REMEDII FIZICE, PSIHICE I SUFLETETI

Ceaiul de busuioc regenereaz prul!

Ai ncercat de toate: deodorante, ampoane contra mtreii, plasturi antisforit i
degeaba, nu scapi de aceste probleme mrunte, dar neplcute?
Schimb foaia: noi i propunem nite reete naturale, culese din cartea Leacurile
bunicii, de Yoland Chevrier.
Da, autoarea este franuzoaic, dar reetele ei le tiu i bunicile noastre.
i sigur i le-ar recomanda!

Dac i cade prul

Pune 100 g de busuioc proaspt ntr-un litru de ap rece.
ine vasul pe foc pn cnd d apa n clocot, apoi redu flacra la minimum i las s
fiarb nbuit 20 de minute.
Filtreaz i mai adaug n ceaiul astfel obinut 45 g de busuioc uscat.
Maseaz pielea capului, de dou-trei ori pe sptmn, cu acest preparat, apoi aplic
imediat amponul i spal prul.

Dac ai negi (veruce)

Las la nmuiat coaj de portocal n oet alb, timp de ase ore.
Apoi aplic-o pe neg - o s vezi ce repede dispare!
Rcete apa n care ai fiert cteva ou.
mbib cu ea un tampon i aplic-l pe veruc.
Repet operaia zilnic, pn la dispariia acesteia.

Dac sfori
n cursul zilei, pune cte o pictur de suc de morcov n fiecare nar. Seara, pune i
cte o pictur de suc de lmie. Folosete acest remediu zilnic, pn cnd se rezolv
problema.
Toac un cel de usturoi, pune-l ntr-un recipient i toarn peste el 15 ml de oet de
cidru i 500 ml de ap clocotit. F inhalaii timp de 5 minute.

Dac ai mtrea
Maseaz pielea capului cu un pumn de sare de mare.
Spal-te apoi pe cap ca de obicei.
Repet de dou-trei ori pe sptmn, pn cnd dispare mtreaa.
Pune la fiert spanac, scurge bine apa, las frunzele s se rcoreasc, apoi aplic pe cap
cataplasma astfel obinut.
Las-o s acioneze zece minute, apoi freac prul ca i cum l-ai ampona.
La final, cltete bine.
Folosete acest tratament cteva zile la rnd, pn cnd scapi de mtrea.

Ca s scapi de mirosul de transpiraie

Amestec, n pri egale, ap i oet alb sau oet de cidru de mere (l gseti la
magazinele naturiste).
Las vasul n aer liber 20-30 de minute, ca s se evapore mirosul de oet.
Toarn apoi lichidul ntr-un flacon pe care l nchizi ermetic.
mbib uor cu aceast soluie o bucic de vat i tamponeaz zona care transpir
(axilele, pielea dintre degetele picioarelor etc.).

Afl ce plante te ajut s dormi!

Tulburrile de somn sunt vechi de cnd lumea. De aceea, pentru a le face s dispar, poi
apela cu ncredere la remedii binecunoscute ca somnifere naturale.
Valerian pentru somn adnc. Pe lng avantajul de a te ajuta s adormi mai repede,
datorit valerianei nu te vei mai trezi des noaptea. Explicaia const n faptul c aceast
plant calmeaz sistemul nervos i pe cel cardiac, reglnd palpitaiile inimii. Ai nevoie de
o linguri de rdcin de valerian mrunit din care pregteti un ceai. Bei dou cni
pe zi, una cu 30 de minute nainte de culcare.
Tei i mac, amestec garantat. Florile de tei asociate cu petalele macului de cmp au
efect uor sedativ. n cteva minute i pregteti singur somniferul, cu o linguri de
amestec la o can de ap clocotit. Un alt ceai conine, pe lng cele dou plante, o
linguri de rdcin de valerian, una de sovrv i dou de hamei.
Ulei de levnic. Numai gndul la o baie fierbinte te face s nchizi pleoapele.
Efectul l dublezi dac adaugi zece picturi de ulei esenial de levnic.
Pe lng parfumul mbietor i relaxant, este i un tonic bun pentru sistemul nervos.
Dup o zi plin, cu siguran i va reda calmul de care ai nevoie s adormi, n special
dac l foloseti i pentru a-i masa corpul.

Ce alimente te ajut
Lapte contra insomniei.
But seara, laptele este un remediu delicios pentru insomnie.
Explicaia efectului su sedativ este simpl: conine triptofan, aminoacid esenial pe care
corpul l transform n serotonin.
Aceasta este un hormon cunoscut mai ales pentru faptul c i d o stare de bine.

Smochinele i redau calmul.

Datorit coninutului lor de magneziu, un mineral antistres, smochinele au avantajul de a
absorbi calciul i potasiul.
La rndul lor, aceste dou minerale normalizeaz ritmul cardiac i combat insomnia.
De aceea, sunt leacul perfect fie c eti hiperactiv, fie doar puin agitat.

Bananele, somnifere naturale.

Magneziul i potasiul, pe care cercettorii le-au descoperit n banane, relaxeaz muchii,
ajutndu-te s adormi mai uor. Mai mult, regleaz i tensiunea arterial, reducnd n
acest fel riscul hipertensiunii sau al producerii unui atac de cord. Un plus de B6 venit din
banane te va feri de insomnie, iritabilitate i senzaia de slbiciune a ntregului organism.

De ce nu e bine s mncm dup ora 7 seara?

Medicina chinez deine secretul!
Stresul de zi cu zi, tipic societilor moderne, dieta importata de peste ocean, bogat n
alcool, prjeli i alimente de tip fast food au numai efecte negative asupra sntii, i n
special asupra funcionrii ficatului.
Pentru a ne "spla" de toate "relele" de peste zi, specialitii recomand s nu mai punem
nimic n gur dup ora 19.
Medicina tradiional chinez a fostntotdeauna o surs inepuizabil de terapii i
obiceiuri care i gsesc funcionalitatea chiar i n zilele noastre. Chinezii nu mnnc
nimic seara, dup o anumit or, iar explicaia rezid tot n vechile tratate de medicin.
Tradiia lor spune c energia sau qi circul n corpul nostru prin 12 canale principale,
care mai sunt cunoscute drept meridiane. Fiecrui meridian i corespunde un interval de
2 ore, timp n care energia n canalul respectiv atinge cota maxim.
Potrivit vechilor nvturi chinezeti, digestia este controlat de elementul Pmnt.
Organele care aparin acestui element sunt stomacul i splina. Pragul maxim de energie
2

n meridianul stomacului este atins ntre orele 7 i 9 dimineaa, iar n canalul

splinei,energia atinge cota maxim ntre orele 9 i 11. Prin urmare, cel mai bine este s
mncm ntre orele 7 i 9 dimineaa, ntruct energia alocat digestiei este maxim n
acest interval.
12 ore mai trziu, energia din aceste meridiane atinge cel mai sczut nivel, drept pentru
care nvaiichinezi ne sftuiesc s nu mai mncm dup ora 19. Dac totui ne este
foame, ideal ar fi s alegem alimente uor de digerat, precum fructe, legume sau sucuri
proaspete.
Digestia este n mod normal mai lent seara, din pricina resurselor sczute de energie.
Dac ne lcomim la mese bogate n aceast parte a zilei, alimentele staioneaz mai mult
n stomac i tind s fermenteze, ceea ce duce la formarea de gaze, creeaz senzaie de
balonare i disconfort. Pentru a face fa efortului, organismul sustrage energia de la
alte organe, pentru a susine digestia.
Peste noapte, ntre orele 23 i 3 dimineaa, canalele vezicii biliare i cel al ficatul ating
pragul maxim de energie. Aceste organe au rolul de a cura sngele i de a ne asigura,
n felul acesta un somn odihnitor. ns, cnd mncm la ore trzii, energia lor nu mai
este centralizat asupra purificrii organismului, consecinele fiind indigestia, insomnia
i senzaia de oboseal dimineaa. Mai mult dect att, pentru c toxinele nu au fost
eliminate complet din organism, se stocheaz la nivelul articulaiilor, expunndu-ne
riscului de artrit.

Ce putem face pentru a revigora un ficat obosit?

n primul rnd, s renunm la mesele copioase dup or 19.
Apoi, chinezii recomand ceaiurile de ppdie, urzici, ment, ttneas care cur i
regenereaz ficatul.
ns nu uitai: odat ce ncetai a mai mnca noaptea, ficatul i poate folosi energia
pentru funcia lui nemaifiindu-I "furat" de digestie, iar organismul are puterea de a se
reface.
Vei observa c o mulime de simptome neplcute vor disprea, inclusiv cele care nu par
s aib vreo legtur cu digestia, precum durerile, inclusiv cele ale ncheieturilor.
n plus, vei vedea ct de simplu este, n felul acesta, s eliminai kilogramele n plus.

Dureri de spate? Iat soluiile!

Durerile de spate dau disconfort i pot s ascund afeciuni grave ale organismului.
Le poi trata cu ajutorul masajului, acupuncturii sau a chiroterapiei.
Masajul elibereaz tensiunea din coloan
Cunoscut nc din antichitate pentru efectele sale benefice asupra organismului, masajul
relaxeaz muchii i tendoanele, elibernd presiunea din coloan.
El detensioneaz presiunea dintre vertebre i discul intervertebral, ducnd la dispariia
durerilor de spate.
Masajul se face pe o mas special sau pe un scaun de masaj.
Sunt utilizate uleiuri sau loiuni pe care le alege specialistul.
Caracteristica esenial a acestei practici este c se efectueaz cu micri de tip
continuu.

Acupunctur, pentru calmarea durerii

Acupunctura este o practic medical chinezeasc n cadrul creia diferite zone ale
organismului sunt strpunse de ace n scopuri terapeutice sau pentru a calma durerea.
Aceast terapie complementar din medicin te poate ajuta atunci cnd durerile de spate
nu-i dau pace. Acupunctura nu presupune un tratament propriu-zis al bolii de care
suferi, ci duce la o reechilibrare energetic a organismului. n momentul n care blocajele
din calea fluxului de energie sunt eliminate, organismul se vindec singur, indiferent de
organul sau sistemul afectat.
3

Exist nenumrate zone de tratament pe care specialitii n acupunctur le cunosc i

pentru care pot opta atunci cnd te trateaz. Uneori se nfig acele doar n brae, alteori n
picioare sau n urechi. n cazul durerilor de spate, problema se atenueaz dac acele
sunt nfipte n pielea din respectiva zon. n mod normal, nu ar trebui s simi durere n
timpul terapiei, dar persoanele mai sensibile pot simi puin disconfort.

Chiroterapia repoziioneaz vertebrele

n momentul n care o vertebr nu este corect aliniat, ea produce blocaje i apas pe
nervi. Acest lucru duce la dereglri neuro-hormonale i la ntreruperea transmisiei de
mesaje de la creier ctre anumite pri sau organe ale corpului. Prin chiroterapie sau
osteopatie se realinieaz coloana vertebral i se corecteaz poziia vertebrelor
deplasate.
Chiropracticianul este cel care poate s amelioreze sau chiar s trateze durerile de spate
i cele de gt. El acioneaz doar cu minile asupra coloanei i se folosete de anumite
micri specifice care vindec zonele dureroase.

