I.2.

METODE DE EVALUARE A PRODUSELOR DE CONSTRUCTII:

Estimarea valorii unei constructii se poate face prin doua metode:
1) Metoda estimarii globale
2) Metoda analitica.
Metoda globala:
Necesita o baza de date organizata, cu informatii ierarhizate. Totodata, ea necesita
modele pentru comparatie, pentru a realiza estimarea (abordare analogica). Estimarea costului se
face pornind de la modelarea produsului de constructii, cu ajutorul unor paramentri semnificativi.
Metoda analitica:
Analiza detaliata a proiectului, descompunere in parti componente (care se cuantifica si
se afecteaza cu un pret unitar, calculat pe baza normelor de deviz. Metodologia formarii pretului
de constructii cuprinde:
-Descompunerea constructiei in parti componente.
-Masurarea acestora.
-Evaluarea.
-Insumarea preturilor partilor care compun constructia.

I.3.STRUCTURA PRETULUI DE COST AL UNEI CONSTRUCTII:

Pretul de cost al unei constructii reprezinta suma tuturor cheltuielilor angajate de firma
pentru necesitatile de productie: CHELTUIELI DIRECTE+CHELTUIELI DE SANTIER=
COST DE PRODUCTIE, COST DE PRODUCTIE + CHELTUIELI SPECIALE+ CHELTUIELI
INDIRECTE= PRET DE COST, PRET DE COST+PROFIT=PRET DE VANZARE FARA
T.V.A, PRET DE VANZARE FARA T.V.A +T.V.A=PRET DE VANZARE CU TAXE
INCLUSE.
Tipuri de cheltuieli:
1. Cheltuieli directe: manopera, furnituri, utilaje, transport.
2. Cheltuieli de santier (ele se amortizeaza pe masura ce santierul avanseaza):
instalarea santierului (depozite, baraci, ateliere), consumabilele (apa potabila, gaze), cazare,
deplasari, cheltuieli de gestiune (telefon, fax, publicitate, foto, video, laboratoare, haine de
protectie).
3. Cheltuieli speciale (studii speciale cerute de client, asigurari si/sau onorarii
complementare).

4. Cheltuieli indirecte : cheltuieli de birou, cheltuieli cu personalul, cheltuieli pentru

sediu, cheltuieli de transport, de asigurari, de amortismente, chirii, gardieni, cheltuieli
comerciale, cheltuieli financiare (dobanzi, imprumuturi), taxe si impozite.

I.4.Documentatia de deviz: parametrii, alcatuire:

Parametri de baza necesari pentru intocmirea documentatiei:
-Articol de deviz
-Norma de deviz
-Pret unitar de deviz.
Articolul de deviz reprezinta un articol de lucrare incadrat in indicatorul de norme de
deviz corespunzator categoriei de lucrari.
Norma de deviz este o specificatie tehnico economica ce cuprinde consumurile de
resurse materiale, forta de munca, utilaje-necesare executarii unei unitati de masura din articolul
de deviz respectiv. Se folosesc pentru: Stabilirea pretului constructiei. Stabilirea volumului de
resurse necesar. Esalonarea in timp a executiei si a resurselor. Norma de deviz cuprinde:
consumurile specifice de materiale, de manopera si de utilaje.
Consumurile specifice de materiale contin consumurile medii de materiale necesare
efectuarii unei unitati de lucrare (cantitati de materiale, pierderi tehnologice cauzate prin
prelucrare si pierderile netehnologice cauzate de manipulare, depozitare si transport).
Consumurile specifice de manopera cuprind consumul integral de munca necesar
efectuarii operatiilor ce intervin in procesul tehnologic de executie.
Operatii:
-Transportul.
-Executarea lucrarilor in concordanta cu procesele tehnologice.
-Curatirea si intretinerea locului de lucru si a mjloacelor de lucru.
Consumurile specifice de utilaje exprima timpul efectiv de functionare al utilajului
exprimat in ore, pentru executarea unei unitati de masura de lucrare.
Pretul unitar de deviz reprezinta pretul realizarii sau executarii unei unitati de masura
dintr-un articol de deviz.
PUI deviz= consum specific de resurse x preturi de deviz, ofertate la nivelul fiecarui
articol.
Pret unitar al materialului=pret de achizitie + cheltuieli de transport + cheltuieli de
depozitare,manipulare.
Costul orar al manoperei directe = cheltuieli cu personalul/nr total de ore manopera
directa necesare pentru realizarea constructiei.
Alcatuire:
Documentatia de deviz este compusa din:
- Antemasuratori Devize
- Liste cu consumurile de resurse
- Liste cu utilajele si echipamentele tehnologice care necesita montaj.

Antemasuratoarea reprezinta piesa scrisa prin care se determina cantitatile de lucrari

pentru fiecare articol de lucrare,aceasta se intocmeste de catre proiectat pe parti de obiect, in
ordinea tehnologica de realizare si se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului
tehnic.

II.1. Sistemul achizitiilor publice : Generalitati, principii, domeniu de aplicare

Sistemul achizitiilor publice desemneaza totalitatea regulilor si actiunilor referitoare la

cheltuirea banilor publici si in care cererea lansata de organismele de interes public se intalneste
cu oferta propusa de un operator economic.
Scopul general al sistemului achizitiilor publice este dedicat satisfaceriii interesului
public, respectiv dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.
Elementele componente ale sistemului sunt:
-

autoritatea de reglementare

autoritatile contractante

operatorii economici

supraveghetorii sistemului
Principii:

nediscriminarea

tratamentul egal

recunosterea reciproca

transparenta

proportionalitatea

eficienta utilizarii fondurilor publice

asumarea raspunderii

Prin NEDISCRIMINARE se intelege asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei

reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la
procedura de atribuire, sa aiba sansa de a deveni contractant.

Prin TRATAMENT EGAL se intelege stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul

procedurii de atribuire de:
-

reguli

cerinte

criterii

identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a
deveni contractanti.

Prin RECUNOASTERE RECIPROCA se intelege acceptarea:

-

produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata Uniunii Europene

state

diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritatile competente din alte

specificatiile tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel national.

Prin TRANSPARENTA se intelege aducerea la cunostinta publicului a tuturor

informatiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Prin PROPORTIONALITATE se intelege asigurarea corelatiei intre:

-

necesitatea autoritatii contractante

obiectul contractului de achizitie publica

cerintele solicitate a fi indeplinite.

Prin EFICIENTA UTILIZARII FONDURILOR PUBLICE se intelege aplicarea

procedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de
natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii raportului optim intre calitate si pret (in
conceptul dezvoltarii durabile cel mai sczut pret nu reprezinta intotdeauna cea mai buna valoare
pentru bani).

Prin ASUMAREA RASPUNDERII se intelege determinarea clara a sarcinilor si

responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-se
asigurarea:

profesionalismului

impartialitatii

independentei

deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

DOMENIUL DE APLICARE

Contractul finantat sau subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 59%, de
catre o autoritate contractanta, se considera a fi contract de achizitie publica si se atribuie potrivit
prevederilor ordonantei.
Contractul de finantare trebuie sa contina, in mod obligatoriu, o clauza privind
respectarea ordonantei pentru atribuirea contractelor de achizitie publica prevazute de acesta.

II.2. Procesul de achizitie publica: etape, alegerea procedurii de atribuire

1.

2.

Etapa

Operatiune

Intocmirea programului anual al

achizitiilor publice

identificarea necesitatii estimare valoare

si modalitati de obtinere

ierarhizare

alegere procedura

identificare fonduri

elaborare calendar

definitivare si aprobare program

stabilire specificatii tehnice

stabilire clauze contractuale

stabilire cerinte minime de calificare,

criterii de selectare

Elaborarea documentatiei de atribuire/de

selectare

3.

