MASINA SINCRONA

TEMA 1. PROBLEMA DE ANALIZA

I. Teme Proiect Motor Sincron Trifazat, Poli inecati

GRUPA Subgr.

Pn (kW)

cos n

capacitiv
141

142

143

inductiv

Gabarit
H/De, mm

1*6st.

20

0.87

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

200/ 350

2*6st.

32

0.90

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

225/ 400

3*6st.

42

0.91

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

250/ 440

4*6st.

70

0.915

0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

280/ 480

5*7st.

88

0.925

0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85/0.8

315/520

1*6st.

22

0.88

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

200/ 350

2*6st.

36

0.91

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

225/ 400

3*6st.

46

0.915

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

250/ 440

4*7st

74

0.92

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85/0.8

280/ 480

1*6st.

24

0.89

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

200/ 350

2*6st.

40

0.91

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

225/ 400

3*6st.

48

0.915

/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85

250/ 440

4*2st.

76

0.92

0.9cap/0.9ind

280/ 480

Date commune:
- nn =1500 r.p.m. ( p=2, nr. perechi de poli), Mm/Mn =1.8 u.r. (cuplul maxim,raportat la cuplul nominal)
- infasurare trifazata stator : U1n =600V, conexiune triunghi, frecventa nominala fn =50 Hz
- infasurare c.c. in rotor (varianta cu poli inecati!): Uen = 400 V,. (excitatie electromagnetica)
- miez magnetic (stator,rotor poli inecati), realizat din tole 0,5 mm,laminate la rece cu cristale neorientate,
- racire cu aer,constructie inchisa (IP44) - flux termic unitar impus, infasurare stator Qt ,1

3000 W/m2

- infasurari (stator,rotor), din cupru ,cl.izolatie F

Observatie:
-in cadrul subgrupei, temele de proiect (6,7 sau 2) difera prin valoarea factorului de putere, cosfin(cap. sau ind)
Terminologie : Gabarit:
H cota , baza (suprafata de sprijin talpi)-ax,in mm
De diametrul exterior al miezului stator (exclusiv aripioarele de racire, pt IP 44), De 0.85 2 H ,

II. BIBLIOGRAFIE
(1)
ELEMENTE DE ANALIZA A MASINILOR SINCRONE
(M.Mihalache,Masini Electrice de Curent Alternativ,Analiza si Sinteza Optimala, MatrixRom,2014)
Masina sincrona (trifazata) este utilizata in principal ca generator practic, sursa exclusiva de putere electrica
obtinuta in centralele hidro si termoelectrice (cu combustibil fosil-carbune,hidrocarburi, sau nuclear) si masina
cu cele mai mari puteri unitare (1000-2000 MVA) ; masina poate functiona si in regim de motor (fiind preferata
masinii asincrone ,la puteri mari) respectiv in regim de compensator de putere reactiva (masina sincrona putand
functiona cu un factor de putere inductiv,capacitiv sau rezistiv), in toate aceste regimuri existand o stricta
interdependenta (sincronism) intre viteza rotorului (n-rot/min) si frecventa retelei: f pn / 60 Hz
Din punct de vedere istoric,primele surse industriale de energie electrica au fost generatoarele de curent
continuu (masinile dinamo-electrice) ce au stat la baza primei etape de electrificare (iluminatul
electric,tractiunea electrica,etc),legata in special de numele lui Z.Gramme si W.Siemens,ultimul fiind autorul
primei cai electrificate (Berlin,1880).
O a doua etapa este marcata de trecerea la energetica in curent alternativ trifazat , si este legata de numele lui
N.Tesla , care la 16 Mai 1888 a publicat la AIEE-American Institute of Electrical Engineers,lucrarea: A new
system of motors and transformers of alternate currents; in parteneriat cu G.Westinghouse (beneficiarul
patentelor Tesla) a impus curentul alternativ(AC) in fata curentului continuu (DC) sustinut de T.Edison,in asa
zisul razboi al curentilor, finalizat o data cu construirea ,dupa planurile lui Tesla, a centralei hidroelectrice
Niagara la 12 ian. 1895.
In Europa, tehnologia in curent alternativ este legata in principal de numele lui Dolivo-Dobrovolski si al firmei
Siemens , care construiesc primul generator trifazat (1888),primul motor asincron trifazat cu rotorul in
colivie(1889) primul transformator trifazat(1890), si realizeaza primul transport industrial de energie electrica
trifazata, de la centrala hidroelectrica Lauffen la Frankfurt,pe o distanta de 170km si tensiunea retelei de
transport de 15 kV (1891)
A devenit astfel posibila rezolvarea economica si ecologica a problemei energetice,aceasta putand fi astfel
produsa in zonele cu resurse primare (hidro,carbune,titei,nuclear) si transportata economic(la inalta tensiune)
pana in zonele de utilizare.

Este de observat ca, pentru realizarea frecventei de 50 Hz ( frecventa industriala in Europa), generatoarele
sincrone antrenate de turbine cu apa ,hidrogeneratoarele ,cu viteze mici de rotatie(75-300 r.p.m.) au un numar
mare de perechi de poli (p=40-10), situatia fiind complet diferita in cazul turbogeneratoarelor ,generatoare
sincrone alimentate de turbine cu abur sau cu gaze,caracterizate de turatii mari (3000 sau 1500 r.p.m.) carora le
corespund un numar mic de poli (p=1,2) .
Printre realizarile istorice notabile in domeniu,din tara noastra ,se numara spre exemplu centrala hidroelectrica
Sinaia (1898) 4x250kW, 3000V, 50Hz,cea mai mare din tara la acea vreme ,in functiune si astazi.In anul 1899
se realizeaza prima interconexiune intre hidrocentrala Sinaia si termocentrala Doftana, tensiunea de transport
fiind 8000V.se pun astfel bazele unui sistem electroenergetic in regiunea petroliera Prahova,tot aici avand loc si
o premiera mondiala :primul foraj electric (1897) cu utilizarea motoarelor asincrone trifazate.
Dintre realizarile de varf mai recente, I.M.G.Bucuresti a construit turbogeneratorul de 700MW (licenta
Westinghouse) care echipeaza centrala nucleara de la Cernavoda,iar la uzinele U.C.M.Resita a fost realizat
hidrogeneratorul de 190MVA ( hidrocentrala de la Portile de Fier)

