CUPRINS Introducere .. Coluta . pe Elementole colulet umane Corpul uman ... rr ‘Anatomia béatulul 12 ‘Anatomia femal... 13 Aparatul locomotor .. Sistemul 050s Tesutul osos . Formarea si crestrea oaseior Tipur de oase Vasoularzatia 030288. Fracturile osoase . .. Scheletul (vedere frontal) Scheletul (vedere dorsal) asele capului CColoana veriebrala Scheletu extremitiisuperioare ‘Scheletulextremitaiinferioare Aticultile Tipuri de articuatt Luxatile Aaticulatia genunchiu Atculatia umdrulul Artculaia goldul Meniscuri . ... Sisterul muscular ‘Structura mugehilor Forma muscilor Musehi corpu uman (vedere rota Mugeicorpull unan (dere cor) Mugehiiftei Muschi extremitii superioare =... Muschi extremitti inferioare ‘Aparatul digostiv .. Digestia.... Cavitatea bucelé Sectiunea unui dite Dinfi de late Degluttia Stomacul Intestinul subtire Pancreasul Ficatul Vezica $i caile bilare Intestinul gros... = ‘Aparatul respirator . Organele aperatului respirator... Mecanismul aspirate .... asa cats pram naval Nasul Feringele : Laringetesitraheea ‘Atborele bronhial Plamanit 288 Sesaeas Aparatul circulator . Schema aparatulul circulator Inima Valvele cardiace Vasele coronariene ... Sistemul electric de conducere a inimi Giotul cardiac Principe artre ale organism Principalele ven ale orgenismului Séngole ....... Compozitia sangelul ee Celulele sangvine spn eres van 8 Maduva os0asat sea | Splina : Limfa . Relata inte circulatia limfati si cea sangving Fe ane Capitan imtatic ee. Vasele limfatice .. eRe. 251 Reprezentare schematic’ a sistemului limfatic ...... F St Ganglonul limfatic 2.2... eeeeeeeee st ‘Sistemul nervos Elerentele sistemulStructura unui neuron on Tiputi de neuron .. 52 Encefalul cee 53 Greierut mare 54 Meningele +55 Ale cerebrale - 55 Goloara vertebra si méuva spina 56 Sistemul nervos periferic 0... 57 Globul ocular : 58 Proigtiaimaginitor pe retind <-. 2... 58 Aparatul lacrimal... 258 Conjunctiva, comeea si retina -60 Nervul optic -- 60 Cailevizwale - 61 Prncipalele defece de vedere $1 metode de corectare 6 ‘Auzul F 6 Pavilion auricular - 62 ‘Inkantuirea oscioarelor urechii 62 Mecanismul auzulut Labirintul Mirosul Gustul Limba... Zone de percepere a difeitetor gusturi Simul tact... Seetune pin pele Receptor senzovial ‘Acti reflex in fata unui Flea loc idea ond da Unghia eee eeesaaee ‘Aparatul urinar Elementele aparatului urinar Circulatia renal... Rinichi si vasele lor sangvine . SSeotiunea unui riniehi Vascular rinichiutu ‘Aparatul reproducdtor Organele genitale masculine . Penisul Testiculul si epididimul ... 2B Prostata . 2B Organele aparatului genital feminin Vaginul Ovaru gi foliculu! ovarian Mamelele ..... a Ciclul menstrual... Reproducerea umand . Actul sexual... 78 Spermatozoidul si ovulul 78 Fecundarea $i nidatia “79 Gestalla ........ 80 80 at 82 Dezvoltarea ‘embrionului Dezvoltarea fatului Placenta i Abdomenul unei femei [a finalul sarcinii Nasterea ‘Adapostul fetal. Prezentafjl fetale . Procesul nasterii . . Sistemul endocrin .. Glandele sistemului endocrin Hipotalamusul si hipotiza Funeiilehipotalamusulu Secretile hormonale al hipofize! Tlipdeteses ees teres Glandele paratiroide Glandele suprarenaie SReR Reeee Sistemul imunitar ..... Organele sistemulul imunita Localizarea timusului.. = 90 Mecanismul imunitait especifice es... 31 Vaooinares 2.2... Index alfabetic al termenilor .INTRODUCERE PRIMELE STUDII DE ANATOMIE UMANA Termenul de anatomie provine din cuvantul grecesc care inseamna «disectie» si se foloseste pentru a desemna stiinta care studiaza aleatuirea interna a organismelor vil si legéturile ce exista intre partile componente, O stinta antica, dar care s@ se refere la anatomia umand, a luat o forma autentic la mijlocul secolului XVI, atunci cfnd au inceput s& se faca disecti amanunfte pe cadavre pentru studierea pe larg a alcdtuiri corpului uman; inainte de acea epoca, 0 asemenea practic’ era interzisa, find in mod categoric respinsa de normele etice si de nor- mele religioase dominante, iar cunostintele care faceau referire la structura si functionarea corpului ‘uman proveneau de la observatile facute pe anima- le, dar multe dintre ele erau imprecise si eronate, Medicul belgian Andrés Vesalio (1514-1564), pro- fesor de anatomie la universitéti prestigioase pre- ‘cum cele din Lovagna, Padova si Bologna, a fost cel care a cutezat sa nu dea ascultare conduitelor mora- le din epoca sa gi a inceput s& combine la orele lui explicate teoretice cu demonstrati practice bazate pe disectile de cadavre umane, in anul 1543 a publi- cat realizérile sale intro carte inttulata De humani corporis fabrica (Structura corpului uman), ce inclu- de mai mult de 300 de gravuri de anatomie meticu- los realzate, 0 opera care a facut mullé valva printre ‘camenil de stiint& contemporani deoarece contrazi- cea teorile liber acceptate pana atunci. Aceasté lucrare a constituit un pas enorm facut cétre accep- ‘tarea unei cunoasteri exacte a corpului uman, chiar daca a atras dupa sine, pentru ilustrul autor, grave consecinte: in anul 1561, in timpul gederi sale in Spania pentru a-si oferi servicille la curtea regelui Filip al IIHea, a fost judecat pentru indrézneata sa in fata unui tribunal al Inchizitit si condamnat la moar- te, dar pedeapsa i-a fost comutata tntr-un pelerinaj la Locurile Sfinte; isd, la intoarcere, un naufragiu a pus capit zlelor sale, Cu trecerea timpului, studile anatomice s-au norma- lizat si observatiile la prima vedere efectuate la isecti s-au alaturat celor realizate cu tehnici din ce in ce mai moderne. Astfel s-a putut intelege cu mai multa precizie cum este aledtuit corpul uman si care sunt functile pe care le indeplineste fiecare din com- Ponentele sale; in acest fel s-au facut mai bine cunoscute aparatele si sistemele care alcatuieso corpul, determingnd difertele tesuturi care formeazi ‘organele si natura componentelor de baz, celulele. Corpul uman prezinta o mare complexitate, acesta bazéndu-se pe milicane si milioane de componente ‘combinate intr-o maniera extrem de complicata. CELULELE $i TESUTURILE Corpul uman este format, in esenfi, dintr-o cantitate enorma de celule, care reprezinta structurile ele- mentare ale tuturor finfelor vii. De fapt, corpul uneipersoane adulte numdira mai mult de 200 de milioa- ne de celule, toate find dotate cu unele elemente asemanatoare, chiar daca sunt de diverse forme si sunt capabile sé-si destigoare diferitele functii spe- ofc. Aceste celule diferite nu sunt dispuse int-o forma anarhic@, ci dimpotriva, sunt grupate, uneori combi- nate cu materi inerte cum ar fi sérurile minerale sau fibre produse de ele insele, formand tesuturi. in cor- pul uman existé patru tipuri de lesuturi, fiecare avin rolul séu de a tndeplini functit specifice: + fesutul epitelial, format din celule foarte asemandtoare si strans unite intre ele, cele mai importante functi fiind cea de acoperre, intrucat tapeteaza suprafata externa si cavtiile interne ale corpului, si cea de secrete, dat find faptul ca ele constituie structurile glandulare care secret substantele de o natura varaté si pe care le vars in exteriorul corpului ori in interiorul séu, de exemplu in singe; * fesutul conjunctiv, compus din celule distincte printre care se interpun substante de consistent variabi, cum ar fi fibrele de natura proteica, are un rol important in sustinerea structurilor corpului. In realitate, exist diverse fesuturi conjunctive: un tesut conjunctiv mobil, care este distribuit pe suprafata organismului si are 0 important’ fundamental in hrénirea tuturor tesuturilor, deoarece permite trece- rea vaselor sangvine; un tesut conjunctiv. dens, foarte rezistent, existent in structura tendoanelor si ligamentelor; gate tesuturi conjunctive specialzate cu insusiri aparte, cum ar fi tesutul adipos, tesutul cartilaginos si tesutul osos, tesutul sangvin si tesutul limtoid; la “Agent ‘greta Poort digest Postal reptate “arta raise+ fesutul muscular, format din celule alungite care se pot contracta sub actiunea unui stimul, recdpatandu-si apoi dimensiunileiniiale, cu rol de Proportionare a mobilitatii corpului sia structurilor sale interne; + tesutul nervos, aicdtuit din niste celule speciale, neuronii, care sunt capabili sé primeasca si s& trans- ‘ita informatie din mediu (stimuli) sub forma unui influx nervos (aseméinator unor impulsuri electrice) la formatiunile nervoase supericare, coordondnd ast- fel activitatea intregului organism. ORGANELE Asa cum