e suficient sa
ne raportam la capitolul care trateaza sistemul osos.
Pag. din 110 Michael Odoul - Spune-mi unde te doare

7maginea arhetipala profunda a femeii este asociata cu cea a mamei. 6nul din rolurile
ma>ore este cel de a procrea. $cesta a fost chiar deDa lungul timpului singurul sau rol social.
<emeile sterile sau cele aflate la menopauza erau considerare ca inutile5 neproducti:e pentru
colecti:itate sau familie5 pana in punctul in care5 in anumite epoci5 si inca si in zilele noastre in
anumite culturi5 ele erau repudiate de sotul lor.
Tulurarile menopauzei semnifica dificultati5 constiente sau nu5 de acceptare a acestei
pierderi a utilitatii. $desea femeia cu sentimentul datoriei si in:estita in rolul de mama5 femeia
care sufera de tulurari la menopauza5 are dificultati in aDsi gasi un sens5 o utilitate pentru
sine insasi.
2upa prima sarcina5 ea a ramas in rolul de mama si nu a putut sau nu a stiut sa !ede&ina
femeie5 dupa primele luni5 sau primii ani ai copilului sau. 7nscrierea in acest rol sDa marcat
ine intrDo anumita perioada si la anumite generatii5 prin faptul ca sotul a inceput saDsi
numeasca sotia5 dupa primul copil5 mama L
$desea am putut constata ca femeile care au trait ine menopauza5 :oresc de ea ca
de o elierare5 o a doua tinerete5 o posiilitate de a putea in cele din urma sa se ucure de o
:iata se;uala fara risc sau sa nu mai fie deran>ate de ciclul lor. 0oate ca este o directie de
reflectie interesanta pentru cele care sufera la menopauza.
METRORA7IA: MENORA7IA: 9IBROMUL UTERIN: POLIPII UTERINI
Mt!-!a)'a sau $'!,!'# !-%'' consta in pierderea de sange intre cicluri. $ceasta
pierdere poate fi de origine di:ersa5 anala sau gra:a si necesita consultatie ginecologica.
$ceasta /t!-!a)' marcheaza in ma>oritatea cazurilor prezenta unui firom sau a unor
polipi uterini sau poate fi si semnul unei tumori. 7n orice caz5 e :ora de un dezechiliru a
mucoasei uterine. +untem in prezenta unei pierderi a :ietii5 o de:italizare5 :enita dintrDo zona
a corpului5 simol a caminului si a :ietii. *e se intampla in :iata noastra5 in caminul nostru H
$:em senzatia ca am a>uns la capat H +untem epuizate de lupta pentru a pastra acest
camin H $:em sentimentul unui esec permanent in legatura cu caminul5 fie din cauza asentei
celuilalt5 fie din cauza descoperirii unui strain pe care credeam caDl cunoastem H
?ste fundamental sa ne adunam si sa nu lasam sa ne cuprinda 3polipi5 firom4 aceste idei
aceste nelinisti. <i;area acestor idei5 su forma temerii sau a amintirilor5 ne slaesc si ne
de:italizeaza.
SALPIN7ITA
Sa#$'()'ta este o inflamatie acuta sau cronica a trompei uterine. $ceasta inflamatie
atinge acel loc din corpul feminin care permite o:ulului sa a>unga in uter si saDsi faca cui.
+tarea inflamatorie semnaleaza prezenta emotiilor negati:e ca furia5 amaraciunea sau
ranchiuna. <aptul ca aceasta inflamatie este prezenta in acest loc5 ne :oreste de tensiuni5
dificultati in a lasa copilul saDsi gaseasca locul in noi5 adica sa ne lasam sa cream5 sa
intreprindem. $cesta dificultate se datoreaza unei stari emotionale acceptata5 recunoscuta.
2upa locul unde este5 la trompa stanga sau dreapta5 corpul ne :a spune daca aceasta
dificultate este de origine Jang sau Jin5 masculina sau feminina. +untem franti5 impiedicati in
capacitatea noastra de a crea5 de a produce si se manifesta intrDo maniera inconfortaila H
0lacerea de a crea este redusa5 chiar suprimata prin impiedicarea actului placerii H +untem
impiedicati sa de:enim noi insine5 sa nastem si sa dam dreptul de a fi H $ceasta impiedicare
este in principal datorata dificultatii noastre de a ierta 3a lasa furiile5 de e;emplu4.
6A7INITA: 6UL6ITA: 6UL6OF6A7INITA

+untem in prezenta unei stari inflamatorii care semnleaza aceleasi emotii ne,ati&e ca
si salpingita. 2iferenta ma>ora se situeaza in localizarea inflamatiei. Baginul si :ul:a sunt
partile corpului feminin care au un rol sau mai degraa o functie principala manifestata si
resimtita in timpul raporturilor se;uale.
<iind doar locuri de t!ece!e "i de e0cita!e5 aceste doua parti ale se;ului feminin au o
actiune importanta asupra placerii si capacitatii de a resimti placerea. )r5 inflamarea lor face
ca totul sa fie neplacut5 inconfortail5 sau chiar imposiil. ? ne:oie sa ne gandim la pozitia
noastra fata de aceasta placere. Ce este interzisa5 de noi insine sau de con:ingerile care neD
au fost inoculate H $:em o relatie de datorie5 de constrangere si de interzicere a placerii H
Relatia noastra cu masculinul este o relatie de constrangere5 de asenta a placerii5 de
supunere sau de datorie H ?ste clar ca e;ista in spatele acestei stari inflamatorii5 un proces
de impiedicare a placerii 3in acceptia cea mai mare45 foarte aproape pentru a nu zice
echi:alenta cu cea care e cautata de culturile care practica e;ciziunea. 7mportanta este
meditatia atat din partea femeii cat si din partea aratului care participa la acest act.
I.A9ECTIUNILE SISTEMULUI DI7ESTI6
+istemul digesti: este cel care ne permite sa digeram alimente solide si lichide pe care
le consumam. 8ultumita lui putem asimila hrana.
0rin intermediul lui5 se :or transforma alimentele. 2atorita unei alchimii foarte elaorate5
care le :a face folositoare5 acceptaile de catre organismul nostru5 acestea :or de:eni unul
din elementele esentiale al carurantului nostru final. +istemul digesti: este acela care
cuprinde cele mai multe organe. $cesta ne lasa sa :edem in ce punct se afla aceasta
alchimie si se e;plica prin faptul ca alimentele %-#', sunt o forma de energie grea5 densa5
comple;a si care necesita pentru transformare operatii si un ni:el al transformarii multiple. 2e
aceea5 inainte de a putea trece in sange5 sustantele nutriti:e trec printrDun numar
considerail de receptaculi si primesc un anumit numar de aditi:i 3stomacul produce chiar
acid clorhidric4 care le :or dizol:a5 le :or aduce la e;presia cea mai simpla. +istemul digesti:
este alcatuit din gura5 esofag5 stomac5 ficat5 :ezica iliara5 pancreas5 splina5 intestinul gros si
intestinul sutire. /ura are un rol si o semnificatie deoseita si :oi re:eni asupra ei.
0rolemele sistemului digesti: ne :or :ori de dificultatea noastra de a inghiti5 de a digera si
de a asimila ceea ce se intampla in :iata noastra. Nu am putut in,'iti ceea ce mi-a "pu" sau
nicidata nu am di,e"tinat ceea ce ai facut sau mi-a !ama" in ,at5 sunt e;presii populare
care e;plica acest lucru. 2upa organul digesti: afectat in mod deoseit5 a:em o precizare
asupra tensiunii resimtita sau a dificulatii de a digera o e;perienta anume. Bom :edea acest
lucru in amanunt in continuare.
STOMACUL
AERO9A7IA: AERO7ASTRIA
A!-2a)'a consta in inghitirea in:oluntara5 a aerului5 in mod spontan sau in acelasi
timp cu alimentele. 2atorita structurii stomacale si a pozitiei ridicat a corpului cat si datorita
miscarii5 acest aer se e:acueaza singur5 normal si natural. +e intampla5 in timpul mesei sa se
e:acueze aerul printrDun sughit. $tunci cand nu e corect e:acuat5 aerul inghitit produce
aerogastrita5 adica o umflare5 o alonare a stomacului5 uneori foarte neplacuta si
inconfortaila. $ceasta aerogastrita e pro:ocata de faptul ca stomacul nu eliereaza aerul

inghitit pentru ca diafragma si structurile musculare si ner:oase care gestioneaza esofagul
sunt intinse5 tensionate. )r5 sistemul ner:os autonom are rolul important in aceste functii.
+untem deci in prezenta unei persoane tensionate5 stresate. $cest stress este legat de
lumea materiala5 profesionala sau financiara5 la care se poate adauga un sentiment de
urgenta5 de constrangere materiala care face ca indi:idul sa aia dificulati in a ,e"tina !ice
ar fi. 2e aceea inghite tot5 nu mai face selectia intre solid si aer5 intre alimentar mate!ial care
treuie sa a>unga in stomac si alimentar nonDmaterial care treuie sa mearga spre plamani.
+tarea de tensiune determina ca prolemele si nelinistile legate de material sa ocupe un
asemenea loc incat sa contamineze nonDmaterialul5 adica gandurile sau sentimentele si
tulura astfel si >udecata sa.
7n plus5 datorita tensiunii5 aceasta persoana retine si in mod natural5 nu lasa spiritul sa se
dega>eze5 sa se eliereze. 0reocuparea sau importanta pe care o da prolemei materiale5
locheaza totul in ea. $cest lucru deformeaza5 umfla stomacul care5 ca din intamplare5 capata
&ala!e 3la propriu si la figurat4 si produce un disconfort5 o senzatie de saturatie5 de prea plin.
7ndi:idul nu mai ingestioneaza nimic5 nu mai poate auzi nimic. $r fi util sa se rela;eze5 sa ia
putina distanta pentru ca anumite parti organice sa se destinda putin si ca5 datorita unei
:iziuni mai une otinuta in urma acestui recul5 sa se poata face din nu "electia+
ACIDITATEA 7ASTRICA:AMAREALA STOMACALA:ARSURILE STOMACALE:
CRAMPELE STOMACALE: DISPEPSIA: 7ASTRAL7IA: DURERILE STOMACULUI:
6OMA: RE7UR7ITARILE
+tomacul este organul care primeste5 in primul rand5 prin esofag5 alimentele rute care au
fost pregatite prin mestecare in gura. ?ste primul receptacol al hranei materiale. +tomacul
este incarcat cu ma!ea "a!cina si >oaca un rol de (etnie!a+ ?l amesteca si dizol:a5 datorita
acidului clorhidric5 alimentele ingestionate5 le pregateste astfel pentru procesul de asimilare.
+tomacul este deci organul care are sarcina laturii materiale a digestiei5 care treuie sa
imlanzeasca material alimentele.
D&!!'# , %t-/ac %a& )a%t!'t# ne :oresc de dificulatea noastra sau de tensiunile pe
care le intalnim in stapanirea si gestionarea lumii materiale. *onstrangerile materiale sau
profesionale5 scolare sau >udiciare se :or e;prima astfel5 daca pro:oaca gri>i reale sau
imaginare. Cumerosii studenti care acuza crampe sau dureri ale stomacului inainte de
e;amene5 stiu ca sunt semnul nelinistii lor.
2atorita rolului sau de a amesteca alimentele5 stomacul care ne face sa suferim5 poate
sa insemne ca a:em tendinta de a aduna lucrurile si e:enimentele intrDo maniera e;cesi:a.
Ac','tata )a%t!'ca ne poate spune sa oprim aceasta macinare.
A/a!a#a+ ac','tata )a%t!'ca sunt manifestari a caror intensitate este progresi:a si
e;prima aceasta dificultate de a digera ceea ce traim5 socurile :ietii sau al situatiilor care nu
ne satisfac5 pe plan material.
7n cadrul acestei gloalitati stomacale+ !<ct''#+ !)&!)'ta!'# %a& *-/a sunt semnul
suplimentar al respingeri5 al refuzului. Cu :rem sa pastram in stomac ceea ce nu ne con:ine.
?ste rutal5 inconfortail pentru indi:id si pentru cei din >urul lui. 7ata totusi a:anta>ul de a fi
eficace5 rapid si sal:ator5 cel putin pentru moment.
7RETURILE: STAREA DE 7REATA
/reata se instaleaza chiar inainte de starea de :oma. $ceasta stare de greata5
inconfortaila si adesea asociata cu o stare de disconfort general5 e asociata5 ineinteles in
afara cazului asortiei unui aliment indigest5 cu o stare de tip spasmofilic. 2e fapt5 greata si
efectele ei secundare sunt produse in organism de sistemul ner:os autonom.

+untem in prezenta unei persoane care nu mai digera ceea ce traieste. +ituatia sa
personala5 situatia incon>uratoare personala sau materiala5 sunt prea greu de gestionat5
cantaresc prea mult. <ara indoiala un pic perfectionista5 aceasta persoana :rea sa faca prea
multe lucruri in acelasi timp. <ara indoiala ca sunt confuzii in interiorul ei. ?a are tendinta de a
amesteca totul fara sa fie capaila sa faca lucrurile pe rand. $ceasta saturatie interioara5
aceasta supraincarcare5 produce un disconfort. /reata este semnul acestui disconfort.
0e langa e;plicatiile mecanice5 ametelile care apar5 de e;emplu in timpul unei sarcini5
e;prima nesiguranta :iitoarei mame fata de capacitatea sa de aDsi asuma5 gera propriul copil.
$ceasta incertitudine nu este constienta in cea mai mare parte a timpului si nu are nici o
legatura cu placerea si dorinta de a a:ea acest copil. $ceastei :iitoare mame5 fara indoiala
perfectioniste5 ii e teama ca nu :a fi perfecta. Ba dati seamaH *e responsailitateH $s :rea sa
stiu 5 daca :oi fi capaila sa mi le asum pe toate in acelasi timpH +tatutul de mama si de
sotie5 sa ma ocup de copil si saDmi continuu munca5 sa fiu disponiila pentru copilul si sotul
meuH ? posiil sa a>utam persoana5 acordanduDi timp in care saDsi faca "an,e !au5 pentru ca
suiectul acestor ameteli sau stari de ameteala sunt in principal persoanele an;ioase prin
natura lor.
ULCERUL 7ASTRIC
U#c!&# %t-/ac&#&' este de fapt agra:area semnalelor precedente care sunt arsurile sau
aciditatea gastrica.
*and nu dureaza5 sunt semnul caracterului (eni,n al contrarietatii. 7n schim5 atunci cand
dureaza5 ele semnaleaza profunzimea tensiunii sau a dezechilirului comportamental. Boi cita
aici5 ca e;emplu5 multiplele cazuri de &#c! a# %t-/ac&#&' care au fost multa :reme maladia
p!efe!ata a oamenilor de afaceri. *ifrele au scazut considerail in zilele noastre pentru ca
stim acum cum sa facem sa taca stomacul.
7ASTROFENTERITA
Ga%t!--(t!'ta este o inflamatie de origine infectioasa care atinge in acelasi timp
stomacul si intestinul sutire. 2incolo de semnificatia generala de>a e;plicata pentru diferitele
proleme legate de stomac5 se mai adauga faptul ca este :ora de o stare inflamatorie si ca
aceasta atinge si intestinul sutire. 2ificultatile de a gestiona circumstantele materiale si in
mod deoseit profesionale 3sau scolare4 genereaza frustrari sau furii. $:em dificultati sa
acceptam sau sa asimilam ceea ce se intampla. Cu acceptam sa la digeram. )riginea
infectioasa semnaleaza foarte clar ca purtam responsailitatea fata de e;teriorul care ne
agreseaza sau ne constrange. $cest lucru se produce in mod cult$ p!fund$ "u(te!an "i
!a"pun"ul pe ca!e-l dam "e afla la acela"i ni&el+ Refu.ul a"imila!ii "e t!aduce fi.ic p!int!-
e&acua!e dificil de cnt!lat "i une!i &ilenta "i du!e!a"a+ A" ind!a.ni "a me!, pana acl "i
"a "u,e!e. "a ne int!e(am3 ce ni "e intampla-
6EAICA BILIARA
CALCULII BILIARI: COLECISTITA: DISC5INEAIA BILIARA: IN9LAMATIA 6EAICII:
LITIAAA BILIARA ;CALCULI<
Bezica iliara lucreaza in legatura directa cu ficatul de la care primeste si concentreza
ila. ?a redistriuie ila in intestinul sutire5 de la iesirea din stomac. ?lierarea acestei ile

:a permite procesului de digestie5 mai ales a alimentelor grase5 sa se continue intrDo maniera
armonioasa. 7n caz de disfunctie5 digestia e perceputa ca p!a"ta.
0articipand la digestia fizica a alimentelor5 :ezica iliara >oaca un rol echi:alent in
digestia p"i'l,ica a e&enimentel!+ Cum e0p!ima "i lim(a6ul cmun$ a-"i face "an,e !au
3in franceza e;presia foloseste in locul cu:antului "an,e D (ila4 atunci cand a:em nelinisti. 2ar
sunt intotdeauna nelinisti legate de o fiinta 3noi insine sau un altul4 care ne este draga.
D&!!'# *:'c'' 0'#'a!+ ca#c&#'' 0'#'a!'+ c-#c'%t&#+ ,'%c;'(:''# 0'#'a!+ '(2#a/at'a
*:'c''+ #'t'a:a 0'#'a!a5 ne :oresc de dificultatea noastra de a gestiona sentimentele noastre
si de a clarifica. Suntem in dinamica 7an,$ adica a le,atu!ii cu e0te!i!ul+ Ca!e e lcul meu -
Sunt !ecun"cut de ceilalti$ ma iu(e"c pent!u ceea ce fac "i !ep!e.int 5 sunt intreari despre
care tensiunea :eziculara ne :oreste5 cat si de furiile :iolente care insotesc momentele
dificile5 mai ales cand e;ista un resentiment de nedreptate apropo de ea 3persoana in cauza4.
Qustificarea faptelor este in acest caz foarte prezenta5 cu atat mai mult cu cat acestea nu sunt
intotdeauna marcate de sinceritate si ade:ar.
7nsuficientele sau dischineziile iliare pot sa semnifice ca sensul nostru de ade:ar si
dreptate nu e foarte clar sau e;cesi: si ca a:em tendinta de a contrazice5 de a utiliza sau
chiar manipula pe cei din >ur 3danduDne mereu dreptate5 ineinteles4. Cisipul litiazelor iliare5
faimosii calculi tulura ila. <ara indoiala a:em ne:oie sa clarificam lucrurile din interiorul
nostru.
0articularitatea colecistitei o reprezinta prezenta starile inflamatorii si infectioase.
$ceasta afectiune semnaleaza faptul ca5 sensului general prezentat anterior5 i se adauga o
notiune de infectie5 adica de agresiune e;terioare. <ara indoiala ne deterioareaza :iata pentru
ca a:em dificultati in a accepta sau a trece la un alt lucru. $:em :iata deteriorata de
nedreptati5 reale sau imaginare5 intalnite sau generate de altii.
INTESTINUL 7ROS
AEROCOLIA:BALONARILE:COLICII:COLITELE:CONSTIPATIA:9LATULENTA:7AA
UL INTESTINAL
7ntestinul gros >oaca rolul de a e:acua5 elimina. ?l transporta si permite eliminarea
materiilor organice pe care lDam ingestionat si care nu au fost asimilate. ?l permite astfel
organismului de a e:ita sa se satureze si prin urmare sa se "ufce5 sa se into;ice.
0entru a ne con:inge e suficient sa :edem ce se intampla atunci cand are loc o gre:a a
gunoierilor intrDun oras mare. 7ntestinul contriuie la una respiratie a corpului. $cet lucru ne
permite sa intelegem mai ine de ce din punct de :edere energetic5 7ntestinul /ros este
complementar 0lamanului.
Tensiunile si suferintele intestinului gros semnifica faptul ca retinem lucrurile5 ca le
impiedicam sa plece. <rica de lipsuri5 de a se insela5 retinerea e;cesi:a 3timiditatea4 sau
refuzul de a aandona5 de a ceda sunt e;primate prin proleme ale intestinului 3c-(%t'$at'+
,&!!'+ a!-c-#'+ 0a#-(a!'+ )a:4. 2urerile intestinului ne :oresc de dificultatea de a
cicat!i.a5 de a uita e;perientele neplacute5 aciditatea :enind adesea sa semnaleze prezenta
suplimentara a unei furii retinute si pastrate. 0entru ca ser:este la eliminare5 la aruncarea a
ceea ce am ingestionat 3alimente4 si nu am asimilat5 intestinul gros ser:este si la e:acuarea5
la respingerea e;perientelor pe care leDam ingestionat 3trait4 si pe care nu leDam acceptat.
C-(%t'$at'a semnaleaza dificulatea de a lasa si frica de a pierde. 0ersoana retine de
frica sau de teama refuzului. ?a opreste eliminarea a ceea ce ar treui eliminat pentru ca nu a
fost integrat5 asimilat. C6 :oi pierde astfel ce:a H Cu e;ista riscuri !ela0andu-ma H
5EMOROIAII

8em!i.ii sunt o dilatare a :enelor 3a se :edea si capitolul despre proleme :enoase4
mucoasei anale sau a rectului. ?le sunt adesea asociate constipatiei. +untem in prezenta
unei dificultati circulatorii localizate in acest loc al corpului care are sarcina de a e:acua
materia organica. 2aca ne e teama si suntem nelinistiti5 in mod special de pierderi5 de lipsuri5
a:em tendinta5 in mod refle;5 de a retine lucrurile. 2oar ca aceasta atitudine psihologica5 mai
mult sau mai putin constienta5 nu e neutra si genereaza anumite contractii fiziologice5 in
deosei a sfincterului.
$tunci cand aceste contractii sau presiuni dureaza in timp5 ele genereaza treptat dificultati
in circularea energiilor. $tunci cand aceste tensiuni se situeaza pe a;ele articulare sau
:erterale5 incetinirea circulatiei energetice produce stagnari care au fost numite artroze 3asa
cum calcarul se depune acolo unde apa nu mai curge4. $tunci cand se situeaza la ni:elul
tesutului fin si irigat5 ele genereaza stagnarea circulatorie sang:ina sau limfatica. 7n acest caz
de hemoroizi5 contractia refle;a e;cesi:a a zonei anale produce fenomenul de :arice.
*u siguranta putem a>uta prin rela;area5 cautand modalitati de a ne securiza in raport
cu :iata materiala.
PANCREASUL

0ancreasul este glanda care gestioneaza5 prin intermediul insulinei faricate5 :aloarea
zaharului din sange si prin sucul pancreatic el participa acti: la digestia alimentelor pregatite
in stomac. +untem in 0rincipiul energetic al 0amantului cu organele ne&ia"e "i muncita!e
moilizate in principal asupra datoriei digesti:e. +unt e;ecutantii "e!i"i "i intelepti.
2isfunctiile splinei si ale pancreasului semnifica faptul ca a:em tendinta de a tra:ersa
:iata prea rational5 adica lasand prea putin loc placerii5 ucuriei.
2atoria este importanta5 profesional si material fiind lucruri esentiale. Biata este in acest caz
lipsita de duiosia1 landetea de care a:em cu totii ne:oie. /ri>a materiala interiorizata si
angoasele osesi:e5 lipsa de a a:ea sau de a nu stii5 de a nu fi la inaltime5 sunt semnele
e;primate prin proleme ale pancresului sau ale splinei. Tendinta de a trai in trecut5 din teama
de a gestiona prezentul sau tendinta de a culti:a amintirile trecutului se pot manifesta prin
maladii ale splinei sau ale pancreasului. Ce:oia de a apartine unor norme5 ne:oia de
respectare a regulilor chiar de dependenta fata de acestea5 poate fi e;primata prin
dezechilire ale splinei si ale pancreasului. $cestea se regasesc si la ni:el energetic in sensul
ca energia +plinei 0ancreas are5 printre altele5 sarcina ciclului menstrual. +e regaseste si in
,'a0t in masura in care persoanele in cauza treuie sa fie foarte stricte cu !e,u!alitatea :ietii
lor. 8omentul mesei si toate oiceiurile :ietii treuie sa fie !e,uli perfecte si respectate cu cea
mai mare precizie5 cu riscul de a declansa disconfortul.
INSU9ICIENTA PANCREATICA
2ezechilirele pancreatice pot lua doua forme5 'ip,licemia 3lipsa zaharului din sange4
si 'ipe!,licemia "au dia(etul 3e;cesul zaharului in sange4. *e reprezinta zaharul in :iata
noastra H Reprezinta duiosia5 gentiletea si prin e;tensie5 de:ine o proa de dragoste sau de
recunoastere. ?ste in toate culturile o modalitate de recompensa5 un cadou5 tandretea oferita
unui copil cand a fost cuminte 3a respectat regulile45 cand a luat note une la scoala 3a
raspuns normelor4 sau atunci cand a:em chef saDi facem placere. $cest cadou este adesea
mate!n.
DIABETUL :5IPER7LICEMIA