Cap.1 Date nominale si elemente constructive

Structura acestui capitol, ca si a celor ce vor urma, va fi identica cu cea utilizata in cazul masinii asincrone
trifazate, cele doua masini facand parte din aceeasi familie, a masinilor rotative de curent alternativ trifazat ,
specific pentru masina sincrona de constructie normala(cu infasurarea trifazata statorica cuplata la retea) fiind
armatura rotorica, realizata sub forma unor electromagneti de c.c. care formeaza cei 2p poli la masinile
sincrone cu excitatie electromagnetica, sau a unor magneti ,in cazul masinilor sincrone (de mica putere) cu
excitatie magnetoelectrica.
1.1 Date nominale si de catalog
Indiferent de regimul de functionare(generator,motor,compensator)masina sincrona cu excitatie
electromagnetica prezinta urmatoarele tipuri (borne) de acces ,reprezentate in schema conventionala din fig.1.1
(f 1n )
U2
U1
U1
I1n
Pn
V1
M.S
V1
V2
W1

U1n

nn

W1

W2

Ien
F1

Uen

F2

Fig.1.1
a) un acces electric trifazat (U1,V1,W1), cu frecventa nominala f 1n (Hz), tensiunea nominala de linie U1n (V),
curentul nominal de linie I1n (A) si respectiv urmatoarele puteri (electrice) nominale:
-aparenta S1n 3 U 1n I 1n 3 U 1 fn I 1 fn (VA)
P1n S1n cos 1n (W), si reactiva Q1n S1n sin 1n (VAr)
-activa
(1.1)
b) un acces electric de curent continuu (F1,F2) caracterizat de curentul nominal de excitatie (Ien), tensiunea
nominala de excitatie (Uen=Re Ien ) si respectiv puterea nominala de excitatie:
Pen U en I en U en2 / Re Re I en2 (W)
(1.2)
unde Re reprezinta rezistenta infasurarii de excitatie.
c) un acces mecanic (axul masinii ) caracterizat de turatia nominala n n (in r.p.m.),cuplul nominal Mn (N.m.) si
respectiv puterea mecanica nominala :
Pn M n n (W), unde n 2 nn / 60 (rad/s) , si n n 60 f / p
(1.3)
Ca data de catalog, se indica valoarea, in u.r., a cuplului maxim raportat la cuplul nominal (Mm/Mn )

Masinile sincrone cu cea mai mare putere unitara sunt turbogeneratoarele (TG)
din centralele
termoelectrice,respectiv hidrogeneratoarele (HG)din centralel hidroelectrice. Asa cum s-a aratat mai
sus,turbogeneratoarele sunt caracterizate de turatii mari (n=3000., 1500 r.p.m.),si un numar mic de perechi de
poli(p=1,2) ,in timp ce hidrogeneratoarele sunt masini cu turatii relativ mici (n=100-500 r.p.m.) si un numar
mare de poli.
In acelasi timp,la masinile de mare putere,viteza periferica a
rotorului atinge valori limita (
Vl D / 2 Dn / 60 m/s =100-200m/s) astfel incat la turatii mari (TG)vor corespunde diametre (D) mici si
lungimi (L) mari ,situatia inversandu-se in cazul hidrogeneratoarelor(HG)caracterizate de diametre mari si
lungimi relativ mici,
In regim de motor, puterea nominala (Pn) este puterea mecanica utila, la ax, puterea aparenta electrica (Sn) la
bornele infasurarii trifazate determinandu-se in functie de randamentul nominal ( n ) si factorul de putere
nominal ( cos n -in general capacitiv) al motorului .
Este de remarcat ca,spre deosebire de motorul asincron care functioneaza cu un factor de putere inductiv
respectiv, absoarbe de la retea puterea reactiva Q 1n, motorul sincron poate realiza un schimb bilateral de putere
reactiva cu reteaua, in functie de marimea curentului de excitatie putandu-se obtine :
-defazaj capacitiv ( n -cap.), motorul sincron -sursa de putere reactiva ,Q1n, injectata in retea
-defazaj inductiv ( n -ind.), motorul sincron consumator de putere reactiva Q1n,din retea
-defazaj rezistiv ( n =0), motorul sincron nu schimba putere reactiva cu reteaua Q1n=0;
Compensatorul sincron functioneaza ca un motor sincron in gol ( M 0, P 0 , cos 1 0 ) astfel incat acesta
schimba cu reteaua practic numai putere reactiva (Q) aceasta putand fi injectata (Q C) sau absorbita (QL) din
retea,in functie de marimea curentului de excitatie.
In ceeace priveste puterea de excitatie (Pen) a masinilor sincrone cu excitatie electromagnetica,aceasta este de
ordinul procentelor sau fractiunilor de procent din puterea nominala (Sn),asa cum rezulta si din datele
prezentate in tab.7.1,unde p en Pen / S n (u.r.).
In afara acestor date (nominale),inscrise in mod uzual pe placuta indicatoare a masinii,ca si pentru celelalte
tipuri de masini, mai sunt precizate si date de catalog ,unde sunt precizate date suplimentare privind serviciul
de functionare,clasa de izolatie(C.I.) si modul de racire,tipul de protectie (I.P.),dimensiunile de montaj (H,M)pentru motoarele sincrone,etc.date generale comune de altfel si masinilor asincrone,prezentate in lucrarea [ ].
1.2 Elemente constructive
Ca si in cazul celorlalte tipuri de convertoare electromagnetice (transformatoare, masini asincrone) elementele
constructive
ale
masinii
sincrone
se
pot
grupa
in
urmatoarele
sisteme:
magnetic,
electric,termic,mecanic,protectie (control).In acelasi timp,din punct de vedere tehnologic si functional,ca si
celelalte masini rotative ,masina sincrona este alcatuita din doua subansamble principale :statorul si rotorul.
In constructie normala,subansamblul stator al masinii sincrone este identic cu cel al masinii asincrone ,aici
gasindu-se infasurarea trifazata de putere cu bornele de acces (U,V,W)corespunzatoare,ca in fig.1.1.
Ceeace diferentiaza, constructiv, cele doua masini,este rotorul, prevazut,la masina sincrona cu excitatie
electromagnetica,cu o infasurare de excitatie alimentata in curent continuu pe la bornele F1F2 ;astfel,spre
deosebire de masina asincrona,unde in rotor avem curenti de inductie(pentru producerea lor fiind necesara
viteza relativa nenula fata de campul invartitor sincron,respectiv alunecarea ),curentul de excitatie al masinii
sincrone(Ie) este un curent de aductie , care strabatand cele ( we ) spire/pol, creaza o coroana polara
(electromagneti)rotitoare cu 2p poli.
Un efect electromagnetic similar are si utilizarea unor magneti permanenti,excitatia magnetoelectrica fiind o
solutie constructiva utilizata la inceput pentru masinile sincrone de mica putere, astazi,avand in vedere
progresele in domeniul magnetilor (pamanturi rare) putand fi utilizata la masini de ordinul sutelor de kW.
La masinile sincrone de tip turbogenerator (p=1,2) infasurarea de excitatie este repartizata in crestaturile
rotorului (rotor cu poli inecati, p=1, Fig.1.2a),oarecum similar ca in cazul rotorului bobinat al masinii
asincrone, in timp ce la msinile de tip hidrogenerator (p>2,3) avem un rotor cu poli aparenti (Fig.1.2b)

a)

b)

