DAVID WALLIN

ldltodl
IIIVIiJDRAGOMIN
VAIILIOEM,
ZAMFIRESTU
0lnrtcf.dltodall
MAO
DALE
NAIt,IARCU
LEsCU

(arrn,l
lllli

IIUDIO{s.olteanu,
A.Rldutescu,
D.Oumbdvicjan)
producti!:
0l larda
CllllllN cLAuorticoBAN

Cuprins

kia.t.r,
lllrloflA
il0Hr{lovsc
Hl
Dll

l lfltufl{r(ra
t|[lu

9ll lrooM^
lllNA ru

Italn

II
B

PrefaF
Mullumid

15

Capitolulll
Atatanenttl schimbare

25

ParteaI: Bos,lbyti dlncolodeel

gt I tllt r..t Nnbid.. rd|n|.t

wltux,0au0,,

lLnr.nlylh ptlhlr.rpl./ o.vtdl wa' n,rad: r,rifacta

D.mjr.3._
. lIl!rrltl, ldllu.rlr.l, ?010
!ll[.rl

lia||
||]{ t?t.t7!,707,ltl.t

Ca!'.tolul3 h4
MaryMain "

I Dum|nnlu,
Mlh..h{t d.l
c lll tl
llllel ol,aln lt An..htrt.nt ln Prychothenpy
Aurono.vldJ W.llln

car/'totutzty'lh

Eazeleteodeidtds.mentului

Capitolul4:
Fonaryti dupSel

t8?

Parta
a II-a:Relatiile
deatasamentti
dezvoltarea
sinelui

Copynthr
o iOOTI h. qutttordpr.rr
A DlvhlonofGullfordPublk.rlonr,tnc

89

Capitolul
5:
Dimensiunile
huldplealesinelui

Copydthl@Editu.. Tr.l,20tO

l17

Gpitolul6j
lipudle d! experientsdeataf.ment

C,P27.0490,Bucur.ill
l. l, /F.rrr4 O z t3O oao 90
a mallicom.nrl@.dlt!..t.el,.o

I35

CapitolulTr
Cummodlaz:
sinelerlatiile
deatatament

153

Parteaa III-a: Dela teoriaatatamcntuluil. clinicE

lsBN9?8'971.70?-392.1

CrpltolulSl
nonvarball
Exparlanl!
negandit
tl ,,cunoscutul

I'
178

CrDltolul*
Atthdln.. sln.lul frts d! exp.rhnF

221 C-.pltolll10

AFofrnd.tt| drx|rdu||fi dtnk .t o.l.l.nt

R'
25t

rEntlul

P.rl!. . lV* llFar! d. .trf.r|rnf h pdh.tlr.plr

Gdmlulll:
Construl].|c..urrtulul dertolt|dl
GDitolul12:
P.ci.,nn|lcr! tliCng.

rul,lipetlltlclalaw eree rru''tqbobwWtru ao uloL

Tffi*,

288

C.plbltd 13
h.l.f|tl F.oorFt

3ll

Gpltolul 14
hcirrtul [Flr d. lolu$.

329

P. .a a V-.! A*ql|!

Bl

C.pholulIt
lbi.ild
m|tvlbl

Det l,gtfi! D6Fe a6toslott ln'?ag. sdptdi4d.Dotr Lgzli trozacu

po1iuni Fi ,mb.h sewt Wcdra, itr drago\tu rtnandoaf peceleitAi
,rrtltc cLlrnl,Nt t tai trdifi p. h.c$l, Dotr WIi$d, iN hstii Fi dlagd-

3lntului Gllnlc
I

C.pltolul16
DoanailulnoiErtal tr

t92

GpitolullT:
lrLntalizanarl nadltrEa

/gl
1i,

Elt lotBfie
I|d.!

Fiin o afa 6t ohectulpnprid aalcnfiecfii, ct urrittc chitr o ace\tei

dubltri, oadtocniim.diatcop.bilt tl * tidie titr-o wud sfed. ln ralitttz, o alu hm. { alt ,
- Piede Teilhrrd De Cludin (1959)

PentruGint, AnyaFi Gobriel

autor
Despre
Dr. David J, Wa[in estepsiholot dinician ti lucrazi ln do8rerduPrivat ln Mll Valley 9i Albany,Califomia. Ab6olvqrt al Colegiului Haryatd,
cu doctorah ftcut la L|stitutul W.ight din Be*eley, California, praaicl,
predd9i scriedeape poihoberapie
de aproapetr,eidecenii.Dt. Wallin esE
the Te$ain of the
coautor (cu StephenGoldbart) al lucririi
"Mapping
and the Capacityto Love".
Ilearh Pa6sid! Tlrdemes,

Prefati
O singure htrebare a lahsatodiseacarea prcdus aceastl carte:crtr
reutertepsihoterapia
& le pexmitdMmenilorsdseschinbe?
AceastdinEebarend-a ins?iEt o curiozitatepnofiEdlt pnhu mai mult
de tlei decnii,f6ld indoialii atat din motive perconale/cat ti potresionale. Fiind un 8tudegl abgolventin ctrutarEaunui subiectpentru diserfatie,
in-am eandit sb incerc se rezolv acestmister observandceeace dr frcrt
clinicie"nii
consacrali
cu pacientiilor, Dupecigivaani am ajunsla concluzia cdace$ticercetitori ai atafansrftlui au urE|ato calea.Emendtoarc
ob.
servAndceeac flceau pdrinlii nesponsivigenzitivcu copiii lor
/ Pentru ci ,,ceeace fac terapeutii buni'cu pacienlii lor esteanalog cu
apeace fac ptuintii de succescu copiii lor" (fIolmes, 2001,p. xi). studiile
desprerclatiile carefaciliteazddezvoltareain copillrie ar trebui sdne inv+ multe despretipurile de rclatii tblapeuticecarefaciliteazecel mai eficient schimbarea,In mod similar, cercetateaatatamentului cu privire la
consecintsledezvolHrii pe o c3lgreglltiar trebui sAofureo bazegtiinlilicA pentru lntelegf,easulerftleili a_vulnerabilitilii caraduc pacien]ii
nottri la teraFiie.
Dar caresrnt exactihplicidle dinice alecercetirii pi cum pot faceacEtea muncanoastrecatempeu;i mai eficientd?
Faptul cdace8telntrebdri au rlmas a#lt de mult tirnp in agteptarea
unui
ldspuns estepaltial datorat umd accidental istoriei. Avend convingeiea
ferrnnci rela;iile realutimpurii din copillrie - nu fanteziilenoastneinteF
ne despreele - sunt celecarene modeleaz5fundamental, Bowlby, cel
cal va devenj pdrintele teoriei atatamentului, a inkat din cein ce mai
mult in disculii contradictorii cu colegii sdi psihanalitti. Pmku stabiliEa
(in loculpulgiuniloigexuale
atognmenh.rlui
sauagrcsive)
in inimadezvoltllrll umnno,el s fostefcctivmar8lnolizatde cdtrecomunitateaanalifici

din vremeasa.Rezultatula fost ci tcoria atatamentuluia devenitpropdeliltea intelectualdin speciala cercctik)iilor, ti nu a psihoterapeutilor.Prin
rurmare,ironia soflii estecAde)r Bowlby ir-a pehecut majodtateatimpul!ri tratand pacientii, teoriile sale fornlulate inillal pentru a au8menta
('ficienlatratamentului - au fost testateii elaboratede citre investigatr,ri,mdjoritatea
dintreacettirnetrindclini.ienipracticieni.
oare emplrlce studiului celor mai inti'
ltitudinea de cunottinle despre relatipsihopatologie,ceeace a fecut din tednant al psiholoqElqontemporate a
ndamcntat ;tiinljfic nu ne sPune mai
e suntem Totuti, PanAde cur6nd terapculii erau ldsali sd-9itrage propdile concluzii desprecum ftebuie aplicnti aceastdteorie. Astfel promisiunea clinic; a teoriei atatamentului a
rilmas neindeplinite.
Aceasti ca e reprezinte contribulia mea la realizareaacesteipromisrunr Folosindu-mi atat de neurcbiologie, gtiinfetrecognitivq studiile despre
trarrmepi psihologiabudis6, cat ii de teoriaataFmentului ti psihanaliza
rolalionali, vreau se transmrt modul in care terapeuFipot folosi in mod
practic trei element'chere ale cerce6rii atatamentului. Prin urmare, m-am
concentrat
pe relatia terapeuhcd ca fiind creuzetul dezvoldrii, pe celtra, J
I / litatcadimensiunii nonverbaleFi pe influenla transformatoarea reflectiei
/ si meditatiei.
lnifial conceputd in urmd cu trei ani,luffarea kebuia sd fie rapid incheint?l Predaudespie atagamentgi psihoterapiede la mijlocul anilor'90 ti
n1-rnraiteptat sa transform matedalul acestorcursud intr-o carteintr-o
pcrioa\ddde Fasepane h floud lLmi.Dar acestprocesde kanspunerea dev('nit un proces de descoperiremult mai lung li mai plin de satisfaclii
dcc6t am anticipatinilial. Sperca urm;toarele capitolesALransmiterezultollrl acestuip(ocesin a9afel incat citind-o se puteF se imperteFifi exper'i('ntadescoDeririlormele

Multum iri
Cu lucrareain sfargitterrninate,ai o satisfacfieenolm; sd Poli sd multumegh tuturor celor careau fdcut acestlucru Posibil
AFadat pentru inceput au fost Nancy KaPlan, care mi-a fecut cunogtinlb cu adevdratcu teoda atalamentuluii Owen Renik, carem-a insPirat
sd imi asum dscul de a faceunelelegdtu intre teoriaatagamentului9i activitateaclinicd,9i Karlen Lyons Ruth, carea incurajatsintezamea desPre
cerceta.eadezvolterii ti psihoteraPiarelalionali PhilliP Shavers'a dovedit a fi deosebit de generos cu insighFul 9i exPerienla sa DuPe ce am auzit cd a sustinut pentru Dalai l-ama o Prezentare desPre atagament, Fam
sunat imediat pe Phil9i am aflat d ti el era intriSat de Promisiuneaterapeutice a parteneriatului dintre atagamentti meditalie. Le sunt, de asemenea,rccunoscdtorlui Erik Hesseqi Mary Main Pentru disPonibilitatea
lor penhu mine in Berkeley,pentru sugestiilelor atenteFi Pentru suPortul 1or De cealaltaparte a Atlanticului, Peter Fonagy a fost in mod constant responsiv Sdvorbesccu el despreideile lui gi ale mle a fost o mare
pl5cereli un ajutor.
Lui Cindy Hyden ii mul;umesc din inimi pentru Pirerile sale edito
riale de nepreluit, sfatul inlelept ti exPedentasa.De la ProPunereacdrlii 9j p6nd la {inalizareaproiectului, mi-a asigurat o bazE de sigurantS.
Lui Jim Nageotte de la Guil{ord Pressii datorez in mod sPecialmulturniri. De la inceput a recunoscutpotenlialul acesteicerti 9i de-a lungul intrcgulLriproccsa avut contributii importante in ceeace PriveFteconlinulul fi lormr sn,
l\ intrt nrrnrcrrrlil1ri('t($i. mcmbri ai familiei ti colegicareau citit secci Fi/sauau oferitajutorautoru]ui,le
liuni nk'(,1rlii,nrrtlis(l|lirl((nrlirrultrl
Tarnas,
MichaelBlumleh,
Sl
lt
SrliAIll,ln,
liieh.rrcl
r'\'rrxrr,(,\t(r'
lui
snr)l
l'ln

CAPTTOLULI

Atasament
srscnlmDare
mahve 9i adeseam-au inspirat
Pacienfilor mei ii in special acelom care mi-au permis se folosescln car_
te experienlelenoastrecomunele datorezloarte mult. pe mdsurAce m_au
.. rolul lerapeululuiesteonalogcu celal nanei cdteii qsigurd
copiluluiei o bazt de sigutatlldde undesd erplorczelunea
-iohn Bowlby (1988,p. 140)

excelent partener - gi un colaboraborvaloro6 - in confurarca ideilor care

au alcdtuit aceastdcarte.

i\

Con orm lui Bowlby, in lume vietile noastre, din leagdn ti pane in mormanL se invart in iurul atagammtelor intime. Deti atitudinea noast A fat;
de acesteataiamente este confuratA cel mai mult de primele noastre rclalii, suntem totuti maleabili. Dacl Elaliodrile noastr timpurii au fost prcblematice, atunci rclatiile urmtrtoare ne pot ofri altd tansd, poate furni26ndu-ne potenfialul de a iubi, simli ti de a rcflecta, avand lbertatea care
rezulte dintr-un atatament securizant.in cel mai bun caz, psihoterapia
Esigureexactacesttip de relatiecurativ;.
Cum anume, noi, ca psihoterapeuti, putem da pacienlilor no9tri po6i.
bilitatea de a crette peste litlitele i!trI)j.r!93e_t!q:lltu! lor este o inkebare
p care teoria atatamenfului nu o adresaz; in mod dircct. TofutL cerce
tirile din prezent inspirate de insight-urile initia.le ale lui Bowlby au o valoare clinictr enormtr, oferindu-ne o ima8ine din ce in ce mai clar; asupra
dezvoltirii sinelui intr-un context relafionalspecific.
ln incercarea de a utiliza puterca acestor cercetdri, anr identificat trei
n|tpcctecanepar a ave-acele mai profunde ti mai fertile implicalii pentru
pslhoh.r.rpi(':p-ifiul.'cA rclnliil. dealrfrmprl cocreate.repgzintiicontextuf{h('ic al dczv(}ftltrii;al d(rile.','cAerpelienlapreoetba]ifogiazi m\ez,i
rln('f(fi nflirf in (l('zvolfarc,ff nl trcilca,cXntitudifledsineluifald deeqperienld prt'zitt. rrrniltint. ni8urnnlndirlil dc atasamentdecat evenimentelepermnnl(.rlhl l(.arrl

In trasareaimplicaliilor cltnrceal(..rc('storconcluzii de bazd,m-am exlins, bineinleles,pantr la literatura.tt.rl,rnrctrtulur.DaL de asemenea,am

aiuns pane dincolo de aceasta,nu nunrni ljiini Laintersubiectivitateti teoria relafionala,ci pand la neurogtiinlclcdft'ctive- pe cale Allan S.hore
(2004)le numegte,,neurobiologiaatatanlcntului" -, precum la ttiinte.
ti
lc cognitive, studiile despre traumi Fi explorareaconttiinlei. Acest capikt cauttr se inleleage cele trei aspecte esenliale din punctul de vedere al
ccntralittrliirelafiilor de atagarnent,al experienteipreverbaleti al funcliei
reflectivepenku dezvoltat:e.El extragebeneficiullor clirricinh-un model
dc psihotelapie care impli.e transfornnrcnsinelu pri intefircdiul rcLaliei.
Sropul meu estesii trdnsmit orientarcac;tre vindecaredemolionald- fil()sofia cluica derivate din rcvizuilea cerceterilor, a teori or ti a experienlci personale-, cdresE la bazdtuhuor abordarilorpe carele utilizez penlru a-mi ajuta pacienlii.
Aga cum voi explicamai depafte,modelul propus al psihoterapieica
transformaleprin relatiedescrieo traiecto e similard cu desfdgurarea
povcAtiiteorieiafatamentului.Bowlby (1969,/19E2)
a inceput prin recunoagtcreafaptului ce atagamentulesteun imperativ biologic cu iidicini in necesitateaevolutivd: relatia de atatarnent cu persoana/persoanel de
ingrijire esteimportanttr pentru supravietuirca gi dezvoltarca fizice ti emo.
fioluli a copilului Datd fiind aceastdnecesitatede ataFament,copilul trebure sd se adapteze la persoana care il ingrijette, excluzand in mod defensrv orrce comportarnent care ar pune in pericol aceastdleglh.ue. cerceHrile
lui Mary Ainsworth (Ainsworth, Blehar,Waters& Watl, 1978)au clarificat fapful cAsiFuranla sau nesiguranfacopilului estedeterminattrde calitatea comunicArii ro Delbalcin cadrlul rclaliei de atata$ent - 9i aldturi
dc aceasta,de abordarea propriilor sentimenbede crtrc copil. Cerce6rile
lur Mary Main (Main, Kaplan & Cassidy,1985)au clarificatmodul in care
nc$te interacliuni timpurii nonverbalecomandatebiologic se intipdiesc
In copil ca reprezentdrimentalegi reguli de procesarea informafiej, care
influcnlcazi la r6ndul lor libertateacu careestecapabjl sAgandeasce,sb
sinrt,i, sii-ti aminteasci 9i si aclionezecopilul mai mare,adolescenfulgi
dpoi adultul. ln sfartit, Marn (1991)9i PeterFonagy(Fonag, Steele&
Slccl{r,l99la) au subliniat importanla cruciah a pozitiei sinelui in relalie
( u propriilccxperienlc.Ei au aretatcd siguranlaatatamentului,
fl(,xibilil l('nli Ihilitnt('ndc a crcttr'copii,,siguri"sunt toatecorolillo
( lr (,rl),tcitntca

individului de a adopta o atitudme reflexivii fald de experienta.Deci de

la Bowlby la Ainsworth, Main gl Fonagt desfdgurareanaraliunii teoriei
atatamentului s-a realizatp n focalizareaasupra legdturilor intime, domeniului nonverbal ti relatieisinelui cu expe enla.
Tot aceste-trei teme organizeaze un model al terapiei ca transfonn;rre
plin relatie In acestmodel, relalia de ataFamenta pacientului cu terapeutul esteprimare ti fundamentald. Ea asigurtro bazd de sigurantl car
estesirc 4rd ro, pentru exploraie, dezvoltare ti schimbare.Acest sentiment al unei bazede siguranfaaparedin eficienlaterapeufuluiacordatla
pacientin a-l ajuta s.Atolereze,sI modulezeti str-9iexprime sentimentele
dificile. in virtutea acesteisigulante resimfitede cdtrc pacient,siguranla
Benera6 de acesteinteracliuni prin car afectele sunt reglate, relalia terapeutice poate asigura contextul pentru accesareaunor experinldezavuate sau disociatecarenu au fost - ti probabil nu pot fi - transpusirn
cuvinte.Aceas6 relalie reprezintS,de asemenea,contexhi in careterapeutul Fi pacientul,dup6 ce au ficut loc acestorexperiente/pot incercasd le
dea sens.Accesarea,exprimarea clard gi reflectarea asupra sentlmentelor,
gandudlor ti impulsurilor disociategi neverbalizateintdresc,,competenla narativd" a pacientului (Holmes,1996)ti ajute la schimbareaatitudirdi
pacientului fal,i de experienl; c;trc o pozifie mai reflexiva.in ansamblu,
procesulrelfltional/emofional/reJlctitt
din idima terapiei centrate pe atapament
faciliteazi integrareaexperientelordezavuate,aiutand astfel la creara
LEtuisentimentde sine mai coerentti mar srgur,

transformatoare
Rela!iile
Ld fel cum relali.rde atdgdmentiniliald ii permiteacopilului sa se dez- |
volte,in lele din urma tlo d relaliede ataiamentcu terapeutulestecea I
careii permite pacicntului si se schirnbe.Penku a-l paiafrazape Bowlby
(1988),accsttip de relalieasigureo bazAde sigulanldcareplmite pacientul i si-ii asumc riscul de a simti ceeace nu ar trebui sA simtd Fi se cun()rs('i ct't'ncc nu .rr tft'bui si cunoasctr.Rolul terapeutului aici estede a
lliutil pn.it'rltlrl illiit s.\ d('nlolczctipar('lede atatamentdin trecut,cat fi si
conslruins.,\
.rlt(.1(.n{ri
in l1r(./('nl.
Aln cum am vazut,tipaaelefolositein .
prinr(.k' o,rstrr,
nlnl,rrn(|ll(.se r\'lh'clJt|lt('riornu numaiin modul in care
(\r |r'il,rl1i,
r.lnli(nr,\nr
r i 5i ir rthir|iUrih' noirstrcdc a simli Fi de a B5ndi.

ln acelagifel, relatiapacientului cu tornPcutulir|r potenfialul de a genera

tiparenoi de reglareafective9i gandin', pl1\]rm ii atagamente.
Altfel spus,
rclalia terapeuticl estecreuzetuldcz\()lt?lriiin carc relatiapacienfului cu
p()pria experienli a realitdFi inteme gi cxterne poate fi fundamental trans[(rrmata.

Cu nos c ut ulne g a n d i t
Datefirnd rtrddcinileprelingvGticcalc tiparelorde ataFamentinitialeale
pncientului9i dezavudrile9i disocierilepe carele-au necesitatacestea,tC:
rapcutul trebuie se se_acordez
la exprimirile nonverbaleale experientel(ir pentru carepacienhll ,,nu ale deocamdatdcuvinte". Asta inseamni cd terat)eutul duie sAg;sascdmoduri de a se conectala ceeace Christopher
Ihllas (1984 denumea ,,cunoscutul negendit" al pacienh.rlui Ssizrrcasubh'xtului nespus (sau negAndii) al unei conversalii terapeutice necesitecea
('('cafr,a scriitori (Bateson,1979;Bion, 1959)au numit ,,viziunebinocularil" a clinicianului,careurmeregtesubiectivitateaatat a pacientului,cat gi
.1tcrapeutului. Presupuneteasubiacentl estece pacientul care nu poate
(sau nu vrea) sd verbalizeze propriile experienle disociate sau dezavuate
f(' vir Rroaala alfii, le va treceIa act cu
sau le va incorpora.Rezultatul cli
^lli\acorde
nic este faptul cd terapuh trebuie str
o atentie deosbittrpropriei
snlc experienle subiective, hcerilor la act in transfer-<ontratransfer crcat('impreune de pacientti lerapeutti limbajului nonverbalal emoliilor gi
corpului - pentru toateacsteaexisttrcdi de accesareFi in celedin urmd
(lc intcgrarea ceeace pacientula trebuit se negesau se dezavueze.

Poziliafali de experienfl:
reprezentarea,
reflecliati medita!ia
()d.rt?lcu sublinierearolului central al experienleinonverbale rela9i
lion.rle,c('rcrtareaataiamcntului subliniaz?lgiimportanla funcliei reflexiv(';ii n nr('tacognilieiIntr-un plan mai general,aceasHcercetarescoatein
(.\,i(l('nlJinrpactuldccisiv al pozifiei sinelui fale d propria experienla,
n lrir|n('ntul sccurizantc'stein mod evident asociatcu o pozilic refle\ivJ l,rl,\d(. ('\pr.ri('nll DuP,ipir('rcnIui Main ('lq()l).,r(r.rst,\
lxrzilics('

bazeazdpe capacitateametacognitivdde a recunoalte,,dodlnafura repre.

zentalionala"a propriilor noastrecredinle9i sentimente(p. 128).Cu aceastd pozilre putem sd ne retragemdin ,,realitatea"imediattra experienleigi
sArespundemprin prisma sdrii mentalecaresta la baza acesteia- pentru a folositermenullui Fonagy.putem sd ,,mentalizim".Cu cat avem mai
multe librtate de a mmtaLiza, cu afiit esbemai pulin prcbabil sl fim printi
fdra posibilitateade a scepade reflexeleemolionaleformate pe parcursul
primelor noastrerelatii, AFacum aratdcerceHrilecareau folosit lnterviul
de Atagamental Adultului al lui Main, pozilia reflexivtrfald de experienl5 estetotal diferitd de ceagasitd la indivizii nesiguri,care tind fie sAminimizezesau sd nege impacful experienteilor (in stareamentali de respingere), fie sd se lase coplegili de aceasta (in starea mentali de
preocupare).Ca re8uld, cu cat vom fi mai capabili de a mobiliza o pozilie reflexiva,cu atet vom fi mai rezilienli ti mai capabili de a cregtecopii
srgrrn.
Tocmaide aceea,pentru a ,,cre9te"pacienti siguri trebuie strne cultiv?lm capacitatea de (eflggl&Ilofundi.
De asemenea,trebuie si cultivtrm
gi
aceastacapacitate la cei carevin la noi pentru ajutor.Ca terapeuli,eforturile noastrede a facilita sau de a dezinhiba capacitdtilede mentalizaE
lle pacinfilor^no)trireprezinttro componenteimportantd a ajutorului pe
careil oferim- [n mlsura in carefacemposibilecapacitateade mentalizarc a pacienlilor,intdrim aptitudinea lor de a-9i regla afectele,de a integra
oxperienlelecareau fost disociateii de a avea un sentimentde sine mai
$oliclti mai coerent.
Dincolode capacitateade a aveao pozitie reflexive,agsuslinefaptul ce
r,xi$ti potcnlial pentru o pozifie faF de experienleleinteme li extemecarc
rtlc, intr-un anumit sens,mai ,,profundtr"ti mai apropiati de propriu.lcenlru subiectiv.Md Bandes(aici la o poziFiecareimplici o atenliedeliberat
nrnr(titic,l .rcordati experienleidin momentul prezent - adic6 o pozilie
,ftlillirli|rl ((;crnrcr, Si'gel& Fulton, 2m5; Icbat-Zinn, 2m5). Degi meditalia
nu hlce pnrtc din vocabularulataFmentului, acestconstructdh psiholo*l[ bu(list.\p,rrr.un n.zultat firescAi alccrceteni ti aI teorieiatatamentuftrl, f'friflifrSfr,rvr.r;
t rx.dfk)raf c?lrliiHnrltD(tkof Attachment,'Ii-aspuscAa
(h'rur,in(lo nrullimcdc cirli desprcbudismpen
,rvUl(rirri.r s.leit(\rs(,1
unt'i
prt'^'nL\ri
lflr Irn.F,rlir(,,r
ftirrrlili(e l)('ntruDalaitama. Spresurprin(lcrur r.,r,.r (k\fo|('r il ,rct..r
ci in
|srlroIrgit.r'.rliirrtl nu dt:arcompatibilS,

nnurniteaspecteaptoapeidentici clr psihok)giillcoriei atagamentului(Shavcr/ comunicarepersonald,2005)

Pentrua clarifica ce inseamni atituclinoirmcditativi, se ne imaeindm
tie(drcrepr(./entrnLin clement.are coniibuje
f.rtru ineleconcenhice,
ln cxperientade moment-cu-momentdc n ft urr ,,sinemeditativ,,.
lnelul exterior reprezinH realilateacrtcrnii Lumea reafitAfii externe
nu cuprinde doar evenimentelecarc ni sr'intAmpld gi situaFiilepe care
lc cocreem,ci ti, probabil cel mai importarrt aspect,oamenii cu care reInli()ndm.
Deplasdndune spre intedor, al doilea incl reprezrntelumla reptezenLilrikrr:adici modelelementaleale experiengetoipreceaen6cifn- scutcscde necesitatea
de a rnventa roatain fiecarenou moment,Acestemo(lcle rePrezcntalionale
ne orientedz;,formeal.i intcrpretarilenoasire
Llcsprctrecutii prezentFi stabilescalteptirilc noastrepentru viitor.
ln interiorul celui de-al doilea inel se afld al treileainel, carereprezinli ncc'aparte din noi careestecapabili de o pozifie reflexivdfald de experi!'n16- pe scurt, ,,sinelereflexiv". Aici reprezentirile noastre,inclusiv
rnodclelenoastrede I-ucruinterne, sunt inlilese ca mediind sau filtrand
cxpcricnla reahHtii externe.Nici nu echivalemlumea subiechvea reprezr'nl,lrik)r cu lumea obieclive a realit;lii e\terne, nici nu neg;m irnpaitul
rcnlitiilri exteme asupra experienteinoastresubiective.Din aceastdpozili(.pul(.mreflecld,convhentsau inconttient,asuprasmsului experientei
] nonstrc,in loc se luAm in considerarsuperflcial experienta.Acest lucru
c pcrmite o libertateinteme semnficafivA.
'lcoria ataiamentului are de-a facein mod explicit doar cu
elementele
fcfrrcz('ntatede acesteprime trei inele:realitateaexternd,lumea reprczenlilr'rl()fii sinelereflexiv Totuti, mie mi se pare ch existeo haiectodein na, Iliurrcn Ll\)rieiatagamentuluicareindictrasemeneaunei stigelispreal palrrtlt'i]incl aflat in interiorul celui de-al treilea Acestal patruleainel
|1!r'('zintii cecace am numrt sinelemeditativ.
lirlnuliind sub lorma unei ghjcitori, acestsine esterdspunsulla intre
lr.rrt'.r:cint'(sau ce) estecel carc reflecteazade fapt ia experienfd?Daci o
p('zili(' nrflcxivilimplicAmetacognilia-gandirea despregendire-, pare
poti si incerci,aF
fir('s. s.l intrcbim .ir. gintlcstegindurile dcsprcgArdirs,
flrnl .)nrl:cut lr cu, si inchizi (rhii ti sa ilr pui aceasEintr(,bar(. l)r1)priul
In('t|fJspLrns
(dc natur.iexperienlial6)
la aceastiirrtrr'hrrr'nr .r lu,lt pnn

impletitd cu doctrinalundamcntaH a Psihologieibusurprindere:r'ri7reni.

diste, aceasti inlelegere evazivl rcflectd paradoxul ce sinele meditativ poate fi in acelaFitimp un sine,,sigur" sau niciun fel de sine (personal),ci
doar constientizare(vezi Goldstein & Kornfield, 1987;KornJield, 1993;
Engler,2003).
JeremyHolmes (1996),care a scds foarte elocvenl desPreatalament,
atmge acelati paradox cSnd recunoalte cd a impnrmutat de la budism ter'
men]jtrde ,,hoflntaramenf"pentru a descrie o ,,pozilie echidistantd", care
include contlientizareadtiit a profunzimii gi ldrgimii exPerienleisinelur,
.iif gi a faptului cA sinele este ,,in cele din urmd o ficFiune" (P. 30)
Dintr-un alt punct de vedere asuPraproblemei meditdrii: in timP ce
pozilia reflexivi lald de experienltrimplica metacoBnilia,pozilia meditaconttientizareaconqtientiz6rii.
tive implici o ,rtaconFhenLizarc
- adi,cd,
la
Cu alte cuvinte, sinele carcrcflectcdzi experienF ia parte la conlinutul
cxperientei,in timp ce sineleconttient ia Partela ProcesulexPerienlei O
astfel de atenlie conFtientdclariJici procesul pdn care exPerienla este con_
struiti (Engler 2003).
Fonagyse referd la cercetirile caresubliniazdpotenlialul clinic al meEl aJirmece ,,ceea
ditaliei bazahepe meditaFeca adjuvantal psihoberapiei.
<mentalizareo
de Practicarea
in
mod
direct
accentuati
noi
numiln
este
cc
rnt'tlitafrei"(Allen & FonagJ,2ffi2,p 35).Punctul de vedereal lui Fonagy
${t(,firi dubii bine precizat.Tohrli, meditareaimplicl mai mult decatmerlit lia formal; 9i susF e mai mult decat doat mentalizarea.
lixcrciliul regulat al congtientiz?lriimeditative pare sd favorizezeace[,uqi bt'nc[icii autoreglareaafectivdFi corPorali, comunicaleaacordali (t| (eilnl]i, insighFuL.empatia - pe care cerccterilele-au gdsit ca filtlrl Isocintcc istoricul de ataFamentsecurizantin coP drie (Siegel,
20{)5,2006) DeFipot fi Fi alte explicalii pentru acesterezultate similare,
r (nrsi(lertr)to$icii clc clerivi din faptul cd in mod asemendtorataFamenlrl Hr'.uriznnt
li Dcditafiasunt capabilesI genereze pe cei totaldifet'ltr, r.{'lo.rii |1'slrrs('psrhologiceneprefuite, adici o bazd de si8uran_
aiur[. ,rl,ryanrenl
so.urrzantdin copiliirieti din PsihoteraPie
l{r,l,rliik.
pr(z(nl( intenrclinittitoare,oferindu ne exPch1,1
'h,1rt|lt.r(\r,r((loi
carePot fi ulteriorintemali K{lrrros(ul,irrl('l('s
tlurrlr.lr.rh,,r
ii npr('cint,
llr,rtr.I'r,rrlrr,r|rrrllrr(litrlir,iro,rt( (lfz!r)lt.rtl llrL'7('nliinterni liniititoare

l2

c()mparabile,oferindu-neexperienfc(fugnrc sau suslinute)ale sinelui altruist sau universal, careestepur $i simplu congtientizare.Acesteexpericnle sunt adeseamatcatede sentimentcprofunde de siguranld,acceptare9i conexiuneatat in relaliecu altii, cit lii cu noi inSine(Linda Graham,
comunicarepersonale/2006).
Ca terapeuli,propria noastrecapacltatede a fi meditativi poatefi importantain eforturile noastrede a ne alutapacienlii.h primul rand 9i probabil cel mai important, o pozilie meditativi faciliteaztraceaexperienld
Llca fi in mod ferm ancoratin momentul prezent.Psihanalistulbritanic
Wilfrid Bion (1970)a surpdns aceastestarea prezenfeideschisela fel ca
orica.ealt filosofbudist atunci cand a leudat avantajeleapropierii fafe de
pacient .,ftrramemorie,dorinte sau infelegere"(pp. 51-52).Astfel, anco
rali in aicigiacum- 9i nu in kecutul amintit, viitorul dorit sau abstracti
ziri teoretice-, suntem mai putin vulnerabili la propriile noastretendinlc fie de a respinge,fie de a fi preocupafi.O pozilie de conttientizarene
pcrmite sd fim mult mai prezenli, deschiFigi capabiii de a raspunde- la
fcl ca perintcle ,,suficientde bun" - necesitetilormomentului. pe mesuri1cc acesteaies la suprafatddin interacliuneanoashe cu pacjentul.in al
doilea rAnd,o pozifie meditativd,centratdpe prezent,faciliteazi experienln de a fi in interiorul prcpriului corp ti de a fi conttient de acesta.Acordareaconsecutiveh prcpriile noastrertrspunsurisomaticeamplifici semnalelecarene permit se ne racordim la exprimdrile nonverbaleale stdrii
intcrnc a pacientului.Asdel, meditareapoatecregteatat empatia adecvatil, c6t Fi capacitateanoastrdde a ne conectaIa expedenleleneverbalizate
fi, probabil,disociateale pacientului.In a) treilearand, meditarea(castarc mcntalede siguranladin punctul de vedereal atalamentului) facilitea,l o ntitudine de acceptarc- o deschiderenondefensivtr9i o receptivitak' Llla de experientedsdclrr esfeca,carene ajute se facemlm intregului
spectrudc sentimente,tanduri ti dorinte ale pacientului.ln acestfel,
ofl!.rrtnrcameditativd a terapeutului poate facilita o rclalic cu pacienful,
ft'hlic caresi stimulezeprocesulde integrare
Accnstl irtcgrarc poatese nu fie doar scopulprincjpal al psihotempiei,
('i fi o consecinli at6t a atalamentului securizant,cet gi a practicdrii conIticntizirii mr'ditative. Ca parte a ceeace face ca relalia terapeuticesA
li(' una trnnslormatoarc,
atitudineameditativda terapurhrhrip(rlk.avea
- s6rnind pacientului pftrl)ri,r or|.,r l('trlll dc
li o .nlrt.rt(' ,,conl.rgi()asil"

meditare,la fel cum exprimiri ale atitudinii Eflexive a terapeutului aiute h sdmulareacapacitilii de a mentaliza a pacientului. Suplimentar,la
unii pacienti poate fi de ajutor pentru terapeutse incuraiezepracticarea
meditalieiAm increderectr am clarificat fapful ce, v5zuta din prisma teoriei gr a
cercetfi alagamentului,pqlerea de vindecarea psihoterapieideriv;l in

plmc|pglgm tnllaglgl-rggelepglrlc5, Noua elatie de atagamentpe care

pacienfulo [ormeazdcu terapeutulpoate funcFonaca un creuzetal dczvoltirii in capitolele urmdtoare voi pAtrunde mai adanc in cclc trci
temerheie - relafia, dimensiuneanonvcrbald ii pozilia sinelui fali de
experienlA- carc orienteazimunca mea cu fiecarePacient.Capitolcledin
parteaI rezumdpovesteateorieicerceterii9i a atag6mentului,stabilind Pe
parcurs fundamentul conceptualal ce4ii. Parteaa I[-a descdc imPactul
relalrilorde atagamentasuprasinelui aflat in dezvoltare.Parteaa Ill-a face
primele punli de legeturdintre teoria atagamentului9i practicapsihoterapcudca.Parteaa lv-a explici implicaliile clinice carerezulttrdin identificareatiparelor de atatamentprevalenteale pacientului, Parteaa V-a deltcrie in amenunt natura muncii terapeutice in domeniul nonverbal/
precum Fi modalittrlile in carc putem incercas; cultivdm in noi gi se ue'
zim in pacienlii nogtri o pozitie mult mai reflexivi Fi meditativa falS de
cxr'rient5.

pidincolo
Bowlby
deel
pdri teleteorieiatatamefltdai.Co tnih4iile
]ohnBoulw a fosr,binelqleles,
saletifiiputii aufoEtte,tateerflpiric,i fuiceledin urm.delaborate
deMaty
AinanrtL Rel$it lo intekotualdofost urufrach/lntd Wtru afiAndoi,c1tinfuetge r*tuale, tn ure idcilzlui BotDWa! asigtrmtirwlstll initial Wtru cetgtndheal i BouIW- fi tui
cetdrilelui Ainswotlh,core, ltoio, ar refnodelat
gi Wtecliotdri aleteoriei.Coldborurct
depqte,du aprin| floi rundedecercetale
lot o dat nqterc stnctuii fundafientalea teord atailte rtrrluigi o cottdush
', nplozit de cercat entpiice W careaceastdt@rie le4 ge erat.

, Concl ziile lui BowW gi Ainswotthdulost extinselrin lxddrib lui Mtry

in,carea schimbat
focslizara cercetiriiata$ne tului dela copildtitla oAr
adulrdFi deb nnportamentulnonoetfulIa rcfezettar@ iEntald- La ra4ei, @ntn:bqiahi Moty Main ia inspiratpePetn Fonlg! fi pe@legnii,
ou identifrcqtrelaliiledeatryment inte$ubiectioedftpt co\turtaheiq tn
eupaeitdrilcl oneoilaledeinsightFieftWtieseWt dzzwlta.
h rclataretpooqtii cacahii fuztte W lqria owtnzrtullti, WfieaI sectnpeaceledescoperiicarear inplicaliile ele nai A ecte,i rnri fuile
psihoterapie,
Caalare,acu,td paltedsigrrrifundamentulconceptwlWfipitoleleuiitoarcconcetttrute
tn specialpeclifiict.

CAPITOLUL
2

reonelatasamentutuil
Bazele
ln timp ce Bowlby eetede obicei descrisca fiind plrintele tEoriei atafamerrtului sunt unii caInge Bretherton(195) tare'itffrin5 c5 teoria este
fapt copili a'dotpttihli, mamafiind'Mary Ainswo'r0r,DeFiAinswoith
afirmat in nenumeraterthduri cl ,,Bowlby fdceteoria" (Karen, 19 ,
434),cred cd ea $i rninimaliza ln ma.e misurtr propria importantt.
rd l-am intrebat pe fiul lui Bowlbi despre'aunivedea tattrl sEurolul
Ainswortt! Sir Richard Bowlby a rdbpuni cd, din punctul de vedere
sau,
' erau rirr duo dlnairric. Nu trtai poli spune cine a ftadt teoda; ld fel cun
nu poti spunedespF un grup de treptec! una apa#he sclrii iar iimAt.'loerea, nu. Relatialor a fost o foarte lungd convetsatie.Fer| Ainsworth,
tattrl meu ar fi fost o uinbrl... (deti) fite tatdt meu..lhi*oittr ar fi fost
(R. Bowlbt comunicarepersonilA, 2004).

proteqieti separirre
by:proximitate,
fia centralea lui Bowlby a fost Berecunoascl-lfgcesitetedqoI biolocic de atasalr|enta coDilului faH de Dersoanacareil ln-

,'di;iG'." A;h'a pffi'r;cffiffi;Guai

mo-

I sre rldtrcini ln nevoia absolutea copilului de a men-lineo

ibirk!

careiiinfij$iJ, nii aoardii jirome

f$r depersoana

concretd
a coPinF .|noFonlll, cl 9i de a asigurasuPravietuinea
irotrdlllllada rnedlula carcau trebuitstrseadaptezestrdmo9ii
dt prldltorl uu llte perlcolemortak feceauextremde

pulin probabili suPravicluireaurtri coPil sL'pnratde fi8urile Protectoare

pcntrri mai mult de catcvaminutc $i ctr .1tetmai Pulin ore (Main, Hesse
tpottnntell
& Kaplan,2005) Astfel, ceeace Btrwlbv a dcnumit sisfst/ l
'tt
htl tlr fltosnmetlt
era ,,prorectat"dc'evolulie pcntru a crette probabilitatea
succesuluisupravietuirii ti reProducerii.Ca atare,sistemulde atatament
csteo componentea Programirii Seneticeumane,la fel cum sunt 9i fud
'1969/1982)
nirca gi repioducerea(Bowlby,
Acest insambltr dc risPunsuri irmescrLte,dcterminate instinctual, la
t)cricoltl nesiSuranli,esteevidenliat in trei tiPuri de comPortament:
den Dt lite proximilatufold deo
ttntitorizatea9i itrcercdrca
I Cdutareo,
- s tr lna din ierarhiaredusa dc fiSuri de
fi*ttd LlrataFaleh! prcIectoare
rta9ament-, cale estede obicei,dar nu intotdcauna,o rud6 Deii ar P5rer firescca persoanacu carecoPilul estecel mai imPlicat in relalionare
(mama,tatel sau alte persoandingriiitoare)se fie in fnlntea ierarhlei ata
de
$mentului, acest loc al Preferinlei Pare sa fie, de obicei, ocuPat
mamd - indiferent de mdsura in cale coPitul esteimPlicat in relafia cu
chemare.l
ri.l Plinsul,agataren,
ti terereaduPafiEura{fiBurile)de atd)a'nr('nt f,lc torte parte inte8rantadin rePertoriuladancinrid;cindl biolo8ic
.rl copilului mic Pentru stabilireasiguranlei date de Prcximitate'
(io formularea lui
2. Folosiren
f{urii deatatnnrct cn ,'bnziile sExzDrli"
inconjurAtor9i
mediului
Ainsworth) de la carePoatePorni in exPlorarea
a cxperientelornefamiliare (Ainsworth, 1963).Gandili-ve, ca ilustrare a
fcrr()mcnuluidc baza de siguranfS,la observaliilebine cunoscuteale lui
MnrJlaretMahler asuPracoPiilor mici ti a sugarilor cate sc avcnturaz5
momente pnli'rrtru scurt timp deParte de mamtr, aPoi revin la ea cabeva
irr.ra sc ,,incirca" inainte de a relua exPlorarea(Mahler,Pine & Bergman,
cofiportnttElnl ctplotntotesle
1975).Ceeace Bowlby a numit sishrrl,lll
strAnslegat de sistemul de atagament.Cand figura de ata9amenta coPi_
tt|hri rstc disponibittr ca bazdde siSuranF Penhu Pmteclie Fi suslinere atuncr

cand estenevoie,copilul se simte in generalliber si exploreze_pe de alti

Parte,cind figura de atatament lipsegtetemporar,erplorarea se oprefte
DruSC.

3. Rel SiercaId o fig rd alcatasanrcnt

co ld un ,,safictuarsigur" it1 situatii
depnicol saunomenlcdc nlnn a. La fel ca alte primate cu iiep"rt p" pimaltt, dar diferiti totuti de multe alte specii,oamenii care se simiameninlali nu caute siguranF intr-un lor (adepost sau vizuind), ci mai de_
grabe in compania unei pplsoareprivite ca Iiind ,,mai putemiclt silsau
mai inteleapte" (Bowlby, 1988,p. 121) Ameninl6rile interne si externe
ole supravieluiriicopilului mic, ,,indiciilenaturaleale pcricoiului,,(de
exempluintunericul,suneteleputemicesau mediul hionjur;tor nefamiliar) 9i separareapropriu-zis5 s,auiminenla separdrii de mamd, toate
Pot declan)ac;utareaprL)\imit.itii.tris,lturaesenlialAa comportamcnt u lu i d e a t a t a m e n t .
Dacapnximitatea fizic?tper se a fost ,,scopulstabilit,,al ataFmentu_
lui cand Bowlbv a inceput si schilezeteoria sa,de atunci viziunea a fo6t
claboratbli cizehta. insugi Bowlby a realizatci prcximitatea fizrc;, cru_
clo15intr-ndevir.e"te,de asemenca,
un simboldi disponibiliUtiic()ntor_
tAntea personneide ingrijire. Din dccastdperspectiv,i,obiectirul crrmpor_
l!mentului de alasamenlnu estedoar oblinerca protectiei in fala unui
Pericolprezent,ci 9i asigurareacd persoanacareil ingriiegteestein conti_
nuarc disponibil;. Dat fiind fdphrl c,t persoanacareoferd ingr-iiirepoate
fltn acela5itimp acccsjbillfizic,ddr emoliondlabsentJ,Bowlbya d;fhit
,disFonibilitatcd'figurji dc atdtamentcd o problem, nu doar de,lccesibllltatr',ci 9i de responsivitateemolionald.
I.1 nceastiabordarel6rgit6a addugatin celedin urmd dimensiuneajJ|_
l0mA sp(\cifici a atatamentului,afirmind cd modul in care copilul apre.
clnzll dis|onitrilitatea persoaneide ingrijire estedeosebrtde important gi
Ol.lLr'slnd('li,tde ir n].1remesurd,jn prezent,de experienlele;jntrecut
lle copih'lt'i in .are persornncareil ingriiegtea fost disponibild (powlby,
1973),In ar'r'Lrticontext,Sroufeti Waters(192a) au afirmat oi scooul sis_
lgttloloi(l(..rt.rFlnn.t nUr\k.in nrinrulrnnd reglarea
distanlci,ci mai de_
'ttttbi\ ,,sil.lLt|ntrln
('sinllitil" - o starcsubicctivi carepivotcazdnu numai
Pt f{trlllrnl.l|llolltull\('r\(rlt\'r (lo in*riiifo,(.i;;ipe cxperienlaintemea copllulrri,irr lrrz,lrrel
pft'l)rir (lisl)()rilr(.
,r ne(.stuin,
starc,a
fizice,inchipuirile
Jlh. Fr,rF,rrrr,l|(lrr),||l(.

29

!o

Refinefi cd Bowlby inilial s-a conccnknt po comportammtul sugarilor ti

al copiilor mici, iar apoi a ajuns la concllrzin ci\ m.rnifestirjle nevoiloi dictate
biologicde a se ataFasunt semnificativoLle-nlungul intregii viefi. Aceasta
idee estein mod sugestiv conlirmati de stntistici gi de experienlelecotidiene.
Datelestatisticedernonsteazi ci persoanelccarc au parteneri ti/sau prieteni
aprcpiaF haesc mai mult derat celecaresunt izolate. agacum dabeledin experienF univelsaLi confirni c.i in momente de ameninlare - gendili-vI la
ll Septembrie2001-ii cdutifir pe cei aprcpiali. Cu cat pericolulestemai
rhare,cu atat nevoia de conectarcestemai putemice gi nu de puline ori chiar
literalmen[e de proximitate a contactului corporal_in mod evident, apropierea corporald, esenlialepentru supravieluirea suganrlui, poate fi adesearesimFd ca o necesitateemofonali de copiii mai mari ca valsH sau de adulli.
De-a lungul vietii srntem prcdisputi s?lmonrtorizem elementele fizice
;i emolionale - accesibilitatea9i responsivitatea- ale petsoaneloade
caresuntematagati.Astfel, odatdce siguranlaresimtiti esteadeuga6 proximitdtii ca scop stabfit, ataSamenfultrebuie vdzut ca o nevoie umand DermanenH,ti nu ca o dependenldtipica copilului pe caro depagegteodati cu creFterca.Aga ctlln Bowlby (1980) spunea:

Dar ce anume faceposibile atatamentelesecurizantein prima copiliric li, din acestmotiv de-a lungul intregii viefl? Bowlby era profund nemullumit de explicaliile psihanaliticedin zilele sale - precum cele ale
Ny'claniei
Klein, care localizaoriginile dezvoltdrir sdndtoasesau patologicc cxclusiv in fantasmele copilului, ti nu in realitatea relaliilor formatoare
alc'copilului, Cu mai pufin de un an inainte de moartea sa in 1989,Bowlby
fr-n cxprimat propria v?iune intr-un interviu cu Robertl(aren (1994):
Suntde pirre ci evenimeniele
din viaiil reale- modul in carplrinlii
i$i trntcazA
copilul- suntde o importanlicrucial,in determinarca
dc7volt.Irii,iar MeLanieKlein nu acceptinimic de acesrfet ld(,en.;t rclaliik inl('rn('reflcctirelnliil.'cxt!rneIipsegte
tot.l din B;n,ti'(.,r
s,r(p.46).

Bowlby a fost supervizatde Klein pe parcursul formdrii saleanalitice.

Lucrand cinci zile pe sdptAmad cu un bdiat chimdt de anxietate,Bowlby
a fost constematcand Klein i-a interzis se se indlieasci cu mama exage_
rat de anxioasea micului pacient.Aceastdconstemares-a transfolmat ln
oroare atunci cand dupi tlei luni mama copilului a fost sPitalizattr cu depresie 9i agitali Fi singura reaclie a lui Klein a fost de enervare cA acum
nu mar are cine sil aductrPe bdiat Ia tratamenh
FaptulcAaceastifemeieamrrattra sufe t o caderenu a Prezentatnrcr_
un interesclinic pentru ea. Acestlucru, sincersi fiu, m_aingozrt Dln
acelmomentmisiuneameain viale a fost sAdemonshezce exPenenle_
le din viala realeau un foartemareefectasupradezvolttrii (p. 46)
Accentul pus de Bowlby pe realitltlile oJ.oduluiilt care srmtem tratali de
cAtrc cei care conteazl cel mai mult pentru noi a apdrut doar Pa4ial ca re_
nclie la obiceiurilepsihanaliticeale acelorvremuri. Mult mai importante
pmbabil a fost inElnirea sa cu copiii aflali i, fflter?tis - in sPecial coPiii
nlc clror Elatii cu mamele lor au fost destrdmate Prin Privare, seParare
uu pierdere. Luo6rd ca psihiatru la sfargitul anilor '30la I,ondon's Child
Cuidance Center, Bowlby gi-a petrecut aproape trei ani tratind 9i studilnd blieli delincventi; el a descris in amenunt imPactul catastrofal al seprrArilor prelungit in copillria tirnpurie in ,,Forty-Four Juvenile Thieves:
Their Chalacters and Home-life" (19,14).Ca urmare a acelei lucriri, World
Hcnlth Organization (wHO) I-a inslrcinat pe Bov/lby in 1949se tealizeze
0 monografie despre soarta emolionale a coPiilor rSnagi fere locuinlA
duplt cel de-al Doilea RtrzboiMondial (Bowlby,1951).In sfartit, ca direck|] odiunct al departamentuluide copii de la TavistockClinic, Bowlby a
fott martor al devastdrii psihice care urma separirii de pdrinti a coPiilor
dln cruza spitalizdrii prelungite sau a institutionalizdrii.
Rsolitateasepararirgi a pierderii avea un impjlc!citastrofal de netalldult nsupra c()piilor delincvenli, f?trd4ddposlsau spitalizati pe care
l.l ol'n.r'r,.rt.Inrwlhv ( 1969/1982)a descoperitcd acestimpact a iucai de
$blecl un rol irr suc(csrunc,rr?lspunsurilorcare reflectauluPta coPilului
rlr,l l,rrc f,rl,\ rt.nlili\lir durcronse. Reacliainifiali la seParareatrauma_
llta d lr)rl t)r()tlslul, (rrotnldr'dispcr.rrc care,in cele din urme, a dat na9_
hrd (l(.ln!,1rii,

Degistudiile lui Bowlby desprcst't'r,rrart'

li pierdereau avut o influen('l
profunde
asupra modului in carc .rbord('nzeinlelegereadezvoltdrii
F
umane,este,de asemenea,adevirat ciI ilcesttip de traumea devenit principald preocuparea (ercetdrilorsalein speci.lld.ttorite faptului ctrputeau
fi documentateempiric ai cercetatettiinlific (Bowlby, 1986;Bretherton,
1991).Pe de altd parte, in monografiaWHC)dcsprecopiii afectagide mutirile consecutiverdzboiului Bowlby a ficut aluzie la efectelemult mai
greu de investigat,dar la fel de corozive ale p.lrentajului inadecvatcronic. In acelaFiraport el a speculatcd pentru a faceposibild o dezvoltare
sinetoasb,,sugarulgi copilul mic trebuie si trtriasceo relalie calda, intime ti continu; cu mama (sau un substitut permanental mamei) in care
ambii se gEseasc.i
satisfaclleFi mulfumire" (Bowlby,1951,p. 13).Concluzlr esteum;toarea: Bowlby gtia cA mdt mai frecventedecat trauma separdrii gi pierderii sunt interactiunilepermanente,cotidiene ale copiilor
cu perinlii lor, interacliuni care modeleazddezvolta.ea psihice - dar ii
lipseauinstrumenteleempirice pentru a le studia. La momentul potrivit,
acesteinteracfiuni obignuite,dar extrem de greu de cercetatvor deveni
principalul obiectiv al explordrilor colegeilui Bowlby,Mary Ainswo h.

MaryAinsworth:
atatament,
comunicare
si ,,situatia
strline"
Spcialist in psihologia dezvoltdrii ti cerce6tor la Universitatea din Toronto, Ainsworth era o diagnosticiani exceptionale carc, in cele din urmtr,
n fost 9i coautorla o lucrarc altrhrride experful in Rorschachal acelorzile
UrunoKlopfer.Dupe cisetorie.in 1950,Ainsworth s-amutat impreunecu
solulin Londra, unde la sfargitulanului a rdspunsla un anunl de angaiarc dat de Bowlby in Trmcsp'entruun post de cercetitor al impactului psihol()Bical separeriide mamAin copiliria timpurie- A9a a incepul o colabolare cu influenle rectpr(rcecarea durat aptoape40 de ani pe parcursul
c.Ircia Ains\^'orth a preluat inilial sarcina de a testa empiric ipoteza lui
lhrwlby-Studiile sale- inilial in Uganda,apoi in Baltimoe - au transl()rmIt ccrcetareaSi teoriaatasamentulur,
ln timp ce studiite ei au confirmat clar multe dintre ideile lui Bowlby,
Ainsworth a avut, de asemenea,contriburii independentecares-audovetlit clcoscbitdt'in,l-nrtante pentru evolutia conceptuluide at^;ianlerlt.Cd
rr)ri inrportnntcstcp'lrlrabil firptul ci a descoperitci sisk'rnUl(l(.iltitsnnr.nt

inntrscut, determinat biologic este,de fapt, mdrea&rI- 9i cd diferentele calitative ale comportamentului de atatament al indivizilor dq)ind de comportamentele diferite ale persoanelorcare ingrijesc copiii (Grossmaq 1995).
Acea$e descoperire a condus liaclasificarea tipurilor de atatament din copildrie 9i din perioada maturitefii, careestepartea centrali adusdpsihoterapieide teoriaatagamenhiui.
Ainsworth, de asemenea,a identificat intr-un mod preliminar tipurile
de interactiuni perinte<opil careproduc, pe de-o parte, cel mai probabil
un atagament securizant 9i, pe de altd pafie, atagament nesecurizant. Ea
pi-a dat seama ctr tip4relede coflunicore dintre copil Fi pGoana de ingrtit
reprezinH cheia siguranlei sau a nesiguranlei.
Mai mult, Ainsworth esberesponsabih pntru concephi de ,,baz5 de
siguranF" gi are un rol pivotant in abordareaatagamentuluidincolo de
concentraEa exclusivA pe proximitate, asdel incat sa include influenfa dtlqtdrilof copilului in raport cu persoana care il ingriiegte - agtepdri care,
ln final, se aglutineazi in he4i mentale sau reprezenteri pe care Bowlby
lo-a numit ,,modele de lucru inteme"- In sfersit, este cont butia - care ii
poart Fi numele - care a devenii practic sinonimtr cu studiul ata'amntului: ,,Situafia straini Ainsworth". Pentru prima oartr inventate 9i realititd in Baltimole in 199, aceast5metodi de laborato! pentru studierea
Elaliilor copil-perinte a declantat explozia de cettetSii cale a fdcut ca teorl0 atagamentului sd fie paradigma dominan6 in psihologia contempomnll a dezvoltirii.

Alnsworthin Uganda
Aventuracerceteriicarea culminat cu ,,sihraliastreind" a inceput mai
dovrcmecu l0 ani, c6nd Ainsworth s-amutat din nou, tnprcune cu soF
impacd, de data aceastain Uganda.ta fel caii Bowlby,cu carecercetase
jumitate,
Ainsworthera conhrl icparlrii traumaticetimp de trei ani ti
gretite"erainadecvatcaba"i penrruinlelevlnilt (11studiul ,,dczvolttrrii
(Marvin & Britner,199). De
lolort d('zvoltltriirrormalca atagamentului
ftrcd, inrodiirtd pil stnbilirc^in Kampalaea a lansatprimul studiulonin interac]iune
cu mamele1or.
llttrdln[l in nrc(liulnnturalnl bobcluiilor
lunr,Ainsworlhn obscrvnt
26do familiicu bebelugi
care
11lt;r,l' nrrrr,\
Vizil.inrl
i|l(,\irlli\r(nli
li('cIrcfnmilictimp de doueoreIa
irr luFi'r(,r/1

fiecare doud sdpfilnani, ea a culcs dltc cirrc incepeau sArbspunde intrebtrrilo! furldamentaledespreontogenczadlaFan]enh.rlui:ce anlrmecaracterizeazd.,gestalia" unei legdturi de atai;amcntti ce anutne semnalizeaz; ,,natterea" sa?Ce anume promoveaze atagaNcntul se(udzant ti ce il impiedrci?
Datele (Ainsworth, 1967)sugereazdcd atagamentul se dezvolte in etape, lipsa inifiald a copilului de a diferenlia intre mame ti alte persoanefF
ind inlocuite de o preferinld chre a acesfuiapenku ea - inhe gasegi noue
luni -, ceeace se cristalizeazainft-o legifuia puternice. Cdstalizarea adecvatd a atagamenfuluiestereflectate(printre alte comportamente)in fuga
copilului la mame afunci cand se afld in distressau estealarmat,folosirea
acesteiaca bazi de siguran'tr pentru explorare gi apropierea activd fafe de
aceastadupe reintalnire,DocumefltareafdcuH de Ainsworth despretraiectoria dezvoltirii comuntr tuturor copiilor oleri un suport clar empiric
teo ei lui Bowlby. Totu$i,diferenleledintre aceFticopii (mai mult decet
asemdnerile)au fost cele careau intrigat-o cel rnai mult.
ln timp ce majoritatea copiilor au fost fdre indoiali atagati, caliva dintre acegtianu au putut fi iinittifi de cdtre mamele lor ti in ma:reparte au
etuat in explorare, in timp ce alfi caliva nu au plezentat practic nicio urmi
de atagament.Ainsworth a considerat ce acestevariatii neatteptate reflectd diferenFle nahrii ingriiinlor parntale primite de fiecare copil iJr timp
ce era probabil ca bebelugli care au primit cea mai multii atentie ti griia
drn partea mamelor lor sd fie siguri, au existat ti exceplii surpdnzdtoaE,
careau condusla concluziacd nu cantitateaesteceacaie conteaze,ci mai
da9tabdcdlitateaPe bazainterviurilor cu mamele,ea a incercatsd concluzi)neze ce sensibilitateamamelor la semnalelecoDiilor estede o imDorLrnl; capitalA.De asemenea,
a gtrsito corelatiepozitiv; intre sigur;nla
dnti de ataFamentulbebeluFuluiti pldcerearesimfiti de mamd in aldptarca aceshria(Bretherton,1995;Marvin & Britner,1999).Ultimele descoperifi au suslinut ipotezeleiniliale ale lui Bowlby (Bowlby,1951)ca dezvoltirrcasenitoasese spr\ine pe pldcercaatubelor
pa4i implicatein relatiade
.rtatament.Degi Ainsworth nu a putut in cele din urmd sd specificecare
lipurj de compoftamentematerne contribuie la dezvoltareaunui ataganrcnt securizantFi carenu, identificarealegeturii posibile dirtre acordarct matcrn6 iti atagamenta sugeratceeace avease descopereopt ani mai
liiziu in Baltimorcdupd replicarea,cu perfectionerisemnificative,a stutlirrlrripc carcl-a ficut in U8anda

strSin;"
,,Situalia
in 1963,Ainsworth a inregistrat 25 de femei insdrcinate pentru partici
parea la un studiu la domiciliu asupra dezvoltirii timpurii. Dupe nagterea copiilor, intemctiunile acestora cu mamele lor au fosl meticulos documentale pe parcursul unui an. Pe parcursul a 18 vizite de cate 4 ore la
fiecare familie, Ainsworth ti echipa sa au cules date care au demonsbat o
suprapunereaproapeperfectdintre comportamentelede atatament din
Baltimore gi cele observate inilial in Uganda. Aceasd corelalie cros-culfurald a sustinut presupunerealui Bowlby cd atagamntulesteo nevoie instinctualauniversale.Totuti, Ainsworth era conttiente de o diferenli curioasd Fi provocatoare intre cele doul grupuri: in timp ce copiii din
Ugandaafigauacas5in mod vddit un comportamentde bazEde si8urarllll, cei din cohorta din Baltimore nu prezentau acest aspect.
Pentru Ainsworlh, fenomenul de baze de siguranli era central, prezenlr sa semnific5nd si8uranta, care ela leflectatd in capacitatea echilibrate
dc explorare Fi atatament. In Uganda, explorarca se realiza in prezenta fi$urii de ataFamentgi se termina bru6c la aparifia distresului plecdrii aceslelo. In Baltimore,pe de altd parte, explorareaperea se continue indiferunt dacii figura de dtdgamentera prezent6sau nu.z Pentru a determina
docd comportamentul de bazd de sigurante este/ de fapt, o componenta
Boncticd a9acum propunea Bowlb, Ainsworth a conceput (ftnpEune cu
ll0rbara Witting) o procedure imFal controversate care evita problema fanllli0rit5lii, punandu-i pe copiii din Baltimore intr-o ,,situatie strdind"
(Alnsworth, Blehar,waters & wall, 1978).
ln aceastdevaluare structuratd de laborator durAnd in medie 20 de nrinuIt, mamelegi copiii lor - acum in valste de 12luni -erau invitati inh-o
hl('lpcrc plecuH, pline de jucerii. Ceeace urma in episoadede cate trei
n\lnlltc includea oportunitSti pentru copii de a explora/in prezentamattx'|,(loutrsepariri dc mamd,dou; reuniri cu mama Fi expunereacopilului
shilin.i (intotdeaunao persoani calificat5in suprave8herea
In o l)o|ls()nni\
, l l | r $ r , r l i i n w r o r {! ni r l v.d cr e xp l i .r d .e a st5 d i fe r e n l r fr ca n d o b se to 4 j a cEb e b e l u i i i a m r i ca n i i t r d r , . , i i , l . o l r l , l'r ( ,.o n ,o 8 i i
o ' !8 r h d e /i e D u l o l i o b h n u i ti cu ve i i n l e r i p l e c:rei m a m e l o f
l L r r r t r r ir
I i ! r r m t) o r l r tr xl r l r l d r l ) u 1 1 f5 i 8 u r r .l l - te o r e ti co .o n sta n tSb i o o 8 i .l !n i ve r
rrll
v i l ! r'.ri'll .i ]i d lr ..'r r l i 'd |l l ]l .i l tr l t,'l r l n r r .r l r tl r L r n p u r u l fi .l a r e vi d e n i a ti n m e d i u l fa m i i i a r a

copiilo! mici). Seattepta ca aceasticomLrinalienelinigtitoar dintE un mediu nefamiliat separareti o persoani str2lin6se declantezemanifesttrri
prcdictabile,fundamentatebiologicale sistemuluicornportamentalde ataFment. Ainsworth prevedeace, folosind mama ca bazdde sigutanld,copiii careau fost desemnafica siguri in mediul de acasdse vor juca in prczenfa mamei, vor trdi distres la plecareaacesteiati vor fi suficient de
linittili de intoarcereaei pentru a continua sa explorezeiucandu-se,De
asemenea,Ainsworth se agteptaca in cazul copiilor careau fost dsemnafi nesiguri in mediul de acasbsd apard o mare sup5rarein perioadele
de separare.Totuli, comportamenful in situafia strdine al unor copii a
luaFo prin surprinderepe Ainsworth.
Maioritateabebelusilordin Baltimore- cares-audovedit a fi cei considerati ,,siguri" ca urmare a observatiilorde un an de la domiciliu - au
respuns confom predictiilor ficute, demonshand o capacitateflexibild atat
de a explora liberi, cat ti de a fi consolafi prin contacf. Ceea ce Ainsworth
nu a putut anticipa ti inilial nu a putut hlelege este o minoritate substanIab dintre copli care pareau sA fi sacrficat complet legiitura in favoarea
explodrii. Pentm ctr ei au explorat pe durata intregului experiment gi chiar
au evitat mama dupl reintilnire, acegti copii au fost descriti ca ,,evitanfi".
Pe de altd parte, o mai mic, parte dint copii au rcnunlat complet la xplorare in favoarealeglturii. Pnku ce acegtiaau rdmas in permanenfAprocupafi de localizarca mamei, dar gi furiopi sau neconsolali in mod pasiv
dupd reintilnire, au fost denumili ,,ambivalenli" (sau ,,rczistenli")
Fdrd indoialtr, cea mai mare contribulie a lui Ainsworth la teoria atagamentului a f6t stabilirea prin rntermediul sihratiei steine a hei tiparc distincte de atagament,fiecar asociat unui tipar corespunzdtor,diferit, de intcracliunemame-<opilla domiciliu. Pentruce atat clasificareacopiilor,cat
ti ceaa tipurilor de interacliuni cafepar se Ie ptoducd sunt exkeh de relcvantepentlu practicadin domeniul clinic, esteimportant si le recapitul?imin detaliu.

Clasificarea
ataFamentului
in copilEria
mic;
A taFarnc,tu I sccuizah t
lJ('bcluFiisiguri au accesin mod egal la impulsurile lor de explorarc
nlunci c:ind sr' sinrt in srguranldti la consolareprin contact atunci cand

nu se simt in siguranle. Ainsworth a concluzionat cl mai degrabe dspunsul copilului la reunire, decdt la separare, este cel car dezvtrluie cel mai
mult desprc securihateasau insecuritatea atagamentului. Copiii siguri oricat de tulbuaF de sparare - erau aprcape imediat liniitili dupd rintalnirea cu mama gi reluau ioaca.
Acest tip de flexibititate 9i rezilienltr pare a fi mottenirea interactiunilor cu o mamd snzitivd, care a fost rcsponsivd la semnalele 9i comunici.ile bebelutului sdu. De obicei,mamele cu copii siguri i-au luat in brale
repedeatunci cand phngeau gi i-au tinut cu grije gi atenlie- dar numai
atat cat acegtiaau vrut sd fie tinufi in brale. Aceste mame par gtrimpleteasci ugor propriul lor rit 1rcu
al bebelugilorlor, in loc sd le impund
^cel
acestorapropriul dtm sau plan. lntr-o manierd care s-a dovedif ,,suficient
de bun6" (dupd expresialui Winnicott), comportamentul acestormame
tinde sd leflecte senzitivitate, ti nu [p6e de implicar, acceptare,9i nu rcspingere,coopera.e,nu control gi disponibilitateemofionalein loc de dislonlare (Ainsworth fi colab., l97a).
Atagarnenhi eoitaflt
Bbelutii evitanti par a fi in mod special blazati, dat nind hptul ce metoda situatiei str;ine ii expune unui mediu in mod intrinsecalarmant.in
^ln
Prmanente ex?lorare, dar mod vtrdit neinfluenlati de plecarca sau relntoarcerea mamei, aparenta lipse a diskesului poate fi cu ugurinle inbrprtattr gresit ca o stare de calm- De fapt. pulsul lor pe durata episoadelor de separare este la fel de crescut ca al celor care sunt siguri ti se afle
In distres, in timp ce cregtereanivelului de cortizol, prc gi pogtexpunere,
alte in mod sernnificativ mai mare decat cea a copiilor siguri (Sroufe &
Woters,1977b;Spangler& Grossmann,1993).
Ainsworth credeacA indiferenla superficial, a copilului evitant - la
fol ca absenlaefecdvAa comportamentuluide atagamnt- leflecteo acomodarcdefensiveasemenxtoarecu detagareaobservatl de Bowlby la coplll dc d()i saLrtrei ani careau suferit o separareprelungitd de perinJii lor
ll|n .n $i cum nccliticopii evitanfi,precum copiii mai mari traumatizatide
topnr r('$iru picrdorc,au aiuns I;l concluziacEdeschiderealot cetrc conf(trl {nlr irlliriiirerlt| nr fi dL'rriciurrfobs - ala ca au renuntat
I'r(firrl!il a,\,ni) cunr s(' nlklttn, Ainsworth - dcscoFcritcb mamelecon(lrv of('rtclenccsk)rade apropiere
ltlll(x t 'nrri(l(r,rli (.vilonli,llr r'(.[u/,rt

(Ainsworth ti colab.,1978),in timp cc nlfi ccrcetdtoliau obseNat ulterior

cd astfelde mame se reLregeauatunci cend copiii lor pAreauhiqti. Inhibarea exprim;lii emotionale,aversjuneafate dc contacfulfizic Aibrusca:rea
atunci cand acestaavea loc sunt toate semne ale matemarului care formeazd copii mrci evitanfi, care in general erau molatici atunci cend erau linu]i
in bmle, in loc se fie jucdugi9i afectuoqisau sd se agalede mame (N4ain&
Westoru 1982).
At agamenhrl dnbio oleflt
Cercetdrilelui Ainsworth au identificat doui tipu de copii ambivalenfi: cei care erau furiogi gi cei care e.au pasivi. Ambele categorii erau
prea prcocupate de locul ftr care se afli marnele pentnr a mai putea explora liber ti ambele au rcactionat la plecareamamelor cu distres copletitor
agade mult ca frecvent episoadele de separareau trebuit se fie intrerupte.
Dupd reintahiie, copiii clasificali dlept furioti au oscilat lntre o deschidere activd fald de conexiunea cu mama gi exprimeri ale respingerii - de la
indepertareadin imbrititarea mamei pand la adevarab accesede furie.
Pe de alti parte, copiii consideratipasivi au pdrut capabili doar de sldbiciune sau cereri implicite de consolare, ca ti cum ar fi fost prca coplegifi
de neaiutorarea gi nefericirea lor pentru a aborda mama dired. Dn nefericire, rein6lnirile nu au putut nici sa ameliorezedistresulcopiilor ambivalenli, nici 9Eopreascepreocupaleaacestorapentru locul in carese aflA
mama. Era ca ti cum - chiar ti i:I prezenta ei - aceFticopii cdutau o
mame carenu era acolo,
Ainswo h a descoperit cd acetti bebeluti ambivalenli aveau mame care
erau in cel mai bun caz disponibile ocazional gi imprevizibil- Cunr aceste
mame nu ii respingeau nici verbal, nici fizic (agacum feceau mamele copiiLor evitanti), responsivrtatealor la semnalelecopiilor era la fel de inscnsibild.3In sldrgit,mamelebebelugilorambivalenli pdreau se le descurajezeautonomia in mod subtil sau mai puFn subtil - ceeace probabil
parfial explicd inhibilia explorbrii, caracteristici acestorcopii mici (Ainsworth
9i colab.,197E).
I

Eleau fost inc.pabilesl manwreze.opilllin 4l%din momenteleincarel-au luatin bEleobserya.

LedeAins@nhri au l6t,,tandre ti atente"indoar2%dintE momente- in @ntrastevident@ m..
mle.o pilo . sig uri.a r eau t os t , , t andf ie at ent e"in 5l% di n t . ec a z u . t i d o a r o c . n o n a il . G p a b i
(A l.swo rth5 i.ola b, cit atde l\ ,ajn,
f 1995)

Comunicarea
estecheia
LrcercSndsd facd diferenta dintre sigularr e ti difedte tipuri de nesi8uranf.i, Ainsworth a descoperit cd in relafia de atalanr.enl cdlitateacomunicdrii dinte copil ti persoanacale il ingrijette are importanla cea mai mare.
in diadele secudzante, copilul igi exprime chr nevoia de confort dupd
geparare,ugurareade a fi consolatin timpul reunirii 9i ulterior estepregddt se reia joaca.Mama descifteazecu acurateteindiciile salenonverbalc (apropiereain lacrimi cu bralele dicate,lipirea de corpul sdu atunci
(And este finut in brale, eventual neast6mperul lui) 9i ii rlspunde in conltccinld (ridicandul in brafe, fin6adu-l in brate cu tandrele ti apoi ldsandu-l se se joace). Aceastii secvenltr reflecti un fip de comunicare acordata
care a fost descrise ca Iijnd colabotuIiodgi contingentd.O parte se'nmalizea,tr, in timp ce cealaltdrdspundecu un comportamentcarc spuneimi dau
dcamade ceeace simti gi iti rdspund cu ceeace ai nevoie,
ln diadele nesecurizante,comunicarea are o calitate foarte diferite.
l)upA separare,copiii evitan i nu reugescsd-Fiexprime distresul marcat,
Bvidentiatindirect de pulsul ridicat si niveluri de cortizol ridicate in acehgi fel, dupd reunirea cu mama, nu reugescs.iji exprime nevoia de a fi
consolali. Pe scurt, copiii evitanti inhibd practic orice forma de comunicatr carear propune o legihrrd: ei nu exprimd nicio dorinte de proximitate
;l par sd fie surzi la orice fel de deschidereafectiv; a mamei.
Situaliaaproapeinve$e apareIa copiii ambivalenfi,carepar sAamplillcc cxp mareaataFamentului.Practicde la inceputul experimentuluilui
Aln$worth, acetti copii ti-au exp mat preocuparealor ingriiorAtoarecu
dliponibilitatea mamei. Disfresul lor dupd separarea fost extrem de sever )i alinarea dupii reunire, neglijabili. Comunicarea nevoilor de atagamcnt ale copiilor ambivalenti pare se persistela un nivel ridicat in ciuda
pruzcnleimamei (Ainsworth, 1969jMain, 1990,1995;Slad,e,1999\.
Ainsworth d ajuns sd inleleagediferitele tipare de comunicaredin sittlnllir striljnll cn rcflectdriale nevoii copiilor de a forma cel mai bun atainrn('nt posibil cl| plrinfii careprezinte rezistenlegi vulnerabilitdli specitl((,, ,,1)()r con('ctflli-vi!"scria Forstetdar pentru a se conecta- a se
6lnll1 ((rpiii lRbUrcstr s( adaptczcla caracterulpersoanelorcareii inBfljr' r, A(,r$I, s-t ot)scrvnl (.I nrnnr('lecu copri siguri erau snsibilegi rcs
F r' rt rrv (l, r rc rr l r l ' l h ' h('r r l r i i l ( ' r(; { ) n r l l o r t n m c n t ull( ) r | ] r a d e p e n d e n td e

copilul lor - atitudine pe care Mary Mnin o va rnferpretaca dovad; a

,.acordaiului timpuiiu" (Man,1995, p. al7l. Astfcl, are sensfaphrl ce acegtr
copii siguri i9i expriml in mod direct sentimenteleti nevoile - presupunand ce aceasticomuiicare va declangaun rdspunsacordat.
S-a observatcd, atunci cand erau acas?!,
mamelecopiilor evitanti respingeaucomportamentul
de atasamenl:
ernu indispo;bile din punct de
vedereemotional,incomodatede contactutfizic Fi aveautendinfa de a se
retrageatunci cend copiii lor erau hi9ti. Nu de puline od, copiii reacfionau cu fude l,arespingerea mamei. Pentru acctti copii, inhibarea comunicerii nevoilor de atagament a fost o metode de adaptare - atat pentru a
evih se fie respingi, cat ti pentru a evita furia care ameninfa se indep;rtezemama atunci cand nevoile copilului erau frustrate.
S-a observat ci mamele copiilor ambivalenli erau inconsecvent responsive la semnalele acestora Fi disponibile emolional intr-un mod imprevizibil. Aceasti imprevizibilitate pare se fie rezultatul propriilor steri mentale ale marnelorcareinvadeazeexagetatde mult capacitatealor de a fi
pe aceeagilungime de unde cu copiii lor (Siegel,1999).Datd fiind aceaste responsivitateimprevizibild din partea mamelor lor, pentru copiii ambivalenti este adaptativ sd iti comunice nevoile de atagament intr-o maniere peFistentd ti de neconfundat - ca ti cand dac; mmtin o prcsiune,
acastai9i mentine grija fate de ei.

Atatamentul
dezorganizat
Cercetarealui Ajnsworttr - 9i, fSrEnicio indoiald, puctele ei forte ca pe!soaneti profesor in acelati timp - s-a dovedit a fi fascinantdpenbu mulli
studenfi exhaordinat de talentaFcareau alessd luctezeirnpreuni cu ea,
printre carc InSe BrethertorLJude Cassidy,Alicia Lieberrnan, Everett Waters
9i in special Mary Ma.|rI.Contribupile lui Main la teoria Fi cercetaEa atasamcnhrlui vor fi-prezentate in capitolul 3; este suficient sd spunem cd sunt
monumentale. In contextul prezentdrii de ansamblu Iecute celor trei categorii originalede atatament,,organizat",descoperirea
lui MairL aproapela 20
clc anr dupe munca de pionieratfecu$ de Ainsworth, a unui model inilial
ncidcntificaL- atagamenfuldezorganizat/dezolientat
- estecruciald
Main gi fostasa studenteJudith Solomon,in timp ce revedeaucu metiatrlozitatc200 dc casctcvideo cu copiii al ciror comlrortnr'D(rtIn sifualia

strdini nu se potrivea in niciuna dintre categorirle tradiFonale, au descoperit ci 90% dintre acettiamanifestaurispunsun in prezenJapdrintelui
careerau inexplicabile,contradictorii sau bizare.Dupa reurlire,de exemplu, s-au rehas cehe mama, au inghelat pe loc, s-au pributit pe podea sau
unei Lranse.Unul
pllreause caddinh-o starede stupefactieasemenetoare
dirrtre copii, la vedereamamei g1-aacoperitgura cu mana - un gest Pe
c0reDarwin l-a vdzut Ia primate gi l-a interpretat ca un lipdt indbutit (HesBc,1999)-Atagamentul dezorganizat nu a fost identiJicat atat de mult timp
dcoarececomportamenteca acestea(carede obicei nu durcazdmai mult
rlc 10 p6nd la 30 de secunde) doar au punctat intregul curs al comportanr('ntului copilului in situatia sheind (Main & Solomory 1990).Din acelagr
tnotiv ficdrui copil clasificatca dezorganizati s-a dat gi o clasficare altornativi, care descrie cel mai bine intregul comportament din situalia
rtrtlina ca sigur, evitant sau ambivalent
Main a presupusce atatamentuldezorganizatapareatunci cand fiSunl dc ataFamentestetr5iH simultan atat ca ,,sanctuarsigur", cat 9i ca surii de pericol.Asta seintampU atunci c6nd copilul pre-programatsEse
hrtoorcala perinte in momentelede alarm; - esteprins inte imPulsu
aontradictorii de a se aprcpia 9i de a evita. Esteo pozifie imposibil de menllnut, din care dependenla copih ui de p;flnte nu iii permite nicio ietirc
Nu cste de mirare atunci cd rezultatul acestur,,paradoxbiologic" teribil
otl(' dezorganizareagi/sau dezodentarea.
l)c exemplu,intr-un studiu realizat cu copii careau fost malhatali de
Flrlrlii lot 82%au fost clasilicaFica dezorganizafi,fate de 18%din grupul dc control (Carlson gi colab., 1989).Mai mult, copiii dezorganizali
l$ loFt in mod disproporlionat reprezentaliln lotuiile cu dsc inalt, care
CUprlndcaufamilii impovdrate de factori stresori dali de sericie, afecconsumde substdnleti altelede dcestfel. in mod surllunl psihi.rtrrco,
Plhzittor krtugr,dezorganizareaa fost de asemeneaintAlnite printre coFlll ||lici carc nu nu fost maltratali sau carenu aparFneauunui lot cu risc
ln d ll,
Inr(!,l,inLlsil inlelengtlaccastiproblemS,Main a propus ipotezacEdezcu pdrinfii
cstcnLrnumai tezultatulinteractiunilor
lttArltliarrtncol)ilulLri
ci gi al interacliu
6 fiflt| luri(.s,l|r,rlr!/ sl|nl in fi( ovidcnti r'lcoFdfon,'e,
r.r.sinrlf
p,\finl('lc(l i4llt)ftl{r' Astfel,dezorganiza
nlfrrlirr cull co1riIrr|
la
|Fr ltr,,rl"rl'n'r\t ,rltlnii (lirl(i lri(,r (|' t),\finlc|ilfc si\aparbca rSsPuns

copil Fi cand pdrintele reactioneazdcu retragerefizicd sau cu retragerea

intr-o gtarede transa.in concLuzie,Mnin propune ca atatamentul dezorSanizatsAfie intelesca rezultat al interac^liunilorcopilului cu pirinfi care
sunt infricotetori, spriafi sau disociati. ln opozitie cu skategiile organizate ale copiilor siguri, evitanfi sau ambivalenfi,ata$amentuldezortanizat trebuie vdzut ca o reflectarea unui co/apsde skategiedin partea unui
copil caretreiefte ,,fricafSri nicio solulie" (Main & Hesse,1992).

petermenlungaletiparelor
Efectele
de atagament
alecopiluluimic
Urmiand exemplul cercetdrii de bazl a lui Ainsworth (cercetarecare a
fost de atunci duplicat5 de mai multe ori), o mullime de studii de urmlrire au incercat se arate ca dparele de atagamentdin copileria micd au efecte pe termenlung. Istoriile de atagamentsecurizant,evitant, ambivalent
sau dezorganizatau fost asociate,cu ezultate ulterioarein copildrie,adoIescentesi varsta adulH.
Copiii cu istoric de atatamentscurizantau prezentatin mod considerabil mai multd stime de sine, strndtateemolionalS9i reziliente a eului,
afect pozitiy inifiativd, competenle sociald ti concenkar in joc decat copiii nesiguri. La tcoale, copiii siguri in copiDria mice sunt katafi cu celdure li adecvat varstei lor de cetre profesori, pe cend cei evitanli (adesea
vizuli ca retraii, aroganfisau in opozitie)tind sAscoatela iveah lespunsuri furioase de control, iar cei ambivalenli (adeseavazufi ca adezivi ti
imatulj) tind sd fie resfdtafisau inJantilizafi.Copiii evitanli separe cd frecvent ii victimizeazdpe allii, in timp ce copiii ambivalenlisunt adeseavictimizati de alFi; copiii siguri nu sunt nici victime, nici victimizatori
(Sroufe, 1983;Elicker, Englund & Sroulg 1992;WeinIeld, Sroufe, Egeland
& Carlson.1999).
ln ceeace privegtedezvoltareaulterioare,ahgamenful secur:izantpare
s.l confereo masuraa rezilienleicelor favorizali astfel timpuriu in vlale.
I'c de altd parte,atatamentuldezorganizatilr copileda mice s-a dovedit a
fi un factor de risc semnificativpntru psihopatologiade dupd cop erie.
l'acienlii borderline,de exemplu,adeseaau istoric de ataFment dezorgani7nt (Dozrcr,Chas,Stoval& Albus, 1999;Schorg 2002;Fonagygi colab.,
2(yd2).
Strategiileorganizateale atagamentuluinescurizantsunt, de asemcnoa,un fictor de risc,dar mult mai redus.AtaFamenhrl
('vitnnta fost

ln mod sugestiv legat de problemele obsesionale,narcisistice ti schizoide,

iar ataFamenh.dambivalent de dificultdJile istrice s,auhistrionice (Schore,
2m4Slade,1999).
Cum vo! fi inlelese ace"stedescoperiri rem;ne inci o intrebarc deschi_
sl. lmpactul primelor relatii poate dura, pentru ce dparele oriBinale de
comportament, comunicarc gi reglar a afectului sunt Pur ti simPlu menlinute 9i interite plin rela;ia continui a copihrlui cu aceiagiPednli car au
ajutat la formareaacestortiparc de la inceput. Pe de alte patte, estePro'
bobil ca rnodelelede atatamentpe careAinsworth le-a codificat prin intcrmediu-l situaliei streine sd fie inte.nalizate ca tipale gtructurate la nivelul mingii.
Cu alhecuvinte, ceeace a inceput ca interacliuni dictate biolo$c se poalo lnregisha psihic ca reprezent5ri mentale care continud de-a lungul vielll Btrmodeleze comportamntul gi experientele subiectiv, chiar dacd fiBurile de atagamefltoriginale sunt sau nu sunt fizic Prezmt. In timP ce
Alnsworth a studiat comportamentul de ata9arnentin coPihria mice, a rlma8 pentru cea mai bund eleve a sa, Mary Main, datoda de a clarifica modul prin careexperienJeletimpurii de atagamentsrnt codatein minte 9i
Conaervateca inJluenie penku viitoarele rclatii - cu sine sau cu alfii lli copilului mare Fi apoi ale adultului.