4.

5.

Chemare la competitie

Derulare procedura de atribuire

Atribuire contract de achizitie publica

sau incheiere acord cadru

stabilire criteriu de atribuire

solicitare garantie de participare, daca este

cazul

completarea Fisei de date a achizitiei

stabilire formulare si modele

anunt catre Ministerul Finantelor Publice

privind verificarea procedurala

definitivarea documentatiei de atribuire

publicarea anuntului de participare

punerea la dispozitie a documentatiei de

atribuire

raspuns la solicitarile de clarificari

reguli de participare si de evitare a

conflictului de interese

primire candidatura si selectare candidati,

daca este cazul

derulare runde de discutii, daca este cazul

termen pentru elaborare oferte

primire oferte

deschidere

examinare si evaluare oferte

stabilire oferta castigatoare

anulare procedura, daca este cazul

notificare rezultat

perioada de asteptare

solutionare contestatii, daca este cazul

semnare contrct/incheiere acord/cadru

transmitere spre publicare anunt de

atribuire

6.

Incheiere dosar de achizitie publica

- definitivare dosar de achizitie publica

7.

Derulare contract/acord cadru

- constituirea garantiei de buna executie, daca

este cazul
- intrare in efectivitate
- indeplinirea obligatiilor asumate si receptii
partiale

8.

Finalizare contract

- receptie finala
- eliberare garantie de buna executie, daca este
cazul

9.

Analiza procesului

- concluzii
- masuri de imbunatatire

Alegerea procedurii de atribuire

In luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de achizitie publica, autoritatea
contractanta va avea in vedere:
complexitatea contractului de achizitie publica respectiv:
costurile implicate de atribuirea contractului respectiv
nivelul de dezvoltare si concurenta pe piata din domeniul unde va avea loc achizitia
pentru a putea alege intre licitatie deschisa si licitatie restransa
constrangeri cum ar fi urgenta, compatibilitatea cu produse, servicii deja existente in
cadrul autoritatii respective, existenta unui singur furnizor, prestator sau executant.

II.3. Licitatia: definitii, conditii de participare la licitatie, etape parcurse in

cadrul activitatii de licitatie
Licitatia este un concurs in care investitorul, direct sau prin intermediul organizatorului
de licitatie, invita contractorii (ofertantii) sa prezinte oferte n scopul adjudecarii realizarii
investitiei publice, n favoarea celui mai competitiv.
Licitatia este forma concreta n care se asigura confruntarea cererii cu oferta pe piata
constructiilor.
Licitatie deschisa procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator interesat
are dreptul de a depune o oferta: se desfasoara intr-o singura etapa.
Licitatie restransa procedura prin care orice operator economic are dreptul de a-si
depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta.
Procedura se desfasoara in doua etape:
a)
etapa de selectare a candidatilor pe baza conditiilor referitoare la eligibilitate,
inregistrare, capacitate tehnica si economico-financiara;
b)

etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati.

Etape in procedura de licitatie

1. Publicitatea
Publicitatea: actiunea care declanseaza activitatea de licitatie. Potentialii ofertanti afla intentia
investitorului.
Anuntul publicitar de initiere a licitatiei: se face cu minim 30 zile nainte de data limita
pentru depunerea ofertelor. Contine informatiile:
numele investitorului, al organizatorului licitatiei si adresele acestora;
conditiile de participare la licitatie;
locul de unde se pot obtine documentele licitatiei;
descrierea sintetica a lucrarii;
data si ora limita a depunerii ofertelor, adresa de depunere a acestora.

2. Elaborarea documentelor licitatiei

Documentele licitaiei se elaboreaza de catre investitor.
Se pun la dispozitia contractantilor, contra cost, de catre organizatorul licitatiei: pretul de vnzare
al acestora nu poate depasi costul multiplicarii lor.
Documentele licitatiei:
anuntul publicitar si/sau invitatia de participare la licitatie;
instructiunile pentru contractanti, care cuprind:
-

lista documentelor licitatiei;

informatii generale: denumirea investitiei, obiectul si scopul contractului, a investitorului, a
organizatorului licitatiei, a proiectantului;
conditii de participare si criterii de calificare a contractantilor;
descrierea investitiei pe baza proiectului tehnic: amplasament, topografia, nivelul freatic,
clima, cai de acces, retele de comunicatii;

informatii privind sursele de finantare;

precizari privind prezentarea autorizatiilor de functionare, nregistrari, asigurari,
precizari privind modul de prezentare a documentelor de participare la licitatie, a ofertelor;
date privind amplasarea organizarii de santier;
informatii privind examinarea, evaluarea ofertelor, punctajul si tehnica de apreciere a
punctajului;
proiectul tehnic, compus din piese scrise si desenate.

3. Predarea ofertelor
Oferta, elaborata conform instructiunilor prezentate de organizatorul licitatiei, reprezinta
angajamentul ferm al ofertantului de a executa lucrarea n conditiile prezentate.
Depunerea ofertei, reprezinta vointa contractantului de a realiza investitia n
conformitate cu documentele licitatiei si de a semna contractul cu investitorul: valoarea nscrisa
n oferta este ferma.

Oferta cuprinde:
scrisoare de transmitere a ofertei;
formular de oferta;
garantie de participare la licitatie;
liste de cantitati de lucrari si preturi;
liste de procurare utilaje si echipamente, cotate cu preturi;
grafic de executie;
programul calitatii (sistemul de asigurare a calitatii - Ordinul 10/1996;
plan de organizare a santierului.
Valoarea ofertei (valoarea totala, si pe sectiuni a investitiei publice )se stabileste de
regula prin aplicarea preturilor unitare ale ofertantului (rezulta pe baza analizelor de pret) care
vor fi nmultite cu cantitatile de lucrari, de utilaje si echipamente.
Preturile unitare:

ferme: nemodificate pe toata durata contractului;

modificabile: valorile cotate de contractant pot fi modificate pe durata contractului.

4. Deschiderea si validarea ofertelor

Deschiderea licitatiei:

se face la data, ora si locul anuntat,

n fata membrilor comisiei de licitatie si a reprezentantilor contractantilor.

Se va anunta:

denumirea contractantilor care au depus documentele de participare la licitatie n termen;

se exclude contractantul care nu a prezentat garantia de participare la licitatie;

se verifica daca documentele de participare la licitatie sunt complete;

dupa care va anunta public valorile din ofertele contractantilor.

5. Evaluarea si compararea ofertelor

Evaluarea se face:

prin apreciere simpla;

apreciere prin punctaj a calitatilor tehnice si valorice.

Coeficientii de evaluare (pentru punctaj) se stabilesc de regula pentru :

valoarea ofertei;
termene de executie sau livrare;
conditii si facilitati financiare;
eficienta si competitivitatea utilajelor tehnologice, a utilajelor de constructii, materialelor si
calificarea personalului de executie;
asigurarea conditiilor de service si garantie;
coeficienti preferentiali pentru ofertanti interni si externi.

6. Adjudecarea, informarea
Comisia de licitatie nominalizeaza ofertantul a carei oferta este propusa spre adjudecare.
Ofertantul cstigator nstiintat, este invitat sa constituie garantia de buna executie si sa urmeze
documentele contractului.
Comunicarea se face prin scrisoare de acceptare, care va contine:
notificarea referitoare la acceptarea ofertei;
valoarea ofertei acceptate si deci valoarea investitiei publice si a contractului;
notificarea ncredintarii contractului;
invitatia pentru constituirea garantiei de semnare a documentelor contractului pe durata de
valabilitate a ofertei.

