UNIVERSITATEA SPIRU- HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
PSIHOSOCIOLOGIA DEVIANTEI , VICTIMOLOGIE SI
ASISTENTA VICTIMALA

ANTROPOLOGIA VIOLENTEI

JUSTITIE RESTAURATIVA , VICTIMOLOGIE SI DREPTUL VICTIMEI

Coord: Prof.Dr. GEORGE ANCA

MARIN ( NEGUT) MONALISA

MASTER AN I / 4 SEMESTRE

2009

Justitia s-a nascut o data cu strigatul disperat al victimei lezata intr-un drept al sau, ulterior revenind insa
institutiilor statului problema apararii dreptului lezat fara a se intelege insa prin aceasta ca victima ar trebui
inlaturata din raporturile de reciprocitate juridica in care se afla fata de autor.
Justitia Restaurativa este un raspuns dat infractiunii care ofera oportunitati celor care sunt afectati
de aceasta, victima, infractorul, familiile acestora si comunitatea- de a fi direct implicati in a raspunde raului
produs de comiterea infractiunii. Justitia Restaurativa se bazeaza pe valori care accentueaza importanta
oferirii posibilitatii de implicare mai activa in procesul de: oferire de suport si asistenta victimelor
infractiunii,responsabilizarea infractorilor fata de persoanele si comunitatile carora le-au facut rau ,
restaurarea pierderilor emotionale si materiale ale victimelor ( in limita posibilului- oferirea unei game mai
largi de oportunitati de dialog si de rezolvare a problemelor intre victime , infractori, familii si alte persoane
oferirea infractorilor a unor posibilitati crescute de dezvoltare corecta si reintegrare in viata comunitara
intarirea sigurantei publice prin constitutie comunitara. Justitia Restaurativa ofera mai intai de toate o
modalitate diferita de a aborda infractiunea si fenomenul de victimizare.
Dintre metodele utilizate amintim:
a) Medierea directa victima infractor; este modelul clasic , fiind cea mai delicata metoda de
abordare in care victima si agresorul se intilnesc fata in fata in prezenta unui mediator , iar
concluziile la care se ajunge fac obiectul unei intelegeri scrise.
b) Medierea indirecta victima-infractor ; este folosita in cazurile in care una dintre parti are motive
sa evite intalnirea directa , mediatorul fie alege sa fie un mesager intre victima si agresor fie
propune si supravegheaza desfasurarea unei corespondente intre partile implicate.
c) Intalniri familiale victima-infractor ; acestea au o incarcatura puternica emotionala si
moralizatoare . In cadrul acestor intalniri mediatorul si victima sunt insotiti de familiile acestora
si de alte persoane afectate indirect de comiterea infractiunii, care iau atitudine si isi exprima
punctul de vedere cu privire la situatia creata.
d) Intalniri comunitare victima-infractor; este conceptul modern de justitie restaurativa:intreaga
comunitate poate participa alaturi de victima,infractor si familiile acestora,se gasesc cele mai
bune solutii pentru indepartarea cauzelor care au dus la comiterea infractiunii si la rezolvarea
consecintelor.
e) Grupuri victime-infractor; este metoda utilizata cand infractorii nu au fost descoperiti sau daca
una dintre parti refuza sa participle la orice fel de actiune restaurativa. In asemenea situatii se
formeaza grupuri care sunt alcatuite din infractori si victime care nu au o legatura directa dar
care au comis sau care au suferit acelasi tip de infractiune.
f) Mediere surogat victima-infractor; exista cazuri cand una dintre parti refuza participarea la
actiunea restaurativa ,iar cealalta parte este prea timida sau vulnerabila pentru a participa la o
intrunire de grup. Se asigura o intalnire fata in fata dar se fac apel la o victima sau infractor
surogat o persoana care a suferit sau comis acelasi tip de infractiune si se afla in aceeasi
situatie de refuz sau vulnerabilitate.
Justitia restaurativa are la baza urmatoarele principii:

