-40-

ASUPRA FUNCIEI LUI RIEMANN

Conf.univ.dr. CTLIN ANGELO IOAN
8QLYHUVLWDWHD'$18%,86*DODL

Introducere
Funcia zeta a lui Riemann se
definete ca fiind:
(1) (x)=

=1 n
x
n
1
, x>1
Definim, de asemenea, numerele
lui Bernoulli prin egalitatea:
(2)

=
=

0 n
n n
x
x
! n
B
1 e
x

Din relaia (2) avem:

0 n
n n
x
x
! n
B
x
1 e
=1
i dezvoltnd n serie Mac Laurin,
obinem:


=

=
+
0 n
n n
0 m
m
x
! n
B
)! 1 m (
x
=1
sau altfel:
(3)

=
+
+
0 n , m
n m n
x
)! 1 m ( ! n
B
=1
de unde:
(4)

+
p m
0 m , p
p m p
x
)! 1 m ( )! m p (
B
=1
Pentru p1 rezult:

+
p
0 m
m p
)! 1 m ( )! m p (
B
=0
sau, dup nmulirea cu (p+1)!:
(5)

+
+
p
0 m
m p
1 m
1 p
B C =0, p1.
Dezvoltat, relaia (5) devine pentru
p1:
(6)
0
1 p
1 p 1
p
1 p 1 p
2
1 p p
1
1 p
B C B C ... B C B C
+
+ + + +
+ + + +
Deoarece, din formula (3) rezult
B
0
=1 obinem:
(7) 1 B C ... B C B C
1
p
1 p 1 p
2
1 p p
1
1 p
+ + + +
+ + +
=0,
p1.
Din formula (7) se obine imediat
c:
(8)
30
1
B , 0 B ,
6
1
B ,
2
1
B
4 3 2 1
= = = =
etc.
Din consideraii de analiz
complex se obine faptul c:
(9) (2k)=
)! k 2 ( 2
B ) 2 ( ) 1 (
k 2
k 2 1 k


, kN
*
.
Cu ajutorul relaiilor (7), (8), (9) se
pot calcula cu uurin valorile funciei lui
Riemann pentru orice numr natural par.
Vom ncerca, n continuare,
determinarea acestor valori fr a apela la
considerente exterioare analizei reale.
O determinare elementar a valorilor
funciei (2k), k N
*

Considernd dezvoltarea:
(10) sin n=
... cos sin C cos sin C
3 n 3 3
n
1 n 1
n
+


sau altfel:
(11) sin n=
[ ] ... ctg C ctg C sin
3 n 3
n
1 n 1
n
n
+


rezult c pentru n=(2m+1) aceasta devine:
(12) sin (2m+1)=
[ ] ... ctg C ctg C sin
2 m 2 3
1 m 2
m 2 1
1 m 2
1 m 2
+

+ +
+

Pentru

=
+

m , 1 k
1 m 2
k
rezult c
sin (2m+1)=0, iar sin
2m+1
0 de unde
obinem faptul c ecuaia:
(13) 0 ... x C x C x C
2 m 5
1 m 2
1 m 3
1 m 2
m 1
1 m 2
= +

+

+ +



-41-
admite ca rdcini numerele
x
k
=
1 m 2
k
ctg
2
+

, k= m , 1 .
Fie acum inegaltile evidente:
(14) cosec >

1
>ctg ,
cosec
2k
>
k 2
1

>ctg
2k

Din faptul c cosec
2
=1+ctg
2

rezult:
(15) (1+ctg
2
)
k
>
k 2
1

>ctg
2k

S notm acum cu S
1
, S
2
,..., S
m

polinoamele simetrice fundamentale n x
1
,
x
2
,..., x
m
i cu t
k
=x
1
k
+x
2
k
+...+x
m
k

polinoamele lui Newton corespunztoare
ecuaiei (13).
Relaiile lui Newton sunt:
(16) t
k
=t
k-1
S
1
-t
k-2
S
2
+...+(-1)
k+1
kS
k
km
(17) t
k
=t
k-1
S
1
-t
k-2
S
2
+...+(-1)
m+1
t
k-m
S
m
k>m
S notm, de asemenea:
(18) p
k
=
k 2
k
m
) 1 m 2 (
t
lim
+


Pentru m, vom aplica relaia
(16) a lui Newton, pe care o vom mpri
prin (2m+1)
2k
. Obinem:
(19)
+ +
=
+

2
1
2 k 2
1 k
k 2
k
) 1 m 2 (
S
) 1 m 2 (
t
) 1 m 2 (
t

k 2
k 1 k
4
2
4 k 2
2 k
) 1 m 2 (
S
k ) 1 ( ...
) 1 m 2 (
S
) 1 m 2 (
t
+
+ +
+ +
+

Cum:
(20) =
+
=
+
+
+
+

p 2 1
1 m 2
1 p 2
1 m 2
m
p 2
p
m
) 1 m 2 ( C
C
lim
) 1 m 2 (
S
lim
)! 1 p 2 (
1
) 1 m 2 ( )! 1 p 2 (
) 1 p 2 m 2 )...( 1 m 2 (
lim
1 p 2
factori ) 1 p 2 (
m
+
=
+ +
+ +
+
+



rezult din (19), (20):
(21) + + =

... p
! 7
1
p
! 5
1
p
! 3
1
p
3 k 2 k 1 k k
)! 1 k 2 (
1
k ) 1 (
1 k
+

+
, k1, p
0
=0
Din inegalitatea (15) rezult:
(22)t
k
= <
+

+ +
+

1 m 2
m
ctg ...
1 m 2
ctg
k 2 k 2
k 2 k 2
k 2
k 2
k 2
m
) 1 m 2 (
...
) 1 m 2 (

+
+ +

+

mprind cu (2m+1)
2k
i trecnd la
limit dup m, rezult:
(23)
2k
p
k
...
m
1
...
2
1
1
1
k 2 k 2 k 2
+ + + +
De asemenea,

