Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Directiva Europeana de Tratament Medical

    Uploaded by

    ghermanmonica
    13 views21 pages
    Profesiile medicale implică în mod direct interacțiunea cu atributele esențiale ale persoanei umane, care fac obiectul unei riguroase și ample protecții juridice, îndeosebi ca drepturi fundamentale, sub forma dreptului la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei umane, dar și ca drepturi recunoscute și protejate prin legi speciale (e.g. drepturile pacientului). Pe termen lung, modul de exercitare al profesiilor medicale este de natură a produce consecințe chiar asupra speciei umane, și avem în vedere nu numai „cutia Pandorei” (genetica medicală, ingineria genetică, reproducerea in vitro, transplantul de organe etc.), dar și starea de sănătate a populației. Este motivul pentru care țările membre ale Consiliului Europei

    Original Title

    directiva europeana de tratament medical

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Profesiile medicale implică în mod direct interacțiunea cu atributele esențiale ale persoanei umane, care fac obiectul unei riguroase și ample protecții juridice, îndeosebi ca drepturi fundamentale, sub forma dreptului la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei umane, dar și ca drepturi recunoscute și protejate prin legi speciale (e.g. drepturile pacientului). Pe termen lung, modul de exercitare al profesiilor medicale este de natură a produce consecințe chiar asupra speciei umane, și avem în vedere nu numai „cutia Pandorei” (genetica medicală, ingineria genetică, reproducerea in vitro, transplantul de organe etc.), dar și starea de sănătate a populației. Este motivul pentru care țările membre ale Consiliului Europei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views21 pages