Cele mai bune momente pentru a bea ap

Pentru c nu putem tri fr ap, pentru c trebuie s ne asigurm cei doi litri zilnici, o
consumm cu sfinenie. Dar trebuie s facem asta cu cap. Aadar, care sunt cele mai
bune moment ale zilei n care s bem ap?
Dimineaa. Primul lucru pe care ar trebui s-l faci cum te trezeti este s bei un pahar
cu ap. In unele cure se indica 640 ml.
Pentru c organismul tu se deshidrateaz n timpul nopii, mprospteaz-l dimineaa.
Atunci cnd i este poft de o gustare. Dac simi nevoia s roni ceva, ori i s-a fcut
brusc poft sau chiar foame, bea un pahar cu ap i ateapt o jumtate de or.
Dac i-a trecut nseamn c era doar o poft ce nu merit atenie sau c i era de fapt
sete. Uneori, cnd ne e sete, avem impresia de foame.
Pe tot parcursul zilei. Pentru a menine organismul hidratat i pentru echilibru. Cel mai
bine este dac bem ncet. Dac bem repede reuim doar s ostoim setea, dar apa se va
elimina imediat i nu vom obine hidratarea de care avem nevoie.
n plus, un studiu german a scos la iveal faptul c 1 litru de ap rece but (nu direct din
frigider, dar mai rece dect la temperatura camerei) te poate ajuta s arzi cu pn la 50
de calorii n plus pe zi, asta nsemnnd 2 kilograme i jumtate pe an pierdute fr pic de
efort.
Nu trebuie s bei toat cantitatea de-o dat, ci ncet i sigur, cum am spus mai sus.
Cercettorii sunt de prere c aceste efecte apar datorit faptului c organismul trebuie
s munceasc pentru a nclzi apa nainte s-o prelucreze pentru a putea circula prin
organism.

Ai nervi? Folosete muetel!

Dac vrei s foloseti un remediu naturist pentru calmarea strilor tale nervoase, poi
alege ntre mueel i valerian.
Ele au rolul de a calma spasmele musculare i sunt cele mai bune sedative.
Mueelul
Pentru ndeprtarea strilor tensionate, specialitii n medicina naturist recomand
ceaiul de mueel seara, nainte de culcare, cu puin lmie proaspt.
-Inhalaiile cu ceai de mueel va regla respiraia, ritmul cardiac va fi normalizat i astfel
te vei putea odihni pn dimineaa.
Folosit sub forma uleiurilor eseniale, n baie, mueelul i face rapid efectul. n baia
obinuit, cu apa la o temperatur suportabil, adaug cteva picturi de ulei esenial.
Mirosul plcut i efectul sedativ al mueelului te vor detensiona pe loc i toate
problemele tale vor disprea pentru cteva minute, pn cnd vei adormi.
4

 Mueelul poate fi folosit cu succes pentru tratarea strilor de anxietate, dar efectele
vor fi sesizate dup cel puin o sptmn de tratament.
Valeriana
Ca tratament n eliminarea strilor nervoase, valeriana se poate folosi att ca infuzie,
ct i ca pudr sau tinctur. Are aceeai aciune precum mueelul, diferena fiind c
valeriana este mult mai concentrat i poate fi folosit numai de aduli.
Dozele n tratamentele naturiste cu valerian sunt reduse, pentru c uleiul volatil al
plantei este foarte concentrat i o folosire necorespunztoare poate avea efecte nedorite
asupra organismului.
Sub form de infuzie, valeriana este eficient dac se utilizeaz o dat pe zi, iar dac
foloseti tinctura, o lingur dimineaa este suficient pentru un efect ndelungat.

Coriandrul, un tonic pentru trup i suflet

Plant descoperit cu mai bine de 2000 de ani n urm, coriandrul nu trebuie s lipseasc
din farmacia verde a oricrei gospodrii.
Datorit popularitii de care se bucur n India i n multe ri asiatice, planta a fost
adoptat i de rile europene.
Aciunea sa complex asupra sntii organismului se datoreaz coninutului bogat n:
aminoacizi (apte tipuri), n uleiuri eseniale (11 feluri), n vitamine (mai ales A i C), dar
i n minerale, precum fosforul.
Previne uzura ochilor.
Aceste substane coninute de plant sunt capabile s previn uzura ochilor i scderea
acuitii vizuale. n acelai timp, pentru c aceast plant-medicament este un puternic
dezinfectant, cu efecte antimicrobiene dovedite, protejeaz ochii de boli contagioase,
precum conjunctivita.
Are proprieri antiinflamatorii.
Ca iarb aromatic, coriandrul ascunde numeroase surprize plcute.
Proprietile sale antiinflamatorii l recomand n tratarea afeciunilor reumatice, a
bolilor de rinichi i a anemiilor.
Normalizeaz valorile colesterolului.
Ca i alte ierburi aromatice, coriandrul ascunde numeroase surprize.
Calmeaz crampele abdominale.
Previne balonrile sau diareea, favoriznd secreia biliar.
Acizii coninui, printre care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau stearic, ajut suferindul s
aib o tensiune arterial mai mic i s normalizeze valorile ridicate ale colesterolului
ru.
Cteva boabe mestecate n gur mprospteaz respiraia i au un rol antimicrobian,
precizeaz Eugen Giurgiu, doctor n biochimie cu competene n fitoterapie i nutriie.
Eficient n lupta cu agenii patogeni.
Studiile efectuate recent dovedesc ct de eficiente sunt soluiile concentrate, care conin
coriandru, n btlia cu agenii patogeni cum ar fi:
escheria coli (vinovat de apariia infeciilor urinare i digestive), salmonela i
stafilococul auriu. Cercettoii de la Universitatea Beira din Portugalia au constatat c
muli dintre agenii patogeni au fost distrui de soluiile care conin cantiti modeste de
ulei de coriandru (numai 1,6 % sau
i mai puin).
Combate astenia i epuizarea nervoas.
Coriandrul este tonic i stimulent. Ceaiul preparat din fructele acestei plante aromatice
este eficient i n cazuri de epuizare nervoas, de migrene i de astenie. Mai mult,
condimentul este apreciat ca un stimulent al circulaiei periferice i ca un renumit
afrodiziac. n acest caz, din vremuri ndeprtate, coriandrul a fost numit iarba fericirii n
cuplu". Nu n ultimul rnd, coriandrul este o surs de bioflavonoide, utile n tratamentul
5

hemoroizilor i varicelor.
Scade riscul apariiei cancerului.
Mai multe studii efectuate pe animale au scos n eviden faptul c administrarea unei
cantiti de semine de coriandru mcinate, n acea zi, au redus valorile parametrilor
tumorali. Coriandrolul din compoziia acestui condiment a demonstrat c este un
adjuvant eficient n cancerul ficatului.

Mod de administrare
Infuzia se prepar dintr-o linguri de fructe de coriandru la o can de ap i se
recomand s bei trei cni de ceai pe zi, naintea meselor principale, n cazul lipsei
poftei de mncare. Pentru favorizarea digestiei, ceaiul se bea dup mesele principale.
Siropul de coriandru: Se prepar din planta ntreag (20 fire cu frunze i tije) care se
fierb, timp de 5 minute, n doi litri de ap. Apoi, infuzia se strecoar i n aceasta se
adaug un kg de zahr. Cnd deasupra siropului apar balonae, se pune ultimul
ingredient - zeama unei lmi. Dup aceea, siropul trebuie s mai clocoteasc cinci
minute. Siropul se toarn cldu n vase de sticl i se consum cte o lingur, dup
mesele principale.

3 plante care vindec stomacul

Ai dureri de stomac? Specialistul Click!, dr. Cristina Blnescu, recomand trei plante de
mare ajutor n astfel de situaii.
1. Coriandrul, contra balonrii Balonarea sau abdomen umflat reprezint senzaia de
mrire a abdomenului ca urmare a acumulrii de gaze n intestine.De multe ori, regimul
de post sau, din contr, mesele mbelugate, pot duce la balonri.
Facei o infuzie dintr-o linguri de fructe zdrobite la 250 ml de ap clocotit, se
infuzeaz 15 minute, se bea fracionat, n timpul unei zile, ntre mese.
2. Ghimbirul stinge acidul din stomac
Ceaiul de rdcin de ghimbir este indicat n aceast perioad. Adugai o linguri de
rdcin de ghimbir proaspt ras ntr-o can cu ap fierbinte.
Rdcina se las n can timp de 10 minute, iar apoi se bea ceaiul obinut. Aceast plant
are capacitatea de a relaxa muchii ce susin peretele esofagului, astfel nct acidul din
stomac nu este mpins ctre esofag.
3. Cimbrul te scap de crampe. Cnd apar crampe la stomac, luai o linguri de
cimbru,macerai-o n 1 lingur de ap rece, timp de 5 minute. Acest macerat se introduce
n 250 ml de ap clocotit, se infuzeaz 15 minute, se strecoar i se consum 2 cni pe
zi.

6 ponturi ca s nu mai ai pete pe piele

Petele pigmentare apar din cauza stresului, a modificrilor hormonale, a alimentaiei
srace n nutrieni i, de asemenea, odat cu naintarea n vrst.
Ce poi face pentru a scpa de inesteticile pete brune de pe piele:
1. Aplic pe zona ptat zeam de lmie.
2. nainte de culcare, maseaz zona afectat cu ulei de cocos, iar dimineaa cltete cu
ap cldu.
3. Prepar un amestec din dou linguri de pulbere de coaj de portocal mcinat i
iaurt. Pune pe piele, dup care spal cu ap rece, cnd amestecul se usuc.
4. Fierbe 10 minute o legtur de ptrunjel n puin ap, filtreaz i adug linguri de
suc de lmie, nmoaie o dischet demachiant n acest lichid i apoi tamponeaz zonele
afectate.
5. Exfoliaz-i pielea o dat pe sptmn. n acest mod, vei ndeprta celulele moarte i
vei stimula regenerarea pielii.
6. Hrana zilnic trebuie s cuprind multe fructe, n special lmi i portocale, roii,
castravei, cci acestea purific sngele i ajut la meninerea strlucirii naturale a pielii.
6

Oetul oprete cderea prului

Considerat unul dintre cele mai vechi condimente, oetul nu lipsete din arsenalul nici
unei gospodine. n afar de a conserva legumele i de a da gust bun salatelor, lichidul
are i puteri vindectoare n boli reumatice sau de piele.
Se obine din vin slab alcoolizat, cruia i se adaug culturi bacteriologice. Procesul lent
are loc n butoaie din lemn, iar produsul final conine numeroi compui aromatici. Este
cel mai folosit n buctria tradiional, dar romncele l utilizeaz de sute de ani, att
pentru a da strlucire prului, ct i pentru a opri cderea lui.
Dup splare, se cltete podoaba capilar cu ap n care s-a diluat i puin oet, apoi se
limpezete bine cu ap cldu pentru a ndeprta mirosul. Pe de alt parte, oetul e bun
i n tratarea sidezinfectarea rnilor.
Pentru arsurile de gradul I i II (dar n nici un caz III i IV), se folosete oet dizolvat n
ap, pentru a ameliora durerea i pentru a de-zinfecta rana. Arsura cauzat de soare se
acoper cu un erveel nmuiat n oet diluat. Contra guturaiului, se freac puin
lateralele nasului cu degetele nmuiate n oet.
Oetul de mere, remediu pentru viermii intestinali
Amigdalita poate fi ameliorat cu oet de mere: la fiecare or, se cltete gura cu o
linguri de produs diluat ntr-un pahar cu ap.
Pentru problemele unghiilor, se pun comprese de ase ori pe zi i se bea un pahar de ap
fiart cu dou lingurie de oet i dou lingurie de miere, de trei ori pe zi, timp de o
sptmn.
Soluia din mere poate fi aplicat i pe mucturile de nari sau local, pentru calmarea
hemoroizilor.
Pentru viermii intestinali, medicina tradiional recomand oet de mere fiert cu sare i
urzic proaspt, mrunit, preparat care apoi se consum cldu.
O alt problem de sntate ce poate fi tratat cu oet de mere o reprezint micozele de
la picioare.
Pentru colecistit i alte afeciuni ale bilei, se iau dou lingurie de oet de mere cu 10
minute nainte de fiecare mas.