Fig 1.2
In raport cu cele doua axe de simetrie ale rotorului,axa d (longitudinala)-axa magnetica a infasurarii de excitatie
si axa transversala q,ortogonala electric cu aceasta; intrefierul ( )al masinii sincrone cu poli inecati este
practic constant (masina sincrona izotropa),in timp ce la masina sincrona cu poli aparenti (masina sincrona
anizotropa) intrefierul variaza continuu intre o valoare minima ( min )in axa longitudinala (axa polului) si o
valoare maxima ( max )in axa transversala (axa interpolara)
1.2.1 Sistemul magnetic este alcatuit din miezul feromagnetic statoric,respectiv rotoric, separate prin
intrefierul( ),uniform(fig.1.2a),respectiv neuniform(fig.1.2b),avand rolul de a asigura inchiderea liniilor de
camp magnetic pe un traseu de minima ,posibila ,reluctanta magnetica.
Ca si la masina asincrona, miezul statoric (frecventa f1n )este realizat din tole electrotehnice (de grosime
0.35-0.5mm, izolate cu lac sau oxizi ceramici)prevazute cu crestaturi (Z1)in care se introduc conductoarele (sau
barele,la masini de inalta tensiune)bobinajului statoric.

Fig.1.3
Gabaritul masinii(H) este determinat in principal de diametrul exterior (D e, fig,1.3a)respectiv de relatia
De D 2hc1 2h j1 2 H (m)
(1.4)
In ceeace priveste miezul rotoric,tehnologia de realizare a acestuia este diferita pentru cele doua tipuri de
rotoare(poli inecati, poli aparenti);totodata trebuie avut in vedere ca in regim normal (stationar) de functionare

rotorul este sincron cu campul magnetic invartitor,astfel incat toate marimile rotorice sunt marimi de curent
continuu (f2=0).Astfel,miezul rotoric al masinilor cu poli inecati se poate realiza fie din tole (ca rotorul masinii
asincrone),fie ca rotor masiv in care se frezeaza crestaturile rotorice (pe circa 2/3 din periferie)asa cum se
intampla in cazul turbogeneratoarelor, unde rezistenta mecanica a rotorului este un factor hotarator.
Pentru masinile sincrone cu poli aparenti (de tip hidrogenerator)polii se realizeaza in general din tole (de
grosime =1-2mm)care,dupa introducerea bobinelor de excitatie se fixeaza de jugul (butucul )rotorului ,cu
mijloace specifice.
Ca si in cazul masinii asincrone, sunt valabile aceleasi relatii cantitative privind solicitarile magnetice in
diferitele zone , relativ omogene, ale circuitului magnetic :
a) in intrefier, se presupune existenta unui camp magnetic invartitor, sinusoidal in timp si spatiu(se neglijeaza
armonicele spatiale si temporale) de forma :
b ( , t ) B cos(1t p ) , 1 2 n1 1 / p
(1.5)
unde B (T) reprezinta valoarea de varf a (fundamentalei) inductiei magnetice in intrefier, 1 -viteza
unghiulara ,de sincronism, a campului invartitor, iar p numarul perechilor de poli.
b) in dinti,valoarea maxima (de varf) a inductiei ( Bd )se determina din relatia de conservare a fluxului
magnetic pe un pas dentar (t) si unitatea de lungime( Bd bd k iz , Fe B t ),obtinandu-se: Bd k iz , Fe B / k z (T) ,
unde k Z bd / t - este factorul de crestare (geometrie ),sau solicitare magnetica a dintilor( k Z 0.5 )
(1.6)
c) in juguri,valoarea maxima a inductiei magnetice ( B j ) se obtine in axa interpolara unde fluxul magnetic din
jug ( j B j h j L k iz , Fe ) este aproximativ jumatate din fluxul mediu polar din intrefier ( B ,med L ,
unde B ,med B , si 2 / -unda sinusoidala),obtinandu-se relatia : B j

k iz , Fe B

/kj ,

unde

k j 2h j / 2 p h j / D reprezinta factorul de solicitare magnetica a jugului ( k j 0.5 )

(1.7)
Sa evaluam in continuare performantele sistemului magnetic de mai sus ,respectiv pierderile de putere activa in
fier (PFe, W) si solenatia de magnetizare ( , A),relationata cu puterea reactiva (de magnetizare, Q , VAr) si
curentul de magnetizare ( i ,u.r.).
Pierderile (principale) in fier sunt localizate numai in fierul statoric (dinti,jug) si se pot determina,ca si pentru
*
( B Fe ) -W/kg si masele de fier M Fe ,i
transformator sau masina asincrona, in functie de pierderile specifice p Fe
(kg) corespunzatoare zonelor feromagnetice omogene din stator(dinti,jug) :
PFe ,1 M Fe ,i kg ) p *Fe ,i (W / kg ) , (W)
(1.9)
i

respectiv in unitati relative (u.r.) :

*
p Fe ,1 PFe,1 / S n c Fe ,i (kg / VA) p Fe
,i (W / kg ) (u.r.), unde c fe ,i M Fe ,i / S n (kg/VA)
i

(1.10)

In ceeace priveste solenatia de magnetizare ( ),respectiv curentul de magnetizare ( i ), aceasta se poate

determina ,in principiu,ca si la masina asincrona, pe baza legii circuitului magnetic ,prin calculul t.m.m. pe o
curba inchisa (linie de camp magnetic) reprezentativa ( ):
H dr ( H i l i ) F FS FR , (A)
(1.11)
unde FS , F , FR reprezinta tensiunile magnetice corespunzatoare in stator,intrefier si rotor.