    Directiva Europeana de Tratament Medical

    Uploaded by

    ghermanmonica
    Profesiile medicale implică în mod direct interacțiunea cu atributele esențiale ale persoanei umane, care fac obiectul unei riguroase și ample protecții juridice, îndeosebi ca drepturi fundamentale, sub forma dreptului la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei umane, dar și ca drepturi recunoscute și protejate prin legi speciale (e.g. drepturile pacientului). Pe termen lung, modul de exercitare al profesiilor medicale este de natură a produce consecințe chiar asupra speciei umane, și avem în vedere nu numai „cutia Pandorei” (genetica medicală, ingineria genetică, reproducerea in vitro, transplantul de organe etc.), dar și starea de sănătate a populației. Este motivul pentru care țările membre ale Consiliului Europei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    442011 Jumalul Oficial al Uniuni Europene 1 agj4s DIRECTIVE DIRECTIVA 2011/24/UE A PARLAMENTULU! EUROPEAN SI A CONSILIULUL din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor paciensilor in cadrul asistengei medicale transfronvaliere PARLANENTUL EUROPEAN $1 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, avind in vedere Tratatul prvind funcyionarea Uniunii Europene, fm special aricolele 114 51 168, vind in vedere propuneres, Comisie Europene, avind in vedere avizul Comitetului Economie si Social European ¢', avind in vedere avizul Comitetului Regisilor 0), hhowtrind in conformitate cu procedura leyislaivi ondinari(, imeueat ) Tn conformitate ev articolul 168 alineatul (1) din Tratatul privind funcyionarea Univnii Europene (TFUE), la efinirea si punerea in aplicare a tuturor politiclor si sofunilor Uniunii se asigurd un nivel ridicat de protectic « sant ut ioposti ale wataula (2) Amtcolul 114 din TFUE consttuietemeiul jridic adcevat, deoarece majortatea dispozitilor prezentei directive are rept scop Imbunitijrea functioniit piejet inceme si a betel circulah a marfurlor, persoanelor si servcilr. Avind in vedere faptul ci sunt indeplinie condisile entry a recurge la anicolul 114 din TFUE ca. temei Juridic, legislaia Uniunii se bazeazi pe acest temel Juridie chiar si arunci ind protecia ssn represinti un factor decisiv in alegerie aceasti.privings, articolul 114 lineatul (3) din JO Cs, 287.2008, p. 116, 1} J0.€ 120, 285.2009, p65, 1) Porta Partamentul European din 23 aprile 2009 gO ¢ 184 87.2010, p. 368), Poulain prima fcturt 4 Conlin din 13 seperbrie 2010 JO C 275 F. 12.10.2010, p. 1), Poza Pasar mental Buropean din 19 ianwacie 2011 (nepubliats tack Jamil Oficial si Decisia Conall dn 28 febuaeie 2011, o Uniune epreninnd 0 seamen Bicker ee Socali ale Uniunit si contre att la cocziunea ‘social si la justia sociali, cit si la dezvoltarca ‘durabild. Acestea fac parte, de rea, din cadrul mai in lero dees pr (8) Fark a adace atngere posi pocienjlor de benefiia de asstensd medica wansfontalien in temeulpreenteldictive, ate membre rimin “responsable pena fumizarea unl astene medial Sigur de Ina alate, eficente ssufiente din punct naan cs Eps be fsemenee, tnspunetea prezeniei directv in legislate nationale yi apleneaacttla ar trébui si conde Ja sane in eae paceni sunt incurs si-reeaga le un tatarent i a tt det eel In cae sunt ala 6) Astfel cum a recunoseut Consilul in eadrul Conclzilor sale din 1-2 tunic 2006 privind valorle si principle comune ale sistemelor de sinitate din» Uniunea Europeana (') (denumite in continuare ,coneluzile Cor liului), existd 0 serie de comune sisomdlor de sina’ din inven Uniune. Axe Princip de funcionare sunt necesare pentru asiguarea Jncredeni pacienjilor in. asistenta medicals. tansfron- taleri, condivie eseniali pentrs realizarea mobili paciemlor, precum si peniru garantarea unui nivel Tidicat_de_protecfic a slntit, In cadrul_acckiayi declare, Consul a recunoscut c& modaltjle practice prin care aceste valor si princpi sunt eoncretiatedifert Semnificativ intre statele membre. In special, trebuie plasate in contextul najional deczile cu privire. ls ~Pachetul asisentei medicale la care au deepal cetsc Si la mecanismelefolosie peatru nanjarea st furnizarea sistent medicale respective, com ar fi masura in care ‘te adeevat sit se recur la’ mecanismele de pias sila Dresiunea concurenje pentru a administra sstemele de Sina (6 Astfel cum a confimmat Cures de Juste @ Uniunit Europene (denumiti