CURS 5

1. Comunicarea interculturala
In sociologie se opereaza cu un concept numit
etnocentrism. Esenta acestuia consta in credinta
neclintita ca valorile, credintele si normele
specifice propriei culturi sunt universale, sunt
singurele valabile oriunde si oricand.
Sociologia - tiina social ce studiaz regulile
sociale i procesele care leag i separ oamenii,
nu numai ca indivizi dar i ca membri ai
asociaiilor, grupurilor i instituiilor. Termenul a
fost propus de ctre Auguste Comte.
Etnocentrismul reprezint un reflex cultural de
baz, determinnd o reacie psihologic
elementar i primar n contextul pluralismului
cultural i a unor contacte interculturale. n
socializare,manifestrile culturii proprii sunt
transmise i asumate ca fiind de la sine
nelese,naturale i fr alternativ. Contactul cu
alte manifestri culturale se face pornind de la
aceast atitudine, raportarea la diferene se face
n termeni de comparare a manifestrilordiferite
care sunt evaluate prin raportarea la manifestrile
proprii vzute ca naturale, fr alternativ.
Contactul implic o evaluare primar, o reacie
negativ de reinere sau respingere.
Prejudecata reprezint o atitudine negativ de
respingere a unui individ doar datorit
1

apartenenei lui la un anumit grup i

fundamentat exclusiv n stereotipii. Prejudecat
nseamn judecata format anterior oricrei
experiene, i se refer la predispozia de rspuns
(de aciune, raportare, manifestare, etc.)
preexistent unor interaciuni cu indivizi despre
grupul crora avem stereotipii, i actualizat n
contextul unor interaciuni.
Cultura de schimb spatiul comunicarii de
granita (zona de suprapunere in care culturile
aflate in contact se amesteca dar se si separa).
Inauntrul acestei zone de suprapunere si
interferente nu exista reguli sau norme
obligatorii pentru nicio parte (no mans land).
Nici una din parti nu poate respecta cu exactitate
normele specifice culturii partenerului.
Lex loci regula de conduita acceptata pe un
teritoriu cultural strain.
Surse de neintelegeri si gafe
Tabuuri si simboluri
Tabu- Tab (polin. ta -sacru, bu - foarte mult) este
un termen religios originar din Melanesia i Polinesia
(introdus n Europa de exploratorul James Cook),
nsemnnd interdicie absolut cu caracter sacral,
referitoare la comportamentul, limbajul, activitile i
relaiile oamenilor i impus, n societile totemice,
de cpeteniile tribale (amani sau efi militari).
Ex. Diavol- uciga-l toaca Romania
2

Carne de porc tarile islamice

Feregeaua
In Emirate a darui un ghiveci de flori = a dori
moartea.
In Norvegia, florile sunt oferite in nr. par.
In Japonia nu se recomanda cadouri formate din 4
piese (cifra 4 ghinion).
In Israel, de Sabat, in casa unor oameni obisnuiti nu
se cere si nu se ofera unt, paine, lapte.
In China nu se ofera flori albe sau ceasuri -moartea.
Conditia femeilor statutul social al femeii si
relatiile barbat-femeie comporta abordari specifice in
culturi si religii diferite.
Grecii considerau femeia un bun care se putea
cumpara si vinde. Primii crestini le vedeau pe
femei ca pe niste ademenitoare, raspunzatoare de
caderea lui Adam.
In India, hindusii, pana curand, o considerau pe
femeie mai rea ca moartea, molimile, serpii sau
chiar iadul. Viata unei sotii se sfarsea cu viata
sotului ei. in trecut, vaduva trebuia sa sara In
flacarile rugului funerar al sotului.
In statul arab preislamic, femeia era considerata
o cauza de durere si nefericire, iar fetitele erau
cateodata ingropate de vii dupa nastere.
In Franta in 587 CE, s-a tinut o adunare pentru a
stabili daca femeia poate fi sau nu considerata cu
adevarat o fiinta umana! Henri VlIl In Anglia le3