CAPTTOLUL
3

MaryMain
gi
Reprezent)
nlementale,metacogni!ia
inteMuldeata5ament
al adultului
fa scurt timp dupi mutareain Berkeleyla University of Califomia la
mijlocul anilor'70, Mary Main a inifiat un studiu longitudinal ambifios
asupra atatamentului, careavea ca scop urmirirea unui grup de familii
de clase miilocie pe misuri ce bebelugii lor cregteau,pe parcursul copilSriei, adolescenleiqi mai departe.Parteade inceput a proiectului presupunea ca fiecarecopil si participela doui tipuri de situafii strtrine- una cu
mama, cealaltecu tat5l. Dupl cinci ani, Main a inceput strimplementeze
a doua etapea studiului, cu evalueri inregistratevideo ale membrilor din
40 de familii (MairL Kaplan & Cassidy,1985).Aceastdcercetare,extraordinar de mvenfive ca structuri, a lansat ceeace a fost denumit apoi ,,a
doua revolulie in studiile despreatagament"(Karc^,1994,p.276).
Prima a fost ahmci cand inventareasituatiei strdine a dat cerce6torilor o metode de hborator careproduceain 20 de minute aceeaFievaluarc a siguranlei copilului ca observaiiilefdcuteacasdtimp de 72 de ore de
citre echipalui Ainsworth. Amintifi-v5 cl obiectivul cercet5riide bazl a
fui Ainsworth a fost comWrlamentulAFacrtm spuneaMain, evaluareain
situalia sheind derivd din observarea,,organizdriimigctrrilor fizice ale
corpului copilului
cont de cele ale perintelui" (Main ti colab., 1985,
o 93).
'inand
in schimb, studiul lui Main pe copiii in varste de tase ani ti pdrinlii Ior a mutat atenlia de la lumea extern; a interacFunilor interperconafc' la lumea irrlerrj'e a rcyczc ldnlor fientole. Cercetarca sa era menit; si
r vestighezerclaliile dc obiect internaliz-ate(pentru a folosi denumircn

psihanalidce)carerezumdistoricul de ataFamental individului intr-o relea complexdde amintiri, emoFi ti credinfe,care,la r5ndul lor, modelea2t comportamentul de alagament drn prezent gi din viitor.
Pentru a pune acesteevolulii in context, fineti seamace Bowlby a avut
doua contribufii extraordinare: ix primul rand, a identificat atagamentul
ca un sistem compoltamental/motivational absolut fundamental, cu baze
biologice, distinc! in al doilea rAnd, el a formulat teoda ce diferenlele individuale de funcgionareale sistemului de atafament sunt legatein mod
Incxtricabilde ,,modelelede lucru lnterne" ale individului despresine gi
ceilalti (Brcthe or! 1985).Ceeace a flcut cercetarealui Ainsworth pentru
prima contributie a lui Bowlby va face 9i cercetarea lui Main pentru cea
dc-a doua: la fel cum situajia streine a ajutat cercetebrii strefectuezeexPloreri empirice asupra comportamentului de atagament,inovaliile lui
Mrin au fdcut posibil studiul empiric al modelului de lucm intern Apa
fum situafia sheind in 1964a deschiso fereastrdspre lelaliile de atatah0nt din cop Aria mic6, interviul de atatament al adultului - cea mai
lrnportantecontributie metodologicea lui Main - a permis cercetebrilor, dou! deceniimai tarziu, sd inceapdsa explorezelumea intemd a atattrncntului in adolescenlat6rzie gi dincolo de aceasta.Dar pentru a publ !l apreciem in totalitate semnificalia inovaliilor lui Main Fi a
d$(operirilor ta cale acesteaau condus, mai intai tlebuie se ne intoarcem
It rforturile de plonierat ale lui Bowlby de a inlelegelumea interne.

interndelucru
lowlbysi modelul

lhrwlby era nemultumit, bineinteles,de teoriapsihanaliticede atuncj

lumca interni a reprezentarilormentale.Lr mod specialel s-a infilpl
lPl.tnt (lc conccpliakleinian; conform cdreiarelatiilede obiect intemaplllr gl ,,fantasmele"apar din interiorul copilului, 9i nu - agacurn creItt rl - i,r ifltcrilcliunilc'efective ale copilului cu persoane reale. Se
apunrr!, (l(.nscmcnca,s21descrielumea reprezentalionahdinamicd gi in
c staticeca ,,imaginj"sau ,,hdrli".A fost in schimb
woltrlh,,pfin nr(.inl(n
(||.
l(.r)ril
llftt
,,nr()(l('lUluiintcrn dc lucru" propusbde KennethCraik, un
co rrrmasi fie denumiti inteligenF
hovnlor',rl ||lli||x.l()rtcn(linl(.in(-('cn
lfllfh l,rl,1(ltft.tlx.'t(nr& Munlx'lhn(1,l$)q):

DacdorganismulposedAla nivclul minlii un,,modella scalSmictr" aI

realit;tii externe$i al pmpriilor acliuniposrbile,I estecapabilstrlncercealtemativediverse.seconcluziorlczc
careestemai buni dinke ele,sd
reactioneze
la situaliileviitoareinaintcca eleseapari, sAfolosea6c5
cunoFtintIe
din evenimentele
trecutepentrua facefald situaliilordin prezenttr virtor 9i p cAtposibilsd reactioneze
intr-o manierdcatmai completn,catmai siSud 9i catmai compeienteh urtenleb ceroratrebuiesd
le faci fata (Craik,1943,p 61)
Bowlby a fost, de asemenea,influentat de psihologut cognitivist Jean
PiaBet, ca:resusfinea ce actiunile copilului in relafie cu obiectele (apucarca, sugercasau loviea lor) au ca rezultat at6t cunogtinte despre lumea fizica. precum ti despre impachrl copilului asupra ei - cunoatterc care se
iruegisheazd la nivel intem sub fornd de ,,scheme".in acelagimod, Bowlby sustinea ci interactiunile repetate ale copilului cu persoanele care il
ingdjesc au ca rczultat cunoatterea lumii interpersonale, care s inregistreazd Ia nivel intern ca model de lucnr:
ln modelul de lucru al lumii pe care frecareil consrruiegteun element-<heieestenotiunea de fituri de atagament:cine sunt, unde pot fr
gbsileSicum estede agtepldtca acesteasa r:ispundti in acelali fel, in
modeld de lucru al sinelui pe carefiecaril construiegteun element-<heie estenofiunea de cel de acceptabilsau inacceptabileste frecarein ochii
figurilor salede atagament.
Pestnrcturaacestormodelecomplementare
sebazeazdprviziunileaceleipersoanedesprecatde accesibile
sauresponsrvvor fi figurile salede atagament
(Borrlby,1973,
p.203).
Bowlby a presupus cd incd din copileria timpurie modelel de luctu
ale atagamenhrluiii permit individului se recunoascitipare de inteacfiune cu persoanacareil ingrijegte,tipare careau aparut gi in hecut in mod
repetat9i careil fac se ,,ttie" ce va facein conhnuarepersoanade inglijit.
Deoarecemodelul de lucru influenlazdatat atteptdrile,cat gi comportamentul carerezulti din acestea,
el poate,,modela"interactiunile,da! poate fi, la randul lui, modelat de c5treacesta.
Cele mai funcfionalemodele de atatamentsunt cu adevdratmodelelc
,,dc'lrrcru": elc au o calitateprovizoriecarele predispun('la m(xlificarepo

baza noilor experienle. Probabil asta explici impresia clinicd ci pacienfii

,,ceimai senetoti" sunt cei mai capabili si foloseascebrapia pentru a se
schimba. Dmpotrivd, modelele de atagamentnesecurizant tind se fie mai
rigide ti mai pulin deschise,deci consh6nse sd potriveasce experiente noi
la aptepttrri vechi. De exemplu, un pacient evitant care se agteapte h respingere poate interpreta acceptareaterapeufului ca un rczultat al fapfuluj ce acestaestepldtit.
Pe de alt6 palte, Bowlby credea ce modelele inteme de lucru au potenlldlul de a fi ,,actualizate"ca urmare a relafiilor noi, modificatesau chiar
dntorite conttientiztuii amplificate. Totuti, el a observat ce acestemodele
[dcsea rezistd revizuirii - in parte penhu cd ele funcFoneaze frecvent in
nflrra congtientizerii ti in parte datorite mecanismelo! de apbrare autoprolocloare (dacd sunt contrare prcpriilor interese).
Cit de stabile sunt de fapt acestemodele de atatament? Care este structuru lor? Curn iau ele de fapt nagtere in copilSria mici gi dupd aceea?Ce
lnume diferenflazd rnodelele sigur de cele nesigue? Rdspunsuri provitorli pot fi gesib in aceastdteorie, dar intrebdri ca acesteanu au fost niciodotil testate empiric - p6nd la cerceterile lui Mary Main. Descoperirile
,l tt vor cristaliza in curand intr-o elabonre maiori a teodei lui Bowlby
d|tpr modelul intem de lucru.

'intern
modelului
delucru
Itonceotualizarea
I.u^,rd ca punct de plecare truismul conform cdruia ,,proceselereprelatlalkrnnle nu pot fi observatein mod dirct" Main 9i cotab.,1985,p. 78),
llh tlrr,tltulde Beniu al lui Main de a inventa o metodologiede cercetare
Prtllrt| n putea ,,vedea"ceeace pAnd acum fuseseinvizibil. Ata cur arll|(rlottll pot sAvizualizezecivilizaliile de mult apusepe baza vestigiilor
atllr'(lPntr', Main a putut - pe baza a9a numitelor ,,vestigiireprezentavizualizcze lumea interne a copiilor ti a pdrintilor lor pe
inhils" - $r'1
flt! rlurllul k)ngit!tlirul ii urmdrea(MairL1991,p. 130).
('iItnr(,ll na('sl{)rv(.sliBiircprezentalionaleaminteain parte de ]ingvis-Srl (r,rrr',r lost irnn('i rLrbirclKarcn,19941),
precum9i de testeleproiecl)r
L[.*lris
n
insworth
o
fcreastrd
sprepsihiculuman cu
rnlr,,rrr
llvl
1,r'rrt|u

47

de vorbire, discurs,imaginaiie 91,deslgur,comportament,9i asffelea 9i-a

structurat cercetarca pe aceastddireclic
Influenta cea mai mare asupra studiilor de atatament viitoare a fost inventarea unui prot(rol ,,ingelitor de ugor", slab structurat - denumit lnterviul de Atagament al Adultului (lAA) -, care le cereapdrinlilor din
studiu siji aminteasc5 gi se reflecteze asupra istoricului rclatiilor loa cu
plopriii pdrinfi, inclusiv experienfelede pierdere,respingereti separare
(Slade,2000,p. ll52; George, Kaplan & Main, 1984,19E5,1996)-Initial
creat,dupd spuselelui Main, str ,,surprindd incongtienhl", IAA poate fi
vizut ca ,,amorsand"sistemul de atagament,Astfel, acestinterviu semiclinic s-a dovedit a fi un inskument la fel de putemic in evaluareaataiamentului in perioada adultd la fel cum a fost situatia sheine pentru evaluareaatalamentului in copildriamicd (Mau\,7995, pp. a3A37)
Tohrsi, aveli in vederc cAnatuJa ,,ata9amenfului" mdsurat de fiecare dintre acesLedoul instrunente e6teoarecum diferit5: categoriile situafiei strdine surprind calitateaatatamentului specificunei 4flrmifs relalii - astfel
un copil poatesi 6e clasificatca sigur fale de un pddnte ti nesi$u fale de
celalalt ti deseori s intampl; astfel. S spune ce protocolul situafiei shiine identifici o relagie,9i nu o tse$iturd a personalitAfii copilului. Dimpotriv?1,deoa:recedasificdrile adultului sunt independsnfede o anumitii relatie,
Main (1995)a sugeratce IAA evalueazdde fapt ,,starcamentale" globaltr
curcnt5a individului din punctul de vedereal atatamentuluil (p. 437),
IAA contine o seriede intrebdri ( 9i ,,probe" de urmerit in cadrlrl studiului) careatrag atentiain mod explicit asupraamintirilor le8atede atalament. Dupe ce li se ceresd faceo desclieregeneralda relaliilor din copi16riecu ambii pdrinli, intelvievafii sunt invitali se aleagdcinci adtective
snu expresiicaredescriu cel mai bine lelafiile lor timpurii cu fiecaredintrc p6rinfi, iar apoi sunt lugali strsuslinefiecarcdesciptor, unul dup5 altul, cu amintiri: ,,ltrbilo,rt?,
ai folosit cuvantul iubitoarepenhu a descriercryrama
poli
Inlia cu
ta. imi
spune nigte amintiri sau e;enimente carepol
ilustra de ce ai ales acestadjechv?" (Main, 2000,p. 107E)-Apoi, intr-un
ritm destul de rapid, subiectilor le sunt puse intrebiri din ce in ce mai
complexegi mai amtrnunlite(vezi figura 3.1).
I

lmp orta nte ste c,a c eas t l"s t arse. adov dilinc er ( lar e a l u i M . i n . e v e a o s t a b i l i t a t e a t a t d e m a r e
de-a lungullimpuluiincStp@te fi de<ds, c6r* p@tede(orectcaotdsaturl - dti sub nicF tor
ml ca una de ne*himbal

Deti Erik Hess,cel mai apropiat colaboratorti sotul Iui Main,

faptr.rlcd cd un IAA corect nu poate fi condus pe baza unei liste de in
bAri prescurtatesau modificateprecum ceadin hgura 3.1,am
cit acesheintrebdri pot fi extrem de utile in cadrul clinic, in special la inceputul tratamenhrtui.De curand, de exemPlu,am intalnit un Pacientnou
ole cdrui conllicte escaladantecu solia sa deveniserAo ameninlarc pentru
cdsdtorialor- Dupa ce 9i-a descrisrelaliile timpurii cu Perinfii in termeni
clogiatori, I am inhebat ce fdceade obicei cand era coPil ti era sPeriat sau
dup6rat.Inifial nq)ut5nd se-9iaminteascesd se fi simlit vreodatd astfel
pacientula avut o realizaretulburetoaE atunci cand ti-a amintit de cotmnrurile recenteale fiicei salede patru ani. in timP ce ea se Putearefu8id
li! mamasa pentru alinare,el a ltiut dintotdeaunace Perinlii lui nu vor fi
n{olo pentru el. Pentru ca a invdlat de mic sd,,treacdPeste",ii era acum
rrproapemposibil se-9irecunoasctrsentimentelede vulnerabilitate;ii era
mult mai ugor si se enerveze,
Pentruinceput, me poF ajuh se me orientcz Pulin in familia ta - de
exemplu,cine s afla in imediataapropieregi unde ai locuit?
2. Acum aF vrea s; ircerci se des(rii relaliile pe carele aveaicu parinlii
tei cand erai copil c;t de devremepoli s6-li aduci aminte
l-4. Poti $-mi dai cinci adjeciivesau xpresiicaresl dscie rclalia ta cu
mama/tatil t;u in copillrie? O s: le scriu 9i atunci cand h am p toate
cinci, o sa te rog str-mispui ce amifltiri sau experjenlete-auf:icut sa
lc alegi pe fiecaredintre a(estea.
5. lhll de carepnrinte te-aisimlit mai aproPiat9i de ce?
t', CAnderai copit te supirai, ce feceaigi ce selntamPla?PoF sr-mi da1calcvn cxmplede evenimentespecificeaand ai fost supa.at din punct
!l('vcdcrc emolional?Durcre flzice?Bolnav?
7, lbli sljni do{rii prima separarede parinlii tei?
8. fr.risi' lit !rNdnU rcsprnscand erai coPil2Ce ai fdcut?Crezi ciPd
rinlii tIi rc.rli/-rtlcI tc rcsprnt)
I li'.rt nn\ irrl.rtvftrr(tnu pirinlii tei - ca metod, de disciPlnA sauin
I

I '\:1?
ca adult intreatard exPeItl ( r' di'1i () lilr inlluenl.rtP('rsonalilntca
('n('
|r'consideflprcdiciin dezrh.rl.t r|lr||||r ri'?li\ist.] r'rr'l(' ,rs|(\k' B
ll l,'.(,',"/l,,1l,nrinlir l,lir,r' r,'rn|\nlrl ,'t.' in ci'Pilllrinta?

50

12 Au Iost alli adubi caretr-au fost apropjati -ca niFtepi nli-ln

copi

13. Ai treit pierderca unur perinte sau a unei alte persoane aproPtate c6nd
erai copil sau ca adult?
14. Au fost multe schimberi in rclalia ia cu pirintii tntre copilarie 9i varsta
adl ti?
15. Cunl este in przent relalia cu parinF tni?

aladultuluiextras
din
3 1 Sc!d rezumat
alprotocolului
interuiu
luideatatament
Figura
pbaze
rezumat
scurtti
Kapan;i Main(1996).lAA
nupoate
i efectual
acestui
George,
urdarti probele
critice
caretrebuje
modrficat
alprotocolului
careomitecatevaintreb;n,
potfi obiinute
ni .u instrucliu
niextins
deadministare
m:rite.intrcgulprotocolimpreu
j prolesoareiMary
psiholo$e,
Universitatea
California
Maln,Departamentulde
scriindu
(19991.
cA94720.
DinHesse
dinBerkely,
Eerkeley,
9tiind cE limbajul poate ascmde tof atat de mult cat poate dezvelui cA
$i reprezentdrile inteme sunt in mare parte incorlttiente, deci neverbalizabile-, Main gi-aconcenhatatenliape modrliie particularein careperinlii din studiul ei foloseau cuvintele, gi nu pe cuvintele particulare pe care
lc loloGeauiasta inseamni cd s-a concentrat mai mult pe proces 9i forme
dcc6t pe confinut. Toonai aceasciabordarc a intelegerii lunii reprezenta_
le prin indreptarea atentiei in special spre crtn, 9i nu spre cecomunici
'ionaoamenii - a fdcut munca sa cu IAA de neprluit pentru clinicieni.
Studiul2longitudinal al lui Main a scosla iveale doue descopeririimportante care efectiv au mutat cercetareaatagamentului de la nivelul
efeduatln1982eval!a]\,4ain
Anintiti vl cl ln fazaa douaa st!diuluiei loititLrdlnal
ii colegiieiau
,eaa 40 defamiliiinregisirate
videocuductadedoui ore-cohsvuitlijurulsepa.ldiiieuniii, po_
construit- lareltittuaHasfili'
cerulevaluSdi
copiilo.derar anii. d.intlorlora fostsPecific
Fiecare
famih,
dupl e s@a la .entrulde.ercetare,
nE- pntrua activasjstemulde
ataiament.
PolaroidApoinecrfeifamrfiine.aprezentatunscurtlSlmcareilustra
erarlgat;sl fad o foiografie
A poi
) urma
sepabr ea
dE m at ic l au n l i c o p i l d e d o i a i i d e p l d i ls i i ( R obertson
& R obertson,l 9Tl
ce.eapoiiiadta coplluluiosededtaseroto8raficu
5edint:"deinc!lzirc"o o femeie-eraminator
coPilul
de pa'rnFilonDupl(wdeafeare fotoBrafiq
copii.areurmausi tread p.inv.osepaEre
rainrebalcevorsimlicopijidrn
fotogralSi
5j.e vorfaceatuncj.endp:rinliilorrcrPle<aAPoi,exa'
aiciesteolomiratorun arltacopru ui fotografi.Polaroidf!c!dmaidevfemetiiispunea
"ljite,
i nute,
R euni rea
duE trE mi
dupi .arc
se joa. e
libef j. t r - o c !ti e cnui s i pp, ri m u l p :ri n !e s e i n torcea
aldoileaplnnteseintor(ea
ti seal,turaruninipntruin.e treiminute

comportamenfului la cel al reprezentdrii - fdcand aceastAcercetarerelevant6 pentru clinicienii a cdror preocupare se centra pe emotjile ti credinlele care stiteau la baza comportamentului pacientilor. Ambele descoperiri depindeau de deductiile fdcute pornind de la vestigiile
reprezentationale(carespunsurilecopiilor de Fse ani la fotografiile care
cvidenfiau separareade pilinti sau transcriedle IAA ale pdrinlilor lor)
care se presupunea ce rcflecte reprczentdrile inteme.
Studiind acestevestigii, Main a observat doud corelatii frapante: in
primul rand a descoperito corelatieintre comportamentul copilului in
Fitualia streinScu pdrintele primar la 12 luni Fi structura lumii intetne
a acelui copil cinci ani mai tarziu- in al doilea rand, a descope t o corelalie interyefieftlionaliinhe comportamentul copilului in situalia sheine
ll ,,stareamenhle cu privire Ia atatament" a pdrintelui. Acestedoue des,
coperiri carearati cd tiparele de comportamentnonverbal ale copilului pot prezice tiparele reprezentationale - au fost centrale in elaborarco asupE conceptului lui Bowlby de modelul intem de lucru realizatd
de Main.

gi lumeainternE
Comportamentul
bebelusului
de saseani
I coDiilor
A6emdndrilestructuraledintre modelele de comunicaremamd copil
PJ cnre Main le-a observat in situalia strdine gi vestigiile rcprezentationab olc copiilor de gaseani s-au dovedit a fi extraordinare.3 Pentru exempllflcorc,observagiurmdtoareleminidialoguri careapar ca rdspunsla {okrgrlfiile de separare.Ardtend fiecdrui copil o fotoglafie ilushand o
rlltfllLrr imiientd de doud strptdmaIti,investigatorul(dialogprezentatcu
llfn{t('rc italice)a intrebat ,,Cear face un copil?"
(i)Pilul 1(s1{r//i, coplld//,mi.,ii):Phnge.(Chicoregt.)
plAnge?
(Dedjn cap
penttu
fiLld)l)r'ff ir,.t,/,i,rsd?
Pcntruc;4i iub$te mamaFirarel.
cdisii ll.iitt tL

r Si ttttil? Mm. Q flltEad dt Dni fflce? gar iuca pulin.

t, Frri l l l l l orrn,i TFr r lr llo'( l. ir ar im enr alecopiior deqaseanipor ninddeh. om po'r

of inam

l l LU .l l rFi rl l ri l ldr dr r r t r dr r lr lpnr

ho nr vr r t de la68%pSntt a88%I nt er esanr est ef apt L
rrIrtrrri orrttrrl( r
r uliu'vlt olc8lt lur t sem nif icat ivEc! cohpof t am e
r ldFr
r I llr . ilr lin
l rl rl l ' t.l l d!rrrl l r lar'r{16
d r d'llr
\ , nllnt nllM . ll,1, r , , \ l

copillrl2 leoitant in copild/i, ,ri.d): N r' Ftiu. Cea/ pltea sdfacd?N! sliu:!N icto idee?Oo. Oo (cu voce tar,spre calul de iucErie).Nu, niciuna. Nr? Uau
RidicA{e leule.
Copilttl 3 lanbivahnt in .optlAriami.n: li UJmlrcFte.Pc.ine umtinfte? Pe
mama 9i tatdl lui cunoua maginadejuctrrie- pt999- dupd ei. S, pd !/rnd
ceseinfA,npld?
9i apo\,Fi apoi... ia o sigeate ti un arc ai tragein ei. T/4geih
tnimafi tataTDaa.Dacavrea, probabil.
Cop ttl4 (dezoryaniztt in copildria tnicd)tPrcbabll se ascunde. Seasclrlr?
Da . $i apoi cese intampk-?Probab il vor inchide in dulap (chicortte forlal). Sd l in.hdd in dulap? Daa, eu am fost inchis in dulap (Main ti colab.,
1985,pp. 103_104).

Diferentelein comportamentulcopiilor fale de mame in situafia streine prezic nu numai diferenfelecorespunztrtoare

in ,,naraliunile" separirii cum sunt celede sus,ci 9i in desenulfamiliei realizatde copiii de tase
ani, r5spunsurilela fotografiile instantaneeale unei familii ti comportamentul la revenire dupe o scurtd separalede perinli. Luate impleune,
aceste rezultate demonstreaze ce,,diferitele modele de interactiuni
mamd-copil au condus la dezvollareanu n\fta\ a \ ui comportament
ili
gL
ci
a
lJJ.ot
prccese
(Main,
rcprcze
talionale
dife,'lle"
2000,
p.
1059).
feril,
Tin6nd cont de acestedescoperiri,esteevident cd modelelede lucru inijiale ale ataFamentuluisunt formate treptat in creuzetulcelor mai timpu i
interacliuni.

Lumeainternla ptrinteluiti comportamentulcopilului

mic:
InteMuldeAtatament
al Adultuluitj situaliastr;jnl
A doua descoperire a lui Main sugereazi putemic cd modele de lucru
interne ale prtrifllrlolexerciE o influeni5 decisivdasupra calitiFi acestor
interacliunifotmatoarecaremodeleazdb tandul lor propriile noashemoclclc dc lrrcru Main a gdsit o corelatieserniificativd intre siguranta dati
dc atatnmenta copiilor din studiul s5u (evaluatein situatiasdinii in urmd
cu cinci anr)ti ,,stareamentalecu privire la atagament"a perinlilor k)r
(cvnluntilct| IAA)

Mai specific, clasificdrile situaliei skeine at p/ezisrezultateLeIAA (Main

pi colab.,1985).Important estecl Fi leversul s-adovedit a fi adevdrat:cercetalile ul.mebare condusede Main Fi replicatede numerogialfi investigatori din lume au demonstratctrdacdpdrinlii sunt incluti intr-o anurniti cateSoriea lAA, aceastapoate prezice categoria in cale va intra copilul
ln situalia streini cu o precizie de 75% cu privile la siguranle ve$us neri8uranld. Uimitor este faptul cA astfel de predictii pot fi flcute cu aceea9i
ncurabfe ti atunci cand IAA este administrat per'jl:rlTlorinainteanasteriico,,lilor lor (Van ljzendoom, 1995).
Amintili-va ce IAA,,a-ulolsazi" sistemulde ataiament la fel ca situalln striinS. Astfel, are potentialul si generezeo treire extrem de evocak)ore, dacd nu stresanttr,subiecfului, cale are o mare oportunitate de a demonstra (sau de a nu demonstra) capacitateade a avea ,,un discurs
cocrent", pe care Main I-a identificat ca fiind marca distinctive a unei stiri
mcntalesiguredin punctul de vedereal atagamenfului.Discursulcoerent
I fost stabilit in transcrierileIAA careaveauconsistenll intern;, erau plaurlbilc ai colaborative(Main, 199t, 1995).
Studiul lui Main a dezviluit difernle frapante ^htre transcrierile IAA
ll pilrinlilor (are au crescutcopii cu atagamentsecurizantti transcrieril
tflot ai ceror copii erau nesiguri.Ia primii se reflectaclar capacitateapellnlllor de a se implica intr-un mod cooperativ cu investigatorul, uturinll dc a-ti aduceaminte, careerau oeditativi gi obiectivi in explorareaisTocmaidatoriH acesteiobiectivitAfifala de Elatiile
lutlcttlui de atagament.
d! nlogamcnt- ale cereiimpo(an16 ti influenld erau deja con9tientizate
dd t:ltrc accstipdrinti -, Main i-a descrisca avand o stale mentald,,sigull/nutonom?t" cu privire la atasament.
ln opozilic cu acegtia,pdriniii copiitor nesiguri au dezveluit in transdorlh. IAA un tipar generalde dificultate in menlinereautui discurscoXtnl, colntrorativ- trei tipare spe(fice de incoerenltrti lipse de colabo
tll! eu opi\r t corcspunzatorcelor trei modele de comportamentnesigur
dln rlt rlia strilin:l. I'?lrinlii copiilor evitanti au fost denumiF ,,careresPht8" ln'|llru r,I nv('iltl tcndinla de a minimiza valoareaFi influenfa ahta'llllntulul Fi rl(, ,r insist,rpo lipsn dmintirilor legatede atatament.Pbrinfii
:npllkn n||rl'iv,rk.nli.rt| f(xrldcnumilr ,,prcocupali"pentru ch p6reausd trd|lk h. tr(.('utr'
.n F. l|n (.1(.rn(.nt
.onlinuu (lcr.lni.tnt
in prezent.
F$d rrl,rln||x
(ic,/('rFani,/ati
rlAtfll,
u
r
,1
s,t
rh'virr.t
irr
rrr,'.1
rnlr'flrik'tll
sau
b
l,'1rt'
l,Jrr'.rrr

dezorientaliafunci cand discutaudespretraumele trecutului,pdrinfii copiilor dezorganizaliau fost denumili ,,lipsilide sotu1ii/de zorganizagi,
(Main qicolab., 1985;Main, 1991,1995,2000;Sregel,1999)pentru un rezumat vezi figura 3.2.

Sigurd/autonoh! (F)
DiscurscoerenL,colaboratly Apreciazd
atatamentul, dar este obiecriv fati de
oriceevenihent/rlatiepa.ticular5 Descrierea Fi evaluarea experienlelor legate clcatatamentsunt coroeoenre,chiar
dacEcxperientele sunt favorabile sau
netavorabrle.Discursul nu incahn in
iod vAdit nicruna dintre .egulile lui
Grice

De Epingere (B)
Necorent Rerpingrea expe.ientelor ri
relaliilor leSate dc atarament. Normaliz@a (,,excelent,o mami f@rre noma,
li"), u reprezentan gcneralizate ale
t eahrlui, nsusFnure sau in mod activ
conkazisede episoadelpovestite,ceea
cein.rrca regda de elirare a lu Crice De
asemenea,Ea$crierile tind si fie excesiv
de scurte, inctrlcind rcgula de cantitate

Pruo. upat llE )

Necorent.Preocupatcu sau de xperienlele/rlafiile de ataFammt din Lrecut, inteflocutorul pare manios, pasiv
sauinf.icotat. Propozilnleadesealmgi,
incilciic gramaticalsau cu multe fomu
liri v.gi (,,dadadada",,,ti ara"), incdl
cSnd rcgulil refe.itoare la mmieri ti re
levanla ale lui Grice.T.anscrieiilesunt
idcsca cxccsiv dc lun8i, incalcand re-

Sigu! lB)
Exploreaza camee Sijucariile .u interes
in episoadeleprseparare l}ezintn semne ale absentei parintelui in timpul separnrii, adeseaphnSand dupd cea de-a

intampina penntele activ,d obicei iniFind contactulfiz,c De obiceisenentine m m'hit grad de contact dupl cea
de-a doua rehire dar apoi * st bjlizea,
,i
* intme la joacE.
Edtant (A)
Nu plange dupa separaiea de pannre
Evite Si itnod in mod achv parinrel
dupe r|n6lniE (de ex. se indep;rieazl,
sc intoafte @ spatele su iii leagen{
pe Enga corp card este luar in
blafe). Prcximitabeasau caubrea conratului este redusd sau total absentd, fire
dFtres ti fird turie. Raspusul la pirinte pare neemolioml Se concentreaz, pe
jrcern sau mediul inconluAtor tot timRezistentsau ambivalent(C)
Pot fi ingnjorati sau in dishes chiar lnante de separare,cu puFnn explorarc.
Prcocupali de paiinte dea lmgul htreg1i procedui; pot parea maniosi sau Fasivi. Nu reuiesc sa se stabilizezeti sn
gaseascAalinare la pirinte dupS rintilnire 9i de obicei cmtinui si s oncenrreze pe parinte ti sd pl6ngi. Nu reut$re si
seintoarcAh dploDre dupi , rirrt6lni(.

FA'I solutie /dezorganiza6 {Ul

ln tinpul discuFilor despre pierdere eu
abuz, inherldutorui prezlfte lpsui evidente in moniiolizarea inielesului sau
discuGului De exemplu, individul poate enunta pe scurt o credinta conrorrn
cnreia o persoane decedaE este incd in
viali in sensfizc sau.n aceape.soana
n fost omoretb de m gmd din copibne
toate cadeain perioade de taceiepre'
hrngiti sau discusun elogiatoare-AIF
fcl, interlocutorul se potnve9tein mod
obiFnuitcabegoriilorDs, E 9i F.

Dezorganizat/dczorientat(D)
Copilul p!zinta compo.tamente dezorganizate9i/sau dezorienratein plezm'
ia paiinteLui,suger;nd un colaps tcmporar alstratgieide comportamentDe
exemplu, copilul poate ,,lryheta" intr o
stae dc hansi cu mainil ln aer; se poa
te.idica in picioarela intrareapinnte
lui ti apol sd se tranteascala pemant ti
sa se ghemuiasclpe covor; sau se poate agala in timp ce plange puternic ti
apoi se poat legena cu privirea fixa
Altfel, copilul s potrivegte in mod obirnurt categoriilorA, B )i C.

mental copjului
IAAti tjparelecorespunzltoarede
comPorta
FlBura
3.2.Categoriile
sistemuluide
clasjficare
a atatamentuui adLrtului
ln situaFastrSjn; Descderea
(1984-1998)
.rte rczumaGdin |tlain,Kaplan;iCassidy
{1995)gidinMainti Goldwyn
Blehar,
din Ainsworth,
categoriilorA,
B5i Cale.opiluluieste.ezumet,
oescrierea
D a copilulur
estrezumat:din Mainti
iardescnra
categoriei
Wat.s5i l,Vall097E),
solomon(1990).DinHesse(19991.
St diul lui Main a dezvdluit o corespondente incontestabild intre ,,moadicd modul de a vorbi al Perinted l dc discurs" at p;rintelui in IAAIttl despre propriile experiente de atatament - 9i comPortamentul de ata-

ftm0nt al copilului in situatia strAinA.Natural, Putem PresuPunece

asuPratrePltt(rcncapaciteFiperintelui de a reflectainh-un mod coerent
luttthll va influenlain mod semnificativabilitateade a transmitesiSuranS copllului Apa cum von vedeamai depaite,siguranlaPfoPriei noastre
xltlrl rncntalccu privire la atatament" va dePindeln celedin urmi mai
din trecutulPer6onal
- ori(el de Protulln df cnimenteleparticulare
(lcc.it
noastre
eforturilor
de
a
da
sensevenimenblimntlr
dc su(cesul
Llol r{ln tlccut

.fir to d d
ee
lelu cru
ca,,regulnu
i ",ca,,tabl oane"
Mrtlr n lort ir!rl)rt'si()nnliLlonso'ni\nirilcuimitoaredescoPeritein
Itl|rllrl n{l| irlli, (l) lillrr( lc (1( corrr|orlnIn('ntnonvc'rbalale coPiilor
mh ' |,(' . t ) |lr' 7r ' D l , 1 r ' l l ( ' n l n t n r n r ' n t l ,| rl lt|oi p i i i r l c f n s c a n i g i ( 3 ) f o r m a

Fi continutul discursului pdrinlil()r lor in timpul lAA. Ea a ilustrat aceste

asemineri cu un exemplu:
Copilul mic nesigur-evitants intoarcc,se indepartead ti ignor6 p;rintelein stuaFa sLriini 9i 5 ani mar 6rziu sc indeparteazi de mementourrle reprzentationatedin trecut in dFcursul cu copilul, p;rmtele se concentrazepe obiecteti activitdli, pune intrebdri retonce Fi ofera (agacurn
face gi copilul) puline oportunitili pentru preluarca de citr interlocutor a dircutieisauelaborarcaune: leme in \r;rsiL,in limpul IAA pirintele copilului evitant tinde s5 susfind ci nu estecapabil $ i9i aminteascd evenimente din copilerie tilsau respinge sau devalorizead acele
evenimente,considerandule cu o influen!; minrmd Lrpsa de atenlie scLectivefaF de potenliale directii carepot scoatela ivala atagamentesau
fafe de ammtirca unei telatii par sd fie o reguLdrespctati de cdtre ambii pdrinli (Main Fi colab., 1985,p 100)
Main a propus faptul ci modelele inteme de lucru sunt cel mai bine
concepute nu ca gabloane - asemenea ima8inilor lnternalizate ale sinefui li obiectului h teoria psihanalidce -, ci mai de9rabl ca ,,procesestruc,/r?f? care servesc la obtinerea sau limitarea accesului la informatie" Main
;i colab.,1985, p.7L accentualea adeu8ate). Pornind de la concepfia originald a lui Bowlby, Main a reconceput modelul intem de lucru ca
un set de /csrli conttrente 9ilsau incongtinte de organjzare a inJormatiei
relevante pentru atatament . OrSanizafta atagamentului sccurizant versus
drferitele tipud de ataFment nescurizant poate fi infeleasd cel mai bine
pfln termeni care se rcferi la anurnite tipuri de modele inteme de lucru.
carcdiijeazdnu tun4i sehtiftente
ci ,i aLenlia,
menoriaFi cot,i comporlafientl,
t1ilin...Diferentelemdividuale in... modelelerntemede lucru vor fr legate
nunai dedfercnlebindil)idunle
aletiparclotdecomportament
natuerba!,ci li
dr lip1reb de linbaj fi strltctLtrilct inlii (p 67; acccntudn adiugate)
Main a presupus cA re8uhle pe care noi le internaliz;m pe parcursul
primclor noastre relalii apar inifial in copildria mic6 din experienla noastri cu ,,cc mer8e" in legdturi cu anumite figuri de atatament Aceste ,,rc
gLrli dc atasamcnt" sLLntlitcralmcnte reguli dr.rpi cart.s,i lrlli('fti - dxl

fiind faptul cd ele iau nattere din interacfiuniledintre sistemul de atagament dirijat biologic, bazat pe supravieluirc Fi realiti9ile parentajului. Anterior,Main considerasecA diferitele comportamentede comunicareale
copiilor mici evitanF 9i ambivalenli pot fi inteleseca reflectanddiferite
DtrategiiadaptativecorcsprDzetoarede optimizare a atagamentuluifatd
de perinti caie sunt pe de-o parte, predictabil neresponsivi sau, pe de altd
parte,impredictibil responsivi(Main, 1981,1995).Acum a adeugatce retulile initial hcoryorate inh-o strategie.,comportamental/comunicativd
care
de asemenea,o strategie,,reprezentalional/atentionald"
BcnereazA,
itabileFteextinderea9i nahra accesuluinostru la sentimentele,dorinfele
ll amintirile legate de atatament. A9a culn mai devreme Ainsworth a echivnlat atagamentulsecurizantcu un echfibru flexibil al atagamentuluigi
$xplordrii,Mam a identificat flexibilitateaatentiei,afectului, gendului ti
mcmoriei ca indicend siguranld - notand cd cele mai sigure diade din
ttudiul seu erau cele mai lipsite de ,,reBularit4i 9i tipare pledictiabile, asethi'rtrtoarelegulilor" (Main ii colab.,1985,p. 101,Mairt 1995).
ConsiderAndmodelelede comunicareale copilului mic ca strategiirein starenadve Pusein migcarePentru a ocroti sau Pentru
Pruzentafionale
I evita ruptura relaliilor de atagament,se clarifici foarte mult atat lumea
Intorn?i,cat 9i cea intrapersonali. ln situalia shein5, Ainsworth a observat
(omportamentede comunicarecaracterizatein mod variabil de flexibilil6ls (la copiii mici cu alaFment securizant)ti de inhibilie sau amplificaIt (lr copiii mici cu atalamentnesecurizant).Cercetarealui Main sugerea
ll fflptul cA acestemodele diferite de comunicare interpersonald se
gllhrLlcscin tiparelecorespunzdtoare
diferite de comunicarea copiilor cu
lnqigi.
lncrcz?ltorrin responsivitateamamelor,copiii siguri iti pot permib sA
I rrrcort{czcla propnile sentimentefi nevoi legatede atagament:ei pot fi
tpttltlcnli dc clc Si le pot exprima. Copiii evitanfi, anticipandrespingerea
m l('i lr furin lor ca rispuns, nu igi pot pemite nici se fie con9tienti,nici
ll.pl exprinrt'st'ntimcntcleti nevoilelegatede atagament:Fi de aici rezulI tlr,rlo8iir cvitnntr\ dc a inhiba sau de a minimiza acesteexpedenleinllfrr. ( \rl)iii nnll)ivnl(.nli,cn ri\spunsla disponibilitatearmprevizib e, se
Fsnr( i (lrlvoltn () slr.rlcllr('(ic .rnrplificnrc sau maxrmizareatat a conttienSflrll, ( ;ll ti .' r\plinrl' ii s('nlirn(rrk kr 9i nevoikrrlt'gatede atatament
(
F F t lllt t , trs lf lrr r , ro r r l i r r l r n r ,irrrr u r i i iifi .

Main adaugdun factorcrucial din plrnct de vedereclinic, 9i anume ce

regulileincorporatein acestestrategiiorganizatereprezentalionale/ atentionale/comportamentalesunt impLementatein mod l?cti?.Copilul evitant, de exemplu,nu ili uitE pur gi simplu mama:ln mod activ el o dojenegtesau o ignorS,restriclionandu-giatenliala jucirii - ca gi cum ar vrea
si i9i dEtrage atenFiade l,aanxietateaprovocati de situalia stri;lne 9t de
la distresul de a vrea de la mame conforhll pe carea invdtat sd nu il agtepte.Putem deducecd iti hiperactiveazesistemulexploratorpentru a inhiba un sistemde atatamental cdrui rezultatnu a fost intampinat. In mod
similar, copilul ambivalentnu estepur gi simplu preocupatde mamS:el
cautd in mod activ contactulti iti limiteaz.estict atenlia pentru monitorizareaacesteia;ignord complet juceriile ti pare $ scanezemediul interpersonal,fiind vigilent la cel mai mrc amdnunt care poate amplifica distrcsul lui. Putem se deducemci igi hiperactjvead sistemulde atatament
iltit pentru a capta atenlia imprevizibil5 a mamei sale,cat Fi pentru a inhibn cxplorareaautonomi pe careea are tendinla sd o descuraieze(Main,
te95,19991.
ta fel ca acegticopii, pacienfii nogtri adulfi suslin in mod activ aderenlor
la ,,regulilde atatament".De exemplu,pacienlilor cu o staremenln
lnltr de respingere cu privire la atagament in mod frecvent le rstemonop()lizatd atenlia de cdtre nevoile altora
astfel facilitandule negarea
obrFnuitea faptului ca ei au propriile nevoi emotionale neimphnite. In
acclati mod, pacieniii intr-o starementalede pteocuparese consumecu
dubii legatede angajamentulromantic al partenetului - astfelJacilitand
o familiare lipse de atentiefale de propriile dorinle autonome.
De aici rezult, implicaFile dinice ce pacienFinottri iti pot indrepta in
nl()d Incongtientatenliaspremdalitdfi cale sd spnjine sau cares5 para in
mod subiectiv ,,sejustifice" atteptArilelor preexistente9i comportamentLrllor actual Pentlu a genetaceeace Main a numit ,,siguranlaresimliti
sccundar",aceFtiadulli trebuie$ adopte ,,adoua strategiebuna" pentru
pr\strareaproximitdfii (dar Fi a autooryanizdrii) fat5 de pdrintii in mod previzibil neresponsivisau in mod imprevizibil rcsponsivi(Main, 195, p 462)
ljstc brnesi lu;m in considerareca multe dintre gandurile,sentimentele,
irmintirile Fi comportamentulpe carele observdmla pacientii noghi (ti ln
noi intine) au ap?lrutFi au persistatpentru a conservamodcleleinterno
de lucru v(,chi dirr durabile- ile ataFamentului.

,,Adezivitatea" acestormodele a fost mult timp centrul de interes al clinicienilor gi cercetetorilor.Freud, de asemenea,ne-a atras atenlia asupra
,,compulsieiIa repetitie", in timp ce Bowlby (1980)a observat,,calitatea
nutoperpetuante"a modelelorinterne de lucru. Observatiilelui Main asupra studiului atribuie gtabilitateaacestormodele in speciala celor de
llcsiguranle- contextului critic de supravieluire al aparilier lor iniliale,
iemnaland ce (1) estepufin probabil ca regulile care au ajutat individul
supravietuiascEsi fie abaadonatecu ugurinli ti cd (2) reguli autorizalc intern funcfioneazdde-alungul timpului pentru a conservaacestemo(ltlc, Acestereguli - carestabilescce poate individul si observe,sd simtl, $6-FiaminteasceFi si faci - sunt riguros implementate, pentru ctr
Inclllcarealor contesttistiri mentaleti modalteli de a fi careau fbcut suPr[vieluirea emoFionaleposiblla. Deci modeleleparticularede atagament
Fncrate inilial la copiii siSuri,evitanti, ambivalenli sau dezorganizaliau
llndinfa, odate cu trecereatimpului, se fie perpetuatein mod activ prin
llPlrrc corespunzdtoarede conFtientizare,experientdafectivi gi comporfanrcnt- inclusiv,in celedin urm;, comportamentulde pdrinte

intergenerafiona
Trlnsmiterea
ld a tiparelorde atatament
Aln cum am vezut anterior, tiparelede atagamentau o mare tendinl,;
darn Pcrsistade'a lungul generaliilor.La sfergrtulcercet;rilor initiale ale
lul Mnin, Van Ijzendoorn (1995)a efectuato metaanatze a unor studii
ll$mlnlltoarc existenteatunci (imptcand 18loturi in tase teri) gi a con!lutk|nat c21de obiceicategoliileIAA ale p6rinlilor prezic catcgoriiledin
lllunlln striini ale copiilor lor Mult mai frecvent,copilul mic sigur deVlnr!d(hrlt sigur care,ca pirinte, va cregtecopii siguri. in acelagifel, coplhtl 0vitnnt cstc de a9teptatse devind un adult carerespinge,ai cdrui copll crlt. ltlohaLrilsi dcvrnhcvitanti ti agamai departe.Singurulstudiu
so rtn atntamcntului de a lungul a tri generafiisugereatilg r,vllltr(.nzi1
n cil r,\isti\ l('ndi lir dc corospondenti intre categoriilebunicilor gi cele

V ! |s lt lllr lt rlrt ' l l l i r l .

Cercetarealui Main a sugeratciI rtaSirmentulsecurizantesterezultatul

flexibiliteFjiperinlilor caregenereaziflexlbilitateacopiilor lor. Cu un repertoar comportamentalti afectiv larg 9r puFne lucruri caresi impiedice
desfagurareaatenfiei lot p6rinfii seLuflzanli par bine echipati pentru a as;
gura responsivitatesenzitiva semnalelorcopiilor lor, responsivitatecare
joaceun rol centralin generareasigurantei,dupd cum a fost demonstrat
de Ainsworth gi colaboratodis6i.
[n ceeace privegte nesiguranla. Main a propus ca in rclatia cu copiii lor
pdrinFi careresping sau cei preocupali,cares comporte in modud calculate incongttentsA mentina propria stale menlali cu privire la atagament.Acestestiri mentaleiau nattereinilial ca r;spu4s Ia nevoia total ignoratd a pdrinlilor de proximitate fald de propriii pdrinti- Orice fel de
provoceri penhu acestesteri mentale - inclusiv comportamentul proprjului copil - constituie ameninltrd de care acegtiperinfi s-au protejat
prin reguli care au dictat lipsa de atenFe selectivd sau responsivitatea dezncordata. Din ptrcate,tocmai aceastArestriclie a atentiei gi a comportamentului careproteieazi acegtipdrinli nesiguri submineazdti capacttatealor
clc a fi in rnod consecventsensibilila semnalelecopiilor 1or.Ca respuns,
copiii adopti reguli carele oglindescpe celeale p;rinlilor Deci copiii evitanli minimizeazi comportamentulde atagamentFi maximizeaz; explorarea mediului nonwnan, in timp cc aceia preocupati maximizeaze comPortamentulde ata9amentti minimizeazdexplorareaautonomtr.
Spredeosebirede copiii mici siguri, evitanli sau preocupafi,cei dezorganizali probabil cd gi-au simlit in mod repetat pirinlii ca fiind inspeimantito
adeseapenhu ca pirinlii acestoraerau pur ti simplu abuzivi
cu ci, dar cabodatd pentru cd in relatiecu copiii lor acegtiaptrreausd fie
spcriali Fi/sau disociali. Studiul IAA al lui Main a aretat cd pArintii dezor8anizanfierau ei intiFi printi de experienlenerezolvatede pieldere sau
traumi in copiHrie.
Nefiind niciodatd procesate in mod conttlent, acesteexperiente cople
iiitoareerau conservateintr-o staredisociata,dormitand, dar totugi fiind
disponibile pentru activarede cetreanumite contextestimulanteemofio
nnl Atunci cand se confruntaucLraspectecareevocautrauma r,aupierdc
rca k)r - incluzand aici, de exemplu,distresul,cererilesau furia coprikn
l()r -, acctd pAnnti cu problemc ncrezolvateerau pasibili $ fie invadall
(i('expcrienlcdis()ciate
(trccute)carcadeseadeclansaU
( (rnl)ort.lmontel(

cnreii inspeknantaupe copiii lor. AceFticopii sunt apoi prinFi intr-o contradiclieparalizanti - intoarcereadin reflexcetrepirinli pentru siguranItr 9i, in acelati timp, frica de plrinfi le declanta dorin,ta de a fu&i. Expetlenlele repetate de acest fel au condus la dezorganizare in timpul
copiltrrieiti, mai 6rziu, la un comportamentde control, de inversarea rolului cu pdrinlii lor ca modalitate de ,,rezolvare"a contradicfieinerezolv0bile.MoFtenireahaumei sau a pierderii nerezolvatea perinlilor devine
o taaumdcorespunzbtoarea copiilor lor incapsulati Fi greu de rezolvat,
il0 cum vom vedeain vinieta urm;toare,
Acum ceva timp am exploratimpreund cu un pacientde-almeu teroaign $avisceralefatd de proceduri medicalede orice fel (de mai multe ori
I hpinat h gandul cd i se va lua s6nge).L-am intrebatcine il duceala meellccand era copil. ,,Mamamea", a respuns Lucram cu acstom de mar
}|tulli ani, dar nu auzigemniciodat?tpovesteaaceasta,pe caremi-a relalil.o ca gi cand nu ar fi fost nimic neobiFnuit- o povestecarededeasens
lrlcll lui de-o via;d:
,,Mamaavea cinci ani cand mama ei a mers la spital pentru o procedurd chirurgical; de rutina. A murit pe masa de operalie 9i mamc'i mele nu i s-a spus nimic. A fost trimise sA locuiasceh rude
dupb ce tat6l s6u i-a spus ce mama sa e prea bolnavd sd mai aiba
grii5 de ea- Apoi cand avea opt ani, tatel s;u s-a rec;setorit9i
mama a fost adusd din nou acase.Dar afunci cand a fost prezentotilnoii solii a tatilui, accstai-a spus:<Eaestemama ta).9i ea a
crczut. Dar duDe mai multi ani a aflat adeverul."
Ituntrlr i cxplica cr.rmacesttip de traume 9i nesigurantSeste transmis
fi b prlrrntc la copil, Main a sugeratce puhrea imperativd a atagamentslul Tr.tr.|tiit dc mnrc inc6t chiar ti atunci c6nd costul pentru dezvoltare
lb 0trrrltil,lnt, coprir mrci vor r:lspundein moduri careconserve,,starea
a liltt" psihicl n prfrinlik)r.Tocmaide aceea,pe mdsur6ce copiii lor cresc,
nlll vor colrrzionacu ci pcntru a men]ine tipare interactivecareintei|( rhlri rrnlniu..r'(.(rcunrnu aiunssi fie comune.
'| Dr r,,rrrl'lu, l),1r'inliicu IR)t)l('rne,r('rczolvatepot fi bucuroti de com(l(.i|l\,r,rrr|.'rI,rol .rl r'opiilorloI t'lt'zorganizali,
pentru ce
F?lcnrcnl||l
lor
nfvoi
emolronale.
Pentru
nr.llr)lri\r'nk.rl|
Ill i\xt!lror'l,flrx'nl
l)r(rl)riil(.

cAau invefat cu mult timp in urmi si rispunde cu solicitudinesau punihv propriilor peinli, acum ei ii ,,jnvrth" pe copiii lor straibd aceleagirtrspunsuri pentru a conseNa tipareleinterpersonale9i inteme inifial indispensabile.Astfel, nevoia pArintilor (adeseaincongtienta)de a perpetua
acestetipare rigide de atenlie 9i comportament produce tipar la fel de ngide la copiii lor Main a consideratce acestaera mecanismulde transmitereintergenelalionalda ataFamentulurnesecurizant(Main, 1995).
lotuti problemar;mane nerezolvat;.in metaanalizamenfionataanterior, Van IJzendoom(1995)a aplicat o metodi foarte sofisticatddin punct
de vedere statistic asupra studiilor relevante ti a concluzionat cd cercetdtodi atatamentului se conlaunLaucu ceeace a denumit pe buni dreptate
,,gol de transmiteE" (p. 384. Natura rsponsivititii snzitive a persoanei
care ingrijette copilul - ceeace mult timp s-a clezut a fi piatra de tehelie a atagamentuluisecuriz;rntsall nesecurizant- pare se explicein parte, dar nu complet cum qi de ce modelele de lucru ale pdrintilor tind sd
devind modelele de lucru ale copiilor lor in mod surprinz.itot Mary Main
a introdus in 1991in domeniul ataFamentuluidoud conceptevitale - c,
noatLerca etacognitiodFi rnofi*oriztrca metacogniliall-, care vor fi mai tArziu folosite de Peter Fonagy pentru a ajuta la inchidereaaga-numitului
gol de trarsmitere.

gandirea
Metacognifia:
despre
96ndire
;i
reprezentarea
lumiireprezentalionale
in incercalea de a intocni o harH a lunii replezentationale a copiilor
mici, a copiilor de tase arti ti a adullilor din studiul ei, Main s-afolosit de
conceptul lui Bowlby de model intem de lucnr. Totugi, intr-un anumit
punct, a realizat cd doar despre indivizii sigrri s putea spune ca au un
unic ,,model" de atagament Experienla 1or cu o persoandde ingrijit in
mod consecventsenzitive- care a oferit o bazi de siguranle - pare si
conducdla agteptarearelativ stabilSce altii vor fi responsivila nevoile lor
Djmpotriv;, indivizii nesiguriau crcscutalSturide perinli cale nu le-au
oferit aceastabazdde siguranF, ci, in schimb,i-au respins,au fost imprc,
vizibili sau inspirman6bri. Pentru a descriereprezenHrilecontradtck)
rii, incoerentesau disociateale atagamentuluicarerezultAdin astfelde cx
poricnlenefavorabilc,
Main a folosittermenulde ,,m(x1clc
nl ltipld'. n i(,i

ta a urmat calealui Bowlby: ,,Ipotezamodelelormultiple", scriael, ,,unul

dlntre ele avAnd o foarte mare influenle, dar fiind relativ sau complet incongtient,nu este altceva decat o versiune in alli telmeni a ipotezei lui
fircud despreincongtientuldinamic" (Bowlb, citat in Main, 1991,p. 132).
Spre deosebire de modelele integrate ,,unice" ale indivizilor siguri care
l8ure flexibilitate 9i un accesugor la informafiile legate de atagament,
modelelemultiple - incompatibilesau aJlatein confuct- cer o ingustatu dcfensivtr a atenfiei pentru a face fald problemei, a9acum spr:r-reaBowlby (1988),,,de a Fti ceeace nu ar trebui sa Fdi qi de a simfi ceeace nu ar
Inbui se simF" (p.99).Ata cum am vdzut, aceastdexcludererigidi a 96rdurllor gi rntimentelor ameninlStoarc creeazedificultdfi pErinfilor nesi
luri dc a rdspunde cu sensibilitate la smnalelecopiilor lor De asemmea,
bmineazl abilitatea acestorprrinfi de a face un pas inapoi ti de a rflech i8upra propriilor experienfe.
Conform lui Main, luareain considerarea modelelor multiple a con(Main, 1991).Astfel Main ne conducedirect
duFo direct spre melrcoSn+ia
h prublema crucnld din punct de vedere clinic a pozitiei sinelui fali de
lPfiicnl6. inclusiv, in mod specral, experienla mentah. Cercetat6 antetlct ln principal de psiholoSii cognitivitti, metacognilia este cognifia de?'r cognilie: gandirea despre gandirc. Parafraz6id-o pe Main, implicl
lbllltotca de a aprecia .d{rdl nahrra reprezenta}ionaH" a prcpriilor noasil rcprczenttrrimentdle(sau dle altoral.
, Mnln a subliniat distinclia dintre reprezentare(,,sunto pe$oan; ugor
if ultat'; 9i metareprezentaresau metacognifie(,,sunt o persoanecare
l&|cn dimtc c?lesteutor de uitat- nu ttiu de ce").Cu o capacitatehlnclctdld pcntru metacognitje,putem descopricd,pentru momsrt, suntem
hlFo anumit:l slare mentala;dace lipsegteaceas6 capacitate,esteca gi
3tn noi srr,l/.r, aceastaremental?l.ln continuare,Main a fdcut diferenla
hltt,,crrnoattcrca metacognitivd"gi,,monitodzareametacognidve".
I Clt,t',ullrn\t|trl ro:\//rfftriimplicAin principal abilitateade a surprinde
I|| cr.(nnr(.nii dc iitiinli\ cognitivigti au numit distinctia aparenfe-reali
lhi lrtti rh' c,rrt t'stt' imposibil si realizSmci ideile 9i percepliilenoastre
ri rru lrr.v.rlr(h.\nuc.l .lll|| fr't crcdelucrur'carenu sunl ddevarate.
Fl
r ) ur n t c o n t l r e n td
i e , , n a t u r as u p u s d
r r. r r ' 1 ' . ri ( . ' r l i i
F m/ lrrrr,rrr
'r.'flri
(lorinlr,
,
ii,
,1
rrto,rf
l',r
pr!rrnr
abrl'tatca
k)r
de a reflectaasuSi
F|!lll"
p rlis rlt ' ||l' ,il I r ' l N nl i { ' l i I l r i l , r k ' ( M , r i r )1,9 9 1t,) 1 3 4 )D e e x e m p l u u
,n
lll

pacienta fScutrecento afirmalic cntcgorici carepentru mine a pArut neplauzibila. Cand mi-am exprimat cur()zitatea fald de convingerealui, a
spus cd pur Fi simplu o si,lrl.dca fiin.l ndevdratd.Apoi a addugatin mod
decisiv,ca gi c6nd acestaar fi fost oltimul cuvant pe aceastdtem6: ,,Nu
suIlt sntimenteledovada supremi?"
Ca terapeuli,propria noastracap.lcitatede inlelegermetacognitivea
ambr'lolparteneri din cuplul terapeutrcestecruciali in a ajuta pacienFi
nothi sAse schimbe.AceastdformA de infelegereesteceacate ne permite sArespuldem intr-un mod reflexi pi nu in mod reflex adicd sApuLems; luam in considerare
inlelesul omple\ al sentihentelor,
al credinlelor ti al dorinlelor, ti nu sb le privim superficial, direct gi fir: str ne
punem niciun fel de intrebare.
Dincolo de disfinclia aparenll/realitate, cunoatterea metacognidve face
posibild aplecierea scftifibd i reprezentalianale
(ideea ce sentimentele gi cre-.
dinlele se pot schimbade-a lungul timpuloi) ,r a diwtsitd[ii reprezentalio,rals(recunoaftereafaptului c5,in aceleaticircumstanle,alfii pot aveacredinte ti sentimente care diIer5 de ale noashe, dar care sunt in eqali masurtr
valide). Fundamental,cutodgtcreametdcognihvafa(e posibiL conttientizarea faptului cd experienlanoastreprezenti esteprofund inJluenlattr
de sLirilementalesubiacente,inclusiv ceeace am ajunssd credem,s: simlim sau si dorim.
Aceast6cunoagtereasiguri fundamentul pentru ceeace Main a denumit mofiitorizarcnLetacogtlitiad.
Monitorizareacognidva implici o pozilie
de autoscanareactivd carene situeaz5gi induntru, giin afara expelienlei
noastre.Aceasfi pozilie reflexive ne permite sd facem un pas inapoi dir
cxperientd pntru a fi congtienti de unele aspecteale rdeilornoastre despre
cxperienlacarepoi fi contradictorii,prestabilitesau neplauzibile.De ase
menea,tinde s?leficientizezeefoiturile noashede a inlelege9i de a rezo!
va acestecontradicfiisau potentiale,,erori".Monitorizareacognitivdadu
cc cu sine curio.,ilaleafala de obiceiurile minlii care ne modeleaz,i
cxperienlaFi observaleaacestora.In cottextul IAA, situaliile de monitorizare metacognitivbau fost consrderateindicatori ai atagamenfuluisigur,
pe cend etecurileacesteimonitorizlri h peiinfi au prezis dezorganizare.l
copiilorlor (Main,1995).
Main a propus ipoteza cd puternice capacitdtimetacognitivein cazUl
copiilor suficicntdc mari sil lc fi achizilionatpot aveal)i)tcnlialuldr,.l

diminua impactul distructiv al experienteide ataiamentnefayorabile,inclusiv al traumei.Acetati lucru, de$igur,poate fi valabrlgi pentru adulli.
ln schimb,a observat(; lipsnmetacognilieila copiii micr,determinati6de
dczvoltare,a crescutvulnerabilitatealor la rmpactul cu evenimenteproblematice legate de atasanent. Acelati lucru poate fi valabil ti pentru
6dullii la caremetacognitiaurmeazesAse dezvolte sau a fost inhibati in
xop defenslv. ln timp ce metacognilia sigur p:rea se aiba un rcl in a conin leBAtr,ri rezilienfi sau vulnerabilitate,problema centralitdliigeneraJe
hrrd cu ata9amentulii pdrealui Main nerezolvattr.
l'cnhu ea era clar cd o capacitatefuncfionau pentru metacogniFeera
rlt)drll[ cu siguranla9i lipsa ej, cu nesiguranla.Totugi,nu era pregddtese
i(lrmc dacdmetacogni$aavearolul de a favoriza atagamentulsecurizant
rll daca atagamentulsecurizantfavoriza metacognitia,gi astapentru ctr
(srcctareanecesardrezolvdiii acesteiproblemenu avuseseloc ince. Din
tiotlve similale (Fiin ciudd faptului ce scorudlemari la IAA ale unui petht!, pcntru monitorizareametacognitivSau fost asociatecu copiii atagali
l4'urizant). Main nu era pregetiU si susFnerolul decisiv al calitifii meLcogniliei pdrinlilor in determinareasiguranlei sau nesiguranteiatatalhrnlului copiilor lor (Main, 1991).TotuFi,caFva ani mai tarziu, Peter
fonngy - un psihanalist care cercetaatagamentul de cealaltd parte a
Allcnticului - a fost intr adever capabil se sustineacestlucru. A extins
lon('fptualizarea metacognifieirealizatl de Main din punctul de vedere
ll cnpocitllii psihologicepentru ceeace estecunoscutca ,,teoriamintii"
Iton'rgy fi colab.,1995).

CAPITOLUL
4

F onagy;i
d u p Eel
Main a spus ce gi ea, 9i Fonagy au fost ahati in mod independent de
ceKetarca teofiei fiintii (Main, comunicare personalE,2004).Aceasta se referd la modalit{lile prin care fiecaredinue noi, in anumite grade, dl un
senscompo(amentului propriu sau al altola pe baza stdrilor mentale subiacente- incluzAnd aici credinte, emolii Fi dorinle. Ideea este cd incepand
din copillrie dezvoltim o ,,teorie"carne dii posibilitateade d inlelegeti,
ink-o anumitS mesure, de a prevedea ce vo! face alfii in lumina a ceeace
credem noi cd se intampH in mintea lor. Fonagy probabil a fost inspirat
de aceeagiliterature despre teo.ia minlii ca gi Main, dar abordarea acesfuia a condus la o conceptualiz.rie mult Inai larg5 decat a ei.

PeterFonagy:
mentalizare,
moduride experiengS
5i
originileintersubiective
alesinelui
Ca lector t5nlr Ia University College London acum mai bne de un sfert
de secol,Fonagy a fost desemnatsi fie omul de legdture in organizarea
scminarelorti consultafiilorpentru vizita plofesorului de la ,,FreudMenrorial" - care s-a dovedit in 1980a fi nimeni altul decat John Bowlby.
Participand la prelegerile lui Bowlby din acel an, Fonagy (care acum este
cl profesorla ,,FrcudMernorial") a spus cd a fost extremde emotionatnu
numai de ideile lui Bowlb, ci gi de preocupdrilelui profrmd sociale:
Eowlbyraprofund intresatde bunestarea
cetormai pulin privilegiali
decatel. Am descoperitvziunea sa foarteimpresionantd
- combinand
ghinlacu prcocup2trile
pentru individ 9i subiectivitarea
individuatd,ti
nind contii de forlasocialiFi presiunea
socnli Pentruminorim6ni,

aspectulteorieiatagamentului,
careestecel mai importantti mai uimi(Fona8y,
comunicare
personale,
2006)
tor
Cativa ani mai tarziu, Fonagy in colaborare cu Miriam ti Howaid
Stecleau lansat uJrstudiu despretransmitereatransgeneralionalia modclclor de ataFament.Pe parcuFul studiului, Fona8yti cole8ii lui au avut
(onsf6tu i cu Bowlby, De asemenea,au fost pre8trtili de Mary Main pentru folosirea tAA.

reflexiv5"
Mrntalizarea
5i Scalade ,,funcqionare
Inspirat de munca proftmd inovatoare a lui Main, Fonagy a incercat inillnl si operafionezeideile ei dsprediferenteleindividuale prin capaciteti
metncognihve.Dar acolo unde Main se concenhasepe 4lfomonitonzarea
l0ndurilor 9i a anintililor pe parcursul IAA, Fonagy (preluAnd ideea din
lorla minlii) a Hrgit aceastdabordare,luandin considerareatenfiaadulhdul fate de stirile mentalein general,inclusiv sterile mentaleale altora
(lsrtogy, Steele& Steele,1991a).Fonagya remarcatulterior cd elementul
Otlctrri6tic al abititiFi la carc se refereacu terme ul de enlaliztrc ^cesI fllnd ,,procesul prin care realizEm cd avand o minte mediem exprinfa
Btlrd cu lumea" - nu era aufocunoatterca, ci mai degrabe cunoatterea
Pln|llor in general(Fonagy,Gergeley,Jurist & Target,2002,p. 3). in timp
I l!.,ostAcunoa9tereestein marc parte implicite, Fonagyti Tar8etau fode mentalizare"pentru a descrieactivitaldl tr'rmcnul de ,,caracteristicd
gandi
mod
explicit
la
stdrile mentale" (p. 2). Activitatea de mend(.
,,I
h
(dc
cxemplu fiica observece ,,respingerea"exercitatdde tatdl sdu
llll,nru
maj degrabein depresialui decatin ostilitate)iti are baza
oligine^
lN
$
I Cnnocc lirrragy a rrumit capacitateadelrnclie reflexivd.
d IIn( li,l reflcxrvtrnc ajutAsi ne vedem pe noi intine Fi pe allii ca fiinle
|| prol$rlrinr(. psrhrci Ne facecapabfi sd rSspundemexperienteinoasI lt pc tr,rz,r||r rlunrni a comportamentuluiobservat,ci gi pe bazasHrilor
- dorinlc, sentimente,credinte- carefaccomporta||llltdlI Fubina('r)lc
lant l (['inl('lr,r )i ii .rcordtrscrls.Astfel,func]ia reflexivdestelegatd
. l|Ir
rl(,(,r|n(iLrt('.rno,rstridc insightli cmpatie.
lorl,r(.lp,r(it.1lii(l('nr('ntillizat('a
unui i ivid, Fonagy
,l Pttttlrtt,trrv,rlrt,r
(onhlfUit
r.k.
r('flcxivi
xil
rru
Sc.rl,r
ltrnrliotl,rtc
onceputAin
JC luIll

67

scopurt de cetcetare,aceastiscali ponte fr folositdneohcialpcntru a crcste aprecieredclini.a a tiprliilor dc Int(.r!(.nlride carepacren;iino5triar puteabeneficia.O capacitatede mentaliznrcputemici - 9i probabil pe parcursul tratamentului, receptivitatefnl,i dc interpretirtle terapeuful;i estemult mai probabil se existeatunci cAnd intervievatul (sau pacLentul)
Drezinte:
. Constietizarea,ntu i stdriht ,,ttnh,- de exemplu, ci intelegerea
noastrefa!; de alfii 9i fale de noi intine esteinvariabil incompletd;
cd oamenii iFi pot modifica stArilementalepentru a minimiza dure_
rea;ce oamenii pot in mod deliberats6-9imaschezestdrile internej
cd anurlite rSspunsuripsihicepot fi prevdzuteir anumite circum_
stanledate
. Efortui eoidente
pentrua icknlificl stdtimenLale
sub^cente
cofiportametrlai - de exemplu bilanfuri plauzibile a]e comportamentului in
termeni de credinle, sentimente, dorinfei intelegerea faptului cd pro_
priile interpretdri despre allii pot fi influenlate de propriile stdri
mentale;realizareafaptului ce sentimentelelegatede o sifualie pot
fi neconcordantecu aspecteleobrrvabile ate sjtualiei.
. Recunonslerea
ospectelor
a stdrilorhrentale- de exem'
,de dezooltare,,
plu, ceeace am simlit ieri poate fi diferit de ceeace simlim astezi
sau vom simli maine; comportamentul petintilor estemodelat de
comportamentulpropriilor pdrinli gi, h randul lui, modeleazdcom
portamentul propriilor copii; perspectiveledin copildrie trebuie se
fie revizuite in lumina inlelegerii din perioadaadulti.
. Con lientizarca stllrilor mentolc.fIld dc i teroieoator(sau ternpeut) de
cxemplu,dace terapeufuluinu i se spute, el nu poategti ceeace Ftie
pacientul;terapeutulpoate aveapropd e respunsuriemotiondlela
povesteapacientului;istoricul terapeufuluigi, consecutivstdrilesale
mentalepot fi diferite de celeale pacienhrlui(adaptatecu permisiu_
ne dupa Fonagy,Target,Steele& Steele,1998).
FonagyfaceobservafiacAaici nu sunt enunfatedoar nigteprincipii cc
pflvcsc stirile mentale(,,Nimeni nu poatetti ce simte cealaltdpersoani,,),
.:i nr.ride8rab.rdovcTi c; a(esteprincipii sunt in rnodrrrl'lrcitin1clt..,.
(,,C.indcram copil,cram sigur ci mameimele nu ii pis.r tl(, Ininc,drl

llnend seamade ceeace mi-a spus tatel meu desprefaph. cAcasimiea c;

cu am respins-o,acum nu sunt tocmai siSur ce sim!ea"),
ln 1987,Fonagy9i familia Steeleau recrutat 100de cupluri careatteplnu un coprl gi au efecfuatcercetareaIAA foloslnd scalalor. Studiul a fost
u[ul notabildin mai multe puncte de vcdcre.in primuJ r5nd, a documenilaiF
fol ce stareamentalSa ptrrinfilor cu privire la ataramenl- eTJaluntd
h'dc tntlereacopllului- poate s.i prevadd clasificareain situalia straind a
rcclui copil la 12 luni de vial5. A ardtat,de asemenea,ce mamele ti talii
uu o mare capacitatercflcxivd aveauo probabilitatede trei pand la patru
rrrl Inai mare de a avea copii siguri fatd de pArintii a ciror capacitatede
ntlntalizare era scdzutd.ln sfartit, a demonskat cd o capacitatereflexiv,
putcrnicdpoate sparge,,ciclul de dezavantaje"carein mod normal conducc p?trinliicu lm istonc de atagamentadversse creascecopii nesiguri
I'ontru a testapredrclia ctrabilitateade a reflectaasupra sterilor menhlo prrotefunc;iona ca un ,,antidot" pentru trecutul problematic,mameh dlr $tudiu au fost imp6rlite in doud grupuri: primele treiserdprivare
Ifvrrd (afecfiune mentala a pArinlilot separareprelungid de p5rinti ti a9a
tul dcparte),iar celedin al doilea grup nu au trdit astfelde evenimente
A nlc9it ce mameledeprivate cu o funclionarcreflexivi p?ternicd'auavut
i|(,nn dintre ele copii siguri. La polul opus, la cele la care functionarea
tdlsxlvit cri sbbe, doar una din 17a avut un copil sigur in mod evident,
tulcru0 capacitaFide mentalizarea fost un factorprotector,carea amo!Uml lmpactul experienlelortimpurii dificile gi a diminuat probabilitatea
Funr|ritcrii nesiguranleihtre generatii (Fonagt Steele,Steele,Moran &
Hl[Blrt, l99lb; Fonagyti colab, 1995;Fonagy,2001).
U('N(',p('ririca acesteal-au indrumat pe Fonagyse priveascementahll|lrq (,lrfiintl t'lementulcentralabsolutal atatamentului.De fapt, a mers
flt dr,(lcportc i'1cit a susljnut cd //ata9amentulnu reprezinu un final in
llic; ||rIl rlcgrabi cl cxistepentru a produce un sistem reprezentaliona]
lllD d ovolu.ll, d pil cum putem presupune,pentru a aiuta la supravreill|li urr,rnI" (linragy ii colab.,2m2, p. 2). Acestsistemrcprezentalional
Flo ||n |il|tk,rr(l(. ,,r',rilr/r;/,rccarc ofcri avantaiLrlenorm al supravietuidi
'Prhrlhnul('
,' ,rjrrt,r
irrcliviziisii inlclcaBi,s5 nterpretezeti sd preva'L.
Astfel,este
al rrnrt|or'l,lnx.I|ll|llkr|ir,Itrc.lrnrSipr(rpriulcomportament.
inrr.li8cnl|i
srx
irk."
rl"
t(.rx.lr(.n
cste
deosbit
de
important
ti
$ ]rlnlrd
(n
llcn & Fonagy,
2002).
tflllllr rlrrrr n, t,nl(,1a.rrr0rr,r' I l ,h' , r'l.rl'r",r('

Timp de mai bine de 15 ani, constrLrcli.rteoriei gi programul de cercetare extraordinar de activ al lui Fonagy9i al colegilor sbi au adus dovezi
putemice in favoareafaptului c; nrcntalrzarcagi atagamenfulioaceun rol
extrem de important, intrep6tmns cu clczv()ltarea,
psihopatologiaFi ps!
hoterapia. Pe scurt, mentalizareapirirrtelui estecrucial5 pentru promovarea ata9amentuluiseculizant ia copil, iar ataFamenhjlsecurizantasi_
gurd contextul--cheiepentru activareapotenlialului propriu al copilului
pentm mentalizare.Multe dintre psihopatologiilepe care le intalnim la
pacienlii nogtri reflectdori o inhibilie a mentalizdrii, ori Un egecin dez_
voltareasa incAde la inceput. in acelagimod, psihoterapiapoate fi inleleasdca un efort de a refacesau de a stimula capacitateapacienfului de
d menlaliza.
Consecventteo ei lui Main despremodelul intern de lucru, Fonagya
propusca elem(,nfcheiepentru repre./entAIc e\perienlelortimpuriide
atagamentmai pufin ,,tablonul" pe careil inre#strdm decetprofunzjmea
cu carecapacitateanoastrade a mentaliza ne permite sd ne testamexperienla, in mod specialexpenenlaincercat, emofional.El a oferit expresia
de ,,dfechvitatementalizat; ' pentru d dEcrie capacitdtedde a ne simfi simultan propriile sntimenteti de a reflectaasupra intelesului lor. Mary
Tdr8el,colaboratoareaeminent; a lui Fonagy,a des<ris-oastfel: ,,Funcgia
reflexivd,la maximul ei de dezvoltare,implic; a g6ndi desprescntimcnte It a simli despregandire" (comunicarepersonald,2005).

ModurideexDerienti
Majoritateaexplor6rilor lui Fonagyau avut ca scopsd ne ajub se inie
legemmodurile de experienlepsihicx cale reflectdmodul in caresimlim
relalia dintre lumea intern6 Fi realitateaextern5.Fonagya descristrei ast
felde moduri subiective:echivdlenlapsihica,pretindeL 9i mentalizarea
ln od l dc cclliwlentdpgri?icd,
lumea internd 9i realitateaexteme sunt
pur gi simplu echivalente.Nu existenicio diferenli irtre credinte fapti
te.Ceeace gandim ti simlim pare sd oglindeasceceeace ni seintampli in
Iumea fizici gi vicevelsa. in acestsistem al mintii, cand suntem tratati
prost,dc e\emplu,estefoarteprobdbilsa simtim cii noi sunfemrai - )r
simlind c.i suntcm r,ii, ,,gtim" c; \ om fi tratati r.iu. in acestsistcm inchir.
srnclccn agcntpsrhrctiidc sAso scufundc.nu existi niciun ,,ou,,ca(,s.i

Interprctezesau sAcreezeexperienla,ci doar un ,,mie" caruia i se int6Inpl6 experienla.

ln n@duld? ,,prelinden', lumea interna estederuplate de la cea e\lernl. Aici suntem eliberafi de evenimentele actuale: tot ceeace ne imaginSm
frtc simtit ca fiind real gi tot ceeace ignoram este ficut imatedal Diso.ierco,negareati Srandoareanarcisicdextremi sunt toate exemPleale modului de ,,apretinde ce". La acestmod, la fel ca Fi la Primul, sineleca intarpret sau creator al experientei esteconstrans, penhu c5 luarea in seami
n rcalitefii amenin]e ceeace a fost ima8inat gi deschideuga la ceeace a
Itnt rmorat.
li hrod Lde nle lalizarc (sau rcIexio) sIfftem capabili sl recunoaftem cd
l||n1cainterndesteseparatd,dar in acelagitimp legatede tealitateaextem6
Alcl putem reflecta aslrpra modalititilo! in care gendurile, sentimentele gi
hn['ziile noashesunt influenlategi ]a randul lor influenleazdceeace seil_
llmpld cu noi. in acestmod, expedenlanoastid subiectivEestesimlitd ca
avlnd profunzime in interpretare 9i astfel - pentru c5 Putem se infelegem
dlfurcnla dinhe evenimente qi reaclia noastrd la ele - ne putem bucura de
Un 0nurnit grad de Lbrtate internd. Mmtalizarea dezvaluie o lume a sinelul tl a altora careesteboga6, complextrti ambigutr- una in careavem
relotrnlialul de a ne levizui prcpriile noastre reprezenttrri mentale despF
dlhiea externi pe masLrrdce Ealita]ile noastre prezente se schifitbS.
C(tnform lui Fonagy,acestemoduri de experienf; se desfdtoad secvenlhl In dccursr.rldezvolterii.La inceput,inevitabil sugarii 9i copiii mici halt|( Intr-o lume a echivalenleipsihice in care experienlasubiectivi este
tlrrli in mod irezistibil, dar cateodatAinspAimanHbr Apoi, ei descoPeri
!n lr,l tlc t'libcrare in modul de pretindere in care exPerienlasubiectivd
llh (locuplati dc la realitate:in joc, ei pot pietinde ctranumite constrannormattl nk,ronlililii }.ur ri iimplu nu e\ista.In sf;rgit,in dezvoltdrea
movnrst.r
d(.
patru
atu,
apan'
o
hte8rdne
a
acestor
doui
l[ ltnr.piin.l . u
allrl rr[trri().rrc Acrrrn lurnca rntern; nu esteechivalattrcu cea externa,
l{cl(.orlrPl(.tscpnr.rt.l(lc iccasta.Odatd cu aparilia modului reflexiYaPadin at' in cc mai mare de a lua in considerare,in mod imir rr e,rp,rciLrt('
r\l'l',
it.
r'l.rli.r,lirtr(,r(,.rlit.rtcn
intern; )i ceaextern; lFonaBy
tlldll rl
(('lnl).,
20tJ2).
}|ll; Alhr' & l1n)r*y,2llo2jlinl.r,tyti
.rdosea
au Problemein a se
Itnrlctrlllpr.r,rr' ri vr'(k'rrrin p$ilr(rt('rnl)i('
(
r
l | | v n h ' " 1 ,l 1
a llF l{ , h . rt ' n lr " l l ( ' ' l (
, \ i l I L . l \ , ' r ' / t ' t ) r ' ( ' l i n ( l ( ' rien P r i m u l

zilii supedoarede g6nduri ce indepJinescdormfe, dar pe parcursul procesului sunt izolafi de propnile sentimente 9i de oamenii care ar putea si;
conbezepentru ei.
Pentru psihoterapeuti 9i parinti, precum ti pentru cercetdtori, intrebarea <heie ar trebui se fie: ce anume favorizeazehanzifia de Ia modurile
experientialeale echivalenlipsihiceli ale pretinde i la modul de mentalizare?Respunsullui Fonagy - o elaborarea concluziilor lui Bowlby,
Ainsworth gi Main - este:o relalie intersubiectivi de atagamentcareasi
Bure initial o mdsuri compbte a reglhrii afectiveti apoi, deloc neimpo!tant, un minim de joc in prezenfaunei persoanereflexive.

jtereaintergeneralional:
Reglarea
afectiv;,
transm
si intersubiectivitatea
Fonagycredeaci puntea spre un mod de experienldreflexiv esteconstruitd pe baza reglSrii afectului. Deti ,,funcFa biologicd" a comportamentului de atatament este proteclia faF de preddbri bebelwii au nevoie ti
de o figure de atatament pentru a-9i asigura slp'aviel]ujfea emolionald.Din
momentul in carese nasc,bebelutit sunt supuFisentimentelorde disttes
cerorasunt total neechipatisd Ie fac; faF singuri. Pentru a trei ,,sigufanla resimtitd", carea fost descdseca fiind scopul stabilit al atagamentului.
bebelugiidepind de figura de atatamentpentru a-i ajuta s; gi modelezc
propdile afectecopletitoare.
ConJormlui Fonagt perinlii carein generalreuFescsi ,,confind"distresul copilului 1orvor aveaun copil ataiat sigur cu un potenfial solid dc
a mentaliza.De ce ar fi agaacestlucru? 9i careestelegdtura dintre reglarea afecfulld,srgurantaatagamentuluigi mentalizare?
Confinerearcugitd gi atagofientul secuizant
PsihanalistulWilfrid Bion (1962)a propus faptul cA mama suportivil
confine mental experienta emofionala cereia copilul nu i poate face fal,_r
sin8ur, da:r reugegte sA o evoce in ea Acest tip de confinere necestti cn
mama sa suporte,sd procesezegi sd prezinte din nou copilului intr-o for
md tolerabildceeace a fost antetior experientaemolionali intolcrabilii .r

copilului Pornind de la ideile lui Bion. Fonagy a sugeratce Pdrintii Pot

('onlineafectelede distresale copiilor lor comunic6ndafectiv 9i printr-un
llmbai al ingdjirilor fizice cd (7) ?nlelegcauza dishesului 9i impactul lui
fmolional; (2) potladcl?li distresului ti il pot alina; (3) pot recunoaFtenliadicd abilitatea copilului de
luiitrcn intenlionald emer8enta a copilului
t dcduce intenFile care stau la baza comportamenhiui, in special a comportamenhrlui pdrintelui (Dnnett, 1967).In mod surprinzitot Fonagy
de cehe parinr'hdc cd acestultim elemental conlinerii recunoaqterea
ld I copilului ca o fiinlS separatd cu o minte proprie, potenfial capabili de
i clti atat gandudle perintilor, cat ti propdile salegAnduri ,,Poatefi cel
mnl imporLantin maximizareaposibilititii copilului de a forma un ataFalI(.Dt securizant"(FonagyFi colab.,1995,p. 248).
l\\rinlji carercutesc sd conlind emotiile de nestepenitale copilului cLr
tiltpunsun care transmit empatie,capacitateade a face fatd ti aPrecierea
fali dc atitudineantenlionalS a copilului sunt implicali intr-un procesde
ItSl[rc afectivAmteractiv5.Prin acestproces,ei reintiresc inctedereacoplltrlui in relagiade ataSamentvazutd ca un sanctuarsigur Fi ca o baz; de
lllu.nnlS. Recunosc6ndatitudinea intenfionali a copilului, acegtiPddnli
(!air mentalizeazA) fumizeaze cerdmizile penhu ceeace va deveni capadlnten de mentalizare a copilului Obsrvali aici sinergia dintre reglarea
d3'rtlvit, atagamentutsecurizant9i mentalizare. OGI|NDTREA
AFEcrEloRcoPILULur

,:':"#';',;:;::,:1i{

Itrn0gy il obseNat cd parinlii acordati emotional transmit empatia ti

||Fnrll0lon lor dc a facefale ptin oglindirea afectului,careesteatet ,,con||llt'nlI", cil li ,,m.rrcat;".Oglindirea contingenteeste exacte:expresia
h$ldl'\ ti v{)crli n pirintelui corespundeafectuluicopilului - ii astfelexf'trllh. ,rlt'r'livt r['p,lrir]tclui de!in bazapentru primele reprezentdriale
sAfie
;t |rll|t'f ,rl('(l(. nl('.()pilului.I)('rtruca acesteafitdri contingente
(
(
(
ii
le
xpcrnr
nol(n1ale
a
copihrl
i,
nu
a
perintelui,
rlr.
,r
r'(,ll(.\
n
llfl
l('i
9i
.,t
n.(sl('nli$iri
drept
ceva
lr,'l'rrr,
,,||rtr.lrero"
Pretinssau,,ca
Ffltrh'1,,
,rh\ l l (nrccstcoglinditsauimbnand
fl cttttr" rh Irl'rtrIhr ,'r'rgcrart(l
(lr'
r
,
l
|
r
l
r
\
r
2
,
1
(
(
,
u
r , r l( o n t ' i r z i . ((' l i ) n a g yt i c o l a b, 2 0 0 2 ) .
r,
rr(
u
|
|
n
u
l
lf t ||l

ln acestfel, r;spunsurile pirintelui ,,dauinapoi copililui propriul sine al

copilului" (Winnicott, 1971a,p.178).
Aceaslaoglindire acordatdemolionalesteabsolutcridci, penhu c5 ,,rczonand cu stareantern; pe carecoprlul o manifestd,reflectand-oti exprim5nd-o", pirintir ii permif acestuiasd-gidescoperegradualpropriile emofir ca stdri mentalecarepot fi recunoscutegi impirtdgite - o descoperire
carestabilettefundafia reglSrii afectului ti controlului impulsului (Allen
& Fonagy,2002,p. 11).Mai mult, vdz6ndu-sein oglinda imaginii prirlflrlIor desprc sine ca o fiinte cu o atitudine mteniionala,copilul incepesd se
sim$ ca u1lindivid cu sentinente,credin]e,dodnle gi capacitatede fientalimre, carc tdsp.und,eexperienfei nu numai in termenii realitdlii fizice, ci
ti dm punctul de vedereal stdrilor mentale (Fonagygi colab.,1995) Probabil cel mai important lucru estece prin fenomenulde ttdlccrca oglindirii copilul incepesd conttientizezeci propda minte ii apartine:

Prul fenomenuL
de mar.arcncgim ceeacesimlim,mentmandu,ne
in acelagi timp IndividualitateaDe fapt, devenimceeace copilul are nevoie
si fim Acestaesteprocesuldin centml individualtilii copilului aflate
la inceput Dac; persoanade ing iit nu estecapabil5sAfaceacestlucru - dacepcrsoanade ingrijirecstepreamult eain$Fi (oglmdllenc.
contingente)sau preamult copilul insuti (oglindirenemarcate)
-, co,
pilul nu poatedezvoltaun sentimental separ; i in aceeagimanieri
eficace(Fonagy,comunicarepersonaH,2006).

copilului. Pdrinfii preocupafi pot fi capabili s5 oglindeasceintr-un mod

rnpatic distresul copilului, nefiind inse capabrlide a-i face fati Perinlii
,,c0reresping" etueazAin a comunica emPatic,dar reutesc si transmitd
un mod de a face faF Fi un sentimental stabilitblii. Existe,de asemenea,
firinli ale ceroi vuhlerab itefi compromit caPacitatealor de a risPunde
oltpatic atitudinii inten;ionale a copilutur fati de sterile lor mentale.In
lsnh ul acestorvuherabilitdti se afla prop ile deficienlede mentalizare
coPilului.
ila,phrinliloi gi arxietatearcverberantddeclan;attrde seParara
Ltr,('xcmplu,o viitoare mamd mi-a spusci nu se simte confortabilin prersnl[ bebelutilor deoareceea era sigure ce aceFtiaPot ,,si vade P n ea".
[)dr cc anume se temeacd ar putea vedea?Intoleran]aei disPreluitoareletnl,t dc ptansetele,toanele,deranjul Fi toate modurile in care aceitia ar
F||lr,[ stro incurce,
( nnd pirintii sunt incapabiliin mod cronicse conttnaafecteledureroa|t nlo propriului copil, acestatinde sd se comPortein moduri carereflecale Perintelui,corespunzall o Internalizarea respunsuiilor caracteristice
|tstn, acelor afecte.Sezicem c; o mami care rcsPingc rasPunde la distresul
ttopriului copil prin ignorareasau reprimareaacestuia Acel coPil Poate
o strategieevitan6 Penfru a abordaProPriileafectedureroa* 3l(,zv()lte
la - cu alte cuvinte, le va evita sau reprima. De faPt,coPiii Pdrintilor neilttrl ,,imprumutd" mecanismelede apbrarc ale P;rinlilor 9i, in consecinli,
perint-iloresteadeseao nesiEuranli asem;ndtoatlollr. ilc'anesiguran,ter
(Fonagy
gi colab.,1995)
i I rpilului
O(:t tNI)tREAtRoBLEMATIc.i

in senslarg, acestaesteprocesul- reglareaafectivd interactjvd carc

a fost posibil6 prin mentalizare la un nivel inalt de contingenle intr-un
context .elational vital - prin care ataFamentulsecurizant este ttansmis de la o generatiela alta Dupe Fonagy,mentalizarea este cea carc
mediazd acestproces ti care are potentialul de a face capabili chiar gi
p.irinlii al ceror istoric de ataFamentesteproblematic de a creFtecopri
ata$atisecurizant.
Trdfisntitcrcaifitctgenetationaldd atof amentullri flesecur.izant
Fonagyidentificdun nLlmerde scenariinefavorabile,temacomuni fi('
ciruia fiind inabilitatea
pirintclui de a conlineafectelcdc n(st,\pinit,rl,