II.4.CONTRACTAREA IN CONSTRUCTII: Generalitati

Contractul reprezinta o conventie prin care una sau mai multe persoane se obliga
fata de alte persoane sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva.
Contractul este o conventie generatoare de obligatii de a da (ex: a vinde), de a face (ex:
de a construi intr-un timp determinat), sau de a nu face( ex: clauza de a nu intra in concurenta).
Contractul poate stipula consecinte pecuniare legate de respectarea sau nerespectarea
obligatiilor contractuale.
In contractele cu titluri oneroase, respectarea obligatiilor va antrena obligatia de a plati
pretul, ceea ce implica ca contractul trebuie sa stabileasca pretul sau maniera de determinare a
acestuia, si mai mult evolutia lui in functie de modificarea conditiilor economice.
Un contract poate prevede penalitati care se vor aplica in caz de nerespectarea a
obligatiilor. Totodata judecatorul poate, conform codului civil, sa modereze sau sa creasca dauna
care a fost convenita daca ea se manifesta excesiv sau derizoriu

II. 5. Tipuri de contracte in constructii: traditionale, de tip rambursabil, alte

forme de angajamente contractuale, contracte de management
Principalele tipuri de contracte utilizate n constructii pot fi grupate n patru categorii. n ordinea
cronologica a aparitie lor, acestea sunt:
Contracte traditionale
Contracte tip cost rambursabil
Alte forme de aranjamente contractuale
Contracte de management
A. Contracte traditionale
Clientii sau managerii lor de proiect angajeaza arhitecti pentru pregatirea proiectului tehnic,
selectarea contractantilor si supervizarea lucrarilor de constructii

a) Contractul tip pret total

Contractantul este invitat sa-si elaboreze oferta pe baza desenelor de executie si a
Caietului de sarcini pentru proiectul de constructii. Contractantul trebuie sa estimeze toate
costurile ocazionate de realizarea integrala a lucrarilor.
b) Contractul tip pret pe cantitati de lucrari
n unele tari, clientii prefera sa furnizeze contractantilor un document tip pentru
prezentarea pretului - oferta. Acesta este ntocmit pe baza desenelor de executie si a
antemasuratorilor si cuprinde capitolele de lucrari ce trebuie realizate, o scurta descriere a

acestora si cantitatile aferente. Contractantul trebuie sa completeze documentul cu preturile

unitare pentru fiecare capitol de lucrare incluznd costurile cu forta de munca, materiale, utilaje,
cheltuieli administrative, plata subcontractantilor si profit.
c) Contractul tip pret unitar
Multe proiecte sunt att de complexe nct nu permit terminarea proiectarii nainte de
organizarea licitatiei pentru adjudecarea lucrarilor de constructii si ncheierea contractului. n
aceste conditii, li se cere ofertantilor sa prezinte preturi unitare pentru o lista de categorii de
lucrari tipice proiectului ce urmeaza a fi realizat. Pentru fundamentarea preturilor li se ofera
contractantilor desene de executie preliminare si uneori studii geologice, mpreuna cu cantitatile
aproximative de lucrari.
B. Contracte tip cost rambursabil
Ca si n cazul contractelor standard, clientul apeleaza la arhitecti pentru realizarea
proiectului tehnic si supervizarea executarii constructiei. Principala caracteristica a acestor
contracte este plata unui onorariu, n suma fixa sau ca un procent din valoarea costurilor directe,
pentru realizarea lucrarilor de catre contractant. Costurile directe ale lucrarilor vor fi rambursate
contractantului pe masura executarii lucrarilor.
Acest tip de contract a fost creat pentru a permite realizarea lucrarilor de constructii pe
masura ce avanseaza proiectarea obiectivului. Dezavantajul principal al acestui gen de contract
consta n faptul ca antreprenorul poate creste costurile directe ale lucrarilor aproape fara
restrictii, transfernd n acest fel cea mai mare parte a riscurilor asupra clientului.
C. Alte forme de aranjamente contractuale
a) Parteneriatul
Parteneriatul consta n selectarea de catre client a unui anumit contractant, negocierea
unui pret pentru lucrarea ce urmeaza a fi realizata si stabilirea de comun acord a programului de
executie si a termenilor
b) Contractele tip Constructie, Proprietate, Operare, Transfer
Aranjamentele contractuale de tip Constructie, Proprietate, Operare, Transfer (CPOT).
sunt tot mai utilizate n realizarea proiectelor majore de infrastructura, care erau finantate n mod
traditional din surse guvernamentale.
c) Ofertarea n doua faze
Pentru proiectele complexe si de mari dimensiuni, ofertarea n doua faze poate permite
mbunatatirea controlului asupra costurilor si sporirea disciplinei.

d) Contracte n serie
n cazul n care clientul doreste sa realizeze mai multe proiecte similare, de exemplu
scoli, se poate selecta un contractant n urma unei licitatii, iar pretul ofertei cstigatoare poate
constitui baza ncheierii unor contracte ulterioare cu acelasi contractant pentru realizarea
proiectelor similare viitoare.
e) Contracte tip proiectare si constructie (Contracte la cheie)
Contractele la cheie se ntocmesc n faza de proiectare a viitorului obiectiv. Dupa
alegerea prin licitatie a contractantului, acesta va trebui sa realizeze proiectul tehnic, constructia
obiectivului si, n unele cazuri, exploatarea pna la atingerea parametrilor proiectati si
ntretinerea acestuia.
f) Contractul global
Contractul global se ncheie ntre entitatea achizitoare, pe de o parte, si contractant
(antreprenor general) si furnizorul general, pe de alta parte, acestia din urma asumndu-si
raspunderea realizarii n ansamblu a proiectului, avnd dreptul sa ncheie contracte de
subantrepriza (subcontracte) cu contractanti sau furnizori de specialitate.
g) Contracte separate
Contractele separate se ncheie ntre entitatea achizitoare si mai multi contractanti si
furnizori, cte un contract cu fiecare dintre acestia, n cazul n care entitatea achizitoare are
capacitatea tehnica si organizatorica de a ndeplini functiile de furnizor si contractant general.
h) Realizarea proiectului cu mijloace proprii
Unii clienti, cum ar autoritatile publice, firme din ramuri de interes strategic, unele firme
de mari dimensiuni, au capacitatea de a realiza constructiile de care au nevoie cu forte proprii. n
acest caz nu este necesara ncheierea unui contract. Se poate recurge nsa la executarea unor
lucrari cu subantreprenori.
i) Subcontractul
Subcontractele se ncheie ntre contractanti (antreprenori generali) si/sau furnizorii
generali, pe de o parte, si contractantii (antreprenorii) si furnizorii de specialitate, pe de alta
parte, pentru realizarea diverselor parti din proiect.
D. Contracte de management
a) Contractul de management al constructiei
Contractul se ncheie ntre client si contractant (sau contractanti). n prealabil, nca de la
initierea proiectului, clientul angajeaza un manager al constructiei care l va consilia, va planifica

si coordona realizarea obiectivului. Managerul constructiei este, de regula, o firma de constructii

selectata dintre cele mai prestigioase la nivel national.
asemanator cu cel al proiectantului sau consultantului.
b) Contractul de management
Multi clienti considera ca riscul utilizarii mai multor contractanti, implicat de utilizarea
contractului de management al constructiei, este prea mare. Ca urmare, a aparut tendinta de
angaja un singur contractant care sa conduca realizarea constructiei prin subcontractarea
lucrarilor. n aceasta situatie, desi atributiile contractantului general sunt similare cu cele ale
managerului constructiei, riscurile pe care si le asuma acesta sunt mai mari, ntruct - desi nu
participa direct la realizarea lucrarilor - are raspunderea executarii acesteia n termenele, de
calitatea si cu costurile stabilite.
c) Contractul de proiectare si management
Clientul realizeaza cu forte proprii sau printr-o firma independenta de proiectare desenele
initiale de ansamblu ale obiectivului si, pe baza acestora, se solicita oferte. Contractantul care
ofera cel mai redus cost pentru proiectarea si executia obiectivului este preferat, dar se tine
seama si de reputatia, calitatea serviciilor si onorariul solicitat pentru managementul proiectului.