fesuturile nu sunt distribuite in’ mod ‘ntémplator in corp, tot asa sunt combinate int-o maniera precisa gi aledtuiesc diferitele unitti struc- turale ce au ca rol indeplinirea functor specifce, ‘organele: pielea, stomacul,ficatul, pkiméni, inima ete. Fiecare organ are o forma precisa, o situare anume si o misiune concreta, unele sunt solide si altele Corespunzénd unor conducte goale, chiar dacd toate ‘sunt compuse din diferite tesuturi elementare. Sigur este o& unele organe sunt alcdtuite din tesuturi care nu sunt prezente in alt parte a corpului, aga cum este epiderma, care este inveligul superficial al peli, sau cum este fesutul 0s0s, care este principal ele- ment component al caselor. Dar, in schimb, existé organe foarte dlferite ale caror proprietti depind de prezenta aceluiagitesut: nume- rogii muschi ai corpului, inima si diferitele viscere oale, de exemplu, se pot contracta si relaxa datorita cexistenteifesutului muscular. Ceea ce caracterizeaza organele, mai important deca structura lor anato- mica, este functia lor, deoarece fiecare are desem- nata o actvitate specifica, find indispensabilintre- ‘uli. APARATELE $1 SISTEMELE ORGANISMULUI Exista organe care isi ndeplinesc unele functiicon- crele prin ele Insele, ca de exemplu pielea care aco- pera toata suprafala corpului nostru si care asiguri protectia structurilor interne, desi ea are alte roluri Dar exist numeroase organe care isi pot desfagura actviatile in combinafi cu altele, strns retationate si care, impreund, alcdtuiesc o unitate functionala: aparatul sau sistemul. in realitate, chiar daca termenii de «aparat» si «sis- tem» se folosesc ca sinonime, unele nuante ii dife- rentiazi. Astfel, se vorbeste despre aparat atunci cand toate organele componente sunt formate din diferite tesuturi; de exemplu, aparatul digestiv este compus, printre altele, din organe atat de diferte, cum ar fi gura, stomacul gi ficatul; aparatul respira- tor este format, pe lénga alte organe, din nas, larin- ge, bronhii si plamani; iar aparatul circulator este ‘compus din inima, artere si vene. in schimb, se vor-beste despre sistem atunci cénd toate organele componente sunt alcatuite dintr-un singur fesut: de exemplu, sistemul nervos este, in principal, compus din tesut nervos. Sistemul osos si sistemul muscular sunt alctuite, in esentd, din fesut osos gi, respectiv, {esut muscular, chiar daca ambele fac parte din apa- ratul locomotor; iar sistemul endocrin este format din diferite organe glandulare ce secreté hormoni care se vars in sange Fara indolala, toate aparatele si sistemele sunt relationate intre ele, iar functile fiecdruia se pot desfasura in integralitate, find optime datoritéinter- dependentei dintre ele: toate contribuie la formarea organismului ca un tot unitar. Astfe, limitandu-ne fa aparatele i sistemele deja mentionate, diferenta consta in faptul cd aparatul digestiv are rolul de hutriti, iar aparatul respirator ne permite sa obtinem coxigenul din mediul inconjurdtor, n timp ce sistemul Circulator face posibil transportul séngelui incarcat cu substante nutritive si oxigen care toate tesuturile, aparatul locomotor ne permite miscarile necesare pentru viata de 2i cu zi, iar sistemul nervos impreund cu sistemul endocrin regleaza toata actvitatea orga- nismului. Dar la fel de importante ca cele descrise sunt multe alte organe: cele de simi, cele ale apara- tului urinar, cele care participa la reproducere.. {In continuare, dupa descrierea succint a celulelor gia diferitelor structurale corpului uman, aceasta lucrare trece in revista fiecare aparat si sistem din corpul nostru. Dien dine wn stm (su, schema stoma eros) un apart os, ‘schema eparall revlon eons atu Bolomertle ul stam sunt dedtute daca tip de tut in tmp co ‘componente un apaat sunt orate in est ierCELULA. CELULA Cella este 62a mal mic unitate anatomic a organismulul uman si GRRWIFELE CELULAR este, de asemenea, numitorul comun al tuturor formelor de viata. Orga- nismele cele mai simple, cu sunt bacterile sau protozoarele, sunt Saumeedte ate neanscong, alcatuite dintr-o singuré celuld care duce o viata independent, in timp sig desta tne soit, ce corpul nostru, in schimb, este format din mii gi sute de milioane de eae ee ae celule care funclioneaza inr-o manierd coordonaté, Celulele diferitelor Emeig- te onaee ina staa fesuturi si organe ale corpului uman prezinta multiple diferente in ce chs egansor comple in priveste forma si dimensiunile lor, dar toate au o structuré elementar _aletuiretorganismulu nesta. asemanatoare. ELEMENTELE CELULE! UMANE rere Sted otg Sona see mane f cmes reel Sto rein aisha ‘rent ea rates inom ate cote eprom Pp ‘cul oa vse ‘hier er cane aes i Sanco ani pond aie oe cera oe weer esti eae tue one tore: umMUCLEUL CELULAR ronbraa rer cro a = ee ER ions S= tiv er Celle unane sunt de tp eurarint,denarece sunt cite dnt-unruteu ‘seperate copasm print-o membrana progr, nner cui se gases ‘ementele care cots informal eretar gt ndeplinese toate uncle Callao. 0 arumit inrmajie ext in unele moteule do acid tezoeboruce (AD), substan care, alu ed cella ete nf de repaus, se geste impragiat in nucle sub forma de cromated, ain np tivcun cedar se condenseaz la forma ura bstonage numito cromozom. GROMOZOMII IN DIVIZIUNE CELULARA Fecrecromozam este format, n rcp, trun ment ‘de ADN, do ngie vrai, rn cen suse forme ‘© ingtre num centromer, cre vite dus ra de Tungime inegal, unl sur nul ug, -ADN-ul est format cn coud arene compuse dn locus de dezoihoz fos inure nt-0 ice cuba gl unc gutorl unr bazo azote ‘inne prinout de hitogen, cag cur ar fo scar in sil. Eta gary pur de bazeaztate, dente adenna, gang, iin stn, acarox ‘ai este complemen, decaoco una engur epost imbina cu aia ‘specie. Succesunoa aostorelemento deternina acstureagoelr, care ‘corespund ragmentelcr specie de ADN cre consul nite tncinale ce eterna caractereeerediare, dee Comut oxehi ara psu paral resp ps ‘hea: Senge Una Siterul Sine ara ost rapodeaer epee ama Seenut owen Site imu Index abetCORPUL UMAN S CORPUL UMAN in ciuda nenumaratelor diferente individuale, corpul ‘uturor fiintelor umane este aseméndtor,fiind for- mat, in esenta, din cap, trunchi si patru extre- mitati, cele doua superioare (numite brate) si cele aa Stauth ai 4 “Samer et 109 fa oa “seo essacehla CAVITATEA BUCALA DINTI DE LAPTE : VARSTA DE ERUPTIE a ca ors ea DINTI PERMANENTI Sion VARSTA DE ERUPTIE sine una ‘Sistema ntetin ‘Seema oun Index abetAPARATUL DIGESTIV ESOFAGUL DEGLUTITIA VEDERE FRONTALA Actul do deglutie este un mecanism complex. Prima parte este constiont si voluntaré: dpa mestecarea hranei, limba ‘impinge bolu alimentarcatre palatul dur (corul gui, iar apo| {duce cate farnge (1). In continuare, se suoced diverse procese automate: pereti feringeui se contract gi mig frana cde esofag, in imp ce vl palatin se rdicé pentru a ‘nu trece care fosele nazale (2) iar epiglta, un catia) care ‘se manifest ca o valvla, acoperlaringele pentru a nu intra ‘mancarea in cle aeiene (3). 0 serie de contract: musculare secventiale ale pereior organulu fac ca aimentele ajunse in esofag sat Inainteze (4 i 5) pana ce, in final, jung in stomac @. sft etn ine dea hat tdetagne cu poreti musculog, avand rol de transport - ‘al hranei de la gat pana in stomac. ‘ncepe Chiar daca nu mancam nimic, actul de de la faringe, trece in cavitatea toracica de sus deglutifie se repeta in mod continu: ‘In jos, traverseazé diafragma si, ajuns in cavitatoa ‘nghitim saliva, in medie, de 70 de ori pe abdominala, se varsa in cavitatee gastric’, ‘ord atunci cnd suntam trefl si de 10 ori ‘pe ord in timp ce darmim.PROIECTIA STOMACULUI LA SUPRAFATA CORPULUI den ‘Stomacul prim se amesteca a gastric pentru Principale com nente: acidul Dolulaimontar $i, datorta mgcdior energice peristation ale peretilor sai, a fi supus acfiun chimice a celor dou clorhidri, foarte ‘Stomacul este un organ cavitar cu pereli musculos sh doua ofc: unul superior, denumit cardia, cu rol de a impledica Fefluxul continutuli gastric in esofag, si atl inferior, ‘enumitpilor, ce acioneaz ca o valvul ce riméine inchis pnd cn alimentele sunt pregatites2-si urmeze traseul, jar atunci se deschide pentru ale lisa 8 treact in duocen. STOMACUL VAZUT IN SECTIUNE \VEDERE FRONTALA a ple ste 1 sucul po- hoes eta Ops ‘Seema ng alaeAPARATUL DIGESTIV INTESTINUL SUBTIRE PROIECTIA INTESTINULU! SUBTIRE Intestinal subiro ste loc! principaletor etape din rocesul digest: PE SUPRAFATA CORPULUI ‘in nterorl su alimentele sunt supuse actu enzinelerprovenite le a fica, dela pancreas in mucoasa intestinal propre, pe care le degradeaz le descompun in element prmare. Esta un conduct de 7-8 met lungim, in care se dfereniazd tel porn + duodenul, segment sit la ese cin tomac, evo hngime de 25-30 cm, in care se vars secrelile pancrosuli gale tle secretato fat; * ejumut, statin egunea supercar acai abdominae, ae 0 lungime de 3, + leonul, localiza in relunca inferior a cal abdominal, are 3 sau 4m ungime,continudrdu-se cu intestinal gras. DUODENUL VEDERE FRONTALA MISCARILE INTESTINALE Pore nein sues eas iran mo automat a a since gen ee Seamer care Serves camper Strsniiea Sknet, contractile fiecdre! parti frst sens ops fen ae mete bie 2 a petite sere car pooh sina ce Imes 2) INTESTINUL SUBTIRE VAZUT DIN FATA, TNGADRAT DE INTESTINUL GROSPancreasul este 0 gland anexi a tubului digestiv, organ alungit gi de forma conicd, find situat transversal deoarece fabric& sucul pancreatic, un suc bogat in in partea superioara a abdomenului; partea cea mai enzime destinate deoradari aimentelor, si face parte, de _voluminoasd, capul, este incadrata de duoden, induntrul asemenea, din sislemul endocrin deoarece secreti céruia se varsa secretile sale digestive. hhormoni foarte importanti cum ar fi insulina Este un PANGREASUL, SECTIONAT PARTIAL $I INCADRAT DE CATRE DUODEN VEDERE FRONTALA al pane sonora ‘Stine a See ‘0 sce area goons arc ‘leader ele mk Mp ssuyacecna ganas, Inet yb oe hd ork oe orl pes PROIECTIA PANCREASULUI, INCADRAT DE DUODEN, PE SUPRAFATA CORPULUI ACINII PANCREATIC! eo itera euler saa cate hose ‘ceula Poxan Single ta ‘Siena Site para er repr an Sstanul ontben StemsAPARATUL DIGESTIV. FICATUL Ficatul este 0 gland anexa a tubuiuicigesti, deoarece el fu nummai ci destégoard multe funei esenfiale pent metabolism, dar fabric si ila o secrete necesar’ pent ligestia grasimilr, care este depoztata in vercula bard sieste varsaté, dupa lecare masa, in intestnul subj prin cailebilare VEDERE FRONTALA FICATUL VEDERE DIN SPATE Ine PROIECTIA FICATULUI PE SUPRAFATA CORPULUI VEZICA SI CAILE BILIAREINTESTINUL GROS Inestinul gros este parte finala a tubuli digestiv, unde se depoziteazA temporar rezduurile cigestive in timp ce se prepara resturile cae, in tinal, se eliind tn exterior. Este un canal de 1,5-1,8 m lungime in care, chiar dacd este continu, se diferentiaza tei portuni: * cecumul, stat in parteainferioard dreapta a abdomenuiui, cate se vars in intestinal subtire; + colonul,partea cea mai ung, dispus ca un cadru in interioulcavitatii abdominal si impart in patru sogmente: ascendent, transvers, descendent, sigmoid; + reetul, care are la extremitate anusul, VEDERE FRONTALA A INTESTINULUI GROS ecm cat spe PROIECTIA INTESTINULUI GROS PE SUPRAFATA CORPULUI col sia Ieee cua pl dora et rans part relate Doar creuetr Stale Una Stent sia‘ee APARATUL RESPIRATOR EI SSIS 'CTTE_E?/'é'C'U;0—w wwe APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator este responsabil de menfinerea de celulele tuturor fesuturlor pentru producerea de unui schimb de gaze constant intre organism si energie si, de asemenea, eliminarea dioxidului de aerul atmosferic, functie vital ce ne permite intro- carbon care se transforma in reziduu al acestul pro- ducerea oxigenului utiizat pe post de combustiil ces, acumularea lui in corp find toxicd ORGANELE APARATULUI RESPIRATOR 2 ia cma te ep din sole tr rene taal abet Ee snes ‘ne creat on oie aera en er ‘roar eae ae futtat et uneat pan ge ‘oli esta sere on pee = Sb sear ee aay npr Stace reine arts Saat ite, ‘ace are a ate lott ae ator one agony gee de 10-15 om Shs ear ea beer ‘ont eta aac Mur re, trum oe orgie unter a apt rt ‘itu in ceinen tanec esc a guerre tage prune sa se epuceas _—Pimdntse erage ase ea gr wort coon emia aS INSPIRATIA EXPIRATIAOASELE $1 CARTILAJELE PIRAMIDE! NAZALE se ror al malo ly act pe cal re ier | Eger aieme_| ‘insu paranazale sunt ist cavitalprezete in tea oase ale anil unplta cu ae tepetate (510 mucoasé asemind- ‘oar ou aooea a nesul, care comunic oot os ‘ose nazale i serves ca 1 cute de rezonants perry sunt, FARINGELE VEDERE DIN SPATE Figo est un conduct cae Incipe dn pale oso naa $3 doscinge prin spate ur pn in ainge i snag: const o alo ‘comund de intrare a aera a alimentalor, cand parte att in apart resp, cat din el digest n unctl de nie ‘faring cu ringlets un cari cu form oe int, der. pigloa car ining degli se ini spre spate i btuearé inrarea nile ae, SECTIUNE A FOSEI NAZALE plc oat ero sus tort Aparatul Se "Nasu, calea natural de intrare a aoruul cite pm, este situat in central eel prezinté 0 protuberant cu forma ‘le piramid la baza crease fa orflele nazale In ntororl iu se gisesc doud cavitt ample, soparate de un sop, fosele nazale. SECTIUNE LATERALA A FARINGELUI ‘nt __ aig pt nid one ee ange ng) octagon)APARATUL RESPIRATOR é SECTIUNE FRONTALA A LARINGELUI Laringele este un conduct format din diferite cartitaje articulate inte ee si care comunica cu traheea indeplinind lun rol important deoarece obliga aerul s& meargét pe traseul li din afar’ pnd in pléméni fn timpul inspiral iin direct opusa in timpul exprulul. Mai mai, laringele este organul fonator, deoarece in interiorul lui se gaseso coardele vocale, LARINGELE $I TRAHEEA VEDERE FRONTALA _sztiog ume rtigan x08 tucaye ae | ve ic veri seas ss SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN TRAHEE te ere aa ‘ote veeae wii fie wei vowel ‘tea ate samalned _. oe ee LARINGELE $1 TRAHEEA VEDERE DORSALA ou een trian tie ate ris in ‘Trahoea esto un tub care in continuarealringeti traverseaz’ (étul , juns in trace se bur pentr a da nastee color dow bron principe, ale carr ramifcaiaduc aerl in plimani Este format din 15-20 de catia cu farm de potcoavd,deschise In partea posteroer, dar care aproape inchid complet Ccrcumferni canalull part posterioara care nu acoper ‘anumnitecartioj oste membrancasd este acatut dnt-un ‘esutconjunctv gi muscu.ARBORELE BRONHIAL CU SEGMENTELE SALE DIFERENTIATE PRIN CULORI i wi ew ) ; 2 ns = supa pint ‘ume mrp | : we” , \ = a Ne a CET f a Dre ee, nce i Co Ty Qe “a PROIECTIA ARBORELUI BRONHIAL PLAMANII PE SUPRAFATA PLAMANILOR VEDERE DIN INTERIOR PLAMANUL STANG PLAMANUL DREPT ‘oar apse Sima oat tn ‘eoactr sang | stoma don Siem inantar Ho- APARATUL CIRCULATOR Aparatul circulator este format dintr-un complicat sistem de vase care, sub impulsurile ritmice ale inimii, transport tn organism sngele care duce la toate tesuturile acele elemente necesare pentru SCHEMA APARATULUI CIRCULATOR rece spars aren ar rae foals Sinz a av aera ovr cate ra Shaul poe fe ene panier copa errr ar es Bu aloe ri rec Shrculeame crn jas ‘ARBORELE VASCULAR ‘mentinerea activititii corpului si aduna reziduurile din metabolismul celular ducdndu-le cétre organele ‘insarcinate cu eliminarea lor. tra et ‘8a png a operat vfntgare auth) fannie seca aap: nse recon ene pone con ne int to "Scapa pen cirinoyo haat ‘nappa Se ree ‘Se be epersgereanee ‘aha eet cemeare ee APARATUL CIRCULATOR, 8 ‘nme pompeeti single bogat in oxigen ote sort, o arora nar ey numerease amie cae a gi cae care formeazdcoraana arbor, e dvd od rpett av agra tor, do score dat ma subi, Arterioee care in false ransfaai in nit cae oat su, eapleree, i cror perl sunt eit tintun singur sat de cell i ac pos scimeul inte singe featur Th contnuar,capiaele ‘transfor in venue se unas inte we formina von, ce ica data mal mars edur single Brac ‘in oxigen sineret oe educate im,2 a eauere INIMA PROIECTIA INIMII Sd \VEDERE FRONTALA PE SUPRAFATA CORPULUI ‘ cam tan escapes : sere ‘tr | _ fon sce a | seta oto eu var er veel det eat eee Inima, motorulaparatlui circulator este —_Strale un organ de forma unui pun inchs, find stua’ in cenrultoracel inte cel oi pani in-un spat denurit Unis ‘meciastin. Este conert deo ‘merbrand dubl seroas, numiia pericard, de forma unui con neregulat a INimaA amplasat It poze obi ia baza, percardl este orenat in sus ila VEDERE DORSALA heap in imp ce vartl este rientat in. sag jos sila stinga. era eee etka ete ai Seni mune aco fersAPARATUL CIRCULATOR & SECTIUNE LONGITUDINALA A INIMI omen tue ‘elt shoentiatae Sepan abd ommed emend rent An LUI Inia est un organ caverns cu pre) muscu! gh cre inferior ese impart in pay camere: dows superiowe, num ati, dou inferior, nurite vewieue, VALVELE CARDIACE DIASTOLA VENTRIGULARA ‘ak pura vaya sacs sierra Singel rel in nti nimi in-un logue sens: cn fecre ety Does ce venrcull de aceeai para cn aca vente care aera pulmonara in area dregpté zara ln pata tanga Ace ‘cule undreciorala est posba dato cor nau vae care ‘permit in acelas tinp, darn faze distinct ale Bat care, 8 reac __ i ai va ost dat “ava Poet vee pulmonar a vs entree tng ah sie rose sia ‘angle cnt parte nai 8 Tmpidice ef su: dou valve arioventiculae, una crept (ava trcuspida ila nga ala mil dou valve sigmoid, ur sua ine ventcwl ep Area pulmonar (ra puimoner) ar cea line nie venicll sting sor (va aor),VASELE CORONARIENE VEDERE FRONTALA $1 POSTERIOARA ggomee eo onan vere sas eure SISTEMUL ELECTRIC DE CONDUCERE AL INIMII tactics ei et ‘tial ry selene Ina are un sistem de gare propiu alc cto vetea ce vase ‘care o ncorjatd cao corcand Din oe dus rere coronariene Principal, tga yeep gomesc aortas numerose rari ‘are jug in toe soctaral ire, aducdn singe ogenat Dut Iigarea osu cardiac, singol sire in oxigen roe intra rej ‘le vase venoase mi car se unesc ine ale pant a forma vene in ce nce ma mar cate jung la sewsul coronaria, un canal coro so vars nar ret. wa cd are su conraard ett veces mend wg oe more en psa sae anvstng ed aie “fecal “nating rere tea ‘Bite nmi so prosu rat unor stimuli loti cao 5 gonoreaz mi int rare spontana Inunel fore mescusre carace speciale ise prenagi rn intemedil ator te specie ce dere sectare ‘enim, deterindnd contac secvenalé a dverselor sale camere SISTA ENTRAR Lace bats a ini se sueced in ‘ctl timp dilata- ta (aso) 31 contract sist) fecirelcamere cance: single ‘ree in fecare aly venta in partes respect Var de all tara corespenent, Intran cau cae se repel ira ope. rose nia Siniuie part ver Dos repeat ena rane stom ein Seton iuntar Irie abet8 : & PRINCIPALELE ARTERE ALE ORGANISMULUI rao dea SECTIUNEA UNEI ARTERE tela uneIne PRINCIPALELE VENE ALE ORGANISMULUI ant fe ec ati ed veetgantstanes BH, erat pire ean wratmetemd _ vor steiner aa 2 \ vera porte a a bil tions oar repofvestr SCHEMA UNEI VALVE VENOASE i “tame sand ean Seton inuntar icanSANGELE Séngele este fluidul vascos de culoare rosie care ccurge fara intrerupere in interiorul aparatuluicircula- tor, aducdnd catre toate tesuturile corpului atat oxi- gen si substante nutritive, cat sicelelalte elemente COMPOZITIA SANGELUI ‘angele este format dintr-un licid de culoare gilbuie acdtuit im mare parte din apa, plasma, care contine multiple substante uizolvate 3 transporté sub forma de suspensie diverse clue sangvine. necesare celulelor pentru metabolismul lor, totodata transportand reziduurile toxice catre organele insdrcinate cu eliminarea lor. FORMAREA CELULELOR SANGVINE ‘nt-un proces constant so formeaza nol celule sangvine destinate sl inlocuiasca pe cole Imbétranite, respectiv cistruse, in fecare zi formandu-se mil si mi de miloane de globule roi, globule albe si trombocite, Acest proces, {denumit hematopoeza, se produce, in mod normal, ‘in plasma sangvina plutesc diverse tipun da celule, fiecare din ele avand o funcfe specifica: + globulete rosi, denumite si hemati sau errocite, se ocup ‘de transportul oxigenulut dela planta fesutur ia ‘ioxidulul de carbon derivat din metabolismul celular in siretieinversa; S -@] (Vedere (Vedere frontala) _taterala) ‘in maduva oscasé, pomind dela 0 celulé precursoare ‘comund, celulele-mama piuipatente, capabile de a se reproduce ale insee si sa dea nastere dieritelorcelule- ‘mami monopotente, din maturizarea lr rezulténd diverse celule sangvin, 5 CELULELE SANGVINE + globulele albe, denumite s leucocite, cu diferitele lor tpur, ‘ac parte din sistemul imunite si proteeaza organismul de Infect; + celulele plachetare, denumite si trombocite, participa la Procesul de coagulare destinat oprii hemoragilor.MADUVA OSOASA espns VEDERE ANTERO-MEDIALA Splina este un organ situa in Partea superar stnga a ‘abdomenului, care pe durata viet intrauterine produce toate tipurile de celue sangvine, dar ‘apo produce doar unetetipuri de globule albe, Principala sa functie este aceea de a distruge lobulete rosii imbatranite, participand de asemenea tn sistemul imunitar, devarece actioneaza ca un fitru al singelui de germenii si impurtatlle care circula in interior su, ‘ee cana LOCALIZAREA MADUVEI OSOASE LA ADULT Colulele séngeli se produc in macluva osoasa, un fesut specialzat prezent in interiorul oaselor. La naul-nascut exist 0 mcd osoas actvd in toate oasele scheletulu dar, cu varsta, mai ales incepdnd cin| adolescent, 0 mare parte este inlocuta cu tesut cnjunctivfbros. ‘SPLINA ese touee --SECTIUNE tec ec ‘a PROIECTIA SPLINEI PE SUPRAFATA vnislenc CORPULUI wii STRUCTURA MIGROSCOPICA A SPLINE! complain ious cou cop man Poza beamniee Sie soa it pose repoccaar Fenasere urnaLIMFA Sistemul limfatic este format dintr-o complicata retea de canale, vasele limfatice, care dreneazi lichidul ce spala spatiile intercelulare si particulele minuscule prezente aici pentru a transporta acest fluid, numitlimta, in directa sistemului circulator, cu RELATIA DINTRE CIRCULATIA LIMFATICA SI CEA SANGVINA scopul de a se incorpora in circulalia sangvind, in ‘raiectul lor trecdnd prin nigte formatiuni nodulare, ‘ganglionii limfatici, care gazduiesc multe globule albe si se comporta ca un fitru ce reline germenii siimpuritatile. fe acm a Get puperniaietcainu coc ea colecta lich plasmate aan eas In fest, cae tece an capiarde engine in pail ilercelre, sea rena aceete ssrre mic spa ce est ne coupon ca ‘esi nu se unde; cu autor uel complexe reeled canal cates rear in stom eos chim excess intaeincorpaat erate conga ns RELATIA DINTRE TRECEREA GLOBULELOR CAPILARELE LIMFATICE ALBE DIN SANGE ‘tates $1 CELE SANGVINE TN LIMP: une ene fet rc oe SECTIUNE SCHEMATICA UNUI CAPILAR LIMFATIC LIMFA, injru Capri, prezento in tote {wouturlecoruls, sunt vas foarte subi, brevazute cu o extort inchs pre ‘cu un singr ivy de calle endo; co ‘lutorlporor extent ne acest celle, abso chil n exces, poeinee, gre toate pul e price sain prezente ap ine casi sn coals sire ae ra Sinn | |_ ete Sasi n tnt az get ae red pee ho hcile cpr mute ee oto a cope agro We ae,VASELE LIMFATICE VEDERE EXTERNA Garee.. SECTIUNE LONGITUDINALA Vase infatio eprezint coninuarea caplarear si mies rosresivdametr, inlindv-e inte ee penta fora lee cn ce In ce mal groase Aun into vale care lass tread nia na-un ‘Sinus pie eur su, perv a grata culls aestela in deca previa GANGLIONUL LIMFATIC ed C \ corinne ase tice ‘rote 4 { i Ganglion lati, ntrcakatl po tract vaselor ce transport lif, sunt iste formatiuniglobulare ale crordimensiuni, In condi normal, nu depagese 2 cm in diametru, Sunt alti cint-0 capsulé extend fbroasa din care porese avers pert care impart interior in sectoare, colo unde se al acum de fesutimfoid ce oézcuieste 0 muttime de globule albe cu ‘uncti de aparare REPREZENTARE SCHEMATICA A SISTEMULUI LIMFATIC on is ae sane, natn a oe eda rated plo Toit \Vasele litatice din tot corpul comunica intre ee sin final ‘si vars continutul Tn doua canale mar, eanalul toracie 1 canalullimfatic drept. Aceste canale se varsa respectiv ‘in venele subclavie stanga si subclave creapt, care a rand lor, se vars in vena cava superioar in acest fe, imta ajunge ‘in circuit sangvin, rede Coble omut Poa ‘esac Post es Poach restr pas teuaior Single Sie rem simprse ‘part Post fapoaar epee una ‘Seema enc Stent union Inder bet: SISTEMUL NERVOS SISTEMUL NERVOS ‘Sistemul nervos, format din organele care alcatuiesc encefalul, maduva spina si o relea de nervi care ajung in toate partle corpulul, controleaz’. toate aotiunile noastre voluntare, regleaz%i functionarea automata a organismului, culege informatii asi- gurdnd retatia cu mediul exterior si constituie locul activitatiiintelectuale. ELEMENTELE ‘SISTEMULUI NERVOS mest at a rats anc a! ‘Se rie ents Saar eee ara ce ure carson bows Wa seas spawn deans raat ees ‘all taste (ie Semen Sr ‘reso ogee Sige sete ser tri ‘ier pure noone bets ce cot Sima ancora Sear nese ot rea, sae eee er cain ‘ery oe STRUCTURA UNUI NEURON coe cep | chee ae rue ona feb See __ fe ee teri ermme i TIPURI DE NEURONI Sete corse if g serine | ris & TARY UNIPOLAR BIPOLAR MULTIPOLAR Tesutul nervos este compus din isle celle specializate ‘urmite neuroni, de forme si cimensiuni cferite, dar toate ‘cu structura comund.Fiecare neuron are un corp cellar tin care pomese dout prelungir: dendritele, ramifcafi scurte $3 arborescente prin care influxuile provenite din alte colle ervoase lung in corpul caular si axonul,o prelungire unc lung, prin care se transmit impulsure la ate celule ervoase sau a fesutrilecorpuluiSECTIUNE LONGITUDINALA A ENCEFALULUI Encefall este parteasistemulul nervos formata gin structur ‘continute in cuta eraniand: + croierul mare, care este organul cel mai voluminos gi mai Important, deoarece controleaz8toata activtateavoluntara ‘omare parte din activitateainvoluntara a corp, reprezentand si locul de unde pomesc procesele mental; + trunchiul cerebral compus, a randl séu, cn potuberana anus, su puntea li Varoi 5 buibul ahd, sediul centro care regleazfunail vitae, cum arf cal al cer de orgie din majoritatea nerilor cranieni + cerebolul, care participa la controll echilioruui si sincronizeaz’ migcarile corpulul. ENCEFALUL VAZUT DE JOS LOB FRONTAL "ray one ta. gsene co ne ey ceunetecam aka pete dr caren pa rec reat ed ne gestargar _ [ater far cent te en __ ethane tere cre ta ra se LOB OCCIPITAL a ree Pera wea part chests pert restr oat cree Saag :EEE EEE EEE eee Eee error eee eee eee eee ee CREIERUL MARE SECTIUNE TRANSVERSALA | ‘VEDERE DE SUS PRIN CREIERUL MARE Lob frontat Lob frontal scvaaceebas copeake suo at aed __. Lob occipital Lob occipital CREIERUL MARE VEDERE LATERALA aa Lop _ EMISFERA frontal CEREBRALA ‘VEDERE DIN FATA INTERNA oso fees, SISTEMUL NERVOSee eninge este format din tri membrane concentrie care MENINGELE ——_acopera si protejeaza encefalul si maduva spina: cau dduramater, care est la exterior, grasa sirezistenta; arahnoida est intermeciara, subi si elastics pamater, care este cea mal in interior, tnd i deicat, aderenta la Coa suprafata encefaulu sia mauve spit hea ida cone ema eal silt! peru ovate pau ‘oatu tara tre coir mare Aaa — __ spits SE siete: pal rele seo VENTRICULII CEREBRALI Tn interorui encoflulu exist te teat ae clverse cavitatl pling cu Heid cefalorahidian, conectate tire guinro cle: vetricul lateral al welea ws ventriul sal paula venticul, care comunic cu spi atte eta subarahnoid si pe os 8e continu cu canal central al isa sion mdvelspnd a rah stpara ened rar ats an oar ARIILE GEREBRALE néinesorat ono: ops rs seasons Crelerul mare dezvolia funetit multiple s variate, ‘unele find foarte sofisticate; Stal incest organ, de exemplu, = apasie se congtientzeaza senzatile ‘Gente nec OLNB) Sse elaboreaz’ procese aaa saint complexe cum ar figandirea, jt memoria, imbaiu.. _ since asain aoe abate wer et _snk gs tea ea (hectare seeneas a8 5 nad rae ‘aie ia se Sa a wai q ! i . = ins oes Bp J ‘it i Rial sed Y =e ame NVIGIHVH AYAN INN W 1S IIHWNIdS TAANGYIN ¥ YOILVINAHOS 3YVLNAZ4uday = | vy 2 ia ii Gas «| 7 4 | » a | Be i wa canes | LI vad aay (aa H sf 6 # a a € se fies lz s] maine ee] i a! |. : i: eee li = lk : ear eel seu) . sam | * : fees ee \ le aa] ; ™ INJIGIHV IIAYAN NO WYYNids IANGYW WOILVINSHOS JUVINAZauday a a iene ‘sie ANJIGIHVY JTINIOVaVY no HUYNIdS IZANGYW TV HOL9as iar aaa HUYNIds IaANGYW v1 31VUGILY3A INVOT0D ¥ 3NhLiOaS 8 SOAYSN INWaISISSISTEMUL NERVOS PERIFERIC Heron see ae sn aso pote eam sau prom cren tia use a est rl itn Orejcacompliat de nervi care ‘nfintue structure sistemuiui naves SS) mnie gros central cu toate punctele corpulu are rol dea culege informa atat cin interior, cat si cin exterior ‘organismulul(nervit sent) side a ‘ransmite raspunsuile porvte (nerii motor. Inboeoere cua om lect Boar est Aoi resoiske roa Sirose tina eat SiieSIMTURILE VAZUL Vazul este simtul care ne oferd cea mai mare parte din transforma in semnale nervoase, care merg prin cdi informatii din lumea inconjuratoare: ochii, sau globii specifice pana la creierul mare, acolo transforman- ocular, capteazéi stimulii luminosi din exterior gi ji du-se in imagini vizuale. ‘nlp ce get oa, Tea ua ol a ‘prea al aan ‘ees pap | deems arm nm 3 . Siaiaee nea pe inal gs ode Selena dae cx ct re Srintiora ne raespaee et ps ops ne ee peg ce enon ca ae ‘ i eee ax ugar . ‘oar fencae pron ‘cee inion eu sear Tena ce Sere mn eer a ya area ee at tur ean “prance ebm taetae eee tle (co vrs) Serer rupert "a nro nam Se romances cle Snot poe an Resa get cet ‘Tea iret nq Dorie noo _ PROIECTIA IMAGINILOR nee RETNA Razele luminoase provenite dela un obiect din exterior penetreaza ochiul prin core, traverseaza pupila si sunt focalzate de care oS Cristal pe retina, unde se formeaza o imagine rsturmatt care apoi est inlerpretala de cetre encefal ajungéndu-se la Imaginea real.GLOBUL OCULAR VEDERE LATERALA, CU MUSCHII EXTRINSECI ‘fond Ghoti ocular se pot mig nde dre nt-0 mari coordonat daar der much inser pe supaaya sera, _ eh eter mg et ey ‘Seber _cestreit re mae cet in _uet tt etre acer eae ula rar APARATUL LACRIMAL Coma n a th tok anes pablo antoare a globull ool ewes carl ert ‘rieouoee Cpa Apr bexmr ox test owas reser ‘Apart tee: Stage1s om VAZUL : CONJUNCTIVA SECTIUNE IN CORNEE pss. eran steer ental Sete Be foots Tes Conjunctva eto 0 memrant ‘mucoasd transparent find ca funetie de protejre car acon pastes anarcar a sdoroti) $5 riz pent a acopei (cameoe este un ase consav Ta interna leoapao format cin ma! mato nls iopunei parle a fel care icanerd ose, avand un cit mare de apa i i vase sane eines format nai mite Tvl arn strat ce mal rotund ext fotorecepint curt fe transomarea stimu, luminous rervase: cconurle care racine in me tine hanna scare recurase cari, i bastonagee, cre reaceneazain ed pu urate si cre echleaz vedo ab i ed cr coral rete corse st a rene NERVUL e OPTIC Ln ote sclomtea_ | SECTIUNE PRIN RETINA1% Inmate nase grr CAILE VIZUALE ‘dream! impact ‘cer oe ove ea ‘Beet sa cpu val ‘urmeaza un drum jung pana s8 ajung i Arce reo one pr Inagisvaca erate pro fr rae oon (Brutal vl e tout tot eco dat ent Cotte angst ost 08 crates canoe state __ te es ba Cae oa a seinen snes ener oB0STh wo0e someone DEFECTE DE VEDERE $1 METODE DE CORECTARE Chat apa wacime Cn wn aed ie i Siren stonoaaset Goooubramepis nae sialon pac fayeacacrsnmaees mpwatciran tine Pmt mice epee ‘Soares stneahan aoe ‘Settee \ v A 4 4 ' v Centiiarvaneniconersend Oleh awugortpeinsd Oi coma etonet lose ature acrdaiald. — Inagres car pera Ingen cpAUZUL Urechea este un organ complex, deoarece pe de 0 ‘nagar au esting to cement: parte are rol de auz, simt cu ajutorul c&ruia percepem + uechea ete, cuit dn cee, au paviion Sunetele venite din exterior, fiind un instrument fun- [emai conmieraname mtn; ‘ + rece moti, ft -o cavtat a ce temgra, Clamentl care ne avertizeaza de ce se intémpl in ae eae Nom Jurul nostr si care ne ajuté si comunicam cu cei din ‘in membrana tings, eo ture dee jurul nostru, iar pe de alta parte ne ajuti la mentine-—-——~ scioare articulate, i i + ochea item, denarii, format nd Fea echilibrutul corpuli, fu din doua fragmente:labirintul anterior, numit gi mele ‘eu cole, nl aso gan Cry, nh aca vest, und oo gerreaa areola mentees ect corp wt inte ener cova ett as topand en ater tempat rece ete acti dint-un carl elastic ‘caper de il eu toate forma s ‘diensiues pot ier, preznto sara le pla eet caractorisice4 tie ste spe ing fen Sean nce names Fer cae. 1 Use are sing Sh norr dea em nue swt ‘nererana trian, serosa Centro iconere ona Copa osu ‘tonerMIROSUL Analizatorul olfactiv este un simt cu multiple BULBUL OLFACTIV functi: participa in procesul digestv, deoarece mirosul placut al alimentelor stimuleaza secrete salvare i gastrice, ne avertizeaz de prezenta seinsiseovous ste gazelor toxice care miros urat si ne echilibreazé —isstew i senzatile, att cele placute, cat si cele neplacute, influentand viata noastr atectiv. LOCALIZAREA MEMBRANE| OLFACTIVE $I A BULBULUI OLFACTIV In mucoasa care taper ‘vel fost nazale est ‘00 do25 om’, dennis membre (maccass) fect unde 6 gsese ‘epartzate numeroase ste ease ‘ale spesialzat n aueae motte conta substanfeor etm ‘mirostoao volatile _ en ¢ontinuten aera reat pecare i inspiém. Fecare in celle ofactve, interaate te altel de susjnre si glnde mic care rosie muna), prez nist el mic care reaconenz a contac cu substaiee iostoae genereaza nt Impulout care se tranemit pinto fr eros subie care eee pin cei extrema care, ups ce vaverseazi oul emi, unge le tubul ofc, CELULA OLFACTIVA ___ fb renct SECTIUNE ae ‘A MEMBRANE! ronan ie OLFACTIVE nt oki fac calle xa SIMTURILEGUSTUL mieaere LIMBA SECTIUNE A UNUI FRAGMENT aaa VEDERE DIN SPATE AL SUPRAFETE! LIMBII ssi ote nore __petecatctome a yes eee suas er Aperatid al sea pele moms oa oa ee SECTIUNE A UNUI Sen CORPUSCUL GUSTATIV vim set Pe suprafata limbii sunt distribuite mii de papile gustative care gazduiese ee Sn co soc. boon ut. ete. ie alec de rn ocr ce ees se cae serene pute, fear avd csp Se erat oo neve eee sie tt fst Co Canta At ct abu cic delet ns rg leg tachi settles stl oe pvereah ey tf tn erence, pl cou pease oe, oer ts n sera ure neal eae ZONE DE PERCEPERE TIPURI DE PAPILE GUSTATIVE A DIFERITELOR GUSTURI Barats -Exista tipuri diferite de paplle gustative ¢i toate percep cale patru piss ‘i eta eater amar Fn, erie pepe Serbs pe ses re apn eve est mamas sal ma med heirs date exscone ae Sk ner ease nal tn rr ps sr tegen St oem iy en seen i ed mh ee Sane se Bin penne fi pete seo papi = eal iis oe, ,SIMTURILE SIMTUL TACTIL Pielea reprezinté imbracamintea corpului nostru mediul inconjurator: detine o multitudine de recep- sidispune de o inervatie senzitiva bogata, capabilé tori cu rol de a detecta la timp stimuli tactil, ter- ‘4 inregistreze o ampla varletate de stimuli externi — mici (rig, cald) si durerosi si care furnizeaza o informatie valoroasa despre rugphlwetalu ee zh te Pac teutadom Piel est 0 membrand rezetent 9% lela care acaper tt compl ‘§protejeazd orynismul de agent ares gin exter, parton au e regare a terperaturl corp si. comport ce un atone organ ‘senzrial. Este format in tei nvelguri suprapuse: Distibuit po toa supra poli, dar avdnd 0 concentaie dient ncuorse regun ale corp, eit 0 mule de receptor senza cae rspund epiderma, inves superficial eae intr (2 vor stim st tim ive tec nee ao + derma, subiacent anterorului s format ‘act fraps mcr cus, — igo anaceteaey ™—oolamy ESE, SEE) ens conuneti, + hipoderma, su esut lular subcutanet, Vd steve ce martin, det rt 2385 dn et cps res) cre brigade i, anertoer vie Si sent a eer pri true a ori ox cep 8 re cas) oot ah)MADUVA SPINARIT ene obit xc 4 Recah nicer cotter esta ‘ares een aoe arin ‘aan Poss ‘eon par pst nar pact culo Singee inte stsomal Pox ear Porous vara Seton exten StetAPARATUL URINAR 2 8 APARATUL URINAR Aparatul urinar este alcétuit din diferite organe a avdnd rol de a elimina excedentul de apa si reziduu- Ciror misiune este aceea de afitra sangele pentrua rile toxice in exteriorul organismului cu ajutorul regla compozitia lui si pentru a-| purifica de toxine, —_urinei ELEMENTELE APARATULUI URINAR 3 ‘an a a frase ‘eon delareanate mabe: ‘ar umaeth auo sre canna pec ps vconae eae SECTIUNE TRANSVERSALA A URETERULUI vee | SECTIUNE inl mez rota PRIN PERETELE VEZICI URINARE na “involy muscular _ iss a a rics See oeaes ee Ears cae a _ Ess Sleactei up, ‘sta inca tra Fee sets eu, ia ep ne a CIRCULATIA RENALA aaa mi Single carci prin orgasm ce pn cel cet impata ca scx cane 6 imine put etl txee va cae sn reds nod cosint de tater tt taser etna Carne de sng care ale eh set ‘ito unitate de timp determina este foarte mare, reprezentind ‘aproximetv 20% cn volumul total de snge are este pompat Inman tocare minut cul prin inichl cam 1,2 Ir de sénge. fc at ttRINICHII VAZUTI DIN FATA GU VASELE LOR SANGVINE clade rena sora opt ‘nc oe isn. seal col ena (expe, vera cra gt SECTIUNE INTR-UN RINICHI (STANG) Richi, cu forma sa pica de bob de fasol, este acopeit de 0 capsul faces in interior dstngndu-se dua pa: © ond poteri, do culate gilule, corterul renal, lia Interna, de cularerogu inchs, medulara rena, n care ‘exist 12-15 strutur triunghulre de forma conic, ‘lenumit pramidele lui Malpighi, separate oe nist lungs cortexull care int in meduar,enloanele tui Bertin, Pramidee au baza rentata spre porter, ar viru este ndroptat spre pariea central nihil, care prezinta o concave numit sinus rena. In viru feet Piramice, eum si ppl, sunt rig tick mie! pe unde trina produsd de rich tece fxn nite tur sub, ‘danumite clicee mic, ise vars in ale mai mai callonle mar; ecestoa se unese pentru a forma o catate ou forma de pre, pelvisul rena, care ese prin marginea intra itil 2 continua cu ureter iota sere __ et tg cae ic cae mse rccucore cou pl oer lorct Powail est oats rico roa oo Rarciiia ‘Stu exer sien ‘mura nas eteAPARATUL URINAR in interior inch, artera rena 8 subavide de mai multe oF, inet © arteriolé mica aunge fa flecare «in untae unctionae ale organuki, nfroni.Fiecae ich are mal mut {oun milon de neon, fecare find alcdtuit din dou’ part un corpuscul Lunde se fitreaza angele sun tub Lunde se formeaza urna La corpuscul ‘lunge oarterolaaferent care se vide in caplare numeroase, consttuind un adevrat ghem, ” se es. fesse carer cara Te xe pent Seger cpt tl severe cect hak ea carta). rene peal. hla rh te ge ce sree, era lar j singe j x ina = Cc arr nog te pra om prt La agree il carb br ets ‘weil Sclaejen i eter Comrie nde pfu Daehn dit ace = Cateoma ese @ nero {bu ite nase pie peu ae ia ‘cmalie Sing ‘art tae Peart rarer Dupage can copa se regs} tc fest naar pelea ook lern exer Do vale ecto erels, unten pr casns ona, ors ete latacanneg pecs ear prs cease onesie scant 4 oan Din moment care apar ae contractile uterine si pin inunta ‘omental in cre iese ful pot ‘rece ine 6 $112 oe la femcile care sunt la primal copil ica inc Freese oric sata genie ‘Panis rom xderleebiccualmiato dn ea pele cae mal a al abate Testers Og apo ut Sec pl: gees art die Pra nea hat (eon re cea sit opi rsa un@ SISTEMUL ENDOCRIN SISTEMUL ENDOCRIN Sistemul endocrin este format dintr-un complex de glande cu secretie intema, care produc si varsa direct in sénge hormonii, mesageri chimici care ajung intr-o cantitate mic’ la destinatie, prin inter- mediul citculatiei, unde ‘gi exercita actiunea; unit GLANDELE SISTI ta atc spare tenie hormoni actioneaza asupra organelor specifice acce- lerand sau inhiband anumite reactii, in timp ce ati actioneazi asupra tesuturilor, reglindu-le, printe altele, metabolismul si cresterea. ‘EMULUI ENDOCRIN nis ea ames os 4 gt Sine a Or ig rita Saeconetes sed Hiptelamusu hiotica sunt coud strc ric situate a baza ‘noo, care a relate anatamicd eosabit pe deo parte, iotlamusal emit ‘elu car jung andi bul posterior potas (aurhipatiz pe dealt part, orejea e vae venost, sa ‘stm prt hipotlame hips, transport ‘actor hormoral paul 6 hipotalamus in ob anterior iptizt {adenoniptiza.FUNCTIILE = ee ca HIPOTALAMUSULUI TC ——1_,_1— ae Hotaru face wegitray Ine seul a eros gal endctn:cotine cent neurokac rere Care reqezl lero func ale copul 0 ‘alo serio sae horrnale, modenzA acta hpofize { t 1 ied amet fac eh Selreat abees exo cepa aah engin pan i —. ade rhea 1a) (us (ama NEB ne a] SECRETIILE HORMONALE po renin ALE HIPOFIZEI tou et ‘repo pena ‘era de cua won ete on rishi rene iurarasexcotat) agen eax ascoue int cere pera reas ere 33 = | reiat bearesa ee stnlet ucera ‘emir tnedesre coula cop rsa lecore era esi oss respite tos credsor Stele ta ‘seonul ‘smuie Dosa rar para react evodoer| rare Seen inde aebete 87Zz = So 3 a Z fi 2 2 (a @ @ TIROIDA VEDERE FRONTALA ‘mentana “sont a tog a “roida este o ganda stuat in pata antroerd a gti, frmat ‘in dol tetera care ncanjar zon penn a abe, unin eh ‘eo prune ngut de fesut ui stm, area uncortpezt ‘omic preungre superna nuit fb amie Produce dol Homan ‘cae simuloaz rata motabotce al rcaniomuti, mri consumed ‘celia de oxigen si prosucere de cloud, esniale pen cesta fc i dezvltarea ment a cop Hiroxina ‘3 iodotironina LOCALIZAREA GLANDELOR PARATIROIDE Paral suntpatu gland mi situate pe fala posteioars ‘oor doa ata rode, Roll ices acla doa produce hhormonutparatioiian, seu parathormon, cate partial rele rivluror de eal gfsfor cn singe ar as REGLAREA FUNCTIEI TIROIDIENE Producers harmorilr oid’ doping ce stim! Roemonutat tirotroping (9 prods de ripoz, cel saree dapinde ri ‘iu oo factru berator do totropin (TH, sacotat do hpotaiamus. Un ecb dleat permite adaptarea nll sangvine de harmon toe a neces stmularea gland se nies fauna eft (etoalmentare pox) se mcgoeaz in fla unui excas (retocimertare negate ACTIUNEA HORMONULUI PARATIROID Honmonupartrocan ar a ‘uncle prinlpat mare nivel de ‘ctu n singo,actondnd pe corto neo: avrzead abort acoso ‘substan in ubu digest csiruge fsutdosos peal lera cin ‘port forma in timp ce se micgreaza ple de calcu pin rindreaver LOCALIZAREA GLANDELOR SECTIUNEA UNEI GLANDE cau SUPRARENALE SUPRARENALE Copal iota ‘ence oul sant aie Joan este Suprarealele sunt dou clade mic de foi praia, stu, ‘an capign, doar ob superior al leu ich In interrl lor evs out porn! o au compote stints activate efit: + modulo-supraronal, partes cen, format dntr-unfsut news seein procuoea oteolamirel,precum ga adenine ga adreralin + eotice-suprarenala pone extend unctonesa sub stiri harmon tgtizar adrenecortcrpin (ACTH si este format i te lvl de fsut gala care pt deri homo corticostri: ona reticular elaboreazandiognl,precum i dtimepianostron, care ctonaza a nomant sol maculn; zona fesceulara produce coco zona glomerular care soxrota ineralocaricai Sitate JESUT ENDOCRIN AL PANCREASULUI ad EY } BOO “te ae f oon or Ba tt Sstema inant caus beta In compoiia pancreasulul,scufundat in Yesutul cu rol in produceren Eocene cr vare doin ge unt Roman are reach ire metabolism luce si concentrate ssnaving a aces susan: sae cull alfa, care abi glucagon, i elle beta, care roduc insuSISTEMUL IMUNITAR, e é ‘SISTEMUL IMUNITAR ORGANELE SISTEMULUI IMUNITAR ‘wrt eit Eee ese nie Sati ae a stan Sistemul imunitar, sau imunologic are ro! de apaira- re a organismului in fata unei eventuale agresiuni ‘a mulfimii de elemente stréine mic si potential peri- cculoase, cum sunt numerosii germeni: din aceast cauz, este important’ activitalea globulelor albe, sau Jeucocite, produse de diferite organe si care in mod constant traverseaza corpul nostru in cdutarea tuturortipurlor de agenti nocivi pe oare, atunci cénd Tidetecteaza, ji distrug sau i dezactiveaz aun __ en nea atu ae 9 ere ‘antic espana ‘wore met Sr mada oo You ri ey ae vera ed coi pe ae LOCALIZAREA TIMUSULUI “rnp ose stuat in cerrl ‘oral n spate csi stem, arose seo anatomice avin 0 curoas evlute pe aur vil. est organ este ‘oat import in cope docarece all se maturieara obulle aba de ip inoctT, ‘naveasta peed crscand in grutae pn a 45 9, Pind a pubertate, ava sa ‘hoses pnd ce se opeste ‘aproae comaletsuferao atroere rare, atl ca ‘un dul acest eso aproxinaty 159GLOBULELE ALBE TIPURI DE GLOBULE ALBE Game cm 475% ei elu trina ees ante 14% apa gnen sonata Septae anos ; pate ‘eae Fea aenice ence sem loo Frauen esta oar imum asp ‘hela lini IMUNIZAREA ACTIVA: VACCINAREA GLOBULE ALBE AGRANULOCITE ‘Scemul simp MECANISMUL IMUNITATII NESPECIFICE Sart unr oar repedelor a nec consmeri 2p aie iSound Ppa gemend Perot a acd eun agent strin invadse organism, sister imuntar mal nun spuns respi, bazt pe mecanismele prezete dee de Ia naslre este vor de munition tural, sau insu Dacd nu este de ans, se produce un réspuns specicipotiraagresorli, cons nod ect de globule ate sau deamon pe car produc uel elle lasmate este vorba de munitatea dosnt, care se relzezr do ung vl po mas co Inga set 3Qguisns toi Ala no coat cxgaisl iran ie geen. See an tea etalINDEX ALFABETIC AL TERMENILOR a vee, sare 12-13 vu ol deol mica nd upon) 28 aca al deat ic da pcr nage) 25 vet al golee fue) 28 tcoesory cart) 22 2c (as 65 id le, ba deste 23 ‘ni land mamare 76, ‘pancreas 35, ‘eran 20 saeron 76 std 24 ‘atl ee 6? ‘tu sonal 78 facut a aut (nr 2 apostle 4-85 ace t4 acerohiotes 67 sou 11 acrerocotbtopn homer 87 tue al have ge) 28 cuca poarch 28 acter mare gc 25,28, 29, sete esi mshi) 25, dtr cfg) 25 fale mat (te) 31 ‘lla pret (rie 21 ‘lila racial eer rue) 28 ‘woe rear (ns) 31, lars) aul unghie 67 arr ius 65 anfearor auie) 22 aig lingual 98, 65 aniotl pala 31,29 arnhlast 73 aula canal etre 72 arrula iter 24 sro cect 37 stoi bet 12 faa feet 13 ancone usc 26 angular a ere fet 25, % anc Hele 70 aera 20 archi al pallonl ec 62 ‘nidurec, bomen 87 angen st ani parc a sai 33 nis 3, 72,75 aus (a fae nna) aorta ate 42,43, 44, 45 aorta sso ater} 46 ta descendent at) 48 antic aha) 4 ‘eral cea 42.47 ara crulc, sched 2 ‘pra digests 20-37 fara ig 10 pra atinal 58 ‘ama boon 14-28 paral epodcder erin 72-77 ‘paral epreducdtermascain 7273 para ina 68-71 ara urna, componente 68 medic Sli 5 agodioe vert 20,27, ofa crac (omepa 20 sofa cai (rsh) 19 apa spines (ret) 19 apoea tnerd (reba) 19 apo vere 19 aod 55 ator bronhal 41 ator vasuar 42 cada der superar 31 arconne tre} 70 arom fen) 70, scl anc 46 ancurle raat ale eon BD swe 76 tia cetera a bu 55 aa cerebral ava $5 aa cerebral ei 55 fa cereal mare 55 fa cerebral prenotre $5 aa carera sora $5 ava carera val 55 aa omtica °2-63 lesa pico 46 aii 42 aria oli 23 aria cau, sume 12-13, 21 aia 22-23 stop) 16, 17,21 ats here 19 ative ean a) 44 atone sting hai 6 il rt 4,44, 453 aii ting 2, 44 ‘seu vestbvcahear terete Vl de nee crane) 53 art posteie muse 26,27 aula sper rg 25 ‘au, mozansnul 63 ant er 57 att rd 26 att wera 47 ai, sare 12.13 asi rir) 19 aens2 ‘nal neurnui r 24, 52 ‘gos ena? asa 60 tad era 47 ie ae 5 ices brah rug 25,28 icons crural ugh 28 ia 36 biasomet 79, as 78 ol alert 90,33 ‘el ants jrugehi 25,28 Deal ene 47 tee 20 eo, re 28 tuo sare 12-19. Iwona rnin eet 40,4, bona pri tim 40, 81 beni 38, 4, ‘worl tlre 44 buco (nuga) 27 twats 29 bubs ogc 75 uu dust 38 uu ofa 83, 6 ‘wba pls 67 ‘bul eign 83,55 ‘kul vstbuar 75 ‘nua voor 3t aaa super 31 c ‘dcroft ind 15,21 calcu, abr 8 (ab erat 67 ‘aloe mare lich 69 alee mis lng 69 emorto cori 48 cdiul as 6 canal a rin dou 31 anal efron 72, 7 canal jaro 71,72 anal eps coren 36 canal nena creo 36 anna ting 36 cal cezlainal 2 ‘anal pncreate acoso 35 anal panreate pina 34,35, ‘al poncrate senda 24 ana oon 73 andl odaroue 76 ‘anae semeveuse canal cet 96 canal caoar 62 anal cae 34,35, 98 canal Sar 35 canal sung 35 carina 31 canint nugcht 27 cag areal 46 sank agin <0 saa) 42 ‘sage maruare 70 ‘sina lita 80-51 ‘ania etal spermato 8 capsular 23 capaua enor 8 reels 4 cau rar a crori54 ‘pau i Bowman 70 eu nal cane spina 42 ‘aul epismt73, aul spat 78 cul see 12-13, cada 3 cada mer en 45 cada mie (ne) 45 cade etroare tena 45 fra 40 ai comand art) 85 ‘eri een ed) 46 ceri infer at 6 carts rm deep tara 6 cartes rm tga ft 46 carp, casele 16, 17,20, cal 14 cl) auculr 23 cant rid 8 canurcult erin 58 ac impr 62 cata AND. 11 ified ed) 36,42, 49,44, a ad spore ed) 2,43, 44, fl caus ari 79 ceva bul 30-31 cent onto 21 caxtato pens 20 cana air fet one) 14,15 ‘axa trce 2 emeriond 80 calor 36 cal, ture 12-13, cau, extra 66 ceoun (rtsin gos) ST cf fen 47 cla 10-1 cela af (a pancreas 68 ala bet pancressuy) 89 cla i Schum 52 ‘aula mara raropatena 48 ‘la aca 64 ‘aul gominaa 73 ‘col Sangina 48-40 ‘ell seco alo suewul create 35 cena a rete (ter 60 Conran 60 cand sire 14 creel 53,55, chiasma opt 53, 61 cimotats 91 (eu cada 45 ctl mens 77 ci ofa Be ‘ar rare loch grugt 63 ocan (0 18, 62.63 edala inated angen ea 5 cure 08 ‘uti séngel, son 42 crcumui crt 54 topiea cell 0 ctl reali 52 carols 72 capa 11 ea (a) 16, 17,20, cis 74 rade ebrondul na sii 73 ‘cra pancreas 35 ‘oade sperma 73 rare 32 soaps 1218,21 var enna 48 ‘nara voce 20,40 cparele micuel sph 9 cat 16,17 coc fa omelet) 22 eco) 17,18, 56 cata pa 62,68 cto 63 Cale 34,35, 36 aloo Borin 69 ‘clora verbal fe fameinsriata 63 ‘olan vertebra @entrionsu 80 ‘ohana vara casee 19 ‘cobans verbal setune 8 ‘con a amet rerinet) 62 ‘cob asordet 90,37 ‘abn dcenden 20,37 ‘cobn sito 30,37 ‘abn veneers 9,37 ‘cob cies 31 coli 78, 75 ‘ll tan foment 82 cll vial 71 canes eave’ 2 conflated fica) 22 candice 0,37 ‘conduct eu ete €2 63 candut conical 74 cnt anal ner 5 cat latina suern58 carductl rai 51 cant 88, 60 cance fama $5 aru 60 ‘arccaele ui kath 49 crocanele mises spin ‘acl ambi 82-85 ‘ea 58, 50 etre 39 fame media 32 amet sper 38 ‘mete raza 18 ‘arena dent 31 arena aa @ owl 78 ceri 58,60 carota reap arte 45 cerorand sting arte 45 comp ab loa 76,77 comp cals 5 corp caveos 71-73 orp cla anwar 52 cup cir 58 ‘up genet ea (xp tl al oar 76,77 carp mania 53 ‘xp spongis 72.73 carpuman 1213 pve 19 cop epirai 73 cpl staan 33 cop endl 74 coped 7 corpus gusta 65 corpuscul b Nes 2 carpusul Kaus 65 carpal Maio 29 corpuscles 6 corpus ii 65 conus Yate Pecin 68 coral (relgu oer 76 caricosuratenal 62 vat 12-18, 20 eas) 16, 17.21 ran 18 ‘rail embooru 80 cra, ale 18 ‘rir mare 52-55 ‘rier neil 55 oer, ple Bt rete, tomonul a7 coi ata) 22, 40 ‘eat quent 40 citi 58,61 cmc 1 ‘rua ard 57 cabal nen 7 cabal ante gugo) 25.28 cabal pastor ug) 28 cuba ane 46 cubs fs 16,12, 29, tubo in 24 tunellom eee pio 21 tunel ine picts) 21 tunel medi pci) 21 ‘urbura nae a sora 38 cura mia serach SS cutoet al gt erg 27 tutet neta atl fe 57 cute sural exter) 57 ‘ut sul ete per 57 ‘uteula nd 6 p67 steep font 29 eget i 1219, 20 eget chub 12-13, 21 eget mi sal eget ml eb in 20, eg 22 cei mens 32 clad oresehi 25, 2,28 Cle meron 52 epresr a tus inane 27 Cleresr a unhidu gxi 27 ln 86 latea csai 15 iatagma sage 71 iataga enon 32 ing feat 36 isto rune) 22 ito ical) 22 asi 45 ‘igen 30 ‘alpaca (er 7 ig palmar pot ore) 57 liar (rims iat are (rch 25 ‘i 30:31 ‘dn ce ae 3 ‘in permaneni 3 din, tia or 31 ¢brsal mare usc 25,26 ‘hrs a pcr te) 46 teat ein nus) 25, rept eter a coapse ugh) 25, ‘ret exten ooh (rug 58