Dacdchip l mlttnclesteapntic,at nci o oglindd

esteun luuu ln care noatc ita dflr in care,ttu
D.W Winnicott (2003,P 162)
Fon,rHysl|Bcft'rzil cx anumite tipud de psihopatolo8ie pot fi asociate
ft Inlrxlt', ('lu uri(lc n(onlarc ti oglindire Cind oglindirea afectivd apEpoatc si se simte copletit de natura contlilp|lrl rl| r'Hl(',,firir'(irt;l",.opiI
s.\u
upitrlrtn
sa pares2lproducd doar o emo--.i1.i
fufirnrrt.r rllrtr|srrlrri
p hlr,|tttr',trr l',1nrli'. l \[l|r 'flk 11li,'l.rl(ln ,)]:lindireanemar!aU Pol
internadcopilulltrlrrrrrlrrl ,l, ,r lrrr',r[.nlJl) llI(.1l\'rlflk ] L\11,'r'n'n1.1
J$Fnt,,,ir rr,uIit['rl.rl,,i,l \' l'r,lrir'\r\i,1(r('\|(t('r)l.rcxtcrniFi nu Pare

se existeo cale de ieFire.Fonagy avanscaz,iteoria cd acesllucru poate fi

o parte din formareapatologierbordcflinc.
La polul opus, oglindirea necontmgcrrti Poateproduce un sentiment
de gol intedor ti vadalii pe tema srnelui fals pentru c6 ceeace copilul
esteinvitat sd i^ternalizezenu estelmagnleaprop ului sine emolional,ci
a sinelui emotional al perintelui. Pentru cii arcrsunt intrerupte legdfuiile
intre experientainternd a copilului Fi reflexia acesteiain rispunsurile lumli externe, oglindirea necontingen6 poate intiri lolosirea modului de simulare Astfel, conform lui Fonagt copilul carc estein mod repetatexpus
oglindini neconhngente poate fi vulnerabil la patologia narcisistice in care
grandlozitateaimaginat; funclioneazdca un calmant pentru sinele go1
(Fonagytr colab,2002).
DincoLode co tiflerc
Dacddrumul de iegiredin echivalenlapsihice $i pretindereincepecu
confinereaFi reglareaafectivd,el poate conducespre dramul reflectiei,in
;:arteprin mediul de joc Atunci cand copilul estetotal absorbitde joc,lumilc imaginafiei ti realitdtii par total separate.Dar dacdjocul esteurme
rit de un phrinte, un copil mai mare sau chiar un terapeut,atunci lumea
prctir'tsdgi lurnearealaincep sd se suprapune.Cu un comentadu,o privi
('sau ,,ointerpretare",observatorulfacele8itun intre expedenfainterni
fi rcalitateaexteme, astfelincAt cele doui pot incepesd se lege - decat
si fic echivalatesau disociate.in acestfel esteagezatdbazade lucru penlrLl mentalizareti mai depaite pentru ,,metareprezentare"
- capacitatea
dc a reflecta asupra propdei experiente interne sau a altora doar din puJlctul dc vedere al naturii reprezentafionalea aceleiexperienle (Fonagygi
colab.,2002).
Fonagy a accentuatfaptul ce aceastedezvoltare apare doar intr-un
context relalional Fi lntersubiectiv Oglindirea afectiv: discutaLdmai
devreme este un element central al procesului intersubiectiv prin care
doscoperimaspecteproprii in mintea celorlal!i. Fie in decursul dezvojtiifii din copil;rie, fie in psihoterapie,se pare ce sinele psihologic, emo
lional 5i reflexiv estedescoperit(sau probabil creat)in primul rand
iltL|1ci cand este recunoscut gi inleles de cdtre ceilal!1.Medrul optiDl
pciltr'u aceasti recunoattereFi inlelegereeste,desigut o rclalre de a1.1

Dela atatamentla intersubiectivitate

ifiterctLbEcL
Prilfiulsemin|rextinsin contientizarea
t tpreund
t, alecdre
estedeabiceiefectuat
cu ofigltri deataFante
pentru.upnriefuireacopilullti
pfltzanli,i prrticiparcsuntnecesare
KarlenLvons-Ruth(1999,p. 605)

Intcrsubiectivitateaa devenit un conceptcentral pentru cercet6toriili

Ir.orrlicieniipsihanaligtiirteresati de copildnlamice, de9inu existi incd un
finlr('ns in ceeace pdve9tesemnificaliasa.IntersubiechvitateaestevezulA r'[ o hisdturi a conditiei umane de la nagtere,o caracteristichdobandilil prr,prlcursuldezvoltdrii li/sau o teode a terapiei.Date fijnd sensu le
ttlrllilllc ale cuvantului, Beebe,KnoblauctuRustin gi Sortei (2003)au ref(xlrlndat sd gandim in termenide ,,formede intersubiectivitate".Pentru
descrieinteracFuneadinr'1,v() rind intr-un senslarg, intersubiectivitatea
lft! (louil sLrbiectiviteF interfafaa doui minti -, aceastaesteun element
lortlnrl nl dezvolt;rii relalionale din copil; e ti psihoteraPie,subiectul
ifl.itoi cdrli.

inn;scuti
lntersubiectivitatea

( r'rletrfcil copiliriei mrci sugereazece fonne rudimentare de intersubltrrllvilnk' sunt prezenteaproapede la natterc.Separe cd suntemPrepro-

Fft rdl,1irl cnpik)lul 5 despreneurobiologiaatatamentului) Andrew Meltzoff

pentru prima
careau descoperrt
ll a'olwyrrlr('vnrthensunt cercetdtorii
(1979)
intersuhiectioitate
ce
Trevarthen
a
numit
l,r
n()rl
nilsclrli
ccca
tfallt

ltl'ltltrttl
M',llz{rllfi colt'girsii au descoperitcd. duph 42 de minute de viale,
facialealeadultuluj Deli
inrililir) nlod intcrrlionat
expresiile
nflu |lnBr'ulii
llllllrtlrr li||rl' r(' sol] s(/( lx ii nu pot si imite, et urmirescfala adultu
, u uUr'.rl,l|li (l(,s(hisiisatrcrr lirnbain afari Apoi, in urmetoarele
lil
do n ||rl0||lr,iiiirnrill,rtr',liirli sLrz(1.\,s .r (rbscrvatcd ci incearc6se face
n c c a r ea u \ ' 6 z u to P e
F F llr\ lrrrn rlit
rl rr r ' i t r r r ' r r r , l,i l l , ' r ' l ' i , r l r( 'l ( ' { ' x l ) r o s iP
ln lha rlrllr' lri | ,r i r , r i , l r l , t , l ' r , 1 rrir, r l ' i i ir ' \ l r l r i .tii ( ' s l L r r i l oi irl c i a l ea l eu n u i

adult timp de o zi vor imita aceleatigcsturi ziua urmitoa:re,card se confrunti cu o fate ,,neutre" a adulrului irr rrtxl c,vident,copiii loarte mici
pot detecta corespondenla- ti pot conscrvn o rprezentarementald a
acesteia- dintre ceeace rdd pe fala altcuivagi ceeace simt pe propria lor
fati. Aceastdpotrivire deliberaLiin ambelcscnsuri indici o capacitateextraordinar de timpurie pentru interconeLt.lrulsrnellli cu dlfii - $i pentru
senLimentul
ddt de ,,suntIa fel (a tine' (Meltzoff,1985,lqq0;Meltoff &
Moore, 1998).Prin intermediul imitaliei gi al percepliei corespondenlei,
nou-nescutiidescopertraspecteproprii in ceilalli.
Trevarthery la fel ca Meltzoff, a g;sit dovezi ale intersubiectivitdtii in
imitalia neonataE.Dar in afad de imitaFe,Trcvarthena obsrvato comrnicarercglatiinntuol i^tfe copil ti adult: ,,Fiecarepartenerpoate oglindi
imediat motivaliile ti scopu le companionului. Nou-ndscufiiti partenerii lor sunt deci intr-uncontactsifipateticin edirf" (Trevarthen,citat in Beebe gi colab.,2003,p. 782).Bazaaceshi contactestecapacitateacopilului
aproapede la nattre de a detectaefectelecontingente adictrde a recunoagtecand comportamentul parfenerului este(sau nu este)contingent
cu acliunile copilului gi viceversa. Copiii preferS in mod categodc Esponsivitateacontingente,iar capacitatealor de a recunoagteacesttip de !sponsivitate face posibtld reglarca mufuati a acliunilor comune. ConJorm
Iui Trevarther!in mod specificprin intermediul ,,citirii,, acestorcomportamentecomunicativeale fiecdruia,carese pohivesc ca timp, forme gi intensitate,copiii Fi partenerii lor au ,,plotoconversatii"nonverbale.Aceste
dialoguri prin actiune dezvdluie o mtercoordonare mutuale exceptionald,
cdrepare s; reflecteo potrivire nu numai de compoltanente, ci g_idesuri
inteme corespunzEtoare
- in specialmotivele gi intentiile - ale sinelui
gi ale celuilalt (Trevarthen,1998).Fonagyestede acord cu Ttevarthenca
fiinlele umane sunt peadaptabe pentru relalia de intersubiectivitate: ,,E_risii intersubiectivitateprimarS.Ne nagtemcrezandcAmintea noasheexi:jt; in alfi oameni. Ne intoarcem cetre alfi oameni penEu a vedea ce esteir)
mntea noastrdti pentru a afla ce inseamneacelelucruri,, (Fonagy,comunicarepersonalS,2006).
In acelagisens,DanielStem (1985)observac6 bebelugiise uitd la mamelelor pentru a afla despreei - dar gi penku a afla despreceilalti gi d(,
spre lume in general.Aproximativ la noud-doutrsprezece
luni de la nnl
tcrc, conform lui Stcrn,copilLtlfacedescoperireaimportantil ci posr,!i,\,,

lhlnte, ce mamasa are o minte ii ce obiectul minlii - experienlainterne

lublectiva- poatefi impdrcigit.lntr-un experimentclasic,un copil de un
ln cBtindemnatse treacepesteo suprafalade sticledestulde infricogeblrc pentruel,pentrua ajungela o jucirie tentantecareseaflade partea
qr!lalt?la ,.prepastiei
vizuale".Confrunt6ndu-se
cu aceas6situalieambiin
copilul
mod
invariabil
se
uia
h
fala
mamei
- 9i evaluarcasubieclul,
pe
transmite
care
o
pentru
a
stabili
care
af
trebuisi fie proplr4sa
dvl
gPorienldsubiectivtr:
dacemamazambeFte,
copilulparesdsesimti sude
sigur
pe
pentru
el
a
se
aventura
curajos;
fulunt
cand ease uite speriaformede ,,rcferinlesocial5"
n, copilulparesupirat ti srehage.Aceasttr
o
formi
de
atenlle
prin
comuna
ca-re
copilulsehoEregbprivind
bnpllcl
h mlntcaalteipersoane.
A.ensteimpirtAgirea concenheriiatenfieiesteunul dintre semneledisMai exist6incddoud:irnpdrtStirea
l|i(tlve alerelafiondriiintersubiective.
probabil
mai
importante,
cea
impdrttrgira
st5rilorde afechbnllilor ti,
lfrtc. Acordrreaafectiodestetermenul lui Sternpenku procesuldublu de
carene permitesdsimlim cevafoarl|onrnfd emofionalA
Fjcomurlicare
latomdndtor cu ceeacesimbecealald persoantrti sdtransmiternacestel.| nm impeft,ititaceaexperienltr.
.lhm a observat cd penhu ca bebelu'ul sd simte c,i majna sa este acorln stilrile sale inteme imitareaafectelorsalede c;tre aceastaesteinttl, deoarececomunicd un respunsla comportamentul sdu, gi nu
la sa.Pentru a transm.iteimpartl5ired e\perienlei bebelusului,
t(,buic sAofere un respuns,,in ambelesensuri" comportamentulnulktnal exprcsival copilului, De exemplu,mama poateverbalizain
.ltm cu exprcsiilecorporalede bucurie ale bebeluguluisaui9i poa]trlmrl ocordareala deamegirile lui prin oftaturi sonorecareau acePn)fll tcmporal cu plAnsetulbebelutului. Potrivireain timp, intensill f()flnn c()mp()rtamentelorcomunicative (aici Stem estede acord
htvcrlhcn) surrtdimcnsiunile nonverbaleprin intermdiul cdrcraeste
r1l6rla(tRlnren,

&ttl|'lr Sl('r'rt,irl,l),lrhi/fn intcnliilor, sentimentelorFi concentreriiatent.xpr.ricnlci

intcrsubicctive
a copiluluigi la momenrlelhrr$lcrt,tlrrr,t
('xp('ri('nl(.de
sine.
rt
Aici
intrebarea
crucial;a dezFolrlvll l)r{tltri(,i
lll dnlr,cr,l'ixrl', tt ((.rtlt l,r\rlf li in1P.lrLltil.RAsnunsulla acea6ta

rh h.r'rrrlrll,,r'i||(.
o\t'r'ri{'rrk.
$u|l(i|| liDrtr'lcsaudincolode hmi-

tele consideratreigi acceptdriimutualc" (Stern,1985,p.20E). O intentie,

un sentimentsau o concentrarea atcnlici carc produce un tespuns acordat poate fi impdrtdliH li astfel poate ii integrat6in sentimentulde sine
nl copilului. pe cend una carenu reugcttesa producd un astfelde rdspuns
nu poate fi nici irnparteiitd, nici integrati. Din acestpunct de vedere,relatiile intersubiectivereprezirte contextul crucial in cadrul c;ruia experienia subiectiveprinde formd. A9a cum spuneaStern(2004),,doue minli
creeazdintersubiectivitate.Dar in mod e,lal,intersubiectivitateamodeleazE ambeleminli Centrul de gravitate a migrat de la intrapsihic la intcrsublcctivitate"(p. 78).
AtafamenfitL tflcfltali zhca ti ifitercabiectiTlitatea
Stem credecAatasamentulsi intersubiectivitateasunt sistememotivalionaleseparateti complementare.Sistemulde atagamentechilibreazenevoile noastrede siguranlaconferitSde proximitateafizice gi de cunoagterc pe careexplorareao faceposibild. Sistemulintersubiectivestecondus
de nevoianoastrdde a cunoagteFi de a fi cunoscutde citre aUii-Dac; atalamcntul existdpentru a proteja ,,sigurantaresimfitd", intersubiectjvitatca existi pentru a promova experienlaintimiHfii psihicegi sentimentul
de apartenenfS.Ca gi atagamentul,experientaintersubiecdveconJerdun
.rvantajevolutionalde supravieluiie Ea poatefacilita formareati funcFonare'aeicienH a grupudlor (inclusiv grupul format de doi indri8ostiti)
l)e asemenea,contribuie la formarea Fi menllnereaidenhtelll. Defi este
posibjl sb fii atatat fird relatmnareintersubiectivi (g6ndjfi-vi la autism)
sau relationatintersllbiectiv f5r; atagament(gandiF ve la o intalnire int6mpldtoarecu un strdin careparese fie un suflet pereche),in Beneralestc
adcvirat cd ata$amentulFi intersubrectivitatease amplificd reciproc(Bandilr-\,i la psihoterapre)
Stem vede mentalzarea ca pe o manifestarea intersubiectivitdlii,dar
crcd ce le privette totuti ca fiind distincte.Mentalearea,aFacttm s\Berea
zi ti conotaliacuvenLului,esteun procescarc ne permite sEirlelegem fi
si dim un senspropriei noastreexperienleti celera altora.Relqlioarenut
f{,rsr[ieaiir)/i,
a9acum su8ereaziFi expresia,are mult mai putin de-a tac(
cu inlelegereati sensuldecatcu rezonanta,aliniereati,,impertegireapoi
sajdor noastrementale" cu ceilalli. Permeabilitatea,,interpenetrabi
li t;1ii"
(,xpcri('nl,r
Branilclorpcrsonalccstcccacrre nL.permitesi particifiinrIn

iubiectiv,Aa altor persoane.Din acestpunct de vedere,acordareaafectivll, careestesemndturaintersubiectivitdtii,poate fi vdzuti nu doar ca o

mllsuri de comunicare, ci ti drept ceea ce Stem denumeFte ,,comrmiune
hrtcrpersonald" - asta insemn6r-rdsi fii alituri sau impreunl 9i sd impirlalc9ti experientasubiectivda altei persoanefeie se incerci sd o schimbi
(Stcrn,1985,2004).

lntersubiectivitatea
casucces
al dezvolt5rii

'IrevartlEn gi Stern au subliniat nu numai caracterul

inniscut al interruhicctivifilii Fi originile sale in perceplia corespondenlei dintre propria
pxpcrienF 9i ceaa altora, dar gi faptul cd experienla inteFubiectivd este reElntr\mutual. Ducand conceptulde intersubiectivitateun pas mai deparlT,Fsihandli(tateoreticianii
Jcssi.aBenjamina propus ideeaca inteisuin
blcclivitatea sensulei deplin depindenu numai de corespondenle,ci Fi
d(.diferenta,nu numai de reglareamutuald, ci Fi recunoattereamutuald.
llonjamin(1990/1999)a intrebat:,,Cum diferd inr6lnireadintre doi subh,cli de intelnirea dinhe un subrect9i un obiect?" (p. 35).penhu a resPUndela intrebare,ea a consideratcapacitateapmtru relationareinte$uDl(,(tiv?idrept una in evolutie ti imperfect dob6nditd,carc,Ia apogeulei,
hco posrbih inblnirea dintre doi slrieqi - dou.i centrc separate,dar echiVnlcnhde inilidtivaSi c\perienl; Acedstdesteo int;lnire a min;ilor in
li(r, a$acum a splrs BenjamirL,,tu itii ce simt chiar ti atunci cand vreau

lhlllhrteir dc il recunoastesi de a fi recunoscutde citre altcineva.

(cnstii rocLrnoagtere
estefundamentaldpentru o experientd,,intersu. n
bli't tivl" opusil Lrneiexperiente.,int apsihice"a celorlalti.prima depinde
tls lelttl in cart'pclccpcm cealaltdpersoaneca un subiectseparatFi cate

---

rcla,,interumane"a dialogului formulate de Martin Buber (192311970),

lionarea intersubiectivatine de relalia ,,Eu-tu" marcat, de mutualitate,
dialog 9i abilitateade a-i simli pe ceilalfiin tcrmenii lor. Sple deosebirede
aceasta/relalionareainhapsihicene limiteazzila o relalie ,,Eu-obiect",!elatie in caremutualitatea esteabsentr, impunerea substltuie negocierea,iar
categoriile preexi.Etentedominl experienla noastrtr despre alte persoane.
Pede ta parte, Benjamin(1990/1999)(reformuhndu-l pe Freud)afirme cu privire la scopurile psihoteraprei ca ,,acolo unde sunt obiecte trebuie sd fie subiecFi" (p. 34). Ea clede (la fel ca qi Buber) ci amble tipuri
de relalie - subiect/subiect gi subiect/obiect - sunt necesar9i cd, in
mod paradoxal, fiecarc dintre acesteao face posibiu pe cealalttr.
Pentru a clarifica acestparadox, Benjamin(1990/1999)a urmlrit dezvoltarea intersubiectivitetii de la primele congtientiz;ri ale corespondenlei 9i similariElii de ctrtle nou-nSscut pand la conflictele copilului mic dintre sepaEre/individualie 9i relalionareaperute in jurul varstei de un an
gi jumetabe in faza de apropierc:
Putemse spunerncAincpcu ,,simlimacestsntiment"9i apoi tlcela
,,ttiu c6 tu, careegtialtr minte,implrtetegtia(estsntimentidenti(". In
perioadade apropiee totuti apareo crizSpe mSsurIce copilul incepe
si se confruntecu diferenle- .,noidoi nu vrcm saunu simlim acelagi
lucru"-Mspunsul initial la aceast5
descoperire
esteo prtrbugirea recunoagteriidmtresine9i ceilalfi:,,lnsisttn felul meu,incercs5 te conskang
tr drept urmare Hiesc refuzul tau ca pe o invercarea situaliei tu mtr constrangipe mine" (p.40).

I hveta cecehlalteste,de fapt,un subiectseparat,gi nu un obiect.Aici

lh rczolva-raacestuiparadox,ce afunci cand estetratatd ca un obiect,
$lsltl persoanl poatefi descoperitdca subiect.Datoriteincerclrii eguah I copiluluide a-ti impunevoinlaqi de a o negape a celuilalt,copilul
d0coperd ctr diferentelenu sunt o barieri pentru impdrtdlirca experienFl ti cedialo8ulpoateinl{tura cerintacaunul si dominegi celllalt strse
ItlPuntr.Aceastddescoperirii permite copilului sd-giasumepossiatolll e proprieisubiectivitdti,rcalizendfaptul cdo rcla[iepoateoferi loc
Dtntru doi - doue voinfe,doue perspectiveasupraealitiitii, doi subiecli,
ObservalicArecunoagterea
mutualtrFimmtalizareasunt mncepteturrFArA
sd
facd
rcferintd
la
lui Benjamindespresubiec;i9i obiecdiscutia
alb,
sugerandce
l, Fonagyfaceo distincliecareestesimilalecu a acesteia,
mentaliztrm
cand
rdspundem
celorlallt
nu
ca
obiecte,
ci
capersoane
l$nci

cateoriea psihoterapiei
Dltalsubiectivitatea
lmjamin rccunoagtemeritul lui Robert Stolomw ti al colegilor sei penlntroducerea terrnenului de ,,intersubiectivitate" in alena ieoriilor cli-

C.racterizandu-9ipropria munct drept o expansiunea psihologiei

ice a sinelui, ei descriu intersubiectiyitatea in contextul psihanac! .,domeniul psihic specfic constituit la intersctia a doul subiecti- ceaa pacientului ti cea a analistului" (Stolorow,Brandschaft&
1987,p. I). in mod similar,in ,,A Prifter of Cliflicol I tenubjectitiNattcrson
,
9i Friedman(1995)afirmau ce ,,inteFubiectivitateaesteun
lorg care se refere h influenla leciploci a subiectivitdlilor conttien-

Incongticnte
a doutrpe$oaneaflateintr-o rclatie"(p. 1).
Reparareaacestei,,prdbutiri a Ecunoatterii" estecruciald pentru incepereadobandirii capacitdlii de recunoagteremuh.ralede cetre copil.
DezvoltareaacesteicapaciDlFinu este,bineinleles.un eveniment rcalizat
intr-un singur moment, ci un proces care poate fi iniliat timpuriu, dar
care continue tot restul vielii. Copilul trebuie sd devine in primul r6ncl
capabil se-Fiafirm propria realitate 9i apoi se accpterealitataopusi
a celuilalt.
Urmandu-l pe Winnicott, Benjamina explicat cI doar copilul careifi
exprim; cu convingerefuria fi descoperecd cealalttrpersoani ,,supravi('
luiette distrugerii" - fdr{ se se rizbune sau si se retragi - nrc ocazin(l(.

llmp cc ac(sti s.riitori au folosit cuvinhrl ..intersubiectivitate"in le-

cu o anumiti abordarca tratamentului,

eu il privescmult mailar&

(rl mai bun ,,termen urnbrelS" Dentru cerce6rile clinic instimabitru prins contur in ultimii 20 de ani, care evod, dar ti extind inrlk' f('rtilc clinic alc teorieiatagamentuluiti ale cerceehiicopil-pd, A{h,$(.[ (lcscrisll prin termeni ca ,,teoria intersubiectivitllii",
116llr0rcl,rli(nlnlil"snu ,,constructivismsocial", acesteaspecteluaPrd.lh.rt(lirk ]1au dus In o s.himbarede paradigmdin domeniul
dlhxlu rx',rrll(.1n{)iinslrurrr('rrl('P('nlru
a lucracu experienta,,ne
a idcntificaFoca avand
lrrrltllrt"l)r.r nrr cr.rcr.l'rr(.,r
'rl,rnnnx,nlullri

un rol cu adev;ratcenkal.In centrulacesteischimbariesterespingerea

ldealuluiteraFutului anonimcaobservatorobiectiv.In loculei a kecut
rccunoattereaimplicerii noastrinevitabile in treceri Ia act carrflecttr
vulne.abilitilile interconectateale pacientului9i terapeutului- ti provocareade a transformaacestepotenliale obstacolein oportuniteti pentru
vindecare,

I (GSPS)(Stem9i colab.,1998;Lyons-Ruth& BostonChan8eProStudy Croup, 2001;B6ton ChangeProcessStudy Group, 1998,2002,

Baz;ndu-spe conduziile lui Stemcl fiinlele umanesunt ,,intenote" pentru intersubiectivitate,munca acesfuigrup a accentuatimnla de a inr isha ftr copiltrriegi in psihoterapienuanteleintefacfiupentru a putea inlelegedezvoltarea.ln mod particuJar,ei s-au
at pe procesul adesea neverbalizat cocrcat 9i implicit pdn care

AtaFamentulti intersubiectivitateain rela$ade vindecare

Insi8ht-u-rile
marGntealelui Bowlby,asernenea
cercetlrilorlui Ainsworth,
Main ti Fonagy,au indicat cenbalitabeaabsolutda relaliilor de atagament
cn un creuzetln carcpersonalitdfilenoaste prind conhf Prin urmaie, relitliilede atatamentpot conetituicadrulln care- ln dragostesaupsihotordpie- renib noastremotionaletimpurii au probabilitateade a fi vindocate.Astfel, lerapeutul poatefi o noue figuri de atagadrent,in raport
cu carepacienfulpoatedezvoltanoi tipare de atatament.
Fonagy,incerc6ndsi faceo bgthrr, inhe cercetareaatatamenhiui gi
orperienla clinictr,a accentuatimportanla de a aiuta pacientul strglseascA imaginealui in mintea terapeuhrluica o fiinl,i caregandetteli simte.
Din aceasteperspctiva,psihoterapia,,merge"prin gnerateaunei relalii
de atagamentsecurizantin carecapaciteFbde Eglarc aleakului gi mntdlizareapot strsdezvolte.Pmtru Fonagyacesttip de elalie hebuie sd
fie unaintersubiectiv.iin carepacienfulajrmge$Asecunoasc;,pe pa(ursul
prucesuluide a fi cunoscutde catl ceHla-lt.
Fonagynu estesingurulclinician/cercetdtor
carea incercatsestabilo.|scbo legtrturdinhe domeniileatagamentului,intersubiectivitAfiiFipsihoterapiei.AsttuLBebe(2004).Bebe9i lachnann (2002),Beebe9i colab.
(2003),Fosha(2000,2003),Holmes (1995,2001),Seligman(2000,2003)9r
Slade(1999,2000)au avut toli conkibulii serrmificative
pentrua ne ajuta
in intelegerea
rolului relaliilorde atatamentintersubiective
ln dezvolta,
rcacopilului. Un merit specialil au probabilcontribuliile aplrute dintr-un
cfort de colaborarelansatde Daniel Stemin 1995.
in aceaperioadi, Stern a adus impreune numerogicercettrtoriai dcr,
voltdrii umanegi psihanaligti(dinhcaresremarcdKartenLyons-Ruth,
l,()uisSandergi EdwardTronick)pentru a forma ceeace estedenurril
ncumCrupuldeStudiual Pro<esului
deSchimba!
lchangr.l"o(essStu(ly

schimbaraatat in relaliacopil-ptrrinte,cet 9i in ceapacient-terapeDin puncttJ lor de vedere,relalia terapeuticemai degrab; l/difr, decat
onalizatd,esteprincipala intervenlie terapeuticii.Insqi 5tem, probdrvenind asupra pleocuptrrilor sale iniliale legabede acordara afechCaformd de comurriune inte$ubiecdva, a afirmat lecent cd urmerirea
ui poate scurtcircuita profunzimea experienlei - in special expe-

int6lnirii intersubiectivedintre pacient9i clinician carepoateprocateodate,ea insdti, ceamai semnificaEveschimbareteraputice.

sl srcferein mod direct Ia meditare,StemsubliniazAin aceastecoabsolut5a atntieiasupramomentuluiprezent
lune concentrarea

2co4).
, La examinarpaatentda girului de contribulii adus,iesela ivealdschiunei aborddri integate a tratamentuluicarc umple golurile mari lllsadimensiunea clinicd a teoriei atagamentului. Elaboratii in capitolde
aceas6 abordaE gitueaze noua Elatie de afagamentin cenhul
vltllii teraputice. In contexhrl acestei rlalii intersubiective cocEate,

unicareaimplicitd ti neverbalizatdioacaun rcl cucial in a ne pemitl t(cunoattem, iar pe paoent sd Eexamineze aspecteleneterminate ale

tnrii. La fel de impoltantestefaptul ctrputemstructurarelaliateca un incubatorpenku callcd astfelincatea poatesi funcFoneze

mai
mult
mai
pulin
ale
pacienhrluide a simli, a
sau
dezvoltate
lllc

I pl a iubi liber Winnicott (1955)scria: ,,Caracteristica

procesuluide
rfrore estc tendinta cltue ifltegrare"(p. 239).Dactrreulim cumva si

rhrdcm nccastl tendintl in pacient,atunci noua rlatiede atagament

n0ltitnsformaloare.

gi
elatiiledeatagament
ezvoltarea
sinelui
primelorrelaliialecopilului,tn binesauln riiu,esteconturat
In creuzetul
primadaldinele, Pentrupdcienliia &rcr dczooltare
alost de
sdndtoasa
poaterecreao motrice
deeFecuriin acestefelatiiformatoare,psihoterupia

ctia4aatafanentului
ln g!!1:l!-"J:!!q:lL"!td.egat. Din punctulde?e
gi
atsupiapwreiii
ai*re i*; aaarr"n"ignAEiiiniete tesponsiu
senzitizt

alQrdatempatic,muncanoastrddeclinicienipoatefi lntiitd in mdln carein elegehprccesulde schimbarcdin copildrie.

rccesitdun bilanlamdmmritalfuplehr-sinelui- atit neAccdstdlnlelcgete

ic,cft ipsihologic - ure iau naftercpepirc rsul deanltdrii gi caresta-

decorulWbu erperiehladeoiali careu urma.Ara arn umeazi sdoetniectotia denoltlii

Mrzii esteconturatdir modsrecialdemoduile in care

peattuprimadatd(sourlt rc fertesdinoele)sdfacdfald_llLoljlot
I ?noald
RelaliiledeotarantentrcprezintdFloJtl\lfl gryeaceastdfietodd deinTtdlare

cntcrapeulidea generao relaliec1tpacientulcarefaciliteazddauoltarca,reoechiFicocreimaltelenoi in acelaFi

timp,
ht carcrcludmexperienle
5
desuie
dimensiunik
nultiple
olc
si/lalti
cale
Eufit
in+ial
conturaCnpitolrtl
tu ata#ment.
- int- fl conteat
Capitolul6
rc-lll]Dtf ultuiot remodehte

oflrietdqe deeryerienk deatotatnentdin co

carc[tlrilc cnrcdocumentea"n
li lrl',il i,t tvriondnndultdfi n?d"ndlui? o bazi evocaloareunicdWtlu a
orightn, sanstl gi inpactul alefecdreia dintle celeWtru stii fientale
r! ctt prioin'ln nlopantnl. Cnpitolul 7 incepesd construias.dprnli delegdpereglatea
htln' i,trrl M nldfnmrll l|i li ynclicn in clinicd,ce tuAndu-se

colaboratfue
care
, n'lnllufu nhftn.|l (0rrr ll i rnhldliltconLfiicdtii
fa
dl

xtl iitit\tl ;il|tt,/tl

llt ltt t;tryili ', iil ii i f'sihottrdpic

,mens iu nmu
ile lt ip le
a les in e lu i

niileexperienlei
desine

Einfluenleazd
emoEforpirepreien.
11lalq-ul*lorc{iFtea senzqfiiJor,
ulterioare.Totugi,in ciudaacebtuicercsaua acesteisuprapuneri,
pe c6!epacienfii(9iclinicienii)o aducin relatidterapeutice.
mareparte,particularititfile
istorieide atagament
suntcelecaredepi
I clt de uForpot fi accesote integratedifedteledimensiuniale

sinelui.Cat de mult pot pacintiisd+ simtasrnz-aliilecorporale,si-9i simte emofiile, sI-9i gAndeasce

prcpd e genduri?9i cit de eficientpot s5integrezeacestedomenii - de exemplu,gindurile lor saaibi un efectasu
pra sentimentelor?R5spunsudlela astfel dc intrebdri pot ajuta la
clarificarea
celormai mari nevoipe carepacieilii nogtrile au de la noile
relatii de atatamentpe cale lncercemsdli le astgurdm

hperienlei corporale sd fundamenteze, sd informeze gi se imboglteascd

Nncle de-a lungul intregii vieti, In caz contrat experienla corporald poa-

f negati, disociaHisaudistorsionatii- corpul lnsugipoatefi exploatat

atacat din nenumdrate motive psihice- Pmtru cd experienla pacienh1lega6 de corp este fundamefltald ti pentru ce prinde formd intr-un

Sinelesomatic
.. eulcstelnaintedetonteo entitatecotfiolald.
. sigmundFreud(192312000,
p.230)
Experienfele iniFale ale copilului cu siguranla se iffegisheaz5 in corp:
o senzalie de salietabesatisficut?t dupd masi; o stare de somnolenli plecute care face trecereaspre sornn in bmlele mamei; o senzatie de rece care
provoacdlacrimi atunci cand esteschimbat scuteculintr-o camele tecoroasd. Daniel Stern (1985)a obse.vat in 7," Interpercolul World of the Infant
cd .,sinele central" ia natlere din experienta timpurie a bebelugului a ,,invariantilor sinelui", in centrul cereia se afli propriul corp 9i propriile limite ale bebelutului. Neurobiologul Antonio Damasio (199) a sustinut,
de asernenea,,,remarcabila invarianld a strucfurilor gi operalii.lor corpului" (p. 135)ca surse a stabilitefii atat de importante pentru experienla
sinelui.
Bowlby, de asemenea,a bazat beoriaatagamentului pe biolotia evolulionis6, afirmand cd ideea de ceutarc a prorjmitiitii fafd de persoana de
ingriiit de cdtre copil igi arc ddScinile in nevoia de proteclie corpomld
Cercetdrile ultelioare au ardtat cd proximitatea continue fale de figura de
atapamentservegteefectiv la reglarea funcliondrii inteme a corpului copilului, ia! dovezile sugereazdfaptul cd tocmai calitatearelaliei de ataFament - securizanH sau nesecurizantii - influenleazd modul in car fiziologia in dezvoltare a copilului modeleazd responsivitatea sinelui
corporal la experienfd. De exemplu, bebelugii siguri ai mamelor respon,
sive senzitiv au un prag mai mare pentru activaa rdspunsurilorfiziologice de stresdecatcopiii nesiguri ai mamelor careresping,ai celor preo
cupatetj, ir1special,ai celor cu traume nerezolvate(Polan& Hofer, 1999;
Lyons-Ruth,1999).

lontext relational,tratamentul olientat pe ataFamenttrebuie sdincludd o

trare pe sinele somatic.Cum poate fi integlat corpul ink-o ,,curd
cuvant" este o probleml pe care o vom abolda cand vom explora rolxperientei nonverbale in dezvoltare gi Ar psihoterapie.

emotiona
I
dEd rcrc,i pldceresau wleleaflata
Sefttimentele
intrc eLesunt pietrcle dc Enelie ale nintilot noastre- Antonio Damasio (2003, p. 3)

Sroufeti Waters(192a) au inteSrat,,siguranlarcsimtitA"in pronca scop al ataFamentului,ei au subliniat ln mod explicit cenhalitatea
I pentnr atagament.Intu-adevtu, smtjfientul 4e siguranfi este ceI md
t chiar gi faFdde proximitate - penhu cAbebelutul poae fi in aprG

fizicea figurii dearasamstfte sdsesimHh siguranF-Dhcolo de ca

mice,ceeacesirrfm rdmanecentralpntu ceeacesimtim c5st,rfem.
pflmatul emoier'
atuncicand
del96d) a pus
pus accentul
a@tul pe
pe primatul
emofieilamncl
canda CletowlDy ((1968)
'Eowlby
---;--pe carerl avem
dc alecteca ,,unrcmlloc de comunrcare
I FChrmDul
Iflmll nni de viald (p. 157),Daniel Stern (1985)esle de aceeagipiirere

lby, dar melge un pasmai depar:te,notandc5",devrcme in viatd,

lglo iunt atet mediul pdmar, cat gi subiectulprimar in cormmicare"
.a avandaceatisens,
o pferer
I unll!utorl lol$e( rermenii,,emolle', ,,afed"ti ,,sertlment"
aUnd (Aid mi rfera catgoda
carc!pnndeerdtaji. psihonziolo_
il fglor.iccuvhl ol ,,emofle"
r f cct "llr . zedper t r uadescr ief elullicar caE_
l l pon.l vlt lt G t licxp. d. nil, ir r l. r m . nuldc
molh dl .hr! (o.pululrl (el d. ,,r.[llmc t " 0cntru. d.*de felulin cae emolia6te srmFti
2OO3).
l[tr orul.orFrhl lvPl nothi' hlll, ,Ooo]Nrllrnnro.,1992islgel,1999;Oamasio,

.'.4-

(pp. 132-133).Allan Schorc(1994)rczume totul succint:,,Centrulsinelui

seafltr in modelelede reglarea afechrlui" (p. 33).
Respunsulileemofionalesunt fundamentalepcntru dezvoltareasntimentuluide sinecel pulin din trei motive.ln primul rand,ata cum spuneaBowlby(1969/1982)
i:r volurnulde deschidere
a trilogieisaleAtfdc,merf: ,,Emotiilesunt..,aprecietile
i4tuitioealeindividului alepropliilo!
stdriolgardce...saualesuccesiunii
de situaliidin mediuin carel6e gi(p.
selte"
104;accentueriaddugate)
In al doilea rand, ata cum estesugeratde etimologiacuv6nhrlui (in latind motorcinseamntra mer8e),emoFileproduc acliuni - cabodati pdn
declantarasistemelo!comportammtaleirEdscute,incluzand,printre altele, sistemulde atatament,Aprecierile emolionaleau valoarede supravicluire, conform lui Bowlby.pentru ceeb faciliteazeluareaunor decizii
imediate- de exemplu,a lupta saua fuBi.Construitepe un modelevo
lulionist, anumibeemotii pot dedanta automatdiferite bendintsde acliun!':
furia declanteazlconfruntarcsauinhibifle, frica declangeazd
fugl sau
I
paralizie fizictr,neaiutoraEadedanteazecolapsgi ata mai departe (Van
'der Kolk,2006;Damasio199).
, in al treilea rind, emotiil sunt intotdeaunaconectatecu corpul. SenI z.lliile corporalesunt prima formd pe carco iau emoliile. iar emotiile sunt
dc obiceiexprimateprin cory. Cand sintim emolii, silnlim (s6une imagintrm)ce seintemplA ln corpul nostru (Da$asio, 2003).Dupt cum a 6ugerat intr-un mod provocalorWilliam James(1884),corpurile noashnu
fug de pericol pentru ctrne estefricd ci mai degrabene estefrici deoarececolpurile noastrefu8. Fundamentatein corp, emoliile se inJiltreaze
gi frecventdomintrexperienlanoastr5subiectivd.Cand sunt resimtite
intr-un mod intenE,ade8eapec;lescAi cucelescanalizarafionali Fi capafitatea de luarc a deciziilor.
lf Emoiiilereprezinti procesulprin ore aprecieminh-lm mod ?'isctidlcaI litatea buntrsaurca a experienleipe caro inInim - ti in marc mdsurd
pe bazaacestorapEcieri decidem(congtientsauinconttient)CIlmvom acliona.Intr-unsensmai larg,emofiilenoastrepot asiguraun sistemintern
dc valori carene ajutdde-alun8r.dvielii sdakibuim snsexperienteinoastre gi sdalegemcum strcontinuem(Siegel,1999).
Fonagyti colab.(2002),
Schore(2003)ii allii au propusfaptulcdreglnpentrudezvoltarasin('lt|i$i cll relatiik.
rcoemo[iilorcstcfundamcnta16

llatammt

sunt contextul primar in care invilim

se ne le8ldm afede-

semodulem si sene folosim emotiile.Modelelere- adiceseaccesSm,

noaste a
t sunt, in mod funcarc caracterizeazA Dri
modele de
careulterior au o mare imDortante
natu:ii
fiidfii noastreurLicefatd de experientd- adir natulii sinelui.In mod corespunzitor,in nouarelatiede ataFament
careterapeuhrlincearcdsd o genereze,emotiile pacienfului au un rol
l, iar reglarealor eficienti - carele permite sEfie simtite, modulacomunicate si inElese - esle de obicei chiar in csrtrul prccesului care-i
te pacientului sEse vindece 9i sd qeascS.

nelereprezentational
...ideeaunui fto.leleristent in crcbt eslecd aa$ta constituieo jucdtiz,
careeste totufi o urcaltd, o lufie a imitaliei, pe cote o ptem manipuLd
in modul aateni se Wtrioelte floui cel ,wi bine fi ostlcl descoperi
cum sd manipuldn lumer reali, pe carese presupune(tr o rcprczintd.
- l.Z. yorun.g(19(A, cirat in Bowlby,l 9/1982, p.80)

a evoluliei sI avem o lume

Bowlby a argumentatce esteo necesitabe
caresdo inftrgigezepe caral* pentru a funcliona eftam avut nevoie (ti inc, avem nevoie)de crunogtinledespre lume gi

tgine, iar acestecunogtinletubuiesd fie portabile. Extragemaceste

tinle din abintirile experientelordin tecut Fi le folosim pentru a
ea expe enleleprezenteti viitoare. Deci modelul intem de lucru.
harta,agacum spun ei, nu esteteritorir .
sunt selective,
Modelelede lucru alerelatiilornoashede atagament
mai mult saumai pulin reprezentative
aleexperienleirclationale
ln cadrul teoriei lui Daniel Stern (1985),ele sunt compusedin ,,re.
ri ale interacliunilor cale au fost Bene6lizate" (p. 97). De-a hmvlclll noastrccle continui sa ne asigureo ofimtare f$damentald sau
tllt[t(, n rcsponsivit?lliifald de experientd.
Dn('I ft,laliil(. noastreiniliale au fost securizante,rezultatul poate fi o \
'a. ; : de
, l^ a
:-l
, r . . . *: ^. .
J
p(clhrlc du n rll$pundc- aclic?lclc a' ,gAndi,
^ .simli
"r
ti de a acfionarl0|('hldcroll flt'xibilitntc. ln ncc$tcaz, putem modifica reprezenttrlile

Astfcldc reprezent6ri
maleabile
dhr p(,rBpocllv0
rrolkn(,xpcrh'nle.

pot fi folosite,impreuni cu smtihentele noastrc,ca ,{lriduri in modelarea

adaptativ5 a alegerilor noastre conttienbe. pc dc alt2l parte, dacl relatiile
noastre formative au fost marcate de evjtare, ambivalenF sau dezorganizarelcapacitateanoastrepentru ,,flexibilitatear?lspunsului,,(Siegel,1999),
asociate cu astfel de reprezenteri modificabile, va [i compromistr,
Cel mai impoltant lucru esteprobabil mesula in care atagamentele
noashe timpu i ne-au asigurat (sau nu) experienta relalionall a unei
baze de sigurant5 gi deci fundalia pentru o rcprezentare mentaltr a unei
baze si91lre intetnalizafe. Aceasti reprezentale inteml ne permite sd rcstabilim echilibrul emolional, in anumite momente,prin obtinereaunui
contdcLsifiboliccu figurile de atatamentcarecrescsiguran;a,fErda fi necesardcdutareaploxtnitifii fizice (Mikulincer & Shaver,2003;Holmes,
2001)-Atunci cand pubem se ne indreptim (congtient sau nu) cetre o astfel de prczenle internd linbtitoare, cattigim un anumit grad de rezilienle - ti o incredele pentru a ne explora pe noi lngine Fi intreaga lume carelipsette 6aue6tediminuatd afunci cend nu avem o baze de sieuranlA interndlizatA.
Din prisma teoriei Ielagiilor de obiect, dezvollarea reprezent2lrilor mentale care,,lucreaz5" presupune doud procese fundarnentale: dileren;ierea
ti integrarea (Kembery, 1 4\. Dlamlierea creeaza limite psihice, in special intre sine 9i ceildlli ti intre lumea interne 9i redlitdtet externA.O reprezentare de sine bine difelentiatd ne permib sA functiondm autonom
flre sd simfim ce suntem definili de sentirnentele pe care le au ceilalti despre noi. In ceeace privette partea problematice, o [psd a diferenliedi intre interior ti exterior, intre lumea mental5 gi cea fizice, este exact ceeace
marcheazi modul de echivalente psihice care li submineaze pe multi dintre pacienlii nogki ataFti nesigur, In tegrarcairnplici) sntez; 9i conectdre

pc noi li pe allii in temeni extremi gi sirnplittir cu totul buni sau cu fotul

rtri, eroi sau rdufbcdtod.
Aga cum rddecinile sineluictllolionalse reg{sescin experienla corporald, si,tcl(rcpn'zcnloliorr,este legat in mod fundamentnl (lc expericnlil

GpFonalx, adeseaaceastdlegeture av6nd o nature foarte puternici. Ata

i|m Bowlby a menFonat (1969,/1982),experienlele de atatament ti/sau
llPerea acesfuia duc la evocarea celor mai intense sentimente. Astfel, rctttzentdrile noastre despre noi, despre allii sau despre rclatii nu au doar
I tomponentd emolionald puternicd; in majodtatea cazurilor surlt de fapt
ifiafe,in afara constienfei,de emoJiilecarestau la baza lor.2
,1 ln mare parte, dimensiunea emotionaH inconFtitati a rcptezf,] tdlr,fot
interne este cea care le face rezistente la reevaluare. Dac5, spr
u, am lnvalat prin interacliunile noaBtre formative cA a fi aEfuri

95

de apdrare
cinevaesteriscant,atunciau fost instituitemecanismele
tru a ne tine ln stareade a nu fi constientide nevoranoasktrde aDropur ti simplu nu smtem motivali $ facemlegbturilepmhu o aprccarc,dacEai aveasucces,ar modifica modelul nostru vechi de ata(evitant) intr-unul mai securizant h acelartifel, pentm cd emofiile
semnale corporale atat fald de a4ii, cat Fi Iate de noi inFine, aFtepnoastle de a fi respinti in incercarea de a ne deschide 6pre ceilalli se
ttansforma in sentimente de frice ti furie, ale c5ror manifestdri corpolnconttiente provoace exact respingerea pe care modelul nostru inde lucru ne-a ficut s-o agteptiim. AF cum 9i Bowlby gi Main au acmodelele de luclu - in special cele de nesiguranti - tind sd aibd
de autoperpetuare. Nuantate prevelbal, in perioada initiald a rede atatament, acestereprezentert interne exercitd in mod inevita-

asuprafelului de
o lnfluenil puternice9i i.nmareparteincongtientd
re a sinelui.
Eate vital penku terapeuli se fie congtienli cd asdel de reprezentiri exie

domeniimultiple, careinteractioneazi,Ata cum Main a 6ugerat/molnternede lucru inregistreaze

sauencodeaze
experienlaflu numai
gini carepot fr vizualizatesaucredin'carepot fi velbalizate adih Elmboluri -, ci ti in ,,reguli" care determini ceeace putem sau nu
m {d fac!'m, inclusiv ganduri, se,-rtimente,dorinre sau amintiri (Main
,, 1985;Main, 1991).Alfi cercetdtoriai atatamentlui g.auconcenulhlrkr pc cceace Karlen Lyons-Ruth (1999)a r.slj.il t(prczentdriacd/r,.Ac('rk',rHuntreprczenlaripresimboliceale e\perienteicare\e
ordln.d.ldol, Bu(l{2OOl).dezvoltarsubie(tul,,nucleului
ate.tiv'al eDezendrilor
a(l.
delucr u t in6ndcom deceea. elepr oduce- pent r u. ar
l
i oarl rIl rr' | | | . r.u . l m od. h'hrI 'noh
dl Ffrl rr.l l .rh!n, r ld', , +h. m r r m ot lonr r . "

{F

exprim6 doar in acfiurf sau interactiuni - aclic2lin ,,procedud" sau moduri de a fi, in specialmoduri de a fi cu ccilrlli. De exemplu, deFinu ne
putem aminti copildria,putem pune in act, ca pArinli, anumite falete alc
acesteiacu copilul nostru. ln sfartit, din afaradomeniului atagamenhrlui,
investigatorii kaumei (Van der Kolk, 196) ii cei de neuro9tiinte(LDoux, 1996)au discutatdminti le somnliccai t:D/ot/o,r{/e
careencodeaziexperientele sub formd de senzafii fizice ti reacfil afective.
hplegerea acestorforme variate de reprezentare corporalS,emolionalesau acfionald,precum gi simbolce - are o semnificafieclinicd enorm5.In terapie,scoatereala lumind a reprezentarilorca:reau statin umbrtr,
ca amprenle invizibile ale hecutului, poate oferi pacienlilor mai multd libertatesi simt5, se gendeascdi,i se actionezein prezent.Acesteaslrnt aspectepe caream si le reiau 1ndetajiu in capitolelece trateaz:lexperienla
nonverbali. Deocamdattr,estesuficientse spunemcd pentru a faceexplicite acestercprezenteriimplicite gi astfelsd le facem un subiectpotenfial al inJluenlei inte8ratoare a reflecfiei conttienle - tempeuFii trebuie s?l
se acordezela pacienlii lor din punct de vedere corporal, emo;ional,acfional, precum 9i din punctul de vedre al comunicdrii lingvistice.
Desigur, ceace este adevtrrat aici pentru pacienli este in egale mtrsur5 valabil ti pentru terapeulii lor Doar cand reprezentdrileexperienlei
noastre slrnt clarficate de con$tientizare le putem pune sub semnul intrebirii Ferd intelegerea pe cale conttientizarea o face posibild, suntem Ia fcl
de vulnerabili ca pacienfii nottri in a crede orice am pubeagAndi sau simli
in orice moment - in mod particular cand valudle emolionale ale momentului sunt puternice.intr-o astfelde starenonreflexivdsuntem pur li
simplu pdnti sau scufundati in experienlanoastrdsubiectivd.in conse,
cinle, privafi de o peispectivdmai 1arg5,nu reuFimsd prindem natura ,".
prezentalionaldesenltali a experientei mentale gi rem6nem prizonie ai rcalitdtii (ceeace credemnoi a fi realitate)

Sinelereflexiv
si sinelemeditativ
in timp ce dimensiunile corporale,emotionale9i reprczentalionalentr'
sinelui sunt inerente fiinlci umane gi astfel accesibileaproape fiecirui,r
dintre noi, domeniile sinelui reflexiv ti meditativ sunt doar polerlinlac.t
sibile-Totuti acesteposibilit?ilisunt de importan'; critici, pcntru ci Il

dlferite modud mentalizareasi meditareasunt asociatecu o baztr de siSuranld internalizati, care asiSure explorarea Fi rezilienta. Mai mult,
InAndoud sunt capabile sd favorizeze insight-ul Fi empatia, reglarea afeclului, simlr:lde a fi agental acfiunii, libertateainterioardgi abilitateade a
ipunde cu flexibilitate adaptativd circufiLstan]elor complexe, adesadiflclle, cu care ne confruntem in timpul vielii. Astfel, mentalizarea gi me.
dlt0reasunt cdi cetreeliberareapsihici.
Aga culn s-a discutat anterior,sincle nostru reflexiv sau carementalilCizlt se na9te,in general,dintr-o relalie in careexpedentacu o figurd de
lla$ment ca o bazd de sigurant6ne faceposibild exploiareain siguranlS
, hrmii, inclusiv a lumii inteme. Aga cum Diana Fosha(2003)sugereazb

(P. 22lt)esteceeace ne dd lansa sd fim cunoscuflca o persoane,9i nu ca

are sensprin interme!n ()hiect- adiceo fiinttr al cereicomportament

inteniiilor9i credinlelorcarestaula baz lui Crescan
alul Ncntimentelor,

turi de cineva care poart5 in minte mintea noastre, ne echipeaztrca

i mentaLi" (Fonagy gi Target, in presd) care putem incerca intenliot! dtrm un sensexperienlei subiective, ast{el incat sd fim capabili mai
nb?ls: ne conJruntem cu aceastadecat si ne sim,Lm copletili sau izode ea.Lipsindu-le in copilArieo relalie carear fi putut susFneo astfel
tlubritate mentald,mulli dintre pacienfiinottri r;l:rlancopletifi sau inIn,lli de propria expedenf?linternd.Ca terapeuli, in mare parte abililu noastrede mentalizare sunt cele careinlesnescasiSurareapentru
ll prcicnF a rLnui fel de relalie - o noui relalie de atdgament- in
lrr()prialor capacitatede a dezvolta un sine reflexiv poate fi hrenite.
l\'o rllti calc, mcditarea(la fel ca mentalizarea)ne permite sd fim prell In propriilc cxpcricnlc, in loc sd ne ldsdm coplegitisau disociali de
h,n. l).rci proccsuld(' mcntalizarcpromoveazdlibertateainteme f6lu-r(.cirI.nl.ilisi acliondmca agenlimentali,meditareafaciliteazi
,l lil)(.rlnt('ftrcindLr-nccapabili $ acliondm ca ,,agentiatenlionali"
tlt ll'rr\11lI)(.i .rlenlii voluntarc,suslinute9i noncritrce,asupraexp en.
ht dir I li-,r(-unrs.lrinrb.\nccncxperienld- adancind-ogi ,,ugur6nd-o":
nr'hrrl.orl.o.rrt.t-eput('m fi mult mai pe deplin prezenli, acceptantiti
centrat;in prezenteste
llk.rill, rrlrrr.ir(lrr(l(\r.r'(.ro(.onlti('rltizarea
(l(
i||r|r'\'.\rnll
lr(.rulUlLri
[roul,rlt'.r
ii viitorului gi mai pufin
lnrlln
^

ingreunatl de ruFine li fricd. O astfel de conFtientizarepoate fi beneficd ln

multe modu-ri. Ea contribuie la Eglarea emoliilor dificile. De asemenea,lncearcl se dezautomatizeze modele de rSspuns comportamental (Engler,
2003,Marti4 1997;Salran 9i Muran, 2000), facilitandu-ne ,,hztua" 9i experimentarea lumii din nou - ca 9i cind am avea ,,mintea unui incpeior"
(Suzuki, 1970).Mai mult, a$acum am suSerat in capitolul 1, sinele meditativ a-IetendinF sd devini din c in c mai identificat cu conttisrtizaEa ins{gi, gi nu cu gendurile, sentimentele sau Eenzatiile de care sunteBr congtienfi. Aceastd identilicare cu congtientizarea - in cele din urmi o
experientd de lipse a sinelui care rEduce nevoia de a proteja sinele (personal) - poate inHri sentimentrl no8tru de a avea o baz; de siguranle ifternalizatd. In cele din urma meditaEa aduce mintea la tdcere.McAorand volumul activittrfii mentale parazitaF, amplificE rcceptivitatea semnalelor din
orice domeniu al sinelui. ExperienFle sinelui meditativ sunt deci nu numai
inbe8Fate,ci, de asemenea"ti inte$atoaE: ele lncurajeazi conexiurdle adaptative intre diferite aspcteale sinelui Fi lntre sine 9i ceilalli
Astful intsleas5"meditaa Fate fi vrzudl ca o resursi beEpeutici vital2t
care- aeemeneamentalizddi - hHrjetie ti sb inttrrilii de noua rlalie de
atatament pe ca.teincelfim so genertrrn.Cum sd cultivem acsteabilit?tli
complemntarla pacienlii noshi ti la noi intine sE un subiectpe cat il voi
dczvolta in capitolele urfidtoare de5?rcatitudinea sinelui faF de expqis$.

Neurobiologiaatatamentului

toL l euolutioal rclalieide otagdfienlestem lt nai complex

decAtsitfiplaprcteclielizicd a nolr-ndscutuli. AtaFafienlul
asigurd ci prccesclecereblalecate alesera6ccogrlilia soeiahl
sdfle organiate ?n od corcsputtzdtoryi Wgdtite sd ecllipe
indit idul petltru o etbtenld coorynntdfi colnbontiodcu allii
penttu carecrcierului oIost crefll
Peter Fonaty 9i Mary Target (2006)

Pentru ce fiparele Fihice $Int 9i tipare de organizar neuronau gi pen,

tru ctr 9i creierul, la fel ca mintea, se dezvolti in deuzetut Elatiilor de atnmcnt, o famjliarizare cu bazele neurcttiinlelor contemporane ne poa[,

intelegereadimeneiunilor multiple ale sinelui. Ultimii zeceard

datoritd explozieicerului 20 au fost numill".dec?qa-gle-ier,ului",

perioadi, Tehnoneurogtiinfe
s-au
in
aceaste
r din
care
desftrlu.rat
le neuroimagistice inovatoale au extins cunoqtinlele noastre despl

gi funcFonarcaqeierului atat de rapid incat au inceput s5 facl

realizarea visului lui Freud (189!1966) din ,,Proiect de psiholo
ttiinfficS" - in cate susline ci pgiNcul ar putea intr-o zi $t-9i Blsasbazele in elemente de neurofiziologie.

mentul,experienlati creierul
Celemai puternicelegdturi conceptualedintre creiergi minte - ii dinneu.oFtiinleFi psihoterapie- au fost createde Allan Schore(1994,
2001,2006).Importantestefaptulcefie2003)ii DanielSiegel(1999,
Ecriitoriti stabilette bazal!le_eggi1-49_zJ9l!4lii!6ihicegi cereblale ,L
fundalia cercetfuiirelalili_deatqiament.Schorc(2m2)afirmAfirA echiin copi.lSriatimcf dezvoltaeaat psihial, catgi tuumlogirisdndtoase
figurilor
pe
!sponsivitatea
armoniza
te
a
de atatament
sespriiind
nrl copilului nu este doar aledat de acesteinteracliuni; dezvoltaFa
nevoig gqgiyltej4lirqcti,!4r_llqgl@ier
9i apate in co-cxtnl nnei

pottive inhe mamtr9i copil" (p, 62).Atunci cend copilul iesdin

I rnamei,<reierulseu- compusdin miliardede celulenumibene- estecel mai pulin diferenliat dintre toateorganelecorpului. AsirB dezvoltirii c.eierului depinde in mare parte de cum ,,dlatudza,
-x
Progrdmategenetica si8temuluinelvos" estemodelatEde experienta

(Siegel,1999,p. 2),Atunci,atatdin punct de vedercneuic, catgi psihologic,expelienlaceamai importantl ti cu ceamai

lnfluente esteceacareapare,sprEbine sauspre r6u, in contextulre
r de atatament.
I aratii ci ceea ce se inregistreazd la nivel mental ti corporal ca

ntl" coresDundela niie-FneEnilcuGoafle ae aitivarc sauden r.elulelorcerebrale.AcestetiDarede declansareneurcnaltrsta(on(xiuni sin,rpticein creiercardetermh.6naturastricturii si func!nlc, I'nrafrazandu-l pe ncuroanatomistulDonald Hebb, Siegel
x rh.,(:,1,,rrcu(nrii (.rr !(. d(r Lrnglnzi impreun; sunt conectali" (p. 26).
,lrrrrr(r(.icr!rlui|'Hlr',n(xli$tivilr
cind stimulii pdmili (atingerea

scnsibilda mamei, voceael lniFtitoarc Fi cxpresiaei de calm) declanteaz?1activitatea in creierul bebelugului, acei neuroni care se declanteazi sincronizafis conecteaze,
stabilind o ,,reteaneuronald" careasociazeoricarc sau tofi cetti stimuli matemali cu-iFieniiment de sigurar;d. in acest
mod, experienla- in mod speciale\perienla repetat; - {ormeazA<circuitele" creierului. Creierele Linercsunt construite si invete de la cele riai
bitrane gi relaFite de atatanent reprezinte cadrul in care debuteaze cea
mai mare parte a acesbeicunoatteri. Asrfel, c9nlM4!elaE9!4&
dgyin
tonexiuni neur_olElecare influenleaze la randul lor responsivitatea sinelunilor lelafionale - se spunem intre
rflat in dishes - poate irnpiedica dezdtandastfelabilitateacopilului de a-9i
gal au o teorie convingdtoare - una

susiinugde propda-miexperienliclinicd- cum cdfamiliarizarea

cu bazclL'neuroFtiinlelorFi impactulrelafiilortimpurii asupracreieruluipot
niutaterapeutulsd-ti ajutemai eftcientpacienlii.

Structura
creierului
Slt incepem cu fundanentele. intr-una dintre cele mai simpliste anale
gii, crcierul poate fi vezut ca echivalentul neuronal al unui ansamblu d!Lplcx de trei etaje, doud clddiri una ldngd alta, a cdror structure este impdrlittl de sus ln jos, pe mijloc (creieruldrept, creierul stang)Fi ale cdror trei
nivcluri (trunchiul ccrebral, stemql limbic gi neocortexlil)surrtconstruitc lnul pestecelehlt de jos sus.
Trntchiul cerebral
u, t ' il'tt ao
in cursul evolu'iei gi al dezvoltdrii individuale,nivelul cel mai de ,,jos"
snu baza - trunchiul cerebral esteprimul care apare. Deja activ in pantcce gi complet operational la nattere, trunchiul cercbral datoreazdmai
pulirr experienlei 9i inveFrii decat oricare alte regiune a creierului. Agezat clcasupra coloanei vertebrale, trunchiul ceEbral asigurd mecanismel('
ncuralc necesarepentru a regla funcliile fizice de baze (puls, respirafi(.,
dificstic)$i penbrua activareflexele,induzandu-le 9i pe celecare,,pomesr
flt lat" procesulde ataFamenh,,Nou-niscutul se va orienta dupe mirosul
Dam('i, vn ciuta sfarcul,se va uita fix in ochii ei sj va inccrcnsll o apuc('

pdr .. Ochii copilului se orienteazedupi fala Fi ochii mamei. Primele

ale bebelusului sunt, de asemenea,un teflex controlat de trurlul cerebralpentru a atragepersoaJlecare sd I ingrijea8ce"(Cozolino,

t2,p.75).
Ca substratneuonal al sineluisomatic,trunchiulcerebralestefoarteimdin perspectiva cl-inic6,pentru cd moduleaz.i excitafia ti regteaze
nervoGautonom (SNA), pe care Schore(2m3) il numegte .,capdh
iziologic al minFi" (p. 82).Nivelurile inalte de excitaFesunt asociatecu acvareapdg[q$4atice a SNA carene pregitette pentm fug; sau luPti pdn
ttpiditatea rspiratiei accelerareapulsului 9i deplasareasingelui cate mem
, Nivelurile scdzute de activare sunt legate de activarca Parasimpaticucaie conduce, la extreml, la o imobilitate tg4ili sau ,,inghet".
Nelvul dublu ramificat cra.nian,cu originea in trunchiul cerebral, nut nervul vag, este cel care di forma raspunsurilor distincte ln fata situape care le trdim ca fiind sigure, periculoasesau ameninletoarela
tsa vietii. C;nd ne simlim i4llguranF, ramificdtidmai matura, ,?P/uJ
vcnlral mid ini znf, pu e ,,f,rlnd vagal5" care regleazain jos sistemuI nereimpatic (calmeazi corpul gi mictoeazd pulsul), astfel inc6t angaiasocialdevine posibil.C;nd ne simFm in pericol.fr;na vagaE este
t5, dezinhib6nd sistemul nervos sinrpaticai mobilizindu-ne pen-

fuge sauluptd. Cand ne simfim in pgritlll de moarte,Parteamai Prinerc ul oag ilorsal nemieIin izat, de clangeazi, ittchiderea parasimpatitl imobilizarea. Lipsili de ajutor in fata pericolului de moarte, ,,facem
mortul". Disocialiae8tede obicei complementulpsihic al reacfieifizi(Porges,2005;Schole,2006).
glutemulvagal ventral are controlul primar nu numai asuPla organevlNceralecum ar fi inima, ci gi asupra musculaturii fetei Fi a capului
dc care cornunicarea sociau eficiente (cdntact vizual, inllexiwrile poole vocii, expresiile conditio4qbe4le fe'ei) este imposibil5. Cend va-

vcntral estescosdin functiune de pericol sau de amenintareaviefii,

hlllznrc simpadce rezultat?i sau imobilizarea parasimPaticd Poate fi Ia ,
Dar cand o traumd trecuti a erodat eficientafranei va- |
di {d,rptativ?1.

ruzultntulprcdispuneriicetrelupt5,fugdsauinghelesteaproapein-

urrd nc daptativ A se vcdca rcactivitateaexageratea supravieFuipc c.1roii vL'dcnrin psihoteraPiepi/sau fe;ele lor
lUr tror,rnrr,lor
lvt uuuvocilclilr'ilirlloxiuni (Virrrdcr Kolk,2006;Porges,2006).

t I ltnFlluitll' r llnk l c8toFaptulce hatamentui trebuiesa dnd cont de ti_

Fhtr,lcPdflr'||l lul LlcHUprasausubexcitatie.Succesulterapiei,in mod spe_
r'lnlr'lrI',r(tr,nlllcn|\ .lu fost traumdti,/afi.
noa*Lrtde a
line de capacitaLea
rl ll I lt dr'llrilt('lr.
dc
a
modula
eficimt ni\ elurileacestord
ti
de e\citabeDsi_
lrlLd,l)r'(.cumti
nevoilede(tifrj(iledplangdiament
relalionalAceasta
ne_
r(,Nllll o cotlcclttrare asupra corpului, asupra experientei nonverbale asu_
Si
p|1rnfl.lnh'l(rrinterachunii terapeuti(e.
Slsttttrullimbic
l)aci, dup5 modelul ,,creieruluitriunitar,, al lui paul Maclean (1990),
trunchiul cerebralesteanalog creierului reptilian, sistemul limbic poate
fi comparatcu creierul paleomamiferelorpe careit iglsrm jiia alte ma
receehofia asigurd nu numai mijloacele fundamentale prin carc evaludm
visceralexperienlele,dar gi limbajul nonverbal carefaceposibild interac_
liunea socialdeficientS.SisLemullimbic este,de asernenea,esengialpen_
tru memorie,invatdresau moti\ dlie - inclusivmofivaliileasociajecu
ntnsamenhrl.
Analog parterului duplexului care are accesusor la strada, sistemul
llmbic se afld acolounde lumile internd externi se ittAlnesc.Aici, la un
ti
nivel emogional, exLrcitim relalia aintre noi ingine gi realitdtile exigente
caree\isu in atdra.orpurilornoastre.pe bdzae\perienteihAitede c;tre
noi, itim la ce se ne atteptem. Pur li simplu, de la prima ada]-erea ma_
mei incepemsd decidem dacaputem sau nu si ne bazim pe ea pentru a
r)btjneconfort Atunci(;nd pl;nsetelenoa"tredu nevoiede prezentaei li
nistitoaresau cind di:tresr.rl
nosh-uprovorcdiritaredsau indilerenqa
sa.
toateacestee\perienlese inregistrea/d
in memoflr emotional;vi ghided
/i evaluarijenodstrede asig^urdre
a \iguranteisdua riscujuiin sifudtii\ i
Ilorle legatede atd>dment.
In mod e\ idenL.si\temullimbicestesubsLril
tul neural al singlqiel4qfiqnal. Adepostegte doue sJructurr rheie.
Autgdala,cateestebne de,.voltdula ndgtere.dfo\t descri$ (d Doartdsen
r.
sprc si\temul limbic.i-rnprcuna
(u nervul vdg al funchiu]ui cerebr,rl.
'riald
(are aduceservafia visccr.tlad lumji irteme tinimi, plamiini,
inLe"tine)iI
domeniul congtientei,anigdala esteresponsab e de rcadjile noask ,de mo_
ment" fatd de experienld(Schore,2003)Elementul central al caDacitdtji

de ,,aciti in ochii cuiva mintea acestuia"direcfioneazi atenlia in mod

ial spre anumite detalii faciale gi ne dE o ,,rnpre+" intqitlve deUtre alli o4qEni (Barcn-Cohen, 1999).Amigdala mai poate fi descdseFi ca
icentrul de supravietuire" (Rothschild, 2000)datoritd rolului sdu ftr reactilh de declantare a luptei sau a fugii. Intr-o fracFune de secuqde,amigdala
Poateevalua stimuhrl senzorial primit (o fa,ti furioasd, mAraihrl unui cAine),
Epecialdacd acestase bazeazi pe siguranFesau ameninlare.
sistemul neffos simpatic,
' Semnaliz6nd trunchiului cerebral sd activeze
lmlgdala.traduceevaludril aproapeinstanlaneeale pedcolului in ieacfii
enhu lupt6 sau fugd. Unele dintre acesteevaflzlce care pregdtb-i-oiiul
ludri ipi au baZele-in a3iieite'biologice universale (de exemplu, oamenilor
!'t mod instinctiv le este ftici de terpi), iar restul sunt conditionate de Parllcularitdtile is[oricului personal.
Fiind un orgalr 4l Inllnoriei, la fel curn este unut al qy,g]udrir, amigd-- ,pre\im- |
emolionale't,'."",.
tnregistredde\perienlasub formaunor ,,dmintin:l::YL'y'.=.
I
inconttiente (lDoux, 1996).Coqlplet in afara domgliului conttient, i
lin8vistic{in 5pe(ialaleirecuhrlLri
urme dle trecutului,inaccesibile
,l
umatic), influenleazA eraludrile ex?edenfelor noastre din prezent. AsLun veteran speriat de trauma luptei, auzind zgomotul Produs de o maA pe stradd, se poate arunca h pemant ingrozit, din reflex. In mod silEr,pacien ii cu un istodc de atatamenttraumatic pot fi predisputi in
outomat sd citeascddrept semnede pedcol manifesterisocialecare
omblgue,neameninldtoaresau chiar pozitive
' llitrtocampulrnoduJeazdirdinaliile amigdalei spre reactiile instabile, netrola te, declangate la intamplare. Specializat h Igg4Zelqlu-.1gLnuIn f-lliclie de succesiunegi confinut, ne face capabili si rispundem in
t1)taI difedt in fala unui tarpe cu clopofei aflat in faFanoastrd pe drum
I unui lnrpe cu clopoteiincola(itin spaieleunui Eeamde terariu Daca
|{dfl|fl, care nu arc astfel de iesurse pentru diferenlierc, este accelera-

I con'prct.ltestesistemulnervossimpatlc,hipocdmpulestefr;nd (are
ln ncliune sistemulnervos parasimpatic,fdcdndu-necapabili si ne
f|In ('u scdcleteafrecvenei respiratieiti a bitdilor inimii) atunci cand
ln o$tccvaluateca alarma fahe (Siegel,1999).

Ulrr [rurrctdc vcderec]inic,cstcimportantserealzemcehipocampul )

lp$ td iDtrrin acti|ncin il doilcnsprcal treileaan de vial6;inprimii
in amigdaleca
dr vlnli cxpcfi('nl('l(,
iii ( l|nollirl('l(.lnrcgistrendu-se

careau tendinla se fie Slobale,generaporFonali. ln terapie, acesttip de aminn intermediul senzaliilot sentimentelor
eflectdde fapt reprezenterilecorPorale,
cmolionaleti acfionaleale expelienfeitimPulii
Amintirile care 5e inregistreaz6 cu ajutorul hiPocamPului - ale ctrrui
conexiuni cu centrii nervoqi suPeriori continud se se mafurizeze Pand b
Hfartitul adolescenlei- sunt exPlicite,recuPerabilelingv^isticti aflate in
contextul timpului, spatiului Fi al Persoanelor de atunci. In timP qe-Rla
liile siglre permit hiPocamPului in dezvoltale at copilului se echilibleze
rcactivitatea ani8dalei, ftarrmele acute sau relafionale Pot inchide temPo
rar hipocampul sau pot inhiba dezvoltarea lui, hsAnd astfel mai mult sau
mai pulin nemoduhH reactivitateaamiSdaleisuPraviSilente
emolionape LeDoux (1996),
-amintirile
un
este
un
r;spuns
condifionat,
Di 6:ica
Iraumele de atagarnentdin trecut Pot sd
ti pericol (neuronii cale se activeazd impreune sunt legafi lntle ei). Dar Pacientulin psihoteraPiecare reexamincAzeverhile traume in contexful noii rclalii de ataFamentPoate crea noi
asocieriin creier 9i minte. Amintirea gi reteirea fricilor gi durerilor din copildrie in contexhi actual al siSuranteiPot transforma gradual trecutul
omintit al pacientuluigi pot potoli Pe ParculsreacFileautomateale amiSdalei pe care aceastale-a stemit mult timp.
Neocottexul
gr rtNCnE
ANATOMTE
Apzat deasupn trunchiului cerebral gi a sistemului limbic s afla cor'
texul cerebral,ultunul etaj al duPlexului neulal. La fel ca la rudele noastre primate, acest,,creierde neomamifere"dA sensexPerienleinoastreli
nc organizeaze interacfiunile cu lumea. Este ultima Parte a creierului car(
ia nattere, amt din punctul de vedere al evolutiei, cat 9i in dezvoliarea in_
cividului, iar procesulde maturizarese desfdpoariin mod graduat,ocla
tll cu acumulareaexperientelor9i a cunoFtinielornoi, Plactic tot timf rrl
vietii. Ariile posterioareale cortexului sunt dedicatePerccPlieilumii liri
cr'prin intcrmediulcorpului$i alcelorcincrsimluri,irl lir|rpac rc8iunil,

Jrontale sunt specializate in procesareainformatiilor venite din alte pe4i

rle creierului ti in ghidarca comportamentului.

doud re8iuni importante.Fl;' , spiiiafizate pentru tntgligenp c;gnitivd,

ple regiuneadorsolaterale,
careare legeturicu hipocimpul giemisfera
e olientata Ingvistic. A doua, specializate pentru inteligenla emolio_
este o regiune la care Siegel (2006)se referd cu termenii de ,,cortexul
tal miilociu" ti cdre estelegati foarte putemic de drnigdah,i de
a dreaph orientat; pe emotii.
Regiuheadorsolaterald
a fost descrisdca ,,mintea rafionald,, (Van der
2006)
o-lk,
9i cheia ,,qeierului volilional,, (Libet, ireernan & Sutherland,
99), Aceastane face capabili sd ne gandim in mod .orFtiert la experien_
noa6tr5,$ ne direcliondm in mod deliberatatengiaasupra perceptiilor.
tirilor Filsau ideilor ti sd folosim la nevoie reprezenttrrile mentale de_
I ttecut, pzent sau yiitor Aceash regiunepare a fi locuJde actiune
ral al memoriei de luciu, ,,tablade scris a minlii,, (Siegel,tq99),acolo
de ne tolosim mintea penhu a lezolva probleme,a delilera asuprade_
lilor fi ln geneial unde incelcAmse inlelegemce se intampH
Co N l prcfrc tdl miilo.rl-/este o regiune integratoare carc face legdtu_
lntni corpul propriu, trunchiul cerebral,sistemullimbic si corter.$hore
, 2002)9i Siegel(1999,2006)au accentuatrolul cental pe careil are
tl{ rcgiune ca mediator al coftportamentului de atagament,at reglitr('cr!r[|l, .it comunic6ni sociale)i a] mentalizarii.Ei au atrasatentia in
t(hl .r$upr.tariei corticalecarese afld exact in spateleochilor _ iorle.
(sauCo0 - carepoate h ,,dtato e\tensiea sistemuluilim_
0flrlt(y'/r'/ri,r/
porliLrne
a cortexului,,(Cozolino,2002,p. 1g0).
, ct]\tli o
A(9lrrt(i\ l|| ic pare sd fte Iesponsabili penhu decodala semnalelor emo_
Pdrr ,rbilil,rtcn l\' carene-o dd de a ,,citi,' indiciitrenonverbale crun ar

ta fl expresiafaciale,gestulile sau tonul vocii. Ca ,,parteacareSendette a creie-

107

rului emofonal" (Goleman, 1995),Cof joac6 un rol esen]ia-tin reglareaafc-

iei Fi al euronilor oglindlt la carc o sa evenim in curand.

lt CUM FUNGTToNFAZA

zone sunt
lionara social;. Inve6, lezarea orbitoftontale ti deficitul acstei
asociatecu djficultate in rSlareaPrcPriilor emofi, apreciereaimpactului asupra celorlalli gi in a dsPtmde corespruudtoreemnalelorsocialeFi st&ilo( ms|.
iale ale acetora. Conectat ftr mod unic cu fiecare re8iune a ceierului, Cof

sa se
in viitorulhiiliat sau
ca tipar de conexirni iinaptice intre niuroiii- a-6te amintiri
slli onmeni - ambele fiind esenlialeln fata situatiilor de dezvoltar dificil!"
itunci cand vrsn a{ devenim atata}i siSu! 9i caPab i sa dem aceastAsiguran-

tlcale au hei caracteristici definitorii: sunt aulMsocialia,e,E olicl reoft'

-:-ldti inotuiantasi au o str.uclurd
ierarhizalil. -

vizualesuntcelemai clareexemple.Jucendu-mide-av-ati

|nselea,am zirit piciolul fetei mele F strb draprie ,i imediat am villzat intregul ei corp. Faptul ca memoria corticaltreste ,,autoasociati, lnseamn: cl o parte poate declangaintregul: vedem doar un fragtt vizual, dar memoria noastrd cinipleteaztr imaginea. Alt exemplu, ia

ln infuneric,atenlia measorimteazi pentnr scurt timp pe o figuIt perceputd,cabva randud mai ios, dupe cabevamornente,profilul
Prreavag farniliar estebrusc recunoscut- in mod spontan-, imamentalSa {eteiunui prietenaperandu-miin minte. Cum arc loc
tlrtll tranziliede la o partecAtreintreg?
CccnceHawkins(2005)numegte,,repr&erUri invariaite,,sunttipaF ne- |
'l
hrf(,fc ale
are;^b
E
i *]*'-'tl
alecorterului
cortexului.rF
careinnrc?ine",
inmagazineazd
experientsca
-, fume
-" indcpendeate
nli( n dtlIhilor (p. 69r.Cendac6te formeinvariantealeamintirilorsunt'
impreun6 cu Cof gi regiunea cingulati anterioar,, o a treia regiune a cortexului prefrontalmijlociu - insul, - esteo zone sPecialePentru Psihote'
rapie. Insula este esenliaH Penlru ,,interocePlie" - adica abnlia c?ltrcPn)pr_iilestiri corporale ti conttisrdzltea acestora,in sPeciala steribr viriccr'rk'
Itcntru cI senzaliilesomaticestau la baza emoliilor, intemccPlia,Pft)c('s
in caro,,insulaesteP.obabitcel mai mult imPlicatlfali dc all('slructttri"

tlc dc irnpulsuri vizuale fragmentar (sau distoEionate), ele prezic t(('rt f('1,determind de fapt in mare mrsurd - ce este ceeace vedem.
conf()rm lui Hawkins (2m5), ,,maioritateaa ceeace perceDinu DrDyi-

rlmluri;(rsre
generard
aemoaEi-Fte;A6ifroE6y'tp. zod rara

ultll.ll(' invariante, lumea F c6reo prEepemar rlmane, la bl ca actea

nrlul, o ,,contuzieinfloriroarti gelegioasl,,0ames,1S90/1950,

p. 48S),

f
Il

{carc regiune a cortexr ui are gasestratufl neuronale- In ,.ierarhia corl" descrisd de Hawkins aceasteorganizare cu gasesbafuri genereazd
rlcnla noastrd subiective, combinand rmpulsu le senzoriale din
ll-ocum ale celor trei sfrahrri de ,,dedesubt"cu predictiile bazatepe
orie ale celoi kei stratu:ride ,,deasupra".lnfluelE !194o_qQiasup.a
lpliei esteceeace cercet5torii cognitivitti au nufdt procesareade ,,sus
l', iar formarea percepliei din mpulsurile senzoriale primite este nuFrocesarede ,,iosin sus" (LeDoux, 1996).O ast{elde structurtreste
tnjoasdpentru ci ne permite sd aplicam in mod auLomatcuiogtintepcaienfelor noastre antedoare celei din prezent - de exemplu sd .etttcm fata cu barbe a unui prieten (reprezentarc invarianti) chiar 9i
ji cind prima oar5 il vedem prcaspat las (impuls vizual in timp real).
vantaiul acesteistructuri in care,,tipareleobseNateurce in iemrhie,
redicliile coboarS"(LeDoux, 1996,p. 159)este faptul ce agtepterile
tc de memorie adeseapecelescexperienlelenoi - avand ca rezultat,
tcmplu,lipsa nea9teptatea bdrbii prietenului noshu carepoatet.ece
,icrvatd.4.desea.ee{(e ne aslgptiimsAvs'demestetol ceeace vedem.
i!.4ce esteadevaraldesprefunctiohareacorie'.uluivizual iibate fi
llrat gi in afara acestuia - nu numai in alte modalittti senzodale, ci
Ite modurile prin care prelu5m gi procesim experienla- Printre imliile carereiesde aici se aflS9i taptul cd ceeace noi privim ca pe pro.
I noastre perceplii sunt intotdeauna (mai mult sau mai pulin) Iorme
tcrpietare Fi, bineinteles, acesteinterpretdri 4i au rddecinile ln hecut.
:um H.rwkins (2005)scrid: ,Marepalte din psihologiese bazeazape
,cinfeleexperienlelortimpurii de viat;, atdsdmentsi ocrotire,pmLru
rnci creieruli)i 5tabilerte
pentruprima datdmodelullurnii" (p.203t.
nn I neuionilot-ogl inild
...utltip desoctobrlttate
arhaici,carenuJacedfercnla
inlresinesi altu,esteaild c lesuti11creierulplimatelor.
LeslieBrothers(1997,p. 78)
fiijlocul aniklr '90.cercetdtoruldin neuroFtiinleitalian Rizzolatia fddL'scopclir('
El a gisit in corte4J+ie{notor al maimule'Icmolabili.
luci|co .llrii\ dL'n('trronicarcdcclaniau impulsuri nu numai in tinrpul

miicirilg! aqtalnjfiate, ci gi in timpul observArii acelor mitc;ri !4 alte mai- loe

muFe.Cercetdrile ulte oare au confirrnat ci fiin;ele umane, ca gi predecesoarelenoastreprimate, au un sistem de,,neuroni-oglind;" care reProJ ..
duc sau simuleazdin creierul nostru acfiuneacelorlalfi.
Dar
seamace doar acliunile_/ftle4ltrb4afe
acliunile iftl
sunl cele care declanneuronilor-oglinde
neulonrlo!-oglnoa
In
ln
mod
nu percepFa
perceplianoas- i
stimularea
stlmuhlea
evident,
evlqent/
teazd 'inefi
teaza
rasPu[s in
trr fezulcr\d,
mai qcHrdud
degraba 1,,
tre propriu-zisd
rra
declanteazeun
ull rispuns
rezonanfe, uci lur
Pft,Prru-z$a uecrantc4za
i
perceplidactiuniicareparesd dibdo inienliein spateleei. fare ca ti cum
iostrioelindi
la fel
fel de
de mult
riisoun\ la
ld sbirile
starile
neuroniinogtri
neuronii
og
se-..
se
actiueaz;la
activeazd
mult ca
ca rispuns
mentale subracente,ca gi la acfiunea cireia ii dau naltere. Cercetareaprin
carc se demonsheazi c; nu doar ster e intentionale percepute la altii, ci
ti emoliile gi senzaFiile lor corporale pot produce descdrcdri ale neurc
nilor-oglindi subliniaze acestpunct de vedere - de exemplu cAnd observem o exprimare a sentimentelorla altcinevasau cand vedem cd pdmesco inFpeture uFoard.Ata cum am menJionatanterior, s-apresupus
(Iacoboni,2005)cd insul; transmile impresiile noastredespreafecteleal- I
tora de la cortexul care le percepela amigdalA, care declangeazetrdiri l
corPorale.
Neuronii-oglinde par sd simuleze i
vat al altom, cat ti stdrile mentalepe (
mente)- Asffel, sistemul neuronilor--ogl
ural pentru empatie,armonizdreafectiv
Poatefi chiar fundalia ,,uniciDfii ' pe careo impahasim cu alle tiinle uma- r'
ne (Allen & Fonagy,2002;Gallese,2001iSiegel,Siegel& Amiel,2006).
Lateralitatea: iloud creiercbir-lt rltl siflgut
Fjecareemis{er; a creieruluiestespecializatiin procesareati reprczentarea experienfelor ink-un mod diferit. Emisfera dreapte, pe care Omstein
(1994 o numette ,,mintea dreapte", este specializati sd dspundd emotic
nal, holistic, nonverbal, intuitiv relaFonal SiEceptiv Ea posedd conexirmi
ncurale dense cu sistemul limbic ti corp - incluzand, in particular, aniSdiln ti SNA - astfel incat poate rAspunde visceral, dinspre ineuntru sprc
nfJat\.Sespunecd aceasteemisferi proceseazdinformalia in mod ,,analogic" - preluand-oFi reprezenmndexperientaca un tot unitar. Lipsindu-i
nrrrelultlc analizi,,digitald" care etantioneazi ti descompunerealitatea
p('ntru n ir da sens,crcicrul drept rdspundedirect la ceeace existi -

(ct'lin globali, intregul context, perlile relalionate una cu alta, nu

,i
l,rlc,Intrucat acestapermite congtientizareacontextului multiplelor
,i
nlrctive asupra experienfei9j deoareceesteacordat sd decodezecorrhirrcanonverbale,creierul drept poate fi consjderatsubstratulneu
irl sinclui reflexiv sau al sinelui carementalizeaz;.Creierul drept este,
rrr.nlcnea,considerata fi leagdnulincongtientulurgi al procesuluipri_
| (lcscrisde Freud.

r'(.zintA[ngvistic experienfa,conform unei logici liniare_Unitatea sa

[,lr,l de informafie estecuv5ntul. Daci examinem propria gandire con_

rr moderatesau pozitive, iar ceadreaptd,de emotii caresunt foartein

('sau/9i cu te.nt; negativi, ln mod corespunzetor,emisfera stange parc
lodiezeapropierea,in timp ce emisferadreaptA,retragerea,
\(ccsLdla ambeleemisfereesteesentialpentru llexibilitateacareface
ihiltl adapta eficientd.Deci dac; nu cumva egueazbin comunicare
I cu cclilalt, ou5 crcieresunt mai bune decatunul,,. Din fericire,cre_
I estcin agafel construit incet comunicareadinke emisfereestefavo_

asiguri legetura funclionalSdintre diferitele capacitdtiale creierului senzoflale,motorii, emolionale,analitice ti agamar departe - pentru a
faceposibile folosireaintr-un mod cat mai adaptat Fi mai organizat a tuturor re\urbelorootentialeale lreierului.
Tineti seamacA acestemodalitAli de integrare ale creierului (dreapta/st6n8a 9i los/sus) reprezinte corolarul neural al rntegrerii psrhice, care
estenu numai recompensaatatamentuluisecurizant,ci fl scopr psihoterapiei.Acesttip de integrarepsihicd- careleagi dileritele stiri mentale,
precum li coryul gi mintea, gandirea Filentiiiientele, autodefjnitea gi relationarea- ne asigure accesAlfa intreagaprofunzime ti vastitatea experientei. Aceastdintegiare ne pemite se dezvoltdm ti se armonizem multiplele dimensiuni ale sinelui, decat se simtim nevoia se negam sau se
reneghmanumite pdrli din noi.
Ca clinicieni,putem se fim incuraja9 de cercet6riprecum celecarearatA curn creierul unui adult, la fel ca al unui copil aflat in dezvoltare,poate fi remodeldtde e\perienla prezenta,carenu numai ca stabilegtenoi ionexiuni neurale,dar modifiqdsfuctura fizic; acfualda creierului.Aceaste
descoperire
d p/r.li / tdtitncuralcs[Berea,,;in mod e\ idenl cl recredred
unei mdtricede;fa)amenl ca dceeain cares-audezvoltatinitidl corpul.
creierul ti mintea poate fi cmciala dacd vrem sA favoriz6m in mod eficient
schimbareateraDeudce.