2incolo de sensul general de>a mentionat in capitulul dedicat pancreasului5 prezenta
e;cesi:a in sange a zaharului ne spune ca a:em dificultati in a gestiona5 a trai sau a otine
dulceata in :iata noastra. D'a0t&# semnifica frec:ent ca persoana a a:ut un tata e;cesi: sau
chiar foarte autoritat 3e;ces de reguli si norme5 duritate si prin urmare asenta duiosiei4 si ca
a gasit un refugiu in duiosia1 tandretea protectoare a mamei. Arana 3mama4 de:ine doar o
solutie de moment 3paliati:4 s4 diaetul de:ine concluzia logica a unei luari in greutate
progresi:e dar sigure.
D'a0t&# poate fi consecinta anumitor socuri psihologice puternice in cursul carora
indi:idul se ocnfrunta cu ditrugerea rutala a securitatii sau a con:ingerilor afecti:e. 8a
gandesc aici in mod deoseit la o tanara femeie care a :enit sa ma consulte pentru ca isi
dorea un copil dar diaetul o impiedica saDl aia. $naliza situatiei ei neDa permis sa a>ungem
pana la o drama pe care a traitDo in copilarie. 'a 7 ani mergea intrDo zi pe marginea unui drum
impreuna cu sora ei. ) masina care :enea din sens in:ers5 siDa schimat directia fara moti: si
a ranitDo gra: pe sora mai mica pe care o adora. *u o frica fara margini a :azutDo pe aceasta
murind su ochii ei si a ramas multe saptamani muta5 fara sa poata e;prima suferinta fata de
aceasta pierdere a celei ce era cea mai draga5 a celei care ii umplea :iata de duiosie. +ase
luni mai tarziu au aparut primile semne ale diaetului.
2upa 3 sedinte de lucru asupra acetor amintiri emotionale si asupra energiilor in cauza5
:aloarea zaharului a scazut lent dar progresi:. $m sfatuitDo sa mearga in paralel la un doctor
homeopat inainte de a merge la o a"i"tenta medicala inteli,enta$ adica destinata sa stimuleze
functiile pancreatice si nu sa le inlocuiasca. $ceasta tanara a a:ut5 dupa cate:a luni5 o fetita...
5IPO7LICEMIA
H'$-)#'c/'a este insuficienta concentratiei glicemiei 3zaharului4 din sange. ?a ne
:oreste de o suferinta in:ersa celei a diaetului legata de incapacitatea5 dificultatea de a
primi5 a accepta5 a gandi de a a:ea dreptul la duiosie1tandrete. ?ste cazul copiilor nedoriti de
mame si1sau al carui tata este a("ent. $senta refugiului matern produce un amalgam
negati: cu hrana5 care nu o placem5 chiar nu o acceptam 3a(-!.'4 sau pe care o asimilam
doar in masura necesitatii. 2ar acest lucru se face fara placere si fara duiosie5 cu minimul de
.a'a!. *autarea de norme sau de reguli5 pe care nu leDa a:ut5 da un fizic ascutit si alungit in
care rotungimile 3tandretea4 sunt asente.
PANCREATITA
Pa(c!at'ta este o inflamatie a pancreasului care poate fi acuta sau cronica. ?ste
frec:ent produsa de o oturatie a canalului e;cretor produsa de calculi si adesea asociata cu
proleme hepatice 3alcool4 sau :eziculare 3litiaze4. <orma ei acuta se traduce printrDo forma
de autdi,e"tie a pancreasului prin propriile sale enzime. Rolul sau in digestia proteinelor
alimentare5 de!apea.a si nu mai recunoaste propriile celule.
$ceste faze sunt adesea dureroase si :iolente. ? interesant de constatat ca cea mai mare
parte a pancreatitelor acute se :indeca spontan si fara sechele.
+tarea inflamatorie semnaleaza prezenta unei furii sau a unei emotii ne,ati&e retinute
3ranchiuna5 amaraciune4. $ceasta inflamatie tulura capacitatea pancreasului de a gestiona
zaharul din interiorul nostru5 adica duiosia si se transforma in :italitate. <ara indoiala suntem
in prezenta unei persoane care pierde sau a pierdut sensul duiosiei 1 tandretei. $ceasta
pierdere pro:ine dintrDo e;perienta traita care a facut ca persoana sa se indoiasca de ea
insasi si de capacitatea sa de fericire simpla. $ceasta indoiala a produs sau din contra
pro:ine dintrDo nesiguranta in relatie cu identitatea persoanei5 ceea ce e;plica asociatia
frec:enta a panc!eatitei cu proleme hepatice 3cine sunt4 sau :asculare 3careDi locul meu H4

INTESTINUL SUBTIRE
DIAREEA:DIAENTERIA:ENTERITA:ENTEROCOLITA:MALADIA CRO5N: OCLUAIA
INTESTINALA: ULCERUL DUODENAL
7n cazul diareei5 dizenteriei ai alte afectiuni ale intestinului sutire5 suntem intrDo situatie
in:ersa constipatiei. 'ucrurile nu mai sunt retinute ci din contra. Resturile nu mai sunt dense
ci lichide5 acide5 arzatoare.
$cest ca!acte! lic'id "i alunec" semnaleaza faptul ca persoana nu a"imilea.a. Arana nu
trece (a!ie!a intestinului sutire si se gaseste trimisa direct in colon5 desi uneori si acesta este
inflamat 3(t!-c-#'ta+ '(2ct'' '(t%t'(a#4.
+untem in prezenta unei persoane care are dificultati in a asimila5 a accepta ceea ce
:ine din e;terior. Trairile5 e;perientele5 situatiile intalnite sunt perturante si emotiile se
amesteca intrDo maniera confuza cu faptele si !ealitatea. $cest amestec interior se traduce
uneori printrDo stare inflamatorie 3(t!-c-#'ta5 (t!'ta4 care semnaleaza prezenta iritatiilor5
furiilor retinute sau datorita starii infectioase5 semnaleaza responsailitatea e;terioara. 2iferit
de gastroDenterita care marcheaza o dificultate de digerare5 (t!'t# si (t!-c-#'t#
marcheza o dificultate de asimilare5 de a lasa sa patrunda in noi.
$ceasta dificultate poate fi datorata fie unei saturatii5 unei e;ces de informatii5 de date5
de trairi5 de emotii5 fie unei frici &i"ce!ale de ceea ce poate :eni din e0te!i!5 pe care nuDl
cunoastem si ne e teama ca :a patrunde in noi5 ne :a marca. ? ine de stiut ca ar treui sa
se scada ritmul5 sa se rela;eze presiunea asupra ne:oii de a sti sau de a a:ea5 sau daca
treuie5 sa ne asiguram in legatura cu ceea ce :ine din e;terior5 permitanduDne astfel sa
gestionam mai ine.
7n cazul cel mai gra:5 persoana poate a>unge la /a#a,'a C!-;(. $ceasta inflamatie a
partii terminale a intestinului sutire5 chiar inaintea intestinului gros5 poate a:ea o e:olutie
dureroasa si infectioasa importanta. ?ste intotdeauna specifica unei persoane stresate si cu o
atitudine de fuga1protectie1stapanire in legatura cu lumea e;terioara. ? interesant de constatat
ca permitind acestei persoane sa se calmeze5 simptomul se calmeaza de la sine. $cesta
ameliorare dureaza atata timp cat persoana nu recade in capcana stresului si a modalitatii
anterioare de :iata.
$cceptarea unui ni:el al e;igentei mai redus in legatura cu propria persoana si cu ceilalti
poate sa a>ute mult.
8a gandesc aici la cazul lui QacIues5 un tanar sef de firma in informatica. $cest domn a
:enit saDl consult pentru /a#a,'a C!-;( care dura de cate:a luni. *e se petrecea in :iata
sa H $cest tanar creator de firma a montat5 in >urul unei idei informatice5 o societate. 7deea sa
a a:ut un succes rasunator dar un anumit numar de moti:e ecnmice lDau determinat sa
:anda societatea sa unei grup de americani. $ pus doar conditia sa ramana girantul5 ceea ce
sDa acceptat. Ritmul de munca si presiunea5 impuse de americani5 iDau de:enit insuportaile.
+atul de sfaturi si cereri5 acest tanar traia in stres si nu mai putea suporta 3asimila4 acest
lucru5 cu atat mai mult cu cat se simtea deposedat de ideea sa. $:ea sentimentul ca nu mai
putea profita 5 sa se '!anea"ca din produsul sau5 pe care lDa elaorat el 3rolul digestiei
stomacale4. <oarte rapid5 a a:ut dureri adominale si a fost diagnosticat cu maladia *rohn.
+edintele efectuate5 in afara tehnicilor energetice5 a dus la accepta!ea pie!de!ii pentru a se
putea '!ani cu altce:a. $ parasit societatea pentru a fonda o alta. +e pare ca iDa fost mult mai
ine ulterior.
7n ceea ce pri:este &#c!&# ,&-,(a#5 sensul a:ut se alatura celui specific ulceratiei
stomacale. 2uodenul este partea intestinului sutire care se situeaza chiar la iesirea din
stomac. ? :ora de parte corpului care primeste5 prima5 alimentele digestionate5 inainte de a
se efectua intre sustantele care trec sau nu in sange. $tunci cand maceratia stomacala sDa
facut prea indelung5 prea rumegata5 acizii produsi de stomac pentru di"t!u,e!ea di,e"ti&a
sunt mai importanti ca in mod normal. $cest e;ces genereaza progresi: o ulceratie5 fie
stomacala fie duodenala.

+untem in prezenta unei persoane care5 pentru ca rumega prea mult5 e;cesi:5 produce
aciditate 3furie5 ranchiuna5 regrete5 emotii negati:e4. 2ar contrar ulcerului gastric5 nu stomacul
este afectat ci intestinul sutire5 adica acel punct al corpului in care hrana poate patrunde in
noi. $ceasta patologie nu are doar un sens simplu de rumegare sau de gri>i. +e adauga o
notiune care arata ca persoana5 prin cerceterea amanuntita a emotiilor negati:e5 se impiedica
sa ingereze5 sa profite de e;periente. $cest lucru de:ine dureros5 uneori :iolent si aceasta
durere are uneori ca efect spasme ale intestinului sutire5 oliganduDl fie sa e:acueze mai
repede fie sa impiedice tranzitul. 7mpiedicarea trairilor sau de a profita de e:enimentele traite
este deci clara. <ara indoiala indi:idul are mai degraa tendinta sa nu :ada5 sa nu retina sau
sa nu inteleaga situatiile5 in general materiale sau profesionale5 decat ceea ce nu merge5 nu ii
con:ine5 nuDl satisface. CuDsi da seama ca aceasta stare latenta de insatisfactie il impiedica
sa profite de :iata.
9ICATUL
5EPATITA: INSU9ICIENTA 5EPATICA: CIROAA
<icatul este un organ e;trem de elaorat si poli:alent. ?ste cel mai mare organ din
corpul uman. Qoaca un rol fundamental in digestie prin secretia ilei5 dar asigura si o alta
acti:itate importanta de filtrare a sangelui.
0articipa astfel la compozitia sangelui si la calitatea sa5 atat la ni:el nutriti: cat si la ni:el
imunitar 3aparare5 cristalizare5 stocare4. 2ar te0tu!a sangelui5 compozitia sa5 ni:elul :iratoriu5
cl!atia sa. 2ulul sau rol este materializat prin faptul ca primeste o dula alimentatie
sang:ina5 una prin artera hepatica care il hraneste cu o;igen si una prin :ena p!t care
transporta spre el elementele nutriti:e asimilate de intestinul sutire. $ceste doua canale se
regasesc in ficat si se une"c in &ena ca&a infe!ia!a. 0lecand de la ficat5 aceaste canale
transporta sangele imogatit de elemente nutriti:e si de alte gloule5 care :a fi redistriuit
ulterior in tot corpul datorita inimii5 dupa ce a fost imogatit in o;igen in plamani.
0rolemele hepatice sunt semnul ca ne e greu sa digeram ce:a din :iata noastra5 dar
cu o finete mai mare decat a stomacului. ?motia principala asociata ficatului este furia.
Tensiunile5 suferintele acestui organ pot semnifica faptul ca lumea noastra oisnuita si
e;cesi:a5 de reactie in fata solicitarilor :ietii este furia. 2e fiecare date cand ne reglam
prolemele cu lumea e;terioara urland5 cu furii mari5 moilizam toate energiile ficatului in
aceasta directie5 pri:anduDl de o mare cantitate de energie necesara functionarii lui. )rganul
se :a manifesta in acest caz si nuDsi :a mai >uca corect rolul in faza digesti:a. 7n:ersul
situatiei5 furii adesea retinute sau sistematic pastrate in interior :or densifica energia in ficat si
risca sa se traduca prin patologii mai importante 3;$at't+ '(%&2'c'(ta ;$at'ca4 sau
compensatii de tip alcoolic.
2urerile ficatului ne pot :ori si de dificultatea nostra de a trai sau de a accepta
sentimentele noastre5 afecti:itatea sau cum ne percep ceilalti. 7maginea pe care o a:em fata
de noi insine sau cea reflectata de ceilalti5 depinde in mare parte de energia ficatului.
0erceperea acesteia participa la ucuria noastra de a trai5 ceea ce regasim deDl lungul rolului
pe careDl >oaca acest organ5 de filtrare si de hranire a sangelui. Tensiunile ficatului pot
semnifica faptul ca imaginea noastra este pusa in lumina de e;perientele noastre si ca
ucuria noastra de a trai a lasat locul amaraciunii si aciditatii interioare fata de lumea
e;terioara care nu ne recunoaste asa cum speram. +untem in mi>locul :ino:atiei sau in
cautarea identitatii. 7ntrearea ma>ora5 intrearea psihologica latenta a suiectului este cine
"unt. +untem de fapt in Jin 5 interioritate5 pe cand5 asa cum am :azut anterior5 intrearea
asociaila a :ezicii iliare este care e locul meuH 0entru ca suntem in Jang5 adica

e;terioritate. 7ntrearea are legatura cu pozitia sociala5 total diferit de ficat unde are legatura
cu constiinta de sine.
$ceasta idee se rele:a clar in alcoolism si in consecinta sa fizica adica ciroza.
0articularitatea cirozei este ca5 degradarea celulelor hepatice pe care le detine5 este
pro:ocata :oluntar de atitudinea comportamentala a persoanei. 2e origine alimentara si mai
ales alcoolica5 ea e;prima foarte clar negarea sinelui. ? :ora de un atentat sinucigas
inconstient dar foarte real si fara o latura comuna cu taagismul5 de e;emplu5 care este o
cautare compensatorie acti:a 3fara a fi starea de :ictima45 desi inadec:ata.
$ceasta importanta a notiunii de constiinta de sine se regaseste clar in relatia de
energie a ficatului cu imunitatea.
2e fapt5 sensul imunitatii trece oligatoriu prin ni:elul constiintei de sine imperati:e. 0entru
a putea si a sti sa te aperi de ce:a5 treuie sa stii ce sa feresti. <icatul participa prin urmare in
mod profund la sistemul imunitar 3prin aceasta constiinta de sine4 si in deosei la imunitatea
elaorata5 adica imogatita de e;periente ale organismului. ?;ista si incarcatura afectelor.
2ar folosirea energiilor de aparare treuie sa fie corecta pentru a nu epuiza. )r5 sentimental
de culpailitate ne oliga sa ne >ustificam5 adica sa ne aparam mai mult decat e ne:oie5 intrD
un mod neadec:at si e;cesi: 3stari alergice4. 8oilizarea energiilor de aparare psihologica si
numeroasele furii sunt semnul ei5 e;presia unei frici care nu gaseste o alta modalitate de
aparare. 2aca aceasta strategie este frec:enta5 ea diminueaza energia ficatului apoi cea a
:ezicii care sufera. 7n orice caz5 ficatul este organul Jin si reprezinta sentimente care pri:esc
fiinta profunda.
ICTERUL:7ALBENAREA
7cterul sau galenarea reprezinta ingalenirea pielii si a mucoasei datorate prezentei
anormale a iliruinei care este un pigment iliar. $cumularea in corp semnaleaza un
dezechiliru hepatoDiliar sau pancreatic. 2incolo de toate aceste sensuri asociate precedent
si pri:ind ficatul5 :ezica sau pancreasul5 icterul este o manifestare care atinge in mod e;act
pielea si mucoasele.
+emnaleaza prin urmare o tensiune5 o deceptie in legatura cu e;teriorul. $ceasta idee
a tensiunii se adauga sensului gloal asociat organului5 care sta la aza icterului. 2aca e
:ora de ficat5 intrearea esentiala este legata de e;terior.
0ersoana este fara indoiala intrDo situatie personala in care lumea care o incon>oara o face
sa se indoiasca de ea insasi. 2aca e :ora de un icter de origine iliara5 indoiala este legata
de pozitia ocupata. 2aca este de origine pancreatica5 indoiala poate fi asociata ne:oii de
recunoastere.
'ima>ul curent e;prima foarte simplu aceasta idee. Cu se spune atunci cand cine:a
tocmai a suferit o mare dezamagire ca a c!apat ficatul in el de fu!ie9
@. A9ECTIUNILE SISTEMULUI RESPIRATOR SI CUTANAT
+istemul respirator este cel care ne permite sa respiram asa cum ne indica si numele.
2atorita lui5 putem sa asimilam energia aerului. ?ste totusi mult mai elaorat decat ne
asteptam si nu ser:este doar la a respira aerul incon>urator. *uprinde plamanii5 pielea si toate
celulele corpului. ?;ista de fapt 2 ni:ele respiratorii distincte5 respiratia numita e;terna si
respiratia interna. Respiratia e;terna este5 printre altele5 cea pe care o cunoastem5 adica
:entilatia pulmonara. 2ar mai e;ista o alta :entilatie e;terna numita cutanata. 0ielea noastra
>oaca un rol important in respiratie. $ceasta respiratie e;terna este cea a schimurilor de
gaze5 a o;igenului si gazului caronic in aparatul respirator. Respiratia interna este o
respiratie care se efectueaza la ni:elul celular5 unde schimurile intercelulare se fac in mod

direct. *elulele participa la un anume schim gazos care nu este datorat aportului clasic
realizat de sange.
$celasi proces e;ista si la ni:el energetic.
0ielea este organul care face parte din sistemul respirator si >oaca un rol de protectie a
corpului fata de lumea e;terioara. 0rotectie supla si eficace5 pielea prote>eaza corpul de
ma>oritatea agresiunilor5 fie ca sunt datorate agentilor acti:i 3microi5 :irusi5 insecte4 fie
agentilor pasi:i 3praf5 temperatura5 ploaie4. *aptator esential5 ea >oaca un rol preponderent in
gestiunea protectoare a stimulilor si solicitarilor e;terne si in cicatrizarea ranilor.
+istemul respirator apartine 0rincipilui 8etalului a carei functie principala este protectia
fata de lumea e;terioara. $ceasta protectie se e;erseaza in 2 moduri5 prin filtrarea prafului si
schimurile gazoase 3respingerea gazului caronic4 cat si prin capacitatea de a raspunde5 de
a reactiona agresiunilor mediului incon>urator. ) alta functie esentiala este cea a cicatrizarii5
inchiderea plagilor.
0rolemele sistemului respirator ne :oresc prin urmare fie de dificultatea noastra de a
primi :iata in noi 3respiratie45 de teama5 lipsa amitiei5 interdictii familiale5 fie de dificultatea
nostra de a ne apara5 de a ne prote>a fata de lumea e;terioara5 de a gasi reactii adaptate fata
de agresiunile posiile5 reale sau imaginare. ?nergia plamanului este cea care se ocupa de
sistemul imunitar instincti:e 3macrofag5 limfocite T4.
0oate insemna5 in cele din urma5 ca nu a>ungem unde ne dorim sau nu :rem sa
inchidem anumite rani ale :ietii noastre si ne :oreste de dificultatea noastra sau refuzul de a
uita5 de a ierta5 mai mult chiar de dorinta noastra de a regla conturile sau mai rau chiar5
dorinta de razunare.
SISTEMUL RESPIRATOR
AMI7DALITA:AN7INA:RA7USEALA:DURERILE DE 7AT
$ngina este o inflamatie acuta a gatului si in deosei a amigdalelor 3a/'),a#'ta4.
$ceasta inflamatie5 uneori foarte dureroasa5 face dificile 2 lucruri( deglutitia 3inghitirea4 si
:oritul 3actiunea de a face sa iasa4. )riginea infectioasa califica faptul ca posiila cauza este
e;terioara. +untem in prezenta unei dificultati clar e;primate. $:em ce:a deDa lungul gatului5
fie ca a:em dificultati in a inghiti5 fie ca a:em dificultati in a ne e;prima si uneori chiar amele.
7n orice caz este :ora de de o cauza e;terioaraL Bina re:ine altuia. *e a facut sau ce a spus
si ne e greu sa inghitimH *e nu reusim sa spunemH 'ateralitatea dreapta sau stanga a
amigdalei mai afectate5 desa:arseste sensul acesteia danduDi o simolica feminina sau
masculina. *omplicatiile cardiace sau renale e:entuale simolizeaza impactul :iolent si
profund a resentimentului5 fie la ni:el emotional 3inima45 fie la ni:elul structurii profunde
3rinichii4 ca in cazul unei pierderi a con:ingerilor5 a increderii sau a iluziilor. <aptul ca
amigdalele sunt organe limfoide adauga un grad suplimetar de sutilitate si de profunzime
sensului initial.
8a gandesc la cazul $meliei. $ceasta femeie de :reo !0 de ani5 traia de mai multi ani5
un di:ort dificil. +otul folosea toate metodele posiile pentru a incetini procedura.
7nfatisarile in fata >udecatorului erau cu atat mai dificile cu cat a:ocatul sotului ei >uca >ocul
acestuia si folosea argumente de o rea credinta incrediila pentru ea. 'a ultima intre:edere
cu ei5 argumentele au fost de asa natura ca a ramas incremenita si nu a mai putut spune un
cu:ant. /atul era locat in mod rutal. +Da declansat o a()'(a :iolenta la iesirea de la
>udecator. 7ntelegand ceea ce se intampla5 inainte de a :ori cu el5 iDam propus saDsi e;prime
resentimentul fata de parti5 dar ii era teama ca nu :a putea sa le faca fata. 7Dam sugestionat
sa redacteze totul5 ceea ce a si facut. $ redactat o prezentare a circumstantelor pe care a
adresatDo5 recomandat5 >udecatorului si sotului sau. $ e;primat resentimentele sale
argumentand totul plecand de la fapte concrete5 ceea ce nu a putut face in acel moment.
A()'(a sDa calmat in orele urmatoare redactarii si apoi e;pedierii scrisorii.

