Moda

Generalitati
Moda este un obicei, o deprindere colectiv, specific la un moment dat unui mediu social. Termenul de
"la mod" se aplic de obicei unei persoane care poart haine sau accesorii care fac parte din tendinele
modei actuale, chiar dac moda include mai multe ramuri. Moda se schimb foarte repede; este
suficient ca cineva s descopere ceva mai bun i mai frumos, dup care toat lumea va vrea acel produs,
moda schimbndu-se cu o vitez incredibil.

Se crede c primii germeni ai modei au aprut n Egiptul antic, odat cu apariia luxului i eleganei
vestimentare de la curtea faraonilor.
Asemenea condiii se configureaz nu n lumea vechilor civilizaii asiatice, ci n Europa secolului al XIVlea, atunci cnd pe arena istoriei, Evul Mediu (din Europa Occidental), ncepe s se destrame,
deschiznd porile relaiilor de producie capitaliste acre vor marca nu numai o dezvoltare economic
spectaculoas, dar i nflorirea artei i culturii.
Acum omenirea va cunoate unul dintre marile momente propusoare de cultur i civilizaie, datorat
Renaterii italiene. Renaterea va fi momentul, iar Italia va fi locul unde vor aprea primele manifestri
ale modei. Acest privilegiu este revendicat n acelai timp de Frana, Spania i Anglia, fiecare pretinzndui ntietatea.

Evoluia modei

Cine a inventat moda?

Caterina de Medici (1519-1589), fiica lui Lorenzo II de Medici i soia lui

Henric al II-lea, regele Franei, care s-a nscut cu o deviere a umerilor, a
lansat moda mnecilor bufante, iar o infant a regelui Spaniei, pentru a-i
ascunde oldurile mari, a introdus moda panieurilor, adic a juponului
cu balene, care susine fusta nfoiat n olduri.
Soia regelui francez Ludovic al XIII-lea, Ana de Austria (1601-1666), a
introdus moda mnecilor scurte pentru a i se putea admira braele deosebit
de frumoase.
i pentru c am vorbit de pantaloni, s mai amintim c dunga acestui obiect
vestimentar a fost inventat de prinul Galles, care inndu-i ntro valiz
acetia i-au format o dung. Fiind chemat la o recepie, prinul a mbrcat
pantalonii aa cum erau, iar cei care l-au vzut, au crezut c e o nou mod
i au cutat s-o imite.

Celebra dansatoare Cleo de Merode, pentru a-i ascunde lipsa

pavilionului urechii stngi, a lansat moda coafurilor cu prul lins,
acoperind urechile, iar fiicele lui Ludovic al XI-lea, rege al Franei ntre
1461-1483, au pus n circulaie rochiile lungi cu tren, pentru a nu li se
vedea picioarele foarte groase.
Favorita regelui Ludovic al XIV-lea, ducesa Louise de la Valliere, a
introdus lavaliera, o cravat lat, nnodat n form de fund.
Moda manetelor la pantaloni a fost lansat, fr s vrea, de ctre lordul
Eden, om politic conservator englez ( 1897- 1977), cunoscut drept un
arbitru al eleganei, care, ntro zi, paricipnd la o curs de cai, pentru c
a nceput s plou, printr-un gest reflex, i-a ndoit partea de jos a
pantalonilor, intrnd astfel n istoria modei.

Costumul, adic haina i pantalonii de aceeai culoare, a fost lansat de

viitorul rege al Angilei, Eduard al VII-lea ( 1901-1910), care a aprut n
public, n 1985, mbrcat din cap pn n picioare ntr-un costum din stof
de culoare sobr.

 Rochia alb de mireas a fost lansat de Anne de Bretagne, care a mbrcato cu prilejul cstoriei sale cu regel Ludovic al XII-lea ( 1495- 1515) i tot ea
a impus negrul drept culoare de doliu, mbracnd o rochie cernit, la
moartea soului ei.

SILUETE, STILURI,
TEME
Ceea ce deosebete o mod vestimentar de alta este silueta
(linia), stilul i tema. Uneori intervin i culorile.
Silueta natural a corpului uman a suferit n decursul timpului
unele modificri determinate de modul de via, de clim i de
zona geografic. La nceput, omul a fost mai robust, mai puin
zvelt, cu forme dure, ca i modul su de existen. Apoi, pe
msur ce condiiile de via devin mai favorabile, se contureaz
i o siluet cu forme mai puin dure, mai zvelt. O dat ce omul
devine contient de frumuseea fpturii sale, va inventa tot ce
mintea l va ajuta pentru a se nfrumusea i mai mult.
Omul a intervenit pentru a-i modela propriul chip. n ajutorul
formrii i pstrrii unei siluete natural proporionate a intervenit
cu vremea sportul, menit s ntrein sntatea i vigoarea
devenind totodat i spectacol de mare atracie.
Dar omul nu s-a mulumit numai cu att. El a utilizat i vemntul
nc din cele mai vechi timpuri ca mijloc de nfrumuseare,
colorndu-l, dndu-i forme din cele mai diverse. Astfel a
descoperit n vemnt posibilitatea de a-i remodela corpul ntr-un
mod artificial, n conformitate cu imaginaia sa artistic, fcndu-l
cnd mai alungit, cnd mai scund, mai voluminos sau mai subiat,
supunndu-l diverselor forme geometrice (trapez, clepsidr,
conic, dreptunghiular, butoi etc.) modificndu-i mereu arhitectura.

1)Toata lumea stie de existenta nasturilor, insa foarte putini stiu cu adevarat cine a introdus aceasta
moda si de ce.asadar, napoleon bonaparte a facut acest lucru pentru a-I dezobisnui pe soldati sa-si
stearga nasul de manecile hainelor.
2)Moda pentru copii este la fel de importanta ca si moda pentru femei si barbati. Toate mamele vor ca
puii lor sa fie imbracati cat mai frumos. Moda pentru copii a fost inventata acum 200 ani. Hainele lor
erau inspirate din cele ale adultilor, insa croite pe masura lor.
3)Manechinele in trecut erau reprezentate de papusi. astfel creatorii de haine economiseau bani si
aveau profit.

4)Barbatii din zilele noastre sunt obisnuiti sa poarte barba, acest lucru devenind cu adevarat o moda. In
trecut, pe vremea lui petru cel mare acestia trebuiau sa plateasca o taxa pentru a-si satisface aceasta
optiune. Asa se intamla in rusia. Tarul petru cel mare dorea ca barbatii sa arate intr-un mod mai
european.

5)Obiectele lucrate manual sunt dintotdeauna un rasfat. Pana in anul 1850, majoritatea oamenilor isi
croiau singui hainele, deoarce mai important era comfortul.

6)Femeile iubesc bijuteriile, dar se pare ca in ultima vreme si barbatii au inceput sa adopte aceasta
moda, devenind o noutate pe plan mondial.