St le aducempetoateim preunlr ataFamentu

l,
minteaincorporatd
ti corpulceareo minte
creierulesl?tiuditoriulcaptirin corp
- AntonioDamasio(1994,p. 158)

grarea
Ficreierul
fLrl|| dc atatamentsiniitoase,in specialir primul an de vlalA,sunt

in Dtscnrhrs'
Efior, Damasio(1994)pune in ordine dovezile neurobiologicepentru a susFneinseparabilitateadintre minte gi corp, afirmand ca
senhnlcntclesunt in mod esenlialinterpreHr e minlii desprestdrile corp(nil lL',rar acestargument- pentru a fi pe deplin ralionali ar trebui si
li(' hinc lncorat in semnaleleemoiionale careifi au ca punct de plecare
(\rrl)r|l lhci expresia,,minteincorporatd" (Varela,Thompson & Rosch,
l(,()2;I il koff & Johnson,1999)a ajuns se {ie recunoscutdde mulli oameni
(l lliinli fi filosofi.x fiind o caracterisfice
a conditieiumane,pentrucei

lul- pacienli9i terapeuli- renlitat('nsa nu estealtcevadecetun

", pentru cd adeseaperem se traim ca tii cum am avea o minte fdrS
inu un corP ljPsit de minte.
rk'grareadimensiunilor variate ale sinclui (somaticA,emolionald,re{'rltalionald,reflexive,meditativb)Fi stabilireaunei interconectivittrli
'domeniile separateale crererului (drept gi st6ng,cortical ti subcor) reprezinti de fapt cele doud fele ale aceleiagimonede.Ca rezultat
al unei istorii de ataiamentsecurizantti ca scopal psihoterapiei
llrte asupra atagamentuhri,acestemodaliteF de integrarepot favo(.xperienfasubiectivdatat a unei mmti incorporate,cat gi a unui corp
Ifc mrnte
u o minte careesteincorporatS,ne simtim stabili,acliunile noashefili('cfionate din interior Avem un accesutil, carene imbogiifettepsi
.dtre senzaliile somatice gl c;tre emotiile noastre. Sentimentul pe care
rim aici estecel al faptulul ce ceeace gandim, precum li ceeace sim,,prcvne din corpunle noastreumanevii, estemodelat de cdte acesrl ii estedat un sensprin ele" (Lakoff & Johnson,1999,p. 6).
.rcrenriicarepot fi descrigiin termenide atagamentca evitanFsaucarc
Ing sunt de obicei (mai mult sau mai pulin) ,,ferecorp". Unul dintre
ti pacienfia spus odati: ,,Mai mult plutescpesteexperienlamea de?l.lterizezin corpul meLr".Pentruace9tipacienli,funcfionareacorpulru felul in carese vede corpul din afard poate fi important, dar cum
simlit acestadinduntru, simlurile noastresunt aProapeintotdeauna
rportante.FuncfionendinJluenlali de crcierul stan8,ei par s.i trSiasI iii cum nu ar tti desprecreierul drept emofional.Totus,i,ei sunt steli de ,,reflexe"putemice subcorticale,carele constrangacliunile gi le
ilg atenlia de la sentimenteli senzatii.Acordareaunui ajutor terapen.cstorpacienfide obiceiimplicd sprijiniEa lo! in tecuperareacorpuu scntimenteleli senzaliilelui, ca parte esentialdFi inerentba sinelui.
n polul opus fa'tr de pacienttj care par sd triiasc6 cu o ,,minte ftrra
," se afli cei care par s; fie captivi intr-un ,,corp fire minte" - un
cnreconducesinelepentru ca exprim;rile salenu pot fi contestatede
. minte. Aceiti pacienli adeseapreocupatisau cu o traumd nerezol, sc pot simF tiranizali de cetrecorpul carepare se ii Uedeze.Adesea
Inl ,,ccicnr(.s()mrtizcazi",
ale ciror emotii sau amintiriiFi gdsesc
in
.' p.lrter'\|lriI)nrr{ in lrnlbnjulcorporal.Atunci candacesteemotii 9i

amintiri au devenit intolerabjle,corpul care le-a schestratesteabandonat psihicr pSrisirea corpului - disocierea- asigu!; ,,o scApareacolo
unde nu existi scdpare" (Putnam, 1992,p. 104).Acetti pacienli nu pot
accesaresurcelecorpului meditativ - un corp inundat de conFtientizare astfel incat nu numai ci poate fi simlit 9i cunoscut, ci poate simli ti
cunoatre
AF cum subliniazi Siegel(2005,2006),inima gi intestinele(ale cdror
structuri celularedin jur le mimeazepe celede la ruvel cerebral)fun4ie
neazi nu numai ca organeale circulatieiti digestiei,ci gi ale perceptieide unde gi expresiile ,,sentimentedin inimd" sau,;eizaFi ln stomac".
Atunci cand suntem capabili,,sedim corpului o minte" (Damasio,1994),
prec!n ti la o condobAndimaccesulla o mai profundd autocongtientizare,
ttientizare a altora, care sunt altfel inaccesibile.Cel mai important lucru
esteprobabil faptul ca a avea un corp locuit de c6tre minte ti o minte informata 9i insufletid de cdtrecorp ne aiutdse fim mult mai prezenli un
punct vital la caremd voi reintoarce.
Ca terapeuli putem lacilita o astfel de integrare la pacinlii nogtri,la
fel cuJnperinfii eficienti le faciliteaze integrarea copiilor lor ata9atisigur adici recunoscandti respunzand intr-un mod acordat la intraga lor gami
de comuniceri.implicite sau explicite,oricum ar fi exprimate prin intermediul corpurilor, emoliilor sau cuvintelor lor Acesttip de rcceptivitate
Fi responsivitatecu ,,spectrutotal" ii poate ajuta pe pacienlii nottri si-ti
dezvolte anumite capacitefiFi se integrezeexperientele- in specialpe
cele ale corpului gi ale mintii - pentru care atalamentelelor iniliale nu
au fScut loc suficient.

Inapoila creier
l)cntru a promova integrareaminlii Fi a corpului pacienlilo! noltri giidirc Aiscntimente,conltientizaregi experienlA-, am facebine strlubm
i|l scrios implicaliile clinice ale unor descoperirirecenteale neurottiintelor, inclLrsivrrneledeja atinseanterior.
I'rimclc clintracstedescoperiri(Damasio,2000;Siegelgrcolab, 2006)sunt
ccl(.cnrcsugcreazd
cd atatin evolufi4 cetti in dezvoltaleaindlvidualtrstrucl!rrik' ,,innltc" cerebrale(corticale/emisferastanga)sunt atezatepestedonrinatede cetre- structurilemai ,,joase"(subcorticale/
fi ,rdcs(..r

l'f'r

rl|'rn dreapte).In acelagitipar de influenle, ,,traficul" neuronal este

I rrrui,,greu" de jos in sus - de la amrgdald (rdspunsurilede fticd)
(.orlcx (managementulfricii) - decat de sus in jos (LeDoux, 1996)
rh, rLlvezi susfin o abordarecorespunzdtoaiede jos in sus gi in psiho|l(., cnrein mod consecventfundamenteazaactivitateaclinice cu senl(' .()rporaleti emoljile carestau la baza comportarnentuluili gendil)(.nsemenea, ele sustln includerea unet atentii speciale asupra
r'nsiunii nonverbale,dominatd in specialde crereruldrept, a relatiei
p('lrticecarc esteexprimataprin ceeace estesimFt, treit gi fdcut,gi nu
spus (Van der Kolk, 2006;Ogden, Pain, Minton & Fishet 2005;
'nr.rt
'rr',2005).
, rl()uadovade esteteprezentatEde inJluenlaneuralecare,,curge"de
rrl(.xspreami8dald,in specialde la nivelul regiunii corticalepre{rontttijlocii, in locul celei dorsolaterale.Prima, dacd vi amintifi, esteo
I inlegratoare a input-urilor pentru reglaiea afectivi din htreg creieirr lirnp ce ultima (,,mintearaFionaH")estespecializatipentru proceLrinformaliilor conttientegi in mare parte verbale.Implicalia clinicd a
nlr.'i(in mare parte) a acesteilegeturi dinbe regiunile dorsolaterale9i
icc estecd simpla rostire cu voce tare a g6ndudlor despre emofile di, nlc pacienlilor nott - in special ale pacienfilor traumahzati - poadlj niutor(vezimai tos),ddr insuJicienti
r('blrie,suplimentat se activdm coftexul mUlociu prefrontal, ajutanpc icegti pacienti sa participe la experienlalor internA,in specialta
'ricnla corporald,inclusit poate, respiratia.A orienta atenlia minfii
rfn corpului poate fi impotriva obiceiudlor acestorpacienli. Totu9i,o
'l Ljcconcentrarea atenfieipoate fi o resursi putenice pentru intdritpircitStilor 1or de reglare afectivd gi autoreglare (Van der Kolk,
). Accastdatenlie interocepti\,; ieprezinti o formi de meditare care
lti pe pacientl si se fixeze in momentul prezent ti, potenlial, si-ti
ulczedistresulasociatcu trecutul traumatic sau viitorul infricoFitor.
ccrc pacienlilor nogtri se numeasceceeace simt in corpul lor pune
'lrorlc in proccsareaexperienleisubcorticale(de ex. somatice/afectilLlrcroasecapacitelicorticale.Ii invite s; obsel?,?
aceaexpedenld,in
,1sc identifice, pur tr simplu, cu ea ti sd se simte coplegiti.O_-conliznrc corporald crcscutdti un sentiment din ce in ce mai putemic
fire sd fie intolerabile, stabilesccadrul
'ntificntclc p()t fi LlLlfcroase,

pentru procesareaconttientS Fi integrareaexperienfei anterior disociate

(Ogden,2006).
Pentru a treia dovade trebuie sd vi amintiti de teoda funciiondrii creierului pe straturi: ultimele tlei stratu proceseaz;inpuFurile actualede
la simfuri gi de la corp. Cele tlei straturi superioarefac previziuni desprer
experienteviitoare pe baza amintirilor stocateca ,,reprezentdriinvarian- I
te", carepot reprezentaBregitrealitateacurenti (Hawkins,2005).O impli- '
catie clinicd care rezulte de aici este cA Dent u a slibi stransoareaunor astfel de reprezentdri gresrleinvariante (de ex. modele rnterne de lucru
invechite) trebuie q,{cultivam atenfiameditativd a pacientilor nogtri latd
de experientain alcr-li-acum.Pentru a-i ajuta literalnente ,,sa-li vind in
simlie" (Kabat-Zirm,2005),vom dlLn]gg tansa ca dateleexperienleidin ri
prezent care urcd in ierarhia corticala se fie inghitite de amintirile Fi pre- I i
viziunile carecoboar; de la nivel cortical.
in sfarlit, existi descopeririin neurogtiintecareau legdturddirecte cu
meliqEgrgL j!I"]]_d.ltarea. In ceeace o pdvegte pe prima dintre acestea,
sfudiile au ardtat cd mentalizareaactiveazdnu numai cortexul prefrontal, ci Fi anigdala (Allen & Fonagy,2002;Lieberman,in prestr) Ca urmare, pentru a-ti putea exersaefectiv capacitateade mentalizare,pacientii
nogtri hebuie se se adresezesentimentelorlor sup;r;toare casr drm le-dr
sin+i atanci- altfel fi) este decat ,,pseudomentalizare"(Fonagy,comunicarepersonald,2006).Mai mult, studiile au ardtat cA punereain legdturd a limbajului cu experienlasuperetoare- o caracteristiceesentialda
mentalizirii explicite - poate reduce impactul ei neural: subiectii carora li s-au aretat imagini supiretoare Fi careau fost instruili se Ie desciie
au prezentato activaremai leduse a alnigdaleidecatsubiecliicareau fost
expugiimaginilor fdre instrucFuneade a le verbaliza(Hariri, Bookheimer
& Mazziotta, 2000iHariri, Mattat Tessitore,Fera & Weinberget 2003)
De asemenea,existd dovezi cA ,,reevaluarea"sau ,,reincadrarea"experi('n!eiemofionaledificile poatc;odula redctivititeaamigdalei{vezi
()chsner & Grcss,2005).Studiile ca acesteaau susFnut o abordareintegrdtii de sus injos Fi de jos in sus - a tratamenhrlui-Separe cd reglarr'ncmotional; poate {i intr-adevdrinHrite atunci cand lesurselecortical!,/...rcierulstang (limbaj, interpretare) sunt antrenatein procesareain
lir)rp r'cala expedenteisubcorticale/creieruldrept (sentimentelecu baze
(()fLx)fnl i \),

.lYcctareacreieiului indici, de asemenc|, cil rr'ghR'ir cmolionald poate fi

I izrti printr-o concenLrare
meditatrvi nsup|il respiralieicorpului.AusIq99),
ce
eryraliile
obsen'and
prlungit(' sunl rczultatulunei atentiime:
ltivc asupra respfuaFei,citeaze descoperiri cnrc s\gercaze cd,erpirfllia rc, ncl iM rcaamigdalei,astfcl,,calm5nclcreicrrrl"( 1, 94) gi corpul. La"ar ti
rlr,(2005)au observatcAcei caremediteazijii i ciror plactici e ancorate
rnlacntrarea
pe respiralieprezrntSo ingro$aiccorticald,in specialla nivensulci careleagecorlexul de sj,stemullimbic, int('gr6nd gandurjle cu emo.au [razi corporala.Refcrindu-sela un stlrdiu xntcriorin carepersoanele
'ilu irlvalat sdjonglezeau prezentato ii:rgrogarcir ariei motorii vjzuale din
l(.x,nutorii au propus ideeacApartiopareala procesulrespfualieisau al
'r' s('nzaFiiinteme rcprezlnte o mehodi de interoeplie care poate si pretuni la o,.marire" a insulei- probabilfacilitandastfel,pe parcurs,acceIn propiiile noastreemoFigi Ia empatiefald de emoFilealtora.
'rrlr-!rn
sensmai larg, se pare ce aducereacongtiendzeriiin legeturdcu
rmilc fafeteale experienleinoash poate declania activitaLeaneurali
rriilc cerebraleasociateacelorexpedente.Atunci cand conFtientizarea
,irr od fepetrfdirectionatSpe acesteexperienle,noi legdturi sinaptiunt generate,evenfual avand ca rezultat ,,rcmodelareacorticali" (lazar
r)lab, 2005,p 1895).Implicalia clinicd derivd din faptul cd,prin direclnre. atenlieiin mod repetatFi prin legdred
diferitelor aspecteale expell('i Pacientului somatice,emofionale/reprezentalionaleti ala mai
,irrt!.-, putem stabilinoi conexiuniin cieierul pacientului Aceastdcolivitrte esteechivalentulneural al integrdrii psihicepe caresperbmsi
('ilitiirn pacientuluiprin intermediul unei relalii careestemult mai inrivtl iir mai colabontivi decat celecarel-au modelat initial.
l,ntrlr a ajuta pacientulsi profite cat mai mult de noua relafiede atalcrrt pc careincercim sd o asigur6m,esteextrem de important se inle,rn nrodeleledifedte de ataFamenttrmpudu atat securizant,cet ti neseiznrrt Dacdintelegemcum persoanade ingrijit reugeltes; faceposibil
nlnfnmcnt securizant,putem si ajustemrispunsurile noastrefate de
ionli iD aFafel incat sEpromovem integrareati siguranta.Inlelegerea
|| rl(n-(lcirLriamentneslcurrzantne ajuH sa identficem aceleexperien,(.rrlrLr
corc primele atafamenteale pacienlilor noFtrinu au lisat niciun
i( st),rlirr-ii si ofcrim tipLll de responsivitatela astfelde experiente
' l)('nl('sil l|cii posibill o intc'grarea acestora,in celedin urmA.

C A P ITOLU L6

Ti p u r i l e
deex peri enle
deat a; ament
Pdma noastrErelalie de ataFamentasigurAschila iniliali a minlii Ti
parele de comunicareinteryersonaladin acesterelatii sunt internalizate
ca o coleclie de hpare structurate, cuno$cute sub denumirea de ,,sine". La
nivelul reprezentdriloractionaleimpliote
de exemplu modeleleinterne de lucru -, mediul reprezintxmesajul.StructuradiaLogurilornoastre
care duc la dezvoltarecu cei de caredepinde supravieluireanoashe devine structura inifiali a lumii noastreinteme (Lyons-Ruth,1999;Main &
Goldwl'n, 1984-1998;Van I]zendoom, 1995)
La un nivel foarte simphst,toateelementeledin comunicareanonverbald a copilului care produc un rSspuns acordat din partea pirintelui sunt
relinute,in timp ce tot ceeace produce un rdspunscare tinde spre respingere (saucarenu esterecr.moscut)
esteexclus AFa cum au dezveluit cercethrilelur Main, regulile pe care copilul le desprinde din acesteschimburi hmpurii guverneazenu numai comportamenfullui, ci Fi ceeace se
va ldsa se simt;, sd doreasci,sd g6ndeascdgi se-Fiaminteascd.AcestereBuli sunt encodatein modelul intem de lucru al copilului, careconserv;
cunogtinteleistoriei lui de atatamentgrcareii modeleazerelaliile din prezent 9i din viitor atat cu ceilalli, cat ti cu el insuFi (Main ti colab.,1985)
Dar oare cat de stabile sunt tiparele de atagamentdin cop Aria mici? Rezumand rezultatelemajoridtii studiilor longitudinale,Fohagymenfioneazll cd aceleclasificdri in sigrre sau nesigure ale situatiei strdine la 12 llmi au
('orrspunscu clasificerileIAA h varstaadultdin procentde 68 75ol.:,,AcesIn ('stcun nivel incomparabilde concordanleintre comportamentulobser!,nl irr c'opilAriegi rezultateledin perioadaadultA" (Fonagy9i colab-,2002,
curenteale studiului condusinilial de cdtreMary Main
P, ,l(1)l{czLrltatele
(k.rrr(nrstreazi
un nivel de consistenf?l
din copildriepand la 19 ani careeste
rllrrllpcsl('ill)'|,- nsLn(lonrin cazulin carepartjcipanliicareau suferit

rmePeP:trculsau fost elimmaFdin .1n,rli/) li, rnril (pentruacettiparhnfi, nu abuzul,ci alte forme do tr.runr.)r r .lr fi dccesulunui p;rin
,matesddmba totul ti de obiccrnu irr hirl.(lVl,ri )i colab,,2005).Pe de
parte,exis6 adulti cu un istoricce det('rn)i|lJ() l)r0drcliede nesiguran
lirr cu naratiunicoercntela IAA carc |t'lk\.t;l (lolr,indiroaa ceeace senurt('atalamenf,,securizantdobendit" in r ixl l)r.rx ilitor pentru psihopie, dovezi ca aceasta,ai6turi de stodiul (nr(' d('nronstreazicArehtia
ltald poate transformaadullii atatiaiinoscruriznntin adulli ataFalise,nnt sugereazdcAmodelul de lucrural nllf.rnr('ntului poatefr influen|l mod favorabilde schimbirile naturii fcldlirlor clc ataFamentale indiului (Hesse,1999;Crowell,Treboux& Watcrs,20{12).
'cntru pacienlii ataFalinesecurjzant,norlc relifii de atagamentfata
erapeuLpot fi esentialein integrareaexpericrllclor carenu au pLltut
ri,nilate in primele lor relalii. In timp ce atalamentele din copildrie
ctureazdinilial sinele,atatamentul pacientului fate de terapeut poatr-l /estructureze,transformand un model de lucru de nesiguranld
-unul de sigurant; dobandiH. Pentru ca psihoterapiasEfie transforoare in acestmod trebuie si se facd loc concomitent trecutulut disofi si i se ofere pacientului un model proaspdt de relatie,in prezent.
Srareaexpeientelor vechi tr creareaaltora noi se pot dovedi a fi de
feleleaceleiagimonede (Lyons-Rtrth,1999;Amini 9i colab.,1996).
n calitate de clinicieni, in incercarea de a incuraia schimbarea prin asirreauneirelatiinoi de dtdtament,cunogtinlele
desprediferit;lee\pe
de
atagament
- securizantti nesecuiizant- ne pot ajuta sAidenlc
ilm ti in cele din urmd se cre;m un spaliu pentru sentlmentele,
LlurileFi modalteFle de a fi impreune cu ceilalli cdrorali s-a refuzat
oc in relatiile cele mai timpurii ale pacientului Astfel de cunottinte
dc asemenea,int6ri capacitateanoastr6de a ne imagina, de a infelei dc a rezonaempaticat6t cu expe enla subiectivd,cat Fi cu istoria corici pacienlilor nogtri.Mai mult, ne pot da un indicju cu pdvire la atirlca terapeudcespecificdcare are ceamai mare ptobabilitate de a se
'ivi ncvoilor particularede dezvoltareale pacientului.

rre de ata;amentincopilSria
mic5ti dupEaceasta
i'rcctarea longitudinalAinovatoarea lui Ma.y Main a inceput la mijI anrk)r'70 fi n urmirit un ,lrup dc familii pe m;surd ce copiii s-au

dezvoltat din copilSriein adolescenfiti pand la perioadaaddte. La cinci

ani dupa ce copiii au fost implicati in dou; evalueri ale situaliei strdine una cu mama, una cu tat;l -, Main a efectuatevaluiri Pnn inregistrdri
video de cate dou6 ore ale faniliilor acestora,skucturate, Ia fel ca 9i situafia sheind,in jurul separ6riiii al reintallrnr
incercdndsd ducd cercetareaatagamentuluidincolo de situafiastrbina,
Main nu s-a concenhatmrmai pe comportamentulde atagamentdincolo
de perioada timpurie a copiHriei, dar cel mai imPortant estefaptul c; a urmerit clarificarea reprezenterilor mentale - i+o{e-!e lltgrlE qe.tug4l considerateca elementecare modeleazdcomPortamentulde atatament
de-a lungul intregii vleti. La fel ca un aiheolog careaduni vestigiile dezgropatepentru a-Fiputea imaBina civilizaliile de mult apuse,Main a cules ,,vestigiile Fprezentalionale" de la subiectii ei (de ex transcderile IAA
ale pdrinfilor Fi desenelefamiliilor rcalizatede copii) pentru a putea face
vizibild lumea 1orinternd invizibild
Descoperirileei (Main gi colab.,1985)in ceeace p vegteexperienlaFi
reprczentdrileatasarnentuluila sugad, coPii de tase ani Fi adulti au clarificat cu amenunte sugestive dezvoltarea, caracterishcilegi consecinlelefiecdreia dintre cele patru steri mentale primare in legeturd cu atagamenful.
Intentia rezumatului care urmeazi prin recunoagtereainfluenlei psrdozi
u,ea modelelor/regulilor de ataFamentestede a sublinia continuitatea
structurali a tiparelor reprezentalionale care iau nagteredin copildria hmpurie, se dezvoltd de-a lungul timpului ti i9i gesescexprimareaprin modaliteti multiple (inclusiv comportamentuInonverbal,limbajul, imaginaiia).Aceastdcontinuitatede-alungul dimensiunilorvadate ale sjnelui este
ceacareface sd fie atat de vitale recunoagterea
li inlelegereatiparelor de
ataFamentale pacientilornottri (Fi ale noashe).

Atatamentu
I securizant/autonomi
s; explorezj
libersi te conectezi,
ti si reflectezi
ln situafia strdindun copil clasificatin mod obignuit ca sigur afigeaze
un cchilibru flexibil ftltre ciutarea confortuhri alStu de mamd gi explorilr('a camereipline cu jucdrii de rfrul singur: nu ParesAfie niciun fel de
nfl('ptnrc sau cereredin pafiea mamei de a fi sau de a nu fi obiectul aten_
lic i c o Dilu lu i-

It9

Y
Acum observafi continuitatea: la tase ani,.rcc.laii copil, de obicei, se
rrltrtl ca fiind deschisdin punct de vedercemolional DupA ce i se ara
0 fr)k)grafiecareinJ5ligeazbsepararea,el porte vorbi cu ugurinli der(, F('ntimentelecopilului din fotograhe gj i9i poate imagina ori8inea
.il(nir. Mai mult, iti poate imagina o solulie construcdvAla accasticrl
- sirnilarcomportamentuluicopilului sigur caredupd ,,criza"separdxl]duce la mama sa cu pldcere,reutind se gdseascd
confort hnga ea,reInd dpoi explorareaFijoaca.Comportamentulacestuiadup; reintalnitea
pdrinfii estede a-i primi cu ctrlduri, iar schimburileverbalecu acegtia
rtl c(trsiderate,,fluente" fluide, 9i nu artificiale,echilibratedjn punctul
ir pdvcr,lcreal schimbului de replici gi in mare parte neresLrictionate
rlrr subiectului.Desnulfamiliei rcalizat de copilul de tase ani sigur a
il in generalrealist,adeseaprezentandpirinfii Fi copiii stand apropiali
lrl liingi celdlaltcu brafeledeschiseca ii cum ar aFteptacontactulfizic.
rpll (.cli s-ainmanat o fotografiePolaroldfecuteIa inceputul evaluirii,
Irlii dc gaseani s-au aritat in generalmulfumifi, zambitori sau ocazioI iru comentatti apoi au returnat poza. Nancy Kaplan,colegalui Main,
l('scrjsastfel de copii ca fiind ,,pliru de resurse- siguri" (Main ti col9{i5;Main, 1995,2000).
',,
C('dczvdluie cercetareadesprepdrinlii acestorcopii siguri?Pentru in)ut, transcrierileIAA au Iost plasatede obicei in categoda,,srguri/auxtni". Conlinutul ti forma acestorh?mscderiau demonstratcapacitaI pdrinfjlor atat de a aprecia liber, cat Fi de a reflectain mod obiectiv
.lprr rclaliilor lor de ata;ament.Main a desc s,,modul de discurs" al
,rk)r pirinli ca fiind coerentti colabomtiviatenlialor p;rea sd se schimintr-trn mod flexibil intre intrebirile ti probele intervievatoruluigi dozilt'i;i propriile amintiri, sentimenteti ganduri. Reevaluenddomeniul
r.nr dc evocatoral istoricului lor de ata9ament,acegtipdrinli pdreausd
in k)talitate,,prezenfi",meditativi gi deschigipropriilor emotji fard sd
irrconrodalide acestea.
Chia! Fi atunci cendiii aminteauexperientene1.ulo cu propriii lor pinnli, p5rcau capabili sb mentind o perspective
rilibilali, cccace denoti eforturile lor de a-ti inlelege 9i uneori de a-Fi
ln D.lrinhr
Mnin a idcnhficat mai tarziu un subgrup de pannli siguri - cu ataga'nt ,,siljur dobandit" - carc descriauanteccdcnteproblematicegi du\r,rs(.rlincopiliiriccarcin mod obi;;nuitar fi fostasociate
cu ataFament

nesecudzant,dar carevorbeaucoerentti intr-un mod colaborativdespre

acestea(Main & Goldwyn, 1984-1998).Un lucru incurajator pentru psihoterapie estecE acetti adulli cu,,siguranle dobanditi" au avut adesea
rclatii emotionalesemnificativecu p eteni apropiatj, parteneri de viafd
9ilsau terapeuti (Siegel,1999).
De asemenea,pdrinlii copiilor siguri pdreau capabili se considere ti
sAreconsidere- expedenlelelor de atagament,chiar in procesulde reamintire a acestora.Aceasd capacitateextraordinari atat de a rz,edexpedenta, cat gi de a /sfecfl:rasupra ei - de a sta atet in interiorul, cat Fi in exteriorul propriei experienle este ceeace Main (1991)a nufiit monitorizare
netacagniioi. Al'turt de capacitateaperintjlor siguri de a fi conttienfi gi
de a putea integra o gamd largi de amintiri. sentimente ti ganduii le8ate
de atagament,capacitatea lor pentru monitorizae metacognitivd reflecta
modele de lucru sau stdri mentalede siguranFicu privlre la atatament.
Main a propus ce ast{elde modele sau stdri mentale- tocmaipenhu
cd sunt deschise,flexibile,automonitorizante,ti nu restriclronatede anumite reguli de atentie sunt celecarefac posibild responsivitateasenzi$ve careii facecapabilipe acegtipirinli se creasc6copii siguri. FdrEse fie
nevoiedeloc sAcenzureze(saudoar pu,n si le cenzureze)sau sd editeze
,,ltirile" interne legatede atatament,aceiti pdrinti igi permit sd fie receptivi la intregul spectrude comunicareinterpe$onale gi Ia semnaleprlmite de la copiii lor. Caracterulatotcuprinzetoral dialogului ce favorizeazi
dezvoltareaasjgureaici substratulrelalionalpentru integrareapsihic5care
echilibrul intre atagament qi explolare, rclalionare ii autodefiniie
poatefi mo9tenireaistoricului de atatamentsecudzantal copilului.
Ata cum vom vedea in continuare, copiii perinFlor nesrguri nu par sa
fi fost la Iel de norocogi.

Atatament
evitant/care
respinge:
o izolarenu atatdefericit;
in nTod obignuit, copil.rlLd evitant ii lipsesc flexibilitatea 9i resursele celur sr8ur.ln situalia strbinS,el se angajeazdin explorare.excluz6ndaproaPe comportamentulde ataqamentta 12lulri el Poatefi vezut evimndu-ti
in nroclactiv mama,probabilca rispuns Ia respingereaconsecventS
a ofer)f lLritimpurii pentru contactfizic ti emotronal- sau la comportament(,1(
lUl pnrcntirlintfuzi\,, dc control sau supraexcitantal acesteia,aia cum au

ior{l nlli cercetdtori(Sroufe,1996) Ca tr cum intregul sdu canbc esbe

lhrlt dintr-o shgure not5, afitarea emofionaLda copilului evitant este
lrl(1k)nnthla inieresul pe careil acordAobiecteloxDegi pare neperturtr llmpul separeriigi apoi ignorant fald de mamd dupA reintahire, cG
ff ovilrnt totugi reaclio eazdla (ivel fiziolog. prin modalitdti carefac
,llrt(,sul s.iu strnu poat6 fi negat (Sroufe& Waters,1927b).El a inverl-ll rcprime exp marea automatda emoliilor asociatecu separareagi
rittttcntul - dar astanu inscarnndce nu le srmte
l)hr nou, observalicontinuitatea:la Fse ani, acelagicopil careca sutar
rtrmportat ca 9i cum nu ar fi avut nicio sperantdsa tie lini9tit de cetre
|lrn sn estecapabilse defineascehistelea trtritd de copilul din fotogra(rrrc ilustra separarea,dar nu iti poate imagina nicio solulie pentru
'rrrli crizd a separtuii.9i ata cum copilul mic 9i-a ignorat mama in renlnircn din situatia strdine, la fel a fdcut Fi copilul de gaseani, dar
r-lrn nx)d mult mai subtil- lnteractiunilelor dupi reintahire au fost delio c. ,,reshiclionate":lesandtoateiniliativa perintelui, copilul evitant
llt{punsdoar minimal; conversaliastagna,iar subiectelediscutatee.au
ca ,,nesigur-invulncntonale.Desenulfamiliei - descrisde cercet?itori
lnbil" - prezentain mod tipic figuri nediferenfiate,fiecarcu o ,,fafe
{,1i1"stereotipS,distanlateuna faF de cealalte,adeseaplutind in aer fi
cv(.ntfartrbrale. (Aici Main ne atrageabnfia sd ne amintim de aversiur nromcrcarerespingefaF de contactulfizic cu copilul ei.) Cand i-a fost
Itntl lotografia familiei, copilul evitant de tase ani s-a intors cu spabe[ r(.f zat-o sau a sc;pat-o neglijent pe podea (Main, 1995,2000).
Aproi|pe invariab perinlii copiilor evitanti au fost clasificafiin grupa
rinl(. ,,carcrespinge" - in parte pentru cE percau se minimalizeze in
xl rc8ulrt importanla ti influenta relaliilor de atatament.ln contextul
A, un(le modul de discursal acestorperinfi nu a fost nici c@rcnt, nici
nhrrrntivau insistatpe imposibilitateade a-ii amintt experienteale co.lrici li pc contradicliadintre relafiaidealdpe carepretindeauce au
ul'|) li ccn mult mai problematici pe carc chiar au trtrit-o.l
l.uc|lrl ccl mai surprinzdtor la transcrie le IAA ale parinlilor careres
rg ('sl('discrcpanfa
dintre termeniistrdlucitoripe careii aleg initial
xlrl.l o r'lr.te8oric
a (cl(,
Ds2- caracreridtl.u de ideJlnirc, , l de dlspre'
".arc 'csping' 'drl r (rlFr.,
L'! r. rl U rrll{r d. r 'irrna
l qs 9)

pentru a descrie relatia cu propriri parinfi - in cel mai rlu caz, ,,normal",
cel mai bine, intre ,,foartebine" ti ,,excelent"- gi amintilile adeseadscurajantepe care le oferAmai tarziu, cand igi explic; alegerileanterioare. Descderileidealizatoaresau nolmalizaloare sunt ori fdrd suport (,,nu
lmi amintesc"),ori dezminfite de experienlelela carefac leferire ulterjor
in interviu.
Main a ilushat aceasttrinconsecventdcu exemplul unei mame careigi
caracterizamama prin cuvintele ,,grijulie,iubitoare.. 9i suportive":
Odatemi am rupt manajucandu-miprin curte.Lucruri ca acstaar fi
fecuto pe mamafoartefu.ioa$, ura astfelde episoadeA durut mult
timp, dar nu i-am spLrs
nlmic A aflatde la un vecinprobabildatonti fe
lului in careimi lineammena...Nu ii pldceaucoprir(areplang.lntot
daunaam incrcatsi nu plangpentrucdeaeraintr adevtrro persoani
puternice(Main,2000,pp. 1084-1085).
C6nd era cop , mama descristrde Main a invetat se-Fiinhibe sentimentele,impulsudle gi comportamentullegatede atatament.Ca adult evite
astfel de sentimente9i impulsuri idealizendu-9imama ,,grijulie,iubitoare gi supoftiva". Afunci cand amintirile dureroaseameninla aceastdidealizare,ea o susfinereformul6nd defectelemamei ca fiind de fapt calitefi:
,,lntotdeaunaincercamse nu plang, pentru cd era o persoanecu adevirat
putemic6"-In acestfel, adullii carerespingin mod frecvent,,jusfific5"izolareaemolionaladin copildrie,explicendce respingerea,neglijenlasau furia plrintilor lor le-au dat o educaliedure - dar bune - carea incurajat
aut(xuficienla ti determinarea.
Ptrrinlii copiilor evitanti din studiul lui Main pdreausAmenfindin mod
actiV incongtient,aceast6izolarc emolionald. Ei minimizau potenlialul
cv()catoralexperientelorde ataFamentdin trecut prin intermediul idealizilrii (saudevalorizarii),al lipsei selectivea atenliei ii al insistenleipe imposibrlitatea amintirii Pe parcursul relafiei din timpul interviului. in
nrri-li-acum ei au pdstrato distanteemolionalaprin intermediul unei atiludini cnrc dezv6luiaurmele respingeriidinpartea padnfilot precum gi a
|r'ol1rrilor copii. Pirand mal Interesatisd termine interviul decat de colahof[foi] irulcntic6,acctti pllrinti pdreause respingdiifr-un mod subtil (sau
|lrni t)l|lin sulrlil).hi,rrinh'rvi(\,nbrul:,,Mamamea?Nimeni-Niciun fel

' rclnlie. Urmetoareaintrebare?" (Hcssc, 1999,p 403).Ca qi copiii lot

I nu trAit sau au simlit cAigi pot permitc s.i nu arate- niciun fel de
rtrc$,vulnerabilitatesau fu e. Totusi,cercctirile ulterioarefolosind mAlilk)ri fiziologiceale distresuluiau arhtatcd lipsa afectuluila adultii care
rPiig - la fel ca la copiii evitanli - cste doar aparenld(Dozier &
rlrrrk,1992)2
(irpiri evitanli ir pdrinfii care resping au in comul un mod de expe'|ll,t in careatenlrafate de problemclelegatede atagamenta fost restrlcll,ltil in mod radical.Ambele grupuri par si aibi o lume reprezentatiorll Hlrvernatdde reguli careminimizeaz; conitientizareasentimentelor
gfncral Fi a sentimentelorbazatepe atalament in mod special.,,gtiri'' (lcspreaceastelume emolionald aplatizate,ata cum se inregistrea26
., Lr nivel intern 9r sunt ,,emise"publlc, au tendinla $ fie bune - ca ti
,rn nr reflectain permanentenecesitateade a se simli (saude a pdreaca
Hitnt)puternici, autonomi ti independenfi.TotuFi,cercetarealui Mdn
1Lf,rstrtenfiaasupraunor caracteristiciale acestuipeisajintern careerau,
nr\spunemapa,invdluite in ceafd.Putem vedeadovezi cliniceale acesr'('xpcrienteincefotate,greu de dccesatde pacienfii careresping Fi care
r si\ proiecteze asupra altora (sau in alfri) pmpriile nevoi, vulneEbilitali
Iuri renegate.
Lipsade atentieintenlionaHfafd de expedena legatede atagamentimInc Umitiri semnificativepentru pArinlii care resping ti copiii lor evi|lli. Nefiind atenti Ia ataiament, acetti pbrin]i hebuie sd se distanteze
nt falh de ceilalli, cat ti fatAde dorinlele lor celemai adanci.Pe parcurI nccstuiproces,er au impiedicat nu numai capacitatealor de a reflecta
lrFrn cxperientei(intemegi interpersonale),ci ti capacitatealor de a rdsflr(lc intr-un mod senzrtivsemnalelorcopiilor lor. Penhu a conservastair nrental;de respingereca:rea fecut posibilApropria supraviefuireemonrnlil, p6rintii careresping au trebuit sAignore sau sd repdme nevoile
. irLrsaDrent
ale copiilor 1or.Ca r;spuns la acestea,copiii evitanti - cu
'voilt' blocate au invdlat sd trAiascdca 9i curn nu ar aveaniciun fel de

A { h l i L arerespi.Bp rezintlu n ma x im ir r : s puns ult e8um ent ar galv a n iscpi ne o a c a u r m a . e a i n lr.l)ilri or despreseparare,EspjnSereti/sa! t15ircarentimntlorde emenjntaredin partedprinItl n ' ( l )orcr & (oba .k,l9 92 )

Prefigurand cercetirile ulterioaredespre natura coconstruitAa relaliilor de atagament,Main a afirmat cd acesthp de ,,cooperarcin dlad;" poate explica cum re8ulile ti modelele pdrinfilor care respng ajun8 sd fie
adoptatede citre copiii lor evitanfi (Main Fi colab.,1985) De fapt, ea sugera ce ceeace estepus in act in relatiacu pdrinlii esteintemalizat de cetre copil. Pdrinlii carerespinggenereazddialoguri ale dezvoltdrii careexclud exprimarea nevoilor pentru contact fizrc gi emofional Copiii lor
intemalizeazdacestedialoeuri sub forma unor modele de lucru neintegrate carenu lasd loc pentru dorinli, ca se nu mai vorbim de incercarea
de a sahslaceastfelde nevoi.
Totugi,nevoia pentru confort sau contactin iala unei ameninrdri sau
dureri esteimp matAde modelul evolutionist.Nu poate fi exterminatd,
se poate doar lupta impotriva ei. Acesta este scopul sEategtilor evitanindiciilor
te/de respingerecareiti propun si minimizeze conFtientrzarea
inteme ti extemelegatede atatamentpenhu a dezactivasistemulde comportament al atagamentului(Main, 1995).
Acestestrategii ,,de minimizare" sau ,dezactivare" sunt tesute ln mode
le de lucru contradictorii - congtienteFi inconitiente - caremodeleazSexperienF intem; 9i interire$onal5 a indivizilor evitanF/care resping. Un mo
del estein mod con+tientimbraFgatti implca sentimentul cd sineleestebur!
puternic ti complet, in timp ce alfii sunt nedemni de incredere, plini de nevoi ti inade$afi. Al doilea model, care esLeinconttient li temut, implici un
sentimentderanjant ce sineleestedefectuos,dependent ii neajutorat in timp
ce alfii ca rdspuns, pot sd respinge, sd controleze sau si pedepseasci-Strategiile de dezactivare spdjine primul model ca mecanismde apdrare fale de
al doilea ft4ikulincer & Shaver 2003).Mai speciflc,acestestrategiipromovcazd distanla, controlul ti bazareape sine (esenlamodelului congtient),inhib6ndexperien;aernolionalhcarepoateachvasistemulde atagament(care
cstcreprezentatinh'lrn mod descumjantde modelul inconttient).
Ca terapeufi,adeseavedem dovezi clinice ale acestormodele contra(iick)rii la pacienfii careresping Fi carepar s5 ,,relocalizeze"propriile nevoi li vuhrerabilitdlj evidentein altii, pe care apoi ii considerdslabi, imp()vlrali ii indezirabili Intr-u.nsensmai larg, stima de sine exageratda
iraost(r'pacicili pare sd fie asiguratdde descope rea,cu un prel considerirl,il, ,r grcfclilor celorlallj, de care altfel ar ii frebuit sd depindtr sau pe
r' ,r' r' sl -i i l | bol sc ii

nu exist;loc
lrtamentambivalent/preocupat:
lntruo minteProPrie
()pusul strategieide dezactivarePe careMain a observat-ola coPiii er1
rli cstestrategiade ,,hiPeractivare"Pe carea descoPerit-ola coPiil am
rvnlcnli. in timp ce evitarea era marcau de o suPrare8larea afectulul,
ntrivalenlaimplica subreglare Acolo unde, in situafia striin;, coPilul
r'ltrrntse concenheazdexclusiv Pe jucarii, copilul ambivalent se poate
l(('ntra doa! pe mam;,
Ag:\landu-sede aceastaFi irnPohivjndu-sefurios Pe de o Parte sau in
rrxl lltemanv hind redus la o Pasivitate neajutoraH, Pe de alte Parte,coPlrl nrnbivalent era extrcm de greu de consolat in Permanentdanxios fata de
()rilia mamci, pereaPreacoplegitPentru a PuteaexPlora Acest tiPar de
lr,ct nmplificat - exPrimat Prin ambivalente sau /ti neajutorale - a fost
,tzut ca un respuns Previzibil al coPilului fafd de o mamd imPrevizibil .esrrrsivd.in mdsurain careun astfelde rdspunsajutdla asigurareaaterlliei
lurmci,altfel inconstantd, 9i franeaze exPlorareaautonome pe care ea parc
il o descurajeze,el poate fi pdvit ca un comPromis adaPtativ li necesar
Acum Bandifi-vd la copilul ambivalent tiPic de gaseani din studiul lui
4,lin care- ca ti suga-rul- a oscilatintrc exPrimeri rntenseale nevoii 9i
unul dinLrrici,De exemplu,ca rispuns la fotografiace iluska seParatea,
|1,rc('itiaa spus(5 micutuld in fotogratiele \ a cumP;rdPirinlilor flori
ambivalenteru
I npoi tc vd ascundehainele.l"nmod similar' re'tnUlni-rile
Lrntcaracterizatede comPortamentecareaveau mesajemixte: un coPil a
l,lt.lscult.ltorin bralelemdmei,Pentru<r ,lPoisa se intoar.; cu sPdtele,
D 0ltul Fi-aexprimatin mod ostentativafectlmeafatd de Perinte,ca aPoi
i rupi brusc contactul. Desenelefamiliei realizate de copiii arnbivalenli l(.$criseca ,,vulnembile"- erau figuri foarte micl sau foarte mari, intotl(\runa agezateloarte stans una langa alta ti adeseaPrezentandintr-un
r()Llcvident pArF vulierabile sau intime ale corPului. Atunci cand h s-a
nnlinat fotografia de Iamilic Polaroid,coPid ambivalenti de gaseani au
h'v(.nit nelinigtili: unul dintre ei a P vit-o fi-\, nelinigtit ti aPoi a incePut
,1sc ciulrcasci. Fat: de prototiPul coPiilor siSuri carese bucurau de fo
rrgr'aficsau fafi de cei evitanfi carenu se uitau la ea, coPjii ambivalenti
rilf('n si fic nbsotbili dc imagrneafotograficea atalamenfului - dar in
r(rlnii liDrpti tulburalid('ca (Main,1995,2000).

Parinlii copiilor ambivalenti erau gi ei profund absorbiHde propriile

lor preocupdri tulburbtoarelegatede atagament Ca tt copiii lor, a cdror
grijd legatede prezenla mamei le-a subminat explorarcain cadrul situafiei strdine/ acetti pdrinfi pdreau sd depund eforturi sub povara unei ,,preocupdri excesive,confuzd, furioasd sau pasivd fate de figurile de atagament'/ preocupare care compromitea explorarea propriului istoric de
atagament (Main, 1995,p. 441). Observafia cd acegtip5rinlr au tendinta str
descurajezeautonomiacopilului lor poate fi explicatdprin frica de abandon ti neajutorarecarepare se stea la baza anxietdtii1or.Aparfin6nd categoriei ,,preocupati"ii cotaFcu ,,E" (,,printi in rueje sau phse"), aceFti
p;rinfi au rdspuns la IAA ca gi cum emoFile din trecut le-ar opri capacrtatea din prezent de a-ti aminti intr-un mod coerent ti de a reflecta.
De exemplu, atunci cand esteintrebat despre aminti recente,uJr adult
preocupatprecum cel din studiul lui Main poate face o trecerelind de la
desc erea pe un ton fi rios a unui episod din trecut cu tat6l sdu cehe o
disculie in care se phnge pe un ton amar de lucrurile prezente cale il nemultumesc la hHl seu - inserend in naratiune, in citate ,,nernarcate"spuseletatdlui (,,Dece nu ai putut se o asculfi niciodat5 pe mama ta?") sau
formuliri de adresaredirecte ca gi curn acestaar fi fost prezent acolo (,,Sb
nu imi mai vorbegti ,iciodatd aral"). Acea*e influenfe supdratoare 9i pervazivd a trecLrhlluia fost/ de asemenea,evidenliad pdn limbaj copileresc
(,,Mirnica era sup6ratd ci m-a mugcat cdtelul"), termeni vagi (,,Teticti m-a
luat in blate ti gata"); cuvinte fdri sens(,,dadadada");propozi;ii incAlcite din punct de vedere gramatical Fi/sau propozitii care nu erau complete (Mair! 1995jHesse,1999).
Frica Fi Iuria intensesau pasivitateaevocatdde atatamenteledin trecut sau curente subminau capacitateaperintilor preocupali nu numai
pentru coerenF,ci ti pentru un discurscolaborativ Acegti perinF comunicau intr-un mod confuz gi confuzant, generandnaratiuni greu de urmhrit, tangenfialepane h irelevanle Fi mult prea lungi. In relatia cu intcrvjevatorul, erau coplegitori, neacordali cu indiciile conversalionale
()biijnuitefi descurajauautonomia - exact acelecalitdti parentalecare
nu ac.1mai mare probabilitate sd producd strategiile de ,,hiperactivare"
nl(' copiilor ambivalenfi. Amintili-vd ca pentru a asigura atenlia incon-

v
nrllnlcntelor de distres,pdrand incapabili (saunedorind) si le faceIafe
vlnlr, 1995,2000).
A(('fti pbrinli ti copiii lor ambivalenFpireau se aib; o lume reprezenrll(ur|lil nodelati de modele de lucru multipte, neintegrateSepresupur, (,\ nccstemodele sunt rzultatul experienlelorcontradictoriicu figuri! ([.ntatament imprevizibile. Responsive relativ, apoi intruzive sau
rrlinponibiLe,
acestefiguri de atatament le provoaci copiilor lor o preoInnll,constantdcu promisiuneade apropiere,pe de-o parte, ti posibilirl(.,rIicrderii acesteia,pe de alta parte Probabil,apropiereaa fosl aso,ll,\ au o experlenlafavorabdi care a generatmodelul unui sine aflat in
lrlf('s fi ir1interacFunecu o persormdcateodati responsivi - in timp ce
'r,rr(l()nlrla fost asocratcu o experienteproblematicdce a dus la modelul
rili sinc autonomin interacFunecu o persoaneneresponsivdMikulincer
Slr,rvcr,2003)
lnrilrcitrlra emotionali createde astfel de modele aflate in conflict a
Irptomis capacitateaacestorpirinlj de a percePecu exactitatesemna,1l.r()piilor ti de a rispunde intr-un mod consecventncvoilor acestora.
l(,nsL'mcnea,
a interferat cu capacitatealor metacognitivdde a reflecta
h(.r li intr-un mod folositor asupra propriei experienfe.Astfel, reguli,(l('iltatament- distresulamplificat,autonomiainhibate careiFi
lr r)riginca in sfrategiacomportamentalda copilului ambivalent conti||,1s;1impiedice explorareacompetitiv; Fi independenta,inclusiv
lrl(x'xplorarea,
Miin I concluzionatcd exactacestereguli de ataFamentsunt responrhil('ntiit pcntru rdspunsuile confuzanteti coplegiteemofional la IAA
la indiciile nonl(. l)ilrinlilol cat Fi penhu senzilivitatealor inconsecvente
r,r'lrk' alc copiilor.Acetti pAdnli erau pur Fi simplu prea superali de coni( lr[' lrccute ti prezentepenhu a procesaintr-un mod eficientinformaih' l('gntcde atagamentcareapdreaudin interior (memode)sau din aJard
n'rrI1.1ldccopiilor) Cercetarealui Main - 9i experienfaclinice - sugerrz,l lirptul ci acesttip de distresesteatet de legat de ,,siguranla/esifuli
l, rl.rr /;,/sri"dczvoltati in cop irie, incat rbmanein perioada adultd ca o
ri\,,rI I In carc rcnunfi greu (Main ti colab.,2005,p. 292) Ca rezuttat,stra)',i.I hilt' | .lctivak)area pirin filor preocupali (ca ti strategiadezactivatoa
' ,r |.\rir)lrl()rc.ro resprng)tinde sAfie pusein act cu copiii lor - ti adop
(lf (.Itrf ir.r'ftin
| 1.1

Atatamentul
dezorganizat/lipsit
de solulie:
cicatrice
aletraumeisi Dierderii
Copilul mic dezorgaftzat/dezorientatmanifestesporadicun compor
tament fa!d de mami in situalia stlaintr care pare bizar, inexplicabil, in
mod evident conflictual sau disociat Apir6nd ca rdspuns fafi de un pirinte insp;imandtor pentru copil - sau al c;rui risprms infricotat sau disociatdeclanFeaz5
frica copilului -, acestecomportamenlereflectecohpsul unei strategiide ataFamentorganizatatunci cand copilul, simfindu-se
in pericol, se afld in fala unui paradox fira ielire, in care sanctuarulsxu
sigur dictat biologic estesimultan ti sursaaiarmei sale.
Aici, incd o da[e,Main a descoperitcontinuitatea:chiar acelehesitud
de comportamentcare au clasificatcopilul ca dezorganizatcaractedzeazE ,,vestigiilereprezentafionale"ale copilului tipic de tase ani careapare
,,spe at inh-un mod inexplicabil9i incapabilde a lace cevain acestsens"
(Kaplan, 19E7,p. 109).DupE ce le-au fost aritate {otoBrafiilece ilustrau
separdri,acelti copii au devenit tbcufi, prea pertwbafi pentru a md putea respunde sau ii-au imaginat rezultate catastrofale,sau au prezentat
d(zorganizarein iimbdj sdu comportament ln mod simildr, desenelefdmilier adeseaprezentauelementebizare ii/sau perturbatoare(cum ar fi
perlr ale corpului dezmembrate, scheletesau figuri de-abia schilate)
Atunci cand le-a fost prezentat; fotografiafamiliei, copiii de gaseani au
devenit ticuli, iraFonali sau supiral (unul dinhe copii, inilial vesel,a devenit tdcut Fi nefericit uit6ndu-sela fotografie timp de 12 secunde)(Main
Fi colab, 1985;Main, 1995)
TotuFi,in mod surpdnzdtor,copiii evaluati ca dezorganizafiin copilSria mice p;reau si aib5 acum,dupi reintahire, o noud sttate#e comportamental5 in timp ce rdspullsul la situalia streine a dezvEluit un colaps
apalent al strategiei,comportamcntullor dupA cinci ani pdrease reflecte
un cfort sistematicde a-Ficonflolapirintii, fie prin inversarearoludlot
itviltcl gr"" de ei (,,EFtiobosite,mamb?Vrei sAstai jos ii se-fi aduc putin
( L'ni(fictiv)?"),fie prin a fi a8resiviin mod drrectgi pututivi (,,Staijos ti taci,
fi lin(' ochii inchigilAm zis, inchigil") (Hesse& Main, 2000,p. 1107).Alli(l.rli p.irca
cd acetti copii ti-au luat un rol parentalpent u a mentinepro'i
\Inilrt('.r cu pdrinlii lot fdcend fala in acelagitimp ameninFirii pe care
,r((,fli.ro r-('pfczentauAccasti strategiede control/inversarede rol a iegit

,[ lr' |lrt|lt in eviderlti in timpul discu]ieide dupe reintahirc, in carecon,rh,ilii ,,nonfluente"(marcatede bAlbaie[ 9i starturi false)elau domina||| ro|iii de Faseani, carefie respingeauintr un mod punitiv comuniIt,,r( u pifintii, fie ,,spdjineau"custiruint; aceastecomunicare(Main 9i
,1,r1,.,
l9u5;MairL 1995).
litr(liul lui Main a aratatce pirintii copi or dezorganizaliau trdit trari, li/sau pierderi careau rAmasnerezolvate.Ceeace perease fie deci| ,r| i nlr era expedenfaproblematici de viati in sine,ci cum a fost (sau
| ,r lr)st)integiati ii inteleas; aceast;experienli. Adicd, nu anteceden1,,,ir, lr.rumd sau pierdereale pe ntilor erau celecaredeterminaurelar rl,rlistici cu stareade ataFamenta copiilor;it mod specral,ltpsarczol, /i ([' citre perinF a problemelor le8atede acesteantecedenteanticipa
,r|,rr (.ntul dezorganizatal copiilor lor (vezi,de asemenea,
Ainsworlh &
r lrlx'fg, 1991).in contextullAA, aceastdlipsd a rezolverii era vizibile in
capacitdtiipdrinrilor de a-Fiaminti ti de a reflectaasupra
'/()r'Bnnizarea
,{.||lt|i)lclorevenimente traumatice, cum ar fi moartea unui membru
'r(,|)int al familiei sau abuzul fizic sau sexual.Atunci cand perinlii au
r,/(,rrlnt,,lacunein monitorizarearafionamentuluisau a discursulul" ii
( r'tri|fca de prezentarea acestorevenimente,au fost clasificatica 77e/eIuuI i/rIL'zorganizali.3
I irLLlnclede monitorizarc a talionamentuhi au fost observateatunci
rxl tln pirinte fdceaafirmatii careod reflectauaspecteincompatibileale
(,|('inli rcaliteti (sugerAnd,de exemplu, ce cineva era ti mort, Fi viu in
r.lir;'itimp), ori incdlcauipotezeleuniversal acceptatedesprecauzalitar,rr relirliespalju/fimp (considerand,spre exemplu, ce moarteapoate
rrrnrilrcaunui gAnd).Ca risprns la probele carestimulau disculia derr(' I i('falcresau abuz,pacientii nerezolvalipireau sd fie temporar invarli(lo piltrundereaaminti lor sau credinlelorlegatede traumd intr-o sta|lr( nt.llii predomnantd, carein mod normal erau rezervateunei stdri
r1rlxl(.soo.rrate.
disociaia.
l(r ! | r! df scope td ,aci.ce acate go . eaI AA- , , nupot ic las if ic at i"- , de a s e m e n e a , p a r e +p r e z i
, i1 ( 1d, r i riarea la cop ll He $e U996) apr opr s c ; , . hiar dac iadu t ii. u i6 u m e n e r e z o l v a t e p r e z i h
rj 1, , l ! , n Ldr! (uftcai.n cu ms.ised edz or ganiz ar einv or bir et ir at io r a m e n i " , c e i c a r e n u p o t i j c l a 11 1 1
rl, t trrr ntll,,od ezorg arizare Boba
Ss ao. ohps ! ! neinEt egir dedisc u u u n i c e s a u c o n s i s t e n t e ,
rdr f i r rr| l0rolpar crfsuin teru i!lui "( M ainiic oab, 20O 5, p285) Cer c e t a r e a a a d t a t c l a . e a c a
lrf, , ! , , , , f or{ ir,,iup otfrclasitrca lies t eas oc iat Ec uadult iae. Ar or v i e t i s u n t m a r . a t e d e t ! l b u
rr l r t ! l r ,r,v, fr1;lrrril)u /so rui ( He$e, 1999)

Lacunelein moniforizareadrscursrlui erau obseNateatunci cand persoanaintervievatd schimbabrusc ,,registruldiscursului" - de exemplu

trecereabrusci de la o descriere clard a expedenlei traunahce la o descflere exhaustivi am;nrnlitS; de la o relatare concentrati la o ticere prelun$te, fird si-ti addceaminte ultedor desprcce se vorbise anterior sau de
la o ,,vocenaradve" la alta (de la un om indoliat la un om care line discursul funerar).Mdn a sugeratcd,pe parcLLrsul
acestorschimb;ri, era declangatdo starede conFtientdmodificatd,in caresubiectule.a ,,posedaL"
de o anumitd experienld traumaticd ce nu mai luseseniciodate supusi
unei procesdricongtiente.
Acestelacune de rationament gi djscuis erau adeseascurte- punctand curgereainierviului cu un p;rinte fbr6 solutie, ata cum comportamentul inexplicabil sau contradictoriu al copiilor dezorganizaliintrerupea pentru scurt timp modelele lor obiFnuitede interacfiunein situatia
strSind.Mam a sugeratce bcmai acesteinhuziuru ale amintidlor taumatice care pioduceau lacunele il contexhrl IAA erau responsabileacasapentru comportamentulinspilment5tor al p;rinfilor cu traume nerezolvate,
care produceau la copiii lor un ataFamentdezorganizat (Maln, 1995,2000;
Hesse& Man. 2000).
Lipsa rezolvedi de cdtre pdrinl! a traumei sau pierdedi din trecut conduce spresten mentalein mod evldent discontinue,carenecesiteo negare rigidd a experienleisupdrdtoare.Cand intreberi din IAA sau contexte
ale cregteriicopiilor evocatoareemotional care se asemdnaucu cele din
trecutul traumatic perturbau aceastdnegare,adullii cu traumenerezolvate se aflau brusc in situalia de a cddeain stdri mentalecoplegitoare,haotice, aseln6n;toareunei transe.
Pdrintii cu traumenerezolvateaflafi sub impactul unor astfelde stdri declanpate,de exemplu, de tipetele gi crizele de furie ale copiilor de neconsolatsau maniogi se pot manifestacu prea mare uFurintdin moduri
careinspdiment; copiri. Furia parentah careerupe intr-un abuz fizic sau
L,rnoljonalestede doue o mai devastatoare,
deoarecesejoacAcu rbspun
sul brologrcal coprilor fa,6 de ft1cd.Copdi nici nu se pot apropia,nici nu
sc pot r'ndepirta de o figurd de atatamentcareestein acelaii timp sursS
x f(.ric()l loi perceput Fi singurul sanctuaral siguranlei De aici.ezulti
( () llx)rlirnl('r'rtr anormal al copiilor dezorganizaFcare reflectd,,contra(li(li,rsirrirrhiL)iliinclirrniipc misrLrdcec realizatisauingheFr,caticum

ll rr cxistanicio soluFiealtemativd" (Ainsworth & Eichber&1991,p. 152;

llln, 1995;Hesse& MairL 2000).
Inrportantestetofu9i ctrnu numai afectelecoplegitoaresau compolta||'nla'l('infricog'toareale ptrrintilor sunt cele care produc dezorganiza,n,Tilumele nerezolvatepot fi, de asemenea,exprimate prin semneale
lcll - cum ar fi retragerea 6zici din fala copiilor lor sau disocierea -,
tfi, pot fi la rendul lor alarmante,pentru ce baza sigurl esteesimtjtd ca
Ftllhd ntrit de sigurl, Deoarececopiii mici nu sunt capabilisd intelpleter rrtotivnliileca:restau la baza compottamenhrlui perintilor lor, ei sunt
lrlrl('r,rbiliideii ce sunt curnva de vine pentru frica, retragereasau disot.r.,[ pirinti]or
Ac('stc cxperienle de a se simli in pericol din cauza unei figuri de atalmr.nt - sau de a fi periculoti pntru aceasta-, frgurtr de care depinde
lPrnvicluirEalor, sunt pur gi simplu prea coplegitoarcpenku a putea fi
rk'Hrntc,Astfel,ele hebuie linute in Faha6t de cdtrecopiii dezorganizali,
!l fi dc c?itrepdrinlii lor cu traume nerezolvate.Totuti, acesteexperienfe
,lr(,8ntcrlman in continuareo prczenli mai mult sau mai pulin perturrklorc, ascunsla periferia conttien6zerii gi inEand periodic in prim-plan.
('linicicnii cunosccostul exorbitart al efortud.lorpacienlilor cu traume
clt.z)lvate de a ,,exila" trauma sau pierderca din hecut. Acetti pacislfi se
fit ir1pcrmanenld ameninFti atat din inberior,cat gi din exterior, tnpovtrrll dc o volnerabilitate continui la disociere,la emoFi mpletinoar sau la o
rmccxterni devenitdpericuloasi,din cauzaproieclieiextemea experienI lntcrne de nesuportat Mai mult, capacitatiealot pentru monitorizate me.
crlgnitivli cste limitati considerabil
pentru ctr dace s-ar uita cu atenfie
ink.riorul krr sau al altora, ar risca si aduce h suprafali ceeace hebuie sd
Inilnil ascunsdintr-o necesitateemotionall. in final, ata cum confirmd pre
.rllnrcir ficuti de Mai4 rnodelele de lucnr disociate priculoas ale p69i
nlikrr cu traume nerezolvate- ti forcludelea asocia6 a autoreflecliei - ii
rpln pc copiii lor la un mare risc pentru un atatament dezorganizat, preInr li pcrrtrLrpsihopatologiilecu careacestaesteadeseaasociat.

blecliitio notbasupraterminologiei
l)(.ti inri est('d0 un marc aiutor sd privescpacien[iidin perspectiva
lfilor l()r nrcrrtnl('prL.val('r'lt('lcgate
dc atatament,adevhrol cstc'c11

niciodati complexitatea lor ca persoane intregi nu poate fi clprinse adecvat folosind un singur termm - sigur, carerespin8e,preocupatsau nerezolvat.Printre altele,din acestmotiv existdo continul dezbaterein ceea
ce privette categoriile de atatament (vezi Brslnan, Clark & Shaver, 1998),
Intr-adevet cercetetorii din psihologia sociala au suslinut c; este mai
pulin semnificativ sAne g6ndim la modelele de atatament ca la categoair
sau ,,tipuri", in loc sd le corlsider6mregiuni ale unui spatiu bidimensional, in care una dintre dimensiuni corespunde eurildtii(apropie i gi dependenlei), iar cealalE drrretdrti (legate de abandon). Observaf ca aici termenul de,,anxietate" corespunde termenului de ,,ambivalenld" al lui
Ainsworth gi celui de ,,preocupare"al lui Main.4 Din acestpunct de vedere alternativ,modelul de atapamentindividual estedefinit de reldlira
predominanttra evit5rii 9i anxietAlii(Mikulincer & Shaver,2003).
Adesea,paclenlii, odati cu hecereatimpului, dezviluie multiple stdri
mentalecaresunt, intr-o anumite mlsur6, dependefltede context- adicA o anurnitl 6tare mentaH este mult mai posibil sd apard in anuhite contexte decat in altele. De exemplu, trAind sentimentul de a fi respins, unul
dintre pacientii mei care in mod obignuit p?lreasi se afle intr-o stare mmtah de respingerea devenit preocupat.Maioritateaoamenilor au o multitudine de ,,straturi" ale sterilor mentale, fapt care explic, in parte paradoxul ce degi ar trebui sd cunoattem mai bine pacientul odate ce terapia
inainteazd, adesea simtim mai puFne chritate cu privire la cine este pacientul - sau cA aceasd cunoagterenu mai poate fi reduse la o simpli
clasificare.
Mai mult, deti clasificdrile de atagament ale pacientului pot sugera o
muuime de implicalii clinice valoroase, p4rticulantlltile din vrala Fi lstoricul pacientului sunt intotdeauna cele carEne spun cel mai mult. De exemplu, dorinlele pentru apropiere pe care un pacient care refuze a trebuit se

4 A tatamertul secudzant est eG pr ezent at de. adEnuldlnst 5ngas! sper t r u<lindr M uijat at a
i Lr5uit ni.l vltanli lr <onpodament,nid anxiotlfall dabandonAtarahentuambtvalent/pEocup.r6te
p.n!ru.i indMai cu a(st hodel!u nt anrioti
'.p,er.ntatdc.adlaiulsuperiordrcpq
lalSdab.ndon,
16.
darprere.ltotutrs5@uteaprcpier.a
de.ats5o eviteAt.Fmentulvitant/de
pinFre6te Fp.ezentatdeGdGnul
infedorstanS:
adullii.uacestmodelnuprczintlannebtfrF
d. alaFment,dar<omportimentul
loreste.vit.nt In sEqit,6d.en!l inferlordreptrep@int5(e!a
..ln p5iholoda
ect.ll r-a numitatatah.ntultemltorsitanL supEpuna.du-se
Fte clasificanalel! iM ain,a( er ! m odeldeat at am enticl
l . dzorg.nl zar
ihpa! at com por t am ent u
ti ner ezolvat
.v!l rrl .cl t n rni l dt il. i ilcr hr ndon

|tna8e au o mare legiture cu anumite aspectespecificeale experienlei

lcu nnumite figuri de atalament.
In ciuda tufuror acestorobiectii, afunci cand am privit retrospectivti
n rcnnalizatrezumateleprimei sau primelor doue tedinte cu pacienti
rl, nm fost imprcsionat de puterea p mei impresii. in primele ore de
It0ment este de obicei posibil se dezvolli un siml folositor din punct de
fdoreclinic al sterii mertaTepreilomianteapacientului cu privire la ata-

mcnt.
ln final, o notd desprelimbaj. incep5nd cu Main, cercetdtoriicarefoloi(' IAA s-au referit la ,,stareamentalSindividuale cu privire la ataFadnt" - o evaluarecarereflectdcoerentaprezenttrriiexperienfeide ata,
mont de citre adult gi care prezice comportamentul de atatament al
rflluhri acestuiadult. Intre timp, cercedtorii din psihologia sociali au
$f(,r0t s?1descrie adultii pe care i-au studiat tr term,nii ,,stilurilor de atam('r1t"- o evaluarecarerczulte din rehterile exDerientelorde {orrnar n'loliilorromanticesaud altor reldliiapropiate,lnciudaacestordife.
nlc, atAt ,,stdrile mentale relative la atatament", cat gi ,,stilurile de
lfnmcnt" sunt legatede modelul intem de lucru, strategiile de atatalnt gi istoricul care le produce- Dn acestmotiv am folosit acetti termeni
tcalaniabiliin capitoleleurmetoare.

CAP]TOLUL
7

LUmmooeteaza
slnete
retailileoe arasamenr
...etpeienlele
rclaliilotindioiduluiut ceilallideuin
o tldsdtwda relatiilotitltlilriduluicu eLinsusi.
- PeterHobson(2002,p 180)
Bebelufld este o fiinfd exhem de vulnerabild 9i dependenti. Copiii mici
nu sunt dotati cu un echipament neu.ral avansat care s.i le permid si-9i
gestioneze singuri viala dupE nattere din punct de vederc fizic, emofional ti al provocirilor din mediul inconjurdtor- Pentru a supravietui, ei nece6i6 protecFe din partea altora, pe care Bowlby (1988) i-a numit ceilalti
,,mai puternici sau mai intelepli" (p. 121). Mai presus de supravieluipa
fizice, copiii mici au nevoie de figu.i de atagamentcare sd-i ajute sd igi formeze ti sd-ti mentind acel punct de leferin e stabil nurnit sine.
Dependenlaabsolutda copilului mic inseamndce adaptareala figuri
de atagament- cu vulnerabilititile pi punctele {orte aJerente- este obligatode. Deoarececopilul trebuie si Eeadapteze,acestase oa adapta.(Desrgur, figudle de atagamentsuficient de bune au tendinla sd intoarcd {avoarea, adaptandu-segi ele copiilor lor: de unde reieserezultatul empilic
confom cdruia rclatiile de atatament sunt cocreate.)Celchrealui Ainswolth
este in mod esenFialo documentale a difedtelor shategii de adaptare pe
care copiii le dezvolti pentru a cagtiga protecpia care derivd din proximitatea cu figurile lor de atatament.
Adapterile aubomatea-tecopilului la figuri-te de atagament au cu stBuranli raddcini in instinctele 9i imperativele supmvieluirii- (Adrintifi-vd
c21nou-n2lscuhrl este preechipat la nagtere cu rcflexe cu originea in trunchiul ccrcbral care iniliaz?tprocesul de atagament.)Tofugi, ataFamentul

rlc condusin egald mdsurdgi de nevoia dc siguranldresimlite. Deoarer coplii sunt incapabili sd-piproducd propria siguranld resimlittr,ei au
rvo[.de figura de atagamentcare sd-i ajute se-9igestionezepropriile
nollldificile.
Accst managementemotional poartd denumirea de reglnreaalcctuluiurtlnlrl psihological copilului (in termeni de atagament,eiguranla sau
;tt! 0ccstuia)depinde in mare mdsuri de succesulsau egeculrelativ cu
rrt' primcle relafii regleazeafectelecopilului. Din aceastdperspective,
rdl(.giilcdc atatamentadaptativepot fi, de asemenea,vdzute ca strate
I rlo rcglarea afecfului,carevor modela sinelein moduri fundamentall Pcrvazlve.
Slnelccopilului aflat in dezvoltareizvordtte ca o fmclie a acestorstrailll 0daptative ti a sentimentelor, gendurilor $ acliunilor specifice cdroprlmcle relatii de atagamentale copilului le pot aceefectiv loc. Exprilrli('$inclui copilului careevoc, responsivitate acordattra Iigurii de
iFment pot fi integrate,in timp c aceleacareevocAr;spunsuri de resn8(,rc, imprevizibile sau infricoFdtoare (sau niciun respuns) vor fi disnlonate sau excluseinh-o manieri defensiva.Ceeace esteinteqrat se
rntebucura ulterior de o traiectoriesanitoasade maturizare;ceei ce nu
lc int('grat tinde sArdmen; nedezvoltat.
l{claliile de atagamentsunt crucialein procesulde integrare.rDificullllo.are aduc pacienlii la tratamentimplice in mod obignuit abilitifi net('grntcSi nedezvoltatede a simli, g6ndi gi relafionacu ceilalJi(Fi cu ei
pornind de la aceast;idee,
ilsl) prin modalitEticare .,functioneazd".
rwlby (19{t5)a caracterizatsarcinapsihoterapeutuluidup6 cum urmeai ,,Rolulnostru consti in spriiinireapacientuluipentru a gandi ganduri
ll 0lr fost descurajatesau interzise de crtre pdrinFi lor, pentru a hei sen
ncnto pe carc plrinlii le-au descurajatsau inte.zis sAb simtd sau penr lr lua in considerare acfiuni la care plrinlii le..auintezis se se g6ndeas,
" (p. 198).Rolul clinicianului este,pe scurt, sd faciliteze integrarea
ti,
tf('I, rclunrcaclezvoltlrii senetoase,incepAndde obicei cu dezvoltalea
rrlionnll\

Ir pruc5ullntc8rlrii,erperienlelededotlirii
dereralion.re
derraj:ideBtndnes!nrsrransteSa
l. t \c Inll!nlcarlrre.ipro. Oeexempl!,dacto p.Boantnu a fcrajuial| g-rt inrErer.s.1i
d ' .nr . l.pu r..rt.e u. ( i. . t iuneap o a t. !a l o .u tg s n d i i {i "H o b 5 o n ,2OO2,
p 175)

afectivd;i strategiilede atatament

Reglarea
Calitatea rbspunsului persoanei care ingrijegte copilul la afectele acesfuia este extrm de importantii in determinarea natuiii strategiei de ataFament predominante - de siguranfe sau nesiguranle - pe care copilul
o adopti. In cazul atatamentului securizant,rispunsudle persoafleide
ingrijit ajute atat la alinareadistresului copilului, cat Fi la amplificarea
emotiilor pozitive. ln consecintii,copilul treieFterelatia de atalament ca
un context in care afectele pot fi reglate eficient. Astfel, ceeace se ituegistraze h nivel intem este un sentimenl visceral cd apropierea faiS de allii
poate fi o sursSpentru alinarc, conJortti pltrcer,De asemmea,se inretistreaze sentimentul ce sinele - exprimandu-ti inheaga gamd de expe
rienle corporale gi emolionale - este bun, iubit, acceptat gi competent.
Plocesul de reglare afective este cel in carecopilul, prin intermediul r,mor
,,bio-feedbackuri" 6ociale,ajunge sd asociezeexprimdrrle initiale involuntare ale emoFrlo! cu rdspunsurile persoanei care-l ingdjeFte.Adicd el ajunge str ,.gtie" ca afcrtele lui sunt responsabilede evocareardspunsurilor persoaneide turgrijit care-i oglindesc afech:I. Astfel, in cel mai de dofit scenariu,
copilul invati o mulfime de lucruri foarte utile: (1) cA exprimareasntimentelor poate avea rzultabepozitive - carc genereazesentimente pozitive lald de sine gi ceilalll (2) cd poate avea un impact asupE celorlalfi ceeace genereazeun sentimentde liber arbitru sau autoinifiativtr; Fi (3)
Eeptat ce an ftite
pot declanFaanumite reaclii - ceeace ll ajut{ sd
^fecte ln cele din ulme $ numeascd acestesentimente
inceapi sAdifercntieze
Fi
(Fonagy 9i colab., 2002).Astful, o relafie de atagament scuri nt poate fi
vazudi ca o gcoal, in cale invelim sd ne leglam afectelein mod eficient, nu
numai in copiHria mici, ci 9i de-a lungul intrgii noask viefi.
Modelul siguranlei pe care l-a[r schitat reflecte ceeace Main a numit
slnteginpinafi deatl$ment. Un prcdus preprogramatbiologic al evoluliei, ea asiguri ceutarea proximitdtii fate de o figurd de atatament, a ctrei
acordareafectivi facecapabil copilul mic se o perceapeatat ca un sanctuar a! siguranleiin momentelede alarme,cat Fi ca o baze de siguranl{ a
cilflli disponibilitate face posibil,i explorarea autonom5. Totuti, atunci c6nd
s('nlnalcleemolionaleale copilului evoctrr5spunsurineacordatedin parlon prrsoanei care-l in8riieFte,ce descuraieazlceutareapmximitdlii sau
nutnromia, strnlctiinprimnrll de atatamentva fi respinsi.Mai exact,seva

todlflca pentru a se adapta anumitor vulnerabilititi ale persoaneide

fHrfflt (nesigue): copil ul va dezvolta o strategiesecundarddeatarafient carc
llloctti ori o deznctioare,
oi o hipeructioarca sisbemuluicomportammtal de
leldm(,nt. Acesbestrategii ale copilului pot fi vdzute 9i ca precursori ai me
tttltmck)r de apdmre care igi au originea in eforfuiile necesareti uneori
lurte ale copilului de a scoatetot ceeace este mai bun dintr-o situaiie
ffuitn - adici sd se adaptez la figufile de ataiament ale cdrcr proprii
t('anisme de aperare le-au compmmis capacitatea de a regla in mod inrrrctlv nfectelecopiilor lor (Main, 1990,195; Mikulincer & Shaver,2003).
ll,znctivarea esteprezntd la copiii mici clasificali ca evitanti, Plecum gi
| ldullii a cdror starementah estedescriei ca rEspingand,Ia polul opus, hifrictivarea este strategia adaptative a copiilor cale sunt afibivalenti 9i a
.lulllk)r a c6rcr staremntali esteprGrupati. Copiii dezoryanizali, la fel ca
rlullii n!'rczolvaF, o6cilea2l inhe shategiile de hiFractivare Fi dezactivar.
C6 rogultr,o strategiepredominant de dezactivareapareatunci cand
lipurlsudle pirinlilor Ia afectelecopilului legatede atatament sunt de
v$rilunc. Aici, semnalelede distresale copilului gi ofertelede ploximirlc nu produs reacfii de respingetesau/gi de control. Prin respingerea
fcrlclor de prcximitate, prrintele egueazi sErestabileasceechilibru.l emoonol al copilului, iar intruziunea acestuia Doate face coDilul sd s simt{
rptaexcitatemotional(Sroufe,l99o). in niiiunul dintreiazuri el nu pri
rclkr niutor pentru a face fal, plopriilor sentimentede neinleles - ci
r[ct opusul. Pentru a putea mentine cea mai buntr rclalie de atatament
| 0costccircumstanle,copilul invalS se-9isupraleglezesentimenteleti
{p,imnrca acestorafi strs distantezede impu.lsulde a se apropia.
Vi putcli gAndi aici la pacienlii obsesivi, narcisici sau schizoizi al cdror
)o('tru cnr(4ional este ingust, care pot pdrca mai mult sau mai pulin
)rbi" lil scmnaleleafectiveale altora gi a ctrlor responsivitateaplatizat6
ponh' fnccse se simtd dezinteresalide vialA - un fel de ,.afacepe mortl". Srcgt'l(1999)a sugeratc; la adulti aceastdstrategieevitanul de dezrtivnrosc reflec6 in inclinalia cetrecrererulstang ti activareasistemului
r'rvos parnsimpatic.2Ceeace rdmane nelntegrat la pacim[ii cu aceast,
pre.
Al.l,(oo(.ptualizarea
luiSie$lestedeajuto.pntrvc6sublinlazlatAt-deicrtele"
unuipacient
on,lnn^rcvirant/<are.espinte,carflcapadtllilen.dezvohate,carenecsrtlatenliereraputict.
p.nt'o | fl r.lnre8,rte.Dinpun(ol d. wdec.l nelrothinlelo.,
ac.$i pa(i.niau nsied.l. r.a.
p.ut d. o rboda,. .a,esl i ajureta.ri cSrtiteac(erlllamfomafileemoionale,
holisrkeE.it. de
l ar '. 1.'Il d r.tl - d. la ( ar epi. 5bn e d e .o n e l a ti .

strategie sunt, de fapt, toate emoliile, dorintele gi satisfacliile asociate rela;iilor intime. Nu mai este nevoie se spun ci evitarea apmpierii conshange dezvoltaEa capacitS'ii lor pentru sentimente profunde, exprimare sexuald, dependenld sdnStoasdti incredere.
La polul opus, strategia de hiperactivare a copiilor ambivalenfi pare sd
fie organizaHin iurul ceuEirii apropierii. In incercareade adaptarela pdfinlii a ceror responsivitabela emoliile copilului este idrprevizibiltr 9ilsau
neacordaG, copilul irvat; ci amplificarea afectelor lui crette tansa de captare a atenliei perinlilor. TotuFi,calitatea9i cantitateaatenliei evocatede
obicei nu se pokivesc cu nevoile copilului. Deci, acestainvate cA nu numai ofertelesale pentru suport adegeanu reutesc sd pioducA rezultatul
dorit, ci ii cd pentru a cagtiga confortul trebuie se mentine aceastaexpriIr|ar a distresului la un nivel destul de ^malt.Pe scun, invaF sd-gi mentinA sistemr de alatament ^mmod donic activat.
Strategiade hiperactivaE a pacienlilor pe cale ii putem vedeaca isterici sau bordedine poate Eflecta/ de agemenea,preocupalea lor fatE de lipsa de disponibilitate percepute a figulilor de atagaftent - din trecut sau
prezent- al ciro! ajutor au cAutatsl-l catdge prin maximizaraafitirii
distresului. Din nefericire pnku acegti pacienli, nevoia lor d a menFne
sistemul de ataFment activat conic ii face hipervigilenli 9i predispugi si
exagerezeprezenla pericolului - iJ| specialPericolul de abandon.Ca in
cazul \Lrdtegieide dezactivare,preful ace6teiprotectii egtemare. incuraj6nd un sentimentde neatutorarepersonali,strategiade hiperactivareimpiedicd integrarea sntimentelo! pozitive despre sine gi despE alfii din cel
putin doud motive. Primul este ce acestesenhmente risctr gtrdezactiveze
sisbemulde atagamentde carc supravieluirea emolionau a ajuns sd depindd. Al doilea este c, supradependenla submineazd stima de sine ti tinde
si provoace chiar abandonul pe care in mod inconttient urmtrrea sd-l evite. Mecanismelede aperarede hiperactivare,de asemenea,submineazd
dezvoltaiea mutua[dfii in relatii, a autonomiei in gendire Fi acliune qi, desigur reglarea afectivi. tegat de aceasta,rcculgerea obignuitA la hipelactivare poate cobori pragul declangdrii sigtemului nervos simpatic ai poate
diminua capacitateade a exercitacontmlul corticalasupra rcacliilor emoli()nal('.Implicafiacarereiesede aici estecd pacien[iinostri preocupatiau
rx'voi('de noi pentru a-i aiuta si-9i moduleze reactivitateaemotionaldgi
sl-$i irrttrft.asc2l
.npncilntend(',r facefaltremoliilor, dandule un sens-

At!9amentul dezorganizatestevrzut in generalca reflectind colapsul

nrl rtrategiiadaptativea unui copil speriat.condusde in6tinctulde a
lula proximitatela un pArinte6periat.Totu9i,Main (1995)menlionaca
0v6dlta dezorganiz;rii aJi9areascvenfiaHsausimultanaa unor modeI dt comportamentconkadictoriii
L,nexempluobssvatliaun copilmaltratateraafitarcapronu.ntatd
a unui
(alerga,pbntan4 cu brateledeschiEe,
comportamenl
de ata.tament
c2ltn plrinte), urmaHlintr-unmodinexplicabildeevitare(copilutseopret
tc brusc,seintoarcecu spatelela pArinteti tace)(p. 423).
ln mod corcspunztrtor,s-asugeEt ci adultii cu baume nerczolvateau
tvllot si recurg; atat la sbategii de dezactivare,cetgi la celede hipeEcvnrc,AcegtiadulFiau de obiceiun istoric de traumi in legtrturtrcu figub de atagamentcareevocauatet o evitarea apropierii,cet gi o teroarcde
Frndon (Mikulince! & Shaver,2003).Pacienlica acegtiasunt sfagialide
npulsuri conflich.rale(evitareaa.ltoEde team5senu fie atacali,apelarea
hperattrla altii de teami si nu 6e singun) 9i adesasimlindu-ii propd| lentimente ca fiind foade putemice gi haotice.Ca terapeuti,ne poate
dc aiutor se infelegemce un comportamentaparent autodistructiv al
iottor pacienli replezing incercerilelot hecuteti prezentede a selupta
rtr-unmod cet mai autoprotectorcu acesteirnpulsuriconbadictoriiti
tntlmentecoplegitoare.Integrareape catesuntemchemali6i o facilitim
cl nre multiple dimensiuni,inchzand (ferdsdselimiteze la ele)inbegrarll cxperienlelortraumaticegi a aJectelordisociate,plecum gi repararea
iurilor din imagineade sine 9i despreallii, Pmtru a laceposibiH aceasltttc8rare,depindem de capacilateanoastrdde a genen un atagament
In cc in ce mai secudzant- un sanctuarde siguranltrgi o bazi de siguInlll - carepoatedeveni el insugi sursaprincipaltr a capaciGtiipacienrlul dc a tolera,modula gi de a comunicasntimentelecareelau inainte

xietale cu respunsurile necoEsPunzAbare,dureroaseale Perinlilor lor,

atunci cand ei emu coPii.

LJtlcsLlDortat.

l{czr.r
mind influenia figurilor de atagamentasup.a dezvoltdrii copiilor
rr (9i, prin cxtcnsie,influenla terapeutuluiasupradezvoltirii pacienlilor
ll), lx)otc fi folositor sd reamintim perspectivalui Fonagyti a lui Main.
upd Forrngy,impactul pirinlilor depinde de calitateaoglindirii alectuI fi d(' cnpicitatcildc a ,,conline"distresulcopilului, prin rispunsuri carc

r('lnliocu Pacicnttrls:lu,

'drltrucxperientaemotionalda copilului ti ajutd la gdsireasensuluiaces

,.hr- sau in psihoterapie, pentm experienfa emotionald a pacientului.