7n cazul ,&!!'#-! , )at %' a !a)&%#''5 mesa>ul este foarte apropiat5 fara sa
identificam cauza ca fiind e;terioara. 0oate fi :ora de :ore spuse pe care le regretam5 pe
care nu stim cum sa le retragem. 0oate fi :ora si de lucruri pe care a:em dificultati sa le
e;primam sau nu indraznim5 pentru ca celalalt ne impresioneaza5 pentru ca miza e
importanta. 2urerea de gat sau raguseala ne impiedica si ne da un moti: un sa nu putem
e;prima.
8a gandesc la cazul *lementinei. $ceasta persoana care traia intens in emotional 5
era prietena cu cine:a pe careDl cunostea de nenumarati ani si cu care a:ea o relatie
pri:ilegiata. +chimau multe confidente5 isi impartaseau prolemele si se gazduiau reciproc in
caz de ne:oie.
7ntrDo zi5 *lementine5 a carei sensiilitate emotionala era mare5 a intalnit o femeie care iDa
de:enit prietena apropiata. $ceasta prietenie rapida si putin fuzionala5 a determinatDo sa
respinga :echiul confident. $cest lucru sDa produs in timpul unei con:ersatii telefonice in care
cu:intele care iDau fost adresate au fost dure si au ranitDo. +iDa dat seama ulterior dar
fusesera de>a spuse. *ate:a zile mai tarziu5 treuia sa cinam5 eu si sotia mea5 la niste prieteni
comuni5 in prezenta *lementinei. +tiind ca noi il cunosteam pe acest domn5 *lementina nu
se simtea ine. 7n a>unul cinei5 a acuzat o durere de gat acuta cu raguseala si aproape
imposiilitate de a :ori. 2omnul in cauza anunatand in ultima clipa ca nu mai :ine5 ca prin
minune5 gatul *lementinei sDa elierat treptat9.si ea a fost cea care a :orit cel mai mult.
7RIPA
<ragilitatea sau maladiile pulmonare e;prima dificultatea noastra de a digera situatiile
cu lumea e;terioara si ne:oia noastra de a e:acua tensiunile inmagazinate. ?;emplul cel mai
simplu este cel al scaderii temperaturii la inceputul iernii. 0ersoanele care nu reactioneaza
echilirand sistemul termic intern :or raci5 adica sistemul pulmonar :a fi slait si :a deschide
poarta gripei5 de e;emplu. 2incolo de manifestarile asociate starii gripale 3guturai5 raceala4 pe
care le studiem searat5 e foarte important sa insistam asupra manifestarilor starii gripale.
+tarea gripala genereaza trei tipuri de stari fizice de aza ( fera5 moleseala si ooseala.
2aca reflectam putin5 :om face legatura cu un alt moment al :ietii care produce simptome
identice.
?ste momentul in care facem sport sau desfasuram o munca fizica mai intense decat de
oicei. Resimtim atunci o crestere a temperaturii corpului 3fera45 moleseala si ooseala L 7n
aceste faze ale efortului fizic5 suntem in situatia unei e:acuari a to;inelor fizice. 7n cazul
gripei5 aceasta asemanare a manifestarilor semnaleaza e:acuarea tensiunilor5 al trairilor mai
mult sau mai putin dificile5 care pot fi asociate cu to;inele interioare fizice si 1 sau psihologice.
0e parcursul anotimpurilor5 e ine sa ne amintim ca iarna este perioada in care energia
profunda a organismului se reincarca si ca prima:era este perioada in care energiile incarcate
e;plodeaza de :italitate. Catura5 ine facuta5 pare ca ne propune gripa in aceste 2
anotimpuri5 chiar inaintea iernii pentru curatenia de toamna si5 daca mi se permite5 prima:ara
pentru a elimina to;inele din iarna. +tarea gripala este e;presia dificultatii de a se prote>a de
e;terior si necesitatea e:acuarii tensiunilor produse in noi5 starea de ooseala si moleseala
ne oliga sa ne rela;am. ) ultima pri:ire asupra acestui suiect5 adesea in zilele care
preceda gripa5 suntem constipati sau a:em dificultati in a e:acua. Totul reintra in normal dupa
declansarea maladiei.
IN9ECTIA PULMONARA:PNEUMONIA:PNEUMOPATIA
7nfectiile pulmonare sau pneumopatiile reiau ine inteles sensul gloal asociat
plamanilor cat si cel asociat gripei. +untem aici si intrDo situatie de agresiune e;terioara5 inca
si mai clara pentru ca este cauzata de un agent patogen important 3pneumococ sau
stafilococ4 asa cum e cazul $(&/-(''.

$ceste infectii pulmonare ne :oresc de o e;perienta de agresiune puternica5 datorata unui
agent e0te!i!. +untem destailizati de atacurile unei persoane din >urul nostru. $ceste atacuri
pot fi sutile5 suterane5 imperceptiile dar sentimentul de agresiune e;ista. 0neumonia este
forma cea mai gra:a din seria agresiunilor de acest gen 3reale sau imaginare4. 7n orice caz5
capacitatea noastra de a ne apara se diminueaza. Cu mai a:em forta sau capacitatea de a o
face. +untem in pericol 3resimtita sau reala4 pentru ca suntem fa!a apa!a!e in fata agresorului5
cu atat mai mult cu cat nu este inca identificat.
ASTMUL: TUSEA ;ABUNDENTA? USCATA<:BRONSITA
T&%a+ a%t/&#+ 0!-(%'t# sunt semne pe care le resimtim ca o solicitare importanta
din e;terior5 atunci cand nu este o agresiune5 si pe care nu o cunoastem5 nu reusim sa o
geram. +uferinta sau oala ne permite sa e:acuam. T&%a '!'ta(ta ne arata ca aceasta
agresiune ne irita si ne este insuportaila5 facanduDne sa reactionam :iolent. Tusea
aundenta este semnul ca agentii agresiunii raman prizonieri in noi. $gentii sunt inclestati in
mucozitatea ronsica pe care treuie sa o secretam in cantitati mai mari pentru a reusi saDi
e0pect!am5 sa e:acuam ceea ce ne agreseaza si este incleiat in noi.
$tunci cand eram adolescent5 eram un aiat mai degraa timid desi adesea e;pansi:
3pentru a ascunde aceasta timiditate4. 8ofturos la mancare5 a:eam plamanii fragili si chiar in
mai multi ani am suferit de o 0!-(%'ta c!-('ca pe care medicii de familie incercau sa o
:indece cu antiiotice.
2in fericire5 traiam la tara si traditiile si unul simt natural al parintilor mei5 iDa determinat sa
foloseasca terapeutica cel mai des utilizata si de altfel si cea mai eficace5 aceea a :entuzelor
si cataplasmelor. <iecare contro:ersa sau dificultate pe care o tra:ersam5 se traducea in acea
:reme mai intai prin acc% , t&% apoi prin )!'$a si prin 0!-(%'ta. 0entru a ameliora toate
acestea5 fumam. +chimand raportul cu :iata si cu ceilalti 3terminarea competitiei cu ceilalti4
fragilitatea pulmonara a disparut si 5 ca prin minune5 nu am mai a:ut ne&ie sa fumez. $cest
lucru dureaza de mai ine de 20 de ani5 dar simt5 imediat ce ma aflu in tensiune5 cat de fragila
este aceasta a;a pulmonara.
$ceasta relatie a plamanului cu raportul fata de ceilalti se regaseste in homeopatie5 in
folosirea preparatului numit Gel"emium. <ara a intra in detalii5 sa notam ca Gel"emium este
prescris de homeopati persoanelor care sufera de timiditate sau f!ica anticipati&a 3inaintea
e;amenelor5 de e;emplu45 dar si in cazul complicatiilor starilor gripale si alte afectiuni
pulmonare. Gel"emium nu este singurul preparat homeopatic care ne permite sa constatam
in ce punct homeopatia si energiile functioneaza la acelasi ni:el si dupa aceleasi legi.
?;perientele de agresiune nu e oligatoriu sa fie manifestate pentru a fi resimtite.
$tmosfera incarcata5 "ufcanta5 amienta in care nu ne simtim confortail5 solicita enorm
energiile plamanilor. +uferintele sau maladiile sistemului pulmonat 3nas5 gat5 ronhii.etc4 ne
:oresc deci de situatii sau de persoane care ne fac sa ne simtim inconfortail fara totusi sa
ne agreseze direct. *ate persoane nu miDau spus in timpul consultatiei am "en.atia ca ma
"ufc in acea"ta "cietate sau pa!ca nu am ae! in acea"ta familie+
2e altfel aceasta ultima remarca a fost facuta de un asmatic care a inteles repede c'( ii
pmpa ae!ul in familia sa.
Celinistile materne e;cesi:e5 atmosfera familiara apasatoare se traduc adesea la copii
prin fragilitati pulmonare care5 daca sunt in,!i6ite prea eficient pot sa se transforme in alergii
respiratorii sau cutanate. $cesta se apa!a reactionand5 uneori :iolent. A%t/&# si a()'(a sunt
"t!i,ate ca ceea ce se intampla in >urul copilului nuDl satisfac5 ca traieste situatia ca pe o
agresiune. 7ntrearea e amigua. ?l are ne:oie de fapt5 de protectie 3dragoste si prezenta4 si
in acelasi timp de aer5 de spatiu5 sa nu fie sufocat.
RINITA7 GUTURAIUL

R'('ta %' )&t&!a'&# sunt inflamatii ale mucoasei nazale5 in cea mai mare parte a
timpului ca urmare a unei stari gripale. ?le reiau sensul gloal al acesteia cu o conotatie
deoseita. 7n cazul guturaiului5 nasul curge si ochii au tendinta de a plange5 sau nasul se
infunda si :orim de o pierdere a mirosului. $ceste manifestari semnaleaza ne:oia de a
e:acua5 ca atunci cand plangem5 imediat dupa ce sDa intamplat sau am resimtit o emotie
incarcata de tristete. ? :ora de o deceptie5 de un esec5 de un regret5 de ce:a ce nu am
reusit sa spunem sau sa facem H G&t&!a'&# ne permite fara indoiala sa e:acuam toate aceste
situatii5 cu siguranta a:and o importanta scazuta5 dar care sDau acumulat in noi5 in timp.
P'!,!a /'!-%&#&' 3a se :edea capitolul urmator45 precizeaza ne:oia de protectie in
legatura cu ceea ce "imtim sau resimtim in mod personal5 care ar putea genera si o alta
oala.
PIERDERE MIROSULUI:SINUAITA
Casul e orificiul prin care aerul patrunde in corpul nostru si cel prin care percepem
mirosurile5 adica ceea ce emana lumea manifesta. 2atorita lui putem simti. 8irosul e asociat
0rincipiului 8etal. Respiram pe nas5 prin care lasam sa patrunda in noi energia aerului5 suflul
3*erul4. Ci:elul lui de asimilare a energiilor este deci mai fin decat cel al gurii care permite
asimilarea ni:elului mate!ial al :ietii. ?ste totusi in stransa legatura cu ea prin miros care este
asociatul esential al gustului caruia ii ofera &lumul sau5 coloratia sa. $sociatia gust1miros
este la fel de importanta ca cea a celor 2 ochi.
2urerile nasului ne :oresc de teama noastra de a lasa sa patrunda in noi
dimensiunile fine ale :ietii5 atat fata de noi insine cat si fata de ceilalti. ?ste legatura cu
intimitatea5 cu acceptarea informatiilor intime proprii sau ale altuia. $cest lucru ne permite sa
intelegem mai ine5 de e;emplu5 rolul atat de important pe careDl >oaca mirosul in se;ualitate5
fie ca e :egetal5 animal sau uman. S'(&:'t#+ (a%&# '(ca!cat+ $'!,!a /'!-%&#&' sunt
semne ale dificultatii de a accepta mesa>ele5 informatiile intime care ne par:in. Cu le putem
"imti5 ne displac pentru ca miros urat. )r5 ce mi!a"e u!at H ?;crementele5 putregaiul si nu
florile L *e miroase rau in :iata nostra5 ce putrezeste sau e pe cale sa putrezeasca in noi H
+unt intreari pe care ar treui sa ni le punem5 sa le punem in legatura cu atitudinile noastre5
cu ceea ce culti&am in noi sau in relatia cu ceilalti si asupra :alorii pe care o dam lucrurilor.
2e fiecare data cand spunem altuia nu pt "a-l "imt sau nu pt "a-l &ad5 ne gandim la
efectul oglinzii si ar treui sa reflectam asupra partii din noi insine pe care nu :rem sa o
simtim sau sa o :edem.
$ceasta prolema a /'!-%&#&' sau #'$%' , /'!-% e;prima o ranchiuna5 amaraciune
sau dorinte de razunare pe care le lasam sa coaca in noi si 1sau sa putrezeasca in noi. 0ot
insemna ca frica noastra de manifestare a :ietii si animalitatii in interiorul nostru este mare5
pentru ca :iata inseamna si moarte 5 e;cremente si putregai. $cestea din urma sunt
insuportaile pentru ca plasam in ele notiuni de :aloare. 2ar uitam prea usor ca cele mai
frumoase legume si flori sunt hranite cu alegar sau compost si ca :iata se hraneste cu
moartea care nu e un %2a!%'t a# *'t'' ci o tranzitie %$! *'ata.
TUBERCULOAA
) semnificati ma>ora care poate fi asociata cu prolemele pulmonare este tristetea5
melancolia5 singuratatea5 supararea. ?nergia plamanului are incarcatura acestor sentimente
care5 atunci cand sunt e;cesi:e5 il epuizeaza. ?;cesul sau starea de a culti:a tristetea pentru
a intretine amintirea a ce:a sau a cui:a5 se pot manifesta printrDo manifestare a fragilitatii
plamanilor. ?ste interesant sa ne amintim ca marea epoca a romantismului lui 'amartine
3*hateauriand5 /oethe5 Q.Q. Rousseau5 *hopin4 a fost de asemenea ma!ea epca a
t&0!c&#-:' si suicidului.

Cecroza pulmonara pro:ocata de t&0!c&#-:a5 semnifica faptul ca emotiile citate
anterior ucid capacitatea de primire a :ietii in sine 3respiratia4. +untem foarte clar in prezenta
unei persoane la care speranta5 increderea in :iata sau cheful de a continua sa lupte5 sunt
tulurate5 daca nu chiar pierdute.
Cu este intamplator daca aceasta tuerculoza atinge populatia cea mai defa:orizata.
?;ista un :accin pentru aceasta H
+e intampla ca aceasta oala sa lo:easca persoane care nu apartin mediului
defa:orizat5 ci din contra5 persoane care nu par nici triste si nici dezamagite. 7n acest caz5 se
pare ca treuie sa cautam in profunzime5 in sferele inconstinete5 amintirea sau rana care este
la (a.a pie!de!ii capacitatii de a p!imi &iata. ?a dateaza adesea din copilarie si se
reacti:eaza5 e0pldea.a atunci cand apare o e;perienta similara cu cea care lDa ranit prima
data. 0ersoana nu este constienta de acest lucru5 uneori pune in loc strategii de
suprasolcitare pentru a se prote>a.
LARIN7ITA
La!'()'ta este o inflamatie a laringelui. 'aringele corespunde cailor respiratorii care se
situeaza intre trahee si faringe. 'a ni:elul lui se produc sunetele datorita corzilor :ocale.
7nflamatia acestei parti a gatului e;prima dificultatea de a "pune sau de a "t!i,a anumite
lucruri. +unetele ies rau si produc durere atunci cand ies. ?motiile negatice de tip furie
retinuta sau ranchiuna inflameaza dar impiedica e;primarea. *e ne atinem sa spunem H *e
ne face rau sa spunem H +untem dezamagiti de ce:a sau cine:a si ne e greu sa o spunem H
9ARIN7ITA:RINOF9ARIN7ITA
<aringita este o inflamatie a faringelui. <aringele este locul unde se intalnesc fosele
nazale5 gura5 laringe si esofag.
? :ora de o intersectie esentiala pentru ceea ce intra sau iese sin noi. 7nflamarea lui ne
:oreste de dificultatea noastra de a face trierea intre ce iese sau intra in noi sau sa alegem
directia pe care treuie sa o ia ceea ce intra 3esofag sau trahee4. Cu e :ora ca nu stim sa o
facem ci de faptul ca t!ai!ea este dureroasa5 dificila. $:em dificultati in a sti clar ce sa facem
sau sa spunem5 datorita unei confuzii emotionale legata de emotii negati:e repetate si
contradictorii. 0rezenta unei !'('t a%-c'at5 :ine sa intregeasca sensul gloal de>a :azut in
cazul rinitei. $ceste patologii5 frec:ente la copii5 au un rol de catalizator al apararii. Ba
amintesc5 ne aflam la sistemul respirator5 prin consecinta acela care are capacitatea de a
prote>a de agresiunile e;terioare.
PLEUREAIA
0leurezia este o inflamatie a pleurei. 0leura este memrana care imraca si incon>oara
plamanul. ? :ora deci de pielea plamanului5 adica de ceea ce imraca si prote>eaza plamanii
care au in gri>a energiile protectoare. +tarea inflamatorie semnaleaza prezenta emotiilor
negati:e cum ar fi furia si ranchiuna.
+untem in prezenta unei ef!actii sutile a sistemului de aparare pentru ca ceea ce il
prote>eaza a fost afectat. <ara indoiala persoana afectata este pe cale sa traiasca o situatie
care a u:ersatDo prin forta si profunzime. ? cu siguranta :ora de o traire care aminteste de
suferinte de>a e;istente si care mai pu"e"e!a in pe!icl indi:idul. $ceasta reactie rutala
determina slairea sistemului de aparare instincti:5 generand o stare de reacti:itate
3inflamatie4 hranita de furie sau ranchiuna. 2urerea resimtita care poate fi foarte puternica5
impiedica inspiratia si cea mai mare parte a miscarilor.

$cest lucru ne arata ca trairea genereaza o impresie de piedica de a mai trai5 de suferinta in
a mai trai5 de constrangeri in gerarea5 canalizarea :ietii 3stapanirea respiratiei5 prin retinerea
ei4.
8a gandesc la cazul lui Qean. 0rietenul sau cu care impartea :iata5 a:usese cu cati:a
ani inainte proleme alcoolice importante. Qean a reusit5 cu multa radare si incredere saDl
restailizeze. 2in nefericire5 cati:a ani mai tarziu5 semne clare iDau aratat ca prietenul sau
alunecase din nou pe acea panta. Qean a refuzat sa :ada semnele in prima faza5 dar a sfarsit
prin a realiza situatia. $ luat in maini situatia5 mai ales pe plan financiar5 dar a acuzat in zilele
urmatoare o $#&!:' cu lateralitate dreapta. Cecesitatea de aDl supra:eghea pe prietenul
sau5 de aDl oliga sa re:ina pe d!umul (un a fost dureroasa pentru el5 pentru ca il impiedicau
pe el sa t!ai"ca linistit 3spiritual4.
RU@EOLA
Ru>eola este o oala infectioasa care apare mai ales la copii mici. +e traduce printrDo
stare inflamatorie a nasului5 gatului si ochilor. *ate:a puncte ale in gura completeaza taloul
uneori. $paritia petelor rosii 3de unde si numele de ru>eola4 pe tot corpul5 progresi:5 este
insotita de disparitia simptomelor precedente. $ceasta ultima constatare este foarte
interesanta pentru ca ne da sensul olii L
Casul5 gatul5 ochii iata trei din cele patru orificii prin care informatiile ne par:in din
e;terior 3cu e;ceptia urechilor4 . 7nflamatia semnaleaza o stare de reacti:itate. $mintesc faptul
ca ne aflam in sistemul pulmonar5 adica in relatie cu apararea in"tincti&a fata de e;terior.
Ru>eola ne spune foarte clar ca copilul este pe drumul de aDsi construi sistemul de aparare
fata de e;terior. ) face in mod reacti:5 ca si furia adolescentilor fata de tot ce :ine spre el ca
miros 3nas si intimitate45 gust 3gura si materia45 aerul 3gat si intimitate4 si imaginile5 frumusetea
3ochii si sentimentele4. 2oar sunetele 3urechile4 si latura profunda si de aza5 nu sunt
respinse.
0rin aceasta reacti:itate a !&<-#'5 copilul isi constituie reperele in raport cu mediul
incon>urator respinganduDl 3faza adolescentina4 si izolanduDse &lunta! prin alegerea unei
patologii contagioase. ? interesant de constantat ca aceasta contagiere nu se face prin orice
:ector5 ci prin sali:a5 adica lichidul organic 3profund5 energia $pei4 destinata sa a>ute la
digestie si imunitate.
R&<-#a permite deci copilului saDsi constituie imunitatea si acest lucru semnaleaza
realizarea ei atunci cand apar uele1petele. $paritia pe terenul pielii5 marcheaza sfarsitul
razoiului cat si integrarea principilui de aparare in raport cu e;teriorul si datorita pielii.
+imptomele nasului5 gurii5 gatului pot disparea.
TRA5EITA:TRA5EOFBRONSITA
T!a;'ta este o inflamatie a traheei care este canalul prin care aerul intra in plamani
prin ronhii. ? interesant de stiut ca acest canal este mentinut deschis de inelele cartila>ului.
$cest lucru semnifica5 prin urmare5 ca omului ii este imposiil sa se inchida natural si :oluntar5
opus esofagului sau altor canale pe careDl poate otura datorita sfincterelor.
)r5 esofagul este orificiul prin care omul inghite materia5 se hraneste. Traheea este orificiul
prin care aerul5 suflul :ietii patrunde in noi. $r fi ine sa reflectam la acest lucru pentru ca
nuanta este sulitla. +e pare ca fiinta umana poate sa alea,a si sa decida sa nu se mai
hraneasca5 adica sa nu se mai ser:easca cu materia in mod :oluntar pentru a o transforma
in :iata. 7n schim sDar parea ca ii este imposiil sa aleaga si sa decida sa nu mai primeasca
suflul care patrunde in el5 prin actul respirator. $legerea umana5 in lumea intrupata5 oare nu
e;ista decat in planul manifestat H 'iertatea sa este doar de a incarna :iata sa asa cum
:rea5 dar nu poate alege faptul de a o faceH $ceasta pare sa corespunda cu notiunea de a

alege incarnatia si cu faptul ca alegerea este efectuata in *erul $nterior. 2upa5 singura
liertate care ramane5 este modul de a trai aceasta incarnare 3alimente1 e;periente care
patrund in noi4.
T!a;'ta semnaleaza5 dincolo de ideea generala asociata sistemului respirator5 faptul
ca a:em o primire dureroasa a :ietii in noi. <aza pe care o tra:ersam este de constrangere si
ne simtim stramtorati. $er5 da5 dar ne face rau cand patrunde in noi. *u atat mai mult atunci
cand ronhiile nu sunt singurele afectate si a:em o t!a;--0!-(%'ta5 suferinta respiratorie
este mai mare. 0ersoana5 foarte infuriata pe lumea e;terioara5 se simte impiedicata sa
traiasca5 prin lipsa liertatii5 a spatiului sau din contra5 (li,ata sa t!aia"ca5 supusa sa suporte
constrangerile ale,e!il! "ale inconstiente. ?a poate si5 de e;emplu5 intrDo faza a :ietii in care
traieste situatii comportamentale pe care le traieste dificil. $re ne:oie de o scadere a
presiunii5 sa calmeze lucrurile in interior pentru a face apoi alegerile. Ba treui sa accepte
pretul acestor fapte inainte. 2ar trece ptrintrDo faza in care persoana linisteste tensiunile
diminuand cantitatea de :iata 3de aer4 care patrunde in ea5 pentru ca in acest moment prea
multa :iata ii face rau.
PIELEA
0ielea este unul din organele cele mai interesante si mai complete ale corpului uman. ? :ora
de un singur organ care este in relatie directa cu toate functiile corpului si spiritului. $cest
in:elis de apro;imati: 2 metrii
2
incon>oara intregul corp si reprezinta un ade:arat creier e;pus.
?a iriga5 iner:ata in mod remarcail pe toata suprafata sa si poseda un e;traordinar sistem
de informare legat direct de creierul nostru.
0rimul rol al pielii este a asigura o protectie. Reprezinta ariera cu lumea e;terioara.
Ce prote>eaza de agresiunile microiene si materiale 3caldura5 lo:ituri5 murdarie4 si aici este
functia cea mai cunoscuta. Ce putem intrea de ce :oresc de piele la ni:elul sistemului
respirator. 0ielea permite :entilatia cutanata prin care asista plamanii in rolul lor de asimilare
a energiei a aerului. Totusi face mai mult decat simplul schim de gaze primind si
transformand razele solare prin actiunea sa in metaolismul :itaminei 2. 2atorita a mai mult
de 7 mii de captori ner:osi5 ea ne permite sa resimtim mediul incon>urator fie ca este fizic
3atinge4 emotional 3reactii epidermice5 emoti:e4 sau termice 3temperatura4.
0ielea indeplineste si misiunea de asistenta5 deloc de negli>at5 a sistemului de
eliminare a corpului. $tunci cand rinichii5 :ezica5 dar si intestinul gros si plamanii sunt oositi5
pielea a>uta la e:acuarea t!a(%$'!at''5 dar si /'!-%&#5 ,!/at-:#5 to;inele pe care
organismul nu reuseste sa le elimine altfel.
? important de stiut ca pielea e si pielea mu"c'il!5 adica ceea ce numim fa"ciile5
memorand e;perientele si emotiile noastre. $cest lucru ne permite sa intelegem de ce
atingerea si anumite tehnici de masa> ca +hitsu sau 0ractica Taoista a ?nergiilor au rezultate
surprinzatoare5 in deosei in toate manifestarile de ordin psihosomatic.
0ielea este si organul corpului in care se manifesta cel mai mult capacitatea de
cicatrizare. $cest miracol5 a carui cauza profunda este inca ine;plicaila5 permite unui
!,ani"m sa se autoDrepare5 sa se reconstruiasca din sine insusi si e surprinzator atat prin
forta sa cat si prin eficacitatea sa. Toate se petrec printrDun proces similar fenomenului de
cancerizare. $ceasta permite sa intelegem de ce anumite cicatrizari ale traumatismelor5 care
sDau petrecut in conte;te psihologice dificile5 sa sfarseasca prin cancerizarea zonei recent
traumatizata.
Rolul social al pielii este si el fundamental. ?a participa direct in lumea relatiilor pe care
le a:em cu lumea incon>uratoare. 2e altfel5 cu cat societatea si culturile de:in mai a"epti.ate5
cu atat se distanteaza de :iata pentru a nu pri:ilegia decat intelectul si aparenta5 iar atingerea
este proscrisa. Boream in introducerea acestei carti de omul modern si de modalitatea sa de
comunicare. ? amuzant sa constatam ca azi putem intrerupe fara rusine pe cine:a care