II.6. Contractul de franciza: definitie, caracteristici, avantaje, dezavantaje

Avantaje

Dezavantaje

Afacere viabila

Nu exista garantii de success

Nume recunoscut

Scump sa o obtii

Sustinere de grup

Redevente lunare mari

Marketing si publicitate

Independenta limitata
Afacerea nu iti va apartine
niciodata

Franciza este o relatie de afaceri intre un francizor (detinatorul unei marci sau al unei metode de
afaceri) si un francizat (un operator local al acelei firme): franciza ofera cumparatorului uzajul numelui
unei companii si vanzarea produselor si serviciilor pe un anumit teritoriu.

In schimbul acestor drepturi, francizatul (proprietarul viitoarei mici afaceri) plateste francizorului
o suma initiala de bani, ce poate varia intre 1000$ si 10 mil.$ si o redeventa lunara (royalties).
Rolul francizorului:
- dicteaza modul in care trebuie condusa afacerea
- influenteaza marimea si arhitectura spatiilor si dotarilor
- dicteaza politica de preturi, gama de produse si servicii oferite
- face studii de piata, testeaza gustul consumatorilor
- investeste in publicitate
- inlocuieste produsele intr-o maniera progresiva
- impune furnizorii
Rolul francizatului:
- sa dispuna de bani pentru cumpararea unei francize
- plateste procente din volumul vanzarilor
angajeaza personalul.

II.7. Contractul de concesiune: definitie, caracteristici, drepturi si obligatii ale

participantilor
Concesionarea se face pe baza unui contract prin care o persoana, numita concedent,
transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 ani, unei alte persoane, numita
concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a
unui bun, a unei activitati sau a unui servici public, in schimbul unei redevente.
Au calitatea de concedenti:
ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile
proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile si serviciile publice de interes
national;
consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile
proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si
serviciile publice de interes local.
Au calitatea de concesionari:
orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana ori straina.
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
A. Drepturile concesionarului :
Dreptul la echilibrul financiar al contractului:
Durata lunga poate permite amortizarea investitiei realizate;
Dreptul la avantaje diverse:
Contractul poate sa prevada: clauze de exclusivitate, subventii, avansuri nerambursabile, garantii
de imprumut.

Dreptul la remunerare
Dreptul de a utiliza domeniul public cu titlu privativ : cai ferate, canalizari sau parkinguri..

B. Obligatiile concesionarului

Concesionarul are obligatia ca in termen de 90 zile de la data semnarii contractului de

concesiune, sa depuna cu titlu de garantie, o suma fixa reprezentand o cota parte din obligatia
de plata stabilita cu concedentul (pentru primul an de activitate);
Executia obiectului concesiunii ii va aprtine in exclusivitate concesionarului
Respectarea principiului egalitatii utilizatorilor
Executia serviciului public in maniera continua.
C. Drepturile si obligatiile concedentulu

Concedentul are dreptul sa verifice, in perioada derularii contractului de concesiune, modul

in care se respecta conditiile si clauzele acestuia de catre concesionar: controlul executiei pe baza
caietului de sarcini, si sanctionarea pentru neexecutie

Concedentul este obligat:

sa acorde concesionarului, la timp si in volum deplin, drepturile asupra obiectelor concesiunii
prevazute in contractul de concesiune;
sa predea concesionarului obiectele concesiunii in starea si termenele prevazute de contractul
de concesiune;
sa pastreze secretul comercial al concesionarului;
sa nu intervina in activitatea economica si operativa a concesionarului.

II. 8. Contractul de antrepriza: definite, alcatuire, clasificare (reprezentare)

Contractul de antrepriza reprezinta un acord ncheiat ntre antreprenor si investitor:

antreprenorul se obliga sa execute pe riscul sau o lucrare n schimbul unei remuneratii care se
stabileste functie de rezultatul lucrarii;
antreprenorul are o pozitie independenta fata de investitor n :
desfasurarea activitatii;
organizarea si conducerea lucrarilor;
alegerea celor mai potrivite metode de executie.
Contractul de antrepriza este alcatuit din:

1. contractul propriu-zis, ncheiat si semnat de cele doua parti:

antreprenorul se obliga:
- sa execute si sa ntretina lucrarile,

sa asigure forta de munca, inclusiv pentru supraveghere,

sa asigure materialele, utilajele de constructii si obiectele cu
caracter provizoriu pentru executarea lucrarilor.

investitorul se obliga:
-

2.
3.

4.
5.

ntretinerea lucrarilor, pretul contractului la datele si modul

descris n contract;
oferta, prezentata de antreprenor si acceptata de investitor cu toate obligatiile, valorile si
termenele cuprinse n acest document;
documentatiile specifice:
- caietul de sarcini,
- partea desenata a proiectului tehnic,
- listele cu cantitatile de lucrari
- liste cu cantitati referitoare la utilaje si echipamente;
conditiile generale de contractare;
conditiile suplimentare si speciale de contractare.

Clasificarea contractelor de antrepriza

Contractele de antrepriza se diferentieaza n functie de:
natura tehnica a lucrarilor,
modul de desemnare a antreprizelor,
modul de reglementare a problemelor financiare.
I.In functie de modul de reglementare financiara
Contract la pret forfetar, cu caracteristicile:
1. costul lucrarilor se determina la semnarea contractului si ramane invariabil;
2. natura si consistenta lucrarilor sunt definite cu precizie prin documente ale contractului cum
sunt piesele scrise si listele de lucrari si utilaje;
3. decontarea lucrarilor executate se face prin convenirea unui plan de plati lunare, n functie de
stadiile fizice.
Caracterul forfetar:
- nu l priveaza pe antreprenor nsa de dreptul de a reclama o compensatie atunci cand
evenimente imprevizibile bulverseaza economia sau cand apar prejudicii cauzate de investitor;
- i permite investitorului sa prevada cu precizie cheltuielile necesare realizarii lucrarii (aceasta
este definita cantitativ si calitativ foarte exact);
Contract la pret unitar, cu caracteristicile:
1. valoarea lucrarilor se stabileste prin aplicarea de preturi unitare cantitatilor de lucrari
executate;
2. preturile unitare pot proveni dintr-un document prestabilit - serii de preturi fundamentate si
aplicate pe scara larga n ramura constructiilor - sau se poate folosi un borderou de preturi
unitare stabilite special pentru contractul respectiv si care face parte din contract.
3. decontarea lucrarilor executate se va face pe baza situatiilor de plata lunare sau trimestriale,
ntocmite pe articole de deviz si cantitati reale.

Contractul la preturi unitare diminueaza riscurile pentru antreprenor deoarece se

considera efectiv cantitatile executate.
Contract pentru lucrari executate n regie, n care:
1. remunerarea se face n functie de decontarea timpului consumat de forta de munca si utilajele
folosite, pentru a pune n opera furniturile.
2. antreprenorul va avea un beneficiu direct proportional cu manopera si furniturile folosite:
tentatia de a face economie;
3. arie restransa a acestei modalitati de plata

II. In functie de modul de interventie al participantilor

Contracte separate, cu caracteristicile:

1. se ncheie ntre investitor, mai multi antreprenori si furnizori;

2. raspunderea generala de realizare a lucrarii publice revine investitorului;
3. antreprenorii si furnizorii raspunzand strict pentru lucrarile, livrarile si serviciile contractate
separat;
4. pregatirea santierului este realizata n comun, coordonata si controlata de consultantul angajat
de investitor.

