Motoare termice

Un motor termic este o main termic, care transform cldura n lucru mecanic.

1. Motorul OTTO
Motorul Otto este denumit astfel dupa numele inventatorului sau Nikolaus August Otto.
El este motorul folosit de majoritatea automobilelor.
Componentele unui motor diesel
Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata
dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un
sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul
mecanic spre exterior (de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit
este acela de a transforma miscarea de du-te vino a pistonului in miscare de rotatie.
Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa
zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o
pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi
carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de
injectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe
majoritatea automobilelor
Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape
actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de
aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujie. Conform principiului al
doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este
realizat in doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si
prin folosirea unui radiator. In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu
ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a
asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa
poata functiona si cand vehiculul sta, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe
ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru
barci.

Motorul Otto standard

Motorul Otto standard este un motor in 4 timpi in care pistonul face 4 curse. Sa vedem
care sunt acestea:
Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este
aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa de admisie este deschisa la
sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la capatul inferior si supapa de admisie este
inchisa.
Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul se incalzeste pana cind pistonul ajunge la
capatul superior.
Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a bujiei aprinde
amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine si
denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si temperatura in cilindru cresc
brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru
mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare
Timpul 4: Evacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera incepe printr-un proces de
racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea atmosferica. Pistonul se ridica si
gazele sunt evacuate supapa de evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de
evacuare se inchide supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu.
Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa 20-25%

2. Motorul diesel
Motorul Diesel este folosit pentru generatoare de energie electrica, de asemenea el
este utilizat si la camioane si autobuze precum si in unele automobile.
Motorul Diesel vine de la numele inginerului german de origine franceza Rudolf Diesel.
Motorul diesel este un motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit
temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin utilizarea
unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul motorului cu aprindere prin scnteie.
Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda
prin care se aprinde combustibilul n motoarele diesel. Aerul este aspirat n cilindri i
este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al
motoarelor cu aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de comprimare motorina
(combustibilul) este pulverizat n camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina
se aprinde la contactul cu aerul deja nclzit prin comprimare pn la o temperatura de
circa 700-900 C. Arderea combustibilului duce la creterea temperaturii i presiunii,
care acioneaz pistonul. n continuare, ca la motoarele obinuite, biela transmite fora
pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie.
Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul
cilindrilor. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt
supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea
unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i
conduce la un randament mai bun.
n timpul iernii, cnd afar este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa
metalic masiv a blocului motor {format din cilindri i chiulas) absoarbe o mare parte
din cldura produs prin comprimare, reducnd temperatura i mpiedicnd aprinderea.
Unele motoare diesel folosesc dispozitive electrice de nclzire, de exemplu bujii cu
incandescen, ajutnd la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte

motoare folosesc rezistene electrice dispuse n galeria de admisie, pentru a nclzi

aerul. Sunt folosite i rezistene electrice montate n blocul motor, tot pentru a uura
pornirea i a micora uzura. Motorina are un grad mare de vscozitate, mai ales la
temperaturi sczute, ducnd la formarea de cristale n combustibil, n special n filtre,
mpiedicnd astfel alimentarea corect a motorului. Montarea de mici dispozitive
electrice care s nclzeasc motorina, mai ales n zona rezervorului i a filtrelor a
rezolvat aceast problem. De asemenea, sistemul de injecie al multor motoare trimite
napoi n rezervor motorina deja nclzit, care nu a fost injectat, prevenind astfel
cristalizarea combustibilului din rezervor. n prezent, folosirea aditivilor moderni a
rezolvat i aceast problem.
O component vital a motoarelor diesel este regulatorul de turaie, mecanic sau
electronic, care regleaz turaia motorului prin dozarea corect a motorinei injectate.
Spre deosebire de motoarele cu aprindere prin scnteie (Otto), cantitatea de aer
aspirat nu este controlat, fapt ce duce la supraturarea motorului. Regulatoarele
mecanice se folosesc de diferite mecanisme n funcie de sarcin i vitez.
Regulatoarele motoarelor moderne, controlate electronic, comand injecia de
combustibil i limiteaz turaia motorului prin intermediul unei uniti centrale de control
care primete permanent semnale de la senzori, doznd corect cantitatea de motorin
injectat.
Controlul precis al timpilor de injecie este secretul reducerii consumului i al emisiilor
poluante. Timpii de injecie sunt msurai n unghiuri de rotaie ai arborelui cotit nainte
de punctul mort superior. De exemplu, dac unitatea central de control iniiaz injecia
cu 10 grade nainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecie de 10
grade. Avansul la injecie optim este dat de construcia, turaia i sarcina motorului
respectiv.
Avansnd momentul injeciei (injecia are loc nainte ca pistonul s ajung la punctul
mort interior) arderea este complet, la presiune i temperatur mare, dar cresc i
emisiile de oxizi de azot. La cealalat extrem, o injecie ntrziat conduce la ardere
incomplet i emisii vizibile de particule
Motorul diesel modern este o mbinare a creaiilor a doi inventatori. n mare, rmne
fidel conceptului original al lui Rudolf Diesel, adic combustibilul este aprins prin
comprimarea aerului din cilindru. ns, aproape toate motoarele diesel de azi folosesc
aa-numitul sistem de injecie solid, inventat de Herbert Akroyd Stuart, pentru motorul
su cu cap incandescent (un motor cu aprindere prin comprimare care precedase
motorul diesel, dar funcioneaz oarecum diferit). n cazul injeciei solide, combustibilul
este adus la o presiune extrem cu ajutorul unor pompe i introdus n camera de ardere
prin intermediul unor injectoare i a aerului comprimat, ntr-o stare aproape solid. La
nceput, combustibilul era injectat n motorul diesel cu ajutorul aerului comprimat care l
pulveriza n cilindru. Mrimea compresorului de aer era att de mare, nct primele
motoare diesel erau foarte grele i voluminoase n raport cu puterea produs, mai ales
datorit antrenrii unor astfel de compresoare. Primele motoare montate pe nave aveau
un motor auxiliar dedicat antrenrii compresorului de injecie. Sistemul era prea mare i
greoi pentru a fi folosit n industria auto.