=

+
m
1 p
k 2 k 2
k 2
p
) 1 m 2 (
< =
+

=
m
1 p
k 2
) 1 m 2 (
p
ec cos

=
+

+
m
1 p
k 2
)
) 1 m 2 (
p
ctg 1 ( =

=
+ +
+

+
m
1 p
2 1
k
...
1 m 2
p
ctg C 1
1 m 2
p
ctg ...
1 m 2
p
ctg C
k 2 s 2 s
k
+

+ +
+

=
k s
s
k 1
1
k
t ... t C ... t C m + + + + +
de unde:
(24)
k 2 k 2 k 2
m
1
...
2
1
1
1
+ + + <

2k

+
+ +
+
+
+
k 2
k
k 2
1 1
k
k 2
) 1 m 2 (
t
...
) 1 m 2 (
t
C
) 1 m 2 (
m

Trecnd la limit n (24) rezult:
(25) ...
m
1
...
2
1
1
1
k 2 k 2 k 2
+ + + +
2k
p
k

Din relaiile (23), (25) rezult, n
final:
(26) ...
m
1
...
2
1
1
1
k 2 k 2 k 2
+ + + + =
2k
p
k

unde p
k
satisface relaia de recuren (21).
Obinem deci, p
1
=
6
1
, p
2
=
90
1
,
p
3
=
945
1
etc. de unde:
(27) (2)=
6
2

, (4)=
90
4

, (6)=
945
6

etc.
Problema calculrii funciei lui
Riemann pentru numerele naturale impare
este nc deschis. S-au fcut civa pai n
aceast direcie n sensul c s-a demonstrat
n anul 1979 c numrul
(3)=1,202056903... numit constanta lui


-42-
Apry este iraional, netiindu-se ns dac
este transcendent.




Bibliografie
1. Iaglom A.M., Iaglom I.M., Probleme
neelementare tratate elementar, ED.
tehnic, Bucureti, 1983
Mocic Gh., Probleme de funcii
speciale, EDP Bucureti, 1988


INTERNAIONALIZAREA N PLAN LINGVISTIC I
PROBLEMATICA STUDIULUI LIMBII ENGLEZE
N ACEST CONTEXT

Asist.univ.drd. LIVIU MIHAIL MARINESCU
8QLYHUVLWDWHD'$18%,86*DODL

Spatiul anglo-saxon a generat un
model cultural care a depasit cu mult
granitele rigide ale Regatului Unit al Marii
Britanii si al Irlandei de Nord. In plan
lingvistic observam o tripla hegemonie a
fenomenului britanic , in speta cel englez :
in primul rand se remarca aparitia unui
extrem de mare numar de vorbitori nativi
de limba engleza in afara perimetrului
britanic , fenomenul lingvistic englez
facandu-se in prezent in ariale geografice
extinse cum ar fi ; America de Nord,
Antalia s.a. ; in al doilea rand suntem
martorii transformarii unor populatii
extinse in vorbitori nativi de limba engleza
provinciile fostului imperiu britanic , un
exemplu relevant fiind, India, sunt
vorbitoare de limba engleza ; in al treilea
rand putem usor constata impunerea limbii
engleze ca limba internationala ori limba
de circulatie internationala , in toate
sectoarele sau domeniile activitatii umane.
Cand vine vorba de comunicare la
nivel international ne gandim involuntar la
o limba de talie ori circulatie internationala
sau mai pe scurt la o limba internationala.
Studiile ne arata ca un numar de
limbi au reusit sa depaseasca spatiul tarii
de origine datorita unor factori economici
politici si culturali, aceste limbi fiind
folosite in procesul de comunicare ce au
pus bazele relatiilor dintre state.
Circulatia cea mai mare o cunoaste
limba engleza , extinsa odata cu crearea
imperiului colonial britanic si mentinuta
pana in ziua de azi in America de Nord,
Australia, Noua Zeelanda si Africa de Sud.
Incercarea lingvistilor de a propune
schimbarea limbilor internationale naturale
cu limba creata artificial s-a soldat cu esec
Nici esperanto, nici celelalte 600 de
proiecte de limbi artificiale elaborate pana
acum ( din care se remarca interlingua
creata de asociatia americana
International Auxiliary Language
Association ) , nici simplificarile drastice
ale limbilor naturale (spre exemplu
proiectul Basic English al lui CK Ogden
constand dintr-o engleza redusa
conventional la 850 de cuvinte si cateva
reguli gramaticale ) nu pot constitui bazele
unei comunicari viabile in plan
international. Artificializarea sistemelor
lingvistice nu prezinta o solutie in acest
sens. Nu ne-am putea permite acceptarea
unei limbi sintetice creata peste noapte ,
fara vorbitori nativi si fara civilizatia
proprie ori mediu cultural. O astfel de
limba nu numai ca ar fi o limba moarta , ci
mult mai grav , ea s-ar naste deja moarta.