Factorii duntori n zona de lucru

Praful - o distribuie dispersat a particulelor solide n cele gazoase cum ar fi aerul care provin din
procese mecanice. Pneumoconioza= acumularea de praf anorganic n plmni pneumon = plmn konis =
praf
Substantele si gazele toxice - bariu, acid boric, mangan, fier, titan, bismut. Un numr de ageni sunt
recunoscui ca fiind cancerigeni pentru plmni azbest, crom, nichel, arseni. Afecteaz lurtorii pe
acoperiuri, instalatori de alarme de incendiu i de securitate, tehnicienii de nclzire i ventilaie,
electricieni, instalatori de gaze, vopsitori i decorator. Astma este cea mai comun boal cauzat de metalele
grele (metalele grele conin ntotdeauna cobalt i carbur de wolfram) prin inhalarea fumului de fier.
Zgomotul este o mbinare haotic de sunete. Cele trei caracteristici fundamentale ale unui zgomot
sunt: intensitatea, durata, frecvena.
Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva,traumatism sonor
si surditate profesionala.
1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive; ea se
accentueaza in cazul maririi intensitatii, frecventei si timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu
intensitate de peste 92d.B. si cu o frecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de
expunere o scadere temporara a auditiei.
2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza
ruptura timpanului. Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii, impuscaturi, eruptii intense de gaze
din recipiente sub presiune. Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de
peste 9000Hz.
3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.
Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auzului.
Zgomotul acioneaz i asupra organismului ntreg: crete presiunea sangvin; are efecte
cardiovasculare negative, prin schimbarea frecvenei btilor inimii; crete frecvena respiraiei; ncetinete
digestia; poate cauza dureri de stomac sau ulcer; are efect negativ asupra dezvoltrii ftului, contribuind
inclusiv la naterea prematur a acestuia; treptat acioneaz asupra sistemului nervos, duce la dereglarea lui.
Surse de poluare Sonora
a)circulatia sau transporturile
b)industria
c)constructiile si montajele
d)comertul
e)copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistrand 70-80d.B).
f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.
Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte
numeroase. Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din
arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10d.B.
Angajatorul trebuie s pun la dispoziia angajailor echipamente individuale de protecie mpotriva
zgomotului la valori ale zgomotului peste 80 dB. La valori peste 85 dB purtarea echipamentului individual
de protecie de ctre angajai este obligatorie i zona n care se nregistreaz aceste valori se semnalizeaz
corespunztor. Limita maxim admis la locurile de munc pentru expunere zilnic la zgomot este de 87 dB.

Masuri pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot

amplasarea rationala a cladirilor si a incaperilor zgomotoase, precum si a surselor de zgomot;
captusirea peretilor ncaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea de panouri fonoizolante si
fonoabsorbante pe directia de propagare a zgomotului;
la alegerea masinilor - unelte si a utilajelor, n conditii tehnice comparabile, se va acorda prioritate
acelora care produc zgomotul cel mai mic, precum si acelora care sunt sau pot fi complet automatizate n
masura n care aceasta corespunde si cerintelor tehnologice si economice.

Vibraia prezint prin sine nite oscilaii mecanice ale corpurilor solide, care sunt percepute de
om ca nite trepedaii (zguduituri). Aciunea vibraiei asupra organismului uman se caracterizeaz prin
nivelul de vibrovitez.
Dup modul de remitere asupra omului vibraia se clasific n: total i local. Vibraia total
este vibraia care acioneaz asupra ntregului corp a angajatului , iar vibraia local este vibraia care
se transmite numai prin mini.
Expunerea pe termen scurt la vibraii, efectele negative sunt : o epuizare mai rapid; lipsa concentrrii;
nrutirea vederii.
Dac angajaii sunt expui la vibraii pe un timp mai ndelungat, pot aprea: dezabiliti musculoscheletice mai ales la coloan; disfuncii importante cauzate de proasta circulaie a sngelui, mai ales la
degete.
Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa, vibratiile urechii interne, pastrarea echilibrului este
afectat, apare ru de masina , ru de transport, ru de mare etc.
Vibratiile de frecventa medie afecteaza vertebrele, apar tulburari gastrice, renale, intestinale.
Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular (oase +articulatii). Se intampla des la
persoanele cu activitati specifice cum ar fi : polizoare , ciocane, cismarii.