Oul, cel mai bun remediu antistres

Oul este un adevrat depozit de vitamine, minerale, oligoelemente i proteine de nalt
calitate. Mai mult, e considerat un aliment ideal n curele de slbire, datorit
proprietilor sale anorexigene i coninutului redus de calorii. Nutriionistul Mihaela
Bilic susine, n cartea Triesc, deci m abin, c n ou se gsesc toate substanele
necesare dezvoltrii copiilor i adulilor, dar i meninerii strii de sntate a adulilor.
Lista de fapte bune pentru care este ludat oul este ns mult mai lung. Potrivit dr.
Mihaela Bilic, proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism dect cele din carne,
datorit coninutului de sruri minerale i de vitamine (A, B, D i E).
Oul este una din puinele surse alimentare de vitamina D necesar pentru absorbia
calciului din alimente i fixarea lui n oase. Chiar dac cea mai mare parte din vitamina D
se produce n organism sub aciunea razelor de soare, copiii,persoanele n vrst i
femeile nsrcinate au nevoie de cantiti crescute de vitamina D, iar oul este sursa
ideal, susine nutriionistul.
Poate fi consumat de patru ori pe sptmn.
n plus, datorit coninutului bogat n vitaminele B6, B12 i acid folic, oul menine
sntatea sistemului nervos i combate stresul, principalul responsabil de dezechilibrele
organismului. Seleniul i vitamina E din compoziia sa au proprieti antioxidante i
protejeaz vasele de snge.
Chiar dac nu e reprezentativ din punct de vedere cantitativ, oul, mai ales cel fiert, inhib
senzaia de foame i conine doar 80 de calorii, n diete putnd fi consumat de maximum
patru ori pe sptmn.
Atenie, are i contraindicaii!
7

 Glbenuul conine mult colesterol i, chiar dac nu le creeaz probleme persoanelor

sntoase, celor care au trigliceridele i colesterolul crescute, nu le este recomandat mai
mult de un ou pe sptmn;
Oul fiert tare le poate provoca indigestie persoanelor cu probleme biliare;
Pentru c poate conine parazitul numit salmonella, nu e bine s fie consumat crud, ci
doar preparat.
Asociaz-l cu legume bogate n vitamina C. Dei este alimentul cel mai bine echilibrat la
capitolul proteine, oul nu conine glucide i nici vitamina C, iar pentru o mai bun
absorbie a fierului din compoziia sa este indicat s fie asociat cu legume care conin
aceast vitamin: sfecl roie, ptrunjel, elin, ceap, cartof, varz alb, conopid sau
dovlecel. n schimb, alturi de ficat i de unt, oul este o surs excelent de vitamina A,
asigurnd 50% din necesarul unui copil i 20% din cel al unui adult. Mai mult, oul
furnizeaz 15% din aportul zilnic de fier i 25% din doza de fosfor necesar copiilor.

Cum afli dac oul e proaspt

Pentru a te asigura c oule pe care vrei s le prepari sunt proaspete, cufund-le ntr-un
vas cu ap rece.
Dac rmn la fund, le poi consuma fr grij.

Alimente care nving depresia

Starile depresive,rezultatul unei activitati nervoase anormale in anumite zone cerebrale,
se afla in stransa legatura cu alimentatia si sportul, au descoperit cercetatorii de la
Universitatea Harvard.

Roiile
In tratarea depresiilor, rosiile sunt recomandate datorita unui continut crescut in uridina,
un compus cu efecte extraordinare in combaterea acestor stari. Uridina se mai gaseste in
alimente precum zaharul din trestie, drojdie de bere sau broccoli. De asemenea,
consumate proaspete, rosiile ofera un aport important de viatmina A, C, calciu si potasiu,
continand substante benefice pentru organism, precum oligoelemente si licopen,
pigmentul care le confera culoarea rosie. Acesta este un puternic antioxidant ce
intensifica detoxifierea organismului si arderea grasimilor.

Bananele
Aceste fructe contin numeroase componente nutritive: sunt bogate in zaharuri, in
vitamine precum acid folic, vitamina C, A, E, B6, minerale precum potasiu, sodiu, fier,
calciu, magneziu, cobalt, fosfor, zinc, crom, dar si fibre, proteine si unele substante
active, dar si vitamine: B6 si B12. Metabolismul acestor vitamine a fost asociat cu
tulburarile depresive. Alte alimente asemanatoare sunt: avocado, ficat, soia, carne de
pasare si vita, ton, somon, alune, arahide.

Cerealele integrale
Cerealele integrale sunt recomandate chiar in alimentatia zilnica, avand numeroase
beneficii asupra sanatatii. Este indicat sa le consumati dimineata cu o mare cantitate de
lichide (cu lapte de exemplu) pentru ca reprezinta o sursa de energie pentru cateva ore
bune, asigurand un tonus foarte bun pana la orele pranzului. Totodata cerealele contin si
o mare cantitate de vitamine din
complexul B, una dintre acestea fiind vitamina B1 sau tiamina, implicata in combaterea
depresiei. Vitamina B1 are un rol deosebit in biosinteza neurotransmitatorilor, substante
elibetare in general de sistemul nervos..
Studiile medicale au demonstrat o legatura intre deficitul de vitamina D si starile
8

despresive. Astfel, puteti consuma galbenus de ou, branzeturi.

Ai probleme cu trezirea devreme?

Ai vrea sa te ridici din pat si sa stralucesti ca soarele diminetii? Sa te simti odihnit si gata
de noi activitati? Din pacate, nu foarte multi pot evita "mahmureala" de la primele ore
ale zilei, pentru ca ori nu ai un ritm stabil de odihna, ori pur si simplu nu esti programat
genetic sa fii matinal. Totodata, exista cateva mici trucuri care te pot face sa te ridici din
asternuturi cu un zambet larg pe buze, chiar si in zorii zilei.
"Oricat as dormi, dimineata ma trezesc obosit!". Am auzit asta de nenumarate ori.
Chiar si tu ai aceeasi problema pentru care nu ai gasit in atatia ani o solutie. Dar, asta nu
inseamna ca nu exista una.
In primul rand trebuie sa actionam pe plan psihic!
Alarma enervanta a ceasului iti da trezirea in fiecare zi? Aceasta este o prima problema.
Stim ca daca ti-ar canta o melodie suava mai mult ca sigur ai dormi in continuare, dar
poate ar trebui sa incerci un cantec vesel precum "Bare neccesities" din Cartea Junglei!
Programeaza-ti cd-playerul sau telefonul sa te trezeasca pe aceste acorduri si nu te vei
mai fi morocanos. Ai putea sa incerci si un scurt dans pe muzica vesela, pentru o minima
inviorare care te va scapa de durerile de oase. Important este ca,atunci cand te trezesti,
sa traiesti sentimente placute, nu cele de "Ah, e prea devreme" sau "Ma dor toate".
Incearca sa te trezesti mai devreme pentru a-ti savura cafeaua fara graba, sa poti zabovi
putin cu privirea pe geam si sa mananci.

Cele 6 cicluri de somn

Oamenii trec prin patru-sase cicluri de somn in fiecare noapte, spun specialistii pe site-ul
webmd.com.
Fiecare ciclu consta in cinci etape, variind de la un somn foarte usor (etapa 1) la unul
foarte adanc (etapa 4) si apoi in etapa 5, cea "de miscare rapida a ochiilor", adica aceea
in care visezi.
Iata cum stau lucrurile stiintific: trezirea din stadiu profund, precum etapa 3 sau etapa 4,
este resimtita foarte dificil. De aceea, a fi trezit dintr-un pui de somn poate fi atat de
derutant. De asemenea, acesta este si motivul pentru care unii dintre cei care se trezesc
prea devreme se pot simti "mizerabil". Ironic este ca suntem programati natural sa
trecem prin cele mai adanci etape ale somnului in intervalul orar 04.00-06.00. otodata,
nu iti pierde sperantele: te poti reprograma!
Reprogrameaza-te!
Daca vrei sa-ti muti etapa de somn adanc la o alta ora din noapte, o poti face cu putin
antrenament. Exista o formula foarte simpla si aplicabila. Un ciclu de somn dureaza
aproximativ 90 de minute. Inmulteste cele 90 de minute cu 6 cicluri de somn si vei
constata ca ai nevoie de aproape 8 ore de somn pe noapte. Asadar, daca ora 22.00 te
gaseste cu capul pe perna, la ora 6.00 vei fi proaspat ca painea calda.
Nu-ti ajung cele 8 ore de somn?
Cercetatorii spun ca exista si oameni care au nevoie de doar sase ore de somn pe noapte,
pe cand altii au nevoie de zece! De ce? Ciclurile de somn variaza. Cei care au nevoie de
foarte mult somn au ciclurile lungi, de pana la doua ore! Aici intervine partea interesanta:
multora dintre cei care au ciclurile de somn decalate de la obisnuitele 90 de minute nu li
s-a spus, inca din copilarie, la
ce ora sa mearga la culcare. Asadar, corpul asculta de propriile semnale.
Solutia ta este sa te impui cu un orar fix in fata propriei persoane.
- Stai in pozitia sezut pe marginea patului si leagana-ti picioarele. Te vei trezi mai
repede.
- Seteaza alarma ceasului pentru ultimul moment! Astfel, nu vei fi tentat sa decalezi ora
de trezire. Cateva minute de somn in plus te vor face doar sa te simti mai rau.
9

- Cand te scoli prea devreme, fa un exercitiu de respiratie: inspira-expira adanc pentru a

lua contact cu realitatea.
- Spala-te doar cu apa rece pe fata. E un mod natural de a-ti tonifia mintea!

Prul - cum funcioneaz i cum l ngrijim?

nainte de a prezenta scurte explicaii privind modul n care funcioneaz prul, iat
cteva adevruri despre pr, care infirm tot attea mituri:
-prul nu crete mai repede dac l radei frecvent;
-purtarea plriei nu grbete apariia cheliei;
-prul nu crete mai repede noaptea i nici dac l splai des;
-splatul frecvent ori vopsirea prului nu distruge foliculul prului ("punga" n care firul
de pr se dezvolt);
-plarea frecvent a prului nu duce la "ngrarea" mai rapid a acestuia.
n stratul inferior al pielii (derma), pe lng glandele sebacee i glandele sudoripare mai
exist ceva: prul. mpnzit pe toat suprafaa corpului, acesta const n lungi iruri de
celule moarte pline cu cheratin (protein care intr n structura prului, epidermei,
unghiilor etc,care are i rolul de a ntri stratul exterior al pielii).
Fiecare fir de pr se formeaz ntr-un folicul - un mic "sac" n care prul este creat de
celule ale pielii. Atunci cnd un nou strat de celule este adugat la rdcina firului de pr,
acestea mor, iar firul devine un pic mai lung. Dup cum se poate observa, prul se afl n
aceeai situaie cu pielea: celulele vii sunt la interior, cele moarte la exterior.

Tipuri de pr
Dei avem mai multe fire de pr pe centimetru ptrat dect un cimpanzeu, cele mai multe
fire de pr prezente pe corpul nostru sunt greu vizibile. Acest tip de pr, subire i care
crete greu se numete pr velus.
Prul terminal este acela prezent pe cap, la subsuori, pe piept, sprncenele, genele, n
zona organelor genitale etc. Dup cum ai observat, acest tip de pr este mai gros, mai
lung i crete relativ repede. Prul crete drept sau ondulat. Se ntmpl ca ca cei care au
prul drept s i-l doreasc ondulat i viceversa (n special se aplic aceast regul
femeilor). Cine dicteaz cum va fi prul, ondulat ori nu?
Responsabil este foliculul care n care se dezvolt firul de pr: dac foliculul este perfect
rotund, firul va iei drept, dac foliculul este oval,firul de pr va fi ondulat. Din pcate
pentru unii care-i doresc tipul de pr pe care nu-l au, nu exist soluie pentru
schimbare, n afara drumului la frizerie, unde, cu ajutorul diverselor aparate i soluii din
arsenalul oricrei frizerii serioase, se poate produce din pr drept pr ondulat i invers.
Prul nu crete ncontinuu i un fir de pr nu dureaz o via. Prul are perioade de
cretere i perioade de stagnare. Din fericire, doar o mic parte a firelor de pr din capul
dumneavoastr se afl n "hibernare" la un moment dat, aproximativ 90% fiind n
cretere. Zilnic pierdei aproximativ 50 de fire pr, fr ca acest lucru s semnifice c ai
nceput s chelii; n cteva zile din foliculul din care a czut un fir "btrn" se va nate
un nou fir de pr. n medie, un fir de pr din cap are o via e 6 ani. Nu este valabil
aceeai cifr pentru gene i sprncene. Sprncenele cresc timp de aproximativ 10
sptmni dup care stagneaz restul anului. Genele, n schimb, cresc vreme de 3 luni,
dup care cad i sunt nlocuite.