'roceselerelafionaleFideziderateledezvolt;rii

0lo iri vom incerca se i

Ir(l c6t mar eficient]a

dficEm tipu.ile de experienle care ajuti lrh-un

ezvoltare$rrtoasa.

n Pnrlcnpilrinlikn('r,rucopiiicnr(r,l. 12luni, pldngeaucol rn,ripulin,,

care elau cei mai siguri. (Gata cu ldsatuI bebelugilor si pt6ngd!) Ainswordl
a subliniat, de asemenea,echilibrul ,,atatament/explorare"gi comPortamenful de ,,bazdde siguranlE" care era incuraiat cu succesde citre P;rin[ii care se simleau la fel de confortabil cu nevoile copilului pentru proximitate sau autonomie (Ainsworth gi colab., 1978).
Pentru viata de dupd copildria mice, cercetebareaatalamentuluj Karlen
Lyons-Ruth (1999)a hecut in rcvisH literatula, sintedzend descoPeririleempirice inh-un cadru pe care l-a nunit ,,comunicare colaborativE". O astfel
de cornunicare, de obicei, aiute copiii se dezvolte siguranld, flexibilitate 9i
modele inteme de lucru coerente.Acest cadru arc Patru elemente.
Primul element: persoana care-l ingrijette trebuie se fie receptivd la intreaga game de experienle a copilului (nu doar la exprimdrile distresului)
gi trebuie sd incerce sa invele cat se poate de mult despre ceeace copilul
simte, dorette ti crede.in mod evident, acesttip de deschideresau de incluzivitate poate favoriza integrarea, atat de importantd pentru modul in
care teolia atafamenfului inlelege dezvoltareasenetoas5Al doilea elemenL persoana care in8rijeFte copilul trebuie se initieze efortulile pentru
rcpalarea relaliei cu copilul, atunci c6nd aceastaeste aJectate.Ficand acest
lucru, se stabilizeazd agheptareacopilului cd prin intemcliunea cu ceilalF
echilibrul sSu emolional pierdut poate Ii refdcut. Al heilea elemenL Persoana care-l ingrijegte trebuie sd ,,sprijin" in mod activ abiliteFle emergente de comunicare ale copilului - initial P n incercarea de a tlansPune in cuvinte ceeace copilul preverbal nu poate articula incA ti mai tarziu
prin a-l ruga pe copil se ,,foloseasc5plopriile cuvinte" Al patrulea elemenl: persoana cale ingrijegte copilul hebuie sd fie disPus5 se interaclionezein mod activ cu copilul, sa-i stabileascelimite gi se-i permite copilului sd probestezein perioadele in care sentimentul de sine ti desPre allii
este in fluxul dezvoltdrii. Aceastii deschidere cdtre efort face posibild pentru copil expedenla de a fi conectat chiar gi atunci c6nd se simte separat.
Faptul cd o comunicarecolaborativddepinde de ,,a cunoagtecealalh
mjnte" (Lyons-Ruth,1999,p. 583)ne aminte9fede observatiaIui Fonagy
ci perintii copiilor ata9atisecurizantpat capabilinu numai stremPatizezc ii s5 facdfatd distresului copilului lot ci li sd recunoascd,,atitudinea
irltenlionah" a copilului. Adici, ei pot rdspundecomporfamentuluicoPiluhri din prisma sentimentelor,crcdinlelor gi dorintslor carepar sa steala
Irnzil k)r. Chiar gi nturlci cend acestcomportamentse afli in contradictie

rlj pot rdspunde ca gi cum ar fi con_

tmentul copilului pare se aibd sens.
,drinfi carepot mobiliza un sine bine
aza)
Mrrlli autori purr accentulpe importanta in relafiile din dezvoltare a
Jf(nnu'liczlriicontingente"- adice aceacomunicareplin caie rispunsul
r.rio.!nc'i de ingrijit fata de copil se potrivqte, cores;unde sdu reTonearrl (lr {,xltcrientaemotionali a copilului. De la na;tere,dacd nu
si inainte
lr dar,n{t.I,conform lui frcvarthen, Fonagy9i altii. tiinta umani ecteun
,rh'l('(k), de contingenld", a cirui preferinli iniliald pentru contingenle
x' i.(1(,stimul-rdspunsse schimbdbruscla varsta de trei luni:
l).rciIcentrara
iniliali a copiilorpe conringenle
perfecteii facecapabiti
s:I-Sr
descopere
sinelecorporalin lumeafizrd, concenrrarea
lor ulterioa_
rl1pe responsivitatea
socialicontintentdcrescuta,
dar imperfectdii face
.npabilis5-9jdescoperc
sinelementalin lumeasociau(AIen & Fonagy,
2002,p 9).
Cind, subiectiv vorbin4 persoana care ingrijerhe copilui irnperLbegte
I v{ruiune a experien}eicopilului aceasHcomunicarecontingenteii per_
nlh' itccstuiasi ,,sesimte simlit", agacum spuneaSiegel11999j.Stem aco_
f(.rll sit(alii inrudite folosind termenul de acordojafecti,), strgefiIrd c, o
ritrk, scmnificadvedin ceeace permite copilului sd simte cd stdlile lui su_
rl(.ctivcsunt valide 9i pot fi impdrtdtite sunt rdspunsurile parentaleca
a u nl o)\pericnleloremofionaleale acesfuia,ddr - foarte imDortant_
rtr-un r('Aistrusenzorial
diferit.Ace.lsta
re\ponsi\itdtein dmbile .ensuri
,1)l)ilulscanccFte
bucuros,iar corpul mamei saleii rdspurldecu o cldtina_
r' n'\l)(nrsrv.l)ii pennite copilului sd se simte cunoscut-- f;rj acedstd,esonsivitntc,s-ar simli doar imitat
(inrunicitrca colaborativd,contingente acordatd
afechv e!,tecentra,
Fi
1in R'l('tapilflnlilor carevor asigurapentm copiii lor o bazdde siguran_
1, Nu Innr trcbuic sh spunem cd efortul de a fa;ilita aceasticalita; a co_
rt|nici'lrii,ru cstc mai puFn important in psihoterapie_
Aga cum scria
{}wlby ( l9tl8),,,ciaciterapeutulnu poatese-9ifacdpacientutsa simtd md_
rr urr lti( (1('\iAur.rnt.t,
t(rirfi.r nici mdcarnu poaieincepe.Astfel,ince_
r'[r ( u ()krl do tcrlpcut carcasigurS. obaze de siguranli,,(t) i40).

Respunsurile acordate afectiv ale pxrintelui 9i terapeutului, care ajutd

copilul sau pacientul str se simta ,,simfit", pot depinde de ceeace Schore
(2003) a numit ,,comunica:reaemisfete dreapH-emis(erd dreaptd" (p. 50).
Acest lucru inseamni ce responsivitateagi receptivitateanoashi h semnalele afective ale celorlalF sunt produsul capacitiFi emisfurei drepte (in
mare mdsurd prin intermediul cortexului orbitofrontal) de a procesaemotiile care sunt expimate nonvelbal - adice prin intehediul expresiilor
faciale, al tonului vocii, al postuiii, al gesturilor 9i ata rnai departe. Unul
dinhe pacienfii mei a enunlat-o in urmdtorul mod: ,,Eu spur ceva Fi tu ai
e).,presia
aceeape fattr gi eu tlia c; tu ttii ce simt".
Cred ce Schore are dreptate atunci cend sugereazii cd este necesar un
anumit cadru mental pentru ca p5rintele sau, respectiv, terapeutul se devind capabit de o astfel de comuricare prin emisfera dteaptd. in acestsens,
el a facut rcferire a*it la recomandarealui Fteud ca analistul sd funclioneze avand o atitudine de ,,atenfieliber flotanH", cat 9i la ideealui Bion cd
un clinician eficient trebuie sl aib.i accesla propda ,,revede". Din expenenla mea cu pacienlli, precum ti cu propriii copii, capacitatea mea de a
md acorda emotional se sprijind pe capacitatea mea de a fi prezent irr totalitate
deschis ti in moment -, ii nu pe cea de a fi preocupat sau distant. La pirinte ti la terapeut, acestesteri mentale receptive- pe care
sunt tentat sAle caracterizezca fiind ,,congtiente"- par sd produce rtrspunsuri care decurg nahral din cerinlele momenfului, induzind in mod
specialnevoile emolionaleale copilului sau pacientului.
Expedenrele repetate ale unei astfel de responsivittrfi acordate emolional contribuie la agtepter e pozitive care se contureazl din ce in ce mai
mult ln modele interne de lucru sigure.Altfel spus, astfel de expedente
reprezintdlecfii despre curn s6 ai o relalie confortabil{ Si eficiente- cu
propria ta pelsoani 9i propriile emolii prccum ti cu alfii.
Meritd subliniat aici cein caLitatede pdrinte sau terapeutnu estenecesar sb fii intotdeauna ti perfect acordat din acestpunct de vedere, ,,suficient de bine" este de aiuns. Aga cnm Stem (2002) observa ftr glumd, dar
illtf-on mod jnstructiv esteo descopelircempiricAce,in general,celemai
Lruncnrame fac cel pufin o gregeaLila fiecare 19 secunde cu bebelugul lor
(;rupol dc StLrdiual Procesuluide Schimbareal lui Stem (2005),Beebe
$i
Lnellrnnnn(2002)9i o grupare din psihologia sinelui au fost de acord ce
nr,ri Inrporl ntc dcelil oviln['ir unei rupfuri careesteinevitabilSin relalii

rl lolcrarea ti repararea acesteia,De fapt, acestesuccesiuni de rupere gi

|lir'rn!, neacordare9i reacordaresunt interacfiuni vitale a cdror internah|r,tlcrrrajeaze in mod specialincredereacd neintelegerilepot fi rezoltlt, - li ce,in sensmai lar& distregulpoate fi descompus,pentru cd el
rdl{,I'i nhrlat.

integrarea5i intersUbiectivitatea
screarea,
l',in,'1ncum am urmdrit ceeace cercetatodine-au spus despretipurile
favorabile
dezvolEriiunui 5inesigurgi inlegral.in mod
' rr.\l),,n\ivitrte
/l'l'r)t, cxistAinsight-uri valoroaseaici despre atitudinea ii comporta,(,rlrl pc carepirinlii pot incercain mod deliberat sb le adopte fafi de
r|lii lor - 9i terapeutiifa[d de pacrenliilor. Acesteainclud comunicarea
rrrtl g('nti acordataafectiv (Siegel,1999;Stem, 1985)io abordarecare
empatie,abilitateade a facefate situaliilor 9i aprecierea,,inten'llsrnite
nrirlillfit" copilului (FonagyFi colab.,1995);o modalitabede dspuns care
t'otllorlaze includereaintre8ii experienle subiecli\e a coplllrlui, eFafoda/ ('rrpacitifiloremergenteale copilului, o deschiderc
cdtreinilerea rcpafiio('()founde existdrupturd,Fi o disrynibilitate
deasel pla cu copih ahrnci
Ind cstc necesar(Lyons-Ruth,1999).
lhr (,steimportant se observdmctr - agacum implicd partea ,,colarrnlivil" a cadrului de comunicarecolaboradvAa lui Lyons-Ruth - o
'lllli('(]ricntatd pe dezvoltarenu esteniciodatd crealiaexclusivda unui
ntiur partener Astfel, relatiile copil-perinte au fost descriseca fiind rerk.rnutual ti cocreate.Studiile lui Jaffe,Beeber,FeldsteirLCrown giJas)w (2{)01),Tronick (1989),Sander(2002)9i atiii, toate concluzioneazecA
Ir)r,r fi bebe]u9ulconstifuieun sistemdinamic in careconduita fiecirui
rrlcn('f influenteazdsi esteinfluentat de conduita celuilalt. Nu esteacrl('ntal ctr rezultatelecerceteriirelatiei copil-perinte se intrepehund cu
'lo Ilc ,,ccrcrtAtorilor"din tradifia relalionaE/intersubiectivS(Mitchell,
l(,5;Sk)f()row 9i colab.,"I98L Aro, 196), careidentif ic;,,infl uenta mur,ll ilocipr()cd"drept o trdsdturd pervazivd a interacliunilor dintre pa{'nl si t('rnocLrtllinoinl('l(.sci\ Eradrrlde influenld pe carepdrinteleo exercitdin relalia
L.rlr'z!r)ltirrc
cstcin scneralmai maredec6tceaexercitatede cdtrecoil ll.(.\{'r))plu,shrdiilcau arhtatcI parentaiulresponsivscnzitivpoat('

transformabebelugiievaluati la trei luni ca ,dificili" din punct de vedere

temperamental(greu de consolatsau stimulat) in copii carela 12 luni au
fost reevalualica fiind ,,facili",in acelati mod, cand paientaiul a fost problematic,cei cu temperament facil au devenit dificili (Belskt Fish & Isabella,
1991).Pe lAngdinlluenla pe careo au pdrinlii, aceFtiaau 9i o responsabiIitate mal mare in modelarearelagieicu copilul gi in mod ideal o flexibilitate mai ma:reatunci cand hebuie sd facd acest lucruDate fiind acestediferente, fiecarepartener are, fdrd indoiali, un irnpact reverberantasupraceluilalt,caregenereazedpate de comunicarecoordonategi reglatemutual din interactiuneacelo! doi. P;rintele ti copilul
,,seurmdresc"unul pe altul, iI conduc sau il urmeazi pe cel5lalt,fac cu
schimbul gi se oglindescurul pe celdlalt(saueFueazein acestdemers)in
tipare care sunt diferite pentru iecare diad.i in parte. Aceste tipare reflectd acordareaafectivda partenerilorgi calitatearsponsiviElii contingente
dintre cei doi - adice gradul in care rdspunsu le unui partener sunt contingentesau se potdvesc la fix cu inifiativele celuilalt.
Cercetareadocumenteazdclar acestehpare cocrcatein comunicarea
fate-in-fafddintre mami 9i copil la joaci. Secvenlelede potrivile, nepotnvire 9i reparareapar cu o coordonareprecid Studiile careau folosit o
inregistrarevideo simultand a felei gi a corpulu copilului, pe de-o parte,
gi a fetermamei, pc de altd parte, au scosla iveale o sincronizaredeosebitA a expresiilor atat vocale,cat gi faciale,astfel incat comportamentul
fiecdrui partener din interacfiune poate fi prezis in a 12-aparte dintr-o
secur-rdide la comportamentul celuilalt. Copiii de pahu luni au fost irrregistrati video lnterac$onAndcu mamele lor, iar la 12luni au fost evaluali cu ajutorul protocolului situatiei shiine. De mare interes estedescoperirea cd diferenta dintre lelatiile care flvotizeaze un ataFament
sccLrdzantde cele care nu fac acestluclu este date de gTadrlde coordonare bidirectionalSin diad5.
Sigurantala un an a fost prezis5de um;rirea reciproc6dintre mama
tr bcbelugplasat{ in zona de mijloc coordonareaera ,,prezente,dar nu
ot)lig.rk)rie"(Beebe& Lachmann,2002,p 104)-, in timp ce atagamentul
nrs(\-Lrriznnta fost prezisde urmdrireareciproceah.rncicand eia oti la un
||i\rol Innr(rc$cut, ori mai scdzut.Nivelurile inalte de coordonarepar sd
rr.ll({lc o nlonikrrizarccxcesivde vigilente a partenerului,in timp ce
ri\(lr'rilcs(l)zul('l),r s.1inrli.r r('lrngcle.
inhibiliesaupur Fi simplulipsa

F P()trivire intre par:teneri.Cu alte cuvinte, optim, responsivitatea continonlll ln comunicarca dinhe pdrinli ti copii esteapropiati, dar nu perfecte
('('rt lucru are implicalii atat pentru psihoterapie cat ti pentm parnrai.
Becbcti Lachmann au aiutat la clarificarea acestorimplicalii atunci cand
lr dl$cutat despre aceststudiu in termenji unui echilibru htre reglaleair,/./lrlittl i nutorcghre.7nreglarea interactivS, unul dintre parteneri se condntroaz2lti ,,folose9te" rtrspunsurile celuilalt pentru a face fate propriilor
{llfl lntcme de emotiesau de excitare.(De exemplu,copilul ciutand alinao l[ distresullui se poateacordala cadenlaliniFtitoarea vocii mamei.)In
ttkrto8lare,dimpohivd, stirile de emolie sau excitaresunt abordateprin
gins(de exernplu, atunci cand co'fri?)drrdl." de partener F\ intoarcercocdtrc
rllII privegtefix in alte parte,seleagdnS,se apleacepe spate).Un echilibru
ntft, rcglarea interactive Fi autoleglare estercflectat in tipul de ,,urmxrire"
rrodic, predictor pentru un atatahent securizant. Umdririle bidirctionar,dr' nivel inalt rcflectd o inctinalie ceh reglara intemctivd (un ful de sutrlinlplicare cu paltenerul) gi prezic un atatamentambivalmt sau dezo!tanirat, in timp ce urmdririle de nivel sctrzutreflecH o predileclie cAhe
utorcglare (subimplicare cu partenerul) ti przic un atatament evitant.
Nc poate fi de ajutor in inlelegereapacienlilor sau atunci cand incerllm sil le fim de folos acestorase gindim rcglareainteractivdFi autore
llnrca in termenii acestor rezultate. In ceeace privette tratamentul, cei cu
I lnclinalie mai mare sprere8lareainteractiv5laltr de autoreglaresunt cei
nr(' urmArescatmt fiecarerrspuns al nostru gi/sau par si se bazzecomrlct pe noi pentru a-i aiuta sAgestionezesentimentele dificile. Aceftia sunt
n [cnoral pacienlii carear putea fi descdti ca preocupafi de disponibrlint('afi8urii de ataFament(sau,mai precis,frica de lipsa acesteia).Secomx)rlil cn $i cum ar fi lipsifi de eperante,atat in ceeace pdveFteeliberarea
[, cont prop.iu de distres,cat ti posibilitateade a primi ajutor fiird a face
n propriul disLressd pare in fala celorlaltide o evidenlecoplegitoarc.Prork nla accstorpacienli (ii a terapeulilor lor) nu egteprop a dependenftr
r('r'sc.il1 schimb, estefaptul cd nevoia lor prudente de ceilalfi le monoxllizcnzi ntcnlia atat de puternic incat au puline oportunitdli de a-9i curo,ttt('li k)losi propriilc resurse9i dorinle. Ceeace trebuie reintegrat la
a0lttipacicnli estccapircitatealor de a trdi, cum 9-arspune,l 4-tnt,"!llot
rf olrozilic crf scntimentul cd centrul lo. Sravitalional se SiseFtetfi olafi
|'r,in Drinlil(.Fircacliilccclorlalli.

Desigur,lucrdm,de asemmea,cu mulli pacienli a ceror vulnerabilitate consH in abilitatea supradezvoltaH de autoreglare. Fun4ionand in mod
obignuit inh-o ,,starc mentald de respingere" cu privire la atatament, ei
au tendinla sd fie autosuficienli intr-rm mod ostentativ Ceea ce Bowlby
numegte,,bazareape sine compulsivd" lase de obicei impresia,atet terapeufilor, cat 9i partenerilor de viatl, cI au pufin de olerit carc sAfie dorit
sau preluit de cdtre acetti pacienfi. Strategialor de dezactivarea atagamentului li indeperbaze de congtientizarea sentimentelor sau impulsurilor cale ar putea sd-i aducdmai aproapede nevoile renegatede a se lega
de ceilalti, De obicei, in psihoberapiaacestorpacienti, exactsentimenbele,impulsurile gi nevoile legate de atagamentsunt cele care trebuie reinbegrate.
Rezultatele cercetdlii copihArinte aflafi fall in fald se potlivesc cu cele
ale studiilor situaliei strdineale lui Ainsworth. Concluziaconform cdreia
,,urmdrirea" moderati esteoptimtr din punctul de vedere al dezvoltlrii
este in acord cu pe$pectiva lui Ainsworth conform cereia atatamenful si
gur se reflecti in echilibrul dinke cdutara proximitelii ti explorarc, dintre conexiune ti autonomie gi dintre rclafionare gi autodefinirc. Din schimbudle fald-in-fald iruegistrate video se poate trage concluzia ca un rczultat
sigur esteasociat cu calitatea Esponsivitetii contingente inh mani Sicopil. care nu este perfecti, dar nici apropiatl O astfel de rcsponsivitate reprezintd o parte din ceea ce permibe copiilor mici se inveF ca seirile inteme pot fi ,,impdrttr9ite" ti, in acelati timp, diferite fale de ale celorlalll.3
Ag sugera ce dezirabfitatea urmlririi moderate din puncful de vedele
al dezvolttrrii - ti echilibrul fluid dintre autoreglare 9i reglarea interactive pe care o reflec6 - subliniaze importanla de a face loc, atat ca pSrinte, cat ti ca psihote.apeut,pentru subiectivitdliledzbllol partenedin relalie. ,,Pleocuparea maternd plimari" (Winnicott, 1975) lncurajeazi
poibilitatea ca, pentru o anumittr perioade, mama sd dea o mai mare prioritate subiectiviHtii copilului ei decat propriei subiectivitefi; de asemenea,
rolul de ajutor Fi lesponsabilitatea eticl pe care terapeulii Fi-o asumA
I Inleres.nt6te faptulci lnele stldii auaratai.5 un rezolt.revitdnt6r cor.lat cuo
"!rmldE" fo.r
le mar..opiluluidecltre mam-,inhmpcecopiluldspunde
cai (um * lerettedeatenFam.r.. scnr0v5implicl in modcla.o acorde.ela nevoilecopiluluideauto.etl..li,,spatiulibe."
{5.nd.r,l98O),p@.umsire8ldreintera<tivl
ti letltur. p! careaceaitao tacilite.z,

t(t|rdloozAde obicelo mai mare concentrarepe subiectivitateaPacienturl dr,cntpc cea proprie. Totugi,mafta (sau terapeutul)pe#ect acordate,
nu este
rr0 lll Fu$penddsau pune intre parantezepropria subiecLivitate,
rolthl'rllun ideal fezabil gi nici unul de dorit
Irr prirnul rAnd,rnulli dintre noi suntem pur Fi simplu incapabifise ne
h'lDr propriile dorinle ti limittrri in fala ugii camereicopilului sau a carrrul dc consultalii.Cand tragem de noi prea mult pentru a putea sd fafltl .rccstlucru, existede obicei consecinleneintenlionate9i nedorite. In
I doilca rirnd, copiii Fi pacienlii nogtri crescnu numai prin intermcdiul
rl'('ricrllelor ,,depotdvirc", ci 9i prin expedenielede separaregi diferenl. AFircum Bentamin(1990/1999)a clarficat, capacitateapentru recuorrllcr(' mutualS- adicdaceacapaotatede al recunoattepe celdlalt(gi
c ,r li rccunoscutde ceElalt) ca subiectsparat,9i nu ca obiect- i9i are
rl*ln('n ir1descoperirea
ca ti ceHlaltgi relaliapot supravietuifuriei gi conl( lului. Altfel spus,episoadelede rupere gi repararesunt o parte vitall
lrrrccliului de invatare de a echilibra nevoile pentru autodefinire 9i rerlkrrrdr('.
Firi fluxul dintre a da ti a primi existentintre doue subiectivitdtidife
lk., copilul sau pacientulpoateinvila cd ,,existebc doar pentru una sin(tril"i o singurAvoce,o singura voinid, un singui individ ale cirui nev^oi
omin?lpcrmanent,un singur individ carc controleazi interactiunea In
,rzul ccl()rcarese afld intr-o starc mental; evitanE-carerespinge,ei pot
il !r(,simtll ca 9i cum - in mod necesar nu ar existaloc pentru sine.ln
nrul celor aflali intr-o starede preocupaieanxioasd,acegtiapot Simfi ca
i cum nu nr cxista loc decatpentru celilalt. Atatamenhi secudzantface
x pcnlru amindoi
lnl('ractiuneacelor doue subiectivitati distincte - in care fiecareeste
Ifnbil si1participepsihic la experientaceluilalt- esteesentaintelsubiecvitillir. Stcrn (2004)a spus cd toli avem ,,conectodi"pentru intersubiecvllnt(' (ljl scontcin evidenfi faptul ci modulin cale suntshuchtate cre
,|.(.k'fidici\ intrcbareade ce nu suntem captafi constat de expenenlele
llor pcrsoanc.)in aparenli, mc!-anismelede baztrale acestei,,rntercxpe
l{'|ll(r'- Slcrn facc referinfi la descoperireaneuronilor-oglindl - sunt
rnrncLeristicilI sistemulurnervos uman incd de la nattere.Amintili-v?l
r dr(.r,t
scrs slodiik' lui Meltzoff(1985,1990)carealatdca la 42 de minu(lutJ
rrnFt('r(.tt(.ln'lusii
vor inlita mimicafacjal6a unui mod('l ldult
L'

!
!
I

i
\

Observandun adult carescoatelimba, copiii vor incercase facdla fel. Cu

mult lnainte si gtiemai multe despreei inFiFiti despreceilalfi,sau despre
limbi, bebelupii sunt capabit se face o conexiune intre ceeace rrddpe fala
altuia Fi ceeace sttlt pe a lor Aceastdpotrivire in ambelesensuripare s2i
demonstrezeo capacitateuimitoale de interelalionarc intre sine gi celllalt, dezvoltatdde timpuriu.
Aceastd capacitate de rclalionare rudimentard - precursonrl unor forme mult mai evoluatede intersubiectivitate- esteDrobabilrezultaful reflexelor cu originea in trunchiulccrebral cdredominE sistemelede atagament 9i de ingrijire, fic6nd din primele noastre relatii apropiate creuzetul
vital al dezvolt{rii. Nu numai in copildrie,ci de-a lungul intregii noastre
vieti, interacfiunea cu ceilalfi apropiati nou6, de care depindem, asigur,i
contextul--cheie pentru dezvoltarea gi schimbarea psihicd. Tronick (1998)
a sugeratcl atat relafiacopil-pednte, cat Fi ceapacient-teraputfac posibili dezvoltarea,generand,,stdride conFtienFextinsein diadi" (p 290)
Aceastaesteo versiunea faptului cd opinie impertdgiti de teorettctenii inte$ubiectivittriii (Bollas, Mitchell, Stolorow), precum 9i de cercefitorii atagamenhrlut (Fonagy, Lyons-Ruth) - avem nevoie de mintea celuilalt pentru a ne tti ti ,,crette" propria minte.
Prin intermediul tipurilor de interacfiuni intelsubiective cocreategi reglate mutual care stau la baza siguiantei sau nesiguranlei,coplii invalA
atat cum se aibe o relatig cat 9i cum si-gi reglezeemotiile in mod similar, in mediul principal intersubiectival interacliunii terapeutice,pacienlii au posibilitateade a invSta cum sd aibe o relatie mai bune atat cu ceilalli, cat Fi cu ei in$i$i.Cheiasuccesuluiin dezvoltarein ambelecazuri este
calitateacomunicdrii aJectivedin relafie.
Cat de mult aceasti comunicarepermite partenerilor sd se sincronizcze pentru a putea experimentaun sentiment de recunoagteremutualI ti ,,potrivire"? Ceror semnaleafectiveale copilului (sau ale pacientului) lc rrspunde perintele (sau terapeutul) int!-o maniere acordattr9i
colnborativS?9i care semnaleafective sunt ignorate, piost interpretate
silu dcscuraiate?Intr-un sensmal lalg, cat de mare estecontainerul pentru conrunicareaafectivd gi experienld pe care-l asiguri relafia? Uitan(l(|-ne lir k)t coeace au spus Bowlb, Main gi Stern:ceeace poate sa gdz(l(riirsci\
rclnlir dc ataFmentreprezinteceeace individul arepotenlialul
rlr. rr in lc u la .

PARTEA
A IIFA

laclinicd
DelateoriaataFamentului
conlextuL
principalpenAsacum qm odzut,relaliiledeataFafientrprezintd
ttu dezooltarc.E Te enla afectizii,honrtetblldi1x&unco texf deatqsamentconstit ie cmtrul inilidl .tl sinelui.Acestcontextflodeleazi ri atitudineasineluifuld
deerperimld, careId rAnd l ei poaLeercrcio o it{Iumld decisiz'dasupr ilezz,yltdtii, in specialifi situaliileneftworubile.
Acestedsunt insight-utilecercetdrilor
teotieiataFamentulLti
cu celemii inlportanteimplitalii pehttupsihoterapie
Pentrucdprifiele noastreexperienfe
rehlionnlesufit trdite lfi ceanai flare
pa e tn aJatailomeniuluilitnbajului,intemalizdrilecrucialealerc|a[iilortimpu
di sunt irregistnte ca reprezentdti,rcguli fi nodelecire firLWt fi rcgdsitelingDis
tic. Pmtfir c4aceslercpreEntdri ,,greudegdsit" i Wtd f tuai tirziu rtodifca
te - pentr ca modelele
ile luuu ztechisdfie actualizate-, eletrcbuiesdfie
alepicienLuadicdactiooteerpetienlial.ln tetupie,aceste
reprezentllri
occesate,
pritl
dec1tcele
deain
doar
cA
d
sutlt
cofiltntcale
alte
cafiile
lui adesea
accesibile
prcoerbale,
nonaeruerbaleDeciconcenlrueaasuptadomeniilorexperienlelor
a
iniliaparuoerbale
indispensabild
aht
pentru
inlelege
lnudlarea
bnleFi
este
Ill carca aoutloc in cailrulprimelottelalii olepacientului,cAlFi pentruafacililn re?nadlnrea,c|te poate apdtea i noua rel|lie cu tenpeutul. Acestn este
8.
s hiectulcapitohtlLti
d realitdlilorexperienlei
de
In timp ceBowlbysublillh influenlat'oftnidabild
nlalamentlinp tiu asupradezaoltdriisirtel i, Main fi Eonogqdu ardtatcdatitrecutdFiprezentd
poaledoealh celeilin urmd
I |Llincnsiheluilald deexperienla
n li hrni mareinfluefild ln mdsurain caresuntemcapabilinu numatsdaoem
lnfin t:tpctic !d, ci gi si reflectdmasupraei, se timentul fiostru ile sigftanli,
llr\il'ililnh' li hbcrtateinterfld7Mf foartc tult cresct. Dincolode o ntitudine
nllr^itil .nk: nc pumiLesd ddmun sensconlinuturilorconftentizdrii Gentietistdo dtitud E ftrcditatiuicarenepodDttrtlt, giulnri li llltl(, nsenldndtoare)
in ente
tr t't,t i t' .,tt'tt,li It i=t ( l h ti lnr{i n rca! irnl,zirli . ln tttri.ura

putnt f moipteza4i,nai capabilidea trdi dit

nla lnlr-ostarcmeditatiod,
nltul nostruinteior fi rruirylin ztuhaobilila a unfundaYfltimentele9iSAtr
legatedecile suatefi. Copitolul9 eryloreazd
schimbdtoare
Wte
|tlle trcastrc
sinelui
de
atit
lirtii
fard er
n d( zi cu zi ttl psihotetupie
Fi in oiataschimbdrii

CAPrTOLUL8

nonverbalS
Experienla
ti
I negandit"
,,cunoscuru
clinicdalfutdsubsemnulinterstbiectivitdtiiFial teorieirclationaft cercctorea
7o| - o abodareteraPeuticicarea Wcurs un drurnlung cive ?adePlitirca
70'
etPIiEa
tfl
ca?itolul
I)oi
ara
cum
atafaflerrtuluL
tlunii clinicea teotiei

nucleuluiemotionalal sinelui
Accesarea
in ultima sa carte despreatagament,Bowlby l-a citat Pe Freud,cale a
gpusdesprerdspunsulcaracteristic
al unui Pacientcarea deveift congtientde ceva,,uitat":,,Defapt, am ttiuf intotdeauna;doar cdnu m-am
gAnditla asta"(Bowlby,1988,p. 101).ProbabilceChristoPherBollas(1984,
carea inventat termenul de ,,crmGcutulnegandit", citeaacelagiPasajdin
Freud.
Ceeacenoi ,,gtim",dar Ia carenu ne Sandim(saunu Putemsene 8endim) este,de asemenea,cevadesPrecarenu Putemsd vorbim Cu o influenti enormd,pentru cAse afle in afala conFtientizerii,cunoattelea
joacdun rol crucialin PsihoteraPie,
(sauneverbalizabild)
neverbalizatd
plecumgi in copildlie.
Degiesteevident celntotdeaunaconversatlaterapeuticeesteaketuitd
din mai mult decatcuvinte incercaFade a accesadomqiul nonvetbaleste
in contimrarevible - in pdmd $nd PenEucdcent alitaneaei dinice nu
esteuniveEal recunoscuti saubine intsleas59i, in al doilea n4 Pentru
ch limbajul vo$it poatefi atatde hipnotic RiscEmsi Frmibem cuvintelor
schimbatein terapie6dne monopolizezeatentia atunci cand nu ne aduccm amintecAin spatelecuvintelorseaflerrn flux de exPerienteextrcmde
irnportantecareasigwd contextulcuvintelol ln mod specialemofionall 9i
loculunde
nearticulatl,inifial,esteadesea
expedenfa
ftrlalk[ali, aceastd
Bisim ccamai putemicdparghiepearlruschimbarcateraPeuticdDupl cevoi stabili imPortantacrucia-ttr
Pecareo arc subtexhrlnonvetbnl,vom discutadesprccum am puteasd-llnlelege[L h sfargit,voi incePe

xpk)rez cercetdrile gi teoriile cale ne dau uneltele clinice pentru a luau dimensiuneanonverbalea experienlei- in specialexperientatimh, - pe care cercetdtoni atasamenfului au identiJicat-o ca fiind atat de

{rrtnnttr.

careseconcentreazt
tumatulcercetErilor
nonverbalS
axperienta
l'(,1pulin doud descopeririale cerceteriiatagamentuluiatrag atenlia
(lrinr ne obligd si fim atenfi la experienlap-carepacienlii nolki nu
rl dispugisau nu pot si o exprime in cuvinte. In primul rand estevorrl(,rprc faptul stabilit de numeroasestudii obsrvationaleti longitudi(' dsupraatatamentului(vezi Main 9i colab.,2005)cd multe dintre lecl. (r'lc mai importante gi mai durabile despre cine anume suntem le
in relalie cu ceilalti, in jurul varstei de 12 luni - sau chiar mai
'\lllm
r'rcnrc, dactr studiile cu inrSistreri video ale mamei ti bebelutului la 4
rl Fc dovedesca fi corecte(JaffeFi colab.,2001;Beebepi colab.,2000).
v('zilc cmpirice indicd in mod clar faptul ctr bazelemodelelor noastre
crnc dc lucru - ca gi skategiile de atatament obignuite9i de reglare
oli()nal; encodatein acestemodele - sunt bine agezatela locul lor cu
rlt inainte de dobandireaIimbajului 1 Acesteasunt datelecaresublinia.oncluzia lui Schore(20m) cI ,,centrulsinelui este .. nonverbal ti inrlticnt;ii se afld in tiparelede reglarea afectului" (p. 46).Pentru ce ex'icrrla preverbal6 constituie baza sinelui aflat in dezvoltare, ln
hotcrapieesteabsolutvital sI facem loc pntru reverberareagi elattooo unor astfelde experiente.
h nl doilc'a rind estevorba despre faptul cd relaFile plrinte-<opil caie fal('nzil c('l mai bine un atafament scurizant sunt irrfuzirr? (Lyons-Ruth,
lgi Rowlby, 1988),adice pdrinlii fac cat mai mult loc posibil pentru intresp($ru nl experienfei subiective a copilului. Pentru a grrerao relatie te
rtrrtictrcnrc si fie in mod similar incluzive - adici s5 facemloc cat de
rll tnsilril Porrtrucxperienlelepacienfilornoghi - hebuiesefim atenfinu
gre$it,pntrua sugeGcl traiedotu
lltrlt \.rdi.5 doveziedincercetare
nu trebuleinlerpretate
delu(u aupotentialul
dea fi act.'ltllr.tdo0rI'nelen@srr. relaFinu po.teli modificatlModelle
L L'll. ir,.rp .'l olfol. linr poiilom e .rtri p a @ !l a b n
i lu
e s, tru c ru ri n g t de

numai la ceeace ne spun pacienlii nogtri prin clvinte, ci ti la ceeace ne alattr prin diverse alte fome. Teoria lui Bowlby cd un copil va integra numai
ceeace relatiile lui de atagamentpot adeposfi prcsupune ce acslava exlude din domeniul conttiintei aceb ganduri, sentimentegi comportamerrtecare
riscd si-i distrugd relaliile de ataFment, avand ca rezultat faptul cd acele
ganduri, sentimenbegi comportamente vor rdmane nu numai nedezvoltate
9i neintegrate,ci adeseagi imposibil de verbalizat. De aici reissenecesitatea
de a ,,asculta" ceeace este comunicat nonverbal dace LTemsd ne imolicem
in experientepe cdreatagamenteleiniFale ale pacientului le-au inlitur;L pentlu a inteSraceace a io6t disociatsau qdus inE-o manierl defmsive, hbuie
se accsemin pacient ceeace nu a fo6t inq; ro6tit, tandit 9i prababil simFt.
Cercetirile din neurottiinte confirme gi elaboEaz; concluzia cercetdrilor
desprc atatament conform cereia pacienlilor le pot lipsi cuvintele pentru a
descrie expe ente cruciale, fie din motive ce Wr de dezoottare(expeienlele
au avut loc inainte de dob6ndirea limbajului), fie din motive de/ensizre
(experientele nu au putut fi ganditg simlite sau verbalizate fdri a pune ftr pe.
licol relatiile vitale). In mod evident existe barierc neurofiziologice gi psihodinamice care interzic accesul lingvistic la experientele formatoare (in
special la cele traumatice) (Fonagy,2001).CercetareadezvolErii neurale a
areht cd centrii cerebralicare mediazi limbaiul (cortexul sfting, ada lui
Broca)ii memoria autobiogaficl (in specialhipocampul) nu sunt ,,activali,,
efectiv pend ia varsh de 18-36de luni - de aici rezu-ltitdescoperireaaproape universali a ,,amnezieiinfantile". Mai rnult decat ataL emolii coplegitoare, cum sunt cele evocatede traume, suprimd funcfionarca acestorsfrucfuri
cercbmle. Evident, ne lipsfte acce$rl verbal la multe dinhe experientele
care ne modeleazi cel mai profund, fie din cauza fapfului cA acesteexpedenle au avut lcr inainte de a aveaechipdmentulneural neresarpentru a
le encodatingvistic,fie pentru ce aceit echipammt a fost temporainefunclional din cauza emoliilor dureroase intense copletitoarc.
Pacien;ilorcu tulburare de shesposttraumaticd(TSPT)- invadafi de
on haos de emofii perturbatoare,senzatii somatice,imagini sau impulsuri - le lipsette ljmbajul pentru a da o serrmificaliesau o pozilionarein
eontcxt experienlelor lor fragmenlate, multisenzoriale.2Traumele care
Atllcl llpsilide(.padtatcnp.ntruun limbajxpresiv,
oamniitaumatizatipotrai
"te.@re.f5r!
ri vt' 1. (V .ndrK ol l5 '. o1, n,1996)
,

rr,lrldufia lui BrocaFi hipocampul sunt atAtcauza,cat ti rezultatul unei

Jptlrlnllri emolionale" (Goleman,1995),in careamigdala,pfin legetud, t6lu cu creierul dlept odentat afectiv copleteFtehipocampul Fi abilitdlg ulc asociatede a encoda,de a reg;si ti de a contextualizaamintirile
'.lUnlel

lrdptul cd impactul traumei se inregistreazi in acest fel are implicatii in

rurco noastrdcu mulli, dacd nu cu cei mai mulli pacienli Van der Kolk
99ft), afrrmand cd inregistrarea traumei esbesomahcd gr senzo ala, susttr ulilizarea senzatiilor corporale pentm a accesaexperienlelepentru
rrt' picien;ilor le lipseau cuvintele pentru a le verbaliza. in timp ce el
.lr('H0aceasterecomandareutile in special terapeulilor care lucrau cu
S|'l; cu aFldr8i aceastiabotdareca urmare a faptului ci pacientiicu harll(, nu rcPreTint;deloc o cdtegorjerestr;nsd
l)cpcndenla totali a copilului fald de figura de atatamenl inseamnd
rl)tul cd dezacordareacronicd,depresia9i furia din partea pe$oanei de
rfir'ilircpot fi tleite ca fiind traumalice.In acestcontext,Schore(2002)s-a
,lcrit Ia o ,,traume reblionald", care apare din tr;irea unui atagamentdeztl{lrnizat ti se poate transforma evenhral inh-o tulburare borderline sau
rlnr intr-o tulburare psihoticd. At sugera ce mr-rlfi dintre pacien]ii noqtri
ou mulli dintre noi) sufere de ceeace psihanalistul Phillip Bromberg
$9tln)a descrisca ,,insule"de traume - ti disociere- ah ceror impact
&'ns sunt inilial imposibil de pus in cuvinte. Terapeutiitlebuie se gifdicll modafiteFprin caresd antrenezeacesteexperienfeale traumelor,
!'ntru ca efectelelor distructive sd fie atenuab candva.
Alllturi de studiile desprc atatament,neurobiologiegi haumd, existi
!.!t.opcriri ale itiinlelor cognitive care ajute la clarificalea necesitS'ii
atentiei terapeuticepe experienla nonverbald.Cercetdtodi
'ncr.ntrllrii
In rn.le rludiis-a decoperit<5 indiviziitraumatizatiin copil5daveauhipoompulstaht mai mic
tl o dervoltaredihinuatl a emisferein;ngi, in general,atunci.end au fost compaEli cu subiectii
ri ndtorl din trupul de control In mod corespunzltor,atun.i candadu|tiico un isrodcde abuz.u
loil rugallsr seBAndeasc,lao amrntie timpuriesupEritoarqactiMlatealotmisfend a prezntat
drlm.vle evidntl.lue dreapta;aruno cSnds-autandit la oamrnhre ne!tra, asimelnaa tosrmulr
rlr!ltrn8a La8r!p!ld convol,.ctjvit.tea emisteric;a foste(hiibEtl chiardacSafonvorba de o
dnl n l r .3! plf 5toa re sa! .e utrl lM a m ! lt , v o ! m u . or p! lui. alos - pl n c l p a l u l c a i a c e e b G a l
nl r l i b ! lulde In forma liidin lrecele
dou, em is f er e a f os t m u t nai m j c a i n d i v i z iri r a u m a t r z a t l
Inl l . l . U. up! ldeco itrol flrf artfe dejs t or icAs t f elt r aum aFar es linpj e d i c e i n t e g r a r erae u r a i ,
ho lgid G ier uldEpt em olioialder es ! 6eev e r b a e a e c c [ ] i s t e n g
Itrr ' L , nit peccapn hl.l

cognitivilti au descoperit cd memoria nu este monoliticd li au identilicat

doud sistemedifedte ale memoriei - explicite ti implicite. Pe scurti mernoda expliciti coincide, cu aproximalie, cu intelegerea noastra uzuale a
termenului de ,,memorie". Astfel, poate fi intr-un mod conttient regesite
ti se poate reflecta asupra ei, este simbolce 9i poate fi verbalizati, iar continutul ei este format din inJormalii Fi imagini. in schimb, memoria implicit:l esbenonverbali, nonsimbolce ti incongtienH, in sensul ci nu este disponibild rcflectiei conttiente. Ea presuprme respunsuri emolionale, tiparc
de comportament 9i aptitudini. Memoria impliciti asi8urd ,,a gti cum" mai
dgrabddecat,,a gti ci".
Uneon denunihi memorie timpu e, pent u ce estedjsponibill ince din
pantece49i inifial cuJroscuH drcpt memode procedurald (implicAnd procedee cum ar fi mersul pe bicicleti gau dansul sau relalionarea, care nu
pot fi expdmate in cuvinte), memoria implicite are ca hesaturtr caractedsdegrabe decAtamintitea.(De se spune ci odate ce ai
tici, familiaitatea 1J..a1,
invitat sd mergi cu bicicleta nu o se mai uifi niciodatd, adeverul e6tecd de
fapt niciodatd nu iFi ,,aduci aminte": este o acfiune at6t de familiard incat
pur gi simplu o faci; acest fel de ,,a 9ti cum" se mergi pe biciclete este un
exemplu de memorie implicitd,) Cele mai importante amintiri implicite
sunt acelea care antreneazl proceduri de a fi cu ceilalfi ti cu tine insuti.
Luate impreund, acesteprocede amintite constihie ceea ce a fost dmul,iit alnoa\tere rclalionaldimplicitd (Lyo s-Rtth, 1998;Stem Fi colab., 1998).
CunoagtereaimpliciH esteexprimate nu atat de mult in ceeace spunem, ci mai degrabi in felul in caie simtim ti ne comportim, in felul in
careavem grlti de noi ti in ceeace atteptem de la relatiilenoastre.AceastA cunoagtereexiste de obicei in afara congtienfizedi reflexive - nu pentru c, nu putem suporta sd ptim, ci pentru cA ceeace ttim s-a lnregistrat
intr-o forme implicite greu de recupe.at intr-o formd lingvisticS.s
Cunoatterea impliciti sau procedurala constituie fundafia modelului
intern de lucru. A fost documentati de cercetdtorii atasamentului ca

i59

4 Prcbabildetemin: alegEd u2ualla manel (a figod deataFmet primar5pennuc5,.ta cum Main

voceahatenScrtrecarenou.r:5curulse
orienteazS
esteo cahctrjstic!
atttde fa
ll999lob5erya,
mi l i a.l a...ooaneisonor
inter aut enne
5 Impf.!fl (u ircorriiertulffeudiar prcd!s de Gfulare,.cestnconrtieitinplklt (stern,2004,
Sl.gcl,1999)esreprobabiceeaceBollasaavqtinmrrteatunci.anda inventaixpresia,,c!noscur

lltA d ti'npudu in vialtr, ca o functie a calithtii P melor noastrerelalii

r!.r.|(lFtA|rd
in pedoada adultS (fdcandabstracliede modifictuile aPbruI! rr.('st('relalii).Un copil va ajunge rePedesd 9tie,in mod imPlicit, ce
r'!Bok'l('salede distres vor chemaraPid PrezenlalinrFtltoarea mamei
:ulkl rceas6 cunoagtereprimordiald va deveni atteptareadurab e cd
lr)rrro suportive vor fi acoloatunci cand va aveanevoie de ele.Totuti,
r'rtnrmulfi dinhe pacienlii notki, interacfiuniletimPurii au fost Problerll(r., inreSishandu-seimplicit ca intelegeridescurajanteadancinriider,rto(lcspresine ii ccilalfi, pe carenu Pot sd le verballzezeuto! dar Pe
ro |lU pot sd nu le treacdla act, adeseasPreProPdul lor dezavantaj.
ln nrotl paradoxal probabil, atunci cand exact acestetreceri la act
lrxlitoniltoareapar in psihoteraPie,ele Pot fi o resursavaloroasi,in md_
|1'ltr ..rrc ne permit sb activdm ti si transformSm lePrezentdrile inteme
{ a[vinte care ii tin pe pacienFi noqtri Prizonieri in trecut' Dar Pentru a
rng(. In acesteniveluri nonverbale ale Pacienhiui, teiaPeuful are nevoie
a0pncitatea
de a sesjzasubtextulneverbalizatal conversalierteraPeuhce

nonverba
le
limbajuluiexperienlei
lclegerea
( uvintcle schimbatein cadrul psihoteraPieiPlutesc,ca sa zic aqa,de-a
ngul comunicerii nonverbaledintre pacient 9i terapeut Direclia dialorlrri vcrbtrl- ceeace estesaunu esteabordat9i Profunzimeaacestuial('i,r marc mdsuri determinatede cwentii emolionali ti relationali care
nfllt sub suprafatainteracliunii teraPeutice.Acetti curenli modeleazd
pr'rir'nln pacientului ti a terapeutului, la fel cum exPerienfabebeluqui fi ir pcrsoaneicare1l ingdjegteestemodelatdde calitateacomunica i
I (rr('ccsir
f) nonverbale,
exhaordinardintre comPortamenteSo pnfc ci existao corespondenFe
interacliunile
din coPil;riamicd9i celePe
norrr't'r'l',rlc
c.rremarcheala
fr. k. ob*'ruim in interacliuniteadullilor (Beebe& lrchmann,2002).Stuil(' ,r(('st()rtipare timpurii de comunicarePreverbald9i celesimilare lor,
ni hrziu in viaii, dezv.iluieunele dintle modalitdlile Prin care- inevil)ll $i (lo otricci Firi constientizare- ii afectdmti suntem afechfi de czi, ( (.i cu ( nr'r irltcrncfionim CahtateaacestorinteracFuninonverbaleestc
,l (,rr'('(l(.i('rmini in mn('parte impactul relafiilor de ataiament asuPrn
,1\,(,ltJr
ii sirx'lui,,rt,itnr copiliric,cat9' in Psihoteraprc

Expreslafaciald Fi tonul vocii, postura gi gesturile,dtmul fi aspectul

dialogului ti comportamenfului- acesteasunt elementelecarecompun
ceeace este, in esente, un mediu de comunicare de la corp la corp. Acest
lip de comurucarein timpul copilddei mici poate fi vezut ca o conversalie intre sinelesomatic/emolional al bebeluguluigi sinele somatic/emolional al persoanei care-l ingrijeFte sau dlll perspectiva neurottiintelor,
ca o ,,conversaiie
irrtle sistemelelimbice" (Buck,1994,citat de Schore,2003,
p. 49). Subiectul acesteiconversatii este in principal starea intemi a copilului - in speclal emoliile tl intentiile sale. Pe mdsure ce conversalia se
desfdgoardprin expdmerile corporaleale stirilor inteme, copilul invafe
despre sine 9i despre ceilalti: Care sunt propriile lui emoFji ti intentii? Ceilalli le vor recunoaFtegi se vor acordacu ele?Va ,,merge"sd prcia inifiativa - in mod independentsau cu ajutorul celorlalti de a incercasd-Fi
modifice acestest5ri inteme?
Luafi in considerareurmdtoarearelatare(Sandet 2002)a unei inleracliuni filmate, a urlui bebelugde opt zile care,devenind agitat in braFele
mamei, a fost inmanat tatdlui:
Vedemcum, pentru un moment,privirea tatdlui se ind.eapd spre fafa
bebeluguluiSurprinzitor,in acela9icadru,bebelu$ulse urtdla fata tatdhd Apoi manastAngA
a copilului,careatarnapestemanastanSea tatilui, a inceput sd se lnitt in sus.Miraculos,in acela$icadru,mana
drcapttra tatalur,carcerad-alunSulcoryului,a inceputs; seindrepte
in sus.Astfel,cadrucu cadru,mAnacopilului $i manataHlui s-auindreptatin sussimultan in sfar9itdupe ce s-auin6lnit in dreptulburticll copilului,menastanSda copilului a apucatdegetulmic de la mana
dreapti a tatilui. ln acestmomeni,ochii copilulurs-auinchisFi a adormit, in timp cetat;l continuasavorbeascS,
aparenttotal necongtient
de
micul mrracolal specificitSliiin tlmp, spaliu Fi migcarecarea avut loc
in bralelesale(p. 20).
in iccst ,,dialogactiv" al expresiilorfacialegi al migceribr corporaleitconrpirnintdc ,,canteculde leagdn" al vorbirii tatdlui - putem observa
o r'orr.grnficrelalionala exceplionaH.Comunicareanonvelbal5 de cehe
lx,ltr'lrrl a rrt.voiidc alinarc pi somn a produs o seriede rbspunsuri acor(l.rh.fi a(xrdonnk' in(r)nltr(.ntdin partea tatilui. Putem spunece o asffel

lrF('ticnld de acordarc se inregistreazA ca o influenltr minuscuH, dar

nlokrlrc asupra bazei cunoatterii tnPlicite a bebelugului despre sine in
61h,cu ccilalfi.
Hrlitil o coregrafie nonvetbale comParabild caie influenleazi exPerienpnclcntului in psihoteraPieti modeleazd,ideal lnsPrebine, simlul deru rlnc in relagiecu ceitalli. De exemPl4 nu cu mult timP in urme, vor't(l (u un pacient cu care me intalneam de cahva luni - gd-l numim
rul -, nm observatcd voceamea suna mai tarc decatde obicei 9i cI ritl|l (lls(ursului meu era mai acceleratMi-am dat seamac; incercamsi
ll ilinlulcz pentru a evita se adorm, Iucru de caream dvenit abiaatunci
nftlcnt. Dupd ce,in particular,m-arn intrebat ce se intamPlS (autocerllro impiedicatd ItrrA indoiald de starea mea mentalS adormite), m-am
rt'1rills?tparticipe9i Eliot la aceastecercetarc.
( i\.n co il aparut din faptul cd l-am lesat se aiba accesla exPenenla mea
loit fiptul ce gi el se simteaadormit, dar, mai mult de at6t, era ,,dePar" din punct de vedereemotional,se rehisese din faia mea,se ,disocia" (rgr cum a spus el). A sPus ctr acestaera resPunsul seu obignuit atunci
nd dc simlea anxios,fu:riossau dzntrdaiduit A dezveluit faPtul ca se
rrrlcdinghesuit de mine - scaunulmeu ela Prca aProapede el ca se se
fitll confortabil, m; aplecam Prea mult sPreel ti vorbeam Preamult. Obrv0li cd acesteproblemederanjanteau iefit la iveala doar atunci cand
mele exPerienleti comPortamente
-dm concentratasuPraPloPriilor
in timP ce, intr-un mod simi(sau
paraverbale),
mai
degrabd
nlvcrbale
r, distrcsulinilial nedezveluital lui Eliot i9i avaorigineain asPectele
.icc nlc rclatiei noastrc.
()lrscrvareasubtextului nonverbal are un.ezultat teraPeuticlegat de
ilol(.dintre deziderateledezvolterii discutatemai devreme ln ceeace
riv(.t,tcincluziunea,am fost caPabilisd conlinem in relalia noastrdceea
' inilinl Eliot a trebuit se lasdeoParte:adrcdsentimentederaniantefalS
.. ||'inc (9i falAde allii), implicSndproblemede delimitare,aPropiere,siInl|ll,\ snu auk)definire- ca si nu mai amintim disociereasa autoPro_
r to,rrc.in cccace privette armonizarea,inv5tend imPrcuntrcat de ugor
liol s(' ljoitc simli ,,inghesuit"9i invadat, m-a ftrcut sd dau inaPoi Fi str
x\ l('rnpcrrz,inlr-un mod carei-a Permis sd se simte in siguranti, aPro.,rt([' nrinc fi in control in Privin]a ProPrieiteraPt ln concluzie,interJiun('.rr\).rslrtrrnilinli Fi ijustirilc ultcrioareP carelc-a nt'ccsitatau dat

pacienblui mcu cxperienla unei rupturi reparate - ,,de nealiniere ti rEaliniere" (SchoE, 2003)- pe care amandoi am tesit-o emotionante.
Pareplauzibil si deducem cd, la fel ca episodul copilului cu tatdl slu,
acesta
se poate inregiEtra intern. Degi, spre deosbiE de copil, eu ti Eliot
Fi
am beneficiatde ajutorul cuvintelor pentm a ne sincroniza,tind se cred
cA a a\,'ut un impact mai mic asupra pacienfului meu conlinuh. schimbului nostru verbal decat procesulrelationalin sine.in acestproces,dup5 o
concentrarEa atenFei, inilial asupra propriei mele voci ti a pFpriului meu
corp. am gasit un mod de a accesa9i de a rdsprrnde cu sensemoliilor neverbalizate ale lui Eliot. Avand originea ln subtextul nonvelbal, experienla noashe comun - o experienltr mult mai incluziv5, colaborativl ti acordate h nevoile pacientului decat ar fi fost conform predictiilor pe baza
antecedentelorpacientului - poate se fi contribuit la modificaaea,,cunoatterii saleimplicite relafionale".
A9a cum am explicat, acest tip de cunoagtere implicite are intotdeauna o influentd enoma li de obicei foarte gleu de transpus tl cuvinte. Bineinfeles, o.iginile preverbale sau traumatice ale acesteicunoatteri impUcite srmt imposibil de accesatlingvistic. Toh4i, ceeace nu ne putem aminti
in mod explicit - gi nu putem transpirne in cuvinte - este aproape intotdeaunaexprimat prin alte modalit5fi.
In concluzie, ag propune lrmetoarea Irazdi Ceedce nu putem sd terbali
zdfi tilldemsd tfecefl Ia act cu ceilaryi,sd eoocdmin ceilallisau/sisd lncotpord'rt. tnainte de a intra mai mult in detalii, hsati-m, $ ve ilustrz ceeace
am in minte intorcandu-md la expeiienla mea cu Eliot.
Eliot a pus in act cu mine un sceruEiucatEera, simultan, mult prea obitnuit pentru el 9i totugi imposibil de recunoscut pe mdsui ce se desfigura. In aceasli punere in scenecomune, m-am regdsit vorbind repede gi
tarc, ca gi cum aFfi vrut s6 alung tAcereastupefiantd carepdrea sl pluteasc?iin aer intre noi. Numai atunci c6nd arn descoperit somnolenla mea am
inccput sd realizezcat de fnastratm-am simtit in incercdrilemele eguate
dr. ,r avea un impact asupra lui. la randnl lui. Eliot era initial con'tient de
inl('Ne|rliile mele nepotrivite gi sf,angaceasupra spatiutui stru fizic ti mentnl. li)tuiii, pe mesurdce vorbeam,Eliot a inceput sd se conectezela fuda
r,rirvi|.l()villi,recunoscandefoftu le mele de a ajungela el ca fiind neacorrl,rk', crr rrrrrcspcct insuficient fale de vulnerabilitatea sa gi av6nd mult
rrri nrull (lc-n f.rcr'errrrr'voramca dc a m; simli eficientdecat cu nevoia

1
I |c flmli inteles.Reftexulsdu emolional a fost de a s retragedin
t!, r|it cum s-a retras (sau a incercat) din faFamamei sale intruzive
tlorlrc.
rt I produs in mine catevaexPe ente diferite,ln funcfie de ceeace
,tttl;rt nonverbal 9i de aspectele la care am fost suJicient de receP-

la cea relaiionald - pentru a inlelcge perfect acestaspectparticular al cerceErii ataFmentului. ln capitoleleurmetoarvoi explora mai in delaliu
modul in care terapeulii pot se lucrezecu acestemodalteFi de a iti 9i de
a fi cunoscut,care sunt, in mare mdsurE,nemediatede limbaj, Din acest
mohv, ceeace umeaze ar kebui considerat primul pas al unor idei cruciale despre psihoterapie, cale vor fi elaborate pe mAsure ce inarntem-

Abordarea
transpunerii
in acta cunoscutului
ne8andit
n/l cll ceeace ofer eu nu numai c6 ela aPrcaPe ineficient, dar era ti
k)r Nu estede mirare cd acestetrairi ProPrO datoritl leg5turii lor

,lls{rcic7.i}sau s5-giPdrrseascecorPul; eu am fost in starc s5 recunosc

distanfqi somnoros,da! corPul meu se pate ce a ,,ttiut"
ot rJcvc'nea
'(' mintcr meanu gtia.6Cu Eliot, ramura dezactivatoare,PalasimPailstcrnul(rimeu nervosautonoma fost declantattr9i am devenitsommiiloc de aplrare impo- ca r?lspunsla dezactivarcal i 9i/sau ca
rontimcntelor Pe cale inte6cliunea noastrdle produceain mine
r!'r(.a lir act,evocarea9i incorPorateasunt PrinciPalelemetodePrin

mod slbtilde
nrrlrnrrol 0tholo8iei tinelui Mi(hael Ba*h {l992lsc'ia'l "Paoentulint'_un
!l n i 1 r. r.D . rt t rlli';on ete rulo mnl.uin( ont lient ulPac ient ului' ( P179 )

Lyons-Rurh (199) a creal termenul de ,,reprezentiri actionale" pentru

a descrie intemalizErile presimbolice ale experientei timpurii, carc asi8urtr fundafia modelelor noastre inteme de lucru. Expresia pare potrivit5 tocmai datoritd interes|-rlui acordat ,,trcceriila act" de teoreticienii intersubiectivitdlii gi de cei ai relafiei. Aga cum am ilustrat in modul in care am lucrat
cu Eliot, ,,trecerilela act" sunt scenariicreateirnpreuni carereflectevulnerabilitilile ti nevoile inilial inconttiente, suprapuseale pacientului gi
terapeutuluiTrecerile la act in psihoterapie se pot intahi in manifest rile comportammtale in aici-ii-acum ale cunoatterii implicite lelalionale, ale cemr prime rldtrcini (dar nu singurele) se afle in ceeace noi - pacienfi ti terapeuli - am .,pusin act" cu figurile noastrede atatament cend eram copii
mici. Atunci cand, de exemplu, deschiderile noaske timpurii catre conJort
au fost in mod repetatprimite cu cdldurd,probabil ca am invelat avantajelede a apelala ceilalfi pentru a ne alina distresul;cand astfelde deschideri timpurii au avut ca efcct respingerea,probabil am invSiat s; ne mascim distresulin fafa celorlalfi ori de cAteori esteposibil. Astfel de leclii
fundamentaledesprc sine ti alfii sunt invdlate - amintite, Eprezentate,
internalizate - pe m;suri ce sunt manifestate in act. Mai *irziu, decat sA
fic recunoscute cu o senzatie de amintirc (,.Aha, adr.mimi aduc aminte ce
$-n intamplat!"), acestereprezenttrri greu de verbalizat ale experienlei for|natoarcsunt recunoscute- in generalde o a treiaparte, dac6chiar sunt
ft.aunoscute-in principal afunci c6nd sunt kecute la act (,,Nu vezi cd te
cr)mporli cu copiii tdi la fel cum te phngeai ce s-a purtat mama ta cu
tln('?"),'IotuFi,de obicei,ceeace esteptiut implicit remaneimplicit. Decat
ill rlovinll disponibil pcntru reflectareconitientS,estepur ii simplu pus
ln ,r(t, nt|lomnlsi in mrrtln'flox.

'rcud (195E)a pdtuns mai adancin acestsubiect ,,Analizandulnu igi

J,rfic absolut nimic din ceeace esteuitat gi refiIat, ci pune in act aceste
i|llturi, El nu le reproducein calitatede amintiri, ci in caljtatede faplF nct,elle repetd,IttEa tti, desigur,cd le repetd" (p. 147).Descoperilul Freud cA pacientul repefatrecutul, rnai degrabe decat se ti-l aminn,I, cste piatra de temelie a conceptului seu despre transfer Din
r|cctiva intercubiectivitdtii,ceeace Freud a omis a fost faptul ce teraIrrI nu estenici pe departeun eclan alb pe carepacientuligi Proiecteal\r'utul. in schimb,hansferul pacientului ia nattere din pelcepliile seiv{,nlc aspecteloractuale ale comportamentului ti ale caracterului
p('utuLui.Din acestpunct de vedere,ceeace estetrecut la act in relaornpcudcaintotdeaunareflecfdo spirald a influenlei reciprocemutufil c rc contribufla terapeutului nu este cu nimic mai Pulin semnifica(k.cit ceaa pacientului\ln cum voi descriemai jos, teoriile relationaleti inte6ubiective conpofirne olere cLnicienilor ceamai puternicd unealte ex$tente pentru
frn lnh-un mod e{icientcu trecerilela act in tfansfeHontratransfer.
,Ftctcorii cer sd ne punem intrebiri cu-rnsunt celecareurmeazS:Care
, coa mai mare conskangerc emolionald in interactiunea in aici-gi-acum
)dcicntul?Care este tiparul interpersonalpus in joc in momentul de
- li, in mod particular,careestenatula participerii noastrela acesCum poatefi inteleaseaceastdtrecerela act creati in comun?De regurccstor intrebdri li se gdsette respuns doar in dialogul cu Pacientul'dtc dialoguri cahodatd necesiteca terapeutul sd ,,inceapdprimul":
trlr r facemanifestepunerile in act latentepoate fi necesarsd punem
|'|vintcpropda noastri experienlea interacfiunii.
)c oxcmplu,nu de mult, in pedoada de inceput a unui tratament,am
.rcal s:l-mrtransmitempatiafaF de o pacien6 recentdivorlatd care4i
nlcr.rcLrtristeledificult;litepe carele avusesecu bolulei In timp ce
llnllcirm cil o ,.urmdresc"intr-un rnod destul de acordat,ea imi gesea
rinli\rilc clcinfelegereatent alese,in mod consecvent/nefolositoare.
{il$Funzind cu iritare, pacienta(,,Carol")resPingeatot ceeace aveam
$PUsprin vorbe carc erau comPlet rezonabile,dar care ma fSceausi
sirtltbl(\irt. ncr.ibd.lkrr
9i din ce in ce mdi lrustlat.in sfertit,i-am\pus
rl('(,frennr
si1ml simt dcstul dc iritat, addugand cA,de obicei, aveam
lir)l('rrlul
ci\suntenlde rcccatipilftc,Fiimi imaginamci fi onil nre,dar

curnva, in conversatia noastri de azi, am devenit adversari- Acest lucru

Fa atrasatenlia.
Am realizat, pe misure ce ii spuneam acestelucrud, cd pentm a-mi
menfine propda constitulie psihicd am ignorat devalorizareaei implicit
provocatoare atat de mult incat exasperareamea - atunci c6nd in final
am simFit-o- a fost trdite gi exprimattr cu un surplus de intensitate. Aceastd situalie apare destul de frecvent 9i o astfel de participare accidentald
din-parteaterapeutului se poate dovedi a fi o binecuvantaredeghizate.
Iiaintea acesteidiscutii, Carol {dcuseo constatarenelinittitoare, cd interacliunea noastre o oglindea pe cea cu sotul ei, in care se simlea atrasd
irezistibil, cateodaH,se declanFezeo cearta.Auzind acestluclu, mi-am
lmpertiFit perereacd,probabil,acestcaractetagresivde asleziar putea fi
legat de faptul cd la sfe!9itul ultimei noastreFedinlemi-a spus cd in s{ergit terapia incepe si o ajute. 9i in acel moment a inceput o explorareincd prezente - a fricii ei de propdile sentimente, a strategiei sale de autosuficientdFi a groazeide dependenldFi respingere.Interacliuneaincercatdemolional din aceastegedintea {ost un punct de cotiturd in terapie
Cred cd ilustread faptul ctr folosirea optimd a trecerilor la act are mai mult
de-a face cu responsivitatea autenhce a brapeutului gi cu autodezviluirea deliberatd decat cu interpretarea
lnfelegereafaptutui cAtrecerilela act in psihotelapiesunt cocreateeste
un lucru pe deplin concordant cu cercetErilecare sugereazece rehFile timpurii de atagamentsunt gi ele coconstruite.Ata cum am menlionat mai
dewerne, printre cle mal importante legeturi conceptuale dintre rclaFiile
din copildria mici gi psihoterapie se afla cele generatede Daniel stem,
Karlen Lyons-Ruth 9i Grupul de Studiu al Procesului de Schimbare
(CSPS)Degi Stem 9i colaboratoriisdi pot defini trecerilela act intr-o modalitate mai reskanse dec6t mine, ei accentueazein mod conscvent proceselecare esentialsunl pusein acliune,gr ) in cuvant care au cea mai
mare contributje posibiltr la dezvoltareapsihicd- gi schimbareaterapeutic6. Prin evidenliereaacestuiimpact vindecdtoral schimbddi,in ,,retalia implicit, comund" dintre pacient ti terapeut abordarealor uJricdasigurd o contribufieclinicdde necontestat(Stemti colab, 1998;Lyons-Ruth,
lc)gc);
I yons-Ruth& BostonChangeProcessStudy Croup, 2001).
ll(.lnliircomunh implicitS reflectdsentimentulfiecdrui partener,relativ
Hlrrbil,d.rr in ncclnti ti|rrll irr ('volufic, de a Fti cine estecelilalt, ce esteet

)lntru celllalt ii cine 6untei impreune.Deti esteprcdusul implidrii perOtllo ictuale ti continuea pacienhrluiti teraputului,este,de aEemenea,
n lurnlate gi de cunoalterearelalionaldimplicitl a fieceruipartenerncdolul intem de luqu, daci vEli. Presupunce bcmai aceast{intelrrire
nhl'ubiediva a sinelui cu cliblt, a inteinului cu interpersonalul,a ex||flcnlei anticipatecu experienlahdit{, facerela}ia implicite comuni s;
b un punct de spriiin al potentialeischimbdri.
ln 199E,GSPSa publicat o lucraE de referinteal careisubtitlu - ,,Ceva
nll mult decatinterpretarea"- facealuzie la exprienlanonverbaledin
trriplo, careproducesddmbaEa.Mai specific,ei au observatca schimbirelalionaEimplicfte apar cao funcfiein principal a ceea
'llg In cunoagterea
dif.fie pacientgi terapeut.Atunci
ir frte trcutla actin crmpil intersubiectio
rclalia
lor
este
modificati,
6e
schimbl
sentimentulpacientuluide:lnd
rPruclneesteterapeuh4cineesteel pentru terapeutti cinesuntllnul penrruccl!lalt.
Stcm pi colegiisii au obsersatce hrapia sedezvdhdeprin intermediul
(;itm" in tetmenii artei dramatice),fiecare
prezente
tnal .ctli de ffiomente
,lntnc rcedteaincorporand un sentimrrtdistinct subiectiv desprc ,,ceea
:r ta lntlmpld ac1lmintre noi". Din cind in cind acestemommte prezno i{ tncarrecu sentimenteintense,Fegandpacimhil ti te.apuhrlintriJn
nod lrzistibil in centrul emolional imediat din ,,aici-ii-acum": GSPSs
deocuil".
tfrf la acestemomentecu expregia,,nolrlente
Clnd un ,,momentde acum" evoci ur rdspunspelsonal autenticdin
tnrha terapeutului,carcestein Ezonanli profundi cu pacientul,cuplul
tsrapeuticpoatetrdi nn fionent delfifilnire memotabil,carelransforme!enllo lmplicitl comune.Un momentde intal.ni.re
de pacientuluiposibilita!'0 ! l arunceo privire cdke noi moduri de a fi, pesteconshAngerileprepredstentesauale cunoagteriirclalionale
llrpoziliilor transfermlia-le
mplicitc. Acesttip de expedenli relationau corectivtrpoatedesthideu9a
:itrc o schimbare
dramadcebrusce.
Dupd ceinilial a atrasatentiaasupraacstorinElniri transfornatoare,
.;Sl5 a $chimbatcentrulde atenfiecdtrerelatiiletempeuticein culs de
lscfilgurarc- (ontextul larg pentru momentelede inEllnircu impactpu(,rnic.Ai cum am menlionatmai deweme,dezvoltarcain psihoteEpie:o pl itr copilllric- cstefacilitati de o relaliecareimplictro comunicarc
acordatll
Acesttip de comunicnrc
x)lnborntivtr,
dcpindc
si conditionati.

mult mai dlult de /rocesrlimplicit afectivti inteEctiv dintre pacientgi teraput decatde conlinutul explicit al cuvintelor schimbate.Lyons-Rutha
pu6 aceastdprcblemi astfel:,,Procesulcofldzceconlinutul in aceasttrconcepfie,deci niciun conFnut specificnu trebuie sl fie urmtuib mai degtabd ldrgireadomeniului 9i fluenp dialogului sunt prifirare 9i vor conduce
la un confinut din c in ce mai complex ii mai integrat" (Lyons-Ruth&
BostonChangeProcessStudy Group, 2001,p. 15).
Llrgirea dialogului afectiv9i lingvistic apareprin intermediul ,,improvizafiilor migctuilor relationa.te"de tip incercareqi etec atecuplului terapeutic (Lyons-Ruth& BostonChangeProcessStudy croup, 2001),9i nu
pdn incercaEadeliberatda teEpeutului de a shuctura tratamentul.Cand
atat terapeutul,cat ti pacienhi 6imt cesepotrivescimpreuni in tnitcarea
c{tre scopulilemutual susfrnute,rezultaful esteadegeao experienlede vitalizaaecareintdregtesentimentul in cregterece rehtia lot comunAeste
una valooase ti de aiutor.RlurdereFtate de impovialii rclationaletind
6dcrcezetipare din cein ce mai eficientede pokivire impreund, cale ln
celedin urml vor ajungeseconcurezecu predispozifiilevechi ale pacimh ui ti s{ le destabilizeze- generandastfelexperimta p6ibilit?t}ii, fluxului ti hrlburerii, careestepEcursonrl subiectiv (adeseaingrijoritor) al
schimbrrii.
Chiar daceacestemodificiri ale cunoatterii relalionaleimplicite a pacienhrlui apa! brusc (intr-un momeflt de intakdre) saugradual (prinh-un
dialog continuu careestedin ce ln ce mai indusiv ti mai colaborativdecat seatteapli pacientul),conbextullor esteintotdeaunaunul intersubiectiv Fi aclional. Cu ani in urmd, Frieda Fromm-Reichmanna remarcatctr
pacientularenevoiede o expeliente,gi nu de o explicalie.S-arputeaspune ctrpacientul are nevoiemai mult de o relafie decatde un motiv.
Ceeace esbepus in act in relalia terapeuticeva depinde de interacFuneadintre cunoatteEarelationaleihplicittr a telapeutului gi ceaa pacimtului. Concentrareaasupracalitdtii participerii noastreca terapeuli este
c6enliall penhu EcunoatbeEamodului ln careconkibuim involuntar Ata
cum am vezut tecedle la act coqeate au potentialul de a asiguraunele
dintrc ccle mai importante contextepntru a transformasentimenfulde
$inc al pacienlilornogtri, sentimenhrllor faF de allii 9i fald de rclatii.
l)0r atuncicendclinicienii,in mod incongtient,
concluzioneaze
in reju(.lrrentipnflilorcncodilt('irlrcprczentdrile
intemealepacientului,trece le

a tct cocreatepot fi obstacolein realizaleascopurilor tratamentului. Vefillf lucruri tnvdlate pot fi blocatepe loc, atteptirile familiarc confirma{, trccutul problematicrepetat rezultatul poate fi un impas terapeutic.
vlal rtu, pacientulpoatefi retraumatizat.Mai mult, existdpmblema atiin mdgurain caretreceri]ela actetuea{dlnll noastrefatede experienle:
d ln tl atrageatenfiaFi a ne facesd meditbm,esteca gi cand arn fi pe piol outomat - somnambuli ir rolul no8tru in interactiune, Fi nu treii la
rcf!!ta, prinii in experienfd,9i nu reflexivi saumeditati\ri fale de ea.
'fonteacesteafac sAfie imperativ penhu noi sd fim in mod consecvmt
Itonll Ia naturarelatieiimplicite pe careo punemin actcu pacientiinoFtri.
irtntru o ne implica in ceeace ei nu pot verbalizatrebuie serecepliondm
tlit Duzica,catti cuvintele.Culrl simlim cdfr aJectdmsaucesuntemafecrell dc catreei?CuIn simtepacienfulcdne afecteazdsaucd esteafectatde
:ltru noi? Ce putem se deducemdin experienfasa subiecdvegi intersutlGtlvtr - gi ce simtim despE propria noaste experienld?Trebuiesd titom Fe0macAoriceschimbverbal,oriceinterpretare,oriceinte enlie este
dn ovcnlmentinterpersonalfiecareinfluenleazdrelafianoashecomund
mpllcltd lnh-o mai mare sau mai mictr mesur.i gi adeseaneanticipattalfol, lncercSrilenoastrede a fi de ajutor (la ful ca efortul meu plea plin
Jelr,rlde ,,aajunge" la Eliot) pot aveaun impact careestein contradictie
iu ceeaceintenliondm 6auagteptdm.

Abordarea
evocdrilor
negandit
cunoscutului
Un director, cu foarte multd putere gi nu neapdrat un intelecfual, a verlt lfl mine aparentla insistenlelesotiei.Ea se phngea ctrel estetensionat
jlFh 0f indisponibil din punct de vedereemotional.Pacientul,pe careo
li
rd.l nrrmescGordory nu era convinsde acestlucru sau de nevoia sa de tenpic, d.rr pbrea dispus se incerce (putin). Dupd trei sau patru iedinte dinLr.untrntamentcarepereasd aibd un viitor din ce in ce mai nesigut am
rhs('rvatgrija cu careimi alegeamcuvintele.Am realizat ce mi simt in
nod irrcxplicabil anxios, ca ti cum elam amenintat de un procuror gi
rvt'nm ncvoie ca limbajul meu sd fie de necombdtut.
aceaselexperienldpacienl)up:l unclc ezitdri, am ales se imptrrttr9sc
tuhri m('u. Auzind cc'cace am avut de spus,Gordon a rhmasinmdrmurit.
A $|]tr$.?1ii dcs.iiu propria ,!/l experienl5,nu numai c6nd sc nflll aici cu

mine, ci in general. EI nu a reutit niciodattr sd-ti geseasctrcuvintele pent u a descrie acestlucru, dar acum i se ptrracd aduce ir interacfiunea dintre noi ceeace el a numit ,,peisaiul$u intern". ln acestcontexl,mi-a dezvdluit c; avea (m tipar compulsiv de ,,a placa cu aul' performanlele sale
de la serviciu, model aperut dintr-un Eentimentvag de amenintale; a
adeugat cd mama sa, o Buplavieluitoalea Holocaustului, l-a inhebat de
cur6nd: ,,Nu te simti anxios? Probabil cd eFti singurul eweu de acolo".
Pe m5surd ce exploram experienta lui ti a noastre; pe durah cabrva gdints, Gordon a devnit conttient de faptul ce ceeace a condus liapropria
sa aimurd a fost in special frica sa de judecate sau atac, mai ales in mediiIe pe carenu le considerarafionale.9a gdndit ce mama lui ,,aveaaceeati
arxietate rezulhte din experienta ei" ti a kansferat-o cumva gi la el. Acum
s pare cI el a tmnsferat-o la mine. Vulnerabilitatea mea la sentimentul
ameninterii i-a permis lui Gordon sd evoce in mine o experienld pe carc f;cea eforturi 6d o evite la el. ,,RelocalizAnd" sentimentul seu incongtient de
pedcol,ne-a dat posibilitatease-l identificdrn/ve$alizdm gi apoi se incepem sd lntelegem cd, la un anumit nivel, sentimentele pe care el era rcticent si le considere ale lui emu de fapt, la origine, ale mamei sale.
Sugerand ce pacienful a evocat in mine ceva la cale el era eticent gi,
asifef, nu putea sd exprime, mi refer aici la idenlifttareaWiectiod.in mod
convenlional, acestaeste procesul p n care prciectem asupra celuilalt (gau
in celdlalt) ceeace nu supoltem h noi, Apoi relationtrm cu cehlalt lntr-o
a$amanier; incat aiunge sAse identifice cu ceeace noi am prciectat. Identificarea proiectivS, de obicei consideratA un mecanism de aperare, este,
de asernenea,o modalitate de comunicarc nonverbale.T
Aga cum Melanie Klein a conceput-o inilial, identiJicalea proiectivd ela
de fapt fafitqsna dtn mJrtea copiilor mici ;i a adu4ilo. primitivi din punct
de vederepsfic ce pot cumva relocalizaanumite pfufi din ei ln ce afti. Psihanalittii Winnicoh ti Bion sunt in general crcdihfi pentru ,,inberpersonalizarea" insighFrdui lui Klein. Ei au lealizat ce ceeace Klein a pdvit ca pe un
fenomen in exclusivitate intern era de faDt lmul interDersonal:fiecare
7, I. !c.st (ontett,s.ho.e(2003)rcna:,,FGUda incepulrl deafomi stldimeitale a (atentieifolrnt,lnca.! s. p6te r*eptionacomhi.arcainconttientS
a akoraDactFuddscrja.umlnconlui Kleind6pre id.ntific@apdi.tiv6tnItl.nlul po.teacliona.i un .o.tan rfteptiv',conceptE
c.!(I t6 r(hllere (um un ilrl.n l.conttint..lioneazl .a un (transmilStor,ti (um aceste
tnnrmlelunrvo,lnrlu.nt.rit'oliuncllrl.
aleuneialremintihcon$iente"{p 59)
'eceptlve

llitrt nol - de la nagtere- evocd de fapt in ceilalti experiente Pe cale nu

run|tm capabili sau nu dorim sd le consideiam ca fiind ale noastle.
Blon (1962)a suslinut ca ,,identficarca pmiective normau" eshesingurul
(!l
maj important mediu de comrmicarein copiltrria timpurie AJectelecorl
tll|lto0r sunt Foiectabede copit irtr-o manr.i receptive,cale le conline 9i le
llt|ccdaztrinainte de a le rctuma copilului intr-o fonnn modulatii 9i ,di8enhlll", Observafiilecercegrii copil-pidnte tind strconfrme teoria lui Bion tdiugEnd un accentcrucial pe inl'luenfa bidireclionah ti coconstnrirc.
Stcphcn Setigman (1999),psihanaList 9i cercetdtor la Universitatea din
a sugeratcA o intelegererealisH a lelafiilor coPil-Pirinte tre"itllfirrnia,
tulc nil ia in considerareatat proiecliilepdlit?felrl,cat ti Pe celeale coPilului. ln accste relatii ti in alt tip de rlaFi apropiate - cum sunt mariajul
tl pilhderapia -, adulfi se folosesc in mod evident de identificarea proBion (1957)a suslinut chiar ctrident icareaproiectve esteforma
'rctlvd,
(6n mai importanti de interacfiune dintre pacienti ti terapeufi. Ceeace
rubllnicz in capitolele urmetoar este complexitatea identificdrii Proiectivoi fil primul rend faptul ce estebidirecrionald Fi, in al doilea land, faptul
c{ nol, co terapeufi, trebuie se fim atenti sd nu Presupunem prea lePede
$ cocn ce simlim cd pacrenful a evocat in noi aPa4ine doar acestuia. De
uhlsrl, oamenilor le trebuieun cartg pentru a-gi agdtaPtrldria.
Cum cvocem exactpropria noastreexperienlain allii esteo Probhme
LTn' r fo$t clarificatd inh-un fel de cercetirile contemPotane din numemaru domenii. Se pare ce hansferul steribr inteme de la bebelut h Perinte
(d viccversa)esteln mare misuri realizatprin intermediul mediului de
fomunicare corp la corp. Putefi spune cd devenim ceeace vedem: atunci
cirrd perccpem emotiile la allii, simlim tt noi acesteemotii.
Aia cum am menlionatanterior,nou-ndsculiide doar 42 de minute vor
lmlta gcsturile facialeale unui model caredeschideBura sau scoatelimbo Afartt (Melfzoff & Moorc, 199E).La doud luni ti jumetab, copiii vor itcliona la afitareade cdtremame a emofiilor cu afectePropdi colesPunIn alte cercetiri asociate,Dimberg 9i
].ik)iN (Haviland & Lelwica, 1987).8
exprcsil
lnlere(ljunifatili fatl cu bebeurii lor,aufostru8atsl adoptediverse
aceste
f rdr lc,cr rl spunsaoat it udine v e s e l a m a m e l ,b u c u n a b b e l l i !l ui afostspodt;ti mi tcl hl esuri i
^l.m.l.,ln
ru lo3rdlml.uare;ci.tspunsla fafatnst, a n!mi, bebllriiaufostabltufl,iar mitc!ile turii ac
lo.au15_
t.nlutrl.;cnrlspunrInoerpresiofunoas,a memei,bebelutiauarit t furie iarcolPurtle
nDr tr.mhcir. {Havlland
& LelWca,l987)

colab.(2000)au prezentatsubiecliloraduti o iffegiEtrarevideo neuhd, in

care secventede 30 de milisecunde ale unei fefe Zmbitoare ti ale unei fute
manioase au fogt incolporate- Expugi acstor gecvenlesubliminale, subiecFii experimentului Fi-aumodificat ln mod reflex micromusculaturapropriei fegeconform explesiilor vizute (incongtient) pe fetele celor din inregistrarea video.
Se pale cA suntem construiti de cdtre volulie sd imitim in mod rflex
comportamentul facial al celor cu care interacgiondm.Dar ce are a face imitatia cu transferul stiirilor inteme? Duplicarca comportamentului facial al
altei peFoane nu este acelagilucru cu participarea la expedenla sa emotionali, Saunu esteasa?
Paut Ekman 9 investigatorul eminent al fenomenologiei Fi psihofizio
logiei expresiei faciale, a descoperit cd reacliile musculare faciale nu nuce exprimd emolirle, ctle 9r actioeazd.Cand in mod deliberat ne asu'Jn.ai,
mim
expresia faciald asociati cu o aturmite emolie, fiziologia noastri gi
tipaEle de activare cerebralese schimb5 tl conformitate cu aceasta.loCercetarealui EkmarL cuplaH cu studiile despreimitalie, sugereazede fapt
cd adeseaavem accesla astfelde stiri ale altora,chiar dacevrem sau nu.
Atunci cand duplicim - incongtient sau involuntar - expresiile faciale
ale altei persoane, producem in noi inFine un rispuns emotional care rezoneazd,se potrivelte sau corespundeexperienleiemotionalea celeilalte
persoane (EkmarL 2003; Ekman, Levenson & Friesen, 1983).
Aga se intamph ii atunci cand, ca tempeuti, avem pobnfialul sd aflAm
,,dintruntrl1" ceeace pacientii nottli simt. Ceea ce nu pot hanspune in cuvinte hansmit prin intermediul comunicdrii figure-figure care evoce emofiile lor in noi. Nu este surprinzetor fuptul ce Ekman crcde cA ,,muzica"
vocii (tonul, ritmul, contutul) comunicd 9i activeazeemoliile Ia fel cum
9, Elmanti a (etngat initial faimapcntrudenonstrareatEn*ulturall a f.ptului cAfiecarceFolie pdma.l0ns!ele,f!de, frici, surpfizietc)est. asociat,cuun tjpafpropdudercactiimusculaE
hcia.
le,bucuda,
deexemplu,
sterflectaE
dezSmbet,
dafestec.lcialE
a m!tt imp i.areainvoluntad
chllordinjuruldhilo.
10.Cladlicsnda(stproces,Eknandtt llin rhe Puloined Letre4ln 6E Edga.AllanPoqs.n'inddin pr
!P.cllv. unuidet{tiv, exphc.modulin(areac:ttigath moddelibeEtaccEullastlnleme.tale.le
! tora:,Csndwe.! s, aflucetddrrep!cetdeprcst cetde b!n sauvicearestecinevasaucare
runl Slndurilelllh !i mome.tdat,imi modelez
exprsj!
feteimele/catmaiexactposibil,infuic
sl vad.eglndudti entimentapa.in minteati in i.ifra mea,pn.
lhdoerpGslalli ti apoiattepr
I n i re pol vl eaupnlrun (nApundeerpresiei"
2OOl,p 3A
{Poe,citatdeEkman,

$ ll expresiafaciald.Puteti se o nunili identificarc prciechv, sau co

unlcarenonverbali,fapt estecepacienliinoFtrivor achvalnduntul no8u nronanfe ale propriilor lor expedente.
Eltmentul crucial aici esteunul aflat exactin cmtrul aborderiiintersuceeacepacienliinoFlri
lctfve, relalionalein pslholenpieipentrua accesa
I Wl ptne in cuoiatetrehie sdtu racordimla proprionorctrderryrianli su!61/rd,Mai tarziu voi explorain detaliucum teoriarelalionalicontemilrnntrne poateajutasdne utibzdm subiectivitateapentm a identific4 in,logogi a folosi coEct influenta evocatoarea pacientului. Deocamdatx,
ol rpulle doar cdpentru a puteaprimi comunica$anonverbalda pacienteverberatiileindunhul nostru.
rlul trebuiesdinvdlrm $A-irecrmoagbem
Odotll cereutim acestlucru, poatefi vital in anumitemomentesedezllulm, in mod deliberat pacienfuluinostlu, ceeacecredemcea fost evott tn noi. Alte dad, putem folosi conttientizareaa ceeace a fost evocat
$ntru a dezvoltaFi a tran8miteo inlelegeremai profundddespleexpetnlo nerostitea pacientului noshu. Alti daL5,pacienfii au nevoie sene
idll cAluptrm cu Buccespentru a facefate experientelorpe careei nu
r.tu putut Euporta.Nimic din toateacesteanu esteposibil fdri lntelege|| flptului ci pacientii noghi vor evocaadeseain noi ceeacenu pot colunlsaplin intermediullimbajului,cu exceptialimbajuluicorpolal.

lui nega
ndit"
,bordarea
incorporErilor
,,cunoscutu
O pacienttr ela foarte stingherid de posibilitatea apadliei tdcerii intle
ol, Explorandin detaliu aceastdexperienli, a spus ce dacanu ar fi exisrt niciun fel de conversalie, ne-am fi uitat pur gi sirnplu unul Ia celdlalt.
I dnc?lar apdrea acestlucru? am inFebat eu. Afunci ne-am uita la corpul
,,h.rllnlt,a rtrspunsea.Ar fi ca gi cum aln fi doud corpuri aici. Acestlucru
I ridicat intrebarea, foarte nelinigtitoare, a relatiei dintre corpurile noas'o - cunoscutdti sub forma problemei sexualitrFi.
Nu putem excludecorpul dacdvrem ca psihoterapiasd faci loc expeonlci pacicntului cat rnai mult posibil. ,,Curaprin cuvant" estefoarte
robnbil s:l fic semnificativ mai pufin inclusive, rnai pulin integrativd daci
ttc doar o conversafieintre doud capetevorbitoare-Senzafiilecorporalc'
unt ink)tdcaunasubstratulemoliilor: intr-o marc mdsuri ceeace simlim
/lc cHtccccncc sr'rrfirremotional.