a interzis femeilor citirea bibliei, si In Evul

mediu Biserica catolica le-a tratat pe femei ca pe
cetateni de o clasa inferioara.
In universitatile din Cambridge si Oxford,
studentii si studentele nu au avut drepturi egale
pana in 1964. Inainte de 1850, femeile nu erau
considerate cetateni in Anglia, iar englezoaicele
nu aveau nici un fel de drepturi personale pana in
1882.
Ex. In lumea islamica, femeia nu sta la masa cu
barbatul. In Europa de Est, femeilor inca li se saruta
mana in public, in Nigeria acesta e un gest de
intimitate.
Arabii au legi scrise care specifica statutul femei.
De exemplu: sa mearga cu un pas in urma lor..sa
poarte val ..etc. si mai ales sa le fie supuse.
Maniera de a indica respectul-problema care se
pune este de a cunoaste modurile in care se manifesta
respectul fata de partener, in aria sa culturala. (varsta,
statut social, rand, contact vizual moderat, tacere,
imbracaminte etc.)
Varsta, rangul, sexul si titlul sunt semne ale
respectului in Japonia, Austrai, Germania si
unele tari islamice. In cecenia si alte tari din
Caucaz, tanarul se ridica in picioare cand intra
cineva in varsta.
Japonezii au un simt al autovalorizarii si stimei de
sine. Sunt contraindicate comentariile critice in
4

public la adresa concetatenilor lor. Pentu ei este

potrivita doar adresarea formala, folosind apelative,
titluri si numele intreg.
Germanii sunt, de pilda, ordonati, punctuali, bine
educati, dar distanti si reci.
In India si China exista o orientare puternica spre
statut si varsta. (tinerii negociatori perceputi ca
pe o insulta).
In Japonia si China exista interdictia de a atinge
fizic si chiar de a strange mana unui strain in
public.
Perceptia timpului si spatiului
Timpul este un indicator al sentimentelor,
atitudinilor si opiniilor partenerilor de negociere.
Un minut, o ora sau o zi nu au aceeasi
semnificatie in toate culturile.
Germanii sunt perfect punctuali. Orice intarziere
sau amanare inseamna riscuri considerabile.
Asiaticii si arabii respecta ritualuri complicate in
care durata ceremonialului este mai importanta
decat actiunea in sine.
Vest-europenii si nord-americanii au o orientare
dominanta pe termen scurt. Mereu grabiti se
asteapta ca negocierile sa dureze putin.
Problema organizarii spatiului priveste, in
special, zonele si distantele interpersonale care
trebuie respectate.

 In cultura araba (Egipt), nu e nimic jenant in

faptul ca doi barbati merg pe strada tinandu-se de
mana.
In Japonia spatiul personal este mai mic, ei
suporta mai bine aglomeratia. In schimb, in
timpul conversatiei, anglo-saxonii se apropie
pana cel mult acolo unde s-ar putea atinge cu
varful degetelor, daca ar intinde mana.
Gestica
A da din cap poate avea semnificatii
contradictorii. In Bulgaria si Albania, a da din
cap de sus in jos inseamna NU, iar a clatina de la
dreapta la stanga inseamna DA.
La turci, se semnalizeaza NU lasand capul pe
spate, cu ochii inchisi.
In Anglia V-ul, semnul de victorie are si
semnificatia unei propuneri indecente, daca
palma e putin rasucita cu dosul catre partener.
Gestul degetelor inel pentru a indica OK-ul are
semnificatia homosexualitatii, in unele tari
mediteraneene, in Franta inseamna zero iar in
Japonia bani.
Contextul religios
Religia ca i arta, filosofia sau istoria, este o
atitudine n faa lumii i a vieii. Diferentele
privind contextul religios sunt adesea
insurmontabile.

 In negocierea multiculturala este obligatoriu sa

se tina cont de zilele de sarbatoare (Sabatul in
cultl mozaic sau ramadanul in lumea islamica) in
care nu se fac afaceri sau de orele de rugaciune.
Limba
Comunicarea interculturala este un aspect deloc de
neglijat n contextul actual al globalizarii. Ne putem
ntalni cu oameni apartinand unor culturi dintre cele
mai diferite pe strada, la locul de munca, la un
interviu, la o receptie sau la o negociere. A ntelege
interlocutorul este esential n orice proces de
comunicare, de aceea a-i cunoaste bagajul cultural
este o necesitate pentru o comunicare eficienta.
Diferenta dintre doua culturi este data de limba.
Diferentele lingvistice sunt usor de depasit.
Indiferent de cultura, oamneii folosesc un
amestec de limbaj verbal, nonverbal si
paraverbal.
Limba poate genera si bariere intre culturi.
Graba unor interpretari poate genera gafe.
Problema limbii se ridica in cazul in care nu
cunoastem limba dar si in cazul in care nu
vrem sa vorbim limba lui, chiar daca o
cunoastem.
Cateva cuvinte in limba partenerului de dialog
arata consideratie, bunavointa.