You might also like

• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Pasari

  

  Document16 pages

  Pasari

  Adriana Popa

  No ratings yet
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Subiecte Anatomie Și Genetică 2018

  

  Document3 pages

  Subiecte Anatomie Și Genetică 2018

  Anonymous GrYXIb

  No ratings yet
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (894)
• Lucrare Functii de Relatie

  

  Document2 pages

  Lucrare Functii de Relatie

  Adriana Popa

  No ratings yet
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Tundra 111123231544 Phpapp02

  

  Document15 pages

  Tundra 111123231544 Phpapp02

  Melek Cueva

  No ratings yet
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• Subiect Bac Anatomie Si Fiziologie Umana, Genetica Si Ecologie Umana

  

  Document3 pages

  Subiect Bac Anatomie Si Fiziologie Umana, Genetica Si Ecologie Umana

  Cristina Guță

  0% (1)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• Bac Bio

  

  Document3 pages

  Bac Bio

  ADRIANA POPA

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 01

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 01

  Manuela Concioiu

  No ratings yet
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Test de Evaluareereditatea Si Variabilitatea Lumii Vii

  

  Document3 pages

  Test de Evaluareereditatea Si Variabilitatea Lumii Vii

  Adriana Popa

  No ratings yet
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Anatomie Şi Fiziologie Umană, Genetică Şi Ecologie Umană

  

  Document3 pages

  Anatomie Şi Fiziologie Umană, Genetică Şi Ecologie Umană

  Ioana Nicolescu

  No ratings yet
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Hgjjgdee

  

  Document3 pages

  Hgjjgdee

  Andrei Brandas

  No ratings yet
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 03

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 03

  Razvan Mihai

  No ratings yet
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Proba E D Anat Fiz Um Gen Ec Um Model S

  

  Document3 pages

  Proba E D Anat Fiz Um Gen Ec Um Model S

  Asercom Andrew

  No ratings yet
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 02

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 02

  Cristi Barna

  No ratings yet
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 02

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 02

  Cristi Barna

  No ratings yet
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 07

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2021 Test 07

  victor

  No ratings yet
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Argument

  

  Document3 pages

  Argument

  moshu2u

  100% (1)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Biologie - Manual Pentru Clasa A VII-A Litera

  

  Document132 pages

  Biologie - Manual Pentru Clasa A VII-A Litera

  Teodora Maria

  100% (2)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• Barem Simulare PDF

  

  Document2 pages

  Barem Simulare PDF

  Adriana Popa

  No ratings yet
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Conifer e

  

  Document11 pages

  Conifer e

  adriana_popa_20

  No ratings yet
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Anatomie Şi Fiziologie Umană, Genetică Şi Ecologie Umană

  

  Document3 pages

  Anatomie Şi Fiziologie Umană, Genetică Şi Ecologie Umană

  Ioana Nicolescu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Proba E D Anat Fiz Um Gen Ec Um Var 01

  

  Document3 pages

  Proba E D Anat Fiz Um Gen Ec Um Var 01

  Satnoianu Andreea

  No ratings yet
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um Var 09 LRO

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um Var 09 LRO

  Nistor Andreea Maria

  No ratings yet
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• E D Anat Fiz Gen Ec Um 2019 Var 02 LRO

  

  Document3 pages

  E D Anat Fiz Gen Ec Um 2019 Var 02 LRO

  Yoo Anonim

  No ratings yet
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Lectie 11 Bioritmuri Circadiene Si Sezoniere

  

  Document23 pages

  Lectie 11 Bioritmuri Circadiene Si Sezoniere

  Tudor Valeria

  No ratings yet
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• Gottman

  

  Document32 pages

  Gottman

  Roxana Florina

  100% (2)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1711)
• 2017-Botanica-Ii (2) .PPSX

  

  Document108 pages

  2017-Botanica-Ii (2) .PPSX

  Adriana Popa

  No ratings yet
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Sistemul Musular

  

  Document14 pages

  Sistemul Musular

  Adriana Popa

  No ratings yet
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Tabel Enzime

  

  Document1 page

  Tabel Enzime

  Adriana Popa

  No ratings yet
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• HIPOFIZA

  

  Document2 pages

  HIPOFIZA

  Adriana Popa

  No ratings yet
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Analizatorul Acustic-Cu Imagini

  

  Document6 pages

  Analizatorul Acustic-Cu Imagini

  Adriana Popa

  100% (2)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)