Firmitas

Vitruviu este primul teoretician de arhitectura.El scrie cele 10 tratate de

arhitectura.Expresia arhitecturala este o sinteza a expresiei celor trei atribute
fundamentale ale operei de arhitectura (firmitas, utilitas, venustas) identificate
de Vitruviu in De arhitectura libri decem primul si singurul tratat de arhitectura
care ne-a parvenit din arhitectura clasica (cca 25 i.Hr).
Atributul firmitas (soliditate , stabilitate) intra in domeniul staticii, al tehnicilor
si al materialelor de constructie si alegerea sitului. Acest atribut este o conditie
strict necesara pentru existenta cladirii dar nu suficienta pentru statutul de
obiect architectural .El se defineste ca rezistenta fata de factorii care ameninta
integritatea structurii ( incarcari statice sau dinamice, factori fizico-chimici
naturali sau artificiali , factori accidentali si se concretizeaza in sistemul
constructiv, material, tehnologie, echipare tehnica.
Exista momente in istoria arhitecturii in care firmitas prevaleaza fata de
celelalte atribute constituind o sursa importanta a innoirii limbajului
architectural , iar expresia tectonica devine esentiala pentru expresia
arhitecturala generala.
Putem lua in considerare pentru compariatie stiulul gotic din perioada evului
mediu si Perioada moderna si premoderna, romantica.
In perioada gotica preocuparile pentru structura sunt legate nu de cautarea
performantei constructive ( realizata de altfel) , ci de cerinte simbolice: crearea
unor spatii cat mai ample pentru a raspunde elanului religios al multimilor ; a
unor deschideri cat mai largi, prin care lumina , symbol al divinitatii, sa
patrunda in spatiul de cult; a unor edificii cat mai impunatoare , ca expresie a
orgoliului civic al oraselor (commune care incep sa depinda direct de rege, si
nu de seniorii feudali .Putem lua aici ca exemplu catedralele gotice , in special
din Franta si Germania.
Facand o paralela cu perioada romantica tarzie , sfarsit de secol XIX, aici
preocuparile structurale sunt mai degraba legate de dezvoltarea fara
precedent a economiei , de aparitia unor noi programe de arhitectura (cladiri
industriale, gari , hale pentru expozitii universal, poduri, birouri , etc) cu
necesitati structurale noi ( deschideri si inaltimi mai mari , eforturi structurale
diferite, etc)
Spre deosebire de evul mediu, in care in mod paradoxal constructia, ingineria
este considerata o arta , iar stiinta o exprimare a adevarului , in timp ce
arhitectura este un simplu mestesug, in romantism si perioada moderna ,de
aceste constructii mentionate mai sus se ocupa inginerii care sunt acum
purtatorii noului in materie de limbaj architectural , de acolo si denumirea de
arhitectura inginerilor
Arhitectii incep treptat sa utilizeze in perioada moderna noile materiale si
structuri , performante, camuflate insa sub aparenta celor traditionale , cel
putinn la exterior, ca apoi sa descopere mijloace de expresie speifice
In secolul XX arhitectii par fascinate de valentele estetice ale noilor forme
constructive , ale structurilor speciale si ale tehnologiilor inovatoare ca de
exemplu : panze subtitri de beton , structuri metalice tridimensionale sau pe
cabluri, grinzi din beton precomprimat, cellule sapatiale prefabricate, etc.
Prin comparatie putem vorbi si in cazul goticului de unele reusite structurale
foarte semnificative. Acesta preia imbinarile de lemn si logica structurala reala
a lemnului o transpune in piatra. Piatra este utilizata doar in situatii de
compresiune si este utilizata in sfarsit la potentialul ei adevarat.Logica
structurala a folosirii materialului este rationala.
Mai mult de atat , Violet le Duc, teoretician in perioada romantica si
restaurator al secolului XIX este fascinat de gotic , de logica structurala si
punerea in opera a pietrei.El este cunoscut pentru restaurarea edificiilor
medievale. Le Duc nu utilizeaza tehnologiile noi descoperite pentru restaurarea
catedralelor si edificiilor medieval. Arhitectura si structura sunt separate:
constructiile sunt utilizate atat de constructori cat si de ingineri . Le Duc
lanseaza o teorie confor careia o cladire nu trebuie sa fie realizata plecand de
la functionalitate ci de la forma sa , la crearea ei sa nu fie folosite elemente
inutile , iar la constructive se pot folosi si alte materiale inafara de piatra , cum
ar fi metalul sau sticla.Totusi desi Violet le Duc este cunoscut pentru aceste
restaurari si are un interes deosebit pentru gotic , el este totodata si unul
dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne , lucrarea sa Entrtiens sur
larhitecture influentand in mod direct pe multi dintre arhitectii curentului
Art nouveau.
Punand in balanta cele doua perioade putem afirma ca in evul mediu , in cazul
goticului estetica cladirii aparea ca rezultat al logicii structurale utilizate, pe
cand la sfarsitul secolului XX , ca manifestare a unui modernism tarziu atras de
mitul progresului tehnologic apare curentul high tech care este adesea o
demonstratie de forta , adesea gratuita, a tehnicii de ultima ora. In cazul
acestui curent architectural structura si tehnica este pusa la vedere si folosita
ca decoratie . Putem lua aici exemplul Centrului Georges Pompidou realizat de
Richard Rogers si Renzo Piano.
In cazul goticului arhitectul era atat artist cat si inginer pe cand din perioada
romantica aceste meserii se separa . Cele doua functii cea de Arhitect si cea de
Inginer sunt diferite si au fiecare rolul lor .Putem vorbi aici chiar de o separare
spre specializare a celor 2 meserii.
In cazul lui Le Corbusier , DOM- INO : Domus Inovation putem vorbi despre
cele 5 principii :
Stalpii au doar rol structural nu si de compartimentare
Acoperisul terasa natura este eliminate prin construire
Planul liber (se poate recompune)
Fatada este libera (este doar o coaja si nu are rol structural
Fereastra banda creeaza perspective
Este vorba aici de o stabilire concreta a rolului structural si functional al
componentelor cladirii, o specializare sustinuta de cele 5 principii.
Ca si conculzie atat in gotic , cat si in perioada modernista putem vorbi despre
o ratiune care porneste de la acest atribut al lui Vitruvius:utilitas(structura),
dar scopul preocuparilor structurale si interesele lor sunt diferile, la fel si
realizarile , goticul fiind legat nu de cautarea performantei constructive ci de
cerinte simbolice pe cand modernismul este legat de o dezvoltare fara
precedent a economiei, de evolutia tehnologiei si de aparitia noilor programe
arhitecturale.