1.2.2.1 Infasurarea trifazata (indusul) este intru totul similara celei analizata in cadrul masinii
asincrone,fiind o infasurare repartizata (cu q1 crestaturi pe pol si faza)dispusa in cele Z1=2pmq1 crestaturi
statorice.
Infasurarea are w1 spire pe faza si poate fi realizata intr-un singur strat sau doua straturi,cu pas diametral (
y1 ) sau cu pas scurtat ( y1 , cu 1 )fiind caracterizata de un factor de infasurare ( k w, k q , k y , )

pentru fiecare dintre armonice( (1,3,5..) ,unde k q , reprezinta factorul de repartizare(q) ,iar k y , factorul
de scurtare (y),cu expresiile cunoscute :
q1 c1
c1
k y , sin( / 2)
k q , (sin
) /( q1 sin
) si
(1.12)
2
2

Cele trei faze ale infasurarii ,decalate spatial cu unghiul electric e p g 120 (unde g este unghiul
geometric intre axele fazelor),parcurse de un sistem trifzat simetric de curenti (cu amplitudinea I 1 2 )produc o
solenatie rezultanta invartitoare ,a carei fundamentala( 1 ),pe o pereche de poli ,are amplitudinea :
1

3 4 w1 k w1

I 1 2 k F , unde F 2 c H (A)
2
p

(1.13)

La masina sincrona izotropa (intrefier constant c ),acestei solenatii ii corespunde in intrefier un camp
magnetic( invartitor) de reactie a carui fundamentala are amplitudinea :
1
3 w k
Ba1 o H
o 1 w1 I 1 2 (T)
(1.14)
2 k c p c k
unde c k c o este intrefierul de calcul, k c factorul Carter , iar k factorul de saturatie.
Fluxul magnetic util, datorat campului magnetic invartitor de amplitudine Ba1 ,care inlantuie cele w1 spire ale
unei faze,cu factorul de infasurare kw1, are amplitudinea :
a1 ( w1 k w1 ) L Ba1,med (Wb) unde

Ba1.med

2
Ba1 (T)

(1.15)

respectiv,se obtine inductivitatea utila ,saturata ( k 1 ) sub forma;

a1 6 o ( w1 k w1 ) 2
La
2
L La ,0 / k (H)
p c k
I1 2
unde La0 este inductivitatea utila nesaturata .

a)

(1.16)

b)
Fig.1.6

Rezistenta infasurarii indusului (R1)-corespunzatoare unei faze,se determina in functie de numarul de spire pe
faza(w1) si sectiunea acestora (Sw1 =I1n /J1n , unde J1n este densitatea de curent nominala in infasurarea indusului)
cu urmatoarea relatie :
Re 1

w1 Lw,1
S w,1

( ), unde Lw,1 2( L L f ,1 ) 2 L k f ,1 -lungimea medie a spirei ,iar k f ,1 factorul zonei

frontale a infasurarii indusului : k f ,1 1 L f ,1 / L , cu L f ,1 f ,1 L

(1.20)

In ipoteza unei forme semicirculare a zonei frontale a spirei (considerata a fi cu pas diametral,respectiv y1
se poate aproxima f 1 / 2 -fig.1.6
Pirderile Joule, nominale, in infasurarea indusului ( PJ 1, n ) se pot determina cu relatiile :
(1.21)
PJ 1, n 3 R1 I 12,n 31 w1 2 L k f 1 J 1,n I 1,n 1 J 1,n A1,n D L k f 1 (W)
respectiv,fluxul termic ( Qt ,e )in zona activa (zona intrefierului D L ) a infasurarii indusului:
( PJ 1, n ) a

Qt ,1

D L

PJ 1,n
k f 1 D L

1 J 1,n A1,n (W/m2 )

(1.22)

unde J 1,n I 1 f ,n / S w,1 -densitatea de curent,si A1,n 3 2 w1 I 1n / D -panza de curent nominala

In unitati relative, avand in vedere relatiile de mai sus, se pot exprima pierderile Joule sub forma:
p J 1, n

PJ 1, n
Sn

3 R1 I 12,n
3 U 1, n I 1, n

r1 (u.r.),

unde r1

R1
(u.r.)
Z 1,n

(1.23)

1.2.2.2 Infasurarea de excitatie este specifica masinii sincrone cu excitatie electromagnetica si este destinata
producerii campului magnetic invartitor(inductor) pe cale electromecanica, respectiv prin rotirea a 2p (numarul
total de poli) , electromagneti excitati in c.c. cu solenatia e we I e , unde we este numarul de spire pe pol, iar
I e curentul de excitatie (c.c.) prin spira.
Pentru determinarea componentei fundamentale ( 1 )a inductiei magnetice din intrefier (Be1) produsa de
solenatia de excitatie( e we I e , A/pol)trebuie avuta in vedere geometria diferita a celor doua tipuri de rotoare
(poli inecati,poli aparenti, fig.7.6)respectiv distributia spatiala diferita a solenatiei de excitatie e ( ) pentru
cele doua solutii constructive.
In ambele situatii succesiunea calculelor este urmatoarea :
- se aproximeaza legea de variatie a solenatiei de excitatie pe un pas polar , e ( ) ,in functie de modul de
dispunere a spirelor infasurarii ,spre exemplu o distributie trapezoidala pentru rotorul cu poli inecati(fig.1.7a)
respectiv rectangulara pentru rotorul cu poli aparenti(fig.1.7 b),maximul solenatiei fiind in axa longitudinala (
Fe , m e ,m we I e , A )

a)

b)

Fig.1.7
- se aproximeaza legea de variatie a intrefierului ( ) si se determina curba inductiei magnetice in intrefier
b ( ) ,o curba simetrica in raport cu axa (d),unde avem si valoarea maxima (Be,m):
b ( ) 0 e ( ) /( k d ( )) si Be.m 0 e , m /( c k d ) (T)
(1.24)
c fiind intrefierul de calcul din axa longitudinala,iar k d factorul de saturatie magnetica.
- se determina amplitudinea fundamentalei inductiei magnetice din intrefier (B e1),corespunzatoare seriei Fourier
a curbei alternative simetrice b ( ) :
Be,1

4 /2
b ( ) sin d
0

(1.25)

- se determina factorul de forma ( k f Be ,1 / Be,m al campului magnetic produs de infasurarea de excitatie :

- pentru rotorul cu poli inecati , bobinat pe e din pasul polar ( e 2 / 3 ):
Be ,1 8 sin( e / 2) 4 sin( e / 2)
k f ,