De ce ni se face pielea de gin?

Ai observat c la frig ori cnd suntei prad unor emoii puternice, pielea uman i
schimb aspectul, iar prul se ridic pe tot corpul.
De ce se ntmpl astfel?
Acest fenomen nu este caracteristic doar oamenilor, ci i altor animale.
10

Explicaia este una de natur evolutiv: au fost timpuri cnd o astfel de reacie a
organismului ajuta la pstrarea cldurii n apropierea pielii.
Odat cu pierderea pilozitii excesive, aceast reacie a organismului a rmas, dar
eficiena ei este zero.

Care este rostul prului?

Suntem obinuii cu prul nostru. Muli dintre noi investim muli bani pentru a-l ntreine
n forma dorit. Adolescenii, cu precdere, tind s-i imprime propria personalitate n
modul n care i aranjeaz coafura. De multe ori privind modul n care prul este tiat
putem spune dac individul aparine unei anume secte ori unei anume micri politice.
Dar toate aceste lucruri nu explic de ce pe corpul nostru crete pr...
Sunt cteva avantaje ale prezenei prului pe corpul nostru. De exemplu, genele ne
feresc adeseori de insecte care s-ar opri n ochii notri ori de diverse resturi minuscule.
Sprncenele ajut n "deturnarea" picturilor de transpiraie ori ploaie ce altfel ar ajunge
tot n ochii notri. Prul de pe cap, pe de o parte protejeaz pielea capului de razele
puternice ale soarelui, iar pe de alta, n cazul n care este frig afar, reduce pierderea de
cldur prin zona capului. Nu n ultimul rnd, prul din zona organelor genitale indic
faptul c am ajuns la maturitate din punct de vedere sexual i capabili de reproducere.
Ce sampon folosim?
Reclamele la ampon sunt pe ct de fermectoare, pe att de neltoare de cele mai
multe ori. Aflm c nu tiu ce ampon minune ne va "hrni de la rdcin firul de pr",
ni-l va "revitaliza" ori l va "nsntoi". Ce? Un ir de celule moarte? Toate vitaminele
din lume nu le va readuce la via i nici nu ne-ar folosi un atare lucru, cci dac celulele
ar renvia, mersul la frizer ar fi nlocuit cu mersul la chirurg. Mai bine folosii diversele
produse ce stau la baza ampoanelor (de la urzici la portocale) pentru propria
alimentaie, dect s le irosii pe propriul pr.
De ce avem nevoie s splm prul? Pentru c sebumul produs de glandele sebacee, care
n fapt protejeaz firul de pr, ungndu-l, n timp se acumuleaz i d impresia de pr
"gras", iar n plus se amestec cu buci de piele moart a scalpului i particule de praf
de pe strad. amponul dizolv acest amestec, i las prul curat, dar i uscat i fragil.
Uscciunea firului de pr este combtut de ampoane prin faptul c unele conin
balsam.
Este preferabil, pentru o mai bun rezisten a prului, s folosii balsam cumprat
separat de ampon. Balsamul unge firul de pr i l protejeaz.
Splatul zilnic pe cap nu numai c nu este indicat, dar este i n defavoarea prului
dumneavoastr. Dac putei rezista 2 ori 3 zile ntre dou splturi ale prului capului,
nu se va ntmpla nimic ru. Pe de alt parte, trebuie menionat, mpotriva opiniei
multora, c splatul frecvent pe cap nu duce la apariia mai rapid a prului "gras".
Producia de sebum nu are cum fi influenat de splatul prului.
Dup cum probabil ai observat, n special dac avei mtrea, i ampoanele antimtrea, dup o vreme, n cele mai multe cazuri, produc mtrea. Este indicat, aadar,
s folosii mai multe tipuri de ampoane care se potrivesc tipului dumneavoastr de pr
i pe care s le rotii n timp.

Totul despre naterea n ap

Nasterea in apa este din ce in ce mai solicitata de mamicile din intreaga lume. Fata de
metoda traditionala, aceasta este mai putin dureroasa, se deruleaza mai repede si este
mai relaxanta pentru mama .
Apa reprezinta un mediu propice nasterii, insa in afara de acest aspect, nasterea in apa
mai are si alte beneficii: reduce durata efectiva a aducerii copilului pe lume, ofera mamei
mai multa liberatate de miscare si fatului posibilitatea de a tranzita mai usor spre lumea
exterioara. Totodata, apa permite o mai buna dilatare a colului uterin si are proprietati
11

anti-spasmodice, permitand muschilor sa se relaxeze.

Faptul ca mama se poate misca dupa bunul plac si are posibilitatea sa-si aleaga pozitia
cea mai confortabila pentru ea, reprezinta un mare atu. In plus, ea poate sa fie tinuta in
brate si sustinuta chiar de sotul ei, care poate sa stea in bazin pe toata durata nasterii.
Prima etapa - Medicul ginecologic sau asistenta consulta mama pentru a stabili gradul de
dilatare a vaginului. Tot acum, se incearca si o oarecare aproximare a manierei in care
urmeaza sa fie facilitata nasterea prin dilatare. Apoi, medicul asculta bataile inimii fatului
si ale mamei, uneori controland totul prin intermediul unui monitor.
A doua etapa - Este reprezentata de momentul in care fatul vine pe lume. In momentul in
care i se iveste crestetul, el este ajutat sa iasa de catre medic sau de asistenta.Riscul de
a inghiti apa este aproape inexistent, iar asta deoarece pruncul are suficient de mult
oxigen pentru a supravietui in cazul in care se afla sub apa.
A treia etapa - In continuare, pentru a se asigura ca nou-nascutul respira asa cum
trebuie, medicul realizeaza o aspiratie profilactica a mucozitatilor, atat in gura, cat si in
nas.
A patra etapa - Primele guri de aer ale copilului reprezinta momentul in care plamanii
acestuia se inunda cu oxigen, si deci se umfla, pentru a indeplini functia
respiratorie.Acesta este pragul la care respiratia cardiaca devine cardiopulmonara, fapt
determinat de necesitatea ca sangele sa primesca oxigen.
A cincea etapa - Daca tatal a fost prezent la nasterea acvatica, acum este cazul sa
intervina, prin taierea cordonului oblilical al pruncului. Tatal poate intra in bazin alaturi
de mama, ba mai mult, poate sta langa ea pe toata durata nasterii. El este asistat de
medic in timp ce taie cordonul ombilical, insa trebuie sa urmeze in mod obligatoriu sfatul
personalului calificat. In cazul in care acesta nu a participat la momentul nasterii, mama
primeste ajutorul de care are nevoie de la medic sau de la asistenta.
A sasea etapa-Femeia este ajutata sa se ridice, sprijinita din spate, fie de catre tata, fie
de catre personalul medical. Ridicarea trebuie sa facuta de sub axile, pentru ca in acest
fel i se sustine greutatea mamei, ea fiind scutita de orice efort suplimentar. Apoi, isi
poate tine in brate copilul si primi asistenta medicului ginecolog.
Travaliu mai putin dureros
Principalul rol al apei este acela de a ajuta mama sa treaca peste perioada de travaliu
prin adoptarea unei pozitii naturale, instinctive, pentru a usura intreg procesul nasterii.
Relaxarea musculara este benefica pentru viitoarea mama, iar contractiile sunt, in multe
dintre cazuri, aproape nedureroase.
Cu toate acestea, multi medici de specialitate sunt de parere ca travaliul are rolul sau in
dezvoltarea ulterioara a copilului, contractiile fiind cele care pregatesc trupul fragil al
acestuia pentru viata din afara uterului. De aceea, nasterea in apa este in multe tari
controversata, ea putandu-se intampla doar in anumite centre ginecologice, avand
costuri destul de ridicate.
O recuperare post-natala usoara Exista cazuri in care mama iese din bazinul in care a
nascut aproape imediat, fara sa necesite recuperare post-natala. Nasterea in apa este
insa o metoda pretentioasa de a aduce un prunc pe lume.
Femeia care urmeaza sa nasca, trebuie sa stea scufundata in apa pentru aproximativ una
pana la doua ore; temperatura medie necesita control permanent; apa trebuie sa fie
pregatita dinainte pentru procedura; mediul trebuie sa fie dezinfectat si sa nu permita
accesul factorilor care ar putea dauna micutului.

Ziua bun ncepe de diminea

Regula de aur: s ne trezim firesc, calm, fr a stresa organismul. Aceast regul ne
ajut s ncepem ziua cu dreptul. Dar pentru a ne face ziua plcut nc de la primele
ore, mai trebuie s respectm cteva reguli simple i de bun-sim. Care ne iau cel mult
15 minute, dar ne dau multe ore de chef de via.
Trei minute pentru a ne da jos din pat.Dar nu mai mult de trei minute! i n aceste trei
12

minute aprindei lumina dac afar e nc ntuneric. i cu zmbetul pe buze ntindei

minile i picioarele, aducei genunchi la piept n cteva reprize. Este un mod plcut i
eficient de a ne trezi din somn.
Cinci minute sub dus .Deja ai fcut ochi i e bine s v ridicai din pat pentru du, o
activitate necesar, dinamic i plcut. n plus, duul stimuleaz metabolismul i crete
secreia de endorfine. Hormonii fericirii, endorfinele, sunt implicai n crearea
sentimentului de bucurie i n diminuarea durerii, stresului, depresiei. Aceti hormoni au
capacitatea de a bara drumul acestor stri neplcute ctre creier, mecanism care ne duce
cu gndul la droguri. Dar endorfinele sunt nite droguri naturale, proprii organismului
nostru, care nu creeaz dependen.
Important:dup du, facei cteva exerciii uoare (de respiraie, flexare, stretching) pe
un fond muzical agreabil.
Doua minute pentru o baie de lumina
Tragei draperiile, deschidei larg ferestrele indiferent de sezon, pentru a aerisi
dormitorul i a respira aer curat. Plasai-v n faa ferestrei, n locul cel mai bine luminat
i lsai-v scldat ntr-o baie de lumin. Pentru c, aa cum tii deja, terapia cu
lumin este aductoare de bun dispoziie, este vindectoare de depresie. Privii cerul i
avei convingerea c, dei sunt nori, soarele cu razele lui blnde, matinale, va ncrca
organismul nostru cu energia necesar pentru nc o zi de activitate.

Cinci minute pentru un mic dejun echilibrat

E o greeal enorm s srii micul dejun. Azi, o felie de pine prjit cu ceva, mine la
fel... i treptat, treptat, gndii-v ce v-ar plcea s mncai la micul dejun.
E minunat s pregtii micul dejun nu oricum, ci fredonnd un lagr preferat.
Mncai uor, dar consistent. i neaprat, la final, un fruct: un kiwi, un mr... sau un
"fresh".
Luai n calcul i un suc de lmie cu ap...
Un excelent mijloc de eliminare a toxinelor...

Reguli pentru o diet corect

Exist foarte puini oameni care nu au inut niciodat o cur de slbire.
Muli se plng ns c nu au dat rezultate, dar nu stiu de ce.
Curele de slbire sunt foarte uzitate, dar, din pcate, de cele mai multe ori sunt inute
prost, iar rezultatele ntrzie s apar.
Iat cteva reguli ce trebuie respectate pentru ca dieta pe care o ii s dea rezultate pe
msura eforturilor tale.
F sport nu rebuie s pierzi din vedere c nicio diet nu te va ajuta s slbesti fr s
faci si exerciii fizice pentru c miscarea menine metabolismul la un nivel constant.