Contract global, cu caracteristicile:

1. se ncheie ntre investitor, antreprenorul general si furnizorul general;

2. antreprenorul si furnizorul general si asuma raspunderea realizarii n ansamblu a lucrarii
publice, avand dreptul sa ncheie contracte de subantrepriza cu antreprenorii sau furnizorii de
specialitate.

III.1. Planificarea: definitie, importanta planificarii, obiectivele planificarii:

Planificarea:
-este o activitate mentala, creativa, care vizeaza: ceea ce trebuie efectiv facut, cum trebuie facut,
de cine si cu ce trebuie facut.
-se aplica la nivelul ntregului proiect de constructii, ntre faza de proiectare si faza de
desavrsire a constructiei.
Un manager care nu are conturat un plan nu este un manager adevarat: fara o planificare el nu
poate sa anticipeze si sa influenteze viitoarele evenimente.
Obiectivele planificarii

Analiza: vizeaza modul n care trebuie realizat proiectul, n ce ordine si cu ce resurse.

Proiectul este redus la un numar de activitati ce pot fi analizate, conduse. Fiecare activitate
poate fi identificata ca o parte a proiectului.
Anticiparea: consta n prevederea potentialelor dificultati, a riscurilor, cu scopul de a le
minimiza. Reprezinta unul din obiectivele majore deoarece afacerile n constructii implica un
grad mare de risc iar planificarea unui numar mare de activitati este plina de incertitudine.
Programare resurse: cu scopul utilizarii celor mai adecvate si mai putin costisitoare resurse,
dar si pentru a creste gradul de utilizare al acestora.
Coordonare si control: cu scop de a prevedea o baza pentru coordonarea tuturor
participantilor la proiect, pentru controlul timpului si costului.

III.2. Plan, planificare, tehnici de planificare: beneficiarii planificarii,

clasificarea tehnicilor de planificare

Tehnicile de planificare, reprezinta instrumentul de lucru al planificatorului.

Planificarea si tehnicile de planificare, considerate mpreuna, produc planul.
Planul reprezinta strategia si tacticile adoptate pentru executia proiectului, exprimate n
termeni de: activitati, timp, cantitati, resurse.
Beneficiarii planificarii :
Plan realizat
Pentru:
De:
Sector public Director
(Manager) de
proiect
C

Scopul
planului:
Planificare
administrativa

Dimensiunea
planului
Vedere de ansamblu a proiectului
ncepnd cu identificarea nevoilor,
studiul de fezabilitate, proiectul
preliminar, achizitia terenului,
realizarea documentatiei, perioada de

constructie, perioada de ntretinere

pana cnd va fi exploatata de un
beneficiar.

L
I
Sector privat
E
N

Director
(Manager) de
proiect

Planificare
financiara

Managerul de
proiect

Coordonare
activitate de
proiectare si
executie

Vedere de ansamblu asupra

proiectului, ncepnd cu perioada de
conceptie, proiectare si documentare,
constructie, proces de instalare.

T
Managerul de
proiect
M
A Contractor
(antrepreN nor)

Staff
antreprenor

Plan oferta

Perioada de proiectare, documentare,

contractare, constructie si ntretinere exploatare.
Toate activitatile din cadrul perioadei
de constructie pentru a permite
contractorului elaborarea ofertei.
Plan oferta cu mai multe detalii

A
Plan de lucru

Inginer
G

Plan contract
E
Planificare
resurse

R
Subcontractor

Staff
antreprenor

O versiune a planului de lucru cu

mentionarea cerintelor cerute de
contract.
Fiecare activitate, datele cheie ale
aprovizionarii cu materiale, interventia
subcontractorilor.

Clasificarea planurilor:
planuri strategice: cuprind demersurile prin intermediul carora organizatiile preconizeaza sa
atinga obiectivele lor strategice (activitatile majore ale firmelor pe 2 - 10 ani).
planuri operationale: sunt cele aplicate la nivelul executiei nemijlocite a lucrarilor.

III.3. Parametrii folositi in tehnicile de planificare

1. Parametri cantitativi :

Cantitatea de lucrare (Qi), reprezinta marimea exprimata n unitati fizice din procesul ce
urmeaza a fi analizat.

Volumul de munca (Vi), reprezinta cantitatea de munca exprimata n om-ore sau om-zile
necesara executarii cantitatii de lucrare Qi corespunzatoare procesului i.
Vi = Qi x vi ,
Numarul de muncitori (ri), din formatia de lucru ce realizeaza procesul i, se determina pe
baza volumului de munca si a normei de personal.

2. Parametri de desfasurare n timp :

Durata procesului (activitate) sau ritm reprezinta unul dintre principalele componente ale
tehnicilor de planificare.
A. Metoda determinista stabileste durata activitatilor pe baza normelor de timp sau a
normelor de productie n functie de: cantitatea de lucrare, numarul de muncitori si un indice
de ndeplinire a normei preliminat:

3. Parametri de desfasurare n spatiu

Frontul de lucru, reprezinta totalitatea spatiului necesar desfasurarii lucrarilor n vederea

executarii unui proces de constructie: este spatiul pe care sunt create conditiile tehnologice si
organizatorice de executare a procesului.
Nivelul de lucru, reprezinta diviziunea pe verticala n cadrul unui obiect de constructie, pe
care un proces de constructii se poate executa fara a fi necesara schimbarea conditiilor de
lucru.
Locul de munca, este zona limitata din frontul de lucru unde si desfasoara activitatea o
formatie de lucru si executa procesului i, spatiul n care se amplaseaza dispozitivele si
utilajele corespunzatoare si se depoziteaza si manipuleaza materialele necesare.

Sectorul de lucru, reprezinta o diviziune a frontului de lucru. Dimensiunea sectorului de lucru

poate fi aleasa arbitrar, pe baza experientei planificator
B. Metoda probabilista permite calcularea duratei medii tinnd seama si de influenta
factorilor perturbatori.
Durata medie:
d = (a+4m+b)/6

III.4. Durata activitatii: importanta ca parametru al planificarii, modalitati

de calcul

4. Parametri de desfasurare n timp

Durata procesului (activitate) sau ritm reprezinta unul dintre principalele componente ale
tehnicilor de planificare.

Conditionari pentru stabilirea duratei unei activitati:

La calculul duratei activitatii se va considera acea resursa care reprezinta factorul conducator
n desfasurarea procesului de productie.
Se va alege durata ce va rezulta prin folosirea optima a resurselor disponibile.
Durata activitatii individuale va fi corelata cu durata posibila a ntregului proiect.

A. Metoda determinista stabileste durata activitatilor pe baza normelor de timp sau a

normelor de productie n functie de: cantitatea de lucrare, numarul de muncitori si un indice
de ndeplinire a normei preliminat:
B. Metoda probabilista permite calcularea duratei medii tinnd seama si de influenta factorilor
perturbatori.

III.5. Graficul calendaristic Gantt: importanta, caracteristici, reprezentare

Graficul calendaristic Gantt (bar-chart), favoritul tuturor:
usor de conceput,
usor de nteles.
constituie baza programarii resurselor.
TehnicA
Domeniu de folosire
Caracteristici
Grafic calendaristicGrant
Proiecte simple
Mijoc bun de comunicare
(bara)
Intelegere universala
Folosinta curenta
Suport pentru planificarea
resurselor
Cele mai multe soft-uri de
planning ofera si un grafic bara
ce rezulta dintr-o retea
Absenta unei prezentari
explicite a relatiei logice dintre
activitati

Graficele GANTT:

instrumente de programare dezvoltate de Henry GANTT la nceputul secolului XX;

programeaz derularea unor actiuni n timp;
duratele actiunilor sunt reprezentate prin segmente de dreapt ntr-un sistem de coordonate:
axa orizontal timpul, axa vertical - activiti;
A. Varianta de baz
Exemplu: grafic calendaristic pentru executia unui tronson de cale ferata.
B. Varianta cu legturi - legturile exprim modul logic de executie
C. Monitorizare cu scop de a marca progresul activittilor.