(1.26)
Be , m

e / 2
e 2
-pentru rotorul cu poli aparenti,cu intrefier constant sub piesa polara de largime bt t :
k f ,

Be ,1
Be , m

4
sin( t / 2)

(1.27)

Asa cum s-a aratat, magnetizarea masinii sincrone in axa longitudinala (d) se datoreaza,in regim stationar
(sincron) atat solenatiei indusului ,trifazat ( 1, d ) cat si solenatiei de excitatie ( e ).
Apare astfel ca naturala problema echivalarii (raportarii) solenatiei de excitatie ( e we I e ) cu o solenatie
statorica echivalenta ,trifazata, avand w1 spire pe faza,parcurse de un sistem trifazat simetric de curenti cu
amplitudinea I e' 2 -respectiv o problema de raportare,comuna si transformatoarelor si masinii asincrone ( I 2' curentul secundar raportat la infasurarea primara).
In mod uzual,avand in vedere si obtinerea unor scheme echivalente compatibile,aceasta raportare se face in
baza echivalentei fluxului fascicular din intrefier,respectiv in baza egalitatii amplitudinilor fundamentalelor
inductiei magnetice produsa de cele doua tipuri de solenatii :
wI
3 w k
Be ,1 k f Be ,m k f 0 e e ,si Ba ,d 1 k a ,d Ba ,d ,m k a ,d o 1 w1 I e' 2
(1.28)
c k ,d
p c k ,d
Din egalitatea celor doua fundamentale rezulta curentul de excitatie echivalent :
I e' k E I e (A) ,

unde k E

p we k f

(1.29)

3 2 w1 k w,1 k a ,d

I e'
k I
I
E e e (u.r.)
respectiv in unitati relative (u.r.): ie
I 1n
I 1n
I e ,b
p we k f
3 w1 k w1 k a ,d
I a ,b
I
I e ,b 1n
I a ,b
, cu k E , a
kE
p we k f
k E ,a
3 w1 k w,1 k a , d

(1.30)
si I a ,b

2 I 1n

(1.31)

I e ,b

si I a ,b fiind curentul de baza in infasurarea de excitatie , respectiv in infasurarea indusului.

Tensiunea de baza (Ueb)a infasurarii de excitatie se obtine din conditia de normare a puterilor:
S1n 3 U 1n , f I 1n , f U e,b I e ,b Pe ,b (VA)
(1.32)
U e ,b

S1, n
I e ,b

p we k f
3 I a ,b
3
U a ,b (V), unde U a ,b

U a ,b k E , a U a ,b
2 I e ,b
2
2 w1 k w1 k a , d

2 U 1n

Impedanta de baza ( Z eb )a infasurarii de excitatie :

Z e ,b

U e ,b
I e ,b

p we k f 2
I a ,b 2 3 2
3
2
Z 1n (
) k E , a Z 1n
(
) Z 1n ( )
2
I e ,b
2
6 w1 k w1 k a , d

(1.33)
'

Unul dintre primele avantaje ale raportarii curentului de excitatie la stator ( I e ) il constituie exprimarea
analitica convenabila a tensiunii electromotoare induse ,la mersul in gol E0 :

2
E 0 ( I e ) E 0 ( I e' ) 1 w1 k w1 0 ( I e' ) (V), unde 0 ( I e' ) L Ba , d ,1 ( I e' ) , respectiv :

2
2
6 o ( w1 k w1 ) k a.d
L , (conform rel.1.16)
E 0 ( I e' ) 1 Lad I e' , unde Lad 2
(1.34)
p c k ,d

E0
L
x ad ie (u.r.), cu x ad 1 ad
sau, in unitati relative : e0
(1.35)
U 1n
Z 1n
unde x ad reprezinta reactanta sincrona ,de magnetizare, din axa longitudinala.

Pentru dimensionarea infasurarii de excitatie se introduce, ca si in cazul infasurarii indusului, notiunea de

panza (nominala) de curent de excitatie :
k a ,d k w1
2 p 2 we I en
2 2
Aen
k Ae A1n ien (A/m) , cu k Ae
(1.36)
kd , kd
kf

D
3 2 w1 I 1n
unde A1n
este panza de curent ,nominala ,a indusului ,iar ien -curentul de excitatie nominal
D
'
I en
(c.a.) I e (c.c.)

,exprimat in unitati relative : ien

I 1n
I e ,b
Rezistenta infasurarii de excitatie (Re)se determina in functie de numarul de poli(2p),numarul de spire pe
pol(we) si sectiunea acestora (Swe =Ien /Jen , unde Jen este densitatea de curent nominala in infasurarea de
excitatie) cu urmatoarea relatie :
Re e

2 p we Lw,e

( ), unde Lw,e 2( L L fe ) 2 L k fe -lungimea medie a spirei ,iar k fe factorul zonei

S w ,e

frontale a infasurarii de excitatie : k fe 1 L fe / L , cu L fe fe

(1.33)

a)

b)
Fig. 1.8
In ipoteza unei forme semicirculare a zonei frontale a spirei (ipoteza utilizata si pentru infasurarea trifazata a
statorului,unde f 1 / 2 )se pot gasi relatii de calcul aproximative pentru factorul fe ,dupa cum urmeaza :
-pentru poli inecati (fig.1.7a): L fe med / 2 , cu med ( (1 e ) ) / 2 (2 e ) / 2
astfel incat, pentru e 2 / 3 : fe L fe / (2 e ) / 4 / 3
(1.34)
-pentru poli aparenti(fig.1.7b) : L fe bmed / 2 , cu bmed (b p bt ) / 2
( t p )
unde bt t , si b p p , astfel incat fe

(1.35)
4

unde s-a aproximat t 2 / si p k Z , p 1 / (respectiv B p 2 B si k p 0.5 )

Pirderile Joule, nominale, in infasurarea de excitatie ( PJe , n ) se pot determina cu relatiile :
(1.36)
PJe , n Re I en2 e 2 p we 2 L k fe J en I en e J en Aen D L k fe (W)
respectiv,fluxul termic ( Qt ,e )in zona activa (zona intrefierului D L ) a infasurarii de excitatie:
( PJe ,n ) a

PJe ,n

e J e Aen (W/m2 )

(1.37)
k fe D L
D L
rezultatul (1.37) fiind similar celui obtinut pentru infasurarea trifazata .
In unitati relative, avand in vedere relatiile de mai sus, se pot exprima pierderile Joule sub forma:
PJe ,n
R
R I2
p Je, n
e en re ien2 (u.r.), unde re e (u.r.)
(1.38)
Z e ,b
Sn
U e , b I e ,b
Qt , e