Diete drastice
Fereste-te de diete care elimin una dintre cele trei substane-cheie de care corpul tu
are nevoie: carbohidrai, proteine si grsimi vegetale. Organismul tu are nevoie de toate
trei pentru a funciona normal. Dac elimini vreuna dintre aceste substane, vei avea
probleme de metabolism si te poi mbolnvi grav. Dietele bazate pe eliminarea
carbohidrailor sau proteinelor sunt pur si simplu mituri si nu sunt bazate pe cercetri
medicale. Scderea n greutate e cauzat de reducerea caloriilor, nu de reducerea
nutrienilor.
Ia vitamine pe toat durata dietei!Pn si cei care mnnc tot ce vor nu consum
combinaii perfecte de alimente care s le furnizeze toi nutrienii de care au nevoie.
Pentru cei care in o diet, este si mai greu. De asemenea, dac nevoile nutritive pe care
le are corpul tu sunt asigurate printr-un supliment zilnic de vitamine, i poi alege
meniul mai liber, fr s fii atent la coninutul de vitamine al mncrurilor.
13

Pastilele de slbit
Au efecte limitate si, foarte des, sunt periculoase. Cele mai multe conin amfetamine care
accelereaz metabolismul numrul caloriilor arse creste si scade pofta de mncare. n
timp ns, se dezvolt toleran la aceste medicamente. Mai mult, luate vreme
ndelungat, pot mbolnvi organele interne.
Alcoolul- poate conine chiar 7 calorii pe gram. Totusi, nu trebuie s ne grbim s-l
eliminm complet. Spre exemplu, poi pstra obiceiul de a bea un pahar de vin pe zi. O
mulime de studii au artat c un consum moderat de alcool reduce colesterolul.
Cantitatea indicat este de un pahar sau dou.
Concluzie-Pentru a reusi s slbesti eficient, trebuie s stii s reduci consumul zilnic de
calorii si, n acelasi timp, s faci foarte mult miscare. Nu e important neaprat ce
mnnci, ci raportul dintre numrul de calorii pe care le consume si caloriile pe care le
arzi pe zi. Ai putea s mnnci doar legume, dar, dac ai consuma mai multe calorii dect
ai arde, ai lua n greutate.
Totusi, cele mai multe diete caut s scad cantitatea de mncruri grase din meniul
zilnic. Grsimile sunt, cu siguran, dusmanul numrul 1, deoarece conin cele mai multe
calorii pe gram. n vreme ce carbohidraii si proteinele conin 4 calorii pe gram, grsimile
conin 9. Problema e c grsimile dau gust si savoare mncrurilor si e foarte greu s te
abii de la a le consuma, dar trebuie s faci asta.
Astfel, dac urmezi acesti pasi, dieta ta va da roade si vei vedea rezultatele n scurt timp.

Ghid de autoexaminare a snilor

Exista o masura preventiva pe care o poti practica pentru sanatatea ta! Ai la indemana
acest ghid practic care te va lamuri despre importanta examinarii sanilor, cand este
momentul cel mai potrivit pentru o autoexaminare si cum se face aceasta.
Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi. Cei din urma dau
forma sanului. Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale
conductoare ce se temina cu mamelonul. Acolo este produs laptele mamar. Divizand
sanul in 4, observam ca majoritatea conductorilor se gasesc in jumatatea de sus (in
apropierea axilei). Acolo se dezvolta majoritatea celulelor maligne (in proportie de
50%).
De ce sa efectuam examinarea sanilor?
Deoarece odata cu autoexaminarea incepem sa aflam constitutia fiziologica a sanului si
putem astfel sa descoperim orice anomalie ar aparea. 95% din cazurile de cancer la san
pot fi evitate daca este depistat la timp.
Federatiile internationale de medici sugereaza ca autoexaminarea sa inceapa in jurul
varstei de 20 de ani. Este cunoscut ca una din 10 femei poate sa prezinte (simptome de)
cancer de san la un moment dat in viata ei, mai ales intre 40 si 65 de ani.
Cand sa efectuam autoexaminarea?
Trebuie sa palpezi sanii o data pe luna, astfel incat sa devina un obicei. De preferinta cu o
saptamana inainte de menstruatie, intrucat volumul fiziologic pe care il capata sanii
datorita hormonilor se reduce atunci (la menstruatie sanii sunt umflati si dor). Sa nu
uitam ca si la barbati poate aparea cancerul de san, dar in procentaj mult mai mic.
Cum sa efectuam autoexaminarea?
Posteaza-te in fata unei oglinzi si observa sanii intai cu mainile jos, apoi cu mainile pe
solduri (aceasta pozitie contracta muschii toracelui), iar apoi cu minile intinse in sus,
deasupra capului. Priveste-ti sanii pentru a observa:
- diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san (marime,
volum, orientarea catre interior a mamelonului);
-pielea, pentru a observa contuzii, protuberante, eczeme.
PALPARE I-Trebuie sa se realizeze in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta pozitie
muschii sunt relaxati si astfel este facilitata palparea. Daca examinezi intai sanul drept
14

trebuie sa pui o pernuta sub umarul drept, iar bratul sa-l indoi sub cap, la nivelul gatului.
In continuare, cu cele trei degete din mijloc unite si cu palma mainii stangi efectueaza
miscari ciclice in jurul sanului, in forma de spirala, catre centrul sanului, apasand usor
dar stabil cu varfurile degetelor, in sensul acelor de ceasornic.
PALPARE II-Apoi fa miscari verticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in
jos.Continua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul.
PALPARE III-Ramanand in aceeasi pozitie, trebuie sa palpezi si axila corespunzatoare
sanului, pentru a observa aparitia unor eventuale umflaturi. Pentru aceasta parcurge cu
mana toata suprafata axilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand zona
putin mai tare decat in cazul sanului.
PALPARE IV-Tot in aceeasi pozitie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare.
Fii atenta daca exista secretie de lichid si daca exista simfiza sau orientarea catre
interior a mamelonului.
Ce trebuie sa faci daca exista anomalii?
Daca observi zone tari sau vreo scurgere din sfarc sau vreo modificare a pielii sanului sau
a mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi vorba despre un caz benign. Insa, oricum
ar trebui sa te sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili un diagnostic si pentru a te
indruma catre un specialist, daca este nevoie.
Factorii de risc:
- menstruatie prematura (inainte de varsta de 12 ani);
- menopauza intarziata (dupa 55 ani);
- femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 30 ani;
- stres;
- expunere la radiatii;
- viata sedentara;
- alimentatie bogata in grasimi;
- consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe saptamana);
- fumatul;
- dureri ale sanilor (chisturi);
- terapie cu hormoni (sub cercetare);
- cancer de san prezent la mama, fiica sau sora, inainte de menopauza;
- cancer de san la bunica, matusi, verisoare;
- utilizarea de anticonceptionale (sub cercetare).

Vreau s stiu i s in minte totul!

Se intampla deseori sa nu ne putem aduce aminte lucruri dintre cele mai elementare, sa
uitam cuvinte simple, iar cateodata ne dam seama cu groaza ca din memorie au disparut
complet perioade intregi din viata noastra.
Uitarea obisnuita se considera a fi o consecinta a dispersarii atentiei. Suferiti si dvs. de
asa ceva? O puteti afla cu ajutorul unui experiment pe care il puteti face chiar acum.
1.Amintiti-va 5 obiecte fara legatura intre ele, pe care le-ati folosit in ultimele 5-7
minute.
2.Acum aduceti-va aminte cum ati fost imbracata alaltaieri la serviciu.
3.Dar cum era imbracata ieri colega din spatele dvs.?
Daca a fost necesar sa depuneti eforturi pentru a raspunde la aceste intrebari simple,
aveti, in mod cert, mici probleme cu memoria si a sosit momentul sa le rezolvati, pentru
ca ele sa nu evolueze. Desi este accentuata de stres, uitarea nu este numai o problema a
societatii moderne. Dintotdeauna oamenii au cautat metode prin care sa-si
imbunatateasca memoria. Stravechea stiinta indiana, Ayurveda,evidentiaza mai multe
probleme, fiecare legata de una sau alta dintre doshe - energiile vitale spe cifice omului.
Dupa cum se stie, exista trei doshe - Vata,Pitta, Kapha.
VATA raspunde de primirea informatiei si de asimilarea cunostintelor. Daca va este greu
sa asimilati orice informatie noua, adica aveti insuficienta VATA, trebuie sa mancati mai
15

multe leguminoase.
Functia intermediara a memoriei retinerea micilor detalii, a cauzelor si efectelor - este
domeniul PITTEI. Pentru activarea ei, adaugati in mancare condimente picante (ardei
iute, ghimbir).
KAPHA este responsabila pentru memoria de lunga durata. Pentru a mentine KAPHA la
un nivel corespunzator, e bine sa consumati mai multe fructe dulci (in special banane) si
produse lactate.

Hran pentru minte

Daca ati hotarat ca e timpul sa va imbunatatiti memoria, trebuie sa respectati cateva
reguli simple:
In fiecare zi, consumati pe stomacul gol o lingurita de ulei de masline, fara adaosuri, sau
de unt topit. Dupa aceea, beti un ceai cald de plante medicinale.
Consumati mai des avocado. Acest fruct este un bun antioxidant si previne scaderea
capacitatii de memorare.
Meniul zilnic trebuie sa contina suficiente proteine vegetale- materialul de constructie
pentru tesuturile creierului. Evitati consumul de alimente acre sau fermentate,deoarece
acestea blocheaza canalele energetice subtile.
Masati punctul marma, aflat la baza degetului mare al mainii stangi. Actionand asupra
acestei zone, stimulati energiile subtile.

Efort de echip
Daca pana acum ai acordat atentie abdomenului (si in special taliei tale) doar din punct
de vedere estetic, ar fi cazul sa te mai gandesti. Muschii peretelui abdominal si cei
erectori ai spatelui iti ajuta spatele mai mult decat credeai. Practic, ei sunt cei care tin
spatele in pozitia ortostatica si durerile de spate apar in momentul in care muschii nu isi
fac treaba "ca la carte", pentru ca nu sunt suficient de tonifiati.
De multe ori este nevoie de un efort de constientizare foarte mare pentru a sta intr-o
postura corecta. Dar, odata ajuns/a in aceasta pozitie de stat, muschii abominali si cei
lombari trebuie sa te ajute, altfel nu vei putea sa o mentii.
Ar mai fi un lucru de spus: daca te doare spatele, lucreaza-ti in primul rand abdomenul!
Ada Ragalie, kinetoterapeut in cadrul Centrului de sanatate si frumusete Cella Femina,
subliniaza ca "spatele este intotdeauna mai tonifiat decat abdomenul si se vede lucrul
asta. Asa am fost construiti de mama natura: abdomenul trebuie lucrat mult mai des,
ceea ce nu inseamna ca spatele trebuie neglijat.
De exemplu, te duci la sala de trei ori pe saptamana: de trei ori faci abdomene, in ultima
zi lucrezi si spatele. Daca lucrezi zilnic si spatele si abdomenul, proportia trebuie sa fie
inclinata mai mult inspre abdomen. Ideea e ca cei din spate sunt mai tonifiati pentru ca
tine si de statura: ei mentin ortostatismul (fara ei ne-am prabusi in fata) si, ca urmare,
nu se relaxeaza decat partial in somn, in rest lucreaza, indiferent cum stai. Si daca stai
ghebos, ei tot lucreaza, pentru ca, daca nu ar lucra, te-ai prabusi in fata".