Experienla preverbali, identificate de cercetarcaatagamentului ca

avend o influenle atet de mare,estein maremdsureexperienlecotporald. Aga cum arn indicat antedor,comunicareade la corp la corp estecea
carc asiguri subtextul evocatoral dialogului rostit in psihoterapie.Degi
marcpartedin impactulacesteicomuniceriseinregisheaziin afaradomeniului mnttientizirii este,de asemrrea,adevdrat ci poate fi foarte gleu
de aflat ceea ce nu reutim Bevedem. Clinicienii nu iti pot permite se ignore corpul - atat al 1or,cat gj al pacientului - deoarece corpul adesea
primegte gi transmite ceeace nu a fost sau nu a putut fi pus in cuvinte.
Impactul unei haume acute, precum ti al atagamenfului dezorganizat
este frecvent somatic. Una dinte pacientele mele, care a fost in mod cronic traumatizate in copildrie, era in mod altemativ coplelite de durerea
fizici sau aneste./iateld aceagta- ca ti cum semnaleleinteme erau asurzitor de intense sau de-abia perceptibile. Ea se simtea cateodati prizonieri in propriul corp, iar (6teodad ca gi (um nu ar fi avut un corp j ei. Avea
dificultifi in a-ti da Beamadaci suferinta ei fizicA nu era, de fapt, un inlocuitor penku suferinla emofionali.
ln mod invariabil, asffel de pacienli - care osci.leazeintre o hiperexcita.ie copletiloare ti o disociere amorlitoa-re - au o mare dificultate in reglarea afectului. Ei intampine greutEfi in translatalea senzatiilo! somatice in sentimente pe care sAb poatb afticula sau se le poattr folosi pentru
a ghida o acliune pokivitS. Dtbnte utudntei cu care pot fi in moi auto.
mat stimulafi, ei g5ndesc ti simt mult mai greu; ill schimb, neagd gi disociazi. Deloc surprinzltor este faptul ce studiile neurologice au ardtat cA
pacientii cu un istoric de toaume au o rcactivitate crescutd a amigdalei gi
o activitate in mod corcsp.u z|Lor diminuatda cortexului pleflontal (Rauch
li colab., 2000;Shin ti colab., 2004).Penku acetti pacienti, ,,corpul este cl
careline scolul" (Van der KoIg 1996,p. 214).
Este ca ti curn corpul iti amintette mult prea bine agoniile carc au a!-ut
loc in trecut - ti acum reaclioneazd ca 9i cum dificulteFb de zi cu zi pot
fi dezastreameninFtoarede vialA. Mare parte din munca in psihoterapie
cu astfel de pacienli implicl efortul de a rcunoatte, de a tolera 9i de a etichct.tsl:lrile somatice,astfelincat genzaliilecorporalesd poald fi asociate
cmoliik)r $i cmoliile conte\telor cale le-au proJus. Cu aclgti pacien;i,cale ciltrc rcglarea afectivl 9i intrarea experientsi disociate incepe de obicr'rcU(orpL ,

FtF de pacienlii caroscileaz5intre hiperactivarcasistemului nervos

nPltlc ll dezactivareaparasimpaticS,sunt cei carese afle intr-o star
AceFtipacintipar intr-ade
||ntrli de rspingerecu pdvire la atagament.
It ctpete vorbitoare ti sunt mai de8rabdinexpresivi, rigizi ln postura,
npnrlblliin finuta,vocilelor avandpuline inJlexiuni.llTerapeuliicare
tc$rz! cu pacienti inhibafi, dezactivatorica acettia, trbuie si fie deli,nt dcschiti cetreacordareala propriile senzaliicorporale- de tensiua, constricfie,somnolenldti afa mai departe.Adesearcverberaliileemode apirale impotriva
llof dezavuatealepacienli.lorsaumecanismele
cr|to.d se vor inregisha mai intai in corpul terapeutului.
Un colegclinician mi-a povestit ctr odati a simlit o durr asculitdin
,bpt cAndlucra cu un pacientde tipul ,,Matlborc man". Acestpacienta
Terapeurltnt foartepulin afectpe duratamai multo! ani de tratament,
duere
piept,
realizind
este
ecoul
corin
cl
ul I stat linittit c1rsenzaliade
(raalal dentimentelor
pe carele aveacaadolescent
lnsingurat.A hoterat
pacienbt
sdu.
Dupd cea ftrcutacest
I tmpdrt teascl aceastaexperienficu
ucru fl l-a intrbat pe acestadaci a simfit vleodat?lvleo senzatiesimilal, hcrlmlle au izbucnit in ochii b6rbatului ii a inceput si vorbasclpenru prlma daH de sentimentelesalede singurtrtatedulroasadin adoleslnll - sentimentepe carc nu a rcutit niciodatii sl le idlplrtetasctr sau
i lo dcptrteascd.
Corpul, casdil paraftazempe psihanalistulOfto Kernber&esteo geo
lfifle de sensuripersonale.Pmku a ajungela acesteBensunt!buie Bdfaom loc sinelui somatic,sdfim atjenFatat h ceeacecorpul pacientuluine
trebuiesA
rrtl/ cat9i la relafiapacientuluicu colpul sdu.De asemenea,
lm rtcnli la senzaliilepropriului nostru corp - pentm ci adeseaele re
,rczlnt2lr5spunsurifiziologicrczonantecu ceaceseiftampH in pacinL
rcfleclie
n $fnr9it,a9acum esteindicatin vinietacarea deschisaceastd
Eupracorpului in Fihoterapie, kebuie sdfim atenli la Elalia dintre cle
loull corpuri din camere.Toateac$tea reprezinti cei penFu a Ecunoats
(', n ne implica,ti daci totul mergebine,pentrua modificaimpachi ex)cricnlck)rformatoareproblematice,
pentrucarepacienfiinogtrinu au
nc6cuvintc.
(5 ace.stlinhibiti.. co.puluiinhtbt
C.rc.trroalulEkmansugeaz!
defaptt,li.aslbie(tivlaemollllorrtll ld(opil .el ti laadulli

l, llor l J t 9

fali deexperienlE
sinelui
ttitudinea
gi meditarea
rea,mentalizarea
rcorpora
( (,r(eti\rilelui Mairr Fonagyti altii confirme faptul ce Posibilitateade
rr,llectacoerent la exPerienti - 9i nu de a fi incorPorat sau disociat
rl|"un ll1oddefensjvde aceasta- esteun indicator amt al siguranteiPe

[1lrl stnbil, adaPtativ flexibil Fi ener8ic

( il psrhoteraPeuti, s,coPu-[noshu este sd nu aiutiim Pacientii se keias'i (l i (c in cc mai mult din interiorul unui astfel de sine coerent Sarcina
sd
x\rstril cstc si cocreemo relatie cu Pacientiinoltd caresd le Permita
l(,.run sonsProPrieiexPeriente,se se simte mai mult ,,imPreune"9i sa reIliorrt'zt'crr nllii mult mai Profund 9i cu o mai mare satisfacfie'ElemenIl e(.ntrirlal ilccstcisarcinidin modelul de psihoteraPiepe care_IProPun

Nimic nu poateprezicemai bine capacitateaunui adult de a cregtecopii ata9aFsecurizantdecat abilitateade a accesaderhis 9i de a reflecta
colaborativ la amintlrile legate de atagament 9i de a construi ti prezenta o
naratiune coerentd a expeienlelor timpurii de atafament. Amintifi-ve de
cercetarcaIAA care dezveluia ci aceastaestecaDacitateacarediferentia
adullii siguride ceicu e\perienlede ataiamentsubopLimale.
Adullii care
resping nu pot accesadircct amintirile legate de atagament;naraiiunea lor
esterigidd ti jncomplet6.Adultii preocupali nu pot reflectaintr-un mod
colaborativ;naraliunealor estehaoticdti confirza.
Totugi exisE rii indivizi cu acest tip de experienle care ,,se decuplead" de la traseul dezvoltxrii lor, prcducand naraliuni coerente Eicrescand
copii signi. Aceastddescopedreempirice in ceeace privegte ,,siguranta
caldgate" esteuna importanta, cu implicalii incurajatoarepentru psihoterapie Pur Fi simplu, confirme faptul ce indivizii au potentialul de a
transcendelimita istoriei lor - rupind cercul dezavantajelorcare transmit nesiguranlaFi trauma de la o Beneratiela alta. Ceeace se dovedegte
a conta la fel de mult gi, cateodate,chiar mai mult decet experienlaformatoareesteatitudineanoastrdfate de aceaexperien'5.
Luerrd aceas6 concluzie ca punct de plecare, gdsescci este foarte folositor din punct de vedere clinic (9i personal)sAgandescin termenii a
trei atihrdini primare falS de experienF: putem pur ti simplu sAfim p rfi
in expedente,putem sd avem o atifudine /efex.itdsau de mentalizare
sa!
prftem li fieditatiai
In majoritateatimpului, feri s; fie con9tienfide acestlucru, mulfi dintte pacientii noFtri sunt prea printi in experienleleproblematice- prea
mult se idmtifici cu ceeace cred sau simt - pentru a fi capabili sd-9iimagineze prmcte de vedere altemative ale acelei experiente. Penhu al ajuta
se accesezemultiplele ei niveluri, ti nu doar sd joace veEiunea unidimensionaliin carecredu.litatea
lor autoprotectoare/deautoapdrareii line prizonieri, trebuie sd intlem pe aceeaFilungime de undd cu ei in domeniul
nonverbal. Pentru a face acestlucru furtr-un mod eficient hebuie se fim capobili si mentalizim - adice sd fim capabili si ne gesim caleade a Eesizn intuitiv stdrilementalecarestau la bazaexperienleiprezentea pacienItllui Aceastaeste mentaiizarea lmplicitd ti ne permite si atingem, sA
('z(nr.\m ti si rhspundcmintr-o manierdacordatdla experientain, aici gi
,rr||rn,pcntt.lrca(. p.x i(.rrliinostri poatecd nu au ince cuvinte.Apoi, dupd

im nccegataceast5experiente nerostittr, care a fost disocia6 sau dezavul, lrubuie sd fim capabili si reflectam asuPra ei imPreune cu Pacientul,
lnifl,r 0 favoriza integrarea acesteia.Acest lucru necegitdo mmtalizal erir'ili, core implictr limbajul, pentru a ne ajuta Pacientii se dea un sensexdrlonlci lor, situand-o in contextul trecutului rreit 9i viitorului anticiPat,
$cum 9i in momentul prezent. Mentafizand imPlicit gi exPlicit, in mod
tndu6l, ii facem capabili Fi pe Pacimtii nottri $ face acelagiluclu
|ilhoterapia,ln toate formele ei, imPlice o relalie care stimuleazd sau
rrrhrhibrlcapacitateapacientului de a mentaliza (FonaSygi colab.,2002;
lolmc$, 2001).Dupe cum vom vedea, mai mult, PsihoteraPia a fost inle!d l ca fiind un proces care culttvi capacitatea pacientului de a medita
V6rth, 1997;Germer Fi colab.,2005).Meditativilatea e8tedefinitd ca Ii1d ,,purl atenfie" - adice ,,congtientizaea clartr ti absolutii a tot ceeace
r, IntnmplS cu noi 9i in noi la momente succesiveale PercePtiei" (Nyana\\llk^, 1972,p 5). Baer(2003),revizuind literatura desPleantrenareacardcltdlii de meditafie ca interumfie clinicS, a desctis termenul ca fiind ,,otF
arvarca noncritici a valului de stimuli intemi 9i extemi care aPar" (P 125)
,n ft'l ca gi atitudinea de mentalizare,atitudinea meditative Poateavea
x)tcnlialul de a crette integr:arca, reglarea emofionalS ti si8uranta date
lu atEitament.Dar inainte de a abolda acesteimPlicalii teraPeutice, vreau
rdFltun catevacuvinte desprefiecaredintre cele trei atitudini faFdde exrerlcnl?1,

Cu un ata cadru mental nonreflexiv,senzaliilesomatice,smtimentele

reprezentdrile
mentalecarear putea furnizd informatii desprercalitate
Fi
sunt simlite in loc rd'te realitafea.Aici - gi acestaesteun punct crucial_
exishi o singuri perspectivi asupraexperienfei,o singure abordare,ca gi

avem nici rafilmea, nici capacitateade a pune frane h ceeace simlim _

9i, cao reguG,sentimentelenemodulatenu sunt bunenici ca evaluEriale

periente,ne asurnlm dscul de a st iga ,,foc,,inh-un teatru aglomerat.In

situatii ca aceasta,lumea intelrl.bpdcdlegterealitateaextelne,ferd sd tind
seamade ,,datelefaptice".
Invers, c6nd suntem adancpringi in experienlanoashd,estegteu se
trasim o limiti carese diJerentiezeevenimenteledin afari de cum seinregistreazaeh ineuntru: aici, tot ceeaceintamph cu noi estesimtit, int-o

)rln$iinexperienld
( iln(l suntem prinSi in e\perienld esteca ti cum noi sltrrlemexPerien[, ittit c6t dureazeea,Tot ceeace simlim ti credemla un anuoit moment
uilm, pur ti simplu, ca atarc.ln multe circumstante,o asdel de atihrdine
,$tccxnct cc,cace hebuie - afunci c6rd suntem cufundati in Pl5cereamullcll sarrn schiatului,sau atunci cand facemdiagoste.ln altele,odce alt'('vn rt r'/il accastd atitudine ne pune intr-un dezavantai critic: neinclede'(.nirr scntimentul de a fi in pericol poate fi la randul ei Pedculoasdcend,
l(' L'xcmplu,ne gisim pe traiectoriaunui camiontI vitezd.Dar daceo PG
rllic tlt' sctrfrrndarein experientdestein mod obignuit sirgtllalnoastrtroP1rrnc,cxpcticnla cu privirc la noi intine ii la ceilalli estc fonrtc Posibil si
'lc prol)l(.rn,)tici1.

initiazd 9i interpreteaztr.
Limitali la o astfelde atitudine, nu avemnici stimulentul, nici spaliul
mentalpentru a gendi in mod delibemt la experieryanoashd,at6t din ca_

l birznaccstcia.
Ciind aceast;atitudineesteoptiuneanoashi implicitd,

Ern pe pilot automat 9i astfel mult prea constranFi de modelele de lulllvochite ti de tiparele structulale obitnuite de a gandi, de a simti pi
I hco.
httllzalea
i.) atltudine de mentalizare cleeaze potenlialul unei flexibildli afectic(Bnltive ti comportamentale, in mare parte pentru cd ne pelmite se
lmagindm multiplele perepective ale odcdrei expedenle, crescartdganI r'a modelele preexistente 9A fie actualizate, iar modelele obitnuite
!&tutomatizate". Acea,sti deachidere,impreuld cu calitatea de autocer!ru o atitudinii de mentalizare, contribuie la generarea unor naraliuni
A ole adullilor siguri care sunt coerente, ti nu rigide sau haotice
Mcntoli2area face posibile atat elorturile noastie conttiente de a da un
1l experienlei noastrc, cat ti responsivitatea noastld inconltientd la exrlcnF, pe baza sentimentelor, dorinlelor ti credintelor care stau Ia baza
i A6tfel, atitudinea de menLali re cretle abilitatea noastrd de a identin tl de a ne modula alectelg acesteaservind intr-adevd.r functiei lor prirre - gi anume de a ne ajuta str evalulm experienla lumii gi pe baza
lrtcl evaludri str ne ghideze actiunile lnh-o manieri cat mai adaptativd.
9ll presupunem oi am fost cuprinti de impulsul de a ne retlage de lanun prieten apropiat care a devenit neajutorat Fi nesigur. Cu o atitudine
' mcntalizare, am putea sAne intlebdm in bgeturE cu dorin]a noastrd de
re rctrage, in loc sAluim smtimentele noastre ata cum sunt ele ti sd ne
lm condugi in acliune de impulsuri - probabil devenind congtienli de
i)tul cll aparenta vuherabilitate a prietenului nostru ne aduce aninte, cu
llniFtc', de propria noastrS vulnerabilitate. Acest mod de conttientizare
,plndo nu numai de capacitateade a reflectaink-un mod deliberat, ci
ult mai impodant, 9i de aceade a tti idrplicit ci experienla are ti o pron?imc interpretativ{. Cu alte cuvinte, experienta (cum ar fi sentimenful
',r da inapoi in fafa nesiguranfei unui prieten $ de a dori rehagerca) are
I icns, care poate fi pe deplin surprins in contexful stdrilor mentale sub:(,ntc (cum ar fi propria noastrtr anxietate de a fi r.ulnerabili gi ca rezult tendinl noastri dc a exageE vulnerabilitateaaltora).
'li.rlrcticieniintagamentuluigi-au concentratatenlia asupra aspectelor
Mi|in ( l()ql) n sttbliniat
rintcnlontitudirrii(.flcxivcsarrtic mcntalizare.

Medita!ia
Meditatia inseamnA a fi aici chiar acum - capabil de a fi in totalitate

necdticd este in mod obitnuit cultivatd pdn meditatie, Toturi, scopul su_
prem al unei astfel de practici nu este oblinerea unei astfel de suri in tim_
pul meditaliei, ci exersarea- ti intddrea - acesteicapaciteli de congtien_
tizale in viata de zi cu zi.
O iluskare personaltr: dupd o dimineale incredibil de stresanti, am in_

ncfic, mi-am propus sAincercsd-mi evocput gi simplu o starede medita_

llc, Am tras aer in picpt de catevaori ti am iecurs la trucul mental de a_mi
Inrrgln{r c?lcxpericnln mcn pftzcrf,l - in acestcaz relationareacu aceFti

de mai multi
ftpeuli, pe mulli dintre ei cunoscandu-iindeaProaPe
| - en ultina expeienti pe carc o voi avea.PoatePtrIaPutin sumu, dar aceasttrabilitate a minfii adeseama intoarce- cateodatl intr-o
pll 9i cu !n rdsuntrtor,,branci" - la momentul Pr4ios ,,aici-9i-acum".
mental",
I rlutorul catorvalesptualiiconttienteti al ,,exPerimentului
mai simt
ffutr
sd
Eri
it lterizat cu ambelepicioarcin momentul Prezmt
de lao
,)lnt,ajungandsdfiu chiarmubumit cd mi aflu acolo Trecerea
la
de
conttientizare
a
in experienti una
Itudinede scufundare
Ptrrutsd
chlmbetohl".
Atitudinea meditativi fattr de experientA,la fel ca gi ceade mentaliza, conferdbeneficiisemnificative.Per an6amblu,seParctrPracticareaei
I pooteajuta s{ modulrm sntimentenein}elese,sd dimindm suferinF
rtolmpusd,il ne adaptdmla schimblrile vietii mult mai utor 9i sAexPe
mantllmIa un nivel mai profrurdbucuriilepe careviala ni le rezerva(vezi
icr,2003,1-aza\m05;Maftin, 1997iSegal,Williams & Teasdale,2002).
Multe din cercetirileformales-auaxatPeimPactulmeditafieiasuPra
,rpului, demonsEandcd astfelde practicireducindiceleobitnuit de
rErreducnu numai nivelurile de glucocorticoizi (hormonii stresului),
tl ritmul inimii, consumulde oxiten ti a9amai departe(Sapolsky,
D4).Mai mult, in timp ce stresulsubmineazicomPetenlasistemului
nun,meditaliapare sd o creascd(Davidsongi colab, 2003)ln acelagi
udlu, meditatoriilncepltodl au prezentatde-alungul timpului o cregrrcE activariiregiunii ptefrontales6ngi din cortex,regiunecareeste
lelarociatAcu emoliilepozitiveti inhibareaamiSdaleiDe asemenea,
ale
cretteri
senirllc individuale au indicat scideEa anxietitii, Prccum9i
mentelorpozitive; cu cal em mai inclinatt balanlaachvitdlii Prefl()nta,ltpre stanga,cu atat sentimentelePecarele raPortauerau mai mult
ozitivcti mai pulin ne8ative.
Studiilela careau participatPtacticanliai meditatieicu ani de exPecnl?lau ardtat rezultate9i mai impreionante.Unul dintrc subieclL un
cercetetorilor
candnu a Pzentibetanbudist,a sfidatagteptdrile
1lug21r
rt niciurrfel de semnal reflexuluide clipire,PlacticimPosibilde jnhibat,
sPIestiingaa activi6r rtrspunsla sunetuluneiimputdfuri; orientarea
dou!_tr.iordeinstrui..Inmeditatie
Ac.trl3ubl.qi.u p.dklpat la oPitedint. s,Pt6mSnalede

fii sale prefrontale era practic in aJara[mitelor (Eei uniLili faF de norme).
Era, de asemenea,ti un adept exceplional al citirii microexpresiilor fetei
care, conlorm lui Ekman, dezvAluie realitatea ernofionald a altor persoane (Ekman, 2003;Goleman, 2003).2
Cercettuilede ultima o!tr (vezi Walsh & Shapiro,2005)sugereazl cd
meditatia ti congtientizarea pot avea efecte de-a drcptul bine venite fafd
de o mare gaml de afec;iuni lizice (de ex. hipettensiunea, astmul, sindromul premenst.ualFi diabetul de tip ll) sau probleme psihice (de ex. deprcsia, tulburarea obsesiv{ompulsivtr, anxietatea sau fobiile). Existd diferite modalitiF pnku a explica cum practicarealor produce astfel de
efu. La nivel fiziologic, o astful de practicA pare sd diminueze reactivitatea autonomi ti hiprexcitabilitatea sistemului nervos simpatic, car
sunt produse de emoliile cu punct de plecare in amigdald, cum ar fi fTica sau luria. La nivel psihic/ pale se facilitezecalmul, autocunoagterea,
autoacceptarea/precum 9i dezautomatizarea tiparelor obignuite de a
gendi sau a simti. 9i aF cum a[r prcput poate contribui de-a lungul timpului la crearca(sauconsolidarea)unei bazesigure intema_lizate.
ln sfa!git, existA din ce ln ce mai multe dovezi care sugereazi c, atitudinea meditadvi stimu.leazl empatia (Morgan & Morgan, 2005) - o descoperiE
care suslin concluzia cd meditalia intercth mentalizarea (Allen & Fonag, 2002).ln mod evident atitudinea meditativ; ioacdun rol important
ln psihoterapie.

Delascufundarein
experienlE
la mentalizare
Fiecaredinte pacimtii nogtriestela un momentdat prins in exFrietrfd, iar unii dintre acttiasunt asdeltot timpul. ttltimii sunt pizonierii momentului, pringi de circumstanteleinteme 9i externe,carepar f;rd disculie,,reale".La fel ca nou-ntrsculiiti copiii mici, degidin cu totul alte
motive,acetti pacienti (careadeseaau niveluri borderlineale forfei eulu!
TSPTgi/saudepresie
majord)suntincapabili6emenFnim,rtrpjeperspctive asupraforlei unei expelienledate.Pelspectiva
unidimensionallnu
las?lloc pentru interpretaE; asffelei in6mpine mari dificult?ttiin a da un
T lmpr.unl cuincl unsubie(lfoanerpedmenr.rtn
medir.iq ac6r.:tugSraawtunscormuttmal
mir. d..tt on.are.lr tdlvld dl. c.l 5 OOOtst.ri d. Etnan

flt Propriei experientesau exPerienleialtora in funclie de ster e menh, Blocoliintr-o astfulde atitudine, ei au o caPacitate9i md ledusi de
ldcndfica,modula 9i de a exprimainE-rmmod eficidri sntimmteleevoin sPecialexPelienladuieioase.
Itr dc cxperiente,
MtlorltateapacientilornotFi (ti rnaioritateatetaPeutilor)seanein mod
uneoli,dar mult mai !a! 9i de obiceinumai
mllnr prlngide experiente,
I hln unui distressednificativ.Astful,Prltrumulfi dintle noi ceeacenu|!ff | fi prins in experienti estedePendentde context,adicdexist2ianulllo evenimente,anumite Elatii 9auanumite evenimmte i'' cadrulunor
ddlll cale ne fac strne simlim comPletabsorbifi.Luali Pe sus de aceste
molll coplegitoare,putem si ne simlim extremde incaPabili,in astfelde
r)ntoxte,strne ridic5m la suprafatl, adicdsdPdiim in afaraexPerienlei9i
a nc gandimla eacu o anumieiPartedin noi.
trecereade la o atitudinede
Atlt in copiltrrie,cat ti in PsihoteraPie,
||lnde|e ricidtr la flexibfitatea mmtaliz,rrii 9i reflectirii aparcde obiceiin
ingredienteale
rdrul unoi relagiifoartedproPiatein Liniimari,aceleapi
thllei carepromoveaztrsiguranlaatatammtului favodzeazd9i caPacitadade mentalizare.A.taculrl am discutatii capitolul4 legtrturadint! scuundarein experienlS9i mentalizareesteconshuitdPebazaEgldrii afeculul, a recunoatteriiintmtionalittrIii 9i a iocu.luisinbolic.
atitudineade mentalizarea colntFo dezvoltarcsuficientde sdnetoase,
rllului mic ia fiinll ptin intemediul rsPonsivitefiisnzitivea Persoanei
esteealngl9i comPletdePenO astfelde responsivitate
nrc.l tn8riiegte.
persoaneicarcingriiettecoPilulde a mentalizalcntll de capacilatea
rdlcllde a interpretasemnelein maremtrsurtrimPlicite,nonverbaleale
'upllului drept cormrnicdrialesHrilor mentale.Acelagilucru Poabefi sPus
J d(rprc psihoterapie,in careacordareanoastrSemPatici !a comunicarea
noastrdde a mentaliza.
rnclontuluiaparein maremdsurddin caPacitatea
de atagament
ela]ii
intersubiective
unei
[tr-odevltr,in specialin contextul
llrt cc in ce mai securizant- suslinuttrde concentralea atenfiei telaPertului asupr,ldimensiuniinonverbalecareestePugtrin act,evocattrgau
ncorporatd-, terapuhilcarementalizeazlactiveaz,lPotentialulPacienului dc a mcntaliza.
imI'ncicnliimni sdnitogili temPeutiilor pot fi capabilistrreflecteze
rurDi\ dcstulde consccvent
asuprastdrilorlor mentale,P5ni candunul
(lin Punctde
coPle9ik)arc
intr-oexPerienld
scimpicdic?l
llnlr('pnrtencri

vedereemolional.Cand mentalizarcaestein acestfel deraiata(cum ar fi

pe paro.Esultrnei trecerila act tulburitoare) sau cand potntialul p,nku
mentalizarenu a fost incd aprins, atunci pacienful- saucateodatl teraputul - poatefi prins in modul unidimensional,de scufunda!tn expedenfe al echivalenteipsihicein caremintea ti lumeasunt imbinate.Medtd sd obseNdmmodul in carecopiii fac aceastiechivalareinfre stilile
inteme ti rcalitateaexteml - Fntru ci vedemde obiceivariaFi ale aceleiagitemela pacienlii nogtri adulti printi in experienF.
Intr-un experimentbine cunoGcut(Gopnik & AstingtorL1988),copiilor
cu varsteintre trei gi gaseani le-a fost ardtat ul tub de M & M ti au fost
inhebali cecred ctrseafle hduntru. Toti au rispuns ,,M & M" gi probabil
toti au fost dezarndgific6nd au vlzut cd in hrb nu seafla decatun crcion.
Pugiapoi sdanticipezer;spunsul unui prietenla aceeatiinhebaie,cei mai
mulF au rispuns ca gi cum ar fi fost pe deplin evidene ,,Un deion". 9i
mai surprinzrtor, atunci cand au fost rugaF sA+ aduce aminte ce s-au
gandit ei ce seafle in tubul de M & M atunci cand au fost inhebati penbu prima dat , multi au avut acelagirespuns:,,Un crion".
Acesttest de ,,credinlefalse" demonstreazdclar diJicultateape cale o
au copiii (in specialinaintea va$tei de patnr saucinci ani) de a pesha in
minte mai mult de o peFpectivl asupraexperim;ei. in lirnbajutmetacognitiei ei au, in cel mai bun caz,o inlelegeleslabda diversieilii rprczentationale ti a sddmb5rii: adictrnu iti pot imagina nici d prieteml lor poate aveao perspectivddiferite fati de a lor, nici cd propria lo! pelspectivd
se poate schimba.in aceststudiu, ca ti in viald, copiii mici - 9i adullii
priiti in experienld- pot prezentao dilicultateexkaoFdinariin a nu echivala lumea inbme cu realitateaextemi 6au,intr-un anumit sens,in a face
ca lumea intern sdnu 6e anulat5de lumea extemS.
Dar, desigur,echivalareapsihictrfunclioneazl ln ambelesensuri,O colegemi-a spusodat; cd at{rncicanda vrut sl-i facebaiecopiluluiei de
doi ani, acestaa inceput sl phngtr ln semnde protest,furios cdva fi pus
ln cad5impotriva voinlei lui- Cuprins de furie, a mutcat-o gi apoi a stri8ol: ,,Mamam-a mrlF6af!"Aici,lumea intemi - a furiei 9i apoi a fricii n ,,b?ltut"realitateaextemtr,astfel hcat ele au devenit una si aceeati.
Unul dintre pericolelepe cale le atrageechivalenlapsihictratuncicAnd
oilc trczitrlesteprojecliamult preafacildin exteriora ceeaceestegimfit
ln Int('rloa(furic, tcronac),
crcind in procesulexperienlejo lume foarte

pfflculoasd.Pacienfiiadulti printi in experienlalor. cum a! fi cei pe care

ll Putemdesc e ca bordelline, sunt vulnerabili exactla acesttip de perit}ol.El echivaleazisentimentelecu Ealitatea 9i reactioneazica 9i cum ar
tl rmonintali atunci cand propriile lor sentimentesunt prciectateasupra
(rlorlolli; de exemplu,simtindu-sefurioti, dar gi ruginati de lipsa de acorC!ru e terapeuhilui ei pot decideci terapeutulesterEuintenlionat Fi probrbll prostechipatpentnra putea6 de ajulor
ln mare mAsura,dcestaestetipul de pericol carepropulseazaatat coP L cAtFi adu\ii tn refugiul pe careFonagyl-a denlrmit modul ,,apretind.'cd". Cand ne intoaremcu spatelela Ealitatea fizicd, pentru a ne cufunda in domeniulprettnderii;5 - atuncicandne pierdemin joc sau
lnnlezia-, dectplhnlumile inteme gi extemg in loc sd le echivaurL elibordndu-neastfelprin intermediul imaginafieide asuprileastddlor mentalc carsunt simfite ca fiind mult prea rale.Dacdpentru copii 9i adulti
llllroa scufundtrrii in experienltrdaet de echivalareapsihicl este,pur gi
rlmplu, ceeaceeste- cateodatddestulde inspaimantebal-, tr;irca in
modul pretindedi esteceacenoi z,rer!s5 fie.
Pentrua exemplificati mai bine: ln dimineala trecuti, copilul meu de
pntru ani m-a trezit cer6ndu-misd-i fac un nod la prGop, ca sApoaei str-l
Frorte ca pe o plerinein jurul umerilor Dupd ceam fecut acestlucru, am
c0mlsgrsFe4l,de a-l intreba dacdestein continuarefiul meu saua devenlt acum Superman.,,Tafii!" a rSspunsel, accentulpe ultima silabdscolind clar in evidenle nota de Iprog.Apoi luand-o la fugi din camerl a
Itri8ot:,,Nicimul dinhe ei,eu sunt Batman!"Pulin mai t:Lziu,coborend
icllrilc am luat de pe jos
Iui. Degisuntpsiholog,nu am putut
"pelerina"
Bll rczist se nu-l intreb la micul dejun: ,,Acum etti fiul meu sau etti Batmnn?"Cu un zimbet larg mi-a r;spung: ,,SrmlRatma^.CAhodafiWrt un
tustu,ttcnsffu Balmon".
Simbolizarea
in modul prctinderiireprczind un avansimportantin
dczvoltaredup6 scufundareln experienli sauechivalenlApsihictr.Atunci
cnnd simbolizim, facemca un lucrr.rsd steain locul altuia (sausAsercferc la nltccva),recunosc6nd
cesimbolulgi ceeacesimbolizeazA
sunt douA
(xltitllli $cparate.
Punandpesteel prosopul(simbolul),caleinsarture
pel(.rinnlui llatnran(celsimbolizat),ii permibefiului meu si ,,fie" Batman
filril s.tcreildildc laptcAel chiarssf?Batman- cu altecuvinte,el estecaprtbilin jrrul sintbolics?ij|ib?ldoui perspctive
alc nccl(.i,r9i
cxperienlcti

se sesizezedistincliadintre aparentlFi realitate-in modut pretinderii,

avemgansade a exersao vergiunerudimentarea trei componenbe
ale
hentalizirii - putem sirrboliza, putem menline in mbte multiple perspectiveti putem facedifermla inhe aparentdFi realitate.Pescurt,putem
mentalizaatata dmp cat ne facemce.
Fonagy,de asemenea,
spuneo povestecu Batmandesprecopilul slu de
patru ani (AIen & FoMgy,2002),amintindufi cein una dinhe cilStoriile
solela o conferinll in str;inetate s-astr5duit foarte mult sl-i gdseasclun
costumde Batmanfiului s5u,la cercreaaceBfuia.
Atunci candFonagya venit cu el aca-sii.
biiatul seul-a imbrlcat ti s-au.itatingrozit la el tn oglindtr,
izbucnind apoiin lacrimi 9i insisnd sI Di scoa6imediat costumul.Cateva momentemai iarziu a luat o fustd mai vechea mameisalegi ti-a pus-o
ln iurul umerilor, pretinzind in continuarefericit ce esteBatman.
In modul de pretindere experienlapoate fi ceeace wem se fie - dat
aslanumai atab fimp cat,,lupii" realitiilii sunt
suficient de departe de ugd.Atunci candfiul lui Fonagya vizut imaginea
sain costumul
'inuii
mult prea realist sem{napfta tfiult cttBab\ran gi s-a simtit ca gi cum erd
Batman.Modul de pretindere- ti potenlialulpentru simbolizarcare
ampffici siguranla,distinclia dintre aparenli 9i rcalitate9i adoptareaunor
perspective
multiple- seprdbutetteln echivalnla
psihicA.
Bineinlelescd acelati tip de colapspoateaplrea gi in psihoterapie.De
exeurplu,recent am devenitconttient de-alungul cetorvagedintecu una
dinhe pacientelemele vechi cu carcaveamo ElaFe de lucru foarte bune
ce acum p5rcaneobignuitde anxioas{cu mine. E}plorareaanxietilii ei a
Ecosla iveall cderaingrio.atdde naturasentimentelor
melefatl de eade
mele
de
.,limitele"
cand,
intr-una
dintrc
ti
tedinle, i-am ftrcut complimenteh legeturecr asFctul ei gi chiar am atins-ope umtu atuncicand
a plecat.Ace8tepisod (desprecarevom vorbi mai mult mai incolo) ilustreazSfragilitateacalititfii ,,pretind cd" (in mod protecto.) saua situatiei
,,cagi cum" a rclalieiterapeutice.
ln fa;a acorddrii terapeuticesaua vulnerabilitiifii pacimhrlui, ,,spaliul
dc ioac?I"al terapieipoatedevenirapid mu.ltpleainfricoFdto!de leal gi,
lmpreun?lcu colapsulin scufundareain experienfe,poate veni 9i distrugcredrcglirii afective.Arunci cand experientainterne par brusc sd nu
dlferc (lc realitatcflcxtemtr(de exempluatuncicand frica noastrdeste
rlmlltil, flri indoi ltr,ca fiind bazatepe realitate),putem se ne simtim

lE9

Plqlll, cati cum ne-amconfrunta singuri cu o situaFiepericuloasefdr;

ll|l,
lbvettile despr cei doi copii de pahu ani ti desprepersoanaadultd
I trapie sunt menite si ilu8treze cum modul pretinderii ne conduce in
rrt$ - dar numai in parte - de la scufundare in experienli la meataliro, Dactrechivalenla psihicd esteprca 8a15, pletindela nu este suficint
| rurl6 ii astfel este, comparativ cu cealaltd, mai fragild. Totugi, este un
Jnct important, pentru cI modul pletinderii ne permite un accesreal la
de mentalizare cale sunt, pur Fi simplLr, imposibil de atins ata'plcitdlile
llmp cat suntem scufundafiin experiente.
Copiii au rezultate mult rnai bune la teshrl de ,,crcdinte false" descds
nl devreme dactr salcina este incadratd ca pretinder. Fati de ,,versiur,n rcald" a sarcinii, carepune Ia lncelcare capacitdtile multor copii de pa'u oni, valianta de ,,a pretinde cd" s-a dovedit a fi foarte ugoardFi pen'u aproape toti copiii de trei ani (Gopnik & Slaughtet 1991).Aga cum
unoscutul psiholog al dezvoltdrii lv Vlgotski a spus, ,,in ioc, copilul este
Itotdeauna peste nivelul v6rstei sale, deasupra nivelului comportamen,llul zilnic; injoaci esteca ti cum ar fi cu un cap mai inalt decateste" (cirt de Fonagygi colab.,2002,p. 261).Atunci cand ,,pretindecA" el poate
I sxersezegi sd-qi intileasca importante abiliHti de mentalizarc.
Acelagi lucru estevalabil 9i penku pacient, in psihoterapie. Terapeutul
lre plsheazi ,,cadrul" tratamentului - adicd limitele sale - creeazdun
tl de spaliu tranzifional,in carepoate dezvoltao lelalie teGpeuticdcarc
rte ln acelagi timp pretinsd gi reald. Aceasttr dualitate este probabil ceea
L'Freud (1914/2004) a avut ln minte atunci cand a vorbit despE transfer
n fiind un ,,domeniu intermediar lntre boald Fi viata reald", ln care imul8uriledisociateale pacientuluipot fi acceptate,,cain spatiul de joace".
cntru cA miza aici nu este atat de mare pe cat ar Ii inh-o alttr relatie imortant:l, intimS, pacientul iFi poate permite se ritte mai mult la ful cum
fncc ti copilul in joc. Aspectul de ,,a pretinde cA" al psihoterapiei - imrcun?lcu relalia terapeuticAca baze de siguranfe- asi8uri un grad de
bcrtatc ti sigurante carepoate permite pacientului sd iti imagineze,sA
AndcascdFi se simti mult mai ugor.
'li)tuti, imaginalia nu ne poate conduce direct la menhalizare,pentru cii
al libcrtblii9i posibilitdliispoateevaporaatit de utor rntimcntulas()cint
npreunilcu nlrilitat!'ir
dc a rcglaafcctele
- de indnti\.(. prclindcreacstc

confruntati cu realitatea. G6ndili-vl la fiul lui Fonagy ti la frica pe care a

simtit-o atunci cand s-a conJruntat cu imaginea sa mult prea leald de
Batman sau gandili-ve h pacientii aflati intr-o furie natcisistd,care ,,se
pierd" atunci cand fantasmele lot vitale, dar vulnerabile despre ei ingigi
sunt puse sub semnul inhebSrii de rcalitatile exteme - la fel ca risprmsurile celorlalli la ei, care nu gin pasuJ cu nevoile lor
ABt in cop erie, cat Fi in psihoterapie, hecem de la scuJundarei:t experiente h mentalizare numai atunci cand existi oportuniteti penku a
integra modul echivalentei psihice de orientare cdtre rcalitate lipsite de
mmtalizare cu modul pretinderii de conectare la nercalitate insolit de
mentalizare (Fonagy 9i colab.,2002,p,266)- O artfel de integrale elibereazd mintea de tirania unor fapte blate (incluzand aici ln special sterile
menfale care sunt /esimrite ca fiind reale), dar fed a hsa 1n urmd realitatea concretzi.
Nici echivalare a minlii cu lumea gi nici disociere a minfii de lume,
aceastAsintezd a ,,impem6ntdrii" 9i imaginatiei ne permite strrdspundem
expe enlei din punctul de vedere al rcIalief dintre sterile inteme si realitelile e\teme. C6nditi-vtr astfel:atunci c5nd suntem pringi in experienF,
expedenta este ,,itiutd" a fi rcale ti deci ne simtirn obligati sd actiodm;
atunci cAnd ,,pretindem cd", experienla este ttiuttr a fi nereald, deci nic!
un fel de acliune realS nu este necesartr.Ahmci cand mentalizdm, Dutem
sa ne intrebdfi totuti cat de realSsau nereali estesenzatianoashddespre
experiml;. Ne putem intreba,cu alte cuvinte, cum sterile noastreinterne
relalioneazi in acel noment cu rcalitatea extemi - 9i apoi, cu o mai mare
Ibertate 9i cu o informalie mult mai de hcredere, pr-rtemsb alegerncum
si aclionrm (daci acfiondm).
Abilitatea de a ne intreba in legeturd cu acestelucmri rezulti dintr-un
cerc berligh carc implice experientele de atatament scurizant car faciliteazi h randul lor-reglarea afectivd, excitaFa optimi gi mmtalizarea (Allm
& Fonagy,2002).In acestproce6sinergic,relalia in desfdgu.arecu o persoantrcare ingdjegte responsivd senzitiv (sau cu un terapeut acordat empatic) asigurtr expe.ienfa ti in cele din urme speranta cA afectele pot fi reglilte pi excitarea menlinutd in ,,fercastrade toleran;.i,, (Siegel,1999).
S('ntimentulde baze de sigurantalezultat faceposibiH pentru copil (sau
pncicnt)explorarearsi seuite la chipul, in mintea 6auinima persoaneicarc.| ingrijefte (s.Lrrlo tcrapeutului)fi sd gdseasciacoloo efleclie a sa ca

191

rlllnll intenlionaltr" al clrei compo amentare snsdin punctul de ve

,'l d r{.ntimmtelor, dorintelor ti ddinlelor din context.
Atunci cend comportamentului,tn specialcelui nonverbal.ii estertstnr ln acestfel - adicAdin punchi de vedercal sta.rilormmtale subiantr -, sc creazi la copil (saula pacient)o congtientizaredin ce ln ce
tl m0rea multiplelorniveluri de experienldgi a multiplelorpelspectiI rluPra erpelienlei. Cu alte cuvinte, segenereaz{o atitudine de mnllzarcin fala experienlei.ln schimb,capacitateade mentalizarefaciliteaI o ibllitate in c.eitere atat de a re8la afecte,cat ti de a simti relalia de
tlnmcnt cao bazdde sigulantd.Acestaestecelculbni8ncarefacepG
bllr, creptereapsihictr,inte8rareagi aparilia unei bazede siguranli irte'l,liztr| atat in copildrie,cat 9i in psihoterapie.

rtlrireasineluireflexivti facilitarea
integrErii
in psihoterapie
l,ucrdrile lui Main asuprametacogniliei9i ale lui Fonagyasupra mentllzllrli sugereaaiputernic nevoia copilului de .elatii de atatament, nu
um0l pentru proteclie sau siguanla reslntitii, ci ti pentru a asigura con,xtul lntersubiectivin carcapaciettilesaleEflexive pot s{ se dezvolte.
rlmul pas ln acest proces implicd interacliunile de reglare afectivA cu fiurn de ataFamentcare il lnvald pe copil despre sentimente.Pentru cd
molla estein centrul sinehd in dezvoltare, interactiuni ca acestea,care rel.'(rz^ rfciutl atectele,fac posibile integrarea (9i nu disocierea) multiple|l ('xpcricnle emo]ionale ale copilului 9i astfel sentimenhrl in crcttere al
tDlhrlui de a avea un sine corent,
Ca pi copilul in dezvoltar, un pacient aflat intr-un context cu prcdilecr. Intc.subicctiv al psihoterapiei are oportunitatea de a inviF (sau d a i
, nminti) cd sentimentelepot fi recunorute, implrtdtite cu allii, s poa' roflocta la cle sau pot fi modificate. In modelul de paihotenpie ca trane
llmnft'prin rclalie, baza de siSurantegi concentrareateraPeutuluiasurd cxpcricnlci nonvcrbalepermit sentimentelordisociatealepacienfului
I insllIn sLrprafa16
9i sd fie recunoscute.Odate ce astfelde smtimente reL'gntcics lo suprafat2lii sunt simlite, ele au potenlialul de a schimbaliail d('a fi ncccptatc(furia amari desprc kecut poate t ecein ceva mai
lot crrnl nr fi R'grctul)snu/ti transformate(nevoilecan'atr f()stfflatil nr,Bnl('cl('vin
,,proprii"Fi p)t fi ,jr.tificntc).Relalin.xft' In(r'kx'.,mofiil{)r

anterior negateqi terapeutulcareajuti pacientul sAle suportegi sdle infac,de asemenea,

integrarealot mult mai fezabild.
Dar pacientuluiin psihoterapie,ca gi copilului mic, ii va 6 foarte gru
'eleagd
se-ti cunoascdster e inteme - sau chiar strgtie ce drest6ri interne care
pot fi cunoscute- panAcand acesteanu sunt recunoscutede cetrealtcineva.Strvedemcum cehlalt - p{rinte sauterapeut- poatefaceposibiE aceasldc|rnoatterc,numire gi reflectarEasupraacesborstiri inteme pe
sibile nerecunoscute.
Mtr voi concentrapentru inceput asupraacstuipn:cesagacurn sedesfitoarl in copiHrie, flcand punti de legdturi cu psihotenpia pe parcurs.
Apoi voi prezentacetevamate aleclinicecatevor ilustra cum ceeacegtim
desprecopilul in dezvoltare- nevoiade a aveape altcinevacarementalizeaztrpenku al aiuta la reglareasentimmtelor,folosireaiocului sfinbolic ti a limbajului in trecereade la scufundarein experienleh mentalizaI - poateclarifica plocesulintegrator al psihoterapiei.
Dupd cum vA amintiti, Fonagygi cole&iishi au obse at ce nou-nescuFi Fi copii Inici initial invalt desprcsentimentelelor prin experienlelede
oglindire, carepot fi atat contingente,cat 9i ,,matcate".De exemplu,un
copil aflat in dishs poatefi consolatatunci cind mama sa estecapabili
se rczonezecu eL se rEflecbeze
ti sl oglindeasci inapoi la el corcctsttrdle
lui interne- dar cu suficientde multe difercnle,astfelhcat afigareasentimentelorei se fie ,,marcatd",ca fiind un rtrspunsla stirile lli inteme, 9i
nu o explimate a propdilor ei sflri, Mai mult, pmtru ca aceaseloglindirc sefacilitezeabilitateacopilului de a-giregla,prccurnti de a-9ircunoatte afecteletrebuiese fie acompaniatdde o atitudine saude o acliunecale
sAsugerezefaptul ce sepoatefacefate dishsului - firEgtde cdtle persoanacare-lingriiette, dar, posibil, 9i de citre copil.
Un alt episod din arhiva mea personaleva ilustra cufr poate fim4iona acestprcces.Peuemea cand fiica meade 18luni seq)eri,anoaptea,eu
eram pArintele carc s hzea in miilocul noptii de fipelele ei ,,Mami!
Mami!". Atunci cand din pItuFl ei m-a vAzutpe nrit e deschizanduta camerci,a lipat furioas* ,,Tatirlul Te ur6sc'Adu-o pe rnami!". Acea8tanu
ero intimpinarea pe (are o atteplarnla ola hei dim-ineap9i am simlit cum
lnccp si me enervez.incercands; mA fac auzit pestetipeteleei, i-am
rpuH- fA.Aindoiallliritat - ctrmamidoarmegi nu am de gandsdo t!ez('nc,Stnndlangilp,\tululci, m-amlnmuiat9i am lntelestotugi(saumai

tmbl am sitnrif) togicaincontestab e a comPodamentuluiei: in mod

ldunt s crezutcd dacesenervaFi liPa indajurlsde tar,mtr va facesd
td$c pc mamaei. Toateasteale-amsimlit imediai, dar dactrmd Sandesc
timP (fdri
lt()rpcctivmi-aupermisnu doarsdmd calmez,ci in acelaPi
ftlt Bdndesc)sd oglindescfuria ei, cu o ,,faii rea" exagerat{ 9i cu un
rlrllt" de insolire pentnr a maicasmtimentelemele ca ,,Pretinse",Penr cr apoi strtrec ll or sple un ,,oooooo"lung ti inFlegltor Penttu a rc(1{ dozamSgireadin spatelefuriei ei. Apoi am ttansPuBmimica meain
rvlnto, spunandu-icd bineinlelescl era furioasd,Pentru cl ea o voia Pe
nmi, dar tati nu s-adus sAo aductr.Apoi am auzit-oincercandstr-mi
runlt printre lacrimi cevace inilial nu anr ^mtsles.Era: ,,Tati,aiuld-mesi
I rimt maibine".Au urmatapoi o imbrdtitarecald, 9i un cantec,duPl
rr! [m Pus-oin Petul.
Dcli nu am putut seam o discufiecu fiica mea asuPlaacesteiintenct|nl, ngvreasdcredctra fost una carea ajutat-osi-9i cunoagcdsentimenla ddinceapaseb rgleze,Cum? zandu-sepe eaa9aclrm am vazut-o
J - cu alte cuvinte, vazendu-8epe eain o8linda rAsPunsurilormele de
rntrlizaE, ca o fiinlE intenlionau al cftei comPortamentexPrimi sentitontsti dorinte.carePot fi cuno6cute,numite, imPlrt4ite 9i schin rle.
E lmportantsdsubliniemcatevaaspectemutual intitdte a.lerclaliei Pnu cl sunt rclevantedircct pentru muncanoastracu Pacienlii.ln Primul
Ind, catefaptul ci odati ce am Sesito atitudinereflexivtrti am reutit
l.ml reglezpropriile nele sentimente,am fost capabil si sesizez9i sd-i
[llndcscinapoiceeace?4a simFt.In a] doilearand,numai atuncicand
m lnlclesafecteleei, din prisma intmliilor ei, am reugitstrle dau un sens.
I nl trcilca rand, exactaceastA,,menlalizarc" a exPerienleisaleemolio_
rlc mi-r permissbo sesizezpe a mea,pentrua-i fi astfelde ajutor
l'('ntru a activa un prccessimilar in psihoteraPiet buie 8dfim caPaemolronalpacientului,ci ti re reflectdmasulli nu numais5rSspundem
rn cmoliilor - ale noasketi ale pacientului- decat5{ fim doar Printi
c $ontimentelepe carEincercim si le intelegem.(Nu mai estenevoiese
puncnrc?lacesttiP de resPonsivitate
Poatefi cabeodatifoarteSreude obnut dc obiceiestenevoieca terapeutiiintiti 5i aibi o expdenldconca pacienli.)
Horabil?t
'i
N4n'rDnrtcdin simctriadintreactivitetikclinicianuluicarementalizear'lui pllrintclccarc mcntalizeazeva devenievidenti p(' llltrsurllce voi

trecein reviselceeacesegtiein prezent,desprccurn ajung copiii strri cunoasci,se-ti reglezegi slti integrezeemoliile.Acesttip de dezvoltaF poate apdreadoar in contextu-lunei relatii cu o persoan5acordaH.panec6nd
copiii nu expelimenteazio astfelde rlatie,ei nu pot,,9ti,, ceeaceBimt,ci

cienfi,inieractiuneacu o altit persoanaacordatii9i senzitivEsponsivdeste

ceacarfacepooibll,lldezvoltareaunui sine rcflexiv

lntii la nivelul nonveftal, pirintele amrdat ,,numegte,,sfltimentelecopilului prin comportamentecorporale- explesiifaciale,ton al vociLgesturi - carecomunictro rcunoatteneempaticea experienleiinteme a co_
pilului. Astfel,primeleteprezenttrriale stdrilorinterneale copilului se
Bdsescin oglindirca rlspunsurilor mamei.Wmnicott (l97la) a ;vut probabil exactacestlucru in minte atunci cand a scris: ,,Cevede bebelusul
atuncicandsuitd la fats mamei?Copilul sevedeF sine.pntrucAmama
9euitl la copil, ti cum atate depinde de ceeaceea vede,,(p. 112).
Bineinleles,p;rintii fac apel gi la limbaiul vorbit penrru a-ii aiuta copiii se-ti reprezintesentjmentele.
Folosindcuvintecum a! fi ,,trist,,sau
,,manios"pentru a etichetaafectelecopiilor lor, p;rinlii genereazlun dic-

lnrAa acestorprocesenonverbale9i verbaleesteroasi la ivealtrin rlatia

pocicnluluicu terapeutul,permiFnd emoliilor sefie simlite 9i apoi reprczcntatein modalitiiti din cein cemai nuantategi mai cognoscibile.
lmportant estefaptul ctr sentimmtele(9i albesteri mentale)carepot fi
roFr('rcrltaLe
- in specialprin cuvinte- glnlt mult mai u9o!identii(ate,
tlr|16rtilvile,refl(rlnl'. Vi modulate.De aici reiessemnificatia
enorm; in

altii in termenii unei naratiuni coermte autobiograficeti biogrdice" (Alp. 29).

len & Fonagy,2002,

lntErirea
sineluireflexiv:
ilustrarea
procesului
clinic
'n ,,cura prin cuvinte" are Potenlialul de a interi caPacitateaPacientului
rlc n rcgla 9i de a integla acesteemotii (Pentlu ca acestpotenfial se se retlliaeze,acesteemolii trebuie sd ia nagterein aici-9i-acum in relatia teraPe_
tl('l, altfel acestevorbe sunt Probabil doar vorbe )
lr afard de rolul lor in interacliurdle de rePrezentare a afectelor ti le-

hrrtcrnpiacopilului, clinicianul oferd h mod imPlicit eauexPlicitPelsPecllv(' nsupra jocului coPilului car rezoneazdcu 9i extind propriile perspectlv(,6|ecopilului,
ln tratamentut adulfilor, facem ceva foa:rtesimilar atunci cand oferim
joIrncienlilor nogtri empatie ti inte.Pretare - ca rasPuns, desiSur, nu la
de
transSituatia
cul lor, ci la experienia relatiei Pe care o imPtuHtim
l(,r-cont.atransferare intotdeama elementede ,,Pretind cd" ti realitaF
clr(, fac loc unei gamelargi de experien;eemolionaleti stdli mentale,inchrzind aici unele careau fost in mod defensiv exclusedin sentimentul
r)biiinuit de sine al pacientului ParadoxulPretinderii estece, in virtutea
rct[liei noastrecu pacientul,a fi mai Pulin real PoateaveaPotenlialul de
0 fi mult mai real - profunzimeaemoFonaH,mu-[tmai adevdraa 9i mai
lncluziv?1.
Atunci cand ajutim la accesarea,descqrerirea ti legareadiferitelor emolii, $tllri mertalc ti niveluri de exPerienld(imPlicit ti exPlicit simbolic Ai
nonsirnLrolic)alc pacientului, inhrim caPacitateaPacientului aHt de reBlo|\.nfcttivS,c6t gi de mentalizare.Pe ParcursulacesfuiPtoces,faci]itdm
lnk'ufnrea cxperienlelorPe carePacientulinifial a simtit nevoia sd le disnu sil lc renegeFi astfelcontribuim la ceeace a ft)st numit,,apo_
F()('i(,z('
goul menhrliz:lriicxPlicitc,adic; abilitateade a nc inlcl( 8c Pc noi ti Pc

,,Rebecca"estepacientade caream amintit mai devreme(p. 189),care

a devenit anxioasi cend am complimentat-o cu privire la aspecful siu gi
apoi i-am atins umdrul utor atunci cand pleca din cabineful meu. DiscutAnd modul ln care am fdcut amandoi fali cddedi emotionalecarea urmat acelei intahid deranjante, sper sd comunic modul in carc cercul benign al atagamentului, regldrii afective ti mentafizerii lucreazd, de fapt in
psihoterapie.
Mai mult, voi clarifica cum am gandit gi cunr m-am comportat in legtrturi cu patru aspectelmbinate ti suprapusecontinuu ale placticii clinice,
Primul esbeatitudinea schimbtrtoarea pacientului in fata experienfei, care
determine, intr-o anumite mesure, natura alegerilor mele clinice in 6ecare Fedinte.UrmItorul aspectesbeatmtia ma sustinu6 asupra folosirii domeniului nonverbal - evocarca, treceEa la act gi incorporarea - pentru
a aducela suprafa';, in momentul prezent,experienlaimpliciH Fi disociati a pacientului- Apoi urmeazd trecerea implicitului in explicit: recunoatterea ti numirea experienlei din acel moment lace loc pentru aceasta
gi astfelfaciliteazaintegrareapreliminar5.In st;rsit, penfru d continudintegrarea, depun eforfuri in dialoSul cu pacienhrl penhu a da un sens expedentei - adice, a conectaelementeleei disparate astfel incat sd dem
acesteiexperienle un conbextcare si aibe sensin telmenii trecufului amintit prezentului trdit ti viitorului anticipat al pacientului. Totalitatea acestor eforturi implicd ceeace psihanalistr:l Roy Schafer (1992) a numit ,,repovestirea unei vieli". Atunci cand btul merge bine, acest proces
Senereazdo povestede viald coerentdsau o naraliune carepoate susfine
gi aprofunda sentimentul de completitudine al pacientului 9i capacitatea
lui de a iubi.
Aveli rebdare cu mine pane pregatescScena.Rebeccaesteun medic
ln iur de 30 de ani care a solicitat psihoterapie,simtind o imensi nesigurAnl?tin pragul divortului. Degi era extrem de inteligentd, vivace ti
ntrlgltoare, nu ifi putea imagina cum ar putea cineva sb fie interesatde
rn, lncrcziltoarr'inlr-on mod superficial,ela in mod intermitent chinuifd

la o nefericirefe!tr nume/careo coPle9ea

9i o fdceacateoda6sePlanil, 8r0 confuzd din cauzaemoliilor sale 9i vulnerabilE atunci cand era
A.stfelea se simleaca ti cum ar fi avut o fundaulprlnsdde acesta.
It mlgcdtoare.
lmPreun, catde 8!eu a
Puflncatepufin, am inceputsl lecunoagtem
oat pentru ea sd simt' h)t\ea dinhmtrul ei 9i s{ eesimte ca un autor al
,tl)prlei vieti in schimb,de obiceisevedeaF sinePrin ochii celorlalti ti
rll! ln marcparte in funclie de attePdirile 9i nevoile celorla4i. Am ince,ut rtl lnlelegem,in mod gtadual, cd dificultateasa de a-ti cunoaftePrcdin coPiHdede a-Fidedicaatenprlomintea luat nagteredin necesitatea
lh ln principal mintii mamei sale.
Disponibili intr-un mod imprevizibil, ti mult Prca adeseafurioase,
rco&9tl femeieformidabih 9i incanttrtoarea fost ceaa ctrreidraSostea fost
dorltl profund de cltre Rebeccati a cdreidezProbare era terifiante.Pentru 0 se adapta/a ttas linia, functionand ca un Pacificatorti excelandin
domeniicarecontaupentru mamasa.Totugi,Pentrutoatereutiteleti complllnfa sa,a simtit nu de pufine ori ci, Pentru maina sa,in cel mai bun
caz,ers pe locul doi ti, ln cel mai reu caz,eta o Povare
Pesteacestesentimentede dorinti ti intimidarein lelafracu mama,
R9treccas-a simtit invizib e in fala tarilui ei, a cerui atenlie cEdea ce a
fott capbte ti monopolizatiide soia ei mai maF. LiPsindu-isiguranlaade
s-asimtitsingurtrin familiasali nesusFivlratd a uneilegdturiautentice,
nuttr, nesi8urepe dorinlele ei ti inhibatl in revendicnreanevoilor ei.
Tineli cont cd aceastiPovestea aPE$t la suPrafa$ duptr c6;ivaani de
tcropie9i rflectdconttimtizaFa pe careRebrcanu a Putut sdo verbalizezecand relalia noastd a incePut.Relalia9i inteleSereaPecarele-a facilltat,incet,au fecutpentrueaposibilecunoatterea
ProPriilornevoiti afirgiiind
acestlucru - Probabil-, Puteaacumsd-ti
m6ri:alor,ca 9i cun,
ccari dreptulla o vialtrprcprie.
Duptr cauvaani de tratament,Rebecca9a recdsdtorit,de aceasHdatd
ei.o iubea9i o susfineanedupasPusele
ftrdrtcfcricitd,cu un btrrbatcare,
sexualda
ingrioratd
de dimensiunea
A
inceput
totuti
str
fie
condilionat.
rclalici ci: el pereaseincerceintotdeaunasAseaPrcPiede ea,Pe cand ea
ei.Mai mult, eranelinit_
la doaintele
doarsporadicreusasAseconecteze
ei em(F
ori de cateori deveneacongtien6de .t'tragerea
titil ti n3dumerit?t
so;ul
ei
apropiere
de
o
pcrioadd
de
lkrnallldupl

Atitudineaschimbitoare fattr de experienl5

Timp de mai multe sdpttrmani,Rebccanu a zis nimic desprec6t de

prturbate a fost de gestul meu neaco.dat.Fiire niciun fel de indoiab, a
crezutcdnu poatespunenimic desprefelul ln carecompoltamentulmeu
a descurajaFoti sgfie in siguranld.Acestlucru seinElmpla in ciuda anilor de schimburi relativ deschisintl noi, fapt cale ar 6 putut cel putin
st .idice pcibilitatea unei alte perspective- mai alesce rehlia noastd
era suJicientde sigure pentru ca ea s5-mi poatii spune ce nu se simte in
siSuranttr.ln mod evident, Rebeccaela prinse in experienle,in acestcaz
in experienlafoarbesuplrltoare a relatiei dinke noi.
Allddal, Rebeccaa putut vedeaci tehpia aveao calitate,de a pretinde ci" pa4ial: ilalia noasEdela, dupd cllm eaa spus,,,rmaaH, careera
ln acelatitimp una artiJiciatd".Deti sentimentulstrucd aceastdrelatie,ca
bazi de siguranl{, era unul suficient de real, ,,artificialitatea,,relaliei era
caprin cale a fost posibil ca easi ka,ias., aceeatilibertatecareii permite unui copil aflat la ioacesdmenta.lizeze.in sfe.a ploteiati a prednderij
cI, Rebeccaiti Frmitea o gamdmai larga de sentimente,ganduri gi impulsuri in tedinlele noastrdecatputealn alaraacestora- 9i uteastrreflectezeasupraacstorstili mentale,9i nu doar sAle hEiasci
Tohfi, s?aliul psihic sigur creatin modul pretinderii sepoatprebuti
at6ci cand estecontrazisde o experientemult plea in afala pretindedi.
Atiita timp c6t m-a vizut pe mine ,,imbrlcat,,in costumulunui plrinte
bun, strzicema9a,pericolul pe ca-reil reprezmtam- pericolul seiualiGlii saual apropierii - puteafi tinut la periferie. Dar atunci cend am complimentat-o ti am atins-o,prtinderealinigtitoare a fecut loc unui smtiment de pericol carcpereamult prea rcal.
Rebecca
a incercatpe palculsulmai multor tedinle6trrestabileasce
Fi
si menfinepretindereac, se simtein deplindsiguranlecu mine. Dar
cum adeseaseintimpH in astlel de interacliuni, comunicarcaei nonverbalda dezvdluitcdsesimteacl e preanesigures!-mi spunesausi congtientizezepe deplin-Aceast!revelatiea fost primul pas sple a lua in
considerare,impreund cu mine, semnificalia celor intamplate intre noi.
Dupdmai multetedinlesuccesive,
atitudineaRebeccdi
fat; de experiend
vi.at
gi
de
la
scufundare
pretindere
in
mod
gradual,
ld
a trecut
9i
inFprcmentaliznfc,

tt nonverballcetreexPerienlaimpliciti/disociatl
Prlmr gedinfddin aceastesuccesiunea incePutcu o lunge Pedoadi de
,n lntrerupE de rcmarcaRebcc5i,ugor nervoasi, cd nu are nimic in
rtt, nimicspecialdesPlecarese vorhasce.
CAndam inhebat-o cum vede acestlucru, a sPusc{ acestlucm o
fttcesd s simtii stingheritd ,,Cum ata?" am intrbat eu Ea a respun6:,,Vatrebui doar sAne uitim unul la albl" ,,9i dacene uilim unul la cel6lalt?",,Nu gtiu.Md face3dInd simt stingheritd

de ce.Ar fi Puhrt str8eProducdo cearte,dar au lnfranat-obine ti

rEtulweekendului a decursbine - deti nu sePoatese nu fie critlci, pentru ce tot ce au fecut a fost doar se slea,se se uite la filAuzind acestlucru, s
me,si iasi semhance 9i sl faci draSoste.
Dareca am avut o privire carei_acomunicat:,,Hmm,suntrbine!"
b-a uitat fix la mine9i mi-a sPrrs:,.Tuti Prietenamea,in mod evident,crdelila fel despreastfelde lucruri. Nu ttiu ce estein neregulxcu mine,cd nu Pot se aPreciezti eu asla lntelegi?"
9i apoi a urmat o altl Pauzdde tecere
la muzici, ti nu la cuvinte- adictrla dimensiunea
laacordandu-m5
inberioru'lmeu
'nvcrbaltra interacliunii -, sunt conttimt cdam simtit ln
am simlrt
asemenea,
al
ei.
De
I trcmor de anxietatecarel-a oglindit Pe

(sauPoatcli maide mult?)avcl trrrs('ntimcntvagd('

tl|lrcl('si\pltrmAni

disconfortFi supdficia.litdte,in contradi4ie cu uturints ti prtunzimea F

catein mod obitnuit le asociamcu interaqiunile noastl.Crzandce experienlameaale legdturtrcu a ei ti Bpelandsl trecdincolode cuvinte,Ia
nivelul implicit gi incd neverbalizatal interactiunii pEzente, m-am intrebat cu voce tarece simte ea acum,in aceastetecereMi-a zis cl sesimtela fel de necontortabilca ti inainteti ce este
ceva la modul in carc ne privirh in tdcerecare o face gi se simttr
un pic anxioasS.A[r incercatsd-i impirtigesc ptrrerea,cd s-a simlit prcbabil destul de stingherite de cevatimp, nu numai in aceaste tedinld, ci gi ln ultimelesdptlmeni Fi poatechiar cu rnai mult
timp inainte.
A oftat sau mormeit ceva in loc de rlspuns ti a privit intr-o parte. Am intrebat-o: ,,Ceestecu oftatul estasau esteun mormiit?"
A respunsce are impresia ct ttie ce seintiimpE, dar nu estesigurtr dacdpoatesl vorbeascddespreacestlucru. Dupi ce am spus
pe un ton mai blAnd:,,lmi dau seamacd trebuiestrfie greu pentru tine", am inhebat-o dac6gtie de ceii esteatat de dificil sd vorbeascdcu mine desprecevacareesteevidentce o deranjeazd.
A ietir astfel la iveald ingrijorarca ei pentru faptul c, voi fi devastat de ceace o^se-mispuntr,dii credecd anr mai auzit asdelde
lucrud inainte. In sfargit mtr lastrsd aflu despre,.confuziati superarjea"pe carele simte ii carc au fost declantabeprobabil cu o lune
inainte, cand i-am fecut un complimentgi am atin8-ope umlr.
Penela acel moment, tot timpul cat a lucrat cu fline, nu am
atins-o niciodatl. Cand am fdcut acestlucru, toatl relatia noastrl
a fost puse sub semnulintrcberii. Spunendacestlucru, ochii ei
s-auumplut de lacrimi.
Concentrarea
asuplasemnalelor
nonverbale(sauparaverbale)
- a-nxietateagi enervareamea,sentimentul de aplatizarea gedinlelor precedcntc, repetareacuvanhhi ,,inlelege?"al RebeccdiimprcunAcu limbaiul
corporal 9i oftatul sdu -, toate igi aveaudddcina in experienlavitali 9i
Ingriiortrtoarc,dar implicitii ti prcbabil disociat?i.Toatieinterventiile mele
ulterioarein aceast?l
$cdinleau fostmenitesI faceloc cat mai mult poAslf(,l,i-amcomunicat
tltrll .rctstci('xp(,fl('nl(.,
intr-unmod implicitgi

Hpllctt cl expedentasade aici 6teo Fioritate Fntru mine Aceastiidesthldere gi acestinteres adevlrat pentru emogiile9i gindurile ei, furia 9i
lplciunile ei, au fdcut-o sAsesimel suficint de siturl cu mine Pentru
I ta rdenci ii mai mult ln experientS.
A frce jmplicitulexplicit
a exPrienfeiimPlicite estecluAducereala supralagl,ln PsihoteraPie,
clol!, daci vrm sd adlposhm ceeace Pacienfiinoftri mult timP au simllt nevoiaseexduda din relapile lor, din sentimenhillol de sine sau din
unor experisrte de acestlel, negatesau diambele.Ceteodatii,accesara
{xlote, nu estenumai ncesarl,ci 9i suficienti, in ti Prin eainsdti, sdefectuczoschimbarcaterapeutictr.Mult mai des,Pre6uPuncdestenecesardin
mod suplimentarexplicareaimplicitului Prin hansPunereaexPerientsiin
cqvlnte,
Amintindu-mi in mod vag momentulcarea Perturbat-oatat de
mult pe Rebecca,at fi putut s5-i dezvllui faPtul cl, probabil'
rn-amsimtit apropiat falS de ea gi ingriiorat Pentru ea atunci 9i cd
testul meu, ptcum gi comPlimenhrl anterior au luat natterc Probabil din dorinta mea (inconttienE) de a transmite in mod activ
ceeace sifrteam, Totu9i, am simlit cA o astfel de deschiderear fi
fost o incdlcareprematu.d a exPedenteiei. AstIel, vrand 3i fac loc
dar in acelagitimp stro linigte8cPeea (ti sene
ocesteiexperienfe,
protejdmamandoi,astfel,de frica ei fall de mine),i-am sPusca
mi simt uguratde faPtulcI Putemvorbi acumdesprecevacarea
fost atat de deranjanlpentru ea gi atiit de Sreude imP&tetit cu
i-am sPusce unul dintre semnalelesalede
mine. De asemenea,
dist.esperceputede mine a fost rcPtitivul,,intelegi?",carcnu a
fecut parte in trecut din discursul sdu, cel putin nu a-crobservat
cu - gi ctrnu am mai auzit-ogPunendacestcuvantde candmi-a
povcstitexactceeace a suPtrmt-o.
Auzind acestecuvinte,a izbucnitin Phns.DuPeces-alinittit, am
lntrebat-odactrpoatestr-misPunede cea Plans A sPuscdde tristelc:tristelc,pentruci a trebuitseseretrageat6tde mult, Pntru
cI nfi.:atetde multi nevoieca lucrurilesd nu fi{' Pr('nintime9i c?i,

pe mAsurtrce noi vorbeam,a simlit cI lucrurile devin plea intime

si acestlucru a deraniat-o:
- Trebuies{ mengincompartimentarcaterapiei. TrebBies{ te fin
la distanta. 9tiu c{ terapia esteartificiall, nu estechiar realtr.Este
ti nu este.Dar atunci cand tu m-ai complimentatgi m-ai atins a
devenitconfuzantde reald.
- 9i acestluclu a fost foartegreu pentru tine.
- Da,agaa fogt.Nu am ttiu dacAputernd mai continuEm.Brusc
nu am mai ttiut caresunt intenliiletalesauce fel de rela;ieavem
de fapt.
- $i cel mai greu a fost, cred, cA simlindu-te in nesiguranltr,nu
ai putut s, vorbetti despteceeace;rm flcut gi desprecum te-a
afectatacestlucru.
Ceeacesenumegteaici esteexpelientasaimplicitd in relaliacu mine de
a sesimti amenintattrgi fleincrezetoarc.Dificultateasa de a fi explicitl chiar 9i acum - desprepericolul specificpe cale'l-am reprezeniatesteo
rh;surd a pricolului pe carel-a simlit. PenAh urmttoaratedinttr nu am
putut sepunsn in cuvinte acstpericol ti rnodul in carceai-a ficut fatl-

Rebeccaa inceput tedinla cu un fel de glumd:

Suntembine unul cu celdlaltacum?- standcu capulinainte
cu
mainile impreunatela nivelul pieptului, cu palmelelipile.
ti
Am las lmpteunl cu ea,dar am sugelatapoi cd umorul ei reflecLaprobabilsentimentulcdnu a fostincl terminatl convelgatiainceputi data trecutd.A spus cI a fost foartederanjantpentru ea
atunci, ii estein continuarc,s, vorbeasc,astfel incet as putea crede ci imi contrestdintegdtatea.
Am rispuns:
- Deci pentru tine dacd imj 6pui ctr m-am comportat sducdto,
ar insmna sd-mi pui la indoialtr integritatea?
- Cevade genul trsta.Cum sl-li gpuncl egtiseducltorcu mine
f6resd-lipun subsemnulintrebdriiintegritatea?
gi nu gtiamdaci
faci acestlucru. Am simtit agta,dar nu am putut strimi dau seama cxact.Adicll,la un anumit nivel,gtiamc{ nu o facLm-ai aiutat
do un miliorrdo ori Si nu mi-ai dat niciodat, un motiv sA mtr

indoiesc de Sriia ta Pentru mine. Dal nu m-ai ftai atins niciodati

panaatunci...Am incercatse-miimaginzcdnu s-ainHmPlatsau
cl nu a contatdeloc.
- Dar se parecd a contat- atat de mult hcat nu mai erai sigure dace poti st continui tedinlele cu mine. 9i nu ai Putul se sPui
nimic despreacestlucru.
Nivelurile profunde ale neincrederii imPlicite a Rebecctri9i ale fricii
ncscteiasrmt fdcutein mod gradual exPlicite- in Primul rand susPiciunra c?lacelcomPliment9i atingereamaau avut o intenlie de exPloatare;
In il doilearand, indoiala cdat fi ascultatsusPicilrneaei fdre sedevin exhlm de defunsiv.
I-am spuscI estecevacenu inlelegin totalitate:
- Dactrai fi putut si-mi spui cl elti ingriiomtdde faPtul ce Par
seducdtor- ti eu chiareramsducebr-, nu ar fi fo6tca gi cum
doar ai fi avut griia de dne ti nu cdimi Pui la indoialtrintegdtata?Esteca Fi cum al fi fostPrinsin flagrant.
- BineinlelescAata ar fi fost, a resPunsea. Dar astadoar dactrai
fi fost onest.
Utor tuat Prin surPtindere,intr-o oarccaF masurd,de neinctedereaer, am spus:
- Acestlucru ParesAfie o presupunerefoarte greu de fdcut . De
fapt amandoi vedem cet de Sreuiti estesAai incredere in mine'
Putin mai tarziu am fdcut exPliciteo Palte din exPerienlamea
atuncicand m-a intrebatde ce sunt atat de ho6rat se discut desprc acestelucruri: pentru ci mtr gendescctrestecevavaloros acolo caretrebuieexploatat,cevadin cale ar Puteaavade invilat?
Saupentru ce sunt ingrijorat ctram fecul cevagretit 9i vreau sd
lllmurescacestluclu?
Am inceputprin a sPunecI eu credceestefoarteimPortantceea
ceexploremacumimPrcuni.Am adtrugatcdsunl intiotdeatnamai
mult decatdeschisstraflu careestecontribuFameaLaceeaceare
loc intre noi. Totugi,la jumetateafrazei afr avut sentimentulcd
acestecuvinte alc melesunt oarecumingredite 9i neautentice9i
c?lnu s('p()trivesccu situaliaprezentl dintrc noi d()i,

Deciam luat-ope drumul pe calel-am crezutcel mai ,,bur,,:

- Fdrdindoiald ci al fi fost autocritic daci at fi simFt cAceeace
s-aintampht ar fi deterioratlelatianoasEtrintr-un mod iremedia
bil 6audacdat fi clezut cd am pus in act uneleimpulsuri inconttiente 9i distr:uctive.Dar adevdrulestece nu am frcut acestlucnr, ln acestmoment, nu imi pot aduce ahinte in aridnunt ceea
ce s-a intampht dar imi aduc aminte ctr m-am simtit aprcpiat de
tine la sfartitul tedinlei gi dat fiind laptul ce heceai printr-o perioadd foarte dificild, cred ctr am incercat- destul de neindemanatic -, dat aln incercattotuti sd comunicfaptul cd sunt aufuri
de tine,
Rebecca
a rEspuis cd pentru ea esteo mareugurarese me audl
spunend acestelucruri.
- Cum a9a?am 'mtrebat.
irni dd mai mult spafiumie, sAme gandescla ceeace s-alntamplat, Rdmanedcutd pentlu catevamomenteinainte de a mtr intreba pe un ton chinuit gi rugtrtor:
- De ce ar fi acestlucru atat de amenintetorpentru mine?
9i atuncia inceputstrEelupte d gaseasciun;Ispuns la intrebanea sa.

RdspunsulRebeccdivine in acordcu sentimentulmeu ctrauto-dezveluireadeliberatla terapeutuluipoateaiutacateodate

pacimtul si Bsimtd mai pufin scufundatin propria realitateemo[ionali. probabil ci, verbalizAndo altl pe$pectiv5, terapeutuldeschidecaleapacientului pentru
a lua in considerarcmai mult deceto perspecdveasupraexperientei- o
trasStur5cancteristici mentalizerii.
In afarl de comporamenful nonverbal,carc semnaleazlrezonantagi
acordaranoasFeindispensabile,pacienlii caRebecca
- penhu a simli cd
suntemaldturi de ei gi sunt intelegi- au nevoie aploapelntotdeaunade
rAspunsuricontingente,caresunt exprimateprin limbaju.lvorbit. Atunci
cdnd pacienlii nottri ne pot citi gandurile,afiit in cuvintelenoash,cat 9i
pc fala noastrtr,ei s1mtaiutali a6tfelse-ti trdiasoirchtia cu noi cafrind una
cnr(.poatecuprinde ceeaceei au simtit nevoia,in kcut, sAdisocieze.
Atunci candfolosim limbaiul pentru a numi ceeaceestenenumit,ii aiutitm Pt,pn(.i('nlii
n(rstrislt-$isuporte9i sdfi comunicepropriilesentimente

tnduri de nesuportat.AceasHrcglareinteractivda di8tresuluiPacien'noghi le intSr9tearit boleranlaafecdvi, cat 9i experienlarcIatiei teruticecabazdde siguranld.AFacum vom vedea,aceastereglareintermentalizalea.
vl promoveazl,de asemenea,
interpretarea,
mentalizarea
I sensexperienlei:
ti naratiunea
)egi realitateapracticii cliniceesterareori oPtiml, bsali-me sds<hitez,
rtru scopuri demonstrative,o versiuneteraPeuticeoPtimi a Procesup carl-am dscrjs.DuPdce am creatatat o bazi de situranF, cat ti
rpatiu kanzilional in carcPacientulstrPoatiiaveaexPerienteimPrcuau noi, carestrnu fie doai de ,,kansfer"9i nici doar ,,reale"- Fleud
l4l2004) a numit acestspaliu ,domeniul intetmediar" (P 374)-, ciBcmnalelenonverbale,din intedorul nostru gi de la Pacient,Pentru a
ioqaccesain aici-ti-acum experienfaimPlicite a Pacientului.(Palaftad) sentimmtula c@a
du-l pe Damasio,aiueirnpacienhrlstrseconecteTe
|o intamph - cu dimensiunileemolionaleti corPotalealeexPerien) Aiungandh margineapeEePtibiE a modelului intem de lucru al Pantului saua naraliunii implicit, incrcemse facemexPlicit imPticihl
nr atunci incercdm,in sfargit,cu Pacientulsi reflecttrmasuPraacelei
torienlePenku a-i da un sens.
Sccvenlateorticdpe cale am'rncercatsi o schilezfacePosibil un Prcprln caleexperienlacarea fost antedo!doalsimlitd- 6aunu a fost
oc 6imtittr- poatefi trditd in cadrul unei relalii in cale aceaexperien,oate fi inleleasdgi i sepoateda un nou context.ExPerienlaimPlicittr
'xplicitl caree6tein siguanltr impirt4itl esteschimbatS.Aceastaeste
(Kamiloff-Smirh. 192) Prin caletrecutul func*uiarca reprezenlaliorald
(degi
nu
trecuhrlistoric)estemodificat, fecendPosibinal,cu influengi
1oiopliuni pentruprezent(Stem,2004).h sfartit,scoPulnostruestc
n-i facep pacienliinogtricapabilis{ tsrercze o naraliunecorntede'o viala lor, caresdreflecteexperiefltarmui sinecoerent.Acestaa fost
rptrl mc'ucu Rebecca,
iar rnterpretareaa lost o ParteimPortanttrln realrca acestuia.
m-a intrebatPeun ton amirit dc ceatingcAtunci cend Rebecca
reamcaa fostatAtdc amr'ninlitoare
Pentru('il,r'rn('vid('ntci ntl

mai era prinsd in experienitrsau implica intr-o explomre tt care

,,prtindeace", decuplatdde la lealitate:
- 9tiu cd imi place ca bdrbafii sd sesimG atrati de mine, dar este
ca 9i cum vreaudoai sl fiu vlzutd, dar nu atinstr.Nu vreausdse
apropie nimeni prea mult. Deci, cand de obicei cineva se apropie
prea mult de mine, pur ti Eimpluopresctotul. Cred cd m{ refer
aici la trecut,dar chiar gi acum,cu solul meu,md retragimediat.
9a intadrplat acelati lucru ti cu tine? Trebuiesd fi flcut parte din
asta,din retragereamea automattrcend cinevase apropieprea
mult. Dai e ca gi cum cevalipsette, cevacarenu inleleg.
I-am rdspuns cu urmetoarainterpretare:
- Cred ca gdu ce esteacel ceva.Crcd ctr alunci cand te-am complimentat9i fi-am atinsumdrulti te-aisimlit tulburate,nu ai thut
exactde ce.Ti-ai explicatacestlucru tie insegi,decizendcd am fost
seducitor,ti nu aplopiatgi supoitiv fatdde tine,ia! gandulcdmd
simt abas de tine a dat la o parte, pur 9i simplu, orice rntiment
de apropieredintre noi, apropierep carecred cl o aprecizila fel
de mult pe cat te tead de ea.
A !trspuns:
- Cred cd ai dreptatie,pari sd ai dreptate - 9i a adus in disculie
situalii in cares-aretrasatunci cand a plimit semnalecI cineva
esteinteresatse se apropie de ea, fie o prietend apropiatl, fie solul ei.Astfelde respunsuriau luat-oplin surprindele,deti a spu8
cA,pe mdsu.rd
cea inaintatln varstI, a devenitfoartepriceputein
a rAmanesingurd.Aici a incepul sd phnge gi - cand am intrebat-oceseintampli intruntrulei - a rdEpunscI tocmaii-a trecut
prin minte o ima8ine in careeta boxer gi mtr avea pe mine, pe solul ei ti pe prielenaoa,,in colF ei, de parteaei".
In urmetoarca 9i ultima tedinte pe carc o voi descde, Rebeccaa
spuscd ultima noastri conversafiei-a deschisinima.dar nu pentru mult timp. A ftrcut dragostecu solul ei in weekend.simtind o
intimitateextraordinali,ca ti cum ar fi fost pe punctul de a-giretlcclaradragosteaunul faF de cehlalt.9i apoi,,eapur ti simplu
$-ainchis,a secat".A simtit cd a fdcutacestlucru aproapedeliberat. Cetevazile mai tarziu era supdrati gi i-a spus sotului ei cd
vrondoar s?lstc.asintEurd
pe canapeati strciteasce
- ca o metodl

de a preveni ceeace gi-a irnaginat a fi o aboldare sexualedin parteo lui.

O parte din ea vrea sd aibi increderc ti se fie aproape de el qi s;
| simte confortabil, dar cealaltx palte nu o lastr:
- EBteca si cum ar fi o fetite mici iJr mine care este furioas5, r5nltA ti ptini de urd ti care r.rea doar si fie ldsatd ln pace, sd fie sin8urA.Chiar m-am gandit cabodatd s5 md despart de solul meu gi
d.mi gasescun loc singuri. care sA fie exact cum imi doresa eu,
fdrd sd md gindesc dacd tabloul sau lesetula aceeamer8e hnge
lemineu. Acea letilS este atzit de furioasd- Este ca Fi cum aceaste
Dartedin mine vrea sd se deschidd,dar ea nu o lastr.
l-am rtrspun6i
- Imi dau seama de ce e furioasS; simte cd poate face ceeace vrea
doar dace este singurl, Este ceeace cred ci simli in mare parte a
timpului. Este,evident, foarte impoltantA pentru tine,
ln lacrimi - tlisttr, dar gi uFor melancolicA-, Rebeccaa respunsl
- A fost o prieten bune pentru mult timp.
9i acum, aceaslaeste inlerpretaEa RebecceiA spus:
- Esteca ti cum a fost intotdeauna acolo, aproape ca un gardian
rl sentimentelormele reale,toate durerile 9i furiile si toate dorinlele pe care a trebuit str pretind ctr nu le am, pentru ctr nu era nimeni in familia mea cu care se le lmpait- Dar ea le-a pdstrat.
- 9i nici acum nu estenimeni cu care sd le impalli?
- gtiu ce nu trebuie sA fiu singurd acum, dar este ca gi cu[t nu
pot incd sd cred Sau nu vreau. Adica este ca gi cum mtr agdf de
ncincredere- ideea ce tu te simli atras de mine sau cA singurul
interes al sotului meu este cel sexual.La un anumit nivel, gtiu cd
toatc asteanu sunt adevtrrate.Am dragosteagi suslinereape care
intotdeauna mi le-am dodt, dar pentru nu ttiu ce motiv este
apmape gi mai greu decat ahnci cand nu le aveam. Astfel devin
invidioasi pe allii, degi am de fapt tot ce invidiez la ei. Doamne,
cste o nebunie si totusi este atat de trist.
\ niuta pacienlii sd-FimodificeatitudineafaF de propria lor expericnubicctivAdepind',in parte,de capacitateanoastrhde mcntalizarecxItll (adici dc intcrprctore)care faceleg{tura intro dili'rilcle elemcnk.

ale aceleiatiexperienle.Astfel de legituri sunt esentialepentru integrarea 209

sttrrilor mentale disociate - in cazul Rebeccdi,o atitudine de incredere
mult prea cledul;, pe de-o parte, ii o neindedere incdpdtanaH, pe de alttr
parte. Ffue aceasti integrare, sentimentul de sine al pacientului gi naratiunea 9aautobiografic; nu pot fi coerente.
Naraliunea Rebeccli ifrpfcA o cunoagtereimplicitA a faptului ci autonomia 9i infrmitatease exdud reciproc.lntr-una din pe4 e acesteinaraliuni, Rebeccanu avea vce - nu a avut vointe independeriti - dacl ti-ar
fi permis si se inddde ftr fafa cuiva car conta penku ea: adicd tecereaei
'rn ceeace privegte atingerea mea gi dificultatea in a respinge avansurile
sotului. Dar inh-o altd parte a acestuidiscurs,putea se aibe increderein
alfii cd sunt responsivifafe de ea ti ii acorddsuslinele- doar cl acea8ta
perspective avea o calitate de a pretinde cd carc o ftrcea foarte instabiH.
Pentru c5 naratiunea se autocontEzicea, Rebeccaadeseas trezea confuze, precum 9i frrd ,,voce".
Munca noast!trimpreuni a accesatstdrileei mentalecontradictorii9i a
fecut posibili pentru ea inceperea congideririi relaliei dinhe ele. Am observat, de asmenea,cd n ratiunea incoerentA a Rebecceireprczinfil pufine dintre posibilitdtile existente pentru ea in prezent
mai exact, acea
pieldere a sa a exclus atat po6ibilitatea de a s simti aproaF de cineva,
cdt fi obfinerea a ceace dorea. Faptul d Rebeccaa putut acum, inh-o sirguil starementald,sd simtd atat dorinla/ cat 9i neincrederasa - Si sd reflectezeasupra lor - mi-a semnalatce integrarealor era acum in plintr
desfSgurare.
Procesul relalional, emoFonal ti interpretativ pe carc l-am schilat contribuie nu numai la integraEa s$rilor mentale disociate, dar poale, de ase.
menea,sd facdleglturi intre sentimenteti tarduri, lntre memoria implicitil ti explicitd Fj - in crcie! - int.e emisfurcle stange ti dreaptd, precum
Fi intre functiile ,,inalte" ale cortexului 9i functiile ,,ioase" ale sistemului
limbic Ai trunchiului cerebral. Aceste tipud de integrare repEzinttr Ezult.rtul in psihoterapieal cercului benigr de reglaie afective,atagamentFi
m(.ntalizare, care faciliteaze, in schimb, o coerenF mai mare aEt a sentinrentului de sine al pacientului,cat Fi a naraJiuniiautobiografice.
lhll dc alte intelegeriparticularc,experie ta unei relatii in carepacienIul s(.simtc inleles $i inspirat strse inleleage- are cel mai mare efect
l(,rD|('utic.Astfcl, e(\..r.(.sp('ri\nr si facemposibil pentru pacientii nottri

ittlantizareafaphrlui cdinsight-ul esteposibil, gi nu un anumit inItln lntermediulmentalizeriinoastreimplicite gi explicitecultivtrm

pentruinsiShtti empatie- capacitdlicare,
rntll noptricapacitdlile
mai
mult
sau mai pu;in, echivalentulmentalizSrii.
nPrcun{, sunt,

llztrea;i meditarea
Ity s-a referit inilial la shele reflexiv ca la ,,observalomlintem al
lantnle" (Fonagyti colab.,1991b,p. 201).Fdreacestobservatorinrnlom pur ti simplu scufundatiin experienlesubiective,pe carele
,dilm cu realtiti obiectiv.Ilrcapabili de a reflectaasupla difercnlnt.l'dcntimenbeti fapte,rdrnAnemorbi Ia modul in careconskuim
prctdmin mod obignuit ,,realitatea"propriei experienF.
rrul 0ccstorpmbleme- importanF obsrvaioruluiintem ti calitaI clcgrabdsubiectivddecatobiectivda stdrilor mentale-, o atitudin$tnlizaresesupraprrnecu uia meditddve.lCeledoutrconvelgpen(lllto rccunoagbera
faptului cdexperienlanoa.6k{subiectivtreste,ln
rtrtc, o conshucliepsihicA9i ctro mar parte din sulerinla noastri
poote6 vlzutii, in consecinF,caautogeneraei(in mod inconttient).
r au potentialu.lde a ne ridica din scufundaEain experienl5ti din
n do responsivitateautomatApe careacastao impune.
Ul, mentalizarcati meditarcanu sunt acelagiluqu. Trpul de activitatnli nseciatfiecdreiaestediferil la fel cum coneibu;iile adusede fielhotcropieisunt diferite.Mmtalizareaa fost comparatAcu utiliza.rca
,l(!copi ili ascuteperspectivaasupraexperientei,.indepdrtate",aduttutul sauinconttientul,,maiaproape".Meditaneaa fo6tcomparate
nlcroflcop:ifi di o perspecdvireaEti in amlnEnr a exprimtsi imenrc poatealtfel si rdmandnevdzutii(Rubirl 1 ). ln timp cementaunui sinecoernt,melxtotcosigurao caleprincipaliiin considerarea
(r{(' vilzueldrcptcheiahaiscndenFisinelui.Meditaraeshpiahade
' tr tradilici budistevechide 2.500de ani,in carescopulestede a anulnlr nuk)impusdcauzat?i
de agtr'areade imaginileiluzorii alesinelui.
M.lld, ..r.6rc aut pslhan.lisr,.et
tiprofeer budist,.decrislmp.ctulEedltai.l in telul
la(onntune.unui"obseBa.
inilial<onduc
or ,,Ulml r!. rBplratl.ltl tkh.lar.aSandudlor
l
i l or
li.r rrt rl tl ,crr! i u. s r . lov lt d. hotl l c o n n k tu .l e sl ua.t
up etu sd fl u !o asod4l
3auru
llk ' r"{rlt.l In5 !ftr i, 2003,p 2791 .