:oreste5 dar daca5 din greseala atingem pe cine:a pentru a lua ce:a de pe masa5 atunci ne
cerem scuze5 ca si cand acea atingere intamplatoare era mai incorecta decat aDi taia :ora L
0rolemele pielii sunt prin urmare5 in mod gloal5 semnul dificultatilor noastre de a trai in
legatura cu lumea e;terioara. <iecare parte a pielii si1sau fiecare tip de patologie sau
manifestare cutanata a imogatit sensul gloal al unei dimensiuni particulare.
ABCESUL
6n a0c% este o zona determinata intrDun tesut 3piele5 gingiie4 sau intrDun organ5 in
care o stare infectioasa a generat o punga de puroi. $ceasta zona este in general inflamata si
adesea dureroasa. Resimtim intotdeauna o elierare atunci cand a0c%&# %-a %$a!t.
A0c%&# ne :oreste5 prin urmare5 de ce:a care este infectat5 inflamat in noi. Totusi
aceasta infectie si aceasta inflamatie sunt limitate geografic. ? :ora de o zona in care
agentul infecti" 3emotii5 temeri5 ranchiuna5 amaraciune5 furie4 se fi;eaza intrDo parte a
corpului nostru. <iind inchisa5 ea nu poate 3sau nu treuie4 sa se e;prime. ?a putrezeste in
noi dar ne si infecteaza. *ea mai una metoda de a trata un aces este de aDl sparge5 adica
de a face sa iasa5 a e;prima ceea ce sDa locat5 ceea ce a fost retinut in noi. +i mai putem
a>uta stimuland sistemul imunitar5 adica capacitatea de a ne prote>a5 de a ne apara fata de
lumea e;terioara si de acesti a,enti infecti"i. Cu treuie sa uitam ca unii :in din noi insine si
se acti:eaza pentru ca terenul este pregatit.
7n afara acestor cazuri gra:e in care infectia se generalizeaza 3emotii negati:e5
retinute5 pot ucide45 acesul este intotdeauna localizat intrDo zona delimitata. 0artea corpului
in care se gaseste ne da o indicatie suplimentara foarte interesanta asupra continutului
emotional sau tensional locat. 6n aces la fesa dreapta 3partea pe care ne spri>inim5
odihnim4 nu :a a:ea acelasi sens cu un aces la sanul stang 3cel care a>uta la hranire5
maternitate4 sau la ceafa 3unde ideile trec pentru a merge spre lumea reala45 chiar daca
pastreaza sensul comun al acesului de care tocmai am discutat. Ba fi ine sa ne raportam la
sensul particular asociat partii in cauza5 afectate.
ACNEEA @U6ENILA SI ALTELE
Ac(a este o dermatoza care se manifesta prin inflamarea foliculilor firului de par si
seaceelor. $ceste cosuri inflamate5 mai mult sau mai putin numeroase si dez:oltate se
regasesc in principal pe fata5 umeri5 piept si fund.
<iind doar o dermatoza5 acneea are legatura cu pielea5 adica cu ariera cu lumea
e;terioara. Rolul social al pielii este fundamental pentru ca participa direct la tipul si modul de
relationare pe careDl a:em cu lumea incon>uratoare.
Ac(a <&*('#a se manifesta in cea mai mare parte a timpului pe fata. )r5 ce
reprezinta fata H Reprezinta identitatea5 imaginea care se :ede sau pe care o a:em de sine.
0rolemele generale ale fetei ne :oresc prin urmare de o proleme a identitatii5 o dificultate
de a accepta ceea ce a:em sau credem ca a:em. Ac(a+ !-%ata sunt mi>loace de
e;primare a dificultatilor de a accepta aceasta fata5 fie pentru ca ne displace5 fie ca e prea
frumos si atrage mai mult decat ne dorim. +unt modalitati de a ascunde sau de a urati fata5 de
a schima sau respinge o imagine a identitatii care nu ne satisface. $cneea >u:enila apare in
adolescenta. )r5 aceasta perioada a :ietii este cea in care copilul isi fi;eaza reperele afecti:e
fata de lumea e;terioara5 dincolo de structura familiala. ?ste perioada maturizarii se;uale.
Aormonii care contriuie la aceasta transformare sunt secretati in cantitate mare. $cesta
cucerire a lumii prin dorinta pe care o putem pro:oca sau resimti nu e mereu usoara. Ac(a
este semnul indoielii asupra propriei persoane.
Timiditatea5 teama de ceilalti5 de propria pri:ire5 de >udecata proprie se e;prima prin
aceasta acnee a fetei. 0entru a se prote>a mai ine de aceasta lume e;terioara5 pielea
inchide toate usile5 adica porii. ?a se ingrasa pentru ca lucrurile si agresiunile5 reale sau

imaginare5 sa alunece pe ea. 2ar o fortareata asaltata se sufoca adesea cu resturile5
ramasitele. 0orii pielii plini de to;ine se inflameaza5 emotiile retinute putrezesc terenul.
$cneea se instaleaza si e;primand ce se intampla5 poate genera un sindrom negati:5 pentru
ca persoana care se :ede astfel desfigurata in oglinda proprie5 risca sa se teama si mai mult
de sine5 agra:and astfel procesul.
7n celelalte cazuri de acnee5 pe umeri5 pe fund sau piept5 sensul gloal e identic cu o nuanta
apropiata. <ata e Jin in timp ca fundul este Jang. 2upa localizare este Jin sau Jang5 relatia
cu femininul sau cu masculinul5 cu feminitatea sau masculinitatea care este in cauza.
ANTRAB:9URUNCUL
<urunculul este infectia unui folicul al firului de par sau a unei glande seacee a pielii.
$ceasta infectie care ramane adesea interna5 are teindinta sa se dez:olte pana la e:acuarea
su forma de puroi. $ntra;ul este reuniunea intrDun punct a mai multor furunculi.
+untem in prezenta unei infectii cutanate5 care ramane in prima faza in interior5 ca apoi
sa iasa su forma de puroi. 0articularitatea furunculuilui si a antra;ului5 consta in aceasta
latura interna a pielii si de asemenea in ni:elul dureros care le caracterizeaza. $semanarea
cu acesul este mare si semnificatia gloala este identica. $m reflectat asupra ceea ce
putrezeste in noi5 ceea ce ne infecteaza5 ceea ce ramane in interior5 :azanduDse totusi.
$titudinea noastra fata de ceea ce ne >eneaza5 :a fi de a nu e;prima in mod real sau de a
alegeH Cu ar treui sa facem pe :ictima altuia sau a e:enimentelor.
? interesant sa reflectam5 ca si in cazul acesului5 la faptul ca este necesara incizia5
saDl taiem pentru a putea face sa iasa puroiul5 pentru a putea saDl curatam. $dica a:em
ne:oie sa taiem5 uneori uin carne :ie daca pot spune asa5 pentru ca lucrurile sa se clarifice5
sa se limpezeascaH $:em ne:oie sa reflectam asupra claritatii asteptarilor noastre5 cererilor
noastre5 moti:elor sau prete;telorH 7n orice caz5 ce:a intra in putrefactie in noi pentru ca nu
poate fi scos la ae!5 la lumina. 0oate fi :ora si de frica inconstinenta care determina atitudini
neadec:ate. Cecesitatea clarificarii5 curatirii 3intentiilor sau gandurilor4 este cu atat mai mare
cu cat furunculul este mai mare5 cu o intensitate mai puternica atunci cand e :ora de antra;.
COSURI : BUBITE
C-%&!'#5 :orind in general5 au o semnificatie foarte apropiata de cea a acneei.
2iferenta se afla in faptul ca nu acopera o zona specifica a corpului dar se localizeaza in
puncte precise ale acestuia. ) alta diferenta consta in faptul ca aceste cosuri neacneice nu
sunt infectioase ci o manifestare inflamatorie pura5 de reactie si e:acuare 3intepatura5 alergie
alimentara sau altele4.
B&0't# au prin urmare un sens specific de e:acuare. *e:a ne incomodeaza5 ne da atai
de cap si atunci incercam sa e:acuam. <ocul furiei sporeste situatia si pro:oaca mancarimi. ?
interesant5 atunci cand se cunosc punctele de localizare ale punctelor energetice ale corpului5
sa constatam ca o uita nu se formeaza niciodata intamplator in anumita parte a corpului
3chiar si cand e :ora de o intepatura de insecta4. Citi!ea acestor puncte este in mod frec:ent
un element de localizare a dezechilirelor energetice ce nu poate fi negli>at.
PECIN7INE:DERMATOAA:DERMITE:DERMATITE:PRURI7O
) ,!/at-:a este o afectiune a pielii ca de e;emplu $c'()'(a5 ):/a5 ,!/'ta
sau $!&!')- 3,!/at-:a cu mici uite ca urticaria5 de e;emplu4. $ceste afectiuni5 desi de tip
diferit5 semnaleaza o traire de agresiune :enind din e;terior care produce o reactie instincti:a
si aproape instantanee de aparare. D!/'t# sau ,!/at't# sunt foarte caracteristice
pentru aceasta fizic :orind. +unt de fapt5 reactii cutanate uneori foarte puternice5 su forma

de eruptie de uite5 ca urmare a contactului cu un produs strain5 putand fi foarte :ariat (
ciment5 praf5 soare. *ea mai mare parte a ,!/at-:#-! produc mancarimi pro:ocand o
dorinta de scarpinare uneori :iolenta. +ensul acestor mancarimi 3a se :edea mancarimile4
:ine sa se adauge sensului dermatozei. ?le ne permit sa 6u"tificam uneori dificultatea de
contact cu lumea datorita pielii noastre putin atragatoare a>utand la e:acuarea tensiunii
resimtite. $ceste du!e!i ale pielii sunt cu atat mai semnificati:e cu cat se localizeaza
intotdeauna in locuri ,!aita!e.
$ceste reactii de tip alergic5 e;prima foarte e;act respingerea noastra5 intensa5
e;cesi:a5 chiar :iolenta a e;teriorului care ne agreseaza. Pc'()'(a e;prima de e;emplu
foarte ine aceeasta idee si o :oi ilustra printrDo a:entura personala pe care :iDo dez:alui
imediat. $cum cati:a ani eram plecat in pro:incie saDi :izitez pe parintii mei si mergeam pe un
drum pe care nuDl cunosteam ine. 'a intrarea intrDo aglomeratie5 am fost deran>at de un
autoturism care miDa iesit in fata5 fara sa respecte regulile de circulatie. )ligat sa franez
rusc si ine inteles nemultumit de comportamentul celuilalt5 iDam facut semn cu farurile
soferului. $ a:ut un efect neplacut asupra soferului care nu a incetinit deloc5 pentru aDmi
demonstra cine e!a mai pute!nic. Regratand reactia mea inutila de altfel5 cati:a metrii mai
departe5 a:and o masina destul de puternica si profitand de o zona cu 4 enzi5 lDam depasit
rapid pe celalalt sofer. 7n acel timp5 acesta a accelerat pentru a ma impiedica saDl depasesc.
$:and masina mai puternica5 am reusit saDl depasesc dar cu pretul unei accelerari mult prea
mari si chiar in linia dreapta era un radar. $m fost5 fireste5 oprit si apostrofat pentru e;ces de
:iteza. ? clar ca sentimentul meu de agresiune a lumii e;terioare si de nedrepatate a fost
urias. $ doua zi5 miDa aparut o pecingine pe piept si mai ales pe stern intre ple;ul solar 3emotii
rutale5 agresiuni5 frica4 si ple;ul cardiac 3emotii elaorate5 dragostea pentru ceilalti5 de sine5
altruism4. $tat timp cat nu am facut pace in interiorul meu5 aceste placi ma mancau continuu.
0rietenul meu homeopat caruia iDam marturisit tot mDa a>utat sa dispara mai rapid5
redrenanaduDmi intestinul 5 pentru ca a:eam dificultati in a la"a5 in a e:acua e:enimentul
3intestinul gros4 dar si saDl asimilez 3intestinul sutire4.
ECAEMA
Ec:/a este o dermatoza specifica foarte oisnuita care se manifesta prin roseata5
mancarime si o descuamare a pielii. +e intampla ca c:/a sa supureze. +ensul gloal al
eczemei este identic cu cel al tuturor dermatozelor. ?;ista o reacti:itate puternica5
respingerea agresorului5 real sau :irtual5 e;tern 3agent catalizator4 sau intern 3alimentatie5
stress4 si manifestarea cutanata5 dezagreaila5 cu pusee de mancarime. 7n afara de cauzele
numite mecanice 3alergie5 erediate5 etc4 care nu sunt decat factori agra:anti5 eczema este o
manifestae psihosomatica clasica incat e cunoscuta de medicina occidentala ca atare.
+untem in prezenta unei aparari reacti:e fata de o agresiune din e;terior. *u cat suntem mai
sensiili si reacti:i5 cu atat reactia :a fi mai puternica. ?czema e;prima foarte clar ca ceea ce
:ine din e;terior nu ne con:ine si cautam sa ne aparam.
?;emplele nenumarate de eczeme la copii demonstreaza fie ca traiesc intrDo
atmosfera familiala stresanta5 fie ca ceea ce parintii le propun 3hrana5 educatie5 etc4 le
displace sau nu le con:ine 3lapte praf5 interdictii permanente5 etc4. Cumeroasele eczeme
apar si atunci cand mama e foarte nelinistita si :rea sa faca totul prea ine5 generand o
presiune in >ur pe care copilul o e;prima si o elimina prin eczema.?;ista frec:ent si adulti care
prezinta crize de eczema in cazul stresului profesional important5 iar un moti: ma>or al
presiunii este ni:elul e;igentei5 personale sau e;terioare.
? interesant sa ne oprim putin asupra descuamarii asociate eczemei. $ceasta
eliminare a celulelor cutanate moarte5 semn clar al ne:oii de a schima pielea5 de a elimina
trecutul5 genereaza o durificare simultana care nuDi permite schimarea. ? si semnul unei
morti a luptei care e;ista in interior5 reacti:itatea persoanei fiind sursa acestei lupte. Regasim

acest sens intrDo forma marcata in cazul psoriazisului5 dar treuie sa stim ca e prezent in cea
mai mare parte a dermatozelor.
C5ELOIDUL:CICATRICEA
6n c;#-', este aparitia unei formatiuni firoase5 adesea inodora si in general de
culoare rosiatica5 care se formeaza pe o cicatrice5 ca de e;emplu pe cicatricea unei arsuri. 2a
cicatricei o coloratie care ar putea lasa sa se creada ca e :ora de o inflamatie reziduala.
+untem in prezenta unei cicatrici care nu pare inc'i"a5 de o rana care nu pare
cicatrizata. $:em greutati in a cicatriza5 :orind simolicH *hiar si cand am "te!" cu (u!etele5
a:em ne:oie sa materialazam5 intrDun mod sau altul5 ce neDa facut rauH $:em dificultati sa ne
amintim5 noua sau altora5 chiar si cu umor sau ironie5 ceea ce neDa ranitH
C'cat!'ca este marca unei rani. $tunci cand e ine inchisa si neinflamata ea arata ca
acceptarea sau1si iertarea5 siDau facut trea. $tunci cand rana nu se inchide5 e semn ca
acceptarea sau iertarea sunt dificile5 infectia persista indicand ca amprenta negati:a este inca
puternica si ca ne infecteaza5 ne putrezeste :iata.
C;#-',&# ne arata ca rana este ine inchisa5 dar ca amintirea este inca puternica si ca acest
lucru treuie sa fie :azut de ceilalti sau de sine insusi.
MANCARIMEA:PRURITUL:URTICARIA
Ma(ca!'/a5 asociata in cea mai mare parte a timpului dermatozelor5 sunt5 asa cum
indica si numele5 semnul ca ce:a ne !ade. 2e cate ori nu am auzit zicanduDse5 de e;emplu (
ma manca lim(a "a-i "pun+++
+untem la ni:elul pielii5 adica la ni:elul relatiilor cu altul sau cu e;teriorul. 0rin urmare5
suntem in prezenta unei ne:oi de a e;prima ceea ce (ate la u"a. Treuie sa iasa5 ne:oia e
imperioasa5 chiar daca prolema nu e gra:a. ?;ista totusi o iritare5 ener:are in legatura cu ce
se intampla si nu ne con:ine.
+ensul /a(ca!'/'#-! este ine inteles imogatit cu cel al unei e:entuale dermatoze cu
care se asociaza.
+e intampla uneori ca si in cazul :aricelei5 ca mancarimile sa nu treuiasca sa fie
"ca!pinate prea tare5 pentru ca e;ista riscul leziunilor5 aparitiei cicatricii. +ensul lor ia acum
mai multa incarcatura5 intensitate (li,anduDne sa acceptam. *eea ce nu e intotdeauna usor.
3a se :edea *a!'c#a4.
P!&!'t&# este o mancarime de tip aparte5 in sensul ca are un teren pri:ilegiat5 ca zona
genitala5 anala sau a capului. 8ai mult5 pruritul este asociat cu un dezechiliru pancreatic sau
hepatoiliar. )r5 aceste doua dinamici energetice sunt acelea a identitatii5 a indi:idualitatii5 in
constiinta sa 3ficat si :ezica4 si in dez:oltarea 3splina si pancreas4. +untem deci intrDo
e;presie a cauta!ii identitatii ca urmare a unei schimari a reperelor. 0ersoana traieste intrDo
stare de intreare5 adesea inconstienta5 despre cea ce este5 despre locul ei si modul de aDl
indeplini.
8a gandesc aici5 de e;emplu5 la cazul unei paciente la care pruritul a aparut la un an
dupa moarte sotului. 2upa aceasta faza deoseita de doliu si de transformari materiale care
au urmat5 aceasta femeie sDa :azut ne:oita sa umple un spatiu si un timp cu acti:itati in >urul
propriei persoane5 in timp ce in anii precedenti totul se petrecea in >urul sotului olna:.
$ceasta criza de prurit a oligatDo sa se scarpine si sa constientizeze ca e;ista si ca putea
saDi fie rau daca nu se ocupa de ea decat atunci cand o mananca5 adica atunci cand este
constransa.
2incolo de toate astea5 $!&!'t&# poate merge pana acolo incat sa strige deznade>dea
e;istentiala. $pare frec:ent in cazul patologiilor structurale profunde ca diaet5 hepatita gra:a5
anumite tipuri de cancer. ?ste un asociat inconfortail al singuratatilor greu suportate5
constient sau nu5 al :ino:atiei sau asentei unui "cp sau mti&.

$r fi util sa re:enim la noi insine5 sa constinetizam5 oricare ar fi circumstantele5 :iata se
e;prima inca in noi5 ca a:em dreptul la :iata si ca responsailitatea nostra este sa o traim in
mod profitail.
6rticaria se traduce printrDo eruptie de uite 3a se :edea capitolul uite4 si mancarimi
serioase care ne amintesc de intepaturile de urzica. ? :ora de o reactie alergica datorate
unei sustante atinse sau ingestionate. 7n orice caz5 am intrat in contact cu ce:a5 e;terior sau
interior5 care neDa pro:ocat urticaria sau uitele. +untem in situatia unei reactii puternice in
legatura cu e;teriorul. *ine sau ce ne este insuportailH *ine ne irita in asa masuraH *e
situatie ne face sa reactionam si sa a>ungem in acest punctH
ERIZIPEL 1BRANCA3 7PECINGINE7INFECTIILE CUTANATE
?rizipel este o infectie cutanata uneori dureroasa5 caracterizata prin pete rosii si
prezenta unei stari ferile. 0ecinginea este tot o infectie cutanata dar cu un caracter mai putin
acut si dureros decat erizipel. +e caracterizeaza prin mici pustule 3uite4 si co>i galene.
+untem in aceste 2 cazuri in prezenta unei infectii cutanate. $ceasta semnifica5 la fel
ca orice afectiune a pielii5 o agresiune5 ne:oia de aparare. $ceste doua infectii sunt pro:ocate
de un agent e;terior 3streptococ4. ?ste semn ca agresiunea pro:ocata si resimtita de
persoana in cauza pro:ine din e;terior.
0ersoana are ne:oie de aparare5 de a se prote>a mai ine5 sa in:ete sa puna limite. 8esa>ul
este e;plicit( imi face rau 3erizipel45 nu e ine sa :ezi 3pecingine4 atunci cand suntem atinsi si
acest fapt ne face sa ne izolam. <ara indoiala ca acei copii afectati de impetigo sunt intrDo
faza in care au dificultati in aDsi pune limite in raport cu ceilalti5 in aDsi defini si prote>a teritoriul
fata de e;terior 3parinti 5 prieteni 5 scoala4. +tarile ferile asociate acestor infectii adauga
ideea unei emotii puternice si unei lupte5 a unui efort5 in principal indreptat spre un scop de
e:acuare. 2ar ramane la aza un sentiment de :ino:atie in a :rea sa indrazneasca sa puna
limite.
5ERPESUL:5ERPESUL BUCAL SAU LABIAL:5ERPESUL 9ESIER:5ERPESUL
7ENITAL
Aerpesul este o infectie cutanata dar de origine :irala. +e manifesta prin aparitia
mancarimilor si apoi a unei mici asici calde care maturizanduDse dau cruste galene. ?l
apare in principal5 ca sa nu spunem e;clusi: in urmatoarele zone ale corpului( in >urul gurii si
al uzelor 3herpes ucal sau laial45 fese 3herpes fesier4 si zonele genitale 3herpes genital4.
$gresorul este mai fin si mai sutil fata de cel al afectiunilor de origine acteriana. )
alta particularitate a herpesului consta in faptul ca :irusul e rezident5 adica prezent in noi si nu
se acti:eaza decat in anumite circumstante5 in timp ce alte agresiuni acteriene sau
microiene au o origine e;terioara.
$:em aici5 pe langa semnificatia generala asociata pielii si afectiunilor cutanate5 un
caracter e;plozi:. <ocul este in noi si se manifesta. 2ar originea sa este sutila si nu se
manifesta decat atunci cand lasam garda 3scaderea imunitatii4. $re o origine interioara pentru
ca este adesea consecinta unei alte afectiuni5 care a trecut fara a fi perceputa de persoana.
2ar persoana a fost slaita de prima lupta. +untem in prezenta unei persone care sDa aparat
fata de o agresiune. $ putut sDo gereze dar lDa slait si lDa lasat cu apararea scazuta.
8anifestarea arzatoare ne arata ca mai e;ista iritare5 furie5 incarcatura de energie emotionala
negati:a.
? interesant apoi sa tinem cont de caracterul contagios si sa analizam locurile unde se
manifesta cat si sensul efectului estetic. 7n cadrul herpesului laial5 este afectata gura5 adica
locul e;presiei. *e a:em de spus care ne ardeH *e am spus si neDa ars pentru ca a fost spus
prea repede sau prea puternicH 7n orice caz este dificil saDi sarutam pe ceilalti pentru ca a:em
gura infectata si e o certitudine ca maladia este mare. 0oate ar treui sa reflectam la faptul ca

