Regimul fanariot

a fost inaugurat n anul 1711, prin domnia lui Nicolae

Mavrocordat n Moldova, iar n anul 1716, prin
numirea aceluiai domnitor n ara Romneasc.
a durat n ambele ri pn la 1821.
domnitorii proveneau adeseori din familii greceti
originare din cartierul Fanar al Constinopolului
(Istanbul).
Caracteristicile principale ale acestui regim
politic au fost:
grecizarea
domniei, Sfatului domnesc, Bisericii,
culturii, nvmntului;
restrngerea autonomiei interne;
accentuarea controlului otoman asupra Principatelor;
sporirea obligaiilor fa de Imperiul Otoman;
fiscalitatea excesiv (creterea i diversificarea drilor
impuse populaiei);
aplicarea unor reforme interne privind sistemul fiscal,
administraia, nvmntul, situaia rnimii
dependente (desfiinarea legrii de glie).
Chestiunea oriental i Principatele Romne
Rivalitatea dintre Imperiul Otoman, cel habsburgic i cel
rus a provocat o serie de rzboaie, multe dintre acestea
desfurndu-se i pe teritoriul Principatelor Romne.
ara Romneasc i Moldova au fost afectate de aceste
conflicte, inclusiv prin pierderi teritoriale:
n 1718, Imperiul Habsburgic a ocupat Banatul i
Oltenia (aceasta din urm revenind rii Romneti
n 1739), apoi, n 1775, nordul Moldovei
(Bucovina).
Imperiul Rus a ocupat, n 1812, teritoriul dintre Prut i
Nistru (Basarabia).
Studiu de caz. Anul 1821 n istoria romnilor
micarea
social i naional declanat sub
conducerea lui Tudor Vladimirescu, n ara
Romneasc, n strns legtur cu micarea de

emancipare a grecilor de sub stpnirea otoman,

organizat de societatea Eteria, a reprezentat o
reacie fa de domniile fanariote, dominaia
otoman i situaia social din Principate.
principalele
revendicri
au
fost
cuprinse
n
documentele Proclamaia de la Pade i
Cererile norodului romnesc.
dei nfrnt n urma interveniei militare otomane,
micarea condus de Tudor Vladimirescu a avut ca
rezultat principal nlturarea domniilor fanariote i
revenirea la domniile pmntene.
sursa: Magda Stan, Cristian-Sorin Vornicu, Istoria de
nota 10: clasele a VII-a i a VIII-a, Bucureti, CD PRESS,
2010, pag. 94