III.6. Tehnici lineare de planificare: Metoda succesiunii, importanta,

caracteristici, reprezentare, avantaje si dezavantaje
Metoda succesiunii
tehnica const n executia unui proces complex n mod succesiv, considernd o succesiune de
procese simple (fiecare formatie muncitori va ataca si executa n mod succesiv procesele
simple pe toate sectoarele considerate).
programul linear se realizeaz considernd: axa x - axa timpului si axa y - axa sectoarelor n
care este divizat lucrarea.
duratele proceselor simple (activitti) se stabileste dup o atenta analiza a proiectului si a
resurselor de care se dispune.
Se ntalnesc 3 situatii:
a. procese complexe neritmice, formate din procese simple ale caror durate (ritmuri) difera
chiar si de la un sector la altul;
b. procese complexe partial ritmice, formate din procese simple ale caror durate difera, dar nu
si la nivel de sectoare;
c. procese complexe ritmice, formate din procese simple cu durate egale si la nivel de sector;

Avantaje:
lipsa unei concentrri importante a resurselor,
uniformitatea productiei, prin mentinerea componentei formatiei de lucru ce se deplaseaza de
pe un sector pe altul,
continuitatea productiei

Dezavantaje:
durata de executie mare, ceea ce conduce la cheltuieli indirecte mari;
grad ridicat de neocupare a frontului de lucru.

III.7. Tehnici lineare de planificare: Metoda in paralel, importanta,

caracteristici, reprezentare, avantaje si dezavantaje
Metoda n paralel
Atunci cnd se doreste reducerea la minimum a duratei de execuie a procesului
complex si condiiile de lucru o permit, respectiv este asigurat frontul total de lucru, procesele
simple, componente ale procesului complex, se pot executa n paralel. Pentru fiecare proces
simplu se va utiliza un numr de formaii de lucru egal cu numrul de sectoare, procesele simple
componente ale procesului complex se vor desfura n mod succesiv pe fiecare sector,
paralelismul realizndu-se ntre sectoare.
In cazul proceselor complexe neritmice, durata total va fi dat de sectorul cu cea mai
lung durat de execuie a proceselor, i se va calcula cu relaia:
Te = max(ti)
Dac procesul complex este parial ritmic (), durata total de execuie se va calcula cu
relaia:
Te = ti
Pentru procesele complexe ritmice durata total de execuie este:
Te = m x t
Concentrarea foarte mare de resurse, ct i posibilitatea redus de asigurare a frontului de
lucru n situaii reale de producie, creaz condiii reduse de aplicabilitate a acestei metode.
Avantajul ei rmane cel legat de obinerea celor mai mici durate de execuie cu efecte
pozitive asupra unor cheltuieli indirecte.

III.8. Tehnici lineare de planificare: Metoda in lant, importanta,

caracteristici, reprezentare, avantaje si dezavantaje, regula de sincronizare
Este o metod raional care mbin avantajele si reduce dezavantajele celorlalte metode
de planificare a proceselor complexe.
Metoda n lant se bazeaz pe urmtorele principii:
asigurarea continuittii n activitate a formailor de lucru;
eliminarea necesittii utilizrii unui numr mare de formatii de lucru;
asigurarea ritmicittii executrii proceselor, respectnd conditionrile tehnologice si
organizatorice;
asigurarea cu certitudine a frontului de lucru;
asigurarea obtinerii unei durate mici de executie, cu efecte favorabile asupra mobilizrii
resurselor.
Principiul de baz al metodei este principiul sincronizrii.
Prin sincronizare se urmreste ca dou procese simple, componente ale aceluiasi proces
complex s fie apropiate atat de mult n vederea reducerii duratei

totale de executie, ncat cel puin pe unul din sectoare, terminarea procesului precedent s
coincid cu nceperea procesului urmtor respectiv, terminarea procesului i pe sectorul s
coincid cu nceperea procesului i+1 pe acelasi sector.
Sincronizarea a dou procese alturate se poate realiza n dou maniere: analitic sau grafic.
Pentru a ilustra cele afirmate mai sus se consider dou procese i si i+1, reprezentate
n ciclograma din prin metoda succesiunii.
A.Procedeul analitic
Pentru realizarea sincronizrii proceselor succesive se urmreste determinarea decalajului
definit ca: durata dintre terminarea procesului i pe sectorul si nceperea procesului i+1 pe
acelasi sector.
B.Procedeul grafic de determinare a sincronizarii
se traseaz pe o foaie suport ciclograma tuturor proceselor simple, componente ale procesului
complex, n metoda succesiunii;
pe o foaie de calc utiliznd un caroiaj identic cu cel de pe foaia suport ), se traseaz primul
proces simplu pe toate cele n sectoare, marcnd pe abscisa fiecrui sector momentele de
terminare ale procesului simplu respectiv.
se translateaz foaia de calc spre dreapta pan cnd primul punct de terminare atinge curba
procesului al doilea: se determin astfel momentul de sincronizare dintre cele dou procese.
se traseaz pe foaia de calc procesul al doilea, relund procedeul pentru realizarea
sincronizrii ntre procesele 2 si 3.

Avantaje si dezavantaje metoda n lant

Avantaje:
scurtarea duratelor de execuie;
cresterea productivittii muncii;
perfectionarea calificrii muncitorilor;
asigurarea ritmicittii executiei proceselor;
cresterea calittii lucrrilor.

Dezavantaje:
ne permite o adaptare rapid la condiiilor reale din santier, care difer de cele initiale:
-clima;
-factori accidentali (alunecri de teren);
-dereglri n sistemul de aprovizionare cu resurse;
lipsa de coordonare ntre constructori;
lipsa documentatiei sau greseli de proiectare;
necesitti de scurtare a termenelor fat de cele planificate

III.9. Metoda analizei graficului retea: carateristicile metodei, elemente

caracteristice
Analiza graficului retea: termen general pentru tehnicile de planificare care considera proiectul
ca:
retea de activitati legate ntre ele;
legaturile indica relatiile si succesiunea executiei activitatilor cu respectarea conditionarilor
organizatorice sau tehnologice;
prin adaugarea duratei de executie a fiecarei activitati, diagrama poate fi analizata numeric,
putandu-se determina durata totala a proiectului.
Analiza graficului retea: metoda bazata pe teoria grafurilor, care utilizeaza n calcule
planificarea lineara, statistica matematica si teoria probabilitatilor.
Elementele caracteristice graficului retea
1. activitatea: orice actiune ce contribuie la realizarea proiectului:
efective, reale consumatoare de timp si resurse;
de asteptare, consumatoare numai de timp: conditionari tehnologice sau organizatorice;
fictive, nu consuma timp sau resurse dar stabilesc conditionari de succesiune.
2. faza sau evenimentul: stadii de realizare a activitatilor.
3. drumul: o succesiune de arce orientate ntre nodul initial si nodul final. Orice drum
este caracterizat printr-o lungime care reprezinta suma duratelor care l definesc.
4. drumul critic: drumul cu lungimea cea mai mare ntre nodul iniial si nodul final.
Lungimea drumului critic reprezinta durata minima posibila de executare a
ntregului proiect. Activitatile situate pe drumul critic se numesc activitati critice, si
se realizeaza strict la termenele planificate pentru a nu perturba durata totala a
proiectului.