Clasicele "abdomene"
Cele mai eficiente exercitii pentru muschii abdominali sunt clasicele abdomene. Ada
Ragalie atrage atentia ca, in cazul durerilor de spate, nu se vor face exercitiile de
abdomen cu lucru de picioare (forfecari, bicicleta, etc.,exceptie facand exercitiile
Pilates).
Facute corect, "abdomenele" te ajuta in inlaturarea durerii de spate. Kinetoterapeutul te
sfatuieste sa faci exercitiile pe spate, cu picioarele indoite, si cu mainile indreptate catre
ceafa, fara sa o atinga si fara sa te ajuti de ele cand te ridici. "Te ridici pana iti dezlipesti
omoplatii si abdomenul se contracta. Mai mult de atat abdomenul nu se poate contracta,
pentru ca atat poate el. Daca incerci sa te ridici mai mult, tragi cu alti muschi care strica
coloana". Revii la pozitia de stat pe spate incet, nu brusc, deoarece si acest lucru poate
16

rani coloana.
Clasicele "abdomene" II-Abdomenele se mai pot face si cu mainile intinse in fata,
alunecand incet cu ele pe coapsa.
Clasicele "abdomene"III-Multi se intreaba de ce este indicat sa faci exercitiile de
abdomen cu picioarele indoite si nu drepte. Tot kinetoterapeutul se gandeste la
sanatatea spatelui tau si subliniaza ca, daca faci exercitiile cu picioarele intinse,
accentuezi lordoza fiziologica a coloanei vertebrale (curbura naturala a zonei lombare).
"In pozitia intinsa esti lordozat, pentru ca asta e pozitia fiziologica fireasca. Ca sa o
reduci, indoi genunchii si se lipeste coloana lombara de sol".
Ce se intampla cand faci abdomenele incorect? Cu siguranta, pot aparea dureri in zona
lombara si in cazul persoanelor care nu au probleme cu spatele.

Tonifiaz-te complet I
Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de
muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun pentru persoanle
cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
Prima etapa. Din pozitia culcat cu fata in jos (cu picioarele intinse) te ridici in sprijin pe
antebrat formand un unghi de 90 de grade in coate si in varfurile picioarelor. O pozitie
asemanatoare celei de flotare dar cu sprijinul pe antebrate. Mentii pozitia de la 15 pana
la 45 de secunde (cat de mult poti), avand fesele si abdomenul incordate in permanenta
si spatele un pic rotunjit, cocosat.
Exercitiul este gresit daca te arcuiesti inspre interior si fesele nu sunt incordate.
"Nu ai sa simti niciodata in exercitiul acesta ca abdomenul doare, insa simti ca iti aluneca
coloana in fata (adica se arcuieste, proces invers cocosarii). Intai iti cedeaza mainile si
dupa aia abdomenul. Simti ca totul ti se duce in fata, spre podea. Cand incepi sa te
arcuiesti atunci stii ca abdomenul ti-a obosit", precizeaza Ada Ragalie.
Ingreuneaza exercitiile
Pentru ingreunarea exercitiului, poti aseza un saculet de o greutate mica pe abdomen
sau pe zona lombara in prima etapa.

Tonifiaz-te complet II & III

Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de
muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun pentru persoanle
cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
A doua si a treia etapa sunt la fel pe fiecare parte a corpului. Pozitia si regulile sunt
aceleasi: abdomenul si fesele incordate.
Asezat pe o parte, te ridici pe antebrat, cotul fiind un pic bagat sub tine, pentru
mentinerea echilibrului (tot la 90 de grade, perpendicular pe sol), cu cealalta mana
intinsa de-a lungul corpului.
Daca vrei un echilibru mai mare, te poti sprijini si in cealalta mana pozitionata in fata
trunchiului, dar mai mult simbolic pentru a nu usura exercitiul. Se mentine pozitia intre
15- 45 de secunde. Acest exercitiu se face pe ambele parti.
"Chiar ar fi bine sa se lucreze acelasi timp la toate exercitiile",recomanda Ada.
Tonifiaza-te complet IV
Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de
muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun pentru persoanle
cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
A patra etapa. Din pozitia culcat pe spate (cu picioarele intinse) te ridici pe antebrate
formand un unghi de 90 de grade in zona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer
cu bazinul cat mai sus.
Abdomenul si fesele sunt incordate, ca la prima etapa a exercitiului. Mentii pozitia intre
15 si 45 de secunde, tot atat cat ai mentinut-o si la celelalte etape.A patra etapa. Din
pozitia culcat pe spate (cu picioarele intinse) te ridici pe antebrate formand un unghi de
17

90 de grade in zona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer cu bazinul cat mai
sus.
"Exercitiile statice se lucreaza foarte mult la nivelul psihicului. Daca te gandesti la cu
totul altceva si nu mai esti atent la pozitia corecta s-a dus tot exercitiul", mai spune Ada
Ragalie.

6 alimente care te fac mai detept

Specialistii ti spun ce trebuie sa mannci daca vrei o memorie mai buna sau ai probleme
cu atentia.
Memorie mai buna, capacitate de concentrare si o atentie distributiva. Auzim peste tot de
suplimente care fac minuni pentru creierul nostru. Vestea buna este ca o dieta echilibrata
este cea care ne tine mintea sanatoasa.
O buna functionare a creierului nostru depinde mult de alimentatie. Grasimile sau
dulciurile din abundenta slabesc memoria. Carenta de proteine sau minerale scade
capacitatea intelectuala. Iata ce trebuie sa mncam ca sa gndim bine. Morcovi, pentru o
memorie mai buna. Morcovii cresc capacitatea de memorare si de nvatare. Sunt
recomandati mai ales n perioadele de examene. Cu ct consumati mai mult acest
aliment, cu att puterea de memorare va fi mai mare.
Zaharul te face mai abil n gndire. Zaharul este sursa preferata de combustibil a
creierului nostru, mai exact, glucoza pe care corpul o metabolizeaza din dulciurile si
carbohidratii pe care i consumam. Din acest motiv, atunci cand bem sucuri sau mncam
dulciuri, creierul are de cstigat. Se mbunatateste gndirea si cresc abilitatile mintale.
Ceapa te scapa de surmenaj. Ceapa este recomandata pentru nlaturarea oboselii psihice
si a surmenajului intelectual. n acelasi timp, mbunatateste circulatia sangvina si ajuta
la o mai buna oxigenare a creierului. Se recomanda consumul unei jumatati de ceapa pe
zi, n perioadele dificile, cu stres intens.
Soia, pentru efort intelectual.
Se stie ca lecitina e cea care ne ajuta n perioadele solicitante, iar despre soia se spune
ca ar fi unul dintre cele mai bogate produse n lecitina. Specialistii o recomanda
persoanelor care depun un efort intelectual foarte mare. Alte produse bogate n lecitina
sunt galbenusul de ou,ciocolata, laptele, unele cereale.
Ghimbirul creste creativitatea. O cana de ceai de ghimbir baut zilnic va da fru liber
imaginatiei si creativitatii. Asadar, daca serviciul va cere tot mai multa imaginatie, nu
ezitati sa beti un ceai de ghimbir. Tot aceasta planta are rolul de a facilita circulatia
sangvina si de a mbunatati astfel oxigenarea creierului.

7 tratamente naturiste pentru durerile de cap

Durerile de cap sunt cumplite. Te apuca fix cnd ti-e lumea mai draga, aproape niciodata
nu trec dupa prima pastila si de fiecare data ti strica planurile. Uita de drumurile la
farmacie si ncearca sa te faci bine apelnd la remedii naturiste!
1.Bea o solutie formata din apa, miere si coriandru.
2.Prepara o pasta din sare de mare si usturoi pisat. Adauga peste aceasta 200 de mililitri
de lapte.
3.Uneori, durerile de cap pot fi cauzate de gazele excesive din stomac. Pentru a scapa de
acestea, bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce zeama de la o lamie proaspata.
4.Un alt remediu poate fi pasta de scortisoara (care se obtine din pudra amestecata cu
putina apa). Se aplica pe cap, sub forma de compresa.
5.Mai poti ncerca un masaj cu ulei de nuca de cocos.
6.Minuni va face si masajul cu ulei de migdale. Frectioneaza- ti fruntea si muschii
inferiori ai gtului.
7.Daca durerile de cap te chinuie de mai multa vreme, mai ales dimineata, ncearca un
tratament de durata. Imediat cum te trezesti, ia un mar, umezeste-l, apoi trece-l prin
sare si consuma-l. La final, bea un pahar cu apa calduta. Pentru rezultate sigure, repeta
18

acest ritual naturist timp de zece zile consecutiv.

Nu sri peste mese!

Ca sa nu devii o victima a durerilor de cap frecvente, nu sari peste mese. Mnnca
alimente bogate n calciu, proteine, vitamina C, vitamina B12 si vitamina D.
Evita brnza, ciocolata si carnea.

Exerciii de stimulare a creierului

O gandire agila, idei proaspete si bune, solutii rapide pentru tot felul de probleme, un
vocabular bogat iata ce inseamna un creier stimulat. Cateva idei care te vor ajuta sa
stimulezi creierul precum si conexiunile pe care acesta le poate face.
Citeste cat poti de mult-O carte captivanta, interesanta iti vor stimula creierul, iti va
imbunatati vocabularul si gandirea. Fie alegi o carte la intamplare, fie le ceri amicilor sati recomande o carte care le-a placut. Daca citesti cateva pagini in fiecare seara acestea
vor contribui mult la dezvoltarea ta intelectuala si vor contribui la buna functionare a
creierului tau. Citeste carti din toate domeniile: medicina,arta, stiinta si tehnica,
literatura etc. Nu numai ca vei asimila informatii, dar vei adormi mai usor si te vei trezi
mai odihnit.

F sport
Exercitiile fizice sporesc gradul de concentrare.
O combinatie intre 20 de minute de efort fizic si o lectura scurta inainte de culcare este
bine venita.
Dupa sport, sangele este pus in miscare intr-un mod alert, lucru care te ajuta sa asimilezi
informatiile mai repede si mai bine.
Fie ca este vorba de jogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fizic se va
face simtit in ceea ce priveste activitatea creierului.

Evit s te uii la televizor

Evita sa te uiti la televizor mai ales seara, inainte de culcare.
Filmele sau stirile nu au un impact pozitiv asupra creierului propriu si de cele mai multe
ori informatiile primite nu te ajuta prea mult.
Este recomandat sa citesti o carte captivanta sau o revista, sa faci un puzzle sau orice
alta activitate stimulanta pentru creier.

Joac-te
Fie ca alegi diverse teste de inteligenta, de cultura generala, un puzzle, sah sau chiar un
joc e calculator(de preferat cele de strategie sau cele care te forteaza sa memorezi
anumite lucruri), creierul tau va fi pus la treaba si astfel va avea o activitate creativa si
stimulanta.

Invat lucruri noi

In fiecare zi invata un cuvant nou si foloseste-l cu orice ocazie. Fa-ti o lista cu cuvintele
noi invatate si repeta-le din cand in cand. Acest exercitiu este foarte bun pentru creier,
dar mai ales pentru vocabularul si exprimarea ta verbala sau scrisa. Nu neglija nici
integramele, sudoku sau jocurile de cuvinte.
Tot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina. Te poti inscrie la un curs sau poti
invata chiar de pe internet. Ca si in cazul cuvintelor noi, o limba noua este o provocare
pentru creierul tau.

Teste de cultur general

Invata despre lucruri simple, dar interesante cu ajutorul testelor de cultura generala.
Acestea pot fi facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe internet.
19

Exerciii diverse
Pentru a-ti stimula creierul, apeleaza la ajutorul unor exercitii simple, dar de efect.
Spre exemplu, poti incepe prin a-ti schimba traseul catre serviciu/scoala, in fiecare zi.
Incearca un alt traseul, creierul tau va fi pus la treaba, iar gandirea ta va fi mult mai
agila.
Un alt exercitiu foarte simplu pe care il poti incerca este sa mananci cu mana stanga,
daca esti dreptaci sau cu mana dreapta daca esti stangaci. In acest fel, creierul tau va
gandi mai mult si va face mai multe conexiuni.
Incearca sa gasesti, cu ochii inchisi, diverse obiecte puse prin casa.
Este, intr-adevar, un exercitiu mai dificil, insa memoria vizuala se va activa imediat, la fel
si creierul tau.

Iei din rutin

Dormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia opusa
acelor de ceasornic, aseaza-te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul cosului de
gunoi etc. Toate aceste schimbari iti vor scoate gandirea din banal, iar creierul tau va fi
pus la munca.