7.2.3 Sistemul termic (de racire si ventilatie) este o componenta fundamentala oricarui convertor
electromagnetic,cu rolul de a evacua pierderile de putere ( P )-transformate in caldura, produse in sistemul
electric(pierderi Joule, PJ) in sistemul magnetic(pierderi in fier PFe )
si in sistemul mecanic (pierderi in lagare, pierderi prin frecari cu aerul,etc.)
Sistemul de racire trebuie sa asigure astfel solicitari termice(fluxuri termice Qt , incalziri ) ale materialelor
active (bobinaj,miez magnetic) in limite admisibile,corespunzatoare clasei de izolatie (indicelui termic) a
masinii,spre ex. Ca cele ilustrate in tab.1.5
Tab.1.5
Cl. de izolatie
A
E
B
F
H
Temp.ambianta
40
40
40
40
40
Temp.max.adm.
105
120
130
155
180
Incalzire max.
60
70
80
100
125
(bobinaj stator)
Incalzire max.
65
80
90
110
135
(bobinaj excit.)
Ca si in cazul transformatorului sau masinii asincrone,fluxul termic (Qt, W/m2)in diferitele zone ale masinii este
o marime importanta pentru aprecierea solicitarilor termice,avand in vedere relatia directa dintre acesta si
incalzirea , motiv pentru care este considerat un parametru important in dimensionarea (sinteza)masinilor,in
particular in algoritmul Poynting.
Pentru masina sincrona, fluxurile termice reprezentative sunt cele din zona activa(cea mai solicitata termic) a
infasurarii statorice( Qt ,1 1 J 1 A1 W/m2),respectiv din zona activa a infasurarii de excitatie ( Qt ,e e J e Ae
),marimi proportionale cu sarcina termica sau incarcarea termica(produsul A J )-notiune larg utilizata in
proiectarea masinilor electrice.
Tab.1.7
Mod de racire
Indirect (aer)
Indirect (apa)
Direct (apa)
1600.....2000
2000.....3600
6500.....20000
A1 J 1 ( A 2 / cm mm 2 )
2
3500.....4500
4500.....7800
14000....44000
Qt ,1 (W / m )

In tab.1.7 sunt indicate valorile uzuale ale produsului (A1J1 ) pentru bobinajul statoric al turbogeneratoarelor in
functie de modul de racire; pe baza acestor valori s-au calculat fluxurile termice (Qt,1) corespunzatoare unei
8
temperaturi de 75 C ( Cu ,75 2.2 10 ( m).
Pentru hidrogeneratoare , in lucrarea [Rad] sunt indicate fluxurile termice admisibile in diferitele zone ale
masinii :
Qt ,1 3000....5500 W/m2
- bobinajul statoric (intrefier)
Qt ,c 600.....1000 W/m2
- bobinajul statoric (crestaturi)
- bobinajul de excitatie (neizolat) Qt ,e 8000...20000 W/m2

(2)
DATE NOMINALE, PARAMETRI SI CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE ALE
MASINII SINCRONE
Partea I Masina Sincrona Izotropa
Marin MIHALACHE
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Inginerie Electrica
(extras din lucrarea prezentata la conferinta SME2009)
Rezumat.Obtinerea unui model matematic,respectiv a unei scheme echivalente si a parametrilor corespunzatori
(reactante,rezistente),constituie un obiectiv important in analiza si sinteza (proiectarea)masinilor electrice de tip

sincron.Pornind de la performantele uzuale,precum factorul de putere( cos n ),randamentul( n ),sau cuplul

maxim, m m ,exprimate in u.r.,in lucrare se obtin relatii generale de calcul a parametrilor schemei echivalente in
T ale masinii sincrone izotrope(cu poli inecati),echivalente celor obtinute pentru masina asincrona,
[1];exemplele numerice realizate confirma,cu o buna precizie,metoda de abordare propusa.
1.INTRODUCERE
Masinile electrice de tip sincron, prin larga lor varietate constructiva izotrope,anizotrope(cu poli aparenti),cu
magneti permanenti,etc,si functionala-generatoare,motoare,compensatoare,
au reprezentat,si mai reprezinta inca, un deosebit interes,teoretic si practic.
Este insa usor de observat ca in practica curenta, tratarea regimului stationar simetric al masinii sincrone, acolo
unde sunt definite si principalele date nominale,se realizeaza cu precadere in functie de marimile axiale d , q
,si nu direct in functie de marimile de faza,ceeace explica absenta schemelor echivalente tipice
transformatoarelor si masinilor asincrone.
Eliminarea acestor inconsecvente si tratarea unitara a acestei problematici(avuta in vedere si de
Prof.I.S.Gheorghiu,[8]),constituie obiectivul de baza al acestei lucrari.
2.REGIMUL DE MOTOR
2.1 Modelul matematic (Schema echivalenta si diagrama de fazori)
In regim stationar simetric,motorul sincron cu poli inecati (izotrop) poate fi reprezentat prin schema echivalenta
in T din fig.1a, asemanatoare celei corespunzatoare motorului asincron,cu deosebirea ca rotorul este
reprezentat numai prin sursa de curent (de aductie) i e (u.r.).

i1

r1

jx ,1

ie
im

u1

u1 u m

+1

ie

i1

rw

jx m

j
O

a)

LSS

im

b)

Fig.1
Ca si la masina asincrona(sau transformator),este valabila ecuatia generala a curentilor i 1 i e i m
(u.r.),corespunzatoare diagramei de fazori,simplificata ( u 1 u m ),din fig.1b (cadranul 1-defazaj
inductiv,cadranul 2- capacitiv)
2.2 Date nominale si de catalog
Datele nominale uzuale ale motorului sincron sunt puterea nominala ( Pn ),turatia nominala ( nn ) tensiunea
nominala a infasurarii trifazate ( U 1, n ),factorul de putere nominal (cos n )-de regula capacitiv, si randamentul
nominal ( n ); la motoarele sincrone cu excitatie electromagnetica se mai indica,uneori,tensiunea nominala de
excitatie ( U e , n ) si curentul nominal de excitatie ( I e , n ).
Din datele nominale si diagrama de fazori,simplificata,din fig1b, (triunghiul curentilor), in regim nominal (
u1 1 u.r, i1 1 u.r, n ,)rezulta urmatoarele marimi importante in functionarea motorului:
- curentul de excitatie nominal: ie ,n mm M m / M b = mm* n cos n (u.r.) (unde mm* M m / M n .)
- curentul de magnetizare nominal: i m,n ie2,n cos 2 n sin n , cu n 0 ,in regim capacitiv (Atentie!!)
- rectanta de magnetizare nominala x m ,n u m ,n / im ,n 1 / im ,n (u.r.)
(1)
i