Im continuare ,Curtea de Juste’) Jn mepetate rinduri, recunoscind in acelay timp natura Jor specifics, toate tipurle de asiscenjl medical intr in domenial de al TUE. FOC Tas, 22.6.2006, p. 1, L 88/46 oe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 44.2011 o « o 00) ay rr) Prozenta directv respecti si au aduce atingere liberi Aiccdrui stat membru de a decide tipul de asistenss ‘medicald pe care Ul considers adecvat. Nicio disporitie din prezenta directv nu ar trebui st fe interpretats fntrun mod care si submineze alegerile ctice funda- smentale ale tatelor membre. Curtea de Justi a abordat deja unele aspecte legate de asistenta medicald transfonalicr, in special cu privie la rambursarea asistenjei medicale acordate fntrn alt stat membru decdt cel in care Ist are reedinia beneficial asistenjel, Prezenta directv urmareste aplicarea mai generali si, de asemenea, mai eficace a princpilor sSabilite de Curea de Juste de la eax la caz, Jn concluzlle sale, Consilal a recunoseut valoarea eosebitt a unei initiative privind asistenra medicals transfrontalierd care si garanteze cetijenilor Uniunis Informa clae cu privire la drepturile acestora atunci cand se deplsseazi dintrun stat membra in alu, in vederea asiguriil securtiijuridice, Prozenta directv urmareste si stabileasel norme care aus ca scop si faciliteze accesul leo asistent3 medical trans- fronaliers siguri si de inalti calitate in Unlune si si asigure mobiltaez pacienilor in conformitace cu prin- cipille stabilie de Curtea de Juste, precum si si promoveze cooperirea inte statele i ‘membre in domeniul asistentei medicale, respectind torodati_pe eplin responsabilicile statclor membre in ceea ce priveste definirea prestapilor de securtate socials. in domeniul sindcigit si in ceea co priveste orgenizarea si furnizarea de asistejs medical, de ingrijiri medicale si de presi de securitate socials, in special In caz de bali Frezenta diectivd ar trebui si se aplice pacientlorindic iduali care decid sX solic asistengé medical ineran alt stat membru deett stat membru de afer. Astfel cum 1 confirmat de citre Cunea de Juste, nici natura special a asistenet medizale 5 niei modul de onganizare sau fnangare a acesela nu o siueaz4 in alaa seri prin- L 88/48 Jumalul Oficial al Uniunii Europene 442011 (25) Dreptul_ Ia proteia datelor cu caracter_ personal sepreiati un crept fundamental “recunoscut pein aricolul § din Carta dreptuilor fundameatale a Uniunl Europene. Asigurarca contimitijiasinenjei-mediale transfontalier’ depinée de tansferul_ de date eu caracter personal privind stares de sinitate a pacenio. ‘Aceste date cu caacer personal ar tbui si pout cieala ine stale membre, dar tn acelasi imp ar webui respectate drepuriefundamentale ale persoanelor Directiva 95]46)CE a Pelamentului European si a Cons Jului din 24 octombrie 1995 privind proveria peroanelor fice in cea ce privet prelueare datlor Gu career personal si liberacrculaie 2 scestor date () Stabile drepl penoanelor fie de a avea acces Ia propre date cu caracter personal pivind starea lor de Sinitate de exemp dale din dosarele lr medical care ongninformayitprecum dagnostce,rezutate ale examic panlor, evaluin realiate de medic curang si once alt testament sa alte interven east. Aceste disposi ar tecbul 3h se aplice de acmenea, in contextul assent mediale “tasfronaliere relementae de prezenta directv (26 Mai multe hotirisl ale Cunt de Juste au recunoseut de persoane asigurte, la lor ocazionate de asstenya medicals ‘acordath In alt sat membru, in cadrul sistemului obl- ‘groriu de securitate social. Curtea de Jute astabilitc& ispozitle tratatului refertoare la libertatea de a presta servici inchd liberatea beneficanlor de asistenss medical, incusiv a persoanelor care au nevoie de tratament medical, de ase deplasa in alt stat membru pentru a beneficia acolo de ingejri medical. Accleai dispozii ar trebui si se aplice benefciarlor de asistenti medical care dorese si primeasci. asistems medical intr-un alt sit membru pria Incermediul ator imjloace, cum ar fi servile de e-sindtate (27) In conformiate cu principle sbiite de Cunea de Juste i fsa perilta chiral Bnancar al sstemslor de asistens medical 5 de secure social ale siztlor membre ar tebui 8 se asigure pacienjilor, precurs st cadrelor medicle, fumizorlor de servic medicale insitulor de secustate social, © mai mare securate juried in