Alege ce sport faci n funcie de personalitate

Daca esti retrasa, introvertita, timida, emotiva sau hiperactiva, energica, extrovertita si
independenta, sportul nu este doar un exercitiu fizic pentru tine. Pe langa beneficiile
fizice, miscarea are si un efect terapeutic.
Daca esti timida...
Sportul te va scoate din umbra si te va ajuta sa ai mai multa incredere in tine. Pentru ca
ai intotdeauna impresia ca esti privita si judecata de ceilalti, poti apela la ajutorul unui
instructor personal.
Daca te-ai hotarat sa te vindeci de timiditate, uite ce sporturi te vor ajuta:
- artele martiale: karate, judo, toate sporturile de acest gen dezvolta capacitatea proprie
de aparare si de afirmare;
- sporturile colective: baschet, handbal, toate cele care te vor pune in situatia de a
socializa si de a lucra in echipa;
- dansurile: ritmurile muzicii te vor dezinhiba si te vor ajuta sa iti recastigi increderea in
tine.
Daca esti perfectionista...
Minutioasa, concentrata, metodica, incerci sa controlezi totul si dai tot ce ai mai bun din
tine in tot ceea ce faci.
Sporturile potrivite:
- cele care necesita precizie: golf, tir, scrima, ping-pong;
- cele codificate: judo, karate, kwan ki do;
- cele cu coregrafie: gimnastica, aerobic, dansuri.
Daca esti extrovertita
Atunci esti cu siguranta sociabila, carismatica si chiar hiperactiva. Opteaza pentru
sporturile de rezistenta (jogging, bicileta, inot) cele de echipa, sau cele care se practica
in doua persoane (tenis, volei).
De asemenea, sporturile extreme sunt perfecte pentru tine (bungee jumping, alpinism,
snow-board, surf) sau gimnastica (mai ales aquagim). Toate acestea te vor ajuta sa iti
consumi cantitatea uriasa de energie de care dispui.
Daca esti independenta...
Urasti sa ti se spuna ce sa faci, asa ca nu ai ce cauta intr-o activitate sportiva rigida, ci
intr-una care se poate practica la orice ora, cu oricate persoane vrei, in functie de starea
ta de spirit.
Poti alege intre gimnastica usoara (yoga, pilates) care te va ajuta sa iti restabilesti
echilibrul si sa te relaxezi, activitati in aer liber (plimbari, jogging, bicicleta) si dansurile
20

de salon (salsa, rock, mambo, tango).

Spune-ne ce te doare i-i spunem ce sport s faci
Sportul nu este doar cea mai bun modalitate de a ne menine n form.Exerciiile fizice
ne ajut i la tratarea bolilor.
Specialitii spun c anumite tipuri de exerciii fizice ne ajut s reducem simptomele
afeciunilor de care suferim, informeaz Daily Mail in ediia electronic.
Depresie - mersul pe jos, grdinritul
Un studiu efectuat de cercettorii americani sugereaz c trei plimbri energice pe
sptmn, de 30 minute fiecare, sunt mai eficiente n tratarea depresiei dect
antidepresivele. i grdinritul i-a dovedit eficiena n diminuarea depresiei.
Diabet - exerciii cu greuti, aerobic
De obicei,persoanele cu diabet tip 2 sunt sftuite s efectueze exerciii de aerobic
(not,alergri sau ciclism), pentru a reduce cantitatea de grsime i pentru a controla
nivelul glucozei. Un studiu condus de profesorul Robin Marcus, de la American Physical
Therapy Association, arat c exerciiile cu greuti pot ajuta la scderea indicelui de
mas corporal.
Migrene ciclism
Activitile de anduran, precum mersul cu bicicleta i canotajul cresc concentraia de
endorfine, hormoni care acioneaz n calitate de "analgezice" naturale. Ciclismul, spun
cercettorii, reduce frecvena migrenelor cu pn la 90%, atunci cnd este efectuat 30
de minute, de 3-4 ori pe sptmn.
Hipertensiune arterial drumeii
Fiziologii de la Institutul de Cercetare Oregon au constatat c mersul pe pietre a condus
la reduceri semnificative ale tensiunii arteriale. n medicina chinez, se consider c
suprafeele denivelate ar stimula anumite puncte de pe talp,responsabile de reglarea
tensiunii.
Osteoporoza alergare Pam Hinton,profesor de nutriie i psihologie la Universitatea din
Missouri, a comparat efectele alergrilor, ciclismului i antrenamentelor cu greuti
asupra
densitii osoase i a descoperit c persoanele care alearg n mod regulat au oase mai
puternice. Medicii recomand 30 de minute de alergri, de 3-5 ori pe sptmn. De
asemenea, tenisul i baschetul fac parte din activitile care ajut la prevenirea
osteoporozei.
Sindromul de colon iritabil - inot
Un studiu al medicilor de la Universitatea din Birmingham a artat c 30 de minute de
activitate
fizic (not sau exerciii acvatice), timp de cinci zile pe sptmn, reduc simptomele
bolii.
Dureri de spate tehnica Alexander Inventat de Frederick Matthias Alexander, un actor
australian cu probleme de respiraie, aceast metod ajut corpul s obin o postur
corect.
Tehnica ne nva cum s ne utilizm corect propriul corp - cum s ne micm, s stm
drepi, s respirm, s nvm, cum ne organizm concentrarea i atenia. Pe lng
aceast tehnic, mai putei ncerca i pilates - metoda care ntrete muchii spatelui.
Afeciuni gingivale aerobic
Cercettorii de la Western Reserve University Case din SUA au constatat c cinci sesiuni
de activitate fizic moderat pe sptmn, combinate cu o alimentaie sntoas i un
regim de sntate oral, reduc riscul bolilor gingivale. (sursa:gandul)

Memoria
Problemele de memorie sint frustrante
Problemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante.
Ritmul accelerat al vietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii.
21

Sistemul educational, problematic prin modul in care se impune, ne cere o solicitare

mare a memoriei.
Pierderile de memorie si lipsa de concentrare au devenit un simptom comun nu numai la
persoanele in virsta sau bolnave, ci si la oamenii in putere, care traiesc in conditii de
stres.
Pastrarea vioiciunii memoriei depinde de vointa fiecarui om, in parte.

Atenie la simptome
Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de
senilitate, fiind atribuita reducerii de substante neurochimice vitale.
Medicina chineza numeste aceasta stare creier golit de esenta.
O data cu vrsta creste si probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie.
Forma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata vrstei, se caracterizeaza printr-o
autoperceptie a pierderii de memorie.
Aproximativ 40 la suta dintre persoanele n etate, de minimum 65 de ani, prezinta
alterari ale memoriei, asociate naintarii n vrsta, ceea ce reprezinta, n SUA de
exemplu, circa 16 milioane de oameni dintre care doar aproximativ 1 la suta evolueaza,
anual, catre dementa.
Este important sa fie privita cu seriozitate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de
memorie asociate naintarii n virsta pot sa indice existenta unor afectiuni medicale care
pot fi tratate. Factorii de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de
memorie sint: virsta mai mare de 65 de ani, prezenta bolilor care cresc posibilitatea
stabilirii diagnosticului de dementa diabetul, boala Parkinson, accidentele vasculare
etc.

Cine snt dumanii amintirilor

Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor
amnezice. Studiile efectuate pe animale evidentiaza ca expunerea prelungita la hormonii
de stres are un efect advers asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata n functia
mnezica si n nvatat. Stresul cronic poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari
anxioase, care interfereaza, deseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la
persoanele virstnice. De fapt, depresiile sint cauze majore care duc la tulburari ale
memoriei.
De asemenea, persoanele cu exces ponderal, expuse unui risc crescut de aparitie a
bolilor de tipul diabetului si hipertensiunii, pot avea probleme cu memoria.
Afectiunile asociate obezitatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebrovasculare
care, adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa.
Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca o carte, un ziar s-au dovedit
persoane cu o memorie defectuoasa.

Care este dinamica memoriei

Doua studii americane recente releva ca o noapte buna de somn poate reinvia unele
amintiri care s-au pierdut in timpul zilei precedente, dar amintirile care au fost reactivate
trebuie fixate bine in memorie. Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa
recunoasca unele cuvinte fonetice simple, emise de un sintetizator.
Un test efectuat dimineata a relevat ca, in cursul serii, grupul de cuvinte pe care si-l
aminteau studentii era dezastruos. Dar, dupa o noapte buna de somn, performanta a
atins un nivel superior, aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care sau pierdut in mod natural.
Exista doua niveluri ale memoriei, memoria imediata (pe termen scurt), in care amintirile
nu sint bine fixate, si memoria stabilizata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de
consolidare celulara, prin care neuronii sintetizeaza proteinele si acidul ribonucleic,
moleculele actionind precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesaj.
22

Dar, consolidare celulara fara odihna nu se poate.

Cum putem ncerca s prevenim problemele de memorie

O alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, bogata in vitamina B12. Aceasta
vitamina ajuta la formarea celulelor corpului in special a globulelor rosii, si a sistemului
nervos, si este intilnita in produse de origine animala: carne, peste, lapte, brinzeturi si
oua. Regimurile alimentare sarace in grasimi, utilizate de adultii tineri si de cei cu virste
medii ajuta la pastrarea memoriei.
Organismul nostru are nevoie si de suficiente lichide, pentru a preveni deshidratarea, ce
ar putea duce la confuzie, si tulburari ale memoriei. Pe cit se poate,limitarea consumului
de bauturi alcoolice si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte. In
cazul persoanelor cu tulburari usoare ale memoriei, administrarea vitaminelor E si C
poate proteja sanatatea creierului.
Atentie! Abuzul de medicamente nu este recomandabil.
Miscarea fizica regulata
Miscarea fizica regulata este benefica memoriei. Exercitiile fizice pot sa creasca fluxul
sangvin cerebral, care va duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor nervoase.
Studii efectuate pe persoanele care au depus efort fizic la virste cuprinse ntre 20 si 60
de ani arata ca riscul de aparitie a bolii Alzheimer la virste mai naintate este mult redus.
Un studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu virste cuprinse intre 60 si 75 de ani, a
constatat ca activitatile mentale implicate in controlul executiv monitorizarea,
inventarierea, planificarea, inhibitia si memoria au fost ameliorate la grupul care urma
exercitii aerobice.
O viata sociala sanatoasa si echilibrata .O viata sociala sanatoasa si echilibrata,
pigmentata cu odihna, ofera si un echilibru nervos stabil. Trebuie sa incercam sa invatam
lucruri noi, atunci cind avem ocazia. Sa ne largim cunostintele, cu alte cuvinte, sa ne
punem memoria la lucru. Riscul de slabire a memoriei este mai redus in rindul
persoanelor active din punct de vedere intelectual, comparativ cu cele care nu au astfel
de preocupari. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati
stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de nvatamint si mentin memoria
mai bine si timp mai ndelungat, pe masura ce mbatrinesc.
Unele studii au aratat ca absolventii de facultate prezinta un risc mai scazut de a li se
slabi memoria, fata de persoanele cu statut educational redus. Concluzia care se
desprinde este ca stimularea mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in diverse
modalitati, este capabila nu doar sa amelioreze performantele memoriei, ci si sa limiteze
declinul cognitiv care se poate instala ulterior.