0
- curentul de mers in gol nominal (corespunzator unghiului intern
) o,n
e,n
m , n (u.r.)
2.3 Caracteristici electromecanice, la frecventa nominala

La modificarea unghiului intern ( ) se obtin caracteristicile electromecanice ale motorului sincron alimentat
cu tensiune si frecventa nominala, avand in vedere urmatoarele doua regimuri uzuale de functionare: la curent
de excitatie constant ( ie ie ,n =const),respectiv la factor de putere constant (cos cos n =const.), regim ce
implica reglajul corespunzator al curentului de excitatie ie f ( ) .
2.3.1 Caracteristici electromecanice la curent de excitatie constant ( ie ie ,n =const)
In functie de factorul de sarcina, adimensional, P1 / P1,n p1 / p1,n i1 cos / cos n ,
se obtin caracteristicile electromecanice i1 ( ) , cos ( ) , ( ) , [2]:
d) Separarea pierderilor
p o , n si p j1, n
Rezultatele de mai sus permit,cu aproximatiile de mai sus, separarea pierderilor
2
2
2
a m , io, n
pn
p j1,n
0 (5)
si p o ,n p Fe,1 p m ,v p je ,n p n p j1,n p n
2
2
2
(1 io2,n ) a 2 m2 ,
(1 io ,n ) a m ,
Conform relatiilor (5), la randament nominal , factor de putere nominal si cuplu maxim impus (date nominale),
separarea pierderilor ( p j1, n si p o , n ) este complet determinata daca se impune factorul m , ,respectiv sarcina
pentru care se obtine randamentul maxim al motorului
Rezulta insa o particularitate importanta a motorului sincron functionand cu curent de excitatie constant,
respectiv, pentru realizabilitatea (valori pozitive) si echilibrarea pierderilor sunt necesare valori supraunitare
ale factorului m , ,asa cum rezulta din fig.3, unde s-au reprezentat pierderile p j1, n ( m , ), p o , n ( m , ) si
pierderile de referinta p ref p n / 3 =const., pentru datele nominale: Mm/M n=2.4 u.r, n =0.94 si cos n
=0.9 capacitiv.
0.06
pj1n
pon
pref
sumap

0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
-0.01
0.8

1.2
1.4
1.6
alfam-(randament maxim)

1.8

Fig.3
2.4 Parametri schemei echivalente si caracteristicile de functionare (f1=fn)
Aplicatiile numerice vor avea in vedere datele nominale utilizate mai sus,respectiv, n 0.94 ,
cos n 0.9 cap.,Mm/Mn =2.4,pentru care rezulta urmatoarele marimi nominale interne : ie ,n 2.03 u.r.,
i m , n 1.38 u.r., io , n 0.65 u.r.
(10)
2.4.1 Parametri schemei echivalente la ie ie , n const.(fara reglaj al excitatiei)
Se va adopta sarcina optima (supraunitara) m , =1.5, pentru care rezulta urmatorii parametri:
r1 p j1, n =0.0296 u.r., rw 1 / p o , n 41.9 u.r., x m , n 1 / im ,n 0.73 u.r.

(11)

1.6
1.4
1.2
1
0.8

ran
ranc
i1
i1c
cosf
cosfc

0.6
0.4
0.2
0

0.2

0.4

0.6

0.8
1
alfa=p1/p1n

1.2

1.4

1.6

1.8

Fig.5
Cu acesti parametri se construieste schema echivalenta din fig.1a,(s-a adoptat x ,1 =0.08 u.r.) iar din rezolvarea
numerica a acesteia se obtin caracteristicile de functionare reprezentate in fig.5;comparativ sunt prezentate si
caracteristicile calculate analitic ,rezultand o buna concordanta a acestora; pentru sarcina nominala
( 1 , n 25 ) au rezultat marimile nominale : n 0.941 , cos n =0.914,valori foarte apropiate de datele
nominale impuse.
Observatie:Intr-o varianta simplificata,se poate considera ipoteza pierderilor egal distribuite,respectiv:
p j1, n p ref p n / 3 (u.r.), p je , n p n / 3 (u.r.), si p o.n p Fe,1n p m , n p je , n 2 p n / 3
Pn (W ) P1,n Pn (1 ) cos (u.r.),unde P1,n Pn cos n (W), S n Pn /( n cos n ) (VA)
cu p n
n
n
S n (VA)
Sn
Aplicatie:Cu valorile de mai sus, n 0.94 , si cos n 0.9 , avem: p n (1 n ) cos n =0.054u.r
astfel incat: p j1,n p ref p n / 3 =0.018u.r., si p o ,n 2 p n / 3 =0.036u.r.,
respectiv parametri rezistivi: r1 p j1,n =0.018u.r., si rw 1 / p o ,n =27.8u.r.
4.CONCLUZII
In lucrare se abordeaza in mod unitar,ca si pentru masina asincrona,principalele probleme de analiza a masinii
sincrone izotrope(cu poli inecati),respectiv elaborarea modelului matematic(schema echivalenta),determinarea
parametrilor si calculul caracteristicilor de functionare.
Astfel, pe baza datelor nominale si de catalog n , cos n , m m , , m -marimi adimensionale exprimate in u.r.,
se obtin caracteristicile universale ale masinii in regim de motor (fig2) sau generator(fig.9,10), respectiv se pot
determina parametri modelului matematic, dependenti de modul de operare al masinii, si apoi caracteristicile de
functionare prin rezolvarea numerica, in complex, a schemei echivalente.
Rezultatele lucrarii sunt de asemenea deosebit de utile in sinteza (proiectarea) controlata a masinii
sincrone,respectiv in elaborarea a noi algoritmi de proiectare, spre exemplu algoritmul Poynting,a masinilor
sincrone cu performante tehnice si economice impuse, [1], [2] .
5.BIBLIOGRAFIE
1. Mihalache,M. Masini electrice de curent alternativ,Analiza si Sinteza optimala,MatrixRom,Bucuresti 2014
2. Mihalache,M,Masina Sincrona,Analiza si Sinteza Optimala,MatrixRom,Bucuresti,2009
3.Mihalache,M.,Equivalent circuit parameters of the three-phase alternating current motors
with imposed performances,Part 1:Asynchronous motors,A.T.E.E.08,Bucarest,2008
4.Mihalache,M.,Equivalent circuit parameters of the three-phase alternating current motors
with imposed performances,Part 2 :Synchronous motors,A.T.E.E.08,Bucarest,2008
5.Mihalache,M.,The unitary treatment of the analysis and synthesis problems for the threephase synchronous and asynchronous motors supplied by voltage or current sources
Part one: Synchronous motors,A.T.E.E.06,Bucarest,2006