e mereu de preferat sa spui lucrurile pe moment si asa cum se cu:ine decat sa ne retinem 5
sa nu ne e;primam decat in stare de criza si prin urmare intrDo modalitate neadec:ata.
7n ceea ce pri:este herpesul fesier sau genital5 acesta este ascuns si nu poate fi :azut
decat de cei intimi. *e se petrece in relatia noastra intima cu ceilaltiH Cu suntem intrDo relatie
una cu ei sau pentru eiH +untem in faza in care a:em ne:oie sa fim lasati in paceH $:em
ne:oie sa ne limitam la o relatie intima cu noi insineH
CANDIDOZA7 7DERMATOFITOZA7 INTERTRIGO7 MICOAA:PITIRIAAIS
MULTICOLOR
) dermatofitoza sau mai simplu o micoza este o afectiune cutanata 3a pielii sau a
mucoasei4 datorate unei ciuperci microscopice. $cest lucru le diferentiaza de infectiile
cutanate clasice datorate acteriilor5 microilor sau :irusilor. 2e fapt acteriile5 microii sau
:irusii sunt agresori indi:idualizati daca ii pot numi asa. ?;ista si se dez:olta prin atacuri
distrugatoare5 in timp ce ciupercile sunt paraziti. +e hranesc si profita de suiect dar nu sunt
in razoi cu el5 chiar daca uneori il epuizeaza.
M'c-:# si ,!/at-2't-:# sunt afectiuni cutanate5 mai degraa enigne care dispar
adesea de la sine. ?le sunt legate de un teren fragil5 mai ales din punct de :edere al imunitatii
si dispar atunci cand ne-au !e&enit f!tele.
+untem in cadrul unei afectiuni cutanate si sensul gloal al e;perientei de agresiune
sau ne:oia de a se apara se aplica si aici. Cu e :ora de un atac direct ci indirect. $spectul
parazitar ofera o conotatie de p!fit!. 0ersoana in cauza este cu siguranta parazitata de
ce:a. <orta sau :italitatea sa sunt pmpate5 parazitate de cine:a sau de o situatie in care
totul apasa pe umerii ei si in care se lasa purtata. $ceasta stare de fapt are loc pentru ca
suiectul insusi nu a stiut sa se apere sau nu a constientizat suficient suprafata teritoriului sau
din care se pmpea.a.
Tipul specific al /'c-:' :a preciza resentimentul5 constient sau nu5 al situatiei. 7n cazul
ca(,',-:' 0&ca#5 fara indoiala pa!a.itii ne impiedica sa ne e;primam5 la propriu sau la
figurat. 'a intertrigo5 care se localizeaza in pliul de fle;iune al pielii5 acesta face dificila
supletea in raport cu :iata.
7n cazul pitiriazisului e;ista 2 particularitati. 0rima este prezenta unei descuamari mai
marcate decat in cazul dermatofitozei si a doua este faptul ca pitiriazisul afecteaza mai
degraa pielea ronzata sau colorata5 adica e;pusa sau care a fost e;pusa indelung la soare.
+ensul descuamarii a fost de>a aordat in cadrul eczemei si ar fi ine sa se re:ina la acel
capitol. *at despre pielea colorata5 aceasta particularitate adauga ideea ca persoana fie sDa
e;pus prea mult5 in general :orind5 fie parazitarea apare din cauza tendintei prea puternice
de a iesi inainte.
PELADA : CADEREA PARULUI
0elada este pierderea parului5 pe regiuni intregi. 0elada simolizeaza pierderea
radacinilor. +untem in prezenta unei persoane care traieste o mare tulurare5 ul:ersare5 un
soc mare al :ietii. 7mpactul este acela5 constient sau nu5 al resimtirii unei pierderi a
con:ingerilor sau a azelor :ietii. $tunci cand pelada atinge parul5 e :ora de o pierdere a
radacinilor5 a amintirilor profunde a persoanei. Referintele si con:ingerile importante au fost
zdruncinate.
$tunci cand este atins perisorul5 ne :oreste de protectia nostra in raport cu lumea
e;terioare5 care nu mai e atat de puternica cat si de anumite con:ingeri.

? ne:oie sa se ofere mi>loace de e:acuare a socului si sa se scada presiunea
interioara. ? si oportunitatea de a se construi alte con:ingeri5 referinte sau oiceiuri de a
gandi5 in deosei in domeniul care a fost afectat.
PSORIAAIS
P%-!'a:'%&# este descuamarea pielii care se prezinta su forma unor pete rosiatice
care au particularitatea de a aparea de oicei la articulatii5 coate si genunchi dar si pe pielea
acoperita cu par pentru ca apoi sa se intinda pe tot corpul. +e :ede ca tensiunea traita este
asociata cu o dificultate de a se plia5 de a accepta ceea ce se intampla. *um pielea este
primul organ al schimului5 se pare ca ceea ce resimtim fata de lumea e;terioara este
nesatisfacator. ) ele:a de la +hiatsu5 $nne5 suferea de mai multi ani de psoriazis. 2esi
facuse in fiecare an cure in 7srael 3la 8area 8oarta45 acesta re:enea sistematic si de fiecare
data mai puternic. $ceasta tanara5 fina si eleganta5 suferea mult din cauza acestei situatii
care o determina sa ascunda din ce in ce mai mult din suprafata corpului.
2upa mai multe sedinte asupra energiilor5 o identificare si o elierare a amintirilor
emotionale ascunse5 au permis $nei sa :ada psoriazisul diminuanduDse si chiar disparand
complet. +i nu iDa mai re:enit niciodata. $ treuit desigur sa o a>ut sa faca legatura cu :iata sa
si saDsi permita sa se rela;eze5 relatia cu lumea e;terioara sa fie mai supla5 fle;iila.
2ificultatea in relatia cu mama si o relatie de tandrete cu sine se ascund adesea in
spatele psoriazisului.
*opilul resimte ne:oia de a du!ifica relatia cu ceea ce resimte din e;terior. %u!ifica aceasta
piele care nu a !e"imtit tandretea materna. +untem adesea in fata unei mame care nu a stiut
sa e;prime aceasta tandrete din teama de a pierde astfel propria identitate de femeie5 acti:a
sau nu5 mergand prea departe cu rolul matern. ? important sa a>utam persoana afectata de
$%-!'a:'% sa se cedeze5 sa de:ina mai supla in relatii5 sa faca pace cu imaginea si amintirea
acestei mame. $cest lucru este posiil atunci cand persoana are in propriul comportament5
fata de sine5 prea multa duiosie5 tandrete. 2e fapt5 adesea reluam inconstient schemele pe
care altii ni leDau propus5 fiind uneori mai duri cu noi insine decat au fost ei cu noi.
ERUPTIE DE PETE ROSII PE PIELE:PETELE ROSII p!rp!ra
0urpura consta in $t !-%'' sau !&$t'' , $t !-%''5 datorare unor mici hemoragii
cutanate. *apilarele5 foarte fragile5 lasa sa scape sangele5 fie prin rupturi5 fie pentru ca
procesul de hemostaza5 impiedicand sangele sa circule5 nu se face corect.
+untem in prezenta unei e;presii ami:alente5 in acelasi timp apropiata si in:ersa
/'c-:'. $ici este atinsa doar pielea5 cu sensul gloal pe careDl implica aceasta5 dar in
acelasi timp este sistemul circulator cu capilarele si fragilitatea lor sau cel al hemostazei.
?;ista5 din acest moti: si un sens in raport cu :iata si cu modul in care ea circula in noi si mai
e;act in pielea noastra. P&!$&!a e;prima ca ne:oia de aparare5 protectie fata de lumea
e;terioara5 ne slaeste5 ne epuizeaza5 pentru ca pierdem :iata 3hemoragie4.
Totusi acest sens de pierdere a :ietii e diferit de cel al micozei in care pierderea e datorate
unui parazit5 unui pmpa6 :enind din e;terior5 unui agent strain. 7n cazul $&!$&!'5 pierderea
:ine din interior5 din fragilitatea capacitatii noastre de a iriga ine corpul si in mod deoseit
ceea ce ne prote>eaza5 pielea. $:em dificultati in a trai corect costiinta de noi insine. Ce este
greu sau dificil sa fim :igilenti fata de noi insine. 0oate a:em ne:oie sa punem un plus de
ucurie de a trai in modul in care ne aparam de lumea e;terioara5 pate nu e ttul pe!icul" -
ar treui sa gandim...
6ARICELA

Va!'c#a este o maladie infectioasa de origine :irala care afecteaza in special copiii
mici5 mai rar adultii 3doar atunci cand au contactatDo de la un copil4. +e caracterizeaza prin
pusee de fera mai mult sau mai putin puternica iar apoi prin aparitia a numeroase ue
insotite de mancarime serioasa. +tructura organica deoseita a acestor ue face ca daca ne
scarpinam5 sa e;iste riscul unor cicatrici definiti:e.
+untem in prezenta unei afectiuni care atinge pielea si care preia sensul gloal al
apararii in raport cu lumea e;terioara. $ccesele de fera semnifica reactia intense de aparare5
cu o importanta prezenta a emotiilor5 constiente sau nu5 mai degraa marcata de furie5 iritare5
ranchiuna sau amaraciune. $paritia uitelor :ine sa precizeze ne:oia de e:acuare si este
faza secundara a olii. 8ancarimile 3a se :edea capitolul mancarimii4 adauga un sens de
iritare5 constrangere5 de ener:are si ne:oie de a e;prima ceea ce a fost ascuns.
$ceasta oala este un moment esential al constituirii si al etalonarii imunitatii copilului fata
de lume. ?l in:ata sa se apere luand distanta.
Boi ilustra acest caz cu un e;emplu personal. *u ce:a timp in urma5 faceam stagiul
intrDo asociatie condusa de un amic a carui re:edere miDa adus mult in ceea ce pri:este
cunoasterea :ietii. $cest prieten a murit din cauza unui infarct. 2orind sa raman fidel
memoriei sale si sa continuu sa particip la transmiterea mesa>ului5 am acceptat5 la cererea
presedintelui asociatiei5 sa animez aceste stagii si sa a>ut la functionarea grupului. Totusi5
actiunile si comportamentul unor memrii ai acestei asociatii mi sDau parut in contradictie cu
filosofia propusa. $ceasta situatie ma deran>a profund dar am continuat munca. 2upa cate:a
luni a :edenit insuportail. 8arturiile e;terioare ale comportamentului dezolant au a>uns la
urechile mele si imaginea mea era implicata in ceea ce se intampla. *e sa fac H Raspunsul a
sosit rapid. 'a 43 de ani5 am facut o :aricela care mDa acoperit cu ue din cap pana la
picioare timp de 8 zile. 7mposiilitatea de a ma arieri imi dadea un aer zarlit si ma facea sa
seman cu un om din *roD8agnon.
8esa>ul a fost cum nu se poate mai clar. +ituatia traita era insuportaila si facea sa
creasca in mine ni:elul emtinal. <uria dar si deceptia profunda de a :edea mostenirea
spirituala a acestui prieten astfel delapidata5 faceau sa creasca presiunea 3fera4.
$ treuit sa ma apar 3pielea4 dar mai ales sa iau distanta 3sa nu ma scarpin4 fata de ceea
ceDmi facea rau si imi dadea chef sa reglez conturile. *urand am luat hotararea de a parasi
aceasta asociatie.
NE7UL
6n () este o mica tumoare enigna a pielii5 datorata unui :irus. ?a se situeaza
adesea la maini sau la picioare5 adica la e;tremitati. $ceasta particularitate este departe de a
fi intamplatoare pentru ca ofera ni:elul e;act al aceea ce (lc'ea.a.
N)'' sunt de fapt fi;atii5 intarituri ale amintirilor emotionale. $par adesea la copii si
adolescenti. Cegii ne :oresc de lucruri fizate in noi5 re:olta contra interdictiilor5 impiedicarea
de a face 3maini4 sau de a fi 3picioare4. +emnifica sensiilitatea persoanei si incapacitatea de
a e;prima ceea ce simte. ? interesant sa stim ca de e;emplu in homeopatie5 e;ista un
principiu desensiilizator care se numeste JhuFa5 care permite disparitia negilor. $cesta
permite si intelegerea faptului ca :echile trucuri ale unicilor functioneaza atat de ine.
*e se intampla in :iata persoanei H 7n ce domeniu se simte nerecunoscuta5 sau
impiedicata H Cu primeste manifestarile de recunostinta pe care leDa meritat 3picior4 H Cu se
:alorizeaza suficient ceea ce a facut 3mana4 H <aptul ca ()'' apar la e;ptremitati5
marcheaza faptul ca e :ora de o tensiune in legatura cu ceea ce e social5 e;primat familial.
6ITILI7O
V't'#')- este o afectiune cutanata care se caracterizeaza prin depigmentarea5 in placi5
a pielii. 8elanina care este un pigment care reactioneaza la soare si coloreaza pielea5 nu mai

este metaolizata corect. +oarele agra:eaza :itiligo pentru ca inchide la culoare restul pielii5
crescand diferenta de nuanta cu zona depigmentata care de:ine rozalie. ?fectul estetic dat
de :itiligo este desigur neplacut pentru persoana. $paritia lepa!d a acestei pieli da un aer
lep!" care poate fi rau perceput si trait mai ales daca e asociat si cu ideea de respingere sau
marginalizare. Bitiligo este cu atat mai greu de trait pentru ca nu e;ista metode eficace de
:indecare a acestei afectiuni. 2oar acceptarea ei poate a>uta cu ade:arat. +untem din plin in
miezul prolemei.
V't'#')- ne :oreste5 dincolo de sensul gloal de aparare asociat pielii5 de ideea ca ne
a:em pe noi insine. $ceasta idee5 negati:a5 a fost generata de e;terior. 0oate fi legata de o
e;perienta de respingere5 de aandon5 de nerespect a celorlalti. 0oate fi legata si de
schimarea atitudinii celuilalt5 care pleaca5 nu mai accepta o relatie simolica5 de e;emplu. 7n
orice caz5 din atitudinea sa5 acest alt nu neDa dat o una imagine de sine. 2ar aceasta
degradare a imaginii sDa tradus in noi prin ideea 3datorita acestei imagini urate4 ca nu a:em
dreptul la fericire sau la reusita. $m putea rezuma simolic :itiligo prin e;presia Sa!ele nu e
pent!u mine. Treuie recastigat dreptul de a reusi5 de a doandi si pastra fericirea. ? necesar
sa incetam saDl mai facem :ino:at pe celalat de imaginea noastra si sa acceptam ca depinde
doar de noi sa o recoloram.
7n orice caz5 nu putem decat sa acceptam ceea ce a fost. *hiar daca celalalt neDa facut sa
ne indoim de noi insine5 nimic nu ne mai oliga azi sa purtam acest stigmat.
AONA AOSTER
Z-(a Z-%t! este o afectiune cutanata de origine infectioasa. ?ste pro:ocata de un
:irus comun :aricelei si caracterizat prin :ezicule. $ceasta afectiune poate si foarte
dureroasa5 insotita de senzatia de arsura. 0articularitatea Z-(a Z-%t! este ca e delimitata in
zone e;acte ale corpului5 pe traiectoria anumitor ner:i 3:-(a -2ta#/'ca+ 2ac'a#a %'
'(t!c-%ta#a4. ? interesant sa constatam ca aceste zone sunt zonele alese de anumite
manifestari spasmofile 3dureri intercostale5 migrene oftalmice4.
$m oiceiul de a spune ca Z-(a Z-%t! este &a!icela adultului. +ensul gloal al Z-('
Z-%t!5 ca si manifestarea si originea sa5 este acelasi cu cel al :aricelie. *u trei diferente
totusi. Baricela nu e dureroasa5 ea da senzatia de mancarime. ?a acopera tot corpul de
:ezicule in timp ce Z-(a Z-%t!5 nu apare decat pe traiectoria e;acta a ner:ului in cauza. ?a
apare in mod esential la adulti.
$fectand adultul5 Z-(a Z-%t! nu mai este e;presia construirii imunitatii. ? ade:arata
ca apare aproape numai la adulti care au a:ut :aricela5 fiind o forma de recidi:a. 'ectia nu a
fost suficient inteleasa5 integrata. 0ersoana in cauza treuie sa in:ete sa cedeze5 sa dea
inapoi. Treuie sa se opreasca de a mai lua totul asupra sa5 de a retine furia5 ranchiuna sau
de a cerceta in amanunt deziluziile5 deceptiile. Treuie sa treaca peste ele.
Treuie sa reflecteze daca trairea emotionala pri:este ce:a ce ii e greu sa :ada5 sa
accepte sau sa recunoasca 3Z-(a Z-%t! -2ta#/'ca45 care are legatura cu identitatea sa sau
imaginea sa 3Z-(a Z-%t! 2ac'a#a4 sau care pri:este ceea ce traieste in cotidianul personal
sau profesional5 care o impiedica sa traisca sau o constrange 3Z-(a Z-%t! '(t!c-%ta#a4.
'ateralitatea :a preciza simolica pate!na sau mate!na asociata.
C. A9ECTIUNILE SISTEMULUI CIRCULATOR
+istemul circulator are sarcina circulatiei sang:ine in tot corpul. 2atorita lui acest
pretios lichid care este sangele poate circula si hrani cu o;igen si sustante hranitoare cele
mai infime parti ale organismului nostru. 2ar tot circulatia este cea care permite purificarea
organismului5 pentru ca transporta to;inele eliminate de celule si gazul caronic schimat cu
o;igenul. $ceasta functie este cea de impartire a :ietii in tot corpul5 constand in a duce peste
tot :iata si prin e;tensie ucuria de a trai. +istemul circulator se compune din inima5 sistemul

:enos si sistemul arterial si parcurge organismul ca un fel de opt care seamana si cu schema
reprezentand *erul $nterior si 0osterior5 *onstientul si 7nconstientul. *e intamplare.......
TULBURARILE CIRCULATORII
T&#0&!a!'# c'!c&#at-!'' semnifica prin urmare ca a:em dificultati in a lasa sa circule
:iata lier in noi si ca ucuria noastra de a trai5 dragostea de :iata are greutati in a se
e;prima5 sau chiar de a e;ista in noi.
*e parte din noi insine nu o iuim in asa fel incat nu mai lasam :iata sa merga sa o
hraneasca H *e parte a :ietii o respingem H *e traumatism emotional neDa facut sa nu mai
a:em loc pentru ucurie sau dragoste sau de ce ne sperie H 7ata cate:a intreari pe care
8aestrul 7nterior ni le poate trimite prin tensiunile sistemului circulator5 daca pot spune asa.
5IPERTENSIUNEA
H'$!t(%'&(a este semnul unei mari tensiuni datorate :ointei de a cauta solutii5 dar
frica adesea prezenta5 impiedica emotiile sa e;iste5 determinand astfel cresterea presiunii
interioare. Totul ia proportii e;cesi:e care ne sperie. $ceste temeri se cristalizeaza si intaresc
suprafata interioara a arterelor5 crescand astfel5 prin a!t!-%c#!-:a5 tensiunea. 6na din
temerile de fond asociate cu hipertensiunea este cea a mortii. Ce e teama ca ea :a sosi
inainte de a putea face ceea ce a:em de facut. +enzatia de urgenta se dez:olta in noi si face
sa creasca si mai tare presiunea. Regasim aici legaturile cu homeopatia care utilizeaza
$conit pentru a trata hipertensiunea arteriala dar si frica de moarte si toate temerile care se
dez:olta in procesul de panica.
5IPOTENSIUNEA
H'$-t(%'&(a ne :oreste de aparare5 de sentimentul nostru de :ictima. 7n:insi de
e:enimente5 fara iesire5 noi nu mai putem face sa creasca presiunea pentru a relansa
masina. 2inamica de fond este pasi:a si descura>area o ia inaintea sensului luptei.
CeDa lipsit cu siguranta dragostea in :iata5 aceasta hrana care aduce sau cel putin
faciliteaza ucuria si dorinta de a trai5 posiilitatea de a simti inima atand in noi. $ceasta
flacara neDa lipsit sau poate nu am intretinutDo.
ACROCIANOAA:ISC5EMIA:MALADIA RA0NAUD
Ac!-c'a(-:a este o tulurare a :asomotricitatii care se traduce prin '%c;/'5
sufocare5 a unei zone precise a corpului si in deosei a e;tremitatilor 3maini si picioare4.
$ceasta afectiune5 tipic feminina5 este foarte cunoscuta su numele de /a#a,'a %a&
%'(,!-/&# Ra=(a&,.
+e manifesta prin fenomenul de :asoconstrictie a capilarelor mainilor sau picioarelor.
$ceasta "ufca!e produce o cianoza a acestor e;tremitati. 2oua cauze (iecti&e ma>ore sunt
cunoscute ( frigul si emotiile. Rezultatul produs este cel al inghetarii acestor e;tremitati care
sunt uneori complet in,'etate incat unele persoane treuie sa poarte manusi5 chiar si pe
:reme frumoasa. Transpiratiile !eci apar uneori5 de parca neDar fi frica...
+untem in prezenta unei persoane careia ii lipseste caldura in maini sau picioare. Biata
este impiedicata sa a>uga in aceste zone. Cu poate a>unge la ele si sa le incalzeasca. )r5 ce
reprezinta mainile si picioarele H +unt e;tremitatile noastre. +imolizeaza stadiul final prin
care actele 3mainile4 sau relatiile 3picioarele4 se realizeaza5 cat si finalitatea si finetea lor 3a se
:edea capitolul maini si picioare pentru mai multe detalii4.
$crocianoza semnifica frica de a nu face ce:a ine sau de a nu lua o atitudine sau o
pozitie una.