Meditareain Dsihoterapie
in maioritnlea
tratamentelor
psihodinafiice
existd
prcze in urnl.
ogoonddupdsens,bsAfl.lmomertuL
- DanielStem(20Or,p. 140)
Specialistulin dezvoltareaumanAde la Harvard Robert KeganabordeazAtermenii de ,,mintesocializat5,,,minteautoautoare"gi ,,minte
autotransfortrratoare"drept forme ale conttientei asociatecu niveluri din
ce in ce mai inalte ale maturizerii psihice (Kegan,2fi)0). Categoriile lui
KeganEasazi o proBrsiesimilarl cu ceade la scufundarein experiente h mentali"areti apoi la meditarc.
ln mod evident,mentalizarane aiuH sI ne eliberdmde constrangerile kecutului nostru cultural gi familial, reprezmtat de ,,minteasocialtr".
Prin intermediul inlelegedi implicite Fi al reflectieiexplicite,mentalizarea
ne permitesEfacemun pasinapoi de la experimteleti reprzmtdrilenoagtre, pentru a le intelegeti, astfel,pentru a deveni progrcsiv propriul autor ti intelprct al vietii noastre.
DecatsAdem un sensconlinutuluiexpeierrleinoastre,meditaEane dirctioneaz{cc'nttientizarcarccptivdcih p/oc"sr,ll
momrrtctl momqrt al
experientei.De-a lungul timpului, o asdelde atenlie arc potentialul de a
Ealiza ,,o revolutie copemiciand"in carcmintea carcmediazaexperimla noastld asupralumii 6etransformepe sineinsdgi(Engler,2003).
Autorii unei cdrli recentedespremeditalie gi psihotelapie (Crme! Fi
colab,,2005)descriucon$tientizareameditativtrca fiind:
. Noncoflceptuaw.Meditarca este conttientizarca Hri a fi absorbiti in procesele de t6ndire.
. Centfttii pe Wzent Meditara are loc intotdeauna la timpul prezenl Gandurile desprc experienlele noastre sunt indeptrrtate un pas din momentul Drezmt.
. Nonciticd Conttientizarea nu poate aprlea in mod liber dac?[vrem ca
experienia noastrdsd fi altfel de(at esre.
. Lth'ttionold Meditarea intotdeauna impIca intm[ia de a direcliona atenlin $prcceva Rcinharcereaatentiei pe momentul prezent da mediierii
('ontinurtatc
in limn

2ll

. lllts/"rwrc pq icipantd.Meditarea nu PresuPunea fi un martor detagat.

liille o participare intimd ta experienla mintii 9i corpului
. No,n ltbald. Expetiella meditativ6 nu poate fi captahi prin cuvinte, pnlru ci congtimtizara apare inaintea apa liei cuvintelor in minle.
. f,\l,l(,fi?lorie.
Conptientizareameditativl intotdeauna inv$tigheazl nive_
luri mai subtile ale percepfiei.
. liliht:rlloare.Fiecarc
al conFtientizeriimeditative asiguri elibe_
^oment
rnrcn de suferinla condilionatd (p. 9).
l)cFi momente de meditare pot apirea ocazional ln timPul exPerienlei
l\lct:, fnclicdrea I'l.edltlrii implice un efort continuu - atet in viafa de
ct| zi, cit ti in meditalie - de a ne amind se ne concentrdm aten]ia asu-

rn prczcntului, cu toate calittr'ile conttientizerii menlionate anterior. Scoul uccstcipractici,a9acum vA voi explicaPe scurt,estedezvoltaleaunui
nr meditativ, care poabeintlri, prin diverse metode. sentimentul linigtirt 0l unci bazede siguranF intemalizate.
rczlrea sinelui meditativ
Mcditarea Fi meditatia, la fel ca psihoterapia insei trcbuie str fie trdi, Pcntru a putea fi cunodcute. CognihvromPortamentalittii Segal ti cob, (2002)au notat faptul cApslttu a cercelapracticile de meditaF Fi Pen1| n lc folosi in scop tierapeutic,trcbuie s{ pEctice ei ft$iti meditarca. Ata
,rm am menfionat in capitolul de deschidereal acesteice4i conttientilrcil expcrienliale a importantei unei atitudini meditative a apdrut nu
rln mcditafie,ci prin rcflectareaasupranafurii sinelui Eflexiv.
[l tirnp ce imi puneam intrebareacarepArealogice - exactcine anurr' froduce reflectarea,aici? -, am avut senzalia brusci, incontestabil6 ti
lor nmcfitoarecd sinelemeu, aFacum il stiam eu, a fecut implozie. Ceea
.'n r2finas(probabil,rlspunsul la intrebaramea) nu era ,,sinele"/e/ se,
donr congtientizarea.
in locul experienteimele obignuitea sinelui - sa_
rr t ct| isbria ti identitateamea ti prcluand o buni Partedin sPafiulPsift - sc afla ccca ce simleam ca fiind singurul Punct de con9tiin[ecarc
u o.upa niciun fel de spaliu. Pentru doue sdPtSmaniam fost caPabil,la
orinln mca, si m?ircconcctezla aceastesenzaFede sinc noudescoPcriI - !*ru de ,,filr?lsinc". I;ilchndacestlucru, am triit s('trlirlr('ntcdc bine

ti de mullumirc, precum ti o capacitate mult crscuttrde a fi prezent. Am

triit, de asemenea,o defensivitate sctrzuti, o capacitate cEscud penfu
empatie 9i acceptaregi un sentiment putemic de conectarccu alFi pe baza
a ceeace simleam a fi capacitatea noastrl comunA de conttientizare, ca sii
nu mai mentionez Fi suferinia.
h ceb din urrni, am aflat, spre surprinderea gi consternarea mea, ce
nu mai srmt capabil si mi conectez la staEa mentali care perca anterior
at6t de ugor accesibil5. Discutand cu pdetenii li colegii mei, am ajuns tohrgi la concluzia cd meditatia exerseaze,,mu9chii" asociaF cu acea stare
mentaH speciah.
Desigut meditatia se prezintil sub divetse forme. ln sens larg, douA
aborddri principale pot fi descrise: meditafia plin concentrarc ti meditalia prin insight- Germer (2m5) a comparat concentrarea atenfiei din prima formd cu o lumind lasr ti pe cea de-a doua cu lumina unei lantem.
Concentrarca este o practic5 de focalizar a minlii asup.a unui obiect al
conltiendzerii (ca prctotip fiind rcspirafia), in timp ce insight-ul atrage
dupl sine o deschidere ti o concentlaE ftrrl a alege ceva anume asupra a
ceeace pEdomind in conttiinla noastrd in fiecarc mofilent. Concenharea
s prsupune ce faciliteaz.dcalmul, in timp ce beneficiile meditatiei bazate pe insight indud nu numai autoinlelegerea,ci pi infelegereanahEii min[i (Germer 9i colab., 2005).
incorpor6nd ambele abordiri practica pe carc am abordat-o este cea
adoptati de o mul'irne de psihoterapii. inclusiv cea de reducere a stresului bazata pe meditare (KabaFzirm, 190) gi terapia cognitive pentru depre8ie,bazati pe meditare (Segalti colab.,2002).4De obicei desfigurAndu-se s6nd linigtit, cu ochii inchigi, aceastepractice implicd repetilii
nenumbrate ale aceleiagipropozilii, cale inc epe pe mds:u1'e
ce localizdm
con9tientizarea, prin concentrarca atentiei asupra inspirafiilor ^e
gi expirafiilor succeEive.Apoi, observdm gandulile, sentimentele, senzafiile corporale 9i impresiile senzoriale care apar spontan, ,,perturb6ndu-ne" atenfia
astfel incat conltiinla momentului prezent e8te temporar pierdute. in final, observ6ndca am ,displ.ut" inir-o senzagie,
intr-r:n gind sau intr-un
$r'ntiment carc ne absoarbe,sarcina noastre este de a etirftet4experienta in
4 T.hpb comporiamenbl5dl.ledrS (Ltneh.n,1993)a fotosirl.hnicite de medit r. insoiGtede m,rtrr il. m.d ali. /. a d.' .u . lolorn pr.fti.ih fona t. redftrv.

s tm fost printi, inainte de a ne tnlodlce atenfia lent cdtre resPiralie ti

Ullontlzare(Cermer,2005).
Ln cel mai simplu nivel, scopul acestui tiP de meditalie este de a ne fallnrlzr cu ceeace inseamntr a localiza aten,E in mod voluntar qi a o inrnl[ clttre expedenlanoastrddin momentul Prezent,inceand in mod
llbtrot tendinla noastrdde a catacterizasau de a judeca ceeace trdim
amlntirea rpetate de a ne concentra asuPra exPerienfei Prezente ,,cu
rnl rloschis5"- cu pierdereati recagtigarearePetatda acesterconcenrtl - r'ste o plactice cu mulbe efecte benefice.
('n li lrazaintemd de siBuranJdnAscutddinh-o relalie de atalamentserlrdnt, baza inhemtrde siguranttr care este facilitati de meditare ne Poartnblliza in fa;a experienJelordificile. Dar cum aParcaceasteevolutie?
considerbmcd o atitudine meditadve este,.p/imitodrc9i peftnisiPd. \n
rdlc0z?l,,deschiderea"cetre dificultate ti adoPtarca unei Pozitii de bhn,le frlll de orice experienfl" (Segalgi colab.,2002,P 58).Cu cat Putem
occcaAmmai mult aceastl Pozifie, cu atat estemai ugor sAlocalizdm tm
( llnlgtit in interior - ,,punctul stabil al unei lumi schimbetoare"(Eliot,
43/ 1991b,p. 180)-, penku cA un bc de accePtarecakni a devenit ceva
cunonstemdeia.FundamentulacesteiaccePtdnPsterePrezentatde comrrlunea fale de noi ingine, carc ia natberePe m;surd ce ne deschidem fati
, propriile experienteduleloase:,,Meditareane ofel5 o modalitate de a
! rchimba lelalia noastre cu suJe nla, renunFnd la nevoia de a o lesPinr, Ac$ta este un act de bunehte fald de noi intine (Fulton, 2005, P. 63).
Mai mult, experienfele de meditarc faciliteazx o identlficate crescutacu
rnttientizarea insdgi, 9i nu cu seirile schitribiitoare ale sinelui (Pozitive sau
.,ltntive)de caredevenim conttienti. Cu cat simlim cX suntem mai idenflcnii cu constientizarea, cu atet sentimentul nostru de libertate interne ti
gurantA este mai mare- Daci baza de siguranttr inilialx a dePins de certirdlncanoastlelegatdde disponibilitateaunei PersoaneProtectoale,baza
r! niguranld intemalizad a meditdrii se bazeazd,in Parte, Pe sentimenful
I nu este nevoie de niciun fel de Proteclie. Identificarea cu conttientiza\r indcp?trteazd(mai mult sau mai Pufin) necesitatearesimliti de a ne
rotcjaprin a85lareade steri ale sinelui tranzitolii sau evitaaeaacestoranu ducr' la chutarea unor refugii efective sau Ia inldturarea pericolului.
I'rncticareameditirii asiSurd,de asemenea,o educalieexPerientialdin
tlintrc a fi prczent,cu conitientizareaaccslui lttcru, gi de a fi
ifr.rt'rrlicrc'a

pul Fi simplu pe scend.ConfirmA sentimentul cd atentia este o capacitate

mentald pe care o stepanim: atunci cand ne amintim sd fim prezeriti ti observdm cd de lapt nu suntem, putem alege s; ne redireclionEm atentia cetre aici-ti-acum. IJt mod gradual, acesteacte de ,,atentie intentionaLi,, ne
cresc capacitatea de a fi pe deplin prezenli, ceea ce poate insernia se ne
trdim din ce in ce mai mult viata ca gi cuIn fiecare moment ar fi ultimul.
Practicarea mediHrii ne iltiirette, de asemenea,sentimenful de ,,observator intem", carc poate fi conttient de gandu , sentimente 9i senzatii fere
sd se identifice in totalitate cn acestea.Cu alte cuvinte, meditaiea contdbuie la ,,dezscufundare"(Safran& Muran, 2000).Toateacesteefecteau o
rclevanti anume pentru terapufi ti pacienlii lor.
Ca terapeuti putem se ne cultivdm capacitateade a adopta o pozilie
meditativd atat prin meditatie, cat Fi mai pugin formal, prin eforturi deliberate de a ne,,trezi" gi de a ne direcfiona atenlia spaeexperienfa in
ai(i-9i-dcumcu o atiLudinede acceptare.Lnh-unsensmai larg. dac; suntem capabili se mobiliz;m o astfel de atitudine atunci cand st6m cu pacienfii nostri, atunci estemL l mai probabil se fim capabili de a fi pe deplin pEzenti - in parte datoriti faptului ci ,.infiem utot., in experienfe
gi nu ne opunem acesteia.Mai specific,o atifudine meditadve ne poate
intdri capacitdtile de toleranld afectivl, empatie 9i ,,ahnfie flotantd,,.
Putem, de asemenea,folosi o astfel de atifudine pentlu a shucfura, clafica sau inted anumite aspecteale muncii noashecu pacienlii. Din acest
punct de vedre, psihoterapia poate fi vezu ca un fel de meditalie in doi,
in care sarcina noastre este de a ajuta pacienful sd fie capabil de a fi meditativ fafi de experienta sa moment-cu-moment fdri a o judeca. Ceeace
lntahim adeseaaici sunt dificultdlile pacientului (sau ale noastle) de a fi
prezent, conltient gils,au de a accepta. Bineinleles, acesteasunt dificultllile care devin apoi punchi de intees al atenFieinoaske. Pierderea gi apoi
cigtigareain mod repetata dcesteica.litdlia atenliei meditative pot fi vezute ca o practicarmeditafive a psihoterapiei.
ln sfargit, putem introduce meditatia in tratamenhrl acelor pacienli ctrrora pare se le fie de folos. De obicei, in practica mea, acegtiasunt pacienlii ca.c au nevoie de aiutor penku a-Firegla afectelesau/ti au dificultlli
in a fi prezenli pe deplin sau inh-o form,i integrati. Deti pe cativa dint!
pncicnli i-am inv2llatelementelede bazd ale practicii meditdrii, majoritah'r c('k)ra?lrofal(-nm [\\)mandat meditafiaau c6utatstructurasuDortive

215

I uncl ore Epecialede preg6tire. (Elementele specifice ale modului in care

|ol, c! te.apeuti, pulem folosi meditarea in cadrul tratamentului vor fi
llrcutnte in capitolul 17.)

qcdunea
terapeuticl
a meditirii
I'rncticarea mediterii, in mod evid'nt, faciliteaza Eghrea afective carc
funcll(heazi terapeutic intr-un ciclu beniSn. impreuni cu mentalizarca ti
{hr$nlentul, La fel ca o rlalie securizantlde atagamenlmeditareapoate
ar'nrperarcactrvitateaacuhi a amiSdalei gi a sisbemulurnervos simpatic cale
mdrch('azAprocEeleemotionaleale indivizilor atapli nesecuri?2nt- in spednl nle ccloi carepot fi descriti ca procupali sau cu probleme nerczolvate.
Aga cum am menlionat, meditalia a aretat empiric cd poate diminua
hldlcii fiziologici ai excitaliei datorate stresului. Cred ce aceasltrdescop('aireeste legatd de efectul de calmare al concentrdrii asupra resPirallci din timpul meditafiei, prccum ti de increderea din ce in ce mai marc
n cclui care meditaze in abilitatea sa de a-9i direcliona atenlia voluniar. Cu un sentiment puternic al sinelui, ca agent sau iniliator al atenllcl, ne putem simli mai pulin conEtrangisi rezistdm ln mod reflex 6au
dl rcnunlem automat in fata agresiunii Sandu lor, sentimentelor sau
rcnzoliilor corporale perturbatoare.In schimb vom deveni caPabili s5
/|, lmpreune cu ele, li nu strle respingem (stilul evitant/care respinge)
ffu str rem6nem pringi in ele (stilul anxios/preocupat). Mai mult, pracllcnreaetichetdrii evenimentelor mentale pe care le tldim (fie in meditnlic, fie in viala de zi cu zi) poate se Ie diminueze forla emolionale,
probabil prin utilizarea resurselor corticale cerebralepentru a modula
rllBpunsurileemolionale subcorticale(vezi Hariri gi colab.,2000;Hariri
pi colab,,2003).Observareagi numiEa in mod repetata gandurilor, senlinrcntclor 9i senzaliilor noastre - 9i, in meditatie, reintoarcereaatenliei sPrcrespiraliegi conltintizare- pot intdri abilitateanoastrtrde a ne
,,(l('zidcntifica"de stdrile emolionaleperturbatoare.O astfelde dez-identificrrc mdreFtespaliul mental in care pacienlii gi terapeutii lor pot inc'orc s21inlcleagdstdrile lor emotionale,in loc s; le rezistesau s5 se las('
d(nninalide ele.
Mcditalia poatc fi, de asemenea,un adjuvant valoros itl psihoterapicl
p(.nlrupncienliicorcresping irr gcrreral,finAndln (lislnnlilsontinrentt'lc

cadfului clinic esteo modalitatede a ne cunoartepropria minhe.Iate-l pe

JackEngler(2003)descriindprocesulmeditativ:

O atenli antrenate moment-cu-ftoment asupra girului de evnimente

psihofizice cu un minim de reactivitate va declansao dezautomatizare
a opeEliilor psihice care inrgistreazi, sle(teazi, organizeaze inter_
9i
preteazastimulii perceptuali,i conceptualiprin reinvestirealot cu
con_
ttientizare. Cend acest lucru se intampli, funcpile psihic care erau oda_
t{ reglate automat cu aiutorul congtientizirii
fi al controtului devin
accesibilecongtientiza i (p. 68)

{ folcum o rela}iesecudzantl cu terapeuful poate asigura un astfel

,ontext transformatot acelati lucru Poate si-l facd ti starcade calm
crtl frrin meditafie. Reintehite intr-o astfel de stare mentala, experien'
montale perturbatoare cu redecini in istoria Personali Pot fi rePuse
'un olt context,astfelincat intensitateaIo! deraniantesXfie dtodulatd
ldci Fepoate,chiar si fie ,,rcscriseamintirile posibile ale trecutului"
2004,p. 200).Din alt punct de vedele, acliuneateraPeuficede aici
'rn,
rlo deriva din efectele meditaliei ca o formd de desensibilizare Progret prin car experieniele noastre perturbatoare sunt rPvAzute,aflandu-ne
Lo itare menhlA gi corpomli relaxatd(Goleman,1988).Pe Parcursul
.fodrrlui,acesteexperienlepot fi schimbateastfelincet integrarealor sX
:lcl mult mai ugor.
M[l mult, meditafia, precum ti meditarca cotidiantr ne Pot ajuta la
alflcareaprocesului prin care - de la moment la moment - exPe_
nln noastr; ti cea a pacientilor nogtri sunt construite 9i reconstruite.
Jnci cand sunteh intr-o staremeditativd putem se ,,auzim" cuvinte_
'nrc ne exprimd gandurile, de la murmure toptite aflate chiar la limirongtientizdriipantr la discursuli insistente.Putem simfr sentimente:lre ne cuprind temporar,ca apoi sAne lase.Putem strexPedmentem
rtrliile corporale Fi imprcsiile senzoriale, care aPar gi aPoi disPar. Pun, dc asemenea,obsrvacum astfel de reprezenEri diferite ale exPe'
nlcl noastreinteraclioneazd:un gind poate conduce la un sentiment
I l0 o senzaliecolporah, o senzatiela un Sand 6au sentiment,un suI ln un sentiment gi ata mai departe. .ti ,tepute/nintodtceIa mofientul
zrItl.
Ulmand traiectoriaexperienteinoastredesf4urate, in mod inevitabil
'ltlim cel pulin doul lucruri. Prirnul estci atentianoastreh momenprczent este in mod rcpetat gesitl 9i apoi pierdutl: putem 6 Prcznfi
I nu, conFtienlide congtientrzaresau nu. Al doilea estefaPtul ce exPentn noastri esteo constructiefluidl, careesteremodelatede h un mo'nt In altul, prin intermediul unei interacliuni caleidoscoPicede 8anrl, $'ntimente si senzalii cars cristalizeaziin sttrri mentalcare vin
rlcaci. Astfel, luali in considerarefaptul ce o doctfne fundamentalda
hologiei budistc estece ceeace noi credemcd estesiflelenostru se afl:1
incctotirtr-un flux - si, in consecinfd,sentimentuluntri sinc intrinscc,
rnln ('nt sn fi\ nu Fontcfi d(.c,ito iluzie.

Sinelemeditatjv
ti sinelereflexiv
intoE6ndu-ne acurn la sinele reflexiv gi la distinclia aparcnlA{ealitate,
meditarea ne oferi in continuarc o educalie in ceace privegte ,nafura doar
rcprezentationah" a sti.rjlor mentale (Main, 1991,p. 12g).Ara cum am spus,
practicarea medigrii asigurl o fereashd cake calitatea nepermanentl, variabile a ceeace g,AndimFi simtirn.Deri o staremeditativj ;ifele de una re_
flexivi sau de mentalizare, impactul lor poate fi similar
adicA de a faci_
lita reqmoatterea faptului cA stirile mentale sunt doar sttrri mentale,
subiective mai deFab5 dec6t obiective fluide mai degrabe decet fixe. ceva
ce avem mai degmbd decat ceva ce suntem. pe scurt, meditarea merrtali_
,i
zareapot functiona similar ca antidoturj pentru gcufundarealn experient;.
Mai mult, meditarea, ca gi rnentalizaEa in forma ei cea mai dezvolta_
te - ,,aJectivitate mentalizattr,, (Fonagy gi colab., 2m2) _, faciliteaze in_
tegrareacrierului drcpt ,,social-emofional,,,i a cEierului stang ,,interpE_
tativ". La fel cum sinele reflexiv poate face posibild ,,g6ndiiea despre
sntimente 9i sentimentele faF de gendiE,, (Ta!get, 2001 comunicare per_
gonald), sinele meditativ poate face posibil ca sentimentele
noastre si fie
gtlucturate de gandurile noastre,iar gandurile noastre
s6 fie structurate
de sentimentele pe care le avem.
Tohrgi, meditara ofer?iceva ce mentalizarea nu poate oferi Sinele mz_
dilnrr?estecongtientde sinele reflexiv - ti este congtient,de asemenea,
de faptul ce reflectareaasupraexperienleiestetotal dife tA de a fi in to_
taiitate prezent in experienl;. Prin experienterepetatede a deveni congtienli de conFtientizate,,schimbdm
localiztreasubiectioitdtii
deId reorcztntd_
rilc ile sine Ia conrtientizoreinsdFi',(EngleD2003, p. 65). ln acest fel,
experienlele sinelui meditativ au potenlialul nu numai de a inttrri ,,obse!vatorul intem", ci ti de a accesasentimentul profund probabil inviola_
9i
bil a ceeace suntem,aflat in centrul nostru. A9a cum a;mentionat ante_
t ior, in psiholog a ti pra( tica budista un scop vital al medittrrii estede a
d(scoperi cd in centrul sinelui nu estede fapi sinele,ci un ,.flux conbnuu
dc experientAconttientizatii,.(Falkenshom,2003,p. 1559)_in psihotera_
a acesteirealiziri a ,,Ip;ei de sine,,esteinter_
Pic, () situalie asmdndtoare
tlit'1iirgr.rduali a investitiei noastreemolionalein inracirrale sinelui reifi('nk.kil nUk,suficienl.r
(.\trem.isau neaiutorareaexhe;J), carene resbanq
nlinlul
p('ntnri lr'k.gorr,
Inrlt'
ti crcstere

Ntt mni este nevoie sd spun ce nu ni se cere sd alegem intre o atitudirlflcxivA (care ne aiutd sa vedem tiparele din exPerienta noa$d de'a
t*ul tlmpului) qi una meditative (care ne ajut6 sd accesemProfund exrhnln noashe din momentul prezent).in psihoteraPie,ambele atitull p()t fi vindec;todreti fiecaleo PoatePotenlaPecealalta lntr_ddevitt
r (!rm !'onagy afirrna, practicarea meditdrii intareFte mentalizarea. Desl|rlreo lui Ekman cd persoanelecu experienlein meditare au o abili! mult mai dezvoltatede a ,,citi mintea pe {a}a omului" indicd acelagi
,r,u, anume cd mentalizareaimptce recunoattereasttrrilo! mentale
li
| ( um sunt ele exprimaLeprin intermediul comPortamenfului.ln mod
nllor, mentalizarca este cea care contribuie la rcglarea afectivd, emllc ti incredere,ficend, de asemenea,o poziFe meditative mult mai
r(x{lbil21,
In tlmp ce relalia dintre mentalizare li meditare poate fi oarecum amlull, clite clar ce ambele au un rol valoros gi mufual suPortiv in cadrul
rrturilor noastreca terapeuli de a intelege,de a ne imPlica ti de a fi de
rtor pocientilornogtri.Ambele pot contribui la exPerienlainternaliza6
Incl baze de si8uranfd, Ia integrare 9i la deschiderea unui sPaliu mintal
r ril lntdreasci capacitdfile pacientilor nogtd de a simli, reflecta ti a iubi
fr,

CAPNOLULIO

ndarea
Aprofu
dimensiunii clinicea
teorieiatasamentului
Intersubiectivitate
relalionalt
5i perspectiva
Cercetdrile inspirate de insighFurile iniliale ale lui Bowlby au dat
psihoterapeulilor un cadru de lucru cu fundament empiric pentru intelegereadezvolterii umane ca proces relalional. Astfel, teoria atagamentului poate fi vdzute ca o teorie relationald a dezvolterii 9i, probabil, a lumii interne, a mecanismelor de apdrare gi a psihopatologiei.
Totuti, nu esteo teorie cliricd, degi in mod evident ale implicafii enorme pentru psihoterapie - dinhe care doue duc direct la perspectiva
relalionald, inte$ubiective, ca un complemenl clinic al teoriei atagamenfului.
Prima implicatie: datorite faptului cd dezvoltarea este in mod fundamental un proces relalional, psihotenpia trcbuie se fie concepute in termeni relafionali daci se vrea ca ea se faciliteze reluarea unei dezvoltiri sAntrtoase. A doua: datoritd rolului central in dezvoltare ocupat de
interactiunile nonverbale, psihoterapia hebuie str gtrseascemodalitdti de
I ajunge la domeniile experienlelor trecute sau potenliale pe care pacientul nu este capabil se b accesezeprin cuvinteDar ce inseamne exact din punct de vedere clinic, concepereapsihoterapici in termeni relalionah? 9i cum rell'ifir noi si-i facem capabili pe pacicn-lii nogtri se se conectezela experiente pe carc nu le pot pune in cuvintc? ln paralel cu accentulrelafional al teoriei atagamentului,ata-numita
,,oricntarcrelafionald"din psihanalizdasigur; uneh rispunsuri extraorrlltrur r.leftllositoarela acesteintrebefl.

unipersonali
depsihologia
Dlncolo
perioadein careMain ti Fonagyinv6tigauoriAproximativ in aceeagi
glnlle preverbale9i rela;ionaleale siguranlei date de atatament,Psihanallftll din divetsgcoliceftetaucu atenliemtmcalor cu Pacitrliiin termrri
ataqamentuluidocnmentafaPtul ce
l0tlv aprcpiali. ln timP cecercetarea
|lltura modelului intern de luclu al individului dePindede calitatearclallllor din careseformeaze,acetti Psihanalitti au obsrvatcdnatura exPerlonlci pacientuluiin hatamentdepindede la rm momentla altul de caliIntoorelaliei tetaPeutice.
Pebazadovezilor clinice (incluzAndin unele cazuli PrcPria lor exPerlcnlil capacienfi),ei recmotteau limitirile majoleale ,,Psihologieir'rniPertonlle". Acesttermen sereferl la prcsupunereactr gandurile, sentimentclc ai compo amentul pacientului sunt toate in mod fundamental
gcneratedin interioa- gi ceatmtia teraPeuticAtrebuiesdseconcentrcze
pe funclionareaintemtr a psihicului Pacienhrlui.
Clinicieniicarein celedin urml vo! fi descrigica fiind relationali,intctEubiectiviltisauconstructivittiau argumentatcd,dimPotrivi, ,,realittte6 psihice" a PacienhrluiPoatefi abodati folositor doar in contextul
rcrlittrlii experienliale,createirnPreunede rnDii Parteneriin cadrul cuplului terapeutic.Apacum Bowlby a insistatPentru recunoaitereainflu(,nlci asupradezvoltirii coPilului a rcalitdlilor comPortamentuluiPirinconsidelauacumcAgendudle,
biPeisonale"
lllor,ltuslindtorii,,psihologiei
rcntlmenteleti comportamentulPacienhrluisunt intotdeauna(cel Pulin
In parte)un r5spunsla terapeut.Altrturide intervenliilebine intenliona
au un impact asu
t(' nle terapeutului,rcalieitile participefii salein4deardle
prn pacientului.
Din acestpunct de vedere,terapeufiinu sunt mai caPabilidcetPa(icnlii si iti las1auta cabinetuluisubiectivitatea
individuale- iar eforlurile lor de a negasaude a eliminaimpachrlPrcPriuluilor inconltient,
pn)priilor vulnerabilitAtisauteorii nu suntnumai menitesi etueze,o sunt
Realitatea
,,subiectivitifiiireduchltile"(Renik,1993)
9i eontraterapeutice.
de la a fi un arbitrual adevdrului,a ceruiaud tcrapcutuluiil dcscalifice
imsa(Presupuse)
totit.ltcclerivi\din cnl')0citatca
Pentruo obiectivitate
csh'stlbicctul
condiperhrrltnbil;t
cn9i Pacientul,
M.tinrrrll,lcrnPcrttul,
Milehell(1993),
|1'lnlitnrnr('
iDtinrtr
rl,'
filr,\
sr',\p.rr
Pc cnt('St('PlI'rr
lit'i

Robert Stolorcw (Slolorow ti colab., 1987)9i fessica Beniamin (190/1999)

au denunil-o infuenld rccipro.dmutuald.
ReclnoagteEa unei asffel de influenle se afli in cnhul schimbfuii de DaradigrnA in psihanalizi, care harlsform, actrm chiar 9i ideile principale iespr cEace inseamnd o psihobeiapieeficientd- ,,Teoriaintersubiectivitilii,'
par 9dfie cel mai bun ,,telmeat nmbreli" pent u acastenou5 parddigmA.
A,ta cum am discutat ln capitolul4, inteGubiectivitatea a fost definitd ca ,,influenta rcciproc.Aa subiectivitE ilor constientegi inconttiente ale celor doi oameni dh relalie" (Natterson & Friedman, 19t p. 1). A9 adeuga ci in timp
ce pattea ,,intel' din cuvantul intelsubiectivitate subliniaztr realitatieace expedgrla pacienhrlui ti a biapeufirlui este (reat?ipin intencliunalor (?F,tel
individul esteprins il diadet), partea de ,,subiectivitate" din cuventul int!subiectivitate subliniazd eroarea obiectivit lii teEpeutice Fi avantajele p!esupunerii in schimb cd terapeutul reoponsivemolional 6b irtotdeauna, ieductibil subiectiv hovaliile clinice asociate noii paradigme includ
rspingereaoridlei tehnici standard in favoaEa unui fel de pluralism berapeutig deschidereaspre opliunea de autoexpunere delibera6 ti concntarea asupra hecerilor la act ln transfer-<onhatransfernu numai ca traseprincipale clke iisight 9i noi ogerienF, ci ti ca barierepotentiatepentru ambele.

Atatamentul
5iintersubiectivitatea:
teoriiconvergente
$icomplementare

Cercetareaatagamenhrluisubliniaztrgi ajuti la explicareainJluenleireciproce mutuale pe carc pacientii li terapeulii o exercitl inevitabil unii
asupraclorlalti-Teoriaintersrbiectivitifi faceacelatilucru, insi mai mult
asigurtrunelteleconceptualegi tehnicepentru a facefald acesteiinflumle,carepoatefi o problemd,dar gi o potenlial;resurstr.
Bowlbya recunoscutcEin cop erie,plecum 9i dupAaceasta,
in mod inconttient,ne adap6m la <eide caredepinden, chiar daci acestefiguri de
ltagamentsuntbunepmku noi saunu. Aceastiadaptare,
carestecabodatAde autoinftangerc,marcheazide multe ori atatamentele
din prioada
lrdultl. Nu mai estenevoiesdspunemcl, probabil, pacientii ti tempeutii
I At! ( um Mlt.hell{1991,.
nolo'owri .olab (1987)
st.n {2004)ausugeE! mi.teatzot.ri Oantel
"
tr' .rl. o fi(iune, un orrDoron

clependentiunii de ceilalti. 9tim cum Pacientiidepind de teraPeutii

't|nt
{rr, ddr avem tendinla sAne gandim mai pulin la ProPriilenoastrenevoi
|r rulaliacu pacienfii nottri.
lrlncinfelescd acestenevoi ale noastrediferd. Dacesuntem in Prachca
rrrlvfltd/ depindem de pacienlii nottri din Punct de vedere economic ln
nlarll de acea$e deFnden;a practicE, avem ceace ar Putea fi nurnite nevol norcisistein relalia cu pacientiino9tri - adici avem nevoiesi ne gimllm binc cu pdvire la noi intine atat din punct de vedel Pe6onal, cat ti
|rofcsional ln funcFe de constitulia noastrd psihice, cdutim ca Pacientii
r(Dtri sd ne ajute s: ne simlim competenfi,folositori, binevoitori sau Pul(.rnici sau ceutdmla ei se ne ajute sd ne simfim mai siguri.
Influenla reciprcci are mulliple surse,dar nevoia F dorinta in Elatia
( u coi de care suntem dependenli sunt fdre indoiala unele dinte ele. Dep0ndenlapacienfului 9i a telapeutului - careestemutuale, dar nu obligotoriu simetricd- produce nenumdrateposibi[ta]i de adaPtare,unele
(llrtrc ele avand potentialul de a fi folositoare,altelede a fi foarte Problemntice,in specialdaci rdman nerecunoscute9i neverbalizate.Teoda atalnmcntului cladfica unele dintre tiparele pe careIe Seneleazdaceastern_
klrncliunea dependentimutuale a pacientului 9i a teEPeutului.
'lijoria intersubiectivitefii nu numai cd subliniazi pervazivitatea ti inevi
tdhilitatca influentei mutuale reciprcce, ci ofere terapeulilor unele aborderi
([fc a! potenlialul de a produce un rdspunscolaborativla coluziunea(9i
t hxnirile) caremarclteazefiecarerclalie teraPeutici. In cenhul acestorabordrlfi r5tc recunoattercafaptului ce ,,sauftmdalea"in relaFeSenereazeLreceri
h oct in transfer-contratransfer inevitabile, care reflecti rvoile ti vulnerabilitlililc care s suprapun ti care srmt initial inconttienbe ale Pacienhrlui 9i
tr,r0peutului. Teoria intersubiectivitifii abordeaz; acestetreceli la act, insPir',rttr dc o reg6:rdire radicale a constructelor analitice hadilionale

personalS
a terapeutului
Implicarea
rezistenla9i neuhalitateain terllcdt'finind transferul,conLratransferul,
nrr'ni rclafionali, teoria umanizeazerolul terapeutului 9i cregterespectul
l)(,nhu pacicnt prin modaliteli caresunt favorabrledezvoltlrii unei relir_
lii d!'illrfamcnt in norrtrparadigmS,irlddcn d contrilloimla ceeacc so
fel ca Pn.i('rtllrl
tcrapr'Lrticd,la
irrtiimPlilin intcrilcliunca

Astfel, transferul pacientului nu este niciodatd complet separat de natura acfuali a participdrii terapeutului gi, in mod corespunzitor, explorarea
tlansferului trebuie se-Fi aibA originile in presupunerea cAmodul in care
pacientulil vede pe terapeutare o bazdplauzibiE in aici-9i-acum.Corr,"rtransferul expr'mrdriaspunsulinevitabil subiectiv. dar informativ al terapeutului la pacient.Pentru ce parfial modeleazi, degi poate, de asemenea,

Presupuneriletradifionale promovau eforfurile terapeufului de a re_

shicfiona la minimum ji\phcarea personald
, pentru a pubeardmane un obsrvatorneutru al relatiei terapeutice.ln cel mai bun caz, aceastdpozilie
hadilionald reflectarespectfale de autonomiapacientului.in cel mai reu

dru de lucru, terapeutul este la fel de mult un participant in relalia cu

pacientul 9i un observator.Implicarea noastle personall autenticd,res_
ponsivitateaemotionah ti subiectivitateainevitabild, departe de a inter_
fera, sunt trlsdturi esenliale ale oricirei psihoterapii reurite. Cea mai
buDdgansi aicj penttu cunoatterc constl in dodnta noastrdde a examinil nu numai expedenla subiective a pacientului, ci gi pe a noastrE,din
nlomenl ce impreund cretrm o relalie care poate fi in sine sursa principa_
li\ il schimb.Sriiterapeutice.
Iooria intersubiectiviteFia apdrut c o reaclie impotriva psihologiei
unipcrs(nraleir n rocomanderiiinitiale Jui Freud ci analisful ar kebui
i,l ftrn(lioncze ..r rrn r't.rirnalb, o oglinde carercflecte sau ca un chirurg

lrlhlc,2 Deti deriva din grijile legitime legatede Puteea hansferului ti

,.ontratransferului, recomandarealui Freud ca analistttl sd facl sd-i dispaI propda subiectivitate era nu numai imposibil de imPlementat, ci gi adeftrl conhaterapeutica,J
Itrin contestarca acestei aborderi monadice, teoriile intelsubiectivitdlll ii atatamentului convergprin faptul ce phseazd lelatiile aproPiateti
cocreatechiar in centrul dezvolttrrii.Teoriile au in comun, de asemenea,
conceptul ca sinele in dezvoltare prhde formd in firncfie de g6ndurile,
icntimentele gi comportamenhi care surt recunoscute ti li se Permite sd
lr,' cxprime in cadrul acestor relalii. Fie iri dezvoltarea timPurie, fie in Psihotcrapie,o relatie mai incluzivtr genereazeo lume inteme mai integra_
Itl, in timp ce o Elalie care nu poate contine o Samd intreagd de exPedenl(, promoveazi la copil Fi menline la adult o lume internd marcatl de
cilFociere.

socrdl- descdind conscinlele dezvolHrii in moduri care se suDtaDun

pa4ial concluziilor ce(etalorilor atagafientului.
Din acestpunct de vedere ,,constructivist,,,fiecare dintre noi are
un
sine multiplu, fiecaruia corespunzdndu-i un set diferit de sentimente,
amrntiri atitudini sau impulsud; in acelagitimp, cei mai mulfi dintre noi
sunt c_ap-abili
se suslind ,,iluzia adaptativd,, de a fi un sine unitar (Brom_
berg, 1998a).Un astlel de sine estefluid, gi nu fixaL ia o multitudine de
forme, intr-o multitudine de contexte interpersonale. (pofi auzi
aici ece
uri ale peFpectivei budjstie desple sine - sau non$ne _ care au fost
atin_
sein. capitolul anterior) Important este faptul ce aceastdpsihologie
a si_
nelui multiplu, conshuit, este compatibili cu descoperirile ce"rcetirii
aLagamentuluiconlorm c.irora modelelede lucru contradictorii
sunt dependente de stare: adici ele iau nagtere sau sunt activate ln fuictie
de cir_
cumstante,atet inteme (cum dr fi o gtaredepresiv;), c6t erteme (cum
,i
ar fi un esecrcal).
Pentru clinicienii intersubiectivigti gi relalionali, difurentierea dinh
disocierea
Integrarea,
sd_
ti multiplicitatea
dtog Si patologic line d4 md6urain caredce8t5ine muJtipLuestesau
nu
integrat. Pentru a pune altfel lucrurile, cat de deschise sunt liniile
Ceeace Bowlby Fi Main au numit modele de lucru multiple (de ex. conde comunicar dintre acestesentimente difedte de sine? Cat de u$or se poate
trddictorii sau incompatibile) ale indivizilor atalati nescurizant sunt de
conectaun dnumit pacientld stiiri mentdlecarediferd de celepe carepare
fnpt rezultatele experienlei pentlu care relariile Ior formatoare nu au l5sat
se le aibtr in prczent? Cu acesteintrebari, teoriile atagamentului gi
krc - experiente ca!e, ulteriol, au t ebuit sd fie disociat Astfel de exPeiriter_
rlcnle disociate sunt in mod defensiv excluse din ssttimentul de sine dosubiectivitdtii converg din noq pentru d in ambele ne concenk:amDe na_
fura rr.esrlri shelui la ptopria experienta
minalt, dar in ploces ele sunt, de asemenea,conslvate, ca se sPunem a9a,
Pentru a descrie traiectoria dezvoltdrii care are ca rezultat un
lntr-o formi nedezvoltate.
erec de
lntr-un articol birle cturoscut - ,,The lIusion of Personal Individualirntegrare a multiplelor sentimente de sine, teoreticienii relalionali _
in
acord cu cercetitorii atagamentului - sugereazd cd expedenlele
ty" -, Harry Stack Sullivan (1964),Pdrintele Psihiatriei interPersonale, a
care nu
a,uplrtut fi acomodate in relariile noashe cele mai impo.tan6 tind
duslrnut ci avem tot atatea forme diferite ale sinelui cate relalii. Aici
str fie
disociate gi nedezvoltate mai degrabd decat si fie reful;te. Decat se fie
SulLivan prefigura lucrdJile clinicienilor contemPorani intersubiectivlgti ti
,,uircfationalicareau scns in nermenide tfldt plicitatea sincluirl sineco struit
tate" in mod defensiv, ele sunt in schimb exilate la rnarghea congtientd_
rii. Aici ele rrman ca pbrli renegatesau nedorite ale sinelui,pAnj cand,
in
contexful
unei noi sttrri mentale detelminate de un set diferiit de circum_
Nupo
tre
com
andas
uf
ic
le
n
td
e
i
n
s
i
s
te
n
tc
o
L
e
d
l
o
rme
i
.
al
nti
mP
U
l
trai
amntul
ul
P
si
hanal
i
ti
csr_L
7
saleti chiarmilae oneneas(atl
ia dreptexempluperhiurgulcarelast deop.netoatafectele
Btanlr,,ceace era inilial pedleric devine acum mult prea centra] (Brcmberg,
a P e ra l lcaetsepoatede corec!(Freud
! n s i n g u sr c o p a: re a l i z o
llx e a zlfo 4 eo, s aleps ihic e
l99Ua;Davie+ 1998;SteII! 2002).
1912/2OO4,
o lO7)
Ps
y
c
n
a
a
ra
l
tttc
Q
ta
4
e
,tt,a
s
Drs.a'
nai
rte(edeacadbotda'
c"
ri
t O s e n Re l i (, f os t r edarftao
l)o exemplu, una dinhe pacientelemele se vedea a fi extaordinar de
dllionalreo mii clkl{rn,lDoit/ounli pa(ienFd4at penttuallii,dara(umesteconvins.Inu 6t.
lc[oroas?igi atentii, intr-un mod careem absolutfundamentalpentru senr .n l l t.I fa .ma imu l tr5 ! !n o E d i nl rei c0l rl ikom!ni care
oD ll mlpl cn l t rr,l. l, r , L, lt llnlrprrl
P cr
linx. tt|l siu do ,,billr.(lc sine,,.Fiind o femeiet6niird,mi_aspus
cd avea

vltlune despre sine

undeva irtrc o fantezie Fi o credinE - in care
llrnlltatea" Fi ,,amabilitatea"Baneobignuitesunt at de evidenteincat
'rtl tll ,,ridice" gi si hansforme oamenii cu care ea vine in contact. Nu ne
ltlltrlnde faptul ca aceastaa fost o pacientda cdrei furie din copilerie a
Fhuit s?lfie reprimat;, pentru ce escalada in mod periculos furia tatjlui
llu, Acum, ca pdrinte, esteprcfund tulburate cand descoperdcd bebelu!l cl carc nu poatefi tinigtit ii poateprovocao furie inconholab e. Ea inhU ln privinla acesfuicomportament ,,E, nu sunt aga!,,Evident, se inimplil multe luoud aici: distresul sdu legat de caltefjle sale speciale ca
tcl'8oand,caresunt insuficientepentru a-l alina pe fiul ei, vulierabilitalh r0 la furie - la fel ca tatiil ei - atunci cAnd il vede pe fiul ei ctr-$i exrrhnil scnlimentecareseamdntrcu cele pe careea a tetuit sE le reprime,
r()blcma de a se simfi ca un parinte decenL cand ea este Fi un pirinte fulo{. S,rrcinaterapeutjc;aici era de a integrd- gi astfelde a modula(r,stc cxperiente contradictorii de sine ale pacientei: bunehhea pe care a
,xngcraFosi de carese aga;aca sursdpentru respectulde sine,precum gi
urin pe care o neagd gi o disociazd pentru a-ti putea pesha atat sigurand, cAt Fi atatamentulfafi de tate.
'Icrmenul ,,disociere" are cel putin doue sensuri. primul:
disocierea in[.nmnda modifica ln mod defensivsim[ul realteiii. Aceastaapareatunci
'And pacienlii descriu experiente de genul: ies in spafiu, igi perdsesccorrul, Bcntimentulcd ei nu existd.AI doileardisocierease refere h ctvajul
rrl(,i cxperienle care este incompatibiH cu modul in carc cineva se vede
n mod obiFnuitpe sine insuti - ata cuJnpacientade mai sus a sp deprc furia ei: ,,E nu sunt ata!"
In accstultim sens,disociereaesteo hdsAtur; a modelului intern lurtr eare izoleazein loc se integrze anumite aspecteale sinelui. Cu cat gralrtl dc disociereestemai mare, cu atat sentimenh de sine estemai con,
uz, mai instabil,mai discontinuu ti mai contradictoriu- 9i cu atat mai
comunicareeristi lntre ,,aspectele
multiple ale sinelui,,.in extrema
'uliD?l
rak)k)giclSisim tulbureri de identitate disociative,cunoscuteti sub dclrnlircr de tu]burarede personalitatemultipl5, in careun sinepoatesd nrl
lie in mare parte dc cxistcnlaceluilalt sine.La capehl opus al continurF
rrrlui cxisti ,,insulclcdc tlrsocicre",caremarcheaz5chiar Fi experienlac(,)r nrni s:lniltolidinlre noi. Undcvnla miiloc se afli modclclcde ltrcrtr
multipkr' fi lrir,.ir!,|llIl(,nk.irdivizilor ncsi8urili (i(.2'r'grniznli.

Dacd exist{ o difelnld in ceeace pdvegte sensul cuvantului disocier,

trude sine obignuit, oricat de integrat ar fi acestBentiment de sine,

In ceeace privette implicatiile clinice, cercetareaatagamentului qi teo_
ria lelalionale au in comun un model al urei relatii de dezvoltarea struc_
turii psihice care sugereazi cd psihoterapia ar trebui str delind echipamen_
tul pentru a putea integra aspecteale experienfeipacientului caie sunt
disociate gi astfel. de cele mai multe o , nedezvoltate. Asta inseamnd cd

tru este prczent ftr interacfiunea noashe acfuald cu pacientul _ datd fiind
natura cocreatEa relaliei, respunsul la aceastdintrebare ne poate ajuta sd
simlim c5ruia dinhe aspectelemultiple ale sinelui pacientului ne ajresdm
(Mitchell, 1997).

Regandirea
constructelor
traditionale:
democratizarea
psihoterapiei
uma
nizarea
rolului
terapeutului
Fi

ldcilc Iui Bowtby gi ale urmagilor striofere o viziune puternictrretaliei

k'rdpcutice in care pacientul poate sAsimti terapeutul ca o noud figurd de
nhrlnmcnt.AcesttratamentorienLatpe atatamentare ca model,intr_oanu_
nrlUl mllsurd,cele mai bune relatii p.irinte-<opil.
ln motl similar,in cccac('nr puteafi descnsca o verslunegtearsda aces(' lrndilionalcdistribuieclinicianulinLr-un
Itll mr)dcl,nboRlilril(.,rnlllili(

rl rxtrem de autoritar, ale cdrui tonurr parentale sunt exagerate de detrrdcnla pacientului. Penhu a pdbunde ti mai mult in aceastddiferen]d,
rlrti presupunereaunui privilegiu al cliniclanului de a vedea Fi a inlel|f cu obiectivitate, in timp ce punctul de vedere al Pacientului e6te deifurot in mod previzibil de nevoi, mecanisme de aPerare sau fantasme
rongtiente.
ln contrastfoafte mare cu aceasta,s-ar putea spune cd noua PAladiSrl - prin destrdmarea ficliunii obiectividtii terapeutului gi resPingerea
ldlnlei tradilionale cd hansferul este o distoNiune - Pare sd democra_
,czc relalia terapeuticd.Pentru motive Pe careIe voi exPlicaimediat, o
rtfel de abordare ,,uniformizanti", care Pune la indoiald autodtatea rutttil"fd a terapeutului gi dd o mai mare credibilitate Pacientului, Poate
r(c mai probabil ca pacientul sd-l simtd Pe terapeul atat ca o noua figuI dc ataFament,cat Fi ca o bazd de si8urantl. Simultan,aceasteaboldare
hninueazdiscul in psihoterapieca pacientul sd fie infantfizat.
Observati ce Espingerea idealului imPosibil al tetaPeutului ca obsr{tor obiectiv nu inseamna cd rcIapeuful nu are exPertizd sau autontate,
l,mal degrabdce experhzaqi autodtateasa au o alti baze.Mai exact,tenpcutul este- sau poateinvtrta se fie - un expert al proceselorde reunoattere, explorare gi transformare a tiParelor familiare de experienld
I lnteracliune ate pacientului pe mdsuli ce acesteaiau naqtele in contex,rl rclaliei terapeutice.
Din perspectivaintersubiecdve,aceslprocesse sPriiin; nu numai Pe
enzitivitatea berapeutului ta pacient, ci gi pe abilitatea teraPeutului de a
!.aunoaste,de a reflecta 9i, atunci cand se doregte, de a-9i schimba modull(,caracteristicede a paiticipa la o relafie. O astlel de /,resPonsivitate
uk)rcflcxivd" (Mitchell,197) poatefi facilitatiide relocalizareaconstruc,,k)r traditionale ale psihologiei unipersonale, cum ar fi transferul, in con.'xtul celeibipe$onale,unde pot fi folositePentru a cladfica felurile de a
I nlc pacjentuluiint!-o relalie,felurile de a fi ale teraPeutuluiint!-o rela
lc $i intcrac[iuniledintre ei.

transferului
ledeflnirea
Atunci cand Freud a descoperitca rehliile din trecut lc modeleazdPc
cll tornPcutul- ,
clc din prczcnt- incluzandaicrti relaliaPacienttrllli

ne-a dat o rcsu:rsi clnicd exkaordinar de pubemice. Este evidcnt faptul cA

pdn iniermediul transferului pacienlii nogtri au pobnfialul de a tr5i, intelege gi de a transforma cele mai problematice tipale de relalionare cu ei
inFili Fi cu ceilalti. Cand greutdlile vechi, mult prea durero8 de rezolvat,
rcies la supmfald cu terapeutul, pacientul arc o a doua gan* de a perlabora scenarii familiare perturbatoare gi, poate, de a le rezolva de aceastd
date.
in conceplia iniliald despre transfer, pacientul deplasa asupra terapeutului sentimente, ganduri 9i comportamente carc au fost anterior trdite
in relafie cu figuli sennificative din copihrie. Se considera ctr acesteexpdmiri contemporaneale trecutului pacientului 6e desfdgoareconJorm
unei logici determinate in exclusivitate de istorie 9i in totalitate separate
de impactul prezenteiactualea berapeutuhd.h acestmodel, terapeutul
servea dlept ecran alb pe care transferul pacientului era proiectat. Astfel,
hansferul e.a vizut ca o distorsiunedin parteapacienfului incapabilde a
percepe cu acuratete terapeuhrl ca persoand reaLi.
Din perspectiva relali or\ale(vezi Arcn, 7992,-1996;Hottmo4 19a3,'1996,
2001;Mitchell, 1993,1997,2000;Re \k" 7993,1999a,1999b,1995\,
i^fllenfa mutuald inevitab e face absurdd ideea ce terapeutul ar putea cumva sd
funcfioneze ca echivalentul unui manechin ferd tr6s.ituri, pe care pacienhrl il irnbrace in transfer (Winer, 1994).in ceeace privethe credinta asemenetoaleca punctelede vedereale pacientului asupramotivelor Fi atihldinilor clinicianului surrt previzibil nedemne de incredere, Gill gi Hoffman
(1982)au condus o cercetarecare a demonstrat fere echivoc d percepliile
pacienfului despre contratransferul analistului elau adeseamai exacte
decatautoevalulrile analistuIui.
Scopul anonimatului analitic oste foarte problematic dac; tinem searna
evident lEntru pacient - cd hesdturile personale ale terapede faptul
utului au un impact asupra rela$ei. La fel de problematicd esteFi denigrarca judecAFipacientului, inclusiv tr echivalareapercepliilor pacientului
despre terapeut cu distorsiuni. Aceste presupuneri tradifionale i.r ceeace
privciite transferul pot submina foarte utor potenfialul terapeutului de a
fl rcsinlfit ca o bazede siguranld.Uneori eleproduc complianfr, generand
un fcl de pseudoterapie.Uneori produc rebeliune(sau alt fel de transfe!
rr('8trliv),carepontc fi intcnsificatEde raspunsurileinterpretativeale teralcziunii.
lrulului, nclitrg,irr(i,,inniglrt"

lntr-un cadru de lucru inbeEubiectivtransferulnu mai esteprivit ca o

lrtordiune,pentru cl pelcepfiile pacientului despre terapeut au o baz,
huzibild aproape intotdeauna. ln schimb, transferul este vdzut ca un fel
r rl8iditate, reflectat de faptul ctr printrc numeroasele interpretiri credi
llc nlc comportamntuluiterapeufului pacientul parc conshangse qeaI doar una dintre acestea.Transferul este astfel o Drobleme de atentie setllvil gi senltivitate. in loc sd fie desptrrlil de reilitatea terapeuttrluica
el e\raimtr alunecareapacientului cdtre un mod obignuit de trtri'laroand,
t. o unei rclalii. Important este faptul ce, in acestcadru, transfenrl nu este
hnr cxplicat, ci gi construit experienta clinice confirme faptul ce pacienll, in mod frecvent, se comporti in moduri in care oblin confirmdli ale
rropriilor interpretSri specialeale realitllii interpersonale(Aron, 1996;
illl, 1983;Mitchell, 1993;Renik, 1999a,1999b).
Lste aproape intotdeauna o gregealtrsi expediem ideile pacientului deJtreatitudinile gi motivele noastre in domeniul fantasmelornefondate
krnr penku cd acele idei ne indepd.teazi de h autoperceplie. Alfji ne pot
'unoaFtein moduri in carenu ne putem cunoagtenoi intjne. Pentru ce ti
loi svem un rnconltient, este vital atat sd rxmanem sceptici in ceeace pri/clte mdsurapropriei noaske conttientizeri h un moment dat, cat gi sl
,rivim pacienhd ca pe un potenlial colaboraior util in identificarca unor
rrpecte de care nu suntem conttienfi (Hoffman, 19E3;ArorL 1991,1992).
In ceeace pdvett tehnica, cel mai bine este sd incepem prin accentua!'o a ceeace este pliauzibil (sau pur gi simplu corect) in transferul pacienultri. Un astfelde riepuns corectesteesenJialdacd vlem ca pacienful si
rlbd incredere ctr terapeutul este deschis la gandurile li sentirnentele pa1ctltului, oricet de incurcate ai fi ele. Acest tip de derhidere facilitazl inrhrzivitateacare faceposibili integralea experientelor disociatie.De asmetca, poate $i faciliteze o explorare careconduce spre insight ti o colaborarc
llre constituie, Pentnr unii pacimli, Oexperiente emotional; coEctiv;
ln inccrcarea de a face cAt mai mult loc posibil pentru leacliile de tra s'
er ,rlc pacienh:lui, poate fi de ajutor se ne intrebem cu voce tare ce anunrc
lhl comportamentulsauatihrdineanoastrda condusla .,interpEtarea"pn'icrltului. Cabodattrcea mai eficientaabordarepentru identificarea;i ir1.Jlogcrcn
m(Xluluiirr carc pacientulil vedepe terapeutestcincuraiarcaPK.rupuncrilorpn(i('rrhrlridcsplc morlLrlin caretcrapcol{rlil vcdc.Cu lLt,
't|villl(.,l1('nlilt|,rIl|lr.,ri||l(.1(.H(.
lrnnsfcrulpfleionl||l||i,rv(.||rncvoi('s,l

auzim Pdrirea acestuia desPrecontratransfer in sf6rgit, pentru cd pacien- 2tl

pot fi destul de reticenti in a exprima direct cea ce gandesc aau simt
noi, este adesacladficant sd ascult m comuniciSrile lor despre exdespre
'ii
prienfele exkahansfercnliale ca pe mesaje codate sau metaforice despre
experienFalor de transferDe exemplu, o pacienti mi-a spus odate cat de furioasi a fost in ziua
prccedenLS,cand intemistul ei nu a luat in serios acuzele ei medicale. Ascdtend descdereaexperienteisalecu internistul, am inceput se sugpectez ce era, de asemenea,furloase ti pe mine. DiscutSnd aceastdposibilitate cu ea, am inleles c.i era intr-adevdr desful de supSrati, din cauza
faptului ce simteace eu considerproblemeleei banale.Pe mdsurd ce exploram aceastSimpresie a sa,brur m-a irtrebat care a/osl respunsul meu
la acuzele ei, Simlindu-mi ugor luat prin surprinde.e, i'am impertetit tG
tuii ceva de care abia ah.rnciam devenit cor$tient - faptul nelinigtitor c.i
arn ai.ut intr-adevdr greuttrti in a simli cu adevirat suferinfa ei ti in a-i respunde cu seriozitatea pe care o merita. I-am spus ci, probabil, acest rdspuns are legefure in parte cu ceva din fiune pe care ar trebui se-l inleleg
mai bine, dar ctr,de asemenea,ar putea fi legat de senlimentul pe care
I-am avut cA in comunicarea nefedcirii sale adeseaa simtit nevoia de a o
minimiza sau de a o nega- Ceea ce a uflnat a fo,sto explorare dureroasS"
dar in cele din urml productiv{ a rolului meu gi al ei in generara unei
interacfiuni care a fogt deranjante pentru amandoi.
AF cum sugereazdgi aceast{ viniet4, noua paradigmd nu numai cd incurajeazdo atitudine primitoare, plin5 de respect9i empaHcafatd de comunicarea de cehe pacient a experienlei transferului, ci, in acelagi timp,
ne face loc str ne dezvdluim pacientului experienla contratransfercnliald
cand acest lucru pare se fie folositor.

contratransferului
Reconsiderarea
llcacliile de contratransfersunt prinbe datele importante care i9i au
originca in ceeace Freud (191212004)a numit ,,organul receptiv" al incoulticntului analistului Fi care se orienteaztrspre ,,incongtientulcare
Itlln$mitc al pacientului". Astfel, acesteaasigurd un accesvital la expea pa(icntului. Perceputclasicca un impediment ocazie
rk,rrl.l Llisocint2l
rdl $l|r episodie,(.,l|1.i nnFtcrcdin dificultelile psihiceale telapeutului,

!$ntratransferul in noua paradigmi este o t dslturtr ln continud desfSgumtt 6 relaliei cu pacientul pi o altd ,,cale regald spre inconttient".
Cu tot potentialul lui de a aduce informatii - de a clalifica chiar ti
Itunci cand influenteazA hansferul pacientului -, contratransferul poate, de asemenea,se interfereze, pdshandu-9i intelesul inifial de obstacol.
Pcntru ctr relatia dintre pacient ti terapeut este cocreatA,ambii parteneri
runt ln mdsurd sd introduci obstacole in cursul liber al experienlei 9i explortrrii. De exemplq disocie.ea terapeutului sau dificultatea de a fi prtrnt poate inchide uta experientei disociate a pacientului. Astfel, o contoPlie totaH desprc conEatansfer - experienta subiective a terapeutului
ntlt ca resursS,cat gi ca rczistenli - are un rol absolut cenkal in abordarc6 hrtersubiectivd a psihoterapiei.
ln acestcadru, incercarca eliminiaii contratransferului nu e6tedoar impoilbild, ci ti de nedorit. Ceeace JosephSandler (197611981)numeFte
,ttsponsivitate de rol contratransferenlial" - adicl, tendinla terapeutuul dc a urma agbpeirile pacientr.rJui- se poate dovedi a fi at6t un lucru
yoloros, cat gi lln lucru riscant. Pentru cA punetea in act a contratransfelui poate fi o conditie preliminad Ecunoatterii acestuia (Renilg 1993),
eropeulii sunt sfetuili sAJi permitii libertatea de a se ldsa influenlali de
'urunlii interpersonali pevalenfi. Aga cum a scris Dale Boesky: ,,Daci anahtul nu se implici din punct de vedere emolional mai devreme sau mai
tlrziu intr-o maniere pe care nu o intentiona, nu va inainta spre o conclutlc de succes"(citat de Renik, 1993,1999a,p. 417).O legiturd de acest
rsl urmatd apoi de o clarificare gi o hansformare a leglhrii
- poate fi
r/rc fxr ro, pentru o psihoterapie eficient;. intalnirile autmtice, inctrrcaq (molional, carercprezintecatalizatoriai schimb;rii, depind nu numai
It, implicareaprofundd a pacientului, ci gi a tenpeutului (Ginot,2001;
Voroda,1999).
l)i|r acest punct de vedere, eficienla noasktr poate fi efectiv subminata
lr constrangeri adoptate pentru a veghea inpotriva trecerilor la act conrnh.nsferentiale. Clinicienii velerani sunt adeseamult mai eficienli, dupi
'rm obscrvaRenik,nu pentru c5 au perlabotatmai mult contralransferul
rl l-0|| pus in act mai puFin,ci mai degrabepmtru cl sunt mai pulin dci'n$ivi in ceeace privegtecontratransferulgi mai increzebri in abilitat('a
or dc a perlaborareacliilepacientului la acesta.I-Lrnliin considerarc,dc
ls('mcnca/cercetarea
carcarat2lc2ladoptareaLrnci,,f('lr,doP()kcr"reUlcnzil

ln jos emoliile (Ekman,Roper & Hager,1980).Incercareade a opri sau de

a masca respunsurile noastre de contratransfer, Pentru a ne mentine incognito, poate diminua accesul la sefirnalele subiective vitale care ne permit str ne cunoagtem pacientul la un nivel emolional.
In ceea ce privegte intervenlia, noua paradigmd incuraieaza folosirea
judicioasi a dezveluirii deliberate a contratransferului (.deliberatd" in
contaastcu dezvdluirile noastre continue neintentionate neverbalizate despr cine suntem). Particularietlile acestei verbalizdri a contrakansferu_
lui - de ce, cand gi cum am putea alege sd ne dezviiluim experienta in
faF pacientului, li nu se o utilizdm ticut ca pe o informatie - vor ieti la
suprafald pe mdsurl ce ne vom adresa inovafrilor tehnice care iau naitere din teoria intersubiectivitelii.

rezistenlei
Reconsiderarea
tradilionaltrsustinecerezistenlaia natterepentruceceva
Perspectiva
din psihicul pacientdui tebuie linut la distanld de congtien;i; originile ei
eunt exclusiv inhapsihice. ln noua paradiSm;, rczistenta ar aProaPeintotdeauna gi nn sens interpersonal. Din aceastii perspecdve, Poate fi vdzutd ca fiind rezu-ltatu-lcoluziunii dintre pacient ti terapeut penhu a asigura faptul ce nimic nou sau ameninldtor nu va aperea- Altfel sPus.
tzistenla pacienh. ui la experienf; - in specia-texperienla a ceeace este
rimlit ca tiind o durere emofronald de nesuportat - este legat5 de frica
unui rtrspuns din partea terapeuhrlui care si nu fie de ajutor. Deci, incd o
dote, din cauza laptului cd relalia terapeutice este coconstruiei (fiind re'
zultatul unei influente mutuale rcciproce), este gieu de vezut cufir tempoate fi implicat.
peutul
'l!
Astfel, ar trebui s5 considedm ce rm comportament pe carc aIIr fost invtrilli sa-l vedem ca fiind dovada ezistentei (cum ar fi intiirzierile, superflclnlitatea, distanlaEa de sentimente a pacientului) esbeposibil se fie un
tlrprns (zonabil la calitalea acorddrii terapeufuIui sau la lipsa acesteia.In'
ccrcdrun(lc a l?lmuri ceeace simte pacientul despre rolul herapeufului (daca
ilnltc ( ova) in ov(xarea rezistmlei poate face p6ibiH descopedrcaunor aF
teptllri sarr frici prcexistentecare stau la baza rbspunsului pacientului.
llln(,intolcs,tcrmenul dc ,,rczistenle"are,inevitabil,conotatiipeioratiirb()r(lnr(ir trn(lilionalll inlele+e rezislenlaca fiif.d opozilia
vo IfrtFndcv21r,

lnconFtientda pacientuluila progresultlatamentului - ca ti cum dacdar

ttl mai multe, pacientul va inceta imediat nesibuinla sa ti se va ,ine de
program. Considerand pacienlii ca opunandu-se propriilor lor inteEse
rdu opun6ndue terapeutului riscdm sa ddm relaFei teEPeutice o aure
nt8afivA; mai mult, pacinlii pot perea indivizi care ascud secrcte vino
vnte, iar terapeufii, ca detectivi, moral superiori sau confesori. Pentru cd
tllclunul dinhe acestecontextenu are Fansa9dincurajezepacienlii se sPunl ceca ce ince nu s-a spus sau se afle ceeace anterior a trebuit se remanll necunoscut,concepliaclasicedesprerezigtentepoatefi o barierein callr explordrii gi a integrerii.
ln schimb, scditori ca Charles Spezzano (1995), un teoretician Flafionnl de bazd,9i ca Roy fthafer (1983),un psihanalist impottant au prol'run s?lvedem rczistenta ca fiind comunicarca despre aspecte ale experl(,nlei pacientului care sunt greu de tolerat qi dificil de pus in cuvinte.
Dln aceasteperspectivE,pacientii,in mod indirect, vor transmitesau vor
lnccrcaincongtientsd evocein terapeut ceeace nu pot suporta Singuri
|o Ecurt, atenlia asupra rezr5tentei ca folmd de comunicare poate fi o alti
rlle $pre conFtientizaregi o posibiltr integra.e a expedentei disociate a
rtdcientului.

Raconsiderarea
neutralitiFi
neutralitatearprezintdabAgacumestein modtradifionalinteleastr,
|!'nla investirii din partea terapeutuluilntr-un rezultat sau altul, scdderea
lnfluenlei personalitdfii,valodlor gi teoriilor terapeutului asuprapacienlului, ln noua paradigrne,aceastdneutlaiitate estepriviti, in cel mai bun
c[2, ca fiind un ideal - menit sd pdzeas<dautonomia pacientului Prin asigurnrea protecliei fafd de inlluenla excesiva a terapeutdui gi prin a face
k)c faletelor contradictorii ale conllictelor pacientului - qi in cel mai ldu
coz, ca o iluzie inieldtoare, irealizabiH, pentru c; subiectivitatea telapeu_
l$lui nu poate fi nici suspendati, nici ascunsd,qi indezirabild Pentru ci
tt(cn$ti\subiectivitateesteo resursi terapeuticdnepreJuiti (Renik, 1996;
S{(|lorow& Atwood, 1997).
lcorcticicnii intersubiectivltdlii au gusfinut ce eforturile noastrecollFlicntc,ca terapeuti,de a ,,pune intre paranteze" subiectivitateanoashi\
irccrc'?imsi\
errscdc fapt pnrbabilitateaca noi, intr-un mod i,cr),,flrrrrl,611

ne influentem pacienlii. Autonomia pacientilor poate fi mult mai bine pezit2iatunci c6nd suntern dispugi sa recunoagiemFi se shdiem Foprijle noastre respunsuri subiective, p.ecum ti si investiglrn impactul lor asupra pacientului. in acest context, Renik (1999b)sustine cd terapeuFi sunt adesea
de cel mai mare ajutor pacienFlor atunci cand ,joacd cu cerfile pe fata".
Presupmerea care std la bazd aici e$e ce nici terapeutul gi nici pacientul nu pot fi obiectivi. Fiecareare un punct de vedere idiosincrasic aguPra
realitdtii 9i niciunul dintre acestepuncte de vedere nu trebuie si fie consideratca avand autoritate.Aspirand la o versiuneclasicea neutralitdfii,
putem nega pacienfului beneficiul unei pelspectivefolositoare.Pentru a
facilita autoexplorarea pacientului intr-un mod eficient, va hebui cateodatd si ne prezentem punctu-t de vedere - nu cu scopul ca acestastr fie
acceptat, ci doar de a fi luat in considerare.
Din punchrl de vedere al intersubiectivititii, neutralitatea este rcutita
comune atat a pacienfului, cat li a terapeutului care au perlaborat eficient
unele rezistente interpersonale. Astfel, ei au generat mai degrabd o noud
deschidere,un sentiment de posibilitate spatioasA,decat o investire restrictivd intr-o anumite interpretare a realitdtii relationale actuale. Astfel
de experienfe de ,,neuhalitate" reflectd o eliberare temporari de h conrhangerile combinate ale transferului ti contratransferului (Gerson, 1995).

Contribufiileinte6ubiectivitb i la repertoarulclinic
Teoriaintersubiectivitifii a generatinovalii clinice semnificativecare
cresccapacitateanoastrdde a inlelege gi de a intereni in domeniul relafional, careestecriticd in lurnina descopeririiempirice ce o relatiede atagamentreprezinti contextul pdmar in cate apare dezvoltareapsihicl. In
mod specific, acesteinovalii determini relatii terapeutice marcate de incluzivitate, repare rapid defectele 9i negociazi eficient conllictele gi difetcnlcle. De asemenea,aiuta terapeuhrl si accesezeexpedenla nonverbal5
0 pacicntului gi se ii intereascecapacidlile pentru mentalizare Fi meditare.

trecerilor
Dialectica
laact
lt('rrhu cil transfcrul Fi contratansferul sunt legate intr-un cadru relationu poatefi inlelesseparat.Atenlia terapeuhrlui
nrtl,nl('ilrn(|ldinht nc(y{t('d

|ttc in cel mai folositor caz indreptattr cAtre amalgamul interpersonal culloacut ca kansfeHontrahansfer; de fapt, concentrarea asupra hce lor
la rct in transfer <onkatransfer s aild in centrul aborderii dinice inte$ubbctive. in spirala inlluenlei reciprcce dh care trece le la act iau nagterc, participarea terapuh ui nu este mai pulin srnnficativa decat cea a
plcienhrlui. AstIel, pntru ca terapia sA fie culadva, terapeuh , ca 9i pa(hntul trebuie se fie capabili sd se schimbe.
Este important de .efinut ce kecerile la act nu sunt experienle episodi
{s ln carc ne racordim temporar. Henry Smith scria cA ii vine greu se-gi
Inlngineze un schimb in analize care se fie ,,lip9it" de treceri la act 9i il cita
F! Dale Boesky,careobselva cd ,,estegreu gtr-iidai seamace r?uesteUe{crc la act" (SmittL 1993,p.95). Totugi,esteextlem de important si fim
(rnrlticnfi de trecerilela act aflate in desfllulate ii relalia noastrdcu fiernrc dintre pacienfi:in megurain careacestetrecerila act pot fi congtienlo, cle devin contextul{heie in care sarcinile telapiei sunt realizate; in m6tura in care se desfdgoari in mod automat in afara conttientizSrii ele pot
coDdtitui o baderd in fala insighFului li a noilor experienfe.
Ca ilushare, luali in considerare urmtrtoarea vinietd. Atunci cand
llodney, un pacient de va.rstamirlocie, cu un stil de atatament de regpin8.,ru. a dat glas ingriolrrii sale cd ii transforme pe toti cei din viala sa ulicnlii lui, sofialui
in figuri ale autorititii, am lealizat bmsc c5 gedinnoastrc
impreund
au
prins in mod regulat aceeati formi predictabiU:
l('l(.
l ri oxpuneasucceselesau etcurilesiiptemanii lui, in timp ce eu il incurolam in mod implicit, dacd pdrea, in termenii lui, ce progreseazi; daca
nu, incercam sd-l ajut si face mai bine. Reflectand asupra aceshri model,
rrm rcalizatca am desfiFurat un scenariucate exprima nu mrmai nevoile
lui, ci si pe alemele.
firgrijr-rrarealui Rodrey despre servilismul stru nepotrivit fati de cei pc
crtroii trata ca autorititi mi-a dat o oportunitate, agace am ddicat problemai
rlu il fost acestagi modul in caream procedattnpreund? Mi-am exprimat
p.\rcrcacl el pdrea sAmA considere un fel de ghid sau gum carc monito za
r'ft)rtunlc lui gi oferaind-rufiUri la nevoie. Arn adtrugat cd afunci cand se fnkr|{{,.rcu succesde acesteindrumlri, pdrea ci se simFa rccompensat - iilr
nllrncicAndnu puteafaceasta,probabilsimleaci nu estesusfinut.
()bscrvnli ce pand in acel moment mi-am iucat rolul in acestsccD.lrirl
l,1rlls.l nri Bandesc,probabil plScendu-miprea mull nrltrl Pentrua devt'rri

complet conttient de el. De aceea,in mlsura in care Rodney a treit relafia

noashd ca fiind asemdnitoarc cu celelalte la care se refeea, pirerca sa implicit, ce md prezentam ca o fi8ur, a auto teii nu em o disto$irrne, ci un
rispuns rczonabil fali de atitudhea mea. Chiar 9i atunci cand vorbeam cu
el desprc acest lucru, nu puteam se scap de lolul autoritar pe caIe il mod
caracteristic mi l-a akibuit ti pe carc in mod caractedstic mi l-am asumat.
Ca rdspuns la interventia mea, Rodney a spus, in acord cu hecerea
la act:
- Deci i[ri spui ci este ceva ce lrbuie evitat?
Am dspuns:
- Poate ce gi acum faci la lel?
Acum respunsul lui a fo8t ceva de genul unei experienle ,,aha".Dar
mai talziu, cend a avut ocaziade a-9ida seamape jumdtatefi de a se scuza pe jumetate pentru epeculsdu de la ultima Fedintdincoacede a completa o aplicatie pentru un nou loc de munce, am simfit ce hecerea Ia act
era reinstalati. Totuti nu mi-a trecut pdn minte se-l inheb daci aceaste
concluzion :re a discufiei nu reflectl exact ceeace tocmai aIIr discutat.
Nu mai este nevoie s, sDun ctr astfel de treceri Ia act au o adezivitate
extraordinare. i-tlrpluni cu pacien;ii nogni putem rim5ne blocali in ele.
Trebuie si facem apel la conttientizar 9i la ini;irativa de a ne face loc printrE acestetreceri la act in mod reptat, astfel incat ceva neatteptat gi folq
ritor si se poata prcduce.
Pacientii ca Rodney genereaztrtipare de interacliune cu terapeulii lor
care reflectai o tensiune dinamictr intre vechi gi nou, siguranfe gi risc, re
petilie 9i hansformare. Ca terapeuli, trdim o tmsiune simibre intre tendinla de a trece la act pa.rteanoastrA din conjiguratia transfeHontratransfer Fi ,,obiectivitatea" relative, care poate lntA.i impulsul nostlu d a
lnlelege mai degrabe decat de a EahsfaceaceastAtendinle sau de a ne apdra din reflex fati de ea. StevenSteln (1994)discuta despreacestedialectlci in termeni de ,,relatierepetatl" sau ,,lelatiebazatepe nevoie", fiecale
dlntrc cle avand potentialul de a fi trecuti la act in psihoterapie.
Stcrn (1994) a sugerat cd identificarea prciectivS poate fi mijlocul prin
coK. pacienh.rl ,,il antrcneazd/' pe terapeut aducand asffel la viald aceste
llpnf('in cadrul relatiei.6e recre5ndexperienlevechi, fie fdcandposibile
noi ('xFcrienle.Descrisi de Karn Maroda (1999)drept ,,comunicarede la
(orli In corp" (p. 72),i(lontificnrta proiectivi apareatunci cand pacientul

poartd cu terapeutul in ata fel incat teraFutul aiunge sa se identifice

'tCu ceace pacienful pmiecteaztr.{
ldeea dialecdce a lui Stem ctr pacientul are impulsuri conflictuale caie
rctiveaz; cadata rElalia rerytatdgi ahe dadt rclaFa bauti W fleooi, se potrlvegte bine cu concluzia cercet?ltorilor ataEamentului ci, la indivizii neil8uri, o stare menbE dominantl IalS de atagament este in mod obirnuit
lcompani,aei de o stare mdrtalS opugtrcalE tinde sd fie disociali. De exemplu, pacienFi care resping se pot comporta ca ti cum au puFin interes faF
dc apropierea emolionaltr, dar tocmai aceastl dispozilie Enegat?i poate fi
isizatd in preocupaiea lor fal, de perspectiva presiunii exercitate de cetrile emoFonale ale celorlalti. Pacienli ca aceftia, car determini in mod
obiFnuit r;spunsuri din partea terapeutului ce par sd recreezehecutul proF
hlcmatic,ne a$teptdms.5determineimplicit respunsuricares; le ind;pUneE$cbnevoile de dezvoltare nercalizate. Impotriva acesto! fo4e pute;nice careinvitd la Epetifie se pare cd sunt dispusedorinlele lmpdrtigite ale
pocientului ti terapeutului pentru experienle care vor descoperi noi posibllitali rclafionate.