a) Infractiunea este perceputa ca un prejudiciu

b) Acorda un egal interes victimei si infractorului
c) Activitatea restaurativa este centrata in mai mare masura pe prejudiciul cauzat
d) Pune accent pe reabilitarea victimelor acordandu-le sprijin
e) Acorda sprijin infractorilor incurajandu-i sa inteleaga si sa-si indeplineasca obligatiile fata de
victima
f) Ofera ocazia unei comunicari directe sau indirecte intre victima si infractor
g) Comunitatea este factor esential incurajand colaborarea partilor
Victimologia este stiinta despre activitatea si comportamentul specific prin care este relevata trairea
victimei in cadrul raportului cu agresorul, respectiv stiinta despre etapele procesului agresional pornind de
la geneza, structura si finalitatea acestuia.
Victimologia elaboreaza categoriile si conceptele care definesc relatia victima agresor si raportul
agresiune finalitate. Optiunile victimologilor privind definirea victimologiei sunt diversificate . Astfel unii
dintre acestia considera ca victimologia reprezinta stiinta comportamentului si personalitatii victimei
raportata la conceperea , realizarea si consecintele directe ale actului agresional asupra victimei. Victimologia
prezinta conditia victimei situata in mediul social , starea psiho- fizica generala de vatamare agresionala
(proportionala cu intensitatea actului agresional), interactiunea dintre victima- agresor si social. I. Gheorghiu
Bradet considera ca obiectul victimologiei , ca parte a domeniului criminalitatii care cuprinde
consecintele de orice fel produse de criminalitate si suportate de societate, populatie si victimele
infractiunilor poate fi completat si cu interferentele raportului dintre agresor si victima , precum si cu
interventia sociala pentru restabilirea ordinii sociale.
J. A . R .Calderon defineste victimologia ca disciplina care, prin explicarea cauzelor, studiaza victima
fara a planifica si realiza o politica a victimei.El considera ca obiectul victimologiei va trebui sa se refere la
relatiile dintre victima criminal, profilul victimei , relatia victimei cu societatea, actiunea de a deveni
victima si victimitatea, comportarea victimelor , prevenirea victimala, criminalul in calitate de victima,
despagubirea victimei, victimele delictelor determinate ( cu caracter sexual, impotriva persoanelor, impotriva
bunurilor ).
Comportamentul victimei, ca obiect al victimologiei va trebui sa fie raportat exclusiv la raportul
agresor- victima- societate sau prin prezentarea in doua variante:
-

agresor- victima , urmarindu-se conduita individuala a acestor factori (actiunile- inactiunile exercitate
in urma procesului psihic individual privind agresivitatea , cat si victimizarea).

victima societate , punandu-se accent pe manifestarile de aparare recuperare sociala, despagubirea

legala a victimei si adaptarea masurilor de preventie generala si speciala a victimei.

In declaratia Natiunilor Unite victime sunt persoane care, individual sau colectiv, au fost
afectate fizic, psihic, emotional, economic sau persoanele carora li s-au lezat drepturile fundamentale prin
actiuni sau omisiuni care violeaza legile, inclusiv cele care prescriu abuzul de putere. Aceasta definitie a
victimei este una foarte larga : domeniul victimologiei va deveni cu atat mai larg cu cat violenta si abuzul de
putere este circumscris de legile nationale si internationale.

Privind notiunea de victima s-au degajat doua conceptii:

1. Conceptia restrictiva , care reduce victima doar la persoana care sufera de pe urma unui delict ,
sanctionat de legea penala.Conform acestei conceptii se considera ca:
a) Nu exista victima daca se stabileste ca fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala
ori fapta a fost comisa in stare de legitima aparare impotriva atacului victimei, sau
b)

Daca victima a fost

organizat.

sau este condamnata pentru participarea la un grup infractional

2.Conceptia extinsa privind definirea victimei considera victima ca fiind orice persoana
individuala care face parte dintr-o colectivitate si care sufera consecintele dureroase determinate
prin diversi factori fizici, psihologici, economici, politici si sociali si chiar naturali( catastrofe,
cutremure). In categoria victimelor ar trebui incluse: victime ale crimelor , accidentelor de
circulatie ; victime de razboi ;victime ale catastrofelor naturale; victime ale abuzului de putere ;
victime ale discriminarilor pe motive de sex, religie ,etnice; victime ale crimei organizate; victime
ale consumurilor de droguri; victime ale terorismului; etc.
O clasificare a victimelor o elaboreaza si Hans von Hentig care pune in evidenta rolul unor
elemente situationale:
1 victime nevarstnice ( posibilitatea victimizarii prin reducerea reactiilor si conduitelor
forma abuzului si hartuielii sexuale , a rapirii , a cersetoriei);

de aparare , sub

2 victime femei
3 victime varstnice ,dependentii de alcool si stupefiante (neadaptarea comportamentului la solicitarile ce-i
sunt adresate de realitatea ambientala);
4 imigrantii( rolul adaptativ al psihicului este redus prin lipsa unei adecvari reale de ordin comunicational care
sa asigure obtinerea unui echilibru optim al personalitatii );
5 etnicii ( dificultatea formarii unor comportamente care sa corespunda unui grad de solicitari sociale );
6 indivizii normali , dar cu o inteligenta redusa;
7 indivizii temporar deprimati ( prezenta scopului in plan mental este redusa datorita lipsei de vointa si a
sentimentului de inferioritate );
8 desfranatii si destrabalatii;
9 singuraticii;
In 1970 ,Thorsten Sellin si Marvia Wolfgang considera ca exista urmatoarele tipuri de victimizare:
-

Victimizarea primara (reprezinta urmarea oricarei agresiuni indreptata impotriva

Victimizarea secundara (are in vedere situatiile de pagubire a unor societati comerciale) ;

Victimizarea tertiara ( priveste delictele care au ca obiect convietuirea sociala sau administratia
publica );

Participarea mutuala ( vizeaza adoptarea de catre victima fie a unei maniere relative passive, fie a unei
atitudini de pastrare a secretului victimizarii );

unei victime );

-Victimizarea juvenila ( este conditionata de caracteristicile reflectarii factorilor perturbatori din

mediul inconjurator , relatia dintre victima minor si mediu fiind instabila si situationala).

Protectia victimelor infractiunilor , in special cele ale infractiunilor savirsite cu violenta constituie o
preocupare a organismelor europene si a statelor Europei.Primele legislatii nationale privind protectia
victimelor dateaza din deceniul al saselea al secolului trecut : Anglia-1964, Germania-1967,Franta-1979.La
nivelul Uniunii Europene , preocuparea pentru a asigura protectia victimelor intr-un spatiu comun de
libertate , securitate si justitie se reflecta in Comunicarea Comisiei Europene privind victimele infractiunilor
in Uniunea Europeana , in Decizia Cadru a Consiliului European privind pozitia victimelor in procedura
penala ( 15 martie 2001) si in Cartea Verde privind compensarea victimelor infractiunilor a Comisiei
Europene ( 28 septembrie 2001).
In Romania a fost elaborata Legea nr.211 din 27 mai 2004 , privind unele masuri pentru asigurarea
protectiei victimelor infractiunilor intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 , prin care se organizeaza in cadrul
Ministerului Justitiei serviciile pentru protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor.
Legea instituie patru categorii de masuri care se adreseaza in mod direct nevoilor victimei:
-

Informarea victimelor infractiunilor cu privire la drepturile lor (se realizeaza direct de catre procuror
sau ofiterul de politie precum si prin intermediul unei linii telefonice- se mentioneaza serviciile si
organizatiile care asigura consiliere psihologica sau alte forme de asistenta )

Consilierea psihologica ( se asigura acelor victime carora li s-au produs nu numai o trauma fizica ci si
psihologica, prin lovire, vatamare corporala ,viol , act sexual cu minor,etc.)

Asistenta juridica gratuita( se acorda la cerere , victimelor directe ale infractiunilor grave savarsite cu
violenta sau ale celor privitoare la viata sexuala , precum si celor cu un anumit venit pe membru de
familie indiferent de natura infractiunii)

Compensarea financiara de catre stat a victimelor unei infractiuni ( se acorda la cerere victimelor
infractiunilor grave savarsite cu violenta- vatamare corporala grava, viol , act sexual cu minor,
perversiune sexuala cu minor , infractiunile au fost savarsite pe teritoriul Romaniei, victima trebuie sa
fie cetatean roman sau strain care locuieste legal in Romania , iar sesizarea organelor de urmarire
penala se face in anumite termene prevazute de lege )

In ceea ce priveste prejudiciile suferite de victima prin savarsirea infractiunii care sunt reparate prin
compensare , legea le incadreaza la urmatoarele categorii:
-

In cazul victimelor directe se compenseaza cheltuielile de spitalizare si alte categorii de cheltuieli

medicale, prejudicii materiale rezultate din distrugera ,degradarea sau aducerea in stare de
neintrebuintare a bunurilor victimei prin savarsirea infractiunii;

In cazul victimelor indirecte se compenseaza cheltuielile de inmormantare si intretinerea de care

victima este lipsita datorita savarsirii infractiunii;

BIBLIOGRAFIE
BUTOI,T, s.a., Victimologie si Psihologie Victimala ,Compendiu Universitar, Editura Pinguin Book ,2008
BANCIU,D , - Crima si criminalitatea repere si abordari juris-sociologice,Editura Lumina Lex,2005
Legea nr.211/27.05.2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor,(M.Of. nr.
505/04.06.2004 )