?motia puternica asociata cu aceasta teama produce :asoconstrictia capilarelor mainilor si
picioarelor5 taind astfel sosirea :ietii. ? :ora adesea de persoane care au ales o strategie de
:iata de tip a trece ne:azut. +a nu faca :aluri si nici zgomot5 din teama de a fi respins5 de a
nu fi iuit. ?;perienta unui aandon sau a unei respingeri anterioare5 datand adesea din
copilarie5 poate fi la aza acestei manifestari foarte neplacute. $r fi ine pentru persoana in
cauza sa se rela;eza in legatura cu trecutul si teama de aandon. Treuie sa integreze ca nu
treuie sa se teama de faptele sale 3mainile4 sau de pozitia ei 3picioarele4 ci din contra sa fie
mai increzatoare5 acceptand chiar limita de a nu mai fi iuit. 2aca nu5 manifestarile asociate
acrocianozei 3maini si picioare inghetate sau transpirand e;cesi:4 :or produce ceea ce ii
pro:oaca teama persoanei pentru ca risca saDl indeparteze pe celalalt facand atingerea
dezagreaila.
ANEMIA
A(/'a este scaderea hemogloinei din sange. $cest pigment proteic al gloulelor
rosii este esential pentru ca el este cel care permite transportul o;igenului 3:ietii4 in sange
spre celule. *auza poate fi multipla si manifestarile cele mai frec:ente sunt ooseala5
paloarea tenului si uneori tahicardia 3accelerarea ritmului cardiac4 destinat sa compenseze
carenta. ? :ora deci in mod gloal de semnale marcand pierderea :italitatii.
+untem in prezenta unei persoane care isi pierde :italitatea. Biata 3o;igenul4 nu mai
poate fi transportat corect si suficient in organism prin lipsa capacitatii 3hemogloina5 fier5
:itamina "124 sau a agentilor transportului disponiil 3gloule rosii4. $nemia semnaleaza ca
indi:idul se epuizeaza5 moilizeaza prea multa energie pentru a face5 nu da timp "ldatil!
inte!i!i sa se refaca 3regenerarea celulelor rosii4.
2ar poate fi :ora si de o persoana care a facut multe intrDo :reme si intrDo maniera sterila5
fara intoarcere sau fara rezultate. ) stare latenta de la ce un se instaleaza in acest caz.
+entimnetul de a nu putea5 de a nu fi capail de a insufleti lucrurile5 de a le da :iata5 produce
caderea acestei capacitati in noi insine.
7n aceste 2 cazuri5 de recul5 se impune repaosul5 fie pentru a recupera si improspata
actiunea5 fie pentru a se remoti:a si a reflecta asupra scopului ade:arat al actiunii. *u anemia
suntem in :idul :agului care are legatura cu sensul emotional al :ietii si al actiunii5 in opozitie
cu astenia care are legatura cu sensul material al actiunii 3a se :edea astenia4.
AN7INA PECTORALA:IN9ARCTUL
$ngina pectorala este o durere puternica5 chiar :iolenta5 care semnaleaza o o;igenare
insuficienta a muschiului cardiac. $ceasta insuficienta este adesea datorata unei insuficiente
coronariene. $ceasta ultima insuficienta poate produce un infarct al miocardului5 adica
moartea unei parti a muschiului cardiac5 prin sufocare5 din lipsa irigarii.
8esa>ul este clar L *auza o reprezinta :iata si capacitatea ei de a circula in noi.
$ceasta capacitate apare datorita lipsei de irigare5 de hrana :itala a muschiului cardiac. $cest
lucru semnifica faptul ca persoana in cauza treuie sa uite saDsi dea moti:e sa traiasca. ?
:ora de o persoana foarte concentrata in >urul notiunilor de datorie si eficacitate. Toata
energia sa si timpul treuie indreptate spre ceea ce e important5 adica sensul
responsailitatilor sau al afacerilor. ?a a uitat progresi: sa se lase sa traiasca5 saDsi ofere timp
si atentie pentru a hrani :iata sa5 cu momente si proiecte de placere5 de fericire sau
simplicitate.
+omatica anginei pieptului este clara. ? timpul sa ne oprim inainte de a merge mai departe5
mai ales ca ne doare. $tunci cand infarctul sDa produs5 e de>a prea tarziu. ?ste momentul de a
schima radical relatia cu :iata si sa ne rela;am putin5 pentru ca acum prolema este :itala.
APOPLEBIA:EPISTABIS:9RA7ILITATEA CAPILARA:

9RA7ILITATEA 6ASCULARA:5EMORA7IA
$pople;ia desemneaza o pierdere a cunostintei rutale5 datorata unei hemoragii
cererale. Aemoragia este o pierdere a sangelui care se datoreaza unei rupturi5 accidentale
sau nu5 a unui :ad sang:in. $ceasta ruptura este frec:ent consecinta unei fragilitati capilare
sau :asculare. $tunci cand se produc la ni:elul creierului5 poate pro:oca o criza de apople;ie5
sau uneori o hemiplegie.
Aemoragia este deci5 in esenta5 o pierdere a :ietii. 'ima>ul comun utilizeaza in mod
regulaF termenul de hemoragie pentru a semnifica pierderea unui flu; economic prin
e;emplul 3populatie5 creier4. 2atorita fragilitatii5 capilara sau :asculara5 flu;ul :ietii poate sa ne
scape. 'ipsa soliditatii referintelor structurale5 in relatie cu :iata5 dificultatea de a stii saDti oferi
un loc important in propria :iata5 ne slaesc si determina aparitia riscului pierderii acesteia. ?
moti:ul pentru care5 acest simptom este agra:at de starea de ooseala. 2aca e o fragilitate
capilara5 acest lucru semnifica faptul ca fragilitatea in cauza e;prima ni:elul social sau
e;terior5 in timp ce daca e :ora de o fragilitate :asculara5 sensul :a treui cautat in functie de
locul in care are loc. 7n cazul apople;iei de e;emplu5 hemoragia se produce la ni:el cereral.
+ensul pe careDl ofera aceasta localizare este5 cu siguranta5 ca e;ista un raport cu :iata
construit in >urul rationalitatii pure5 a logicii5 a reflectiei. $cest lucru fragilizeaza :asele
cererale. Rela;area si un pas inapoi pot permite sa se e:ite aceasta situatie.
) alta ilustrare semnificati:a a acesteia5 este epista;isul sau sangerarea nasului. $ici
hemoragia se produce dupa ruptura unuia sau mai multor :ase capilare. ?a e crescuta de
ooseala. +untem la ni:elul nasului5 cel care simte si resimte. +ensul gloal asociat nasului
treuie luat in considerare. +untem intrDo faza in care a:em dificultati in a ne opri putin. Ce e
greu sa ne gasim locul sau pentru cei apropiati5 datorita e;cesului in munca5 gri>ilor sau
dorintei de perfectiune5 de a face lucrurile foarte ine. ?pista;isul ne permite sa elieram
e;cesul de presiune.
EBCESUL DE COLESTEROL:ATEROMUL
*olesterolul este o sustanta hormonala necesara sintezei altor numerosi hormoni si
transportului grasimilor. ?l insusi e transportat in sange datorita proteinelor. 2upa densitatea
lor5 acesta depune colesterolul transportat pe peretii :aselor sang:ine. $cesta incarca
progresi: peretii interiori arteriali5 producand un aterom. $cest deposit de colesterol poate
merge pana la a ostrua artera5 producand un accident :ascular cum ar fi un infarct sau o
emolie.
?;cesul de colesterol poate fi datorat fie unei alimentatii dezechilirate fie unei sinteze
e;cesi:e realizate direct de organism. 7n cele doua cazuri5 suntem in prezenta unei personae
care franeaza sau impiedica li(e!a ci!culatie a :ietii in interiorul ei. $ceasta retinere5 care se
realizeaza prin intermediul grasimilor5 ne :oreste de raportul cu posesia cantitati:a. Teama
de lipsuri sau de a pierde ne duce la un supraconsum5 la un consum gras sau sa produca
gras. Cu spunem in lima>ul comun( e platit ,!a" atunci cand :orim de cine:a care e platit
ine5 chiar mai mult decat are ne:oie. ?;ista la persoana in cauza5 o nesiguranta in legatura
cu materialul. ? ne:oie sa aie pentru a a:ea o una securitate. 2ar aceasta insecuritate
pune in pericol pentru ca ingreuneaza totul si face :iata mai putin moila5 mai putin supla
3ateromul durifica uneori peretii interiori ai arterelor45 mai putin liera in miscari.
5EMO9ILIA
Aemofilia este o deficienta a capacitatii de coagulare a sangelui. ?fectul ei este de a
face ca cel mai mic soc sau rana sa de:ina periculoase pentru ca hemoragia nu se opreste
decat cu greutate5 sau chiar deloc. ? interesant de notat ca aceasta deficienta este ereditara5
intotdeauna transmisa de care mama5 dar afectand efecti: doar aratii.

+untem in prezenta unei persoane care are dificultati in retinerea :ietii. 0ersoanele nu
stiu cu ade:arat cum sa gereze :iata si toate emotiile asociate. Transmiterea materna5
semnifica influenta feminina in relatiile emotionale5 in deosei fata de aratii care au in mod
natural5 tendinta de a nu cunoste lumea.
*el mai mic soc 3emotional4 si cea mai mica situatie contradictorie5 ia proportii deoseite.
$ceste persoane treuie sa fie foarte prudente si :igilente. $u ne:oie sa fie prote>ate fata de
orice. $u ne:oie sa poata sa se ocupe de ele in fiecare moment.
SISTEMUL ARTERIAL

ARTEROSCLEROAA:ARTERITA:ARTERIOSCLEROAA:PROBLEME ARTERIALE
7n cadrul sistemului circular5 sistemul arterial este cel care e reprezentat cu rosu pe
plansele de anatomie. ?l transporta sangele imogatit cu o;igen si hrana spre organe si
celule. ?ste partea Jang a sistemului nostru circulator care e;ercita o asistenta acti&a a inimii
in circulatie. 0rin capacitatea sa de a a se contracta5 sistemul arterial usureaza munca inimii.
? :ora de ceea ce numim &a"cn"t!ictie "i &a"dilatatie.
0rolemele arteriale ne :oresc de tensiuni echi:alente cu cele ale sistemului :enos
dar in sens acti:. ?motiile sunt e;cessi:e si se manifesta in e;ces 3>o:ialitate5 e;citatie5 etc4
sau sun tretinute5 sufocate. 2ificultatea5 chiar incapacitatea de a face ceea ce treuie in :iata
pentru a resimti ucurie5 placere sau fericire5 se traduc prin hgipertensiune arteriala. *ontrar
sistemului :enos5 nu a:em impresia de a fi impiedicati ci de a nu stii5 de a nu putea5 de a nu fi
sau a nu putea fi capail sa facem loc dragostei5 ucuriei de a trai.
0rin durificarea arterelor5 care o presupun5 arteroscleroza ne :oreste de aceasta
dificultate5 prin intermediul acestei du!ifica!i. <rica nostra de a nu face ine sau destul5 sensul
nostru de datorie si incapacitatea de a trai "upletea pe!icula"a pentru ca necunoscutul lumii
emotionale ne durifica pe!etii inte!i!i. Treuie sa fii solid5 dur ca sa rezisti. 2oar ca acesta
durificare ooseste pentru ca inima ramane singura sa determine :iata sa circule in noi. $cest
lucru o epuizeaza si poate sfarsi prin a se rela;a5 mai ales daca este ea insasi irigata
necorespunzator. 3infarct4.
$rterita semnaleaza5 prin intermediul starii inflamatorii5 prezenta furiei5 reacti:itatii
retinute. +untem in gloalitatea arteriala5 cu prezenta emotiilor negati:e refulate. 'ocalizarea
arteritei ne :a a>uta saDi precizam sensul5 sa identificam ceea ce ne inflameaza si determina
circulatia :ietii dificila intrDo anumita parte a :ietii.
SISTEMUL VENOS
+istemul :enos este cel care e reprezentat cu alastru pe plansele de anatomie. ?l
:ehiculeaza sangele folosit spre ficat si rinichi pentru aDl filtra si spre plamani pentru a elimina
gazul caronic si saDl incarce cu o;igen. ? :ora de latura Jin a sistemului circulator5 cea care
primeste si conser:a. 0rin al:eolele sale si capacitatea de dilatare5 sistemul :enos are o
actiune pa"i&a 3Jin4 in circulatie.
PROBLEMELE 6ENOASE
0rolemele :enoase e;prima dificultatea nostra de a accepta sau de a primi :iata5
dragostea si de a le oferi un loc in interiorul nostru.
$:em greutati in a impiedica emotiile sa stagneze in noi. Trairea e resimtita ca plictisitoare5
fara pasiune si fara ucurie. $:em senzatia ca nu stim5 ca suntem neputinciosi sa traim in
interior sau in raport cu ceilalti5 placerile sau dorintele de fericire. ?motiile stagneaza in noi5
lasand sa se dez:olte uneori un sentiment de neputinta5 de persoana aatuta.

CON7ESTIA SAU STAAA 6ENOASA:5EMOROIAII:INSU9ICIENTA
6ENOASA:9LEBITA:TROMBOAA:ULCERUL 6ARICOS:6ARICELE
8anifestarile de fragilitate ale sistemului :enos sunt numeroase. Toate sunt asociate
sensului gloal e:ocat anterior5 hemoroizii5 fleitele5 tromozele sau :aricele fiind manifestari
specifice ale unei insuficiente :enoase5 a unei staza :enoase. <orma particulara cat si
localizarea desa:arsesc primul sens.
) :arice este o dilatare permanenta a unei :ene. $cesta dilatare face ca sangele sa
stagneze5 sa circule prost si produce o staza :enoasa. Returul sangelui nu se face corect si
produce o ingreunare a partii in cauza. ?;ista ooseala. $cesta stagnare determina scaderea
ni:elului :italitatii. +untem in Jin5 pasi:. +tructurii :enelor ii lipseste tonicitatea5 datorita lipsei
tonicitatii persoanei5 sau a unei ooseli acumulate. $ceasta staza :enoasa poate merge pana
in a produce o fleita sau tromoza5 adica o oturare a :enei de un cheag de sange care
poate sufoca intreaga parte a corpului afectata.
F#0'ta sau t!-/0-:a e;prima sentimentul nostru de a suporta5 de a fi oligat sa acceptam
lucruri care ne impiedica sa fim cu ade:arati fericiti. +untem :ictime si fara speranta ca acest
lucru sa se schime. +untem capaili sa facem si sa actionam 3sistem arterial45 dar fara iluzii5
fara asteptarea intoarcerii. +untem in prezenta unei persoane la care intoarcerea :ietii se face
rau care se fi;eaza 3cheag4 in locurile fragile 3picioare K relatii5 de e;emplu4.
H/-!-':'' sunt *a!'c situate in zona anala. 0articularitatea rezida in faptul ca staza
si dilatarea peretilor sunt datorate unei contractii inconstiente si e;cessi:e a zonei anale.
0ersoana "t!an,e p!ea mult fe"ele. ?;ista senzatia de insecuritate inconstienta5 de teama de
a pierde sau de a nu a:ea suficient si atunci !etinem. 2e fapt hemoroizii sunt frec:ent asociati
cu constipatia. ? :ora de o persoana care nu are incredere in :iata sau care are incertitudini
fata de :iitor. $ceste incertitudini sau lipsa increderii sunt de ordin material pentru ca intestinal
gros are sarcina de a e:acua materiile organice. Cu ne asumam riscul5 ci ne asiguram la
ma;imum tot ceea ce poate fi. ? clar ca o rela;are a persoanei ar putea fi enefica.
INIMA
7nima este organul principal al circulatiei sang:ine. ?a este pompa principala a acestei
circulatii5 dar o pompa inteligenta si autonoma a carei finete de reactie este e;traordinara.
0rin ritmul sau5 e capaila sa raspunda instantaneu la cea mai mica solicitare5 fie fiziogica
3efort4 fie psihologica 3emotii4. 7n stransa legatura cu creierul5 e capaila sa regleze foarte
e;act presiunea si ritmul circulator cerut de solicitarile incon>uratoare. ?a comanda5 conduce
capacitatea de adaptare a reactiilor interioare la e;igentele e;terioare. 7nima este un muschi
numit in:oluntar5 adica functioneaza in afara :ointei noastre constiente. Relatia sa cu
inconstientul nostru este puternica si e;plica influenta importanta a emotiilor constiente si
inconstiente asupra ritmului cardiac. 'ocul traditional al iuirii si al emotiilor5 relatia sa
pri:ilegiata cu creierul5 care depinde de el energetic5 ne arata cum o dragoste :eritaila nu se
multumeste sa fie doar pasionala ci treuie sa fie si inteli,enta. 7n caz contrar risca !(i!ea.
2urerile inimii ne :oresc de dificultatile nostre de a trai dragostea si1sau de a o
accepta sau de a gestiona emotiile care au tendinta sa o ia inaintea restului :ietii noastre. 0ot
semnifica si faptul ca am lasat prea mult loc resentimentelor5 urii5 :iolentei5 pe care le refulam
sau e;primam prin mi>loace indirecte 3sport5 >ocuri5 rani4. 7n acest timp5 locul dragostei de
:iata5 de noi insine5 de ceilalti5 de ceea ce facem scade cu fiecare zi. )r5 sa ne amintim ca
inima distriuie sangele in noi. 2aca culti:am stari emotionale negati:e5 :or fi distriuite in
acelasi fel in interiorul nostru. +e spune in teoria energiilor ca starea 7nimii si a *henn
3reprezentarea sa spirituala4 se :ad pe tenul persoanei si in stralucirea ochilor sai5 a pri:irii.

ARITMIA:EBTRASISTOLELE:PALPITATIILE
CARDIACE:TA5ICARDIA:TULBURARILE DE RITM CARDIAC
$ritmia este o tulurare a ritmului cardiac care se manifesta prin atai neregulate.
?;trasistolele sunt contractii anormale si premature care apar intre doua pulsatii ale inimii.
7mpactul lor poate fi neoser:at5 chiar neperceput de suiect care are o inima sanatoasa5 sau
sa capete un caracter gra:5 de nenegli>at in cazul unei inimi fragile. 0alpitatiile cardiace sunt
ataile inimii a caror intensitate sau ritm sunt percepute cu putere si in mod dezagreail.
Tahicardia este o accelerare a ritmului cardiac care poate da palpitatii sau e;trasistole dupa
forma ei. 3gra:a sau usoara4.
2upa cum putem constata5 toate aceste manifestari sunt forme diferite ale ritmului
cardiac. $ceste tulurari e;prima clar toata greutatea nostra de a gestiona starile noastre
emotionale sau din contra dificultatea nostra de a le lasa posiilitatea sa se e;prime5 sa
traiasca in noi. 7nima functioneaza5 face sa circule :iata in noi dar nustim sa gestionam ritmul.
Cu stim sa gestionam forta 3palpitatii5 e;trasistole4 sau :iteza 3tahicardie5 aritmie4 cu care
acesta :iata circula in noi. 6neori ne copleseste5 cu mai multa sau mai putina intensitate5 sau
chiar cu :iolenta5 uneori.
*u siguranta am retinutDo prea mult sau din contra nu am reglatDo niciodata5 lasand
starile de e;citare 3hipertiroidie4 sa cuprinda relatia nostra cu :iata. $cest lucru are legatura
cu capacitatea nostra sau incapacitatea de a lasa lucrurile sa se e;prime5 ceea ce permite
intelegerea faptului ca intotdeauna este prezenta mai mult sau mai putin actiunea directa a
tiroidei5 in cazul acestor manifestari.
'uarea prea in serios a :ietii si a tot ceea ce se petrece5 asenta placerii in ceea ce facem
sau simtim5 putin spatiu de liertate si deconectare fragilizeaza energiile inimii si se pot
traduce prin tensiuni cardiace. 2ar e;cesul de placere sau de pasiune fragilizeaza de
asemenea energiile inimii si pot produce acelasi efect.
$r fi ine sa regularizam aceste lucruri in interiorul nostru5 in mod deoseit dez:oltand
capacitatea nostra de a lasa sa circule si sa se e;prime lier in noi5 prin sentimentele si
faptele noastre.
PERICARDITA
P!'ca!,'ta este o inflamatie a memranei 3pericard4 care in:eleste inima. 0oate fi
dureroasa si >enanta. *e se petrece in noiH 2e ce a:em ne:oie sa inflamam ceea ce
prote>eaza inimaH 2e ce suntem suparati pe :iata H
+untem fara indoiala in prezenta unei persoane dezamagita si acrita. Biata nu iDa dat
satisfactiile asteptate sau crede ca nu are dreptul la ele. ) deceptie latenta profunda este
acolo5 care contracta5 impiedica pulsatiile :ietii 3ataile45 care le ia toata amplitudinea.
*ircumstantele5 retinerile interioare5 constiente sau nu au taiat aripile chefului5 si ranchiuna5
amaraciunea si furia persoanei in cauza sDau dez:oltat atat fata de :iata cat si fata de ea
insasi.
L. AFECTIUNILE SISTEMULUI LIMFATIC
ADENITA:ADENOPATIA: IN9LAMATIILE 7AN7LIONILOR
A,(-$at'a este o umflare a unui ganglion limfatic5 adesea datorata unei inflamatii
3adenite4. /anglionul limfatic este el insusi un organ limfoid situat pe :asele limfatice care
inter:in in sistemul imunitar.

A,(-$at'a indica faptul ca acest sistem imunitar este solicitat. A,('ta traduce o
stimulare puternica5 e;cesi:a a sistemului nostru de aparare. 7nflamatia semnaleaza prezenta
unei furii sau a unei emotii reacti:e :iolente5 dar nee;primate.
+i impotri:a cui simtim ne:oia sa ne aparam si sa reactionam cu atata :iolentaH *are
este agresorul respins inconstient5 de :reme ce e;presia ramane sutila 3sistemul limfatic si
suteran 4H
PICIOARE 7RELE
*are este rolul principal si fiziologic al picioarelor noastre H ?le ne permit deplasarea5
sa mergem inainte sau inapoi5 dintrDun loc intrDaltul si ineinteles sa mergem spre ceilalti.
+unt :ectorii nostri de moilitate5 cei care ne pun in relatie cu lumea si cu ceilalti. +imolica
sociala a picioarelor este puternica. ?le permit apropierile5 intalnirile5 contactele5 ne permit sa
mergem inainte. Tot ceea ce apartine picioarelor este asociat miscarii in spatiu si mai ales in
spatiul relational.
0icioarele sunt5 prin urmare5 :ectorii relatiei. +unt reprezentarea psihologica a relatiei si
agentul ei potential.
7n mod gloal5 atunci cand a:em tensiuni sau dureri ale picioarelor5 acest lucru
semnifica faptul ca a:em dificultati5 tensiuni relationale cu lumea sau cu cine:a. $:em
dificultati sa a:ansam sau sa dam inapoi in spatiul relatioal al momentului. *u cat localizarea
este mai e;acta5 cu atat ne :a permite sa desa:arsim tipul de tensiune pe careDl traim si sa o
intelegem. 0utem face acest lucru luand fiecare articulatie si fiecare parte a piciorului si sa
asociem semnificatiile particulare a fiecareia dintre ele. Ba treui de fiecare data sa
reincadram fiecare interpretare in schema de aza ca cea a relatiilor cu lumea si cu ceilalti.
M. ALTE A9ECTIUNI PARTICULARE SAU IN A9ARA SISTEMULUI
ALER7IILE CUTANATE? RESPIRATORII SI ALIMENTARE
CORIAA:RINITA: TUSEA MA7AREASCA:ALER7II RESPIRATORII:ALER7II CUTANATE:
ALER7II ALIMENTARE
$lergiile sunt reactii de aparare e;cesi:e ale organismului fata de un agent e;terior5 de
oicei anal5 fara un risc deoseit5 dar care e perceput ca un agresor5 inamic.
0raful5 polenul5 acarienii5 parfumul5 fructele sunt cate:a din acesti ad:ersari imaginari
impotri:a carora organismul actioneaza :iolent pentru aDi distruge5 aDi eradica5 si aDi e:acua
sau e;pulza.
Tusea magareasca5 alergiile cutanata5 alimentare sau respiratorii ne :oresc de
dificultatea noastra de a gestiona lumea e;terioara care e perceputa ca periculoasa sau
agresi:a. +untem in faza de aparare5 de agresat5 de :ictima dar si de erou asemenea 7oanei
dR$rc. Bom elimina agresorul din noi. +untem agresi:i fata de ceilalti si primul refle;5 orice sDar
intampla5 este o atitudine defensi:a puternica si uneori chiar reacti:a. +untem acti:i si decisi
sa ne aparam cu orice pret. 2in acest moti: alergiile nu produc aproape niciodata cancer.
A9ECTIUNILE OC5ILOR
ASTI7MATISM:CATARACTA:MIOPIE:PRESBITISM:STRABISM
)chii sunt organele :ederii. 2atorita lor putem :edea lumea e;terioara5 in culori 3care
sunt reprezentarea sentimentului4 si in relief 3reprezentarea structurii4. )chiul drept care

reprezinta structura indi:idului 3Fin4 ofera :iziunea !i.ntala si ochiul stang care reprezinta
personalitatea indi:idului ofera :iziunea &e!ticala.
)chii sunt asociati energiei 0rincipiului 'emnului si reprezinta din aces moti: ni:elul de
perceptie cel mai legat de sentimentul de a fi. Ce permite sa intelegem mai usor de ce
numeroase miopii apar in adolescenta care5 sa ne amintim5 3a se :edea si scolioza4 este
perioada :ietii in care copilul organizeaza reperele afecti:e fata de lumea e;terioara5 dincolo
de structura familiala.
)rice forma de manifestare oculara :a aduce o precizie deoseita5 dupa cum este
functionala 3miopie5 etc4 sau patologica 3infectie oculara5 glaucom4.
M'-$'a este dificultatea de a :edea departe5 reprezinta frica inconstienta de :iitor care
ne pare tulure5 adica sla definit.
Cata!acta care se caracterizeaza printrDo umrire5 sau chiar o disparitie totala a
:ederii5 e;prima teama noastra de prezent sau de :iitor care ne pare sumru.
P!%0't'%/&# se manifesta printrDo dificultate de a :edea oiectele de aproape5
reprezinta teama de a :edea ceea ce e prezent sau intrDun :iitor foarte apropiat. $cesta
maladie care afecteaza mai ales persoanele in :arsta este similara memoriei care urmeaza
acelasi proces ca ele5 pentru ca isi amintesc din ce in ce mai putin lucrurile recente si din ce
in ce mai clar cele indepartate. ? asociata cu apropierea mortii care reprezinta o scadenta pe
care nu a&em c'ef "a &edem.
A%t')/at'%/&# se caracterizeaza prin faptul ca nu mai :edem oiectele e;act asa
cum sunt ci def!mate. $cest lucru simolizeaza dificultatea nostra de a :edea lucrurile 3sau
pe noi insine4 asa cum sunt in :iata noastra.
St!a0'%/&# este un defect de con:ergenta a ochilor. 0ersoana este in incapacitate de a
fi;a acelasi oiect cu amii ochi. 2e fapt5 persoana afectata de straism este un c'i!
functinal5 adica o persoana care nu pri:este decat cu un singur ochi. +untem in prezenta
unei personane care a ale" sa pri:easca :iata doar dintrDo parte 1 latura. $ceasta alegere este
dificila pentru ca marginalizeaza cotidianul siDl face inconfortail. 2upa latura dominanta5 :om
putea preciza daca alegerea este mai degraa mate!na si structurala 3ochiul drept4 sau
pate!na si de autonomie 3ochiul stang4.
CON@UNCTI6ITA:7LAUCOMUL:IN9ECTIA OCULARA
2urerile ochilor semnifica faptul ca a:em dificultati sa :edem lururile din :iata nostra si
in deosei pe cele care sunt la ni:el afecti:. *e nu :reau sa :adH <rec:ent aceasta intreare
este asociata cu un resentiment de nedreptate. 2aca e :ora de ochiul drept5 tensiunea este
in relatie cu simolica Jin 3a mamei4 si daca e :ora de ochiul stang5 ceea ce refuzam sa
:edem este in legatura cu simolica Jang 3a tatalui4.
Boi prezenta cazul lui $rtur pe care lDam citat pentru femur. 'a :arsta de 9 ani si
>umatate5 siDa pierdut tatal intrDun accident de masina cand re:enea de la munca. $ceasta
disparitie a fost acceptata in constient si mental5 dar nu si in inconstient. 'a ani:ersarea a 10
ani5 la >umatate de an dupa disparitia tatalui5 copilul acuza o umflatura la ochiul stang. 7n
ciuda spitalizarii si analizelor multiple5 medicii nu au gasit nimic.
7n acesta situatie5 medicii au decis saDl opereze a doua zi5 decizie luata de fata cu micutul5
pentru a &edea ce putea fi in inte!i!+ $ doua zi5 la trezire5 edemul a disparut complet. *opilul
refuza sa :ada5 sa accepte sa perceapa ce:a in legatura cu Jang5 tatal. Teama de inter:entie
a facut sa se opreasca imediat e;presia tensiunii pe care a preferat sa o inause in el. Totusi
cati:a ani mai tarziu5 la 28 de ani5 a a:ut la randul lui un accident de masina5 tot re:enind de
la munca si in cursul caruia siDa fracturat femurul stang 3tatal4. *u siguranta in acea perioada
traia o faza dificila de conflict si de fuga in legatura cu tot ceea ce putea reprezenta o forma
de autoritate5 fie sociala sau familiala. Traia fara saDsi dea seama ceea ce traise in perioada
mortii tatalui sau5 adica ca!e e lcul meu$ cine "unt$ nimeni nu ma intele,e "au nu ma a6uta$
de ce acea"ta ned!eptate-

7nfectiile oculare ne precizeaza ca aceasta dificultate de a :edea este datorata unei
cauze e;terioare5 care uneori ne inflameaza ca in cazul con>uncti:itei 3o emotie negati:a5 furie
foarte intensa4. 7n cazul glaucomului5 in schim5 e;cesul de presiune :ine din noi. *e treuie
sa stim5 este ca e;cesul de presiune interna5 caracteristic glaucomului5 este datorat oturarii
unei canal de eliminare. Treuie5 prin urmare5 foarte clar sa ne rela;am ca sa scadem
presiunea.
A9ECTIUNILE UREC5ILOR
TIUITURI7ACUITATE AUDITIVA7POCNITURI7 OTITA7SURDITATE
6rechile sunt organele auzului. ?le capteaza5 primesc si apoi transmit codificand
mesa>ele sonore care ne sosesc. +unt in relatie cu 0rincipiul $pei si prin e;tensie cu !i,inile
noastre. $uriculoterapeutii cite"c forma unui fetus rasturnat si dupa orientali e posiil sa
:edem in forma urechii daca persoana este ceea ce se numeste un "uflet (at!an5 adica
cine:a care nu e"te la p!ima &iata+ +unetul creator a fost prima manifestare in uni:ersul
nostru. 6rechile ne leaga de origini si sunt un semn al imortalitatii si a intelepciunii 3"uddha4.
0rin e;tensie5 sunt reprezentarea capacitatii nostre de a asculta5 integra5 accepta ceea ce
:ine din e;terior pentru ca pot ser:i la a a"culta da! "i la a au.i+
0rolemele urechilor5 pocnituri5 surditate partiala5 selecti:a sau totala sunt semnul ca
a:em dificultati in a auzi 3mai ales ceea ce refuzam4 ceea ce se intampla in >urul nostru. 2aca
surditatea este lateralizata pe partea dreapta5 este in raport cu simolica materna si5 daca
este pe stanga in raport cu simolica paterna. ?ste de e;emplu cazul lui Rafael care a a:ut o
otita repetata la urechea dreapta. 8ama sa a:ea tendinta sa tipe mult si copilul nu mai
suporta aceste crize neincetate.
8a gandesc si la aceasta micuta foarte sensiila care a acuzat o otita gra:a la amele
urechi. *e se intampla in :iata acestei micuteH 2e mai multe luni parintii ei tra:ersau o
perioada dificila cu tensiuni in relatia lor.
*hiar daca nu a:eau loc crize5 tensiunea familiala era foarte puternica. 8ama sa care
cauta solutii a facut un stagiu de dez:oltare personala timp de un @ee=Dend. 'uni5 la
intoarcere5 a gasit micuta olna:a si cu fera. 2upa mai multe e;plicatii a inteles semnalul pe
care fetita iDl trimitea si a incercat la sfaturile mele5 sa calme.e 6cul. 2ar 2 saptamani mai
tarziu5 a izucnit o scena :iolenta in cuplu5 in prezenta copilului. *rizele au fost :iolente si
dupa o ora5 micuta5 care nu mai putea sa auda toate acestea5 a acuzat o otita purulenta care
a necesitat spitalizare imediata.
A9ECTIUNILE 7URII
AFTELE7GINGIVITELE7GLOSITA7 INFLAMATIILE BUCALE7PULPITELE
/ura este ceea care ne permite sa mancam5 sa ne hranim si sa ne e;primam. ?ste
poarta intre lumea e;terioara si interioara5 prin care primim alimentele si prin e;tensie
e;perientele :ietii care sunt alimentele noastre psihologice. 2ar functioneaza si in celalalt
sens5 adica din interior in e;terior. ?ste orificiul prin care ne e;primam5 sau chiar :omam ceea
ce este in interior si are ne:oie sa iasa.
/ura apartine 0rincipiului 0amant si sistemului digesti: 3faza Jin4 si in acelasi timp
0rincipiului 8etal si sistemului respirator 3faza Jang4. ?ste poarta prin care energiile
0amantului 3alimente5 e;periente4 si energiile *erului 3aer5 :ant5 intelegere4 patrund in noi
pentru a de:eni energia noastra esentiala 3a se :edea capitolul despre a!mnia ene!,iil!4.
$partenenta la 0rincipiul 0amantului si la sistemul digesti: semnifica rolul sau important in
nutritia alimentara 3hrana4 si psihologica 3e;periente4 si prezenta dintilor simolizeaza
capacitatea de a musca in :iata si de a mesteca ceea ce ne propunem sa inghitim9si sa

digeram9mai usor. $cesta e si moti:ul pentru care eelusii si persoanele in :arsta nu pot
sau nu mai pot sa o faca5 singurele alimente care pot fi inghitite fiind lichide5 adica afecti:e
cand e :ora de ni:elul psihologic.
2urerile gurii sunt semnul dificultatii nostre de a musca in :iata5 de a accepta sa
ingeram ceea ce ne propunem5 saDl mestecam pentru aDl digera mai usor. $ftele5 glositele
3inflamatii ale limii45 inflamatiile ucale5 gingi:itele5 si chiar ranile pe care ni le facem in ora>i
sau pe lima5 sunt semne ca ceea ce ne propunem sau spunem nu ne satisface. $tunci cand
inflamatia este de origine microiana sau cauzata de micoze se adauga ideea unei
responsailitati e;terioare.
Toate aceste dureri pot semnifica faptul ca educatia care ne este data sau ca
e;perientele pe care le a:em nu "unt pe ,u"tul n"t!u5 ca au o sa:oare care ne displace.
Reprezinta dificultatea nostra de a accepta noile gusturi5 adica noile idei5 opinii5 e;periente
sau pot semnifica o saturare5 un e;ces de e;periente si prin e;tensie ne:oia de a face pauza.
8odul in care mu"cam &iata este dureros5 ne face rau. <ara indoiala treuie sa o facem sa
e:olueze5 sa a:anseze cu landete.
PROBLEMELE DINTILOR:CARIILE:DURERILE DENTARE
2incolo de semnificatia gloala doandita de faptul ca apartin gurii 3a se :edea putin
mai sus45 dintii reprezinta structura de atac a gurii. Reprezinta ceea ce este dur5 solid si
permite muscatura5 atacul5 mestecatul sau sfasiatul. 2intii apartin5 ca si oasele si parul5
principiului energetic al $pei. +unt reprezentati:i pentru structura noastra referentiala
profunda5 pentru :echile noastre amintiri. 0articularitatea lor tine de functia pe care o au.
Reprezinta capacitatea nostra si modul in care mu"cam &iata.
0rolemele dintilor5 durerile dentare5 cariile ne :oresc de dificultatea nostra de fond
de a ataca :iata din plin. Treuie sa fim prudenti5 sa mergem usor pentru ca ne face rau.
2atorita originii lor infectioase5 cariile :in sa adauge ideea ca dificultatea nostra de a musca
:iata este mai degraa datorata unei cauze e;terioare5 unei alte persone.
Cu propun analiza specifica pentru fiecare tip de dinte pentru ca nu am suficinte
cercetari pentru a :a propune o astfel de analiza amanuntita. Totusi toti dentistii energetici
cunosc ine acest domeniu si pot aduce raspunsuri interesante. 'ucrarile si cartografiile
doctorului Roth despre acest suiect sunt interesante5 chiar daca nu pot :alida5 prin
e;perienta proprie5 ceea ce el propune.
A9ECTIUNILE PARULUI
CADEREA PARULUI:ALOPECIA
0arul face parte alaturi de firisoarele de par si unghii din ceea ce numim de!i&at
p!tect! al epide!mei. $ceste trei e;crescente cutanate au in comun faptul ca sunt constituite
dintrDo proteina dura dar supla care se numeste >!at'(a. *a si perisorul si unghiile5 parul are
un rol principal de protectie.
0arul prote>eaza cutia craniana de socuri5 fie fizice sau termice. 2ar in toate culturile lumii a
fost folosit ca podoaa si ca mi>loc de seductie5 mai ales de catre femei.
7n calitate de eliminator secundar si accesoriu5 parul are ne:oie5pentru a functiona
ine5 de eliminatorul principal care este rinichiul. 'a randul sau5 acesta are ne:oie de plamani
pentru aDsi >uca ine rolul. 2e fapt o una o;igenare este esentiala pentru a face sa
e;plodeze to;inele din sange5 permitand astfel diminuarea lor. 2oar din acel moment ele pot fi
eliminate de rinichi5 pentru care sunt in mod natural prea groase. 2ar igiena morala sau mai
degraa psihologica este esentiala sanatatii parului. +anatatea parului depinde mult de
sistemul hormonal. 7ar acesta este in stransa legatura cu emotiile si comportamentul nostru in
general. 2e e;emplu5 prezenta e;cesi:a a hormonilor masculini sta la aza cal:itiei. ? foarte

interesant sa reflectam putin la ceea ce se intampla in zilele noastre. *aderea parului era
pana in zilele noastre o prolema ce apartinea in principal5 daca nu chiar e;clusi: aratii.
2upa elierarea femeii5 acestea muncesc5 traiesc si se comporta ca si aratii si sunt acum la
fel de afectate de prolema caderii parului. $cesta cucerire este insotita de stresul si
tensiunile aratilor si5 prin urmare5 de un anumit numar din patologiile si dezechilirelor lor.
*and ne cade parul5 moartea sa treuie cautata in urma cu minimum 3 luni in urma si nu in
prezent. 0arul are un raport simolic puternic cu cel careDl poarta. Reprezinta in acelasi timp
radacinile5 pentru ca poarta amintirile noastre si ceea ce ne leaga de *er. 7n amele cazuri5
este firul sufletului nostru. ?ste o proiectie a nostra5 a ideilor nostre5 a gandurilor si
personalitatii noastre. ?;ista o legatura stransa intre temerile noastre si par. $ceasta relatie
se intelege daca stim ca emotia gestionata de $pa este frica. ?nergiile acestui 0rincipiu au
incarcatura stresului5 a emotiilor puternice si a glandelor suprarenale care secreta in corpul
nostru hormonii instinctului de supra:ietuire care sunt adrenalina si noradrenalina cat si
corticoizii naturali. )rice situatie de teama sau de stres intern :a pro:oca o reactie imediata5
daca nu chiar anticipata5 a acestor glande5 reactie care nu :a fi fara urmari la ni:elul parului.
$cesta poate fi afectat5 chiar sufocat. *aderea rutala ine cunoscuta5 pelada soseste dupa o
intensa frica 3acident de masina sau atentat4. Reactia poate sa atinga structura insasi a
parului.
Ca,!'# $a!&#&' sunt in general legate de pierderea sau teama de a pierde ce:a
important din :iata noastra. 0oate fi :ora de o fiinta draga5 de un loc de munca5 de un
anga>ament5 de o :aloare5 de o pierdere 3sau aandon4 putand fi reala sau simolica5 traita
sau imaginara. $tunci cand acest gen de situatie traumatizeaza indi:idul5 acesta e afectat in
structura sa profunda. 0rincipiul $pei este fragilizat si daca socul este important5 caderea
parului poate fi foarte rapida si sa nu astepte de la una la 3 luni oisnuite cat ii treuie unui fir
de par sa moara.
0rimul caz pe care as :rea saDl citez pentru a ilustra acest lucru este cel marturisit de
Remi cu care am pulicat Pa!$ &!(e"te-mi de"p!e mine. ?ste cazul doamnei *. $ceasta a
:enit saDl :ada pe Remi pentru ca a:ea parul moale si pentru ca a:usese o cadere masi:a a
parului in urma cu 10 ani. 2e la acea data5 parul nu a mai crescut niciodata. Remi a
propus doamnei * sa reflecte asupra ceea ce se petrece in :iata sa in urma cu 10 ani.
2upa reflectie5 client iDa marturisit ca era perioada in care prietenul sau a fost mutat in
pro:incie. Pent!u ca imi e!a teama "a-l pie!d$ a spus ea$ am int!e!upt "tudiile pent!u a putea
me!,e cu el+ %in nefe!ici!e$ nu mi-a placut in p!&incie "i ce!tu!ile na"t!e au de&enit din ce in
ce mai f!ec&ente+ Imi e!a teama "a-l pie!d "i in cele din u!ma el a plecat+ Am !e&enit la Pa!i"
pent!u a-mi !elua "tudiile "i in acel mment am cn"tatat ca pa!ul a inceput "a-mi cada+
Remi iDa e;plicat cum pierderea cui:a poate genera o astfel de reactie la ni:elul parului
si iDa propus o tunsoare adaptata prolemei sale. 7n paralel cu acest diagnostic5 a sfatuitDo sa
lucreze ca sa accepte aceasta situatie5 mai mult chiar sa ierte. 7n momentul in care sDa tuns5
utilizand :iratiile tonifiante ale aparatului de tuns5 clienta a reactionat puternic. $ resimtit ca
un &al ca!e "-a de"i!at in ea. $cest lucru sDa produs atunci cand a facut sa :ireze parul pe
meridianul energetic al Bezicii5 care este cel care gestioneaza :echile amintiri. ?a elierase
cate:a din aceste amintiri. $ lucrat si asupra aspectelor pe care a sfatuitDo Rami si rezultatul
nu a intarziat sa apara. 0arul sau a inceput sa creasca rapid. $ rede:enit :iguras si frumos si
capul a fost in intregime reacoperit.
$l doilea caz la care ma gandesc aici este cel al unei alte cliente care i sDa adresat lui
Remi pentru caderea parului. $cest lucru dura de 1! ani si persoana nuDsi mai regasea parul
de altadata. $ intreatDo ce se intamplase in :iata sa in acea :reme. Nimic "pecial5 iDa
raspuns. A $ (a da$ m-am ma!itat5 siDa amintit suit... Remi a intreatDo atunci ce a reprezentat
casatoria pentru ea. Raspunsul sau a fost direct si edificator ( Pent!u mine - Pie!de!ea
li(e!tatii+ $ determinatDo sa constientizeze legatura care e;ista intre aceasta traire si pierderea
parului.

+a ne amintim ca parul este purtator!l amintirilor si al con:ingerilor noastre. 0entru aceasta
clienta5 liertatea era un element fundamental in :iata sa. 0ierderea acesteia 3reala sau
imaginara4 a a:ut un impact atat de puternic asupra constientului sau incat parul iDa de:enit
trist5 fara stralucire 3ca si ea5 din acea perioada4 si care cadea5 adica il pierdea asa cum
pierduse si liertatea la care tinuse atat.
+i cum treuia sa :ada un terapeut5 Remi a inceput sa lucreze cu ea. ?ra esential
pentru ea sa schime aceste amintiri care au marcatDo atat de mult. $ceasta schimare ar fi
fost declansatorul asolut necesar pentru aDi recreste parul.
PARUL CASANT:PARUL USCAT
$sa cum am :azut putin mai de:reme5 parul reprezinta radacinile5 structurile si
amintirile profunde. ? clar si simplu de dedus ca5 daca e casant5 acest lucru inseamna ca
reperele interioare profunde sunt fragile. *e determina ca structurile sa fie putin solide H
*aracterul uscat al parului ne :oreste de aceeasi uscaciune din noi. Ce e teama de
sentimentele noastre H Ce e teama ca ne depasesc H 7n orice caz5 aceasta uscaciune face
parul si mai casant. Treuie sa ne aparam in legatura cu con:ingerile si sa punem mai multa
suplete in interiorul nostru fata de con:ingerile altora5 chiar daca sunt diferite de ale noastre.
PARUL 7RAS
'a polul opus5 parul gras ne :oreste de strategia noastra de fuga5 de conturarea
nesigurantei noastre in legatura cu con:ingerile si cu structurile profunde.
Cu de:enim mai rigizi5 ci din contra mai supli5 producem mai mult seum pentru ca nimic sa
nu ne poata atinge. <acem tot ce putem ca lucrurile sa alunece peste noi. 2ar protectia
acestui tip de par este la fel de e;cesi:a ca cea a parului casant. ?a oliga o spalare
frec:enta5 daca nu produce ceea ce dorim sa e:itam ( murdarirea. 0oate ar treui sa
acceptam mai mult sa lasam ideile e;terioare sa patrunda in noi. 2aca nu ne con:in5 a:em
mi>loace naturale pentru a le elimina. $tunci de ce sa ne prote>am inainte sa ne afecteze H
3pentru mai multe e;plicatii5 a se consulta 0arule5 :aresteDmi despre mine de ?d. 2er:F4.
A9ECTIUNILE LE7ATE DE APETIT
APETITUL ;EBCESUL SAU LIPSA<:ANOREBIA:BULIMIA: INAPETENTA
B&#'/'a este ne:oia de a inghiti hrana. $cesta poate fi atat de puternica incat
pesoanele afectate isi produc :oma pentru a putea sa manance ulterior. $ceasta forma gra:a
a ulimiei conduce direct la depresie daca nu e ingri>ita inteligent si rapid.
B&#'/'a ne :oreste de ne:oia de a gestiona nelinistile in orice moment prin hrana.
$ceasta reprezinta primul raport cu :iata si cu prima fiinta care ne iueste si ne da :iata si
dragostea ei5 adica mama. Relatia pe care o intretinem cu hrana este puternic legata de
amintirea relatiei cu mama si cu caracterul satisfacator si compensator pe care lDa >ucat.
)rice tensiune5 frustrare5 lipsa5 ne:oie de compensare se :a face prin hrana. <rica5
nesiguranta ca :a putea reincepe5 antreneaza o atitudine compulsi:a si repetiti:a sau chiar
stocarea.
A(-!.'a reprezinta fenomenul e;act in:ers. Relatia de afectiune cu mama si
reprezentarea nutriti:a au fost nesatisfacatoare. ) mama asenta5 putin iuitoare5 care nu siD
a dorit copilul sau a :rut un aiat si nu o fata 3sau o fata in locul aiatului4 sunt cate:a amintiri
care de:alorizeaza uneori relatia cu hrana si fac ca aceasta sa nu mai fie atragatoare sau mai
rau chiar sa fie respingatoare. $norezia poate de:eni gra:a in momentul in care anore;icul e
adus in faza denutritiei mortale a corpului.