ceea ce privese rambursarea costurior asie tenet media (28) Prezenta diecivi nu ar trebui st aduct atingere drep- turilor persoanclor asigurate in coca et priveste suportarea costurior asistenfei_medicale care se dovedeste necesari din motive medicale in impul unei sederitemporare int-un alt stat membru, in conformitate ‘eu Regulamentul (CE) ne. 883/2004. In plus, prezenta diectivd nu ar tebul st adued atingere dreptutlor persoanelor asigurate de a le fl acowati 0 autorzate ‘pentru un tratment in alt stat_membru in cazul in ‘are sunt indeplinite condijile previzute de regula- ‘menicle Uniunit privind coordonara sstemelor de secu- Fitate social, in special de Regulamentul (CE) ar '883/2004 sau Regulamencul (CEE) nr. 1408)71 al Consi= lu din 14 funie 1971 privind apicrearegimurilor de sccuritate sociall in raport cu hieritori salar, cu Ineritori care desfiyori acti independeme si eu VOL 38H, 23.12.1995, p31 iembri famililor acestora care se deplaseazi in cadral Comunity), care sunt aplicabile in temeiul Regula- mentului (UE) ne. 1231/2010 al Parlamentulu European si al Consiliuui din 24 noiembrie 2010 de cntindere a Regulameacului (CE) ne. 883/2004 sa Regur lamentului (CE) nr, 987/2009 la resortisantiyrlor rege ‘care mu fae obiectulregulamentclr respective excus rotive de cetijenie() si al Regulamentulsi (CE) 859/205 al Consiliui din 14 mai 2003 de extindere 4 disporitilor Regulamentului (CEE) ne. 1408/7131 Regulamentului (CEE) ne, 574|72 la resonsangit-unor Tink tere care nu fac obiectul dispositilor respective cxclusiv pe motive de cetjenie ( 23) Exe adecvat se impund ca sh pacienit care se deplseani intun alt sat_memira pentru assent meileal, in ake cicumsane dect cele previcute In Regulamentul (CE) as. 83/2004, si post fin masurk si benefice de prin bere cul pacensor, servcilor si bununior, in conformitae cu TFUE ct prezena directv. Paceniiar tebui si se bucure de arantarea suportnt cosurlor pentru respectva Asien: medial, eel putin Ie nivelil previzut penta aceleas servic mediale pe care lear & primi pe tere torial staruui membru de afilre. Aceasta ar tebui respecte in totaltate responsablitates statelor membre de a ‘subili-amploareaasigurilor mediale fate Ia dispociia eettenilor lor st sh prevind orice eect consi. drab supra fiancansixemelor naiosle de asten retical 60) Prin urmare, cele dows mecanisme ar trcbui si fie ‘oerente pentru pacient: se aplic fie prezenta directiva, fe reglementirile Uniunii prvind coordonateasistemclor de securitate social, (01) Pociengih nu ar tebui si Re privati de drepturle: mal avantajoase garantate de reglementrile Uniunit privind coordonarea’ sistemelor de. secustate social, atunch ind sunt indeplinite condigile entra acordarea acestom. Prin urmare, oricirui pacient cate solictk auto- rizajia de a beneficia de un tratament adecvat bolt sale in alt sat membru ar trebui si i se acorde intordeauna aceasti autorizajie in condijile previzute de reglemen- rile Uniunii atunci cind tratamental in cauz’ s¢ ‘mumaré printre prestaile previzute de legislaria starului ‘membre de resedingé al pactentului yi atunci cand acest, trarament nu poate f acondat pacientulul intraun rermen rezonabil din punet de vedere medical, avindw-se in vedere starea sa actual de sinitate si evoluyia probabilé a acesteia, Cu toate acestea, in cazul in care un pacient solicid in mod explicit si beneicleze de ‘ratament in conditile previzute de prezeats diectiva, restajile care se aplici rambursiri ar trbui si se Himiteze la cele care sunt aplicabile in temeiul prezentei directive. In cazul in care pacientul are dreprul la asistenj medical transfrontaliert atit in temeiul Drezentel directive, cit si in temelul Regulamentulsl (CB) nr. 883/2004 si aplicarea regulamentului respect ‘este mai avantajoast pentru pacent, ar trebui sf se atragi atenyia pacientului stupra acestai lucru de citre statul membru de afliere, JO L 9, 57.1971, p.2 () JO L 348, 29.12.2010, ps. (9 JO L 128, 2052003, pv 442011 Co] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 88/49 62) 09 64) 65) 69 acentit ar teu, in orice caz, simu benchcieze de avaniaje financare de" pe rma asstenel mediale cordate intrun ak sat_membru, iar suponarea exunlor ar treba, prin urmare,linitati le costunle fective ale assensi mediale pit, Prezenta diccctivi nu vizeazi insituirea unui deept la rambursarea costurllor asstenei_medicale acondate in alt sat membru in cazul in care 0 astfel de asistenta rmedicalé nu se oumdrd printre prestaile previzute de Tegislayiastarului membru de afliere al persoanei asigurate. De asemenea, prezenta directiva nu ar trebui Si impiedice statele membre si tsi extinda regimul de prestait in naturh la asistenja medicals acordata intr-un alt stat_mombru, Prezenta disectivi ar trebui <8 recu- rossci faprul cl satele membre sunt bere si is orga nizeze sistemele de asistenja medical si de securitae sociali asfel incit si stablleascd dreprul de a beneficia de tratament la nivel regional sau lal, Suatele membre de aflere ar tcbui si le aconde pacienlor drepul de a benfca, in alt stat membru, Ge cel pun acces! pres cas ele ofeite de lgisla.a Statulut membru de afer. fn cazul in care lista peste tilor mu speci exact metoda de tatament aplicati, Ini definewe tipuri de tatament, saul membra de aflere mu ar tebui si refize autorzarea prealab sau rambursarea pe motiv cd metoda de tratament mu este isponibils pe tenor su, car trebul 8 analizeze dacs teatamental transfrontalier solictat sou electust corespunde prestailor previeute in legisla sa. Fapal Gi obligaia ‘de rambusare a asisenre medicale wans- Fromliee in temeial prezentl directive este lita la asistema medicals care face pare din presi Ia care pacientl are dreptul in satul membru de afiere nu Jmpedicd stale membre si rambursezecostlassenei ‘medical tansrontalere dincolo de aceste limite. Satele membre sunt liber, de exempll, si ramburseze cost Suplimentare, cum arf cararasichluilie de anspor sat costurlesuplimentare suporate de o persoand ci handicap, chia daci costurle respeathe muse ramibares2a in cazul asisenei medical ofere pe ten- ton oe Prezenta directivd nu ar trebui si prevadd transfer drep- tuslor in materie de secure socald inte. satcle membre si niciun alt tip de coordonare a regimurlor de securiate social, Singural obiectiv al dispoziilor privind autorizarea preslbila yi ramburarea asistenel medicale acondate inten alt sat membru ar tebui si fie accla de a permite libenatea de a furiza serviii medicale pentru pacient, precum si inliturarea absta- colelor nejustifeate din calea acestei Wbertgi funda- mentale in cadrul statului membre de afliere al pacientului, In consecinyi, precenta directv ar trebui SE respecte in tocaliate diferenele dine sistemele de ssisenja medica najonae si responsablitaile statlor membre in materie de orpanizare si furnizae a servicilor Ge sina siege medal Prezenta diretivi ar tebui si prevadi dreptul pacietului de a primi orice medicament autorizat pentru comercia- lizare in starul membru in care se efectueazd tratamentul chiar daci medicamentul respectiv nu este. autorizat entra comercalizare in staul memlru de aflirc, in 7, 08) 69) ‘misura in care acesta este un clement indispensabil pentru obsinerea unul tatament eficient intraun alt stat ‘membru, Nicio disporitie nu ar trebui sé oblige un stat membru de afliere si ramburseze unei persoane asigurate un medicament prescris in statul membru in care se efectueazitratamentul, daci_ medicamentul respectiv nu face parte dinte benefice oferite respective persoane asigurae prin sistemul obligatoriu de securtate Sociald sau prin sistemul national de sinitate din statul smembeu de allize. Siatele membre pot mentne condi generale, ceri de eligi si formalitc de reglementae si administrative paivind primir de asstents medicals si rambursarea Costurlor assenjei mediale,precum ‘ceria de a consuka un medic generalist inaine de & consulta un specialist sau inate de a beneficia de assem sptal- cease, precum Im ceea ce privet pacienti cae dorese ST beneicieze de asinens?” molielt intean alt stat membru in misurs in care respeivele condi sunt necesre, proportions cu objctival urmirt simu au un caraceriscreionar su dscriminatoi.” Acasta poate include o evauare de cate un cadru medial sau un administrator de_ servic’ mediale care furnizeazi servi sisterruluobligatoria de secutkate socials sau Sisemului ational de sina din saul membru de afer. cum a ft medicul generalist sau medial primar Ja care pacientul este inregistat, daci acest Iie este neces pentru detrminarea drepilui individual al pacintuul la assten.é medical. Pin urmare, ar ebul 8 se solicit ca aceste condi generale, enter i formae lta sifieapiate in mod bie, anspaent st nedis-

    You might also like