10 idei pentru o memorie mai bun

Memoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le-am invatat sau trait
anterior. La procesul memoriei participa mai multe componente ale creierului, de aceea
este un proces foarte complex, al carui mecanism nu a fost pe deplin elucidat. Oamenii
de stiinta clasifica memoria in memorie de scurta durata, de exemplu memorarea unui
numar de telefon pana la formarea lui, si memorie de lunga durata, care contine amintiri,
experiente, etc.
Memoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in creierul
nostru, are o componenta organica, adica este bazata pe conexiunile dintre celulele
nervoase (neuroni), care realizeaza adevarate retele neuronale ce comunica intre ele cu
ajutorul unor substante numite neurotransmitatori.
De aceea este important sa-i asiguram creierului substantele de care acesta are nevoie in
procesul memoriei, sa-l hranim cu alte cuvinte.
1. Oxigenul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru producerea
de neurotransmitatori. Sectia de Psihologie a Universitatii Northumbria din Marea
Britanie a efectuat un studiu care a demonstrat imbunatatirea cosiderabila a memoriei de
23

scurta durata in prezenta unui nivel crescut de oxigen iar pentru cazuri grave de pierdere
a memoriei exista posibilitatea unei terapii cu oxigen hiperbar (cu presiune crescuta).
Asigurati-va asadar ca va desfasurati activitatea intr-un spatiu aerisit, bine oxigenat,
evitati zonele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer curat.
2. Glucoza este singurul aliment pe care neuronii il consuma si exista studii care atesta
rolul glucozei in memoria de lunga durata. Este important sa exista un nivel optim al
glucozei in sange. Ideea ca un nivel ridicat al glucozei inseamna o memorie mai buna
este falsa, o glicemie constant peste limita normala poate exprima un diabet zaharat. De
aceea este important sa ne masuram glicemia macar odata pe an.
3. Fierul. Se stie ca fierul este un mineral foarte important pentru o memorie buna. El are
un rol deosebit pentru ca ajuta la transportu oxigenului la nivelul celulelor, iar neuronul
este foarte sensibil la fluctuatiile nivelului de oxigen. Carenta de fier se asociaza cu
probleme de memorie si de invatare nu doar in cazul unei anemii (lipsa severa de fier) ci
si a carentelor moderate. Femeile sunt oarecum predispuse unor carente datorita
sangerarilor menstruale cu care se pierde fier. Pentru a preveni lipsa fierului consumati
legume verzi ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse cerealiere fortifiate, dar si
carne de pui.
4. Potasiul faciliteaza absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in
procesele psihice. Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele,
caisele, prunele uscate si legume ca rosii, cartofi.
5. Vitaminele intervin in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele sunt
antioxidanti avand rol de protectie celulara. O memorie buna presupune un aport optim
de vitamine pe care le puteti lua din legumele verzi, fructe, cereale.
Memoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice:
6. Atentia. Ca sa-ti amintesti ceva, trebuie sa fi invatat acel lucru, iar pentru a invata e
nevoie de atentie. Se crede ca e nevoie de 8 secunde de concentrare asupra unei
informatii pentru a fi procesata si integrata in centrul memoriei.
7. Exercitii de memorie. Asa cum exercitiile fizice va mentin corpul in forma, la fel si
memoria trebuie antrenata pentru a obtine performantele pe care vi le doriti.
Organizati-va informatia, faceti conexiuni, repetati, concentrati-va pe intelegerea ideii
de baza decat pe memorizarea detaliilor.
8. Evitarea stresului. O minte clara, relaxata este mult mai eficace cand vine vorba de
memorie. Faceti plimbari dese, mentineti o atitudine pozitiva, adoptati un stil de viata
mai putin stresant. Meditatia poate ajuta diminuand stresul si imbunatatind remarcabil
memoria dumneavostra.
9. Somnul influenteza mai mult decat ati putea crede activitatea psihica. Nu odihneste
doar fizic ci si psihic, ne ascute memoria si consolideaza amintirile. Opt ore de somn, fara
tulburari, imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru demosntrat de studii
relevante efectuate in Germania si USA.
10. Motivatia. Un feedback mental pozitiv aduce rezultate uimitoare. Spune-ti ca poti sa
inveti si ca trebuie sa-ti reamintesti si vei putea invata si-ti vei aminti. Din pacate, inca
nu exista chip-ul care implantat in creierele noastre sa ne scuteasca de probleme de
memorie. Totusi, respectand
niste reguli simple si cu putin exercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem deja, iar
data viitoare cand nu-ti vei gasi cheile de la masina, ti-ai putea aminti mai usor ca le-ai
lasat pe frigider.
Cum sa scapam de problemele de memorie
Boala alzheimer, ementa si alte afectiuni grave cognitive si ale memoriei sunt diferite de
crizele ocazionale de uitare. Cand omul imbatraneste, abilitatea sa de a-si aminti lucruri
in mod natural scade.Exista si alti factori care afecteaza sanatatea memoriei, printre
care: oboseala,depresia si dieta. Daca dificultatile de amintire nu sunt observate de toti
prietenii si membrii familiei, nu exista motive de ingrijorare, fiind cel mai probabil vorba
de o memorie precara.
24

Memoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate
indeplini sarcinile zilnice. Daca cineva simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si
are dificultati in a procesa informatiile de baza, atunci e bine sa consulte cat mai curand
un medic.
Uneori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Alzheimer
sau dementa. Daca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real
folos. Totusi, memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa
de ea?

Sfaturi pentru mbuntirea memoriei.

Urmatoarele sfaturi pot ajuta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta
increzatoare in viata de zi cu zi.
- Exersarea gandirii. Este importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a
mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa. Un creier activ
functioneaza mai bine decat un creier nefolosit: analizeaza si rezolva problemele mai
rapid, si este capabil sa memoreze cu mai multa usurinta. In plus, e bine ca fiecare sa
incerce sa invete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fixat in aceleasi rutine zi
dupa zi.
- Odihna suficienta. Efectele privarii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea
atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara.
Mintea nu poate retine informatiile eficient daca nu este odihnit. Pentru a mentine o
minte proaspata si clara este nevoie de un somn bun de noapte, in fiecare noapte.
Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de ajutor. In schimb, mentinerea
unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma.
- Concentrarea atentiei. Deseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu-si
concentreaza suficient atentia cand obtin informatia. O persoana nu-si poate aminti
numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana.
E bine ca informatiile considerate importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie
notate pe hartie. Simpla concentrare a atentiei ajuta deseori la retinerea informatiei.
- Memorarea cu ajutorul rimelor. Rimele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de
folos si persoanelor cu probleme de memorie. In cazul in care cineva are probleme cu
retinerea numelor, spre exemplu, poate gasi cuvinte care sa rimeze cu acele nume.
Repetarea numelui si a rimei de cateva ori ajuta la o mai buna fixare a informatiei.
- Notarea pe hartie.Tinerea unei liste cu sarcinile zilnice este cea mai simpla si mai
eficienta cale de a retine lucrurile. Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca
persoana simte ca uita ceva, poate oricand sa scoata carnetelul si sa-si verifice lista.
- Acordarea unei pauze. Studentilor le este deseori greu sa recapituleze pentru examene
intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta. Partea din
mijloc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si
mai multa materie. Se recomanda oprirea din activitate la fiecare 30-50 minute de
repetat. Aceste pauze ii vor oferi sansa creierului sa se improspateze si sa echilibreze
partile repetate, rezultand o retinere mai buna.
- Mic dejun cu antioxidanti. Antioxidantii ajuta pentru o sanatate buna si o memorie
ascutita. Pe masura ce omul inainteaza in varsta, creierul devine o prada mai usoara
pentru radicalii liberi, substante care treptat se vor acumula si vor determina probleme
de memorie. Antioxidantii si alte vitamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi
si mentin sanatatea creierului. Se recomanda inceperea zilei cu un mic dejun bogat in
vitaminele A, E si C pentru o functionare buna a organismului de-a lungul zilei. Mai jos
sunt trecute cateva surse bune de
antioxidanti si alte vitamine esentiale:
* vitamina A si beta-carotenul: spanac, morcov, pepene galben, suc de fructe de iarna
* vitamina C: broccoli, rosii, capsuni, citrice
* vitamina E: ulei vegetal, seminte, nuci, germeni de grau
25

- Renuntarea la fumat. Foarte multe studii arata ca fumatul afecteaza abilitatea creierului
de a procesa informatiile in mod adecvat. Cei care fumeaza mult au un risc mai mare de
afectare a memoriei vizuale si verbale. Este bine ca fumatorii sa-si aminteasca ca
fumatul nu provoaca doar afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri
pretioase din minte.
- Scaderea cantitatii de cofeina. Cafeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar
cantitatile exagerate pot determina diferite probleme: deprivare de somn, anxietate,
nervozitate. Toate aceste conditii impiedica informatia sa intre in mod adecvat in creier,
deoarece memoria functioneaza mai bine cand persoana este mai relaxata si mai
concentrata.
- Increderea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul anxioase
produc hormoni de stress care afecteaza neuronii, ducand la o memorie proasta.
Relaxarea este necesara pentru a impiedica aparitia acestor hormoni. Se pot incerca
meditatia, consumul de ceai,yoga sau, pur si simplu, o baie lunga. De asemeni, o imagine
de sine proasta determina anxietate care va duce la o memorie proasta. Daca persoana
are incredere in sine cand intreprinde ceva, se simte mai bine si gandeste mai bine.
- Exercitii fizice regulate. Exercitiile fizice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi
alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier. Studiile arata ca aceste
exercitii elibereaza hormoni care ajuta creierul sa regenereze celulele
cerebrale.Baschetul, tenisul, voleiul sau orice alt sport ce implica efort fizic sustinut sunt
potrivite pentrui mbunatatirea memoriei. De asemeni, exercitiul fizic ajuta la scaderea
tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana inainteaza
in varsta.
- Interpretarea muzicii. Un experiment condus de un psiholog de la Universitatea
londoneza a aratat ca muzica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu
disabilitati cognitive. Pacientii care sufera de dementa au oferit raspunsuri mai bune
despre istoria personala cand exista un fond muzical. Nu conteaza genul muzical, daca se
aud cele 4 anotimpuri ale lui Vivaldi sau muzica punk; conteaza sa fie muzica in loc de
tacere. Pe baza acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau ascultarea unor
bucati muzicale pentru imbunatatirea memoriei.
- Schimbarea mediului. Asa cum s-a mentionat mai sus,relaxarea ajuta la procesarea mai
usoara a informatiilor de catre creier. Afirmatiile pozitive ajuta la cresterea increderii in
sine si la o stare de calm, dar exista si metode fizice pentru ca o persoana sa se simta
relaxata. Plasarea unor lumanari sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o
atmosfera relaxanta. Sau folosirea de culori calde la peretii camerelor, cum ar fi culori
pastel sau tonuri de maro. Imaginarea unor scene pline de pace cum ar fi albastrul marii
sau verdele ierbii pot ajuta la procesarea informatiilor cand persoana lucreaza la o
sarcina ce implica multa concentrare.
- Evitarea distragerilor. Realizarea mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la
realizarea unor lucruri mai repede, dar are efecte negative pe fuctionarea memoriei. Spre
exemplu, un student care invata pentru un examen nu va putea asimila informatia
adecvat daca in fundal se aude muzica rock data la volum mare, sau daca aude jocurile
video pe care fratele sau mai mic le joaca in cealalta camera. Cat mai mult posibil e bine
sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi telefonul mobil, televizorul,
radioul, inainte de inceperea unei activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat
memorarea pe termen lung. In acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure
sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta.
- Oferirea unei note mentale pentru subconstient. Daca este realizata corect, nota
mentala poate fi eficienta chiar si la persoanele uituce. Cand cineva are nevoie sa-si
aminteasca ceva, poate sa spuna subconstientului: Uite, fi atent la ce urmeaza si retine
informatia pentru mine. Iar cand persoana are nevoie de acea informatie ea va putea fi
amintita mai usor. Mecanismul nu este foarte clar.
26

- Interes real. Oamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din jur le-au spus, dar nu
le uita pe cele care ii intereseaza.
Acest lucru se intampla deoarece memoria este selectiva si retine in special bucati de
informatie despre ce ii este drag.
Pentru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare foarte mare in ceea ce persoana
face: indiferent daca este vorba de a cunoste persoane noi sau de a invata noi activitati.
De asemeni e important sa se gaseasca ceva interesant la persoana cu care se vorbeste
pentru a o putea retine cu mai multa usurinta.

27