Relatia cu hrana semnaleaza relatia cu :iata5 lipsa de apetit ne :oreste de putina
noastre apetenta5 pofta de :iata. 2ificultatile intalnite adesea pe drumul acestei :ieti ne pot
taia pofta5 la propriu cat si la figurat. $desea e :ora de dificultati sau de inadec:ari materiale
pe care a:em dificultati sa le digeram.
I(a$t(ta este5 asa cum indica si numele5 lipsa de apetit. $ceasta lipsa este adesea
asociata cu pie!de!e a c'efului in alte domenii ale :ietii persoanei.
7napetenta ne :oreste de o pierdere a poftei de :iata. $cest lucru a rupt in noi
mecanismul poftei. *e e:eniment neDa determinat sa ne pierdem gustul5 cine a destailizat in
noi cheful de a actiona H 7n orice caz e fundamental ca persoana afectata sa depaseasca
e:enimentul care lDa dezamagit si sa nuse mai indoiasca 3mLi mult sau mai putin constient 4
de interesul de :iata. 0oate fi :ora de supraacti:itate5 cu rezultate dezamagitoare sau din
contra5 p!ea (une5 care au putut sa ne faca sa credem de lipsa necesitatii hranei 3pierdere de
timp H4.
A9ECTIUNILE 7ATULUI
A9ONIA:PIERDEREA 6OCII:RA7USEALA
$laturi de corzile :ocale5 gatul este :ectorul si suportul e;primarii orale. *u:antul5
:orele sau tipetele depind de ele. ?ste deci usa sau mai degraa :ama care filtreaza si
selecteaza intrarile si iesirile. 7n energetica5 gatul este sediul *ha=ra zis al ,atului. $cest
centru energetic 3a se consulta precedenta mea lucrare( A!mnia Ene!,iil!4 este al e;primarii
de sine5 al modului in care ne pozitionam in raport cu lumea e;terioara. Reprezinta
capacitatea nostra de a recunoaste si de a e;prima ceea ce suntem si de a primi ceea ce ne
poate imogati5 hrani5 ceea ce ne poate face sa crestem. ?ste sediul potentialului nostru de
e;presie prin creati:itate.
2urerile de gat sunt cele ale e;primarii ce am in ,at sau al acceptarii ce nu !eu"e"c "a
in,'it. A2-(''# 1$'!,!a *-c''3+ raguseala sunt semnele dificultatii de e;primare a ceea ce
gandim sau resimtim5 adesea de teama consecintelor acestei e;primari. 0referam sa oprim
acele lucruri la &ama. +unt5 prin e;tensie5 marca unei lipse de e;primare a sinelui5 a ceea ce
suntem5 a calitatilor sau fragilitatilor ce nu !eu"e"c "a depa"e"c$ "a "pun -7n cazul a()'(#-!5
ne mai confruntam si cu un al doilea mesa> 3a se :edea angina4. $:em dificultati in a in,'iti.
$cest mesa> imi pare cat "e pate de cla!.
A9ECTIUNI DI6ERSE SAU PARTICULARE
ADENOMUL:ADENO9IBROMUL
6 n a,(-/ este o tumoare enigna care se dez:olta in tesutul glandular. 0oate afecta
cea mai mare parte a glandelor endocrine sau e;ocrine dar afecteaza mai ales prostata5
tiroida sai hipofiza.
+untem in prezenta unei proliferatii celulare 'atice5 adica aparent dezordonata. Bita
deordeaza in noi5 e;plodeaza5 se dez:olta fara sa respecte !eteta n!mala. 8ai mult chiar5
aceasta deordare atinge un ni:el sutil al fiintei umane5 un ni:el in care fizicul si emotionalul
se intalnesc5 un ni:el in care are loc alchimia fundamentala a proceselor hormonale.
A,(-/&# ne :oreste de un dezechiliru profund si sutil in raport cu :iata. *odurile
sale de dez:oltare sunt tulurate5 perturate. *u siguranta5 adenomul este o tumoare enigna
care nu e destinata sa aia un impact :iolent5 definiti:. 2ar tumoarea sau firomul sunt acolo
pentru a spune clar ca sensul :ietii este parazitat5 perturat5 pe planul esential care este cel al
gestiunii metaolismului fizic al acestei :ieti 3corp si functii corporale4 si5 prin e;tensie5 a lumii

materiale. $denomul poate pro:oca5 dupa marimea sa5 proleme functionale >enante
3prostata5 tiroida4.
8a gandesc la cazul lui "ernard. $cest arat siDa petrecut toata :iata in afaceri si mai
e;act cu gestionarea unui hotel. Aiperacti: si foarte directi:5 a a&ut me!eu cnduce!ea5 atat pe
plan profesional cat si personal.
$poi a :enit ziua retragerii. $ predat stafeta fiicei care a luat in gri>a gestionarea hotelului
familial si "ernard a intrat in :acanta. 2oar ca aceasta retragere se pare ca a fost mai
ul:ersanta la ni:elul reperelor :ietii decat sDa crezut. $casa5 ne:asta lui "ernard gera totul si
in afara casei el a de:enit inutil. Reperele de stapanire si control 3prostata4 si mai ales asupra
lumii materiale 3corpul fizic4 pe care "ernard leDa a:ut mereu sDau dezagregat5 sDau
scufundat. $cest lucru lDa perturat profund incat iDau dat iluzia ca totul mergea ine. 7n luna
urmatoare retragerii5 "ernard a dez:oltat un adenom de prostata. 7ntelegand acest
mecanism5 "ernard a acceptat importanta pe care a a:utDo asupra lui e;ercitiul unei anumite
acti:itati di!ecti&e. 7Dam sugestionat sa se ocupe de o asociatie sau de un clu de sport pentru
a putea din nou sa permita energiilor sa se e;prime si sa circule c!ect si sa e:ite
degenerarea lor 3tumoarea4.
5IPERTIROIDA:5IPOTIROIDA:NODULUL TIROIDIAN
0e partea dinainte a gatului5 in golul laringeal se gaseste o glanda fundamentala
numita ti!ida. ? :ora de glanda endocrina p!incipala5 de care depinde echiliul cresterii5 tot
metaolismul uman si dez:oltarea armonioasa a corpului nostru fizic 3crestere5 greutate4.
'ocalizarea sa la ni:elul gatului nu e intamplatoare. 7n energetica5 gatul este un sediu
*ha=ra5 zis al ,atului. $cest centru energetic este cel al e;primarii de sine5 al modului in care
ne pozitionam fata de lumea e;terioara. Reprezinta capacitatea noastra de a recunoaste si
e;prima ceea ce suntem si sa primim ceea ce ne poate imogati5 hrani5 ceea ce ne poate
face sa crestem.
?ste in cele din urma sediul potentialului nostru de e;presie prin creati:itate. 0rin aceasta
creati:itate si aceasta capacitate de e;primare5 tiroida participa in mod fundamental la
constiinta de sine.
H'$!t'!-',a 3Jang4 sau ;'$-t'!-',a 3Jin4 sunt adesea semnul unei imposiilitati de a
spune sau face ceea ce am dori. Cimeni nu ne poate intelege5 nu a:em metodele de a face
"a "e intelea,a ceea ce credem5 ne e teama de neacceptare celorlalti a ceea ce spunem5 ne
e teama de forta sau :iolenta a ceea ce sDar putea e;prima. ?;ista intotdeauna in spatele
acestei retineri o notiune de risc5 de pericol5 care ne opreste5 ne retine e;primarea.
<orma Jang 3H'$!t'!-',a4 manifesta o dorinta de razunare. 7ndi:idul este intrDo stare
de acti:itate continua. <ocul interior il consuma si lupta e permanenta. <izic de altfel5
hipertiroidienii par de:orati de acest foc interior. 2ar acest foc si aceasta lupta consuma fara
sa produca5 pentru ca singura productie este reacti:a si de aparare dar neproducti:a. $sa
cum spunea intrDo zi un prieten ( facem din ce in ce mai mult da! nu din ce in ce mai (ine L
<orma Jin 3;'$-t'!-',a4 e;prima in schim un aandon in fata imposiilitatii de a se
e;prima. <lacara se stinge in noi. Aipotiroidienii se pot rezuma prin la ce (un H. 2inamica
:itala5 in e;ces la hipertiroidienii5 este acum insuficienta. *orpul nu mai arde si prin urmare5
stocheaza. Bolumul sau creste5 ca pentru a compensa e;primarea insuficienta. Coduli
frec:enti :in sa marcheze emotiile5 dorintele5 poftele sau frustrarile retinute5 lateralitatea lor
oferind un plus de informatii despre sensul lor ascuns.
CANCERUL:TUMORILE CANCEROASE
*ancerul si tumorile canceroase sunt inmultirea celulara anarhica ce apare si se
dez:olta intrDo anumita parte a organismului. 2aca sunt depistate din timp5 oala poate fi
circumscri3a in punctul de plecare5 daca nu are loc inmultirea. )rganismul :a fi in:adat

treptat5 colonizat de celule canceroase care calatoresc prin sistemul sang:in sau limfatic si
colonizarea diferitelor parti ale corpului se face mereu printrDun tip de efractie in mediul
celular.
+tiuta fiind gra:itatea acestei oli5 as :rea sa amintesc caracteristicile principale ale
procesului sau (
- dezordinea suterana5 inconstienta si nedureroasa la inceput
- dez:oltarea anarhica prin pierderea reperelor celulare
- in:adarea organismului prin colonizarea acestuia
- colonizarea prin ef!actie a zonelor afectate
- contaminarea organismului prin circuitul sang:in sau limfatic
- moartea prin autodistrugere daca nu se inter:ine.
$:em aici descrierea intregului proces psihologic care precede si pregateste terenul olii.
7ndi:idul traieste intrDo zi un traumatism 3sau o acumulare4 emotionala sau afecti:a importanta
si o inchide in interiorul sau. 0rin forta5 :ointa5 educatie5 credinta sau fuga5 nu o lasa sa se
e;prime in mod real sau nu recunoaste suferinta sa si mai mult chiar pierderea reperelor5
distrugerea profunda a con:ingerilor sau iluziilor pe care o reprezinta. Traumatismul este
resimtit inconstient ca o intruzie5 o efractie interioara si unda de soc :a coloniza treptat
constructia psihologica a persoanei.
?chilirul interior al indi:idului :a pierde incetul cu incetul reperele5 :a de:eni haotic si cu
tendinte "uicida!e pentru structura fiintei 3opus procesului ale!,ic care nu e niciodata
canceros4. Tot acest proces se dVz:olta contaminand capacitatea de a se ucura de :iata si
emotiile 3sistemul circulator4 :or fi treptat impregnate de amintirea traumatismului si :or lasa
treptat locul sentimentelor sau emotiilor care :or mina ele in"ele te!enul. Toate acestea sunt
inconstiente5 suterane si nedureroase pana in momentul in care totul e0pldea.a si apar la
lumina zilei.
*ancerul reprezinta5 prin urmare5 distrugerea programarii noastre interioare a echilirului
si se e;prima in principal prin prima zona afectata. ?;prima adesea rani pe care nu :rem si
nu putem as le cicatrizam si care sunt adesea asociate unui sentiment de culpailitate. ?
:ora de un fel de autopedepsire care se :rea definiti:a5 de un esec constant in fata :ietii sau
a alegerilor din :iata. *e am ratat5 de ce ma pedepsesc5 ce imi reprosez atat de profund H
+untem in prezenta ultimului strigat al 8aestrului 7nterior pentru ca toate celelalte au
esuat sau au fost sufocate.
LEUCEMIA
'eucemia este cunoscuta sunumele de cance! al "an,elui. $ceasta maladie5
caracterizata prin inmultirea gloulelor ale5 are o origine necunoscuta pentru medicina
moderna.
$ceasta inmultire a gloulelor ale deuteaza totdeauna in zona lor de producere5 adica in
madu:a osoasa sau organele limfoide.
2esi afecteaza frec:ent copiii5 aceasta oala afecteaza si adultii. 0oate fi lenta sau
fulgestionatoare. Tratamentele moderne reusesc sa reduca la tacere aceasta oala in
numeroase cazuri.
'eucemia ne :oreste de dificultatea de a lasa :iata sa circule in noi5 sau mai degraa
de o pana interna care ne impiedica5 interzice sau ma!a :iata. Treuie sa ne amintim ca
gloulele ale au un rol de aparare. $ctiunea lor in sistemul imunitar este ma>or pentru ca
sunt capaile sa a>unga in cea mai mare parte a tesuturilor corpului pentru apararea contra
agresiunilor. 2ar in cazul #&c/''5 inmultirea lor si trecerea in sange5 creeaza un
dezechiliru a,!e"i& care saraceste sangele in gloule rosii. +i tocmai acestea sunt
purtatoarele si cele care aduc :iata 3o;igenul4 in noi L
*a toate cancerele5 leucemia este rezultatul unei dezordini interioare. ) cauza care
ramane de identificat in :iata persoanei5 a frapatDo cu o forta e;trema si a produs aceasta

dezordine la ni:elul cel mai profund pentru ca e :ora de madu:a osoasa5 si destul de suptil
pentru ca e :ora de sistemul limfatic. +unt prin urmare afectate structurile legaturii cu :iata.
7n plus5 cum sunt la ni:elul sangelui5 ceea ce a fost destructurat are legatura cu ucuria de a
trai5 dreptul la aceasta ucurie sau placerea de a trai. $ceasta destructurare se produce din
cauza unei dez:oltari e;cesi:e a apararii.
MONONUCLEOAA:MONONUCLEOAA IN9ECTIOASA
8ononucleoza prezinta multe similitudini cu leucemia. ? :ora de un dezechiliru al
gloulelor ale ale sangelui. +imtomele sunt si ele foarte asemanatoare 3fera5 ooseala5
umflarea ganglionilor limfatici4. 2ar e;ista doua diferente ma>ore. 0rima din aceste diferente
consta in caracterul :iral si necanceros al mononucleozei. $gresiunea :ine din e;terior. $
doua diferenta :ine din faptul ca5 in mononucleoza5 inmultirea leucocitelor nu pro:ine din
madu:a ci din structurile limfoide. +tructura profunda a persoanei nu este afectata5 chiar
daca un ni:el sutil 3sistemul limfoid4 a fost afectat.
2inamica generala este aceeasi ca in cazul leucemiei. +untem in prezenta unei
dificultati de a lasa :iata sa circule in noi. +i aici5 ce:a din noi a decis sa impiedice5 sa
interzica sau sa ma!e :iata. 2iferenta consta in profunzimea prolemei. 7n cazul
mononucleozei5 agresiunea e;terioara 3:irus4 semn al dezechilirului in relatie cu :iata si
fericirea este datorat celuilalt. *u sigurata e :ora de o persoana care a trait una sau mai
multe situatii in care sentimentul de ca"t!a!ea a fe!ici!ii a fost puternic. 7nterzicerea sau
impiedicarea de a se ucura de :iata5 de a lasa :iata sa :ireze in noi5 sa se e;prime5 au
:enit din partea unei persoane straine. Cu am fost recunoscut de un superior ierarhic H
2uritatea sau e;cesul de autoritate au generat in noi o teama permanenta de repros H
+untem epuizati de a fi incercat in :an sa facem ine sau placere5 fara efect H
CE9ALEELE:DURERILE DE CAP:MI7RENELE
2urerile de cap5 sau cefaleele sau migrenele reprezinta adesea dificultatea noastra de
a accepta anumite ganduri5 idei sau sentimente care ne deran>eaza sau constrang. +tresul5
situatiile contradictorii5 ideile nedorite sau constrangerile e;terioare sunt tensiuni care se
manifesta prin dureri de cap sau migrene. $tunci cand urmeaza o anumita traiectorie a
capului5 plecand de la ceafa pentru a sfarsi spre tample sau in dreptul ochilor5 cand nu sunt
direct intrDun ochi5 sunt migrene numite hepatoDiliare. ?le insemana ca tensiunea este mai
degraa de ordin afecti:5 sau ca trairea situatiei se face la ni:el afecti:. +unt mai degraa in
relatie cu lumea familiala sau intima.
8a gandesc aici la 8iriam care a :enit sa ma :ada pentru ca suferea de migrene
continue de mai ine de 20 de ani. 2upa ce am facutDo sa se gandeasca la sensul
migrenelor5 ea a inteles ca e;istau din adolescenta timpurie. 7n acea :reme5 8iriam sDa opus
:iolent ca fratelui sau mai mare cu 4 ani. ?a a inteles ca acesta auza de ea5 de mai multi
ani5 conducandDo spre >ocuri se;uale care5 la acea :reme nu a:eau nici un sens pentru ea.
2in acea zi5 a a:ut mereu migrene. $ dus o munca de elierare a acestor amintiri emotionale
si de pe o zi pe alta nu a mai a:ut nici o migrena. +i asta pentru multi ani.
$tunci cand durerile de cap sunt frontale5 e;prima adesea refuzul ideilor sau
ganduriloe5 o incapatanare asupra ideilor actuale si admise. +unt in legatura cu lumea
profesionala sau sociala si cererile acesteia in ceea ce ne pri:este.
INSOMNIA:TULBURARI ALE SOMNULUI
Tulurarile somnului si insomniile semnaleaza foarte clar dificultatea de a inceta lucrul
constientului. Coaptea si somnul sunt de fapt domeniul inconstientului5 momentul in care
constientul se opreste din a mai reactiona. Bizitiul lasa haturile. $tunci cand suntem intrDo

relatie cu :iata in care totul este gestionat5 :erificat5 stapanit5 a:em tendinta saDi dam mai
multa putere decat e necesar Bizitiului5 *onstientului. $ceasta lipsa de incredere in :iata ne
face sa a:em din ce in ce mai multe dificultati in a dele,a5 in a lasa lucrurile sa se faca.
Celinisti5 an;ietati5 temeri anticipate5 gri>i profesionale sunt acolo pentru a >ustifica5 a chiar
agra:a procesul. $tunci apar tulurarile somnului. /andirea nuDsi inceteaza acti:itatea si
uneori ne trezeste de mai multe ori pe noapte.
Riscul consta in recurgerea la somnifere. 2e fapt acestea taie relatia cu inconstientul si
ne fac sa credem ca lucrurile au !eint!at in n!mal. 0ersoana are mai degraa ne:oia sa
gaseasca in ce mod :a putea sa slaeasca presiunea5 sa se destinda. Treuie sa accepte saD
si asume riscul de a se lasa sa mearga din nou. ?ste necesara o munca de recapatare a
increderii in :iata5 in capacitatea noastra de a accepta de a nu gera tot sau de a tine tot.
Treuie sa ne impacam cu acel un simt care spune naptea e "fatuit! (un+ $ accepta din
nou somnul ne poate permite sa gasim in noi numeroase raspunsuri la dificultati care5
parado;al5 ne impiedica sa dormim.
EDEMUL: EDEMUL 7LEANEI:EDEMUL GUINCCE
?demul este o infiltratie de lichid seros intrDo zona sau un tesut al organismului.
$ceasta infiltratie produce o umflatura a zonei afectate 3glezna5 fata4.?demul insoteste in
general doua tipuri de dezechilire. +emnaleaza fie prezenta unei reactii alergice la ce:a5 fie
o insuficienta cardiaca la persoanele in :arsta. 3glezne4.+untem in prezenta unei reactii a
organismului care se traduce prin in:azia unei parti a corpului unui lichid pro:enind din
sistemul sang:in sau limfatic. ?;ista5 prin urmare5 o pierdere a lichidului :ital5 care paraseste
circuitul sau normal si produce o umflatura5 uneori periculoasa 3?demul Guinc=e4 a zonei
infiltrate. ?demul apare in ma>oritatea timpului la persoanele hipersensiile5 reacti:e sau
alergice.
2upa partea corpului afectata5 :om putea sa deslusim sensul de aza al edemului care
este cel al unei fugi de :iata sau al unei pierderi interne de energie5 datorate in parte unei
reacti:itati e;cesi:e a persoanei. ?demul spune foarte clar in ce punct da pe afa!a+
7ntensitatea reactiei e;prima si ne:oia de a se prote>a. $tunci cand5 de e;emplu5 edemul se
situeaza la picioare sau glezne5 ne :oreste de incertitudinea asupra atitudinilor pe care
treuie sa le acceptam5 despre lipsa de claritate a pozitiilor luate de ceilalti. $tunci cand nu
stim ine pe ce picior sa dansam cu aceste persoane5 ni se durifica gleznele si dispare toata
supletea piciorului care de:ine dur. $cest lucru inseamna ca prin tipul de e;igenta si de
reactie care este cel al persoanei5 ea se fi;eaza5 orice suplete de:ine imposiila sau
dureroasa. $cest tip de edem poate semnifica o slaiciune cardiaca. $ceasta slaiciune :ine
sa se adauge sensului de pierdere a :italitatii5 sensului de fragilitate a :ietii.
7n cazul ,/&#&' ?&'(c>5 cea atinsa este fata5 adica identitatea. Treuie sa ne
intream despre afectarea e:entuala a acestei identitiati. $:em impresia ca nu putem fi noi
insine5 nu ne putem e;prima si trai lier H $cest lucru ne e;aspereaza cu riscul de a ne pune
in pericol 3sufocare4 H $:em impresia de sufoacare a :ietii5 a cuplului5 a familiei5 a muncii H
Treuie sa reflectam...
BOLILE AUTOIMUNE
B-#'# a&t-'/&( sunt oli in care organismul amesteca mai multe procese pentru ca
tin in acelasi timp de alergii5 de inflamatii si de dinamica de tip canceros. +unt oli de aparare
in care organismul nu mai recunoaste propriile celule si incepe sa le distruga ca pe agenti
straini si periculosi. $ceasta oala este degenerati:a in sensul in care nu mai respecta legile
naturale de recunoastere organica.
Ce :oresc de incapacitatea noastra de a ne recunoaste5 a ne :edea sau a ne accepta
asa cum suntem. $ceasta dificultate este adesea agra:ata de cautarea responsailitatilor

e;terioare. +untem in lupta cu lumea care nu ne intelege5 nu ne recunoaste5 nu ne iueste
desi e :ora de fapt de prolema noastra. Cu mai gandim :iata decat intrDo maniera
maniseista5 lucrurile nu pot fi decat une sau rele5 si situatiile nu se traiesc decat in termeni
de dreptate sau nedreptate. $ceasta permanenta strategie conflictuala si de aparare
compulsi:a ne duce la distrugerea noastra crezand ca distrugem lumea 3pentru a ne apara si
nu pentru a face rau lumii4.
OBEAITATEA:EBCESUL DE 7REUTATE
)ezitatea si e;cesele de greutate sau ingrasarea sunt semnele insecuritatii materiale
si afecti:e in raport cu :iitorul apropiat sau indepartat. 7nseamna si ca a:em dificultati in a
integra di:ersele faze ale :ietii noastre in care am intalnit lipsuri.
+untem in prezenta unei insecuritati inconstiente5 a unei frici adesea neperceputa de
lipsuri. 7ndi:izii simt ne:oia sa stocheze5 pentru cazul in ca!e "a ducem lip"a5 sau pentru a
e&ita !eapa!itia lip"u!il!+ $l doilea tip de nesiguranta este in legatura cu lumea e;terioara.
Teama de a treui sa infrunte5 sa riste sa nu reuseasca5 de a fi de.a!mat ne duce la situatia
de a stoca. $stfel nu mai riscam "a fim de.a!mati si in plus ne permite "a punem ,!a"ime
int!e lume "i ni5 sa ne prote>am printrDo cantitate de carne sau de grasime. G!a"ii sunt
adesea tandrii si fragili si au o mare ne:oie de a fi a"i,u!ati.
6ltimul tip de suferinta care se poate e;prima prin ingrasare e;cesi:a este mai gra:
pentru ca este negati:. ? :ora de o tentati:a de denigrare a sinelui sau de autopedepsire.
Ce permite sa de:alorizam propria imagine si sa putem astfel sa spunem &e.i (ine ca nu a!ati
(ine$ nu e"ti nici f!uma"a$ a"a ca nu te putem iu(i. 7ncercam astfel sa uratim imaginea
nostra fata de noi insine dar si fata de ceilalti. 2ar in spatele acestor 3 ni:ele de semnificatii5
e;ista o trauma comuna care este cea a relatiei afecti:e cu mama 3hrana4 care nu a fost
echilirata si pe care incercam sa o compensam. $tunci cand aceasta componenta de:ine
preponderenta5 dinamica alimentara5 ulimia sau anore;ia de:in un mi>loc suplimentar de a
accentua mesa>ul.
CONCLUAII
7n concluzia acestei lucrari5 as :rea sa re:in asupra finalitatii si folosirii sale. $ceasta carte nu
are nici o pretentie de ade:ar asolut. ? un simplu mi>loc de decodare5 propus celor care :or
sa incerce sa citeasca si sa inteleaga si altfel ceea ce se numeste (ala. 0oate uneori parea
e;cesi:5 de a da un sens la orice. ?ste ade:arat si eu chiar sunt con:ins ca totul are un sens.
0entru mine nu e;ista nici fatalitate nici hazard in ceea ce ne incon>oara. 6na din metodele de
deschidere a constiintei indi:idului treuie sa treaca prin acceptarea acestei idei. $numite
decodari propuse in aceasta lucrare :or parea putin neclare5 sau chiar eronate5 iar acest fapt
se >ustifica prin respingerea ideii care o sustine. Cu este5 de fapt5 decat oglinda e;perientei
mele si a sensiilitatii si nu pretind ca aceasta e infailiila. 2aca ideea de a reflecta asupra
manifestarilor :ietii pe care le intalnim5 isi face drum in urma acestei lucrari5 atunci scopul ei a
fost atins. 2aca poate a>uta unele persoane sa inteleaga mai ine ce li sDa intamplat si sa nu
mai fie :ictime5 atunci scopul a fost atins. 2aca poate permite altora sa a>ute persoanele in
suferinta5 sa le dea un sens acestora5 atunci scopul ei a fost atins.
'a acest ni:el de folosire5 as :rea sa re:in asupra unui fapt esential e:ocat in
deschiderea lucrarii5 in preamul5 adica e ine sa stim ca lectura psihoDenergetica asa cum :D
a fost propusa5 nu are sens decat daca simptomul sau traumatismul sDau manifestat. Cu este
un mi>loc predicti: si o simpla grila de lectura. 0e de alta parte5 fiecare lectura a unui simptom
sau traumatism nu e corecta decat daca a fost plasata in sistem 3osos5 circulator5 etc4 sau in
locul 3picior5 rat4 in care acest simptom sau traumatism se e;prima. ?i ine5 :a doresc o
una utilizare a acestui le;ic pe care nu :oi uita saDl imogatesc deDa lungul e;perientei mele

de munca in grup sau indi:idual5 pe care o :oi continua. $cest lucru imi permite sa constat in
fiecare zi ca :iata este o gradina minunata de muncit5 chiar daca uneori mai ploua si daca
pamantul este dur uneori. $colo creste mereu ce:a5 care nu are alt scop decat de a se
indrepta in sus5 de a iesi din tenere pentru a merge spre lumina.

Michael Odoul Spune Mi Unde Te Doare

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Michael Odoul Spune Mi Unde Te Doare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MICHAEL ODOUL

SPUNE-MI UNDE TE DOARE

You might also like