AutodezvSluirea

mai important estefaptul ctr dezvSluireaexPlicitSa tendurilor 9i sentimentelor noastreii poate ajula pe pacienlii nott se rccrmoascdti se-9i
,,insuteasca"expe enlele Pe careanterior au simlit nevoia sAle lenege
sausale disocieze.
I-a fel cum teoreticieniai atagamentuluica Fonagy(2001)au insistatcd
pentru a putea se-ti lnleleagi proPria minte coPilul trebuie sd cunoascd
au obminbeaaltcuiva,clinicienii relalionali (Bollas,19E7;Spezzano,1995)
sentimerrtele
integreze
servatce pentru a Puteasi-gi
9i dorinSandurile,
pacimlii au nevoiede PsihiculteraPeuhiuicaresele ronriFle renegate
pe carcnu au fostcaPabilisI o ducesinguri.tn
experienta
nd temporar
cadrul retafiei terapeutice,,,gtiutul negandit" al pacientului (in termenii
lui Bottas)paresl seafle la teraPeut.
in acestectcumstanle,ploPria exPelient6subiectiv5a teraPeutului
poateremeneo re6ursi insuficientfolo8it6- in afarl de cazulin careeste
subdezv6luitepacientului pi numai p6nein acelmoment.PrcsuPunerea
iacentdaici estecepacientii,in mod inconptient,dar cu un scoPanume,ii
testeazi p terapeufi pentru a aJIaadevSrulctedintei lor cd anumite lucruri sunt pur ti simplu pta priculoasePnku a fi ttiute, simtibesaudorite. Telaputulcarecontine,ia in considerari d, ElasacumProPrieiexperienle,,pe6onale"- sl sPunemttisteleaPecaleo simteintr-o anrrmiti
gituatiein pzenta pacientului - PoatesAinfirme credinla Pacientului
legatdde pericolul de a 9ti saude a arStacuiva ceeace simfi. Autodezvdluireaterapeutuluiservetteaici Pentrua demonstrace Poatefi exPerimentatgi exprimatin siSurantimult mai mult decatcredeaPacientul
(Hoffman,1992,1994).
ln mod evident, teoria intersubiectivitelii ne incuraieazenu numai sa
folosim tacil experienlanoastresubiectivtr,ci 9i si discutdmaceast6exPerienl; cu pacienlii nogki atunci cand acestlucru pare sdfavorizezeavan_
r6rcacefte scopudletratamenfului.Dincolo de rolul ei in facilitareainte_
Eririi, cum poateautodezvaluitadeliberatesi creascdeficientanoastr5
tcraDeuticS?
llstc o resurstrcruciala in eforturile noastrede a facefatd trecerilor la
ncl, Itcntrua transformaacesteobstacole
Potenfialein oPortuniteFPentnr vrndccareavemnevoiein anumitemomentestr.,neexllagem" din he_
fe.l o inlelegerefolositoacc.ll('la .1ct(altfel,cstcdoar PurAexPerienlS.
(r:
Ivcm nevoiesi ,.nefacemlocin interiorul"
n'),in tinrp in .llt('rtrrnrl('trl('

lce6tora (ca nu cumva str fie ,,infelegere" fdrd experienla trditd, care face
po8ibili intelegerea emolionale).
Trecerile Ia act adeseaipi semnalizeazi prezenfa, obstrucfionand setios
tcropeutul.Cu alte cuvinte, atunci c6nd devenim contLienlide faptul ce
lln[ta noastrdde mitcare 6-aingustat semnificativcu pdvire la cat de liber putem gandi, simti sau interactiona cu pacientul, atunci este probabil
lal fim pringi intr-o trecerela act.Cu !;t trecereala dct estemai rigid;, mai
rlipetitive fi mai greu de scdpatdin ea,-cuatat estemai important sAfacum tot ce putem pentru a-i sHbi forta. In astfelde situafii asumatearisttlluide a hanspune ln cuvinte experienla noastrd poate adesea,,rupe vral[" trecrji la act, permifAndu-ne sd relafiondrn cu pacientul cu o mai mate
llbcrtat,autenticitatFi claritate.
I'e de altd parte, cand ne simfim indeperhfi de pacient - in mod perilttcnt plictisiF, adormili sau distanli - sau cand nahrra hecerilor la act
irt dcsfegurare egte mult prea vagd, dezveluirea experimtei noast.e paclcntului poate insufleli o interacfiune amorliti gi poate ajuta la a face marllfcste unele trcceri la act labenbe.De exemplq intr-o tedintd rccentA am
rPusi ,,Simt cd imi este mult mai greu decat de obicei sd md conectez Ia
ct$a ce-mi spui. Estemult mai gleu pentru mine sd fiu prezent acum. Asta
Frxrto6d aibd de-a face in totalitate cu mine sau poate si aibd de.a face cu
(uco cc se intampH intre noi, Poli sd-mi spui cum ai simtit tu acestlucru?
Cum este pentru tine sA mi auzi spunand asta?"
I'acienta a oftat adanc ai a 6pus ce se simbeuturatii se me aud5 admil{lnd ceea ce credea ctr a observat la mine, gi anume ce peream sd fiu in
dltll parte;a adiugat cd nici ea nu se simteaprezentdaici, cd era pe pilot
oubmat, doar,,vo!bea aiurea". Dar dupe acestschimb, afl scepatdin
curst\,ca sAzic aFa.Participareaexpresivda terapeufului are potenfialul
dc 0 rezolvaimpasul eflpatic, de a aduceambelepd4i mult mai mult impfcunrl iii de a facilita lnfelegereatreceriila act crcat5impreunS.
Autodezvdluireatelapeufului poate,de asemenea,asigurapacientului
lrn nodcl carelntluchipeazdmulte dintre capacitdlilepe caresperdmsAle
irrlilrlnr pe palcursul tratamenfului,inclusiv capacitateareflexivdpe carc
Vlllih ti Ironagyau legaFode atatamenfulsecu zant,precum ti capacitalcrl pcntru meditare.Terapeutulcarepoate apreciacu atenlie experienla
aiuc poatosd o puni sub semnrLlinhebdrii gi nu se o prcia pur gi simplLt|ii
(nK'pontcsuslincdifcritcinkrrp(ethri
estecelcarepoilkr,in mod specific,

abilitatea de a rdspunde experienlei din punctul

modela mentalizarea
de vedereal si;rilor meniales(himb;toarecareii dau form6.in mod simila!, terapeuhil carepoate discuta despre experienlasa in aici-ti-acum
lnk-o ma.nieri nondefensive,incurajand pacientul sd face acelaii luclu,
faciliteaza o conttientiza:re centrati pe prezent, noncriticd, care egtetrisetula fundamentali a atitudinii meditative.
Autodezviluirea din partea terapeutului, de asemenea/modeleazA capacitatea de a pune in cuvinte sentimente ti reacfii dficile, iar capacitatea
de a da exprimdd verbale tipurilor de experienle pe care pacientul a 6imlit nevoia se le repdme sau sd le disocieze faciliteaza munca integrdrii.
In sfargit, autodezv5luirea poate fi de folos atunci cand vrem 6tr dlm
pacienlilor o perspectivd asupm impactului lor asupra terapeutului ti astIel a posibilitdFi impactului lor asupra celorlalfi. Md gandesc aici la o gedinld in care i-am spus unui pacient cd imi aleg cu foarte mare griie cuvintjeleahDci cand vorbesc cu el gi simt cd am nevoie se-i comunic doar mesaF
carc sunt de necontestat,pentru ce pare mereu se fie gata se geseasci gre
geli in ceeace spun- A g;sit acstluqu surprinzetor: h loc se-ti imagineze cd rd voi simli ameninlat de eL de fapt simtea nevoia sd fie ,,in Sand;"
in relatie cu mine.Pe mSsuri ce terapia a continuat, ne-am reintors in mod
repetat la acestschimb, cel mai rccent ahmci cand a fost confuz in leg;tuadcu o evaluare critice a performanfelor sale de la sen iciu care indica faptul oi modul in care comunicase cu subordonaFi i-a pus pe aceltia lntr-o
pozilie defensivd. Recunoscendacum un tipar fafEriliar.a rcalizat cI trebuie
sd face fatd fricii sale de a fi judecat nu prin relocalizarea acesteiain ceilalli, ci prin inlele8ereaei si, poate,prin c,Sutarea
reasigurerii.5
Teoria relafionalE face intotdeauna din autodezvdluire o optiune disponibiltr; dace ale8em sau nu se o realizdm, Ia un anumit moment ar tfebuj sd depinde, ca toate deciziile clinice, de ceeace credem cd va 6ervi cel
mni bine intereselepacienfului.Risculca experientasubiectivdpe careteropcutul o dezveluiese nu aibe nimic de-a facecu pacientul sau/ti se nu
fic folosjtoarcacestuiaestediminuat atunci cand terapeutul o comunice
ln rc.sr(ontexrmritlsrbliniatd dat; fiindunicitatea
iec;ruitraoeut- nu Dut.msl Drlsu.
pu|l.rn.l expe entapacientu
!i in relaliade t.atamenteste
obligaton!sl sepotdve.sclcuexp.
rl .nl d\cdi nal tefealji M isepar ! t ilsr suge. ezpacieniior cE, f oar t epr obabil, e$st lat 9t dif eEn
ceeit . lie<in r caliecum inei ceeacet r liescina t l pade- t icl
1.,(l l t nhl l tl dinilnt r e. eei
a fi foarteclaillcatoare.
rl.rll! rluprasup.apui./li. lofltrGpoatedovedi

trln ,,tentativeindemanatic"(Safran& Muran, 2000)9i cu o dschiderc

! ! lua in considerarcEacliile pacienhrlui.
Existtr,de asemenea,
riscuri il urmareapropdului nootru plan. Sntiientele intense- sauindifelenla pe carepacienJiinottli ni le produc
.unt mai greu de admis ti cu at6t mai greu de dezvdluit reticenlanoaslrl, de inleles,arc adeseaple ul ei. MascaEasf,rtimenielordificile poate
hcc mai mult leu der*atdezveluiEa acestora.Ascunz6ndceeace simlim
Putemdoar sd pretindem cl suntemptezenFcu pacientul,cend de fapt
nol ne-amrehas.Mai mult, existdriscul de a pune in actin mod distructlv atuncicand,intr-un momentneprevizut,sentimentele
noastledevin
prco puternicepentlu a le mai putea confine.Maroda(1999)pi Renik
(1995)au sugeratce rticentanoashepersonau de a dezvilui acestesnllmente iti poate aveaItrdlcinile in frica noastri ce o astfel de expunere
vr dist.uge in ochii pacientului imagineade autoritate binevoitoarc,Er{lndu-neplini de defecteti vulnembili.
Probabilin acordcu propriul meu caractr,mi separe ctrlncercareade
n focco psihoterapie
eficientlffud a beneficiade resursele
unei autodeznu
vllulri
are sns,la fel ca lncercarea
de a centala pian cu o ginture
mlni. In timp ceteoriatradilionald intepice autodezvaluirca,noua paradl8mit nu o impune - bineinlelesci nu pnku oricareterapeutcu oricaru prcient.Autodezviluireaestedoar o optiune.Dupd cum vom vedea,
nlrh|rafieceruiterapeut9i pacimt esteceacarcar hebui sddeterminedacS
nlogerca
acesteiopfiuniestunabuni din punctde vedereclinic,
,,MatriceainteractivS"
,ny Creenberg(1995)a formulat acesttermenpentm a desarieconbextul creatimpreunS,in cal anumite evenimentedin terapieiti capdtainEstealcetuitSdin subiectivitdtile
concoldante
sauneconcordante
lcL'sLrl.
llc pacientuluigi aleterapeutuluiGreenberg
a su6'inutcdceeacea! trebui s2ldr'terminecum va fi condusdo anumitEterapieestematriceainternctivllslrrifice habmenfului, gi nu orice ,,manualde proceduristandard".
(! nlt('auvinte,ceacevindectrva depindein inhegimede ceace,,merlif" cu un anumit pacientcarelucreazicu un anumitterapeut.
n hrncic6ndsensibilitlllile
celordoi partenerisuntsincronizate,
sepot
InuLrntit d(.usorincatint0ractiunea
inr
dintreei Dareun nou(,vcniment,

prcblemelerlalionalegi de atatamentalunec5sprc periferie.Nepotrivirea,Ar schimb,subliniaz, interactiuneatj aduceacesteproblemein centrul atenliei.ln acestmoment,negocierea

(amestecul
dintreempatie,interpletareti cateodatdautodezvlluireaterapeutului)estenecesardpentlu
a refaceechilibrul cuplului terapeutic.Aceast5nofiune ctr nepokivirea
dinte pacient ti terapeut necesieio negocierepentru a putea fi reficut
echilibrul estesimilare cu concluziacercettrrilo!asuprarelaliei copil-perinte ci un rol-<heiein generareasiguranlei esteexperienF rpetate,nu
a unei interacliuni perfectline, ci a unei rupturi (ineeitabile),urrnatdde
reParatre.
Ploblema nepotrivirii sau armoniei, a congruenleisau a conflicfului,
sbeatet o problemi inlerpersonali, cat ti una interni. [a un nivel interpersonal,modul de tucru al terapeutului poate sA6e saunu in acord cu
nevoile sau dorintele pacinfului. iar pacientul poatesau nu sEfoloseas
ce intr-un mod util intewenliile terapeutului. Dar ceeace seintamph Ia
acestnivel interpersonal
- cum ar fi riispunsulpacientuluila dz;eluirea terapeutului- aremult de-afacecu potrivireainterntr(congruenl
sauconflict) dintre ceeacelrc" terapeutul(intervenfia)9i ceeaceesteterapeuhrl (caEcter).
De exemplu,un anumit terapeutar puteaalegesdpractice_lnmodul
celmai tradifional,pntru ctra fo6tinvdtst ce menfinereaanonimitEliieste
o tehnicebune. Daceghette aceststil confortabil din punctul de vedere
al caracteruluiseu,aLuncipersonasaclinicdpoatefi acceptatide cltre pacientca o explesienafula.lla eforturilorsalede a fi de aiuto!.pe de alti
parte,dacdterapeutulesteconstruit in a9afel din punct de vederepsihic
incat incercareade a funcliona ca un ecian alb inseamS sd fie retinut 9i
acestlucru conducla vinovtrtie,eforflrile lui pot fi resimlitede c{h pacient ca fiind distructive.Inceo dati, terapeulii sunt inevitabil subiectivi
iar pacienliisesizeazd
indiciilecaredezvdluieexperienta
noastresubiectiva. Decinu contedz;doar ceeace facem,ci - probabilmai mult - ti
ceeace simtim desprcceeace facem(Wallin, 197).
,,Altreileaanalitic"

'| honr s Ogden(1994)a suslinutceinhraqiuniledintrepacientgi terap(.utgenorcnzio ahnoslcrllbogatdin semnificafii

inconttiente.
Eleplutesc

lI lpunem aqa,in aer. Aceastd atrnosferd de sensuri create intersubiectiv

te ceeace Ogden a numit ,,al treilea aflalitic". El credea ce acest ,,al treilt[" pakunde ti dd forme experientei ambelor pdrli participante ]a intericFune. ln mod corespurEeloi sesizareacelor mai subtile aspecte ale exPtrienlei noastre cu pacientul - incluzend aici senzaFiilefizice sau
gdndurile fugitive care sunt de obicei date la o parte ca fiind distrageri
|lu dovezi ale unei preocuperi narcisiste- poate fi cheia citr afectele
Porlculoaseale pacientului sau sterile sale mentale disociate.Astfel de
lrrrne ale acestui /,al treilea analitic" oferd o altd fereastrd cdtre incongtient.
Dovezi in plus ale acestui,,al treilea" se gdsescin sltualiile surprinzdkt6rc de suprapunere ale experielrtei terapeutului cu cea a pacienfului. Cu
flllva ani in urm;, lucram cu un tan& de patlu ori pe sdptdmene.El a fost
ultlmul pacientpe carel-am vAzut luni seara.in diminealdurm;toare
m'nln trezit der,'remedint!-un vis cu o femeie cu trei penisuri Cend l-am
vllzut pe pacientul meu in dupe-amiaza aceea,a iiceput tedinla spunenilu.mi cd a avut cel mai ciudat vis. Am ttiut exact ce urma s5-mi spunSA tpus: ,,A[r visat o femeie care avea trei penisuri". Exemple ca acestasuqercozemodul straniu in care o relalie intens inbersubiecdve poate genefo o exPerientd comune, care nu apartine nici pacientului nici terapeufuul. ci unui misterios amalgam dintre cei doi.

intersubiectivitSlii
!c adaugEperspectiva
teorieiataFamentului
CharlesSpezzano(1998)a intrebat ce fac terapeutii relalionaii in timrul dintre treceiile la act gi autodezvdluire.lntrebareaa ridicat o probletll crlrciale.Daci teorialelafionall ti ceaa intersubiectivitdliiau drepta(,, inr experienta emolionali autentic corectivi derivd in parte din
tl(trjarea noastrdgi in cele din urmd din extragereanoashd din trecerile
rl nct careiii au originea ln afara conFtienfei,atunci ce trebuie sd incer:lfnr si1facem in mod cotlFtiefitc\1pacie t'ul,pani c6nd le recunoattem?
Multe din resurselenecesarepentru integrarca teoriilor intersubiectir'llllii Fi ataFamentuluireiesdin faptul cd pdma incadreazi inh-un mod
i)losik)r rceasti intrebare,in timp ce a doua, cu o egali eficientd,ne aju
i sll-i di\m un riispuns.
Itcntru a rccapitula:teoriaataiamentului sugereaz;cAterapeutulestc,
rrt('nlial, o nouh figuri dc ata*1mcntfalSde carepacicntulF)atc dezvolln

noi tiparc de atagarnent,Pentru a identifica aspcteleparntaiului car Iacfiteazi siguranta copilului teoria atagamentului aiutd terapeutul se aleagtr ti sd manifeste in mod deliberat o atitudine echipate pentru a genera
o si8urantd mai marc dat?ide atagamentul pacientului. Prin descriereastilu.rilo! de ataFment diferibe,teoria aiutd, de asemsrea, teraFutul, se identifice tiparul de ataFament unui anumit pacient Fi sd dezvolte, in con-al
Becinld,aborderi specifice. In sfArgit, prin clarificalea cenhalitetii funcliei
leflexive ti cursului dezvoltddi sale normale, teoria ataFamentului se concentreaze pe eforhlrile terapeutului de a lnttrri capacitatea de mentalizare a pacientului prin cuplareaeforturilor pentru a asigurao bazd de sigulanla cu o comunicare care se reflecte conttientizarea consecventda
,,atitudinii intenFionale" a pacientului - oricat de aflate h irceput ar fi
aceaatitudine. A9a cum voi dezvolta in paltea a IV-a/ teoda atagamentului ofera terapeuliloi rur cadru de lucru puternic pentru a decide ceeace
in mod deliberat vor incerca sa asi8ure pentru pacienfii lor.
Dintr-o perspectivd explicit clinicS, teoria relafionald/inteGubiectivi
abordeaze mai multe fapte cmciale. in primul rand aga cum fiecare terapeut hebuie se ttie, majoritabea a ceeace se intampDl in psihoterapie flr
este rezultatu-l unei intenlii deliberate din partea terapeuhiui sau a pacimhrtui. ln schimb, ceeace se intenrpE este adesearezultafu-l unei inberaclirmi a intenliei congtiente cu experiente din^tratament carc sunt nePremeditate, accidentale gi motivate incongtient. In al doilea rand, pacienlii
se aflt de obicei ftr conflict atunci cand hebuie str prcfite de noua relafie
de atatammt pe care tenpeutul o ofere in mod implicit. In al treilea rend,
pacienlii nu sunt de obicei dispugi sau pur ti simplu nu pot sd verbalizeze anumite aspecteimportante ale experienlei 1o!.
neinbnfionaAsiguland uneltelenecesarepentnr a lucla cu aEpectele
te ale plopriei noastre participdri la lumea pacientului 9i pentru a aborda
0celepSrti cu influenta crucjalS ale experientei pacientului care nu sunt gi
care adeseanu pot fi puse in cuvinte, teolia inter8ubiectivitetii aduce conh'ibLrfiivitale la o abordarea tratamentuluiorientatdpe ata9ament.
I'entru inceput, pe$pectiva relationalaEubliniazdfaptul ce, devenind
(f parto din lumea pacientului prin intermedi)ItrecerilotIa act, teftpetfii
rdt('cnpabil sd simtd gi s.4cunoasci pacientul intr-un mod direct emotion[], ( nr(.nu esbemediat de limbaj. Acestlucru di accesterapeuh.ui la dc
|lr('niil(.,,ncvcrb;rlizntr'pi nc'vcrbalizabile"ale experienleipacientului.

PARTEA
A IV.A

Tipare
deatapament
in psihoterapie
t(,nrubiectivd adaugd concentrareaasupra avantaielor carc derivd din partlclpdreanoashEincongtient,j
{initial)la relaliacu pacientul.
Mai mult, o abordaE intersubiectivd subliniazd oportunitatea de a afla.
prln directionareaatenliei c;tre trecerilela act, de;pre.orrfli.lul freit de
Fdcir'ntatunci cand febuie $ foloseasc;empatiati conlinerea- florl atalnment - pe care terapeutulincearcAsi le asigure.
In sfartit, teoria intersubiectivitdlii adaugd la teoria ataSamenhrlui ac_
c{ntul pe mutualitabe gi dialo& care invitd pacienhi sa ocupe multiple rclurl ln relafia de hatament - incluzand aici rolul de ,,consultant,, ;l terapcutului. Dat fiind faptu1 cA toF avem un incongtient, implicarea
pn(iontului in mod implicil ca un interpret al experienlei terapeututui poal$ fl dc un mare ajutor.
Dxi6td o sinergie puternicd ir integrarea teoriilor atagamentului ,i int(,r$ubiectivitSlii, care converg gi astfel se confirmS una pe cealaltd. Aml"clc identifice rehtiile apropidteca fiind (reuzetul in cdre fiinlele umanc
runt inilial modelateFi in care- fie in dragostesau in psihoterapie- rEnilc cmotionale timpurii au potentiah de a fi vindecite- De asemenea,
trrbclc teoiii subliniazeexperienlarelaFonalecateexistdin afara domerlLrlui strict verbal. Mai important estefaptul ce fiecare teode paie sd o
Jnnplcteze pe cealaltb gi, probabil, chiar s, o intregeascd. Teoria intersu)icctivit?tliiumple dimensiuneaclinice in mare par:tenedezvoltati a teo_
'ioi irtaiiamentului.Teoriaatatamentului,in schimb,ad6r1cegte
incomen_
turnbil dimensiunile de dezvoltareFi dragnosticeale intersubiecLivitdfii
D k.flncnii relevanlei pentru psihoterapie,cele doud teorii, atuncr cind
tunt luate impreund, reprezintdun ,,mariaj,,conceptualperfect.

PuLin ilin ceeacefacemca terapeutipoqtefi des is ltl aaans.Aga cum a obsefaati Crupulde Sludiual ProccsltluideSchimbare,
psihotenpiasedesfdFo
rd prin internudiul imprcvizdtii mifcdrilor relalionale.Totugi,teastii irnprouizolieare rnai multe fansesdfe folositoaredacdmiFctuileterupeutuluisunt
acompaniate
deo conftientizare
at'eluluiin careestedefapt o rcIaliecarefacili
teazdilezaoltorea.
Cercetarea
otqlafientului a identifrcattfdfrturile unui dialogcolaboratioaso
ciat mai firziu in oialacopiluluicu demoltarca
sigurunlei,a rczilienleii aflexibilitdlil. Datdfiind supraputeteaproceselorde schirltbaredin copildriefi psi,
hotenpie, aceastiicelcetarerE dd un cailru de lucru pentru aJacilito ufl dialog
colaboratioaofespunzdtorcu pdcienlii nortri. Cercetatea,de asemenen,
ne djutd
6didentificdfitipatul deatasalneht
dominanttrl paciefiilotnogtriFi astfelsdne
,,inuginin" relaliile lor timpurii, inclusio cefel de rclalii at putet sau u sd li
sc potrirEascd.
Cnpitollll11 transpunedescoperiileempiice i rccomanddri
clinicepentru
unei
comwticdri
coerente
si
penlru
eoalltorca
specifi
,,incoercnlelor"
fnciliLarca
pncienlilor
c(
nesiguri.Astfel, pregdtEtetetunul pentru unfiitoarele trci copitolr cnrcredaLtln mlldfiuntimplicaliileln tratamentalerccufloafterii
fdptului cd
sllrilc melltaleprelralente
alepacienlilotfald deataFameflt
sunt ile respingere
llrndtqrc snu sant keremloate.

CAPTTOLULII

Construi
reacreuzetu
Iui dezvolt5
rii
Fie in copildrie, fie in psihoterapie, asigurarea unei baze de siguranle
estetrtrsdturadefrnitorie a unei relalii de atagament,,suficientde bune".
O astfel de relafie intdlette capacitateavitald pentru reglarea afectului, facilitiind aitepttuile pacientului ce cineva mai putemic ti mai inlelept va fi
disponibil pentru a ajuta la reslabilirea echilibrului emotional in fata pericolului. De asenenea, faciliteazi echilibrul flexibil dintre conectareFi explorare pe care Ainsworth l-a privit ca fiind indicatorul atatamentului securizant. In mSsura in care acesttip de experienF rclalionald poate deveni
porlabilS - o ,,baz5de si8uranF intematizat?l" -, copiii gi pacienlii nothi
au o resursi de o valoale inestimabiltr, penku ce rcintircgte insedera in
sine, increderea in alfi gi sentimentul cl lumea este un loc sigur, in care
pofi sd iubegti gi se cregti. lntrebarea este, desigur, cum putem genera o
astflde expedenldrelationaU.

Facilitarea
comunic5rii
colaborative
in psihoterapie
ObservAnd convergenla dintre multiplele Etudii Fi metode de cercetafc, Lyons-Ruth(1999)a identificat patru tlesdturi-<heieale comunicirii
plrinte-{opil care sunt legate de un rezultat pozitiv al dezvolErii. O astfel de comunicare este colaboradve ti coeEnls ti necesittrca pdrintele: (1)
8ll structureze interactiunea astfel hcat si afle cat md mult despE sentimcntcle, dorintele, nevoile gi punctul de vedere al copilului; (2) sd initie,c rcpararea interactivi atunci cand rupturile apar in relaFe; (3) sd imbuntrtillcascl dialogul pntru a face fatA potenlialelor in aparilie ale copilu.lui;
(4) r$ s,' implice activ Fi se ,,lupte" cu copilul in perioadelein cal sefltin(.nlL|l d(lsp.csino tr d(sprc allii estein schimbarecontinue.

Corespun-zitor, in lumina simetriei dintre ceea ce asi8urdm ca pdrinfi

n iponsivi senzitiv ti beEpeuli acordali empatic, ar trebui sd avem ca scoP:
(l) un dialog afectiv gi lingvistic care6Acup ndd cat mai mult din experlonla subiectivi a pacientului - sentimente, ganduri, do nte; (2) o sen,ltlvitate fald de rupturile din relalie Fi o disponibilitate pentru initierea
repnrSrii; (3) o atitudine de acceptarecombinatd cu atteptarea a ceva mai
mLrltdin parteapacientului decetcredeel ce estecapabilla acelmomeng
(4) o disponibilitate de a ne confrunla, de a stabili limite gi de a ne ,,luptl|" cu pacienhrl - adesea necesarein timpul perioadelor care anunti o
rchimbarein identitateapacientului gi in relatia terapeuticr.
Itcntru a explicamodul in careputem implementa un astfelde cadru
fi1ltrocticS,voi deEcrieingledientelenecesareefortului noshu delircrotde
o asigura pacientului o relalie de atagament care str fie mai pdelnicA dezvolt:lrii salepsihicedecatrelalia carel-a lansatin viati
unui dialog i ncluziv
Realizarea
Pacienlii nottri au nevoie se-i ajutdm sd accesezeti sd exprime intrea
||s gamea experienteilor subiective,inclusiv expedentaemotionah, AFa
( um Bowlby (1988)scria, ,,comunicarea emolionald dintre pacient 9i teraltcut este cea care joaci un rol cnrcial" (p. 157). Intrebtui de tipul: C n le
NIII|? CcdoreFti?
Cecrezicdsetnfitnpldacufi in /e noi ,loi?(fie pusein mod
oxplicit, fie apbrute in tdcere irr mintea terapeutului) trebuie 6Efie o tres5turi consecventii a eforturilor noasbe de a genera un dialog induziv
Ele rdmAn adeseafird un rdspuns din partea pacientului pentru ci implictl cxpedenlede genul celor exclusede primele relalii ale pacientului
l)r. aceea,trebuie sd ne acord5ln la ceeace pacienful poate transmite doar
nonverbal. Aqa cum am discutat mai devreme, aceasuicomunicare implicitA A ,,cunoscutuluinegandit" poate fi exprimate prin intermediul felei
pncicntului, al tonului vocii, posturii Eaugesturilo!. Sepot ldegistra ln noi
cn scntimente, senzaFi corporale, imagini sau ganduri care Pot fi puse in
nct in cadrul relaliei. Sur:prindereaacestor tipuri de semnale implicite nc(ori tll o atenlieoscilanteintre pacient,pe de-o parte,ti propria noastr?lcxpcric,rfllsubiective,pe de alte parte. ,,Responsivitatea
autoreflexiv?i"
(M itchcll, 197) 9i ,,cerctarea
inhospectiveempaticd" (Stolorowgi colab.,191t7)
$ur1tl('rnl('r1icarc descriu tipLrlde vederebinoculari la cnromA gandese.

Pentru a putea indude ceeace altfel ar putea sAfie exclus, cateodatdgesescutil sAfac explicitii experienta mea legatd de pacient de mine 9i de interactimea noashe. Punerea acesteiexperienle in cuvinte poate ajuta pacienful se accesezeaspectedisociate sau tenegate ale proptiei experienle.

De exemplu, rccent, in mod surpdnzetor, nu am fost deloc emolionat de relatareaunei pacientedespreproblemele ei relafionate.
Intrebandu-md ln tecere de ce, am observat ce pacienta lncheia
fiecare afirmatie cu o ridicare a tonului, ca gi cum ar fi pus o intrebare; de asemenea, a vorbit foarte rcpede, ca gi culll se indoia
ce ai avea suficientd rebdale sd-i ascult povestea,Cand i-am impdrtdgit acesteobEervalii9i i-am sugeratce, probabil, nu se simte
confortabil cu ceea ce spune sau iti pune intrebrri ftr ceea ce priveFte interesld meu, s-a apeIat, spunand: ,,Nu e chiar aga.Ai drep
tul sd ai privirea unui specialist" TotuFiam insistat, povestindu,i
o discutie pe care am auzit-o intre doue fedfe. Una vorbea ca ti
cum era sigure cd cealald este interesaE, iar cealaltS, pdrand mai
putin increzdtoarein atenlia prietenei ei, vorbea repede 9i temina fiecarcpropozilie pe un ton inhebetor. Pacientamea a rxgpuns:
,,Cred cd egti pe un drurn bun, pentru cd in timp ce vorbeai am
simtit ce md <asez),inainle de asta doar
"bdz5iam". in cur6nd a
devenit clar pentru amandoi ca, in ciuda cuvintelor ei cale md
contuaziceau,s-a simlit destul de nelndreptititd gi a presupus cd
nu ar conta pneamult pentru ceilalli.
Cuvintelepacienlilornogtri adeseareprezinti o imagine destul de parttalA9i, c6teodati,intelitoare a ceeace ei simt de fapt. Consecutivempatia noastre pentru exprienta imediatii a unui pacient poate fi un important punct de plecare sau dactr ne oprim aici - un obstacol ctrtre o
dlsculie mai incluzivd. Frecvent,de exemplu, pacienlii pot verbaliza fie
dorinfa lor de schimbare, fie ftica lor de schimbare. Penku a le putea intqlra pe ambele - pentru cd ambele sunt de obicei, prezente -, poate fi
Lttil pcntru terapeutse vorbeascAdespre aceaparte a experienteicu privlrc ln carepacientul estetdcut. TotuFi,pentru ca un agtfelde respunsse
fk'plrn dc sens,pacicntul hebuiesi fie capabilsd gerascd in cuvintelete
rflpr,trhrluipropria rofloxi(.,Atunci cand reugeFte,
o astfelde intervenlieil

iluttr p pacient sd s simt?l recunoscut de cetre telaPeut la un nivel mai

prcfqnd 9i acceptat mai mult ca o persoane intrag5.
Penbu a facilita rm dialog incluziv care s{ facd integrarea posibild trebuie nu numai sd /ecunortfan experienla pacienfului, in special experienl! ernolionali, ci gi si comunicilmaceaslArecunoatteE into-un mod in carc
pocienhi $As simti inteles. Tohrgi, ade6a,acestsntiment de a fi inleles
dc cdtle terapeut estein6uficient. Penku a se simF pe deplin recunoscut in
trtfel de momente, pacientul trebuie, de asemenea,si se simtl sirrrif
(Slegel,1999).SusanCoates(19E) a spus in feh urmetot ,,Decatsd ia sentlmentele pacientului, terapeutul ar tlebui si lase sentimentele Pacientului
udnjungd la el (de ex. str le luem intr-un mod care poate fi recunoscut de
pncient)" (p. 127).Ahmci cand afectul e6te ,,contagios" ti rdspunsul terapcutului se poEivegte cu calitatea comunictrrii pacientului aceastdsifuafie
poote reprezenta o forml extraordinar de puternice a rcsponsivitelii contlngente 9i a inlnirii inte$ubiective. Bineinteles cl un astfel de resPuns
ccrtificd faptul cEceeace trdiette pacientul - prcbabil cu hepidatii considcrabile - poate, de fapt, s5 fie conFinut in Elatia cu tempeutul.
In alale de responsivitatea care le permite pacienfilor si se simtd recunosculi ti siErfiti, mai sunt ince doud elemente ale comunic;:rii telaPutului carc favorizazd scopurile integrdrii 9i inclusivitelii. In acest sens, suBoBtialui Fonagy ci pArinlii, ca rdspuns la distresul copiilor lot ar trebui
r! oferc empatie, o atitudine de aius^tareti atenfie la ,,poziFa intenFonaItr" d copilului este perfect valabili. In psihoterapie, ca ii in copil5rie, indlvidul, cu sigurante, are nevoie de rczonanla empaticd, acordaiea 9i oglin(iirca din partea celuilalt. Dar ata cum sugereaz{ recomandarealui lonagy,
pocientii noghi au nevoie de mai mult decat oglindire dacd vor sI simt,
cll rclalia lor cu noi estesuficient de sigure penrru a rigcao autodezveluilc mar mare.
ln primul rind pacienlii nottri trebuie sl ne simtl capabili de a-i ajuhr sil facd fale sentimentelor lor dificile - altfel de ce ti.ar permite sa simti\ mai mult decattrebuie?Parafrazandu-lpe Schorc(2003),ataFmentul
rsk'rcglarea interachvtra emofiilor. O astlel de reglale depinde sernnificrrtiv dc propria noastre capacitahede a tolera 9i de a administra sentimenabilitate estebine dezvolhE, suntem,
tc dureroase.Atunci cand aceast2l
in gcncral,capabilinu numai de a rccunoattegi de a rezonacu sentimcnt(.lc dificile alc pacientului,ci ti de a comunicafaptul cJ, intr-adevdr,l'()t

fi suslinuF.Aici o atitudine de calm estefolositoare(dacdputem sAfacem

apl la ea),ca gi un comportamentcarese exprime dorinta noastrdde a
intslege ti, prin intermediul acesteiinlelegeri, de a ajuta.
In al doilea r6n4 hbuiesddspundem intenFjlot sentimentelorgi credintelor subiacentecareEprezint2lcontexbl in carecuvintelegi comportamenh pacimlilor nottri au sens.Rdspunzandin acestmod, in lumina
,,poziFeiintenlionale"a pacienfilor,le permitemsEsesimtdinteleti in profrrnzime- ti acestlucru estetranspusin sentimenhrlde a fi acceptat.Simlindu-seinlelegiti acceptali,estefacilitatAincrcderead experinleletor chiar ti celepe careau trebuit sa Ie ingroape- pot fi in sigurantacontinute ln noua relalie de atatament.
Probabil cel mai important lucru in lncurajareaunui dialog incluziv
estefaptul ce hebuie si fim pEzenli emofionalpentru a puteafi suficient
de leceptivi gi suficientde implicali pentru a simli ceeaceeste,,viu" emofional in pacient,chiar sauin mod specialti atunci cend nu esteexprimat
direct.
Inilierea activt a reparlrii
Empatianoastre,autodezvdluireadeliberaLi9ilsau interpretareapot
fi utilizate pentru a restabili echilibrul in cuplul terapeutic.Oricarear ft
intervenlia,rcparareaunei rupturi implce. de obicei,o anunritl formi de
negociereintersubiectivi, RezolvaraconJlictuluiprin negocieEacu terapeutul intaregteincredereapacientuhdcabazad siguranldeste,de fapt,
sigurtr- cd poatesupravielui tensiu.njloradusede dezamigire, diferenld sauprotest.
Reintorcandu-se
la telapie duptr o vacanldde doud sxptemani,
Randall,un pacientpe cale ll vedeamde caliva ani, a vorbit
intr-un mod obitnuit, ,,obiectiv",desprefrica sa ce nu va putea
niciodatese aibl o relatieintirne de lungAdurate,A spus ce se
tcmeasd fie respins,dar igi pierdeainte.e8ulori de cateori cineva era interesatin mod selios de el- A intrebat ce perete am,
dupzice initial a sugeratce ceace i-am oferit pane in prezent
nu a avut rezultat.Pe un ton de glume, i-am sugerats; incerce
psihotcrapia.

Randalls-auitat pulin mirat;in mod evidentnu eraamuzat.Plangandu-sde faptul cA terapiade paneacumnu i-a fost delocde
ajutor,a fecutaluziela o perioaddanterioariin careafr examinat
cu atenlie relaFa noagtrd.Apoi a spus cl munca noastrdimpreund estevaloroasepentruel 9i seimplicaemolional- dar cu si8ulantd nu Si acum.
Mi-am dat samac, de curand(chiargi 'rnpdinla de acum)pereasEfie destulde pulin implicat.ln ceeacemt privettepe mine,
observasem
mai devremeln ord ctrml simteammai pufin apropiat de el decatm-at fi atteptat. Esteposibil ca ,,gluma" mea 9I fi
reflectatchiar frustrareafat, de distanlareati critica sa. Apoi
mi-am adus arfnte cEin gedinfade dinainteaplecdriilui in vaesteposibil ca el sl me fi
canldam fost preocupat.In con6ecinld,
simlit ca fiind distantFi,probabil,cAil resping.
Peparcursulurmatoarelorschimburiverbale,i-am spus cl probabila simtit dodnta pe careti-a exprimat-opentruajutorulmeu
ca fiind in mod specialurgenta,tinand cont de dorinfalui puternicede a aveao partener5gi de frica lui ces-arputeasdnu facem
niciun progres.Apoi lam intrebat dacea rcfdut vreo impEsie de
la rrltiEtanoashetedinli. Mi-a spusci a lost foarte deprimante
disculia noastredespreetecuritelui in cdutareaunei partenere.
l-am rtrspuns:,,Nu sunt sigur dacl ceeace vreau sa-[i spun are
vreolegltur5 cu faptul c, te.aisimlit deprimatatunci,dar gtiucE
aveammulte pe cap in timpul aceleigdinle.Cred cEa fost dificil se liu prezentgi prcbabil ai sesizalacestlucru". Am adlugat
cal,in acestcontext,lemarcamea rbut;cioastra fost probabil cel
putin nepotriviti.
A fostugorinduiolat, spunandu-mictrseEimteuguratsi mEaudd
spun6ndacestlucru. CredeacE m-amrekas ti igi fdceagriji, crezind ce sunt supdratpenhu faptul ctrmi-a respuns,,nu" la cerercameaanterioaiede a muta la altl ore gedinlanoastrd,Candledinla s-a terminat,ti-a exprimatapreciercaspunandcd se simt('
din nou legatde mine.
inilint.\
Astfcldc'sr'cvenle
de ruperegi reparar-in specialrcpararca
d(.lrrap('ut- int?iresrincrcdcrcapacicntuluich s{'Poilt('bnzapc relirli('

pmtru a-li conine sentimentele care-i produc dificulteli 9i pentru a-I ajuta sd le rczolve. Pe parcursul procesului, ele construiesc capacitatea pacientului de a folosi reglarea afectivd intetactivd ca:reeste predecesorul
autoregldrii- Episoadele succesivede repanre tind, in plus, se infirme ai
beptirile hansfeenliale prexistente ale pacientului - in cazul pacientului meu, atteptarea, niscuttr din experienla cu mama sa extraordinar de
nalsisisti, ce niciodate nimeni nu iti va asuma responsabilitatea Pentru
problemele pe care le-a prcdus gi ce doar el singur va fi responsabil.

lmbunEtSgirea
dialogului

(198b)a descrispsihoterapia
cafiind un prccescarepermite
Bromberg

pacientilor $ se schimbe,rEmhand in acela#timp .rceia'i. In acelagiconbext,

Friedman (1988)a sugeratcAfloi, ca terapeulL kebuie sa ne acceptEmpacientii in propriii lor termeni, rcfuzand tohrti,ln acelagitimp, 6d ne limit?lrn la
asta.Migcareaunui asdel de echilibru necesitAdin partea noastseasumara
hptului ci pacinlii notEi srmt capabiii de cevamai mulbesentimenbe,atenlie, conexiunesau iniliadva dcat cred ei cd pot Daci heattepli la P,IaPulin,
pacientul poate simti c5 gperanlelelui au fost intelate; dad te attePF la Prca
rnult, pacientul va simli cd vulnerabilit?lfile lui au fct nercqrnGcute.
imbunitiitirea dialogului terapeutic sprE niveluri mai inalte de congtientizare gi complexitate necesiei cace in psiholo8ia dezvolt?lrii se numegte ,,suport". Pdrinlii, de exemplu, asiguri urr ,,suport" Pentru caPacitateaaflaci la inceput a copilului lor penku limbaj, vorbind in numele lui
$tainte ca acesb se dobindeasct cuvintele pentru a-ti putea descde expe
rienla 9i mai taziu incuratandu-lsl-Fi foloseasce,,pmpdile cuvinte".
?n acelagimod, terapeulii pot asigula un ,,suport" pentru capacitllile
abiA dezvoltate ale pacientului de a simti, teflecta, de a ittitia Fi ala mai de
parte. ln practici acest lucru necesid cateodattr sd vorbim in numele paclentului, prin verbalizaEa sentimentelor lui neverbalizate sau nerecunoscutc. AltA dati, estenevoie de o teceE receptivd din partea noastre-pentnl
tr fncc k)c pacienhrlui sd simt, sau sd simte gi mai in profunzime- In anumlt(' momente,avem nevoiesI ducem dialogul la un nivel mult mai deschis (.molionalinaintand primii sau exprimand propriile sntimente.
I'rntru a aiuta la ,,nFrinderea"capaciHtiircflexive,de obicei trebuies;
vothinr deiprc st.\ril('Drr.it,rl('.nrcstau la bazaexperienleipacientuluiii,

rttq)dat5, despre cat de Breu ii este pacientului sd ia in considerare expetl{nlo sa in acestmod. De asemenea,dorim se-l ldsdm pe pacient sl partlqlpc la efolturile noastrede a da un sensexpedenfei:pe parcursul pro(grului, ,,model5[r" mentalizarea. Pentru a intiri capacitateapentru
,r(llun(' sau inifiativd trebuie sd fim atenti atat h ceeace pacientul vrea
pflrtru el (iniuntrul sau in afara terapici),cat ti la dificdulile de a 9ti 9i
rla I pune in funqiune ceeace wa. Putem, de asemenea,decide se ne imIrlrtllim dilema legatd de modul in care se lacilitdm in mod activ initiallvn lracientului,ferd sAo uzurp;m implicit p n activitateanoastrS.
Unir dintre cele mai eficiente Erodalitefi de a imburAteti dialogul este
|rin n fncedialogul insuti tema disculiei- A avea o ,,conversafiedespre
(otvcfsalie" reprezintl o versiune lrrerpe$onald a !,rneidezvolteri ir/fdpefsonalepe carenoi sperdmsAo promovdm la toli pacientii noitri ll lnumc dezvoltareamentalizddi. Aminti]i-ve ctraici mediul estemesalulr prin facilitara llnui dialog metacomunicahv - adicd comunicarca de.
putem, de asemenea,si favorizlm metaco8nitia, cuipre (omunicare
rx)ncuttrca fiind gandirea despre g6ndire. Pe pacienlii care sunt mult prea
l)rlnFi in experienlalor acesttip de dialog ii aiutd sd deschidduga cltle o
n fleclie mai profundd gi mai orientattr emotional.
l,uali in considerare,pmtru ilustrare,pacienhrldesprecaream discuftrl nnterior, ceruia i-am sugerat spontan (dar mult prea determinat) ,,sA
hrcorcc o psihoterapie". Reugind str repar relativ rupfura determinaE de
rcnlnrcamea,ne-am reintorcin urmtrtoareagedide la ,,scenacrimei".
Randall este uimit de faptul cA pare si.,vaneze respingetea", ca
$r clrm ar vrea se-Siconfirme neincrederea,care face sd-i fie atat
dc grcu se fie el insuii in intalnirile cu ceilalli, I-am spus cd pare
sil fic apdsat de aceeaFinelncredere gi aici, Fi i-am reamintit de
rcticenla lui inilialtr de a-mi spune despre dezam;girea lui, de
scnz lia cd m-am retras gi frica lui ca ag fi furios. Un pic exaspernt, (r sPus:
- Dcci ce ar trebui si fac?Se intreb ce se intamph cu tine? Si-li
spurr cA nu faci bine ce faciz Tu egti expertul aici. Sunt sigur c:i
l('*ri suDAra.
l-,rnrr.lspunscA,date fiind aceastaatteptaredin partealui, pot
trecuti faltr(l('
s.t inlclc8 uturdrcnti aprecierealui de sdpt2lnr.inn

disponibilitatea mea de a-mi asuma rolul pe carc-l am in dificultdfile createintre noi doi, A spus ca acesttip de deschiderea fost
unul dintre cele mai pline de inteles aspecteale experienlei lui cu
mine, aproape de la inceput. De fiecaredatd ciandam fost dispus
se-mi asum partea mea, a lost surprins 9i mitcat de acestlucru.
- Observi, iam spus, ce degi ai avut aceeati experienlA emofional5 cu mine de nenumirate ori, totuti inbotdeauna vine ca o surpriza? Este ca ti cum te conectezi la experienle ti tu simli mai insezdtor, dar numai pntru moment. 9i data umdtoarc cand ceva te
deranjeazi cu adevdraL ceva nu ili place sau wei ceva de la mine ti
nu primegti, ili este foarte greu se-mi comunici acestlucru.
Dupd o pauze destul de lungd, a spus:
- Nu mi-a trecut n-iciodateprin cap sd spun ceva.Totul cste automat, nu-mi pun inhebdli, Esteca ti culrl ag aveaun gani de ap6rare in jurul meu. Nu ies din spatele zidurilor pentru ctr Eimt ce ceilalgi oameni ar putea fi periculoti. Dar poate acest luqu face parte
chiar din vanetoarea respingedi, de care ifi spuneam mai devreme,
ca ii cum nu vreau s.i iau in considerare rtrspunsul tiu. deci acesta
nu dfrene stabil, intotdeauna este o nurre surprize. Ma gandesc cd
dace tu sau altcinevaar line la mine cu adeverat gi ar pfuea sigur,
ar fi ca 9i curn nu ag 9ti ce sA fac cu asta.
Conversaliadespreconvenalie - desprc ce e3teinclus sau exclusfaciliteazi schimbarea regulilo! ti modelelor inteme ale pacientului, permitandu-i mai mult decat o singure perspective asupra experientei.
(Aceasta este, desigur, esmla unei atitudini rellexive care face posibild o
mai mare libeftate nu numai pentru a reflecta, ci Fi de a simli sau de a ne
conectA.)Pemit6nd pacientului sd fie ln doue locuri in acelati timp - atat
intruntrul experientei,ca participant, cat 9i in afara ei, ca observator-,
ostfcl de conve$afii imbunetdtescdialo$ , ducandu-l spre noi niveluri
dc conftientizaregi complexitate.

A fl dispuslaimplicare
9i luptd
(llleodnti, un copil nro nevoie invariabil de un peiinte ctrruiasi i se
llllPrrlriv('nsc:I,
trrrl!,lrirrl('cnrcstr.lsigurestructurade carecopilul are

woie ti invariabil, pe mdsur6 ce copilul cregte, perintele tlebuie s5 sl;

r|scll structura li sa permitE mai multd inifiativl copilului. Aclati lucru
Drte fi spus 9i des?r nevoile pacientului in raport cu terapeutulTrobuie se inlelegem ce in anumite momente pacienlii noFtri au nevomoi mult de confruntaredecatde empatie.In md8urain carc aceasteinrl.ge.eesteimpotriva firii pentru mulli dinke noi, ne poate fi de ajutor
I ne aducem aminte ce relatia telapeudca este, de asemenea,o relatre /e?r oga cum nu aprobtrm cu buni gtiin'5 un comportament dishuctiv in
rlclalte relali ale noastre, cu sigurant; nu vrem sd facem acest lucru in
thlia cu pacienlii no9tli. A accepta pacientul nu estein niciun fel in dezr'ord cu adoptalea unei atitudini impotriva comportamentului sdu
xk)dist uctiv in interiorul sau in exteriorul terapiei.
M-am luptat ani de zile cu un pacient suicidar cronic, pur ti simplu
oot ca sd-l tin in vialr. Dupi muh prea multe apeluri chinuitoare, mulplo spitaliziri gi stabilireaunei structuri prin limite dificile de pus care
llrc[, in sfartit, sd facAposibil un progres real, l-am ascultatpe pacient
ruhendu-mi ce,intr-adevtrr,Etructurape careo stabilisemera importanl, cd intr-adevdr ne aflam intr-o poziFe din care puteam progresa, dar ca
vbuie str gtiu un lucru: in cele din urme bt s-n/ sinucide. Auzind cuvin
.lo pacientr.rlui, am rtrbufnil Versiunea corcctatA:
- Poli si vorbe9ti desprc suicid cat wei, dar refuz s5-l tii drept ameInl0re deasupracapului meu! Nu ai o boalSterminaE ti nu voi sernna
lck)dat{ ca se-fi asigur ingrijire intr-un azilAt(zindu-md,pacientul s-a liniltit, pdreaugurat 9i chiar recunoscator
ontru fuda mea Apoi mi-a spuslncd o datd, agacurn o ftrcuseFi inainte,
I [ac ncvoie ca eu 6efiu mai ,,mare"decatesteel, Nu mai estenevoie si
)un cll rtspunsul meu furios fald de acestpacient a fost neprcmeditatti
u il ra\comandca tehnicS.Dar ilusueazi culn responsivitatea noastr6 acorrll:l po^te lua forme neatteptate.
In parteneriatul intim care estepsihoterapia,disponibi.litateanoash;
r'.r nc l pta servettenu numai la protectiaambilor parteneri,ci gi pen'u .r lncc loc protestului Fi furiei pacientului. O astfel de implicare acti,l niutil la evitareacapcaneila care un pacient de-al meu a lacut aluzie
(.li( t ,,Cum pot si fiu eu riu dace tu egti agade drlgui?" TerapeutLrl
!r(. slnbilcstelimitclc saLrin mod spontaniti exprimi neplecereafald d('
rnrpr)rtilmcntlll
pilcir'ntuluiIonfl da pacientuluiun c()r)t('xt
in caresi-Si

dezvolte sentimentul cl poate fi separat intr-o relalie, menlinand totuFi

conectarea.
in zorii unor astfel de momente potenlial nelinigtitoare,ceeace va fi
decisiv este gradul de ,,potrivire" sau inlelegere inteFubiectivd intre parteneri, care poate fi oblinut in final. Evenimmtul in sine - se spunem exprimarea furiei de cdke pacient Fi/sau terapeut- esteun lucm, in timp
ce procesul prin care sensul lui se contuleaz6 estealtceva, De obicei aceast?lurmarc consolidea-zi valoarea terapeutioi a evenimenfului - in special
atunci cend procesul implice negociere, carc poate atenua rntimentele
dule $ poate rcstaura sentimentul de legiturtr sau alianli dintre cei doi
parteneri. Obsrvali sinergia dintre cebva aspecte-cheie ale ,,comunictrrii colaborative": implicara activd este favorabil, atat unui dialog incluziv, cet ti secvenllor de rupture qi reparare.
Nevoia de a ne lupta gi de a asigura in mod activ structura poate fr deosebit de pronuntate cu pacientii care pot fi descriti ca fiind dezorganizafi sau cu problemenerezolvatein raport cu o traume. Totugi,devreme
in tratament, dupi cum urmeazd sd vedem, aproape fiecare pacient beneficiazi de asigurarea de citte terapeut a unui minim de structuri.

Iniliereapacientului
in psihoterapie

Lyons-Ruth(1999)sugereazi cii dialogul colaborativ presupune ,,cunoatterca minlii celuilalt gi luarea ei in considerare in skucturarea gi reglareainteracfiunilor" (p. 583).Pentru a lua in consideraremintea pacienlilor noFtri, trebuie se presupunem cd majoritatea dintre ei necesitdo
orientarein raport cu regulile gi rolwile nefamiliaredin psihoterapie.Inilierea pacienfilor nogtri implicd urr prcces prin cate ii ajutdm se se implice in mod activ inh-o rclatie carc nu poate reugi ftrrtr colaboraEa lo!. Mare
parte din aceast5initierc s desfdtoar5, bineinleles, in mod implicit. Dar
menlinereaunui miste. in iurul structurii terapiei ii facepacientului un
deserviciu. Pentru a facilita colaborarea hebuie str 6m expliciF cu privire
ld ceeace atteptim noi de la ei gi la ceeace pot ei si agteptede la noi. Relalia terapeudce este una unice, fd$ un corespondent in interacliunile soclnle obitnuite Fi de acatempeutul trebuie sd-ti asumeresponsabilitak'n dc ,,n-linstrui" pc pacientcum sd foloseasch
cel rnai bine aceastd
r('Lrli('.

ln prima ori, in gene.al, incep prin a-i intrcba pe pacienFi noi la ce se

cnpte de la acest tip de conveFalie cu un tempeut. Apoi, dacd se pare
vom continua hatamentul, de obicei adaug ce probabil va fi nevoie de
tCvapedintepentlu a clarificaexactceeace vom lucra impreune. Ca teuli, adesea hebuie si mergem p o linie ingus6 intre a accepta scor lc pacientului (saudefinifia problemei)ca fiind Fi ale noastreFi a imInc scopurile noastre (sau modul in care definim problema) pacientului.
, cxemplu,un pacientcarerespingevlea sd il ajutdm sEdevind mai au{uficient, in timp ce noi credem cA ar fi mai bine pentru el str se bazeze
ilnc intr-un mod mai pu,Lncompulsiv
ln idinlele ulterioaE, in specialatunci cand pacienfiise simt nesiguri
fil dc modul in care ar trcbui sd foloseasctrcel mai bine timpul Ftrecut
minc, le sugerezsd-mi spunl tot ce le vine in minte, dacepare relevant
optrrilor terapeutice pe carc le'am identificat. O asffel de comunicaE gi
t.,le de acestfel au scopul de al informa pe pacient despre alteptdrile
cle 9i desprc cum cled ce pubem luda cel mai eficient imprcune. Cu priie la ceeace pacienlii pot agtepta de la mine, comunicarea mea este atat
rplicitd, cet 9i explicitS. Pe lAngd ceea ce exprid impliciL prin calitatea
iFonsiviteii mele, de obicei incerc sd fiu gi explicit cu privte la ceeace
!d cl fac impreuntr cu ei ti de ce. O astfel de explicalie poate fi de folos
dloritdfii pacienlilot dar esteesnfialApentru cei caresunt atagalinesetrlzontsau nu au lezolvat o traumd sau o pierdere,pentru ce ei au adeo dificultifi in a citi cu acurateleintentiile celorlalF doar pe baza indilot nonverbaleale acestoraMotivul exploririi relafiei terapeuticenu esteaproapeniciodatd evi,nt pacienlilor nottri. Ibhrgi nevoia de a fi explicit despre modul in care
f(hcentrare a atenliei asupla interac]iunilor lor cu terapeutul ii poate
rto sA-9iatinSe scopuaile in tratament este adeseaignoratd. Pentru ma
fitirteapacienlilor nostri, aceasLd
modalitatevitald de lucru (in mod for,ll dcscris?lca anauz; a hansferului-{ofltaatransfurului),pur ti simplu,
I drc scrls,din moment ce,pe buntr dleptate,ei sunt mult mai interesali
inv!'litighezerefafiilepe carele a! it1dfon lerapiei.Astfel, dacepacicrlvor $iI fac?tmai mult decatstrse supune pur gi simplu conduceriinors., trcbuic si li * dea o explicagiesau 9i mai bine o demonstraliea utililiin('stei ,rboftliri.

Cel Inai de dorit este sAlegem problmele sau scopudle declarate de

pacient de ceeace se intampH in relatia cu teraFuhrl. Iatii un exemplu in
acEstsens:
O pacienti mi-a spus in prima noastr; tedinti c6 relaliile ei cu bbrbalii intotdauna s-au destremat,ala cum spunea ea; ,,Nu am lntainit niciodatl un btubat la care sd nu g6sescdefecte". Terapia precedmti incepusesd-i dea catevainsight-uri desple acesttipar de
devalorizare defensivl. t.a inceputul terapiei fdd se fie surprinziitor, a inceput str-mi geseas.dti mie defe<te.lmpresia ei era cd
eram prea recegi indiferent. A adtrugatce acestlucru estenelinigtitor pentru ea, privind inainte, pentru cl ,,lupul igi schimbd doar
blana". In acel moment, i-am spus cevade genuli ,,Suntsigur ce-ii
aduci aminte c5 mi-ai spus cd vrei sl lucrezi cu un terapeut pentru a inlelege modul in carerelalionezi cu bdftaJii. Paliez cA dactr
te uifi la ceea ce se intampH acum intre noi doi arci, putem sA gisim nitte insight-uri despre ceeace se intampH in relafiile tale cu
b;rbafii. Spun asta penku cd pr; si fii pe punctul de a repeta cu
mine exact acelagi tipar despre care zici ca F-a distrus relaliile cu
ceilalli btrrbati". Aceste vorbe i-au atlas atenlia, indemnand-o la
explorareaposibilelor agemenSridintre experienteledin afara terapiei ti celedineuntrul acesteia.De asemenea,au ajutat-ostraprecieze faptul ci daca se concentrcazeasupra interactiunii noastre,
acestlucru ar ajuta-o str devind conFtientede aspecteale intetacfiunilor sale cu btrrbatii, aspectepe care nu a fost inca capabilesa
le verbalizezepend acum.
Conversalii ca aceasta,in general, tebuie sd aibd loc de mai multe ori
inainte ca pacientii se inceapl s; colabolezepe deplin cu noi pentru a fokxii punerile in act din tiansferrontrahansfer care iau nagterc in fiecare
rcl0lie terapeutic.i.De obicei,terapeutulestecel caretlebuie sd preia condlrerea in atragereaatenfiei asupra interacliunii prezmte. in momentul
in cnrc'pacientulia el primul iniliativa explorerii experienfeirelaliei in
rrlci-$i-acum,inclusiv perreplia acesteirelalii ti sentimentelefatd de temItout, ncqila esteun indicator al unei colaboreriteale.

263

Atunci cand il iniriem Pe Pacient in accst fel, stabilim, de asemenea,carul pcntru o abordarc efioenli a unor evenimente sPecificein cadrul Ielar,l lernpeutice,evenimentecate au remasin t cerein cadrul ataFamentului

terapiei
aparlrile,intreruperile
ti incheierea
liepararea gi pierderea sunt la fel de centrale in teoria lui Bowlby ca atatm('ntlrl.D fapt, nevoiade a inlelegeimPactulmaior al exPerienfelorde
,'pnrareFi pierdereale copilului asupra dezvolttrrii salea fost cea ca:rea
,nldus ta formulareaini,tialda teoriei atalamentului.Considerandci atalnrcntul estevital supiavietutuiiemofionaleti fizice a coPilului, Pierdefigurii de atalament- inclusiv pjerdereatemPorardPe cale o rePreIntI Ncpararea poatefi vdzute ca traurnaprototiP a atagamentuluiDe
!{.r0, in noua relatre de ataFamenta pacientului evenimentele care imPli
11lricrdereatemute, reah sau anticipatd a teraPeutului, temPorardsau
ornrnncntA,de obiceivor epocasenhmente- sau mecanismede aPera
L,lmpotrivasentimentelor- caresunt in mod direct legatede isto ade
ldgnmcnta Pacientului.
Atunci cand dezvoltarea a fost fulburate de o Pierdere sau haumd care
rilm.rsnerezolvate,pacientul va reacfionala vacanla teraPeutului,de
xr.mplu,ca la o amenintarecatastrofaltr.Unul dintre Pacientiimei, Plin
o cnergiegi resurse,dar foarteautodistructiYa devenit Paranoicli, Penru scurt timp, suicidar,pnma date c6nd vacanlamea de vard ne a irrtreupl activitatea.La fel ca muui dintre PacienFicu un istoric de Pierdere
lrll solulie, nu putea se face diferenla cu ugurinltrintre o sePararetem()rirrll Fi un abandonircversibil.Aga cum frecventestecazul cu astfeldc
,rr(ienfi,Progresulin terapiaacestuipacienta fost scmnalatde o reducesJ
noastre.
ln(et.r incePUt
s;u faF de separarile
..BrnduntJn disLresului
o pauzdin rclatianoastrdnu era acelaFilucru cu ruPereaacesr,rllizczcc21
r,l,r,i0r filptul ca voiam o vacanldnu era acelati lucru cu a vrea sd md in_
l(,|rlrhjz de d/.
teraPeutuluidc
Un nstfelde progresse sprijindin specialpe caPacitatea
l.ra(.k)c r2lspunsurilorpacientuluiIa Pierdere,atunci c6nd ele sunt ev()
,rlt' do slpararc, inclusiv chiar gi ahrnci cand seParareaaParcla sfarlittrl
r,(tinl('i.
Att'nlLrncordatiimpactuluisepaririifaciliteazinccldialogincltl
Irr.rtrl.tls{fnr.rft.r. \ t r" rL ' . rx ' n rt ' rrr" r. , '
r \ ( . rf r ' l r ( r ' l tr '\i bil.l
'r 'lt( Ar.tr(n

modalitatede a asigurafaptul ctrintreruPeriledin cadrul relaliei sunt reparate. h sfdrgit, fdcSnd fatd eficient reacliilor faltr de sePararecontribuim
la increderea pacientului in relafie ca o bazA de siSuranfe.
Destul de frecvent, un pacient va reacftona puternic fald de o sePara_
re, ftrrd s.i-9i dea seama ce accastereactie a fost, de faPt, declantatd de s_
parare. Adesea, doar prin intermediul focalzArii noastre Persistente asu_
pra rispunsurilor caracteristice la Pauze Poate fi clarificatd semrrificatia
acestor rdspunsuri. Dar, bineinleles, nu este doar o problemi de semnifi
calie. Atunci cand facem loc rcacliilor Pacientului gi ii rdsPundem ink-r]n
mod acordat,facemposibile o nou?lexperienle.Nu Pierdercasau trauma
per sese hnallzeaze al un atagament dezorganizat, ci mai degrabd Pierdenu a fost niciodaftrrezolvate Atunci cand lucram cu
rea sau trauma cetlre
rcactiilepacientului faF de o potentialtrtraumi a urlei aoi Pierderi- reprezentate,si spunem,de concediulterapeutului-, cregtemProbabilitatea ca pacientul, in loc sd fie din nou traumatizat, sl aibe o exPerienle vindecdtoarede solulionare.
Mulfi dintre pacienfii nottri, cum este cel a cirui experiente v-am descris-omai devreme,au suJeritin coPilSrieexact acelaii tiP de Pierdere
gravtr pe car cercetdtorii il asociazecu o stare mentale fdre solufie cu Privire la atatament. Totuti, pierderea de un tip diferit, mai pulin dezorSanizant, esteo tresiture a istoriei majorit;fii Pacienlilornotki, majoritate
pe care o putem des.r:ie ca fiind atafate inscurizantPentru a asigura aici un context, amintili-vtr de coPiii micl care sufera
separeriprelungite de perinJii lor gi carePrezinH o secvenlecaracteristictr de reactii (Bowlby, '\969/'1982) Prima reaclieesteprolestul- exPrimat in mod activ cu ochii in lacrimi, cu furie, ca 9i cand intensitateamarcat6 a distresului copilului ar putea aduce intoarcereaPerintelui. APoi
pe mesure ce sPeranleledevin degarte,coPilul, degi
urmcazddisperareat
, e v i n ed i n ( e i n c e m a i t l c u t l i i n a ( l i v ,c a t i c u m d r f i
ilc : l in lJ Crimi d
intr-o starede profund doliu. ln sfdrpit,in timP ce sPeranreledisPar,dispcrlrca trecespre detdpare:
copilul, in ciuda unei sociabilitdli suPerficiaIc li .hrar a unei veselii, esteretras,perand sd-ti fi Pierdut de tot interesul f,rli\ dc perintele a cdrui absente a fost atat de recentd gi atat de
(lurorosiclitd.
I'rot(.stul,disperareafi detagareasunt fazele unui respuns la o Pier(k.r('(l|nnrntici. carc P().rtefi dcscrisca acut?t.Pierderilemai puFn drama-

.F care au loc in experienfa multor pacienli nesecurizantatagafisunt

onlce.
Adeseadescoperim cii adulFi cu un stil de atagamentprcocupat antjos
I crcFcutcu pdrinti careerau responsivi in mod imprevizibil - in mod
tcrndtiv prezenti sau absenli,moderat acordati sau excesivde neacorill, Astfel, acetti adulFiau tl5it cand erau copii pierdeEa repehte a fiurll de ataFament(disponibile gi acordatd).Atunci ti acum, comportart,ntul lor in rclafiile de atatament - rnclusiv ceacu terapeuhrl - reflede
lcn lor de o astfel de pierdere Ca gi copilul din faza de protest, sunt foar,('molionali, atat ca reactiela ameninlareapierdedi, cat ti ca st.ategie
rntru a o evita. Acetti pacienli nu au nevoie din partea noastrdnici sd
lccm ulor cu vederea emolionalitatea lor ca fiind manipulale, nici se filn
('$ccntrati de aceasta.Trebuie si facem loc protestului lor - lacrimilor gi
rrlci lor - fere se validim sentimentullor cd, daci rern6n einguri, sunt
(olutorati.
Dimpotriv5, adulFi care rcsping se comport; asemeneacopiilor din faza
(. defatare a secventeilui Bowlby. Cercetdrile sugereazdce adu4i ca ace9n 0u avut ftecvent p;rinfi distanti emofional, care au rcspins iniFativele
rr tlmpuaii pentru conJortsau conectare,ca ti cum cand erau copii nu au
vut niciodatevoie se se comporte ca nigtebebelugi.Detagareaadulfilor
nrc resping de ceila\i, cat ti de propriile sentimente este, astfel, !m ldsItns Lalipsa lor de speranlAce cineva are grijtrde ei; de asemenea,asigu
I proteclie atat faF de pierderile posibile din prezent, cat 9i fa]d de triste't! pierderii din kecut. Pacienlii care resping au nevoie de noi sd ii ajutdm
I Ecconectezela nevoile pe carele minimalizeazegi Ia sentimentelepe
iru lc (,vitd.
ln general pierderile plezente evoceecouri ale pierderilor din recut. Pen'u pacientul din psihoterapie, fiecare pauzd din continuitatea relatiei estc
n potenlialfacto! declanFatorpmtru sentrmentemai vechi Fi mecanismc
(' nptrrarcmai vechi- Fi o oportwitate potenlialede a ne adresaproblcrelrr ncrczolvatedin jurul separAriigi al afatamenhrlui.in funclie dr'slnpacienlii no9tri tinrl
$ lor rncntalzlpredominantdcu privire la ataFament,
I ft'nclionczela separarein diversemoduri - ca ti noi. Pacienfii9i tcrilp('
lii nflali intr{ starementah preocupaHdevin adeseaanxiogiin jurul moroll!rlui scpar?1rii,
in timp ce aceiacarcresping,in gt'ncril,rbspttntlcr yi
il(lllllii filr?1s()llrli('
A$ c m am mcrrli(nlrll,
rrmnr fiacvirncs('nrnifi(ativ

cu privirc la atatament pot devni dezorganizafi sau dezorierihti in fats separerii. Este foarte important se fim conFtienli de tdspunsurile noastrc caracbedsticela 6parare,ca nu cumva sd riscSmsi repeum cu pacienlii nottri
scenarii problematice cu carc ei (Finoi) slmt dqa mult prea familiarizafi. De
exemplu, un telapeut carercspinge poate se ,,concluzioneze" cu un pacient
care regPinge,hat:ind separareaca 6ind ceva nese[urificativ - ceeace este
echivalent cu a afirma cd ataFamenfulh sine estenesemlificativ
Cea mai importanLi separa.iein psihoterapie aparc, bineintelet odatd cu
terminarea acesteia.Deti pacintii se pot intoarce (9i adeseafac acestlucru)
dupd terminaiea terapiei, incheierea tratamentului este,invariabil, un proce cu o semnifica$e emoFonald enomd ti potential terapeutic. Ideea de a
termi4a noua relalie de atatament p care terapia a asigurat-o poate afecta
profund - dueros Fi amar - experienta-Astfel terminarea teftpiei asigure o oporfunitate extinsd de a re\.izui ti de a rezolva in continuare problemele prezente ti trecute ale pacientului din jurul ataFamentuluiti al pierde
rii. Nu mai este nevoie sd s?unem d incheiereaimplicd nu numai o privire
in urmd plin6 de incercaturdemotional5, ci ti posibilitatea de a spune ,,1arevedere" intr-un mod carc sd fie complet gi pe deplin simljt ca posibil.
Voi avea mai multe de spus despre diferitele categorii de atagament in
capitoleleurmdtoare,dar aici sunt c6teva generatzeri carese leagi direct
de procesul incheierii teEpiei: pacienFi preocupati, cu frica lor de abandon gi neajutorarea1orexagelate,au nevoiede terapeutpenhu a strucfura finalul terapiei, la momentul potrivit - gi a face loc protestului ultedor
al pacientului. Pacienlii care resping, care iti evitd sentimentele gi minimalizeazi impoftanla relafiei au nevoie de terapeut ,,sdblocheze uFa" pentru a face loc experienlei emolionale de cale pacientul se teme, dar ti-o gi
doregte.Pacienfiifard solufie carepot fi distruti de pierdele gi, in acelagi
timp, terifiali de a fi Einguriau nevoie de terapeutca si stabileasceo incheic'rc'cxtinsi in timp, in carepot pleca ,,prematur", gtiind ci pot (qi foarte prcbibil li fac acestlucru) sd se lntoarctrln tratamentatunci ce.ndsimt
ci cslc n('cesar9i tolerabil si faci acest lucru.

Evaluarea
st5riimentale
a pacientului
cuprivirela atasament
l{(,(urronlt('r(.n
siilrii nr('ntnleprevalerltea pacientuluicu privire la
,rl,rl,rI(rll l)o.rl(..rlUl.rl(.t.tpr'lrlul
si idcntifr('carcsunt principiileorga-

llrnk)rice primare sau metaforele cdlduzitoarecare dau forma caracte'hllc[ nu numai relatiilor pacientului, ci gi faletelor vadate a]e sinelui
lcclttuia.
Sd luf,m in considerare,spre exemplu, un pacient cu un stil de atala
tlt'nt cvitant.Crscandaletffi de nigtepdrinfi distanti emotionalcarc l-au
f3rFlnsSi/sau l-au controlat acestpacienti9i facesingur (li le facecelortlll) occlati lucru. EI are tendinla sd fie in ielafii cel care respinge,pdsft'{zrl distanta ti incearcdsd controleze. El respinge, fine departe 9i incear,,i di"li controleze sentimentele. hilial, sim,tind scopudle gi dorinlele sale
,tl llind u-r propdi, foarteugor poatese ajungdse se simtd controlatde cert! tlccsteafr astfel,in consecinF, tentat se le respinge.Pe scurt, nu este
ll colrtact cu srne g1cu allii, la fel cum perintii lui nu erau in contact cu el
\4qtlfora cilduzitoare aici esteautoizolareapentru a evita sd {ie respins
ntu co,rtrolat,
ldontificareasterii mentale a pacientului cu pdvire la atagamentii de
or[pcutului posibi]itatea (intr-un mod provizoriu Fi experimental) de a-Fi
nlo8ina copileria pacientului ti de a facepresupuned inJormatedespre
'flirfiile formatoare ale pacientului. Ce fel de sentimente,dorinte, g6n
Jtrrl ti comportamentear fi putut conline acesterelatii? Ce a hebuit pa
,l(ttltul si nege sau sd supdme? Ce fel de strategii relalionalesau de re{hre a afectelor a fost nevoie sAadopte pacientul pentru a putea mentine
tgtltura de atatament?Rdspunsulla astfelde inheb5ri ne ajutd sAstabiltTlce are nevoie pacientul de la noi Recunoaitereasentimentelot dolDlclor Fi abilitetilor pe caie pacientul a trebuit sd le nege sau si le inhr
,c lrc ajutd si clarificem tipul de responsivitatepe caream putea incerca
1rIo dsigurem.
lixi$ti o vanetate de moduri penhal a denhJica tipanrl (tiparele) de atal,lmunt predominantal unui pacrcnt Pacienfd,in general,,,simt" in mod
llfc, il, in funcfie de starea1ormentaldcu privi.e la ataFament- Fi aveDl
(,nclinla,in mod corespunzitot se,,simtim" diferit atunci cand suntem
\r ei. Mni mult, cate8oriilediagnosticefarnitiareti utor de recunoscut(obil'Hlvi, istcrici, borderlineetc.)tind sd sepotdveascddestul de bine cu clir
tlliclfilc ntagamentului.Totugi,celemai valoroaseindicii pentru identifinron tipafclor de atalament ale pacienlilor no9tri vin de la interviul do
rlll s n r ( ' n tr l a d u ltulu i

Evaluarea
clinicb5iIAA
Degi IAA esteun instrument de cercetare,este stiucturat foarte mult
ca un interviu clinic. Atunci cand se urn5rc9te se se trage concluzii din
naraliunea IAA a urlui subiect,accentulse pune mai degrabAPe Proces
la fel curn s-ar intAmPla in pdma tedin9i pe forni, pi nu pe conlinut
te cu un pacient. Continutul rostit nu estenici Pe deParteirelevant, dar
piincipalul scop al evaluerli in cercetareaIAA gi in PsihoteraPieestede
a surprinde aspecteale persoaneicaren pol fi roshte direct.Acest lucru
se intample pentru c; ,.stareamentald cu privire la atatament" (Main,
1995,p.437) esteprodusul modelelor inteme de lucru ti al regulilor Pe
care le cuprind, care sunt in marc pafte inconltiente 9i imPlicite. Atlrncr,
ceeace se dovedegtea fi cel mai revelatornu esteceeace cineva ne Poaexplicit, ci ceeace in mod imPlicit ne a/afd'Prin modul siu de
te sprlr?e
(Main,
2000).
discurs
Prin intemediul cercetArii IAA care a fost rePetate de nenumdrate od
Main a demonstratcd discursulcoerentgi colaborativrcflectdmodele de
lucru sigure 9i cd discursul detedorat de incorenld, irelevantd gr/sau ercd
de ralionament reflecte modele de lucru care sunt nesigure sau dezorganizate.Descoperireafaptului cd dlscars'l unui individ desPreatatament
reflecti modelele de lucru interne ale atagamentuluisdu estedtect aPlicabile in evaluarea clinicd in cadrul terapiei. Impreune cu ceeace Pacienlii evocdin noi, trec la act cu noi pi incorporeazd,modtl in careacegtialolosesccuvintele scoateLaiveald, in rnod paradoxal, asPecteale exPedenlei
care nu pot fi Puse in cuvinte.
Pacientul este,pdn definitie, cineva al cerui distres l-a adus Penhu a fi
aiutat in lala attcuiva, care se presupune ce este mai Puternic ti mai intelcpt Astfel, p ma sau primele doui Fedinlede PsihoteraPie(la fel ca situalia sheind ti IAA) reprezinteun context menit se activezecomPortamentul de ataqament sau mecanismele de apirare imPotriva acestui
comportament. Probabil de la primul telefon 9i cu si8urante de h Pdma
trecerepestepragul cabinefuluiterapeufului,PacientulincePese ne aratc modrlitllile salecaracteristlcede atatament.Estedeosebitde revelator
n\ nscult?lmfelul in carepacientulne vorbegte,dat fiind faPtul cAcercetaf('[ li)losind IAA a codi{icatmodalitdtile dilente Prin care adultii siguri,

'ctc resping,preocupati sau fdrd solulie tind sd comunicein legeturd cu

rt{$6mentul.
Cllt de coerentdeste comunicareapacientului? 9i cat de colaborative
rtte ea?Penhu a identifica starea mentale a pacientului cu privire la atariment, acesteasunt intreberile-cheiepe caretrebuie se le avem in minte
rlurlci cand ascultdm Dupd ce ne luem indrcdle din IAA, trebuie sd urr6rim patru aspecteale discursului pacientului pe careMain - urmanlt|-l pe filosoful Paul Gdce (1989)- le-a numit calitate,cantitate,relatie
rl mnniere
ln ceeace privegte cafifafea,problema estecea a adeveruluj spus de pa'lcnti are el dovezi pentru ceeace spune?Sauavem impresiacd afirmafilo pacienfuluinu sunt susFinutesau sunt contrazisede ceeace spunemai

Arriu?
lrr ceeace privegtecartitafea,pacientulpoate fi succint,dar complet in
'otTunicareasa?Saune simlim coplegitide detalii neesenlialesau ne simIn llsagifere niciun fel de indicii de rdspunsurrleconciseale pacientului
h lntrebirile noastre?
ln priir4arelaliei, poale pacienh:I sEvorbeascerelevant despre subiect?
\cestaesteun alt mod de a ne intreba dac; pacientulpoatese seracorde(' l0 propda sa expedenld, tinand totuli minte intrebbrile noastre
ln sfArgit,in ceeace p iverle mintera, poate pacientul comurdca r-un
Ind clar 9i ordonat?Saupacientul estevag, conJuzsau confuzantsau/ii
krqic?
l|1 general,pacien;ii care au sigurantApot comunica sincer Fi succint,
{miinAnd in acelagitimp relevar1,ti
Fi clari. Ei pot vorbi cu atentjegi cu un
experienlele
emolionale
evocatoare.Ei par capabrli,chiar
llro viu despre
rl 0tunci cand sunt absorbili de sentimente putemice, sd reman; conectali
0 tcfopeut Fi intr-o staremeditativd in raport cu scopul conversafier.
in schirnb, pacien;ii care resping au dificultdti in a fi coerenfi Fi colab 'ntivi. In particulat ei au probleme in a sprme adevbrul: adeseanu re roircsI sLrslinegi cateodatdchiar contrazicceeace au afirmat Ei sunt, dc
ltpnr('nea,mult prea succinli Fi au foarte pulin de spus despreexpericn(|l(!hgatc de atatament,adeseaexplicAnd,pur gl simplu, cAnu igi amincflc.Iir)nrtcprobabil c; insistenlaasupralipsei amintirilor estelegati df
(4rtcxtulrclalionalin careobiceiu le 1orde reprezentarese dez\roltd:pen_
posibil,le-a iost ric folossi nu iit'
rl]ln nr('r'lline
ccl nai bun atariament

congtienti gi si nu-ti aminteascd de dorinfele, sentimentele sau experienlegate de nevoia de legdturi cu ceilalti.
'eleirr mod corespunzdtor,paclentl1care respin8 aLlpufine de spus de
spre dificultetile care i au adus la terapie; comunicareaacestordificulHti dscd sd activezesistemul de atagament.Susrin6nddescopedreafaptului cd transcrierile IAA ale adultilor care resping tind sd fie cele mai
scute, aceghaau adeseamomente de tecereti hse terapeuful s; umple
restul timpului.
Comunicareapacienlilor preocupali se prezintd, in mare parte, complet invers: ei pot spuJle adeverul, dar sunt rareori succintl, relevantl sau
clari. Sentimentele 1or intense gi deranjante, in special legate de atatamentele dm hecut, adeseacontribuie la un discurs care poate fi tangenFal, vag
ti greu de urmerit. Ca ti curn presiunea distresului 1or le copleteFte capacitatea de a lolabora, acetti pacientl au mad dificulteti in a r;mane h subiectul despre care sunt intrebati. Astfel, gedinta poate sd-seincheie inainte ca ei se poatd ajunge la punctul important al istodsirii. Intrebati despre
relaliile din copildrie, ei pot sd discute despre cele de acum - sau viceversa. Vechile sentimente de furie, ftice sau neajutorare in legdturd cu pErinlii par se se reverse in relatiile prezente, inclusiv ir cea cu terapeutul.
Nu cu mult timp in urma, am primit de la o pacientepreocupatdun
mesaj telefonic aproape rnterminabil, care s-a sfarFit doar cand timpul
acordat inregistrerii de robotul telefonic s-a terminat. Pacienta a inceput
sd vorbeascbpe un ton foarte ,,adult", dar trcptat a hecut spre ceeace suna
ca voceadisperati a unei fetite nefericite.Atat de preocupataera aceaste
paciente de atatamentul fdrd solulie din trecutul seu incet a putut sd alunece in prezent intr-un mod de relationare asem6netor cu cel al unui copil mic care iti implor5 dispemt tatdl neresponsiv se-i acorde ajutor.
Aga culn sugereazdacestexemplu, stit e mentale de preocupare se suprapun cahodate pestecelefdrd solufie,in specialin felul in careabsorbireain evenimentelederanjantedin tuecutpoatecoloracomunicareadin
prczcnt.Comunicarcaacestorpacienfiestemarcati de ceeace Mdn (1995)
0 numit ,,goluri in monitodzarea rationamentului sau discursului" (p. 442).
Atunci cand atingeteme ale atagamentului,ale traumei sau pierderii, dis( rrrsul irccstorpacienfi se poate detaFaimediat de intelegereaobignuitba
Npilfiuhri,a timpului ir a cauzattetii.Pacientape carcv-am descris-oiii {e( rn gfiji l)(.ntrufaptul ci1nramasa a murit pentru cd ea nu se mai gandise

d -' + -, . .

I m0m2l;un alt pacientvorbea despretaHl seu caremurise cu mult tilnp

I urmll ca 9i cum acestaar fi fost incd in viale.
(;olurile in discurs pot fi rcflectate 9i de schimbiri rclativ surprinzetoat nlc tonului vocii pacienfu-lui sau comporLamentede tipul celor care sudtl'[z?lc, pacientul a intrat trtr-o starede congtienlAdifelitb ti disociaL lntr-adevlr, disocierea este o tldsdturd ftecvente a erperientei
nclcnlilor fdri solutie relativ la ataFament.Pacientulpoate p;rea brusc
lilt()r sau poateincepe sd vorbeasctrpe un ton toptit al vocii sau,inceAncls?lvorbeasci despreo experimltr deianlantx,un pacientcarestdtea
otmal se poate acum intinde pe o parte pe canapea, cu fata spre lerape
I inu f?lrdsd Driveasci la teraDeut.
In paginile care rrmeazd mE voi concentra pe implicatiile terapeutice
i|t dccurg din recunoattercafaptului cAstareamentaldpredominantda
ncl('r1fuluicu privire la atatament estiede respingere,pleocupare sau fEre
lrlufie. In special,voi lua in considerarefelul de relalie pe ca!e,in mod
cllborat,incercdmsAo facilitem pentru a integla aspecteale experientei
nclcntului careau fost anterior renesatesau disociate.

CAPITOLULl2

nge
I carerespi
Pacientu
laintimitate
Delaizolare
ln termenii diagnostici convenFonali, Pacienlii cale rcsPing Par sa aPar-

gigi.,,Bazarealor pe ei ingigi comPulsivi" (Bowlbt 196911982)ti suPraestimarea defensive a Propriei valori necesite ca ei sd ramane deParte de
orice fel de sentimente, genduri sau dorinle care ar Putea sd_idetemine

tanfi aratd foarte pulin dishes in situafia strrind, h timP ce beteile inimii
pa9i hormonii de shes spr-naltceva(Fox & Card, 1999).in mod evident,
putea
Far
care
cienlii nogtri careresping sunt reticenli la a simfi emotiile
impinge si se conecteze mai profund cu ceilalli li sunt chiar 9i mai retic!'nli in a exprima acesieemotii. Totuti doar Prin stabilirea unei conexiuni
cmolionale cu acegtiPacienti Putem str-i imPlcem intr-o elalie care ar putca face posibilA schimbarea-Cheia aici este sb urmdrim afectul.
Trcbuie sd fim extrem de acordafi Ia indiciile afective subtile ale Pacientuhri anru fcspinge,de obilei Pe masurece acesteasunLcomunicatePrin
InLcrmcdrulcorPului. Ce vedem in ochii Pacientului?(Seuitd in dePdfta
rr, posilll ruginat sau in jos, ca ti cum ar fi trist? Ochii sdi Par umezi, ca
ar
ii eunr .rr fi imPtcsiondt?Sunl PleoaPelesuPerioareridicate,ca ti cum
sPrimcenel
sau
privin.
L]
md\ilirele,
ftrrio s.l?)C( obscrv:lm
rrvr..ro
Eura

j.

plclcntului? Ce ar putea cxprima postura sa?Ce putem si deducem din

l(tnul vocii sale?
Probabil chiar gi rrai important decet atat, hebuie sd ne acord6m la
mlNilrile subtile ale propriei noastreshiri psihobiologice,in timp ce st;m
cu pacientul, pentru cd adesea ceea ce pacienlii sunt reticenli in a sinrfi
vor cvo<af;re sd vrea in terapeljii lor. S.himbtuile exprienlei noastre
Intorne sunt rareori nelegate de experienla emolionald a pacientului.
Atcnlia cetre experientanoastd inteme dnde sd aibA cele mai bune re,ultnte cand putem, in acelagitimp, sAne pelmitem ln mod deliberat s;
rlnllim ti sd nu fim prea prcocupali cu ascundereasentimentelo.noasIn', (Amintifi-ve cercetarcalui Ekman crrmce adoptareaunei ,,fefede po.
kr'r" aplatizeazdnu numai exprimarea, ci Fi tleirea emoliilor.) Aducerco in tratamentul pacientului care lespinge a propriilo! noastre
iontimente il poate ajuta pe acesta str inceapA sI integreze propdile sentlmcnte disociate.
I'entru ca psihoterapiase asigule baza de siguranle carefaceposibih
o {stfel de integrare,terapeutul trebuie sd contezepentru pacient- gi a
P(,rmite terapeutului se conteze este, desigur, in contradictie cu stratia
dc dezactivare a pacientului care lespinge car depinde de capacitatea de
(liminuarc a importanlei celorlalF.Astfel, principala provocar estede a-l
fncc pe pacient capabil se permiH terapeutului sAconleze.
Adesea,un astfelde pacientincepe tratamentulcompodandu-seca Fi
(ind herapeufulfie are pulin de oferit, fie reprezinel o ameninfare care hehule linuttr in tah. Capcanaaici estecd, din cauzabarieelor pacientului
lmpotriva sentimentelor,aceshriaii esteimposibil se simtd cevapentru teripcut, in timp ce neinsemnitatearelativd a terapeutului pentlu pacient
ft'lnttrregtebarierele ftnpohiva acestor sentimente. Bineinfeles,aceastaeste
cscnla strategieidefensivea adultului care respingein fala problemelor
viotii i| general,
(;i\sirca drumului prin aceastEcapcanenecesit{sd echilibremacordan,o empatic?lcu confruntarca. De obicei, pacientii au nevoie de prima pen'
Inr a putca simli d ii inteletem. Adeseapacienttrlcarerespmgeare nevr>
lo do ultima pentru a simli ce noi existem- cA avem un impact asupra
lui li c:l cl nRr un impact asupra noastr5.Pentru a ajunge intr-adevir lil
Filcientulcnro rcspingctrebuie sil ldsempe pacientstrafle cum se aiun
l'!,\ln noi

Empatiagi confruntarea
Atat acordareaempatici, cat ti confruntalea sunt necesatescopului
principal de a deschidepacientulmai mult crtre experienlasa emotionah. In ccla ce pdvegte sentimentele, pacientul car respinge este in mare
parte un sistem inchis, el a invelat faptul ctr Ecunoattera Fi elprimarca
dishesului vor avea ca rczultat cel mai probabil faustrarea sau gi mai reu
de atet.
Transpunereain cuvinte a empatieinoastrepentru expedentapacientului poate diminua frica lui ci il control{m sau cii il respingem, caz in
care un astfel de rispuns ar fi linittitor. Dar se poate intoarce impot va
noaste. Putem presupune ce pacienlii care resping gtiu puline in ceeace
privette empatia de la figurile lor de ataFamentdin perioada cAnd erau in
cregtere.Ca urmare, comunica.iea noastrE empatice poate fi ,,linba treace" pentru ei; ei o pot inlelege ca un substitut patetic al unui aiutor ,,rcal,,
(,,Asta e tot ce ai de ofe!it?"); sau - pntlu c, empatia poate evoca ameninteri multiple asociate apropierii gi dependenlei - ei pot fi in mod inconttient conshanti sl o respingd.
Deti aproape invadabil folosescempatia, crezind cd ea asigurd un fond
continuu de siguranF esnFial,penku a md putea conectacu pacirrtii care
resping la inceputul tratammfului, estenevoie gi de alkeva decAtdoar de
oglindire empatici 9i, din acst motiv de ceva mai mutt decat interpretar. Acel ,,cevamai mult" este exprimarca deliberati sau spontand a experientei noastre subiective a ceea ce inseamne se fii h captrtut de rceptie
al comunicdrii pacientului. Asta este ceeace eu numesc confruntale.
A lrsa pacienhrl ln interiorul modului h care tllim relafia lnseamnAde
obicei sI dezv.Sluin ceva din ceeace simfim, iar expunerea anumitor emolii poate fi deosebit de importanttr cu pacientii carc simt atat de pufin. Propria lor conttientizarc este in mod sver reskiclionatd de ceeace nu igi pot
permite s5 simtd, si gandeasctrsau si-ti aminteascd.Expelientele lo! preverbale sunt pierdute din memoria expliciel, iar amintirile lor mai tarziu
nu au fost niciodatii encodatedatoriE dezactivLrii in acetti pacinli a ernoliilor putemice, car in mod normal ,,marcheaztr" experientele car meritd s?lfie amintite.
Dnr cceace acegtipacienti nu pot accesain interiorul lot pot firi indoinl:l sil evoce in allii, inclusiv in terapeut.Astfel, experienla noastrd

tblodive poate asi8ura o cale de accesla sentimentele, gandudle 9i aminilld lor, altfel inacceEibileMai mult, din moment ce strategiadefensivd
lr0cienlilor care resping compromite abilitatea lor de a empatiza pi, in
rntlnuarg blocheazeconttientizarea impactului lor asupra celorlal;i, exrlcnla noaske subiecdvepoate fi o resurEi vitald exceptionah atunci
lnd le esteimp5rtigici.
Amintifi-ve de pacientul desprecaream discutat in capitolul 8 - un
lm,etolmai degrabi cu multd putere decatintelectual cu carearn delrtlt anxios, canterindu-mi cu atenlie cuvintele ca gi c6nd me aflam in
rln 0lneninFrii unui proceg.Cand i-am dezvEluit aceasEexperientdlui
i.irrdon", el a rdmasuimit. Era ca gi cum dddeam voce expedenleisale
a,o $e simti comva tr pericol - o experienlS pentru care anterior ii lipJltt cLrvintele,dar carel-a impins cdhe rezultateexceptionalela locul de
tunc?l,pentru ca nu cumva sd fie judecatsau atacat.9i-a adus arnintede
lnma sa, o supFvieluitoare a Holocaustului, care prcsupune ce ar fi ank)Bl0 serviciu (,,Probabilcl eFti singurul evreu de acolo"). Sentimentul
lu dc a fi in pericol pdrca sl fie mottenirea istoriei mamei sale, rezultail probabil al transmiterii inhe genenFi a kaumei. Conlruntarca paciearl(tr c0 Goldon cu modul ii care terapeutul trdiegterelatia cu ei are poIntlnlul ahatde a-i conecta la prcpria lor experienF emotionald, cat gi de
d0zv?lluicevadin impactul loi asupracelorlalti.
Cnteodate, dar nu intotdeauna, conJruntarea are acel fel de ,,limittr" pe
orc cuvenhl il aduce minlii. Mai devEme am amintit de o pacientt desll dc reticentd care intr-una din primele gedinte a spus clar ce gasegtefier|t, cuvant sau gest aI in]elegedi mele acordateca fiind complet nefolok)r, Faf?ide deschiderile mele empatice, a ldsprms ca 9i cum a9 fi loat un
dv('rsar,fnld de caredeveneadin ce in ce mai dispretuito,rre.DupA mai
hro de 20 de minute de astfel de schimburi inutile ti frustrante, i-am spus
dcicntei(fiind pulin la limitE) cd incep se mA simt exasperat,ce acestanrl
{lc lispunsul meu obitnuit fati de ea Fi cAtrebuie Beintelegemexactcc
i intAmpl?i.Pulin luatd prin surprindere,pacientas-a adunat gi a admis
I rclirfiilcsalede acasaFi de la seryiciuerau de obicei detelioratede tcrlirlln sI dc a fi artdgoasdgi, cateodati, brorizantd.
Aslfcl dc pncic'nli,in special(deti nu intotdeauna)la inceputul trahrcrltului,surltcuun piciorinduntru(dacigