Abstract:

Odata cu inasprirea legislatiei si constientizarea efectelor

adverse asupra mediului

inconjurator,

companiile au devenit obligate sa intreprinda initiative de protectie a mediului prin masuri precum ,
investitii in technologii de protectie a mediului si dezvoltarea produselor ecologice(EFP). Productia de
EFP-uri este insa mai costisitoare din cauza costurilor aditionale de productie si se confrunta cu o lipsa a
competitivitatii in ceea ce priveste pretul.
Acest articol este o cercetare asupra modului in care firmele pot fi determinate sa produca in mod
voluntar produse ecologice pentru remediere efectelor adverse asupra mediului inconjurator.
Cercetarea nostra se axeaza pe investigarea politicii de stimulare a productiei de produse ecologice luand
in calcul performantele economice ale acestora pe intreg ciclu de viata.
In ceea ce priveste ciclul de viata al produsului ecologic, pentru a evidentia modul de penetrare al pietii si
de inlocuire a produselor obtinute in mod conventional a fost dezvoltat un model pe doua niveluri .Ca si
exemplu de produs ecologic prezentam mai jos un studiu de caz asupra vehiculelor cu propulsie hibrida,
unde politica de stimulare a produsului ecologic este stabilita in mod cantitativ iar rentabilitatea
produsului este estimata prin valoarea neta actualizata(NPV).
Rezultatele au aratat ca nivelul de acordare a stimulentelor trebuie sa se faca in stransa legatura cu un
numar de factori cum sunt:

investitia aditionala obtinerii produsului ecologic, costuri de operare,

rentabilitatea asigurate de cantitatea vanduta si factorul de cost care incorporeaza eficacitatea si eficienta
folosirii tehnologiilor prietenoase c u mediul pentru economisirea de energie si a reducerii poluarii si a
riscului afacerii.
1. Introducere
Afacerile ce sacrifica resursele mediului inconjurator afecteaza sustenabilitatea mediului, c onflictul
dintre dezvoltarea acestor afaceri si problemele de mediu pe care le cauzeaza au escaladat atragand
atentia intregii lumi.
In mod normal companiile, organizatii de afaceri, pentru a-si indeplini propriile interese , sunt
orientate catre profit, in ciuda poluarii si efectelor adverse ale acesteia asupra mediului inconjurator.
Efectele externe asupra mediului sunt determinate de activitatile de productie si consum ce aduc
beneficii sau costuri necompensate celorlate parti.

Ele apar din cauza faptului ca firmele polueaza si afecteaza mediul fara a le fi imputate vreun cost,
ceea ce determina colapsul din punctul de vedere al mediului ca intreg.
De exemplu productia si folosinta modelelor de vehicule conventionale (ne-prietenoase cu mediul
inconjurator) produce emisii ce polueaza aerul distrugand astfel mediul si cauzand probleme de
sanatate, ce sunt suferite de public si nu de producatorul vehiculului sau de conducatorul acestuia, in
timp ce persoanele afectate nu sunt recompensate in nici un fel.
Lucrul acesta conduce la externalitati care trebuiesc internalizat, insa pe care piata singura nu le poate
rezolva.
Internalizarea se refera la totalitatea masurilor(publice sau private) pentru a asigura ca acele beneficii
sau costuri necompensate sa se reflecte in pretul

bunurilor comerciale sau serviciilor.Dupa

internalizare preturile devin bune indicatoarea a preferintelor sociale si imbunatatesc functionarea

sociala a pietelor si a initiativelor private(Henk,1997). Externalitatilede mediu sunt internalizate prin
costul de productie, servicii,si consum prin reflectarea costurilor ecologice asupra preturilor bunurilor
si serviciilor, determinant poluatorii sa plateasca un cost pentru prevenirea poluarii, tratamentul
deseurilor, restaurarea mediului asociate cu folosirea resurselor naturale.(Agentia pentru Mediu din
Japonia, 1995). Cu privire la intrebarea cine trebuie sa suporte costurile de mediu, poluatorul
plateste este principiul pentru internalizarea externalitatilor si pentru asigurarea

asumarii

raspunderii.
Aplicarea

acestui

principiu

pare

implica

nevoia

de

evaluare

pagubelor

.(OConnor,1997) ,Forslind(2005)au introdus principiul responsibilitatii extinse producatorului

(EPR) si au analizat consecintele implementarii EPR avand ca exemplu metoda de casare a
autovehiculelor din Suedia.
Ca si extensie logica la principiul poluatorul plateste , EPR implica responsibilitatea producatorului
pentru impactul asupra mediului

a produselor sale pe intregul lor ciclu de viata. Guvernelor

revenindu-le astfel responsabilitatea de a reglementa aceste externalitati prin crearea de reglementari

ca mecanism de determinare a companiilor sa internalizeze efectele asupra mediului inconjurator a
produselor lor. Insa chiar si asa conformarea la noile reglementari solicita firmelor sa implementeze
procese de adaptare care nu numai ca sunt scumpe insa afecteaza totodata

competitivitatea si

vitoarele profituri (Can-de-Francia et al., 2007)..

Productia de produse prietenoase cu mediul inconjurator(EFP)necesita in mod normal investitii
aditionale in technologii de mediu, de reductie/preventie a poluarii si costa mai mult. Pe piata

competitivitatii, EFP poate fi considerat un produs analog care concureaza in mod direct cu produsele
neprietenoase pentru mediu(EUFP).Ca si consecinta, pe termen lung, reglementarile de mediu, aduce
firmelor un dezavantaj competitiv pe piata comparat cu rivalele care nu sunt supuse
reglemetarilor(Jaffe et al., 2002 ; Thomas,2009). Asadar rezolvarea economica eficienta a acestor
externalitati inca este o problema pentru la nivel mondial pentru mediul social. Leiby and Rubin
(2004) au descorperit ca in absenta unei noi si substantiale initiative politice va fi dificil pentru
produsele ecologice precum combustibili alternativi si vehiculele sa isi faca intrarea pe piata.
Data fiind natura technologica a cerintelor reglementarilor de mediu si influenta lor asupra
managementul mediului al firmelor, este necesar de luat in calcul efectul acestor reglementari sub
diferite forme, precum comanda-si-control si norme facultative (Lubbe-Wolff,2001) despre
internalizarea externalitatilor
Principiul EPR ridica anumite probleme ce trebuisc adresate, precum modul in care pot fi motivati
producatorii sa isi asume responisbilitatea asupra mediului si convingerea acestora sa isi asume
costurile aparatue ca urmare a reducerii/preventieti poluarii astfel incat externalitatile negative de
mediu sa poate fi reduse la un nivel acceptabil pentru a asigura sustenabilitatea mediului inconjurator.
Cu alte cuvinte, apare necesitatea analizarii consecintelor financiare asociate cu mecanismul de
internalizare a externalitatilor. In mod evident exista un numar de intrebari ce trebuiesc a fi adresate
in acest domeniu. De exemplu, cum ar trebui o organizatie sa trateze obiectivele economice si noneconomice in cazul unei decizii manageriale ? Din punctul de vedere al companiei, cum sa apara
initiativa de a produce ecologic cu un cost additional de investitie pentru tehnologiile de mediu, ce
prezinta totodata o provocare din punct de vedere al competitivitatii pretului in comparatie cu
produsele clasice EUFP ? Care sunt factorii critici pentru supravietuirea produselor prietenoase cu
mediul si cum sa se cuantifice impactul acestor factori ?
Aceste intrebari conduc in mod natural catre dezvoltarea de politici, de exemplu . ce fel de politica de
stimulare ar trebui sa intreprinda guvernele pentreu a asigura supravietuirea produselor EFP de-a
lungul ciclului lor de viata ? Cum sa se masoare in mod cantitativ impactul politicii de oferire de
stimulente in ghidarea activitatii de business a firmelor ? Toate acesteprobleme necesita mai multa
atentie in tarile in curs de dezvoltare care au nevoie urgenta de o imbunatatire a productivitatii
resurselor pentru a avea parte de o dezvoltare sustenabila.
O problema conexa trebui si ea adresata exempl, de ce si cum trebuiesc guvernele sa ofere stumulente
pentru internalizarea externalitatilor de mediu ? Pentru a atrage in mod efectiv firmele sa investeasca
in tehnologii de mediu, este necesara investigarea si stabilirea factorilor necesari care afecteaza

rezultatele investitiei pentru internalizarea externalitatilor. Gungor and Gupta (1999) au prezentat un
studiu excellent asupra dezvoltarii cercetarii in productia prietenoasa pentru mediu si a a recuperarii
produselor.
Frangopoulos and Caralis(1997) au propus o procedra luna in considerare impactul asupra mediului in
analiza economica a analizarii sistemelor eneretice, si au descoperit valorile critice ale penalitatilor de
mediu pentru renatbilitatea operarii acelui sistem. Luand in calcul costul pe unitate necesar reducerii
nivelului de poluant metoda lor poate fi folositoare pentru a stabili costuri de mediu si stimulente.
Ding et al. (2008) au prezentat un model invers de evaluare a investitiei pentrua analiza consecintele
economice ale internalizarii externalitatilor.Rezultatele au aratat ca o investitie aditionala in
tehnologii de mediu duce in mod normal la cresterea costului cu produsul prietebis pentru mediu si la
dificultatea de supravietui pe piata.
De aici apare nevoia pentru politici de acordare de stimulente preferentiale care sa promoveze EFP si
sanctionarea pentru neconformitate a EUFP.Ca fapt divers, firmele pot sa isi imbunatateasaca
eficienta utilizarii resurselor si consolitarea sustenabilitatii competitive prin investitii in protectia
mediul, inovatii tehnologice si in imbunatariea productiei si managementului (Porter and Linde,
2006).
Dobos(2001 ) a investigat rolul guvernului in investitile pentru protectia mediului sub forma de taxe
pe emisii sau limita de emisie,confirmand faptul ca politicile pot impacta deciziile de investitii ale
firmelor.Rejnders(2003) a studiat rolul preturilor si al reglementarii in a influnta o productie mai
ecologica, si a descoperit ca innoirea reglementarilor pot fi mai eficiente in determinarea unei
productii mai ecologice.Lopez-Gamero et al.(2010)au incercat sa analizeze relatia dintre
reglementarile de mediu si managementul proactiv de mediu al companiei laolata cu competitivitatea
si performanta financiara. Fernandez-Vine et al.(2010) au descoperit ca reglementarile de mediu sunt
forte motrice pentru eco-eficienta in SME din Venezuela si ca nivelul lor de influenta depinde mai de
graba de modul de implentare decat cunoasterea reglementarilor.
Mitra si Websterb (2008) au analizat efectele subventiior guvernamentale asupra competiei pe piata
refabricatiei cu un model cu doua perioade, au introdus o schema de subventionare intre fabricant si
refabricant si a marit numarul total de refabricanti.
Seuring si Muller (2008) au publicat o excelenta analiza a literaturii de specialitate pe tema
sustenabilitatii managementului lantului de aprovizionare identificatn doua strategii distincte care
sunt riscul si performanta, demostrand impacul reglementarilor si al stimulentelor in modul de

operare al firmelor.Zarker si Kerr(2008) au documentat peste 20 de ani de progres in Statele Unite ale
Americii in campul protectiei mediului prin prevenirea poluarii.
Kosugi et al.(2009) au simulat internalizarea costului externalitatilor problemelor majore de mediu
inconjurator si au evaluat rezultatele pentru un model de ciclu de viata evaluat, indicand faptul ca
pretul pentru internalizarea externalitatii va aduce un plus de conservare a padurilor si o reducere a
consumului de combustibil fosil.
Concluziile lucrarilor de cercetare mai sus mentionate sustin argumentul conform caruia este nevoie
de o crestere a investitiei pentru a intari capabilitatile de asistenta tehnica si financiara, pentru a ajuta
mediul de afaceri sa implementeze metode inovative de preventie a poluarii.
Printre lucrarile de cercetare in literatura ,studiile de internalizare a externatliatilor se axeaza in
principal pe problemele de mediu la nivel macro, insa nu suficient de in detaliu pentru a surprinde
nivelul entitatii socio-economice.
Studiile referitoare la evaluarea cantitativa a impactului politici de stimulare pentru promovare EFP
si supravietuirea acestora pe piata luand in calcul intregul ciclu de viata al produsului sunt inca
rare.De fapt impactul internalizarii externalitatilor in ceea cu privire la EFP are un caracter dinamic ce
trebuie constientizat apeland la o abordare pe intreg ciclu de viata. Prin urmare cercetarea acestor
aspecte are atat importanta teoretica cat si practica.
Acest document exploreaza relatia dintre politica acordarii de stimulente si performantele economice
ale proiectelor EFP la nivel de firma. In analiza noastra consideram productia si marketingul EFP-ului
ca pe un proiect de investitie,modelul valorii nete actualizate(NPV) fiind modul de abordare pentru
evaluarea unui astfel de proiect.
Pentru a analiza cantitativ fezabilitatea comerciala a EFP, se recurge la abordarea modelului NPV
pentru identificarea caracteristicilor de rentabilitate economica a EFP .
Din punctul de vedere al proiectului de investitii in protectia medoului

luand in consideratie

caracteristicile ciclului de viata al produsului se poate structura NPV-ul unui proiect de produs astfel
incatsa se poata identifica punctul in care proiectul EFP isi atinge pragul de rentabilitate. Considerant
rentabilitatea economica a produsului ca si punct de referinta si incorporand factorii de timp care
afecteaza procesul de internalizare al externalitatilor, modelul evalueaza efectul net al inputurilor de
mediu, si scoate in evidenta relatia dintre eforturile depuse de firme , guverne, si public pentru a
activitatile de internalizare a externalitatilor. Facand acest lucru speram sa dezvoltam un mijloc

eficace de a determina firmele sa castige venituri sustenabile si in acelasi timp sa promovam

dezvoltarea armonioasa a economiei dimpreuna cu mediul inconjurator
Acest document este organizat dupa cum urmeaza :
Sectiune 2 prezinta o analiza politicii economice a EFP. In sectiunea 3, se structureaza model de al
fluxurilor de capital pe 2 niveluri folosind abordarea pe intreg ciclu de viata al produsului si se
analizeaza rentabilitatea unui proiect EFP folosind metoda NPV.
Sectiunea 4 prezinta un studiu de caz in care se analizeaza cantitativ cu reprezentare numerica
efectele politicii de oferire de stimulente in cazul vehiculelor hibride, asupra internalizarii
externalitatilor de mediu.
2. Analiza politicii economice a produsului prietenos mediului inconjurator(EFP)
Din perspectiva sustenabilitatii mediului luam in vedere nevoile pe care le are o companie ce doreste sa
produca EFP , de exemplu adaugarea de sisteme pentru reducerea poluarii. Prin investitia in reducerea
poluarii compania asteapta sa aibe beneficii, atat de pe urma scaderii costurilor cu reciclarea produselor
poluante cat si a cresterii veniturilor din vanzari.
Analizam aici proiectul investitional EFP studiind impactul inputurilor de mediu asupra nivelului de
succes al proiectului. Se prezinta mai departe o medoda teoretica-analitica pentru evaluarea performantei
economice a produselor cand se iau in calcul externalitatile de mediu.

Pentru a se usura analiza, se fac urmatoarele notatii :

I Investitia initiala a proiectului in reducerea si prevenirea poluarii

Ph si PU 0 = Pretul de vanzare al EFP respectiv al EUFP
QH si QU 0 =Vanzarile anuale de EFP respectiv cererea de EUFP

g =Cresterea anuala a vanzarilor EFP

WH = Costurile de reciclare pe unitate EFP
WU =Costurile de inlaturare a poluarii produselor EUFP pe unitate
TH =Politica de acordare de stimulente pe unitate EFP supra cresterea medie a costurilor pentru protectia
mediului

TU =Penalizarile pe unitate EUFP

cH si cU = costurile variabile a productiei de EFP respective EUFP

C (cH cU ) Q H cresterea anuala a costurilor de operare pentru produsele EFP

C = cresterea medie a costurilor pentru protectia mediului pe unitate

S = cresterea anuala a veniturilor din vanzari incluzand costurilor pentru inlaturarea poluantilor in
proiectele EFP

NPV valuarea neta actualizata a proiectelor EFP

Comparativ cu EUFP, productia de EFP necesita investitii aditionale pentru imbunatatirea tehnologiilor
de mediu. Produsele EFP se angajeaza in inovatia tehnologica putand reduce foarte mult emisiile,
poluarea,si externalitatile, astfel ca , costurile cu inlaturarea poluarii se reduc cu

WH < WU .
Referindu-ne la Ding et al.(1999,2008) studiem aceasta problema plecand de la ipoteza unei piete
competitive pentru a analiza consecintele economice ale internalizarii externalitatilor de mediu.
In Figura 1 curba solida (MCu) arata costul marginal al EUFP, PU0 este pretul de piata al produsului
EUFP.
Pentru ca EFP sa fie fezabil economic, politica guvernamentala impune un cost penalizator pentru EUFP ,
TU.

Figura 2 arata efectele actiunii firmei ca raspuns la politica de stimulare asupra costurilor marginale ale
EFP. Costurile aditionale in investitii si operare care contribuie la reducerea poluarii creste costul
marginal al produsului EFP comparative cu EUFP (curba MCH.).
Pentru a incuraja productia ecologica guvernele adopta o politica de stimulare monetara pntru a reduce
costurile marginale