6.Mihalache,M., Masini Electrice,vol 2, Editura U.P.B.,Bucuresti,1996

7 Gheorghiu,I.S., Teoria unitara a masinilor electrice.
Buletinul Societatii politehnice,1,nr 7-9,Bucuresti,1948
III. APLICATII ,pentru problema de analiza, cu datele personalizate din tema de proiect
function MotorSincronPoliInecatiAnalizaNov2014
'Date nominale si de catalog'
Pn=55000 %puterea nominala,la ax,in W
p=2
f1n=50
cosfi1n=0.9 % capacitiv,cadranul 2!!
fi1n=acos(cosfi1n)% fi1n >0,pt cosfin capacitiv, vezi tema proiect
%fi1n=-acos(cosfi1n)% fi1n <0,pt cosfin inductiv!!Pt cei cu cosfi1n inductiv!!
sinfi1n=sin(fi1n)
rann=.91 % randamentul nominal
efn=cosfi1n*rann
Mm=2 % cuplul maxim,raportat la cuplul nominal, data de catalog (Mm=1.8 pt.toti)
Sn=Pn/(rann*cosfi1n)% puterea aparenta ,nominala,la bornele inf. trifazate(stator)
sumapn=(1-rann)*cosfi1n %suma pierderilor,in u.r.,raportate la Sn
prefn=sumapn/3 %pierderi de referinta pt pj1n=pjen=pfen+pmecn
'Date calculate'
mm=Mm*efn % cuplul maxim ,raportat la cuplul de baza (Mb=Sn/(2*pi*n))
%ien=mm % curent de excitatie,in u.r., nominal,din triunghiul simplificat al curentilor
ienc=Mm*(1+efn)/2 %curent de excitatie nominal,corectat >ien
imnc=sqrt(ienc^2-cosfi1n^2)-sinfi1n%curent de magnetizare,din triunghiul curentilor
xmnc=1/imnc % estimare reactanta de magnetizare
tetanc=atan(cosfi1n/(imnc+sinfi1n))%unghi intern nominal,in rad,din triunghiul
curentilor
tetagnc=tetanc*180/pi %unghi intern in grade
% observatie: se va construi,la scara,DIAGRAMA CURENTILOR(cadranul 1,pt cosfin
inductiv, respectiv in cadranul 2 pt. cosfin capacitiv)
'parametri schemei echivalente'
pj1nc=sumapn/3 % in ipoteza pierderilor uniform distribuite:pj1=pje=pmec+pfe
ponc=sumapn-pj1nc % ponc=pmec+pfe1+pjen =const
r1n=pj1nc %rezistenta,in u.r., inf.trifazate stator
xs1n=0.1*xmnc %se estimeaza reactanta de scapari a inf. stator
z1n=r1n+j*xs1n;
u1z=1;
%origine de faza,diagrama curentilor (motor alimentat de la o sursa de tensiune)
i1zc=exp(j*fi1n);%Atentie!! fi1n >0, in regim capacitiv,si <0 in reg.inductiv
umz=u1z-z1n*i1zc;
umc=abs(umz)
xmn=umc/imnc %valoare, corectata, reactanta magnetizare
rwn=umc^2/ponc %rezistenta echivalenta pierderilor constante
zmn=j*xmn*rwn/(rwn+j*xmn);
'caracteristici electromecanice din schema in T(ie=const.)'
tetag=[1:tetagnc/20:1.4*tetagnc];%pt. caracteristici electromecanice ,gol-nominal
%tetag=[2:tetagnc/10:180];%se activeaza pt.caracteristica unghiulara completa,0.180 grade
teta=tetag.*pi/180;
iez=ienc*exp(-j*(pi/2+teta));%vezi diagrama curentilor!
i1z=(u1z-zmn.*iez)./(z1n+zmn);%vezi schema echivalenta paralel
umz=u1z-z1n.*i1z;um=abs(umz);
u1=abs(u1z);
i1=abs(i1z);
fi1=angle(i1z);
alfa=i1.*cos(fi1)/cosfi1n;% alfa =p1/p1n,pt i1=1 si cosfi1=cosfi1n alfa=1
p1=(u1.*i1).*cos(fi1); %puterea activa,electrica, absorbita de la retea
q1=(u1.*i1).*sin(fi1); %puterea reactiva schimbata cu reteaua
p2=p1-r1n.*i1.^2-um.^2/rwn;%puterea mecanica, disponibila la ax
ran=p2./p1; %randamentul motorului

Me=p2./efn; %cuplul, la ax,raportat la cuplul nominal, in u.r.

plot(alfa,i1) %,fig.1, pt alfa =1 (sarcina nominala), i1nx=.... fata de i1n=1
1.3
1.2
1.1
1
0.9
0.8
0.7

0.2

plot(alfa,cos(fi1))

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

%Fig.1
%fig.2, pt alfa =1,cosfi1nx=.....,fata de cosfi1n=...

1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0

0.2

plot(alfa,ran)

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

%Fig.2
% fig.3, pt alfa =1 ,rannx=....,fata de rann=

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-0.2

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

%Fig.3
'caracteristici electromecanice,gol-sarcina nominala (recapitulare),fig.4
plot(alfa,ran,'-',alfa,i1,'+',alfa,cos(fi1),'*')

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-0.2

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

%Fig.4
'caracteristici unghiulare complete 0-180 grade,fig.5 (atentie,optiune tetag!!)
Mmi=(Mm.*tetag)./tetag;

%cuplul maxim impus

plot(tetag,Me,'-',tetag,Mmi,'x',tetag,i1,'+',tetag,cos(fi1),'.')
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
-0.5

grid
end

20

40

60

80

100

120

140

% Fig.5

OBSERVATII
-completati graficele cu marimile reprezentate pe axe,
-comentati rezultatele obtinute

160

180