III.10. Metodapotentialelor.Reprezentare.Caracteristici.Calculul termenelor

si rezervelor de timp.
Activitatile sunt reprezentate pe nodurile retelei iar arcele reprezinta
conditionarile tehnologice sau organizatorice dintre activitati.O caracteristica a metodei este
ntroducerea notiunii de distanta critica - tij - care reprezinta intervalul de timp minim ntre
activitatea i si activitatea j.
Distanta critica: poate reprezenta o conditionare de tip nceput-nceput,
terminare-nceput, terminare-terminare, nceput-terminare: cel mai folosit mod de conditionare
este cel de tip nceput-nceput: -tij < di, sugereaza faptul ca activitatea j poate ncepe nainte de
terminarea activitatii i;

Termene caracteristice si rezerve de timp

A. Calculul termenelor caracteristice :
a) Termenul minim de ncepere a activitatii j - tjmi - este momentul cel mai devreme la care
poate ncepe activitatea j, reprezentnd drumul cel mai lung dintre activitatea initiala si
activitatea j.
b) Termenul minim de terminare a activitatii j timi - este momentul cel mai devreme la care
se poate termina activitatea j, si se calculeaza cu ajutorul relatiei: timt = timi +di ,unde di este
durata activitatii j.
c) Termenul maxim de ncepere a activitatii i - tiMi - este definit ca termenul cel mai trziu la
care poate ncepe activitatea i fara a perturba celelalte activitati din graficul retea. Se determina
cu relatia:
d) Termenul maxim de terminare a activitatii I - tiMt - se determina prin nsumarea
termenului maxim de ncepere a activitatii i si durata acesteia, reprezentand momentul cel mai
trziu de terminare a activitatii i: tiMt = tiMi +di
B. Calculul rezervelor de timp
Rezervele de timp au rolul de a evidentia intervalul de timp cu care se poate face glisarea
unei activitati, sau marirea duratei ei, fara a afecta durata totala a proiectului. Rezerva totala a
activitatii R t(i) - este diferenta dintre termenul maxim de ncepere si termenul minim de
ncepere a activitstii i, adica: Rezerva libera a activitatii R l(i) - este timpul cu care se poate
amna nceperea activitatii i, fata de termenul minim de ncepere al sau, fara a mpiedica
nceperea altor activitati la termenul minim.

III.S10.Etape parcurse in planificare.

1. Etapa de analiza (calitativa):
-analiza structurii lucrarilor de executat: pe baza documentatiei existente se stabileste ordinea
tehnologica si organizatorica cu interconditionarile ce se impun;
-elaborarea topologiei graficului retea n functie de metoda aleasa: C.P.M. sau M.P.M.

2. Etapa de calcul (cantitativa):

-determinarea cantitatilor de lucrari corespunzatoare activitatilor definite n cadrul proiectului;
-stabilirea duratelor de executie pentru activitatile cuprinse n graficul retea, utiliznd metoda
determinista sau probabilista;
-stabilirea duratei conditionarilor tehnologice sau organizatorice dintre activitati;

-calculul termenelor caracteristice ale fazelor si ale activitatilor;

-calculul rezervelor de timp;
-determinarea activitatilor critice, a drumului critic si stabilirea duratei totale de executie. Se
compara durata de executie determinata pe baza analizei drumului critic cu durata de realizare
impusa prin contract.
Daca:
-durata rezultata este mai mare ca durata impusa prin contract, se reia algoritmul de programare
expus:
a. reanalizand activitatile situate pe drumul critic (scurtarea lor prin atribuire de resurse
suplimentare);
b. revizuind conditionarile tehnologice;
c. marind numarul de sectoare fapt ce ar
permite scurtarea intervalului de timp necesar intrarii n lucru a muncitorilor;
d. divizand activitatile critice n subactivitati care sa se desfasoare n paralel.
-durata rezultata este mult mai mica dect cea contractuala, se reia algoritmul de programare ; ar
putea exista perturbari n modul de folosire rationala a resurselor.

IV.1. Conceptul de firma: definitii, rolul in economia de piata:

Economia de piata situeaza firmele in prim planul activitatilor economice, pornind de la
idea ca daca acestea sunt rentabile, toti cei implicate sunt afectati pozitiv.
Firma reprezinta celula economica de baza a societatii deoarece in cadrul ei se produce o
parte a venitului national fiind in acelasi timp si creatoare de locuri de munca.
Firma reprezinta un grup de persoane organizate potrivit anumitor cerinte juridice,
economice, tehnologice, care concept si desfasoara procese de munca folosind mijloace de
munca, in vederea obtinerii unui venit net sau profit.
In cadrul unei firme se pot identifica:
un sistem tehnic, insarcinat cu transformarea intrarilor in produse sau servicii
un sistem psiho-sociologic, membri firmei fiind considerati indivizi animate de propria
lor psihologie si care dispun de putere organizationala
un sistem de gestiune, respectiv sistemul proceselor de decizie care finalizeaza,
organizeaza si anima actiunile colective ale persoanelor
o structura organizatorica, cea care defineste normele fundamentale ale firmei, asigura
stabilitatea, unitatea si ii da un sens.

IV.2.Forme de societati: firme de o persoana:

Firmele de o persoana reprezinta afacerea unei persoane si maniera cea mai ieftina de a
incepe o afacere: ex.: farmacii, magazine de moda, service-uri, dar si afaceri de casa, cum ar fi
consultanti, programatori.
Avantaje
Usor de constituit
Satisfactia ca lucrezi pentru tine
Intimidate
Avantaje privind taxele

Dezavantaje
Raspundere nelimitata
Independenta proprietarului
Viata limitata
Dificultatea de a gasi capital

Firmele de o persoana au multe avantaje. Unul este usurinta constituirii. Tot ceea ce ai de
facut pentru lansarea unei firme de o persoana este sa obtii licentele necesare, sa gasesti o sursa
de finantare si sa-ti deschizi usile.
Alt avantaj este satisfactia ca lucrezi pentru tine. Ca proprietar unic ai deasemenea
avantajul unei intimitati, nu trebuie sa-ti prezinti performantele sau planurile, nimanui.
Trebuie sa furnizezi informatii financiare bancherului daca doresti un imprumut, sau atunci cand
ti se fixeaza taxele, dar nu trebuie sa te etalezi prin rapoarte outsider-ilor asa cum trebuie facut
atunci cand esti o corporatie publica.
Un devazantaj major al firmelor de o persoana este raspunderea nelimitata a
proprietarului: din punct de vedere legal proprietarul si afacerea se confunda. In anumite cazuri

independenta proprietarului poate fi deasemenea un dezavantaj, deoarece afacerea depinde de

talentul si abilitatile manageriale ale unei singure persoane. Este de mentionat si dificultatea unei
singure persoane de a atrage mari sume de capital, si viata limitata a unei astfel de afaceri.

IV.3 Parteneriate:avantaje, dezavantaje, caracteristici

Are doua forme de baza. In parteneriat general toti partenerii sunt considerati egali
in fata legii si toti au responsabilitati fata de datoriile afacerii.
Pentru a se proteja impotriva responsabilitatilor, multe organizatii aleg sa formeze un
parteneriat limitat: una sau mai multe persoane actioneaza in parteneriat general, deruland
afacerea, in timp ce partenerii care raman, devin investitori pasivi (nu participa la conducerea
afacerii). Acesti parteneri formeaza un parteneriat limitat cu responsabilitati limitate
(referitoare la banii pe care ii pot pierde) in functie de capitalul cu care au contribuit.

Avantaje ale Parteneriatelor :

Usor de constituit
Putere conferita de asociati
Cresteri de capital

Diversitate aptitudini
Viata lunga
Taxe

Parteneriatele si firmele de o persoana au aproape aceleasi avantaje. Amandoua sunt usor

de constituit. In firmele de tip parteneriat, profitul este considerat si impozitat ca un venit
individual.
Totusi, parteneriatele se bucura de mai mult respect decat firmele de o persoana, in
primul rand pentru ca sunt dominatoare ca numar de persoane: cand mai multe persoane isi pun
banii la comun poti demara o afacere mult mai ambitioasa. Deasemenea, diversitatea
aptitudinilor partenerilor face ca firma sa devina importanta in ceea ce priveste inovatia de
produse sau servicii dar si prin alte procese care cresc sansele de succes.
Au si mai mare capacitate de a se imprumuta, deoarece partenerii au responsabilitati
legale pentru plata datoriilor grupului.
In final, formand un parteneriat cresti sansele organizatiei de a supravietui, deoarece
partenerii care se retrag sunt inlocuiti cu altii.
Dezavantaje ale Parteneriatelor :

Responsabilitati nelimitate
Datorii fata de parteneri
Litigii

Probleme interpersonale
Acces la conducere
Parteneri neproductivi

Exceptand partenerii cu responsabilitati limitate, toti membri parteneriatelor trebuie sa fie

parteneri generali. Toti partenerii generali au responsabilitati nelimitate; daca unul dintre

parteneri comite o greseala profesionala toti vor avea probleme financiare. In acelasi timp ei sunt
responsabili pentru toate datoriile partenerilor.
Un alt dezavantaj il pot constitui problemele interpersonale: fiecare partener doreste
responsabilitati in conducerea organizatiei (alegerea unui manager poate diminua acest conflict).

IV.4.Corporatii: definitie, avantaje, dezavantaje, tipuri de corporatii,

guvernanta corporatiilor
Corporatiile :
Detin proprietati, vand proprietati
Dau in judecata si pot fi dati in judecata
Se bucura de responsabilitati limitate
Au la baza un contract
O corporatie este o entitate legala ce poate detine proprietati si poate conduce afaceri.
O corporatie poate primi, detine sau transfera proprietati, incheia contracte, da in
judecata sau care poate fi data in judecata.
Statutul si obligatiile unei corporatii exista independent de proprietarii ei.
Avantaje
Acces la capital
Responsabilitati limitate
Durata de viata nelimitata
Sporirea lichiditatilor

Dezavantaje
Exces de documente
Costuri numeroase
Taxe duble
Declararea necesitatilor

Tipuri de corporatii:
Corporatiile cu raspundere limitata sunt entitati flexibile de business ce combina
avantajele legate de taxe, ale parteneriatelor, cu cele legate de protectia raspunderii limitate a
personalului, specifica corporatiilor
O companie holding este un tip special de companie mama care detine alte companii
din ratiuni de investitii, si au un control asupra subsidiarelor.
O corporatie straina (alien) este cea care opereaza in U.S.A. de exemplu, dar este
incorporate in alta tara.
O corporatie externa numita out-of-stateeste incorporata intr-un stat (unde
impozitele sunt mai mici) dar face afaceri in multe alte state unde se si inregistreaza.
O corporatie domestica face afaceri numai acolo unde este incorporata.
Guvernanta corporatiilor :
Actionarii corporatiei pot fi individuali, alte companii, organizatii non-profit, fonduri de
pensii, fonduri mutuale.

Toti actionarii posesori de actiuni sunt invitati la o intalnire anuala pentru a alege
directorii, pentru a selecta un contabil independent, pentru un audit al starii financiare a
companiei.
Centrul puterii intr-o corporatie ii apartine lui CEO chief executive officer.
Impreuna cu chief financial officer CFO si cu chief operating officer COO.

IV.5.Conceptul de conducere si sursele de putere ale unui manager

Conceptul de conducere
Procesul de conducere se manifesta in orice situatie in care persoanele isi combina
efortul pentru realizarea unor obiective comune: deasemenea, asigura mobilizarea personalului
uman din organizatie si unitatea functionala a acesteia.
Conducerea personalului reprezinta procesul prin care o persoana sau un grup de
persoane influenteaza comportamentul celorlalti membri ai organizatiei, in scopul realizarii
obiectivelor ei.
Sursele de putere
Sursele de putere utilizate de manager sunt puterea personala si puterea
organizationala. Ele sunt determinate de factori ca:
structura organizatiei
acces la resurse critice
pozitia persoanei in structura organizatiei
retelele de putere afiliatiile si coalitiile din interiorul si din afara organizatiei
cunostintele
gradul de implicare in adoptarea deciziilor
a. Puterea personala se clasifica in:
Puterea exemplului personal (referent) consta in influentarea
comportamentului subalternilor prin exemplul propriu al conducatorului.
Puterea de expert consta in abilitatea personala a conducatorului de a
influenta comportamentul celorlalti membri ai grupului prin pricepere, talent
sau cunostinte de specialitate.
b. Puterea organizationala se clasifica in:
Puterea legitima furnizata de pozitia pe care un conducator o detine in
cadrul organizatiei:
el are dreptul sa-si solicite subalternii sa realizeze sarcinile ce le
revin, iar ei au obligatia sa se supuna acestor cerinte
Puterea de recompensare a subalternilor este determinata de capacitatea
managerilor de a satisface cerintele subalternilor, ca recompensa pentru
prestatia lor

 Puterea coercitiva se bazeaza pe controlul prin care un conducator

intervine in a corecta comportamentul subalternilor;
el poate sa retrogradeze, sau sa nu plateasca sporuri salariale, sa dea
mustrari, sa concedieze personalul

IV.6.Modele de manageri: model comportamental, model bazat pe trasaturi

personale
Model bazat pe trasaturi personale
Intre un manager de succes si trasaturile lui personale exista o stransa corelatie:
caracteristici fizice varsta, inaltime, greutate
caracteristici privind pregatirea educatie, statut sau clasa sociala
inteligenta abilitati, reactie la stimuli
personalitate entuziasm, independenta, vigilenta, autoritate, agresivitate,
incredere, maturitate, stabilitate emotionala
caracteristici specifice locului de munca responsabilitate, initiative, perseverenta,
nevoie de success

caracteristici sociale popularitate, prestigiu, tact, diplomatie, cooperare

O extensie a abordarii conducerii prin prisma trasaturilor specifice managerilor este conducerea
charismatica.
Managerul charismatic este o persoana care prin forta abilitatilor si stilul sau personal este capabil
de a avea o profunda si extraordinara influenta asupra celor condusi: descopera sau creaza oportunitati in
mediul de afaceri, este increzator in propriile forte si are convingerea ca cinstea si integritatea morala
potenteaza charisma in consecinta eficienta conducerii.

Model comportamental
O alta variabila considerata in caracterizarea unui manager de success este atitudinea
managerului, orientata fie spre realizarea sarcinilor alocate subordonatilor fie spre intretinerea
unui anumit nivel de satisfactie printre angajati.

Interes pt.
oameni
S2

S1

S3

S4

S5

S1 managerul este preocupat de subordonatii lui si numai accidental il intereseaza realizarea

sarcinilor de productie
S2 comportamentul managerului este cel mai eficient. Acest stil de conducere, cunoscut si sub
numele de management participativ, este folosit de managerii care obtin rezultate foarte bune in
activitatea lor prin antrenarea si implicarea subordonatilor si a ideilor lor
S3 pozitie medie prin care un manager va cauta sa faca un compromis intre performantele
productive si satisfactia angajatilor
S4 managerul nu este preocupat de rezultate si nici de subordonatii lui, stil de management
sarac. El nu se va implica in conflictele ce se vor crea.
S5 managerul este preocupat de obtinerea unor rezultate performante si mai putin de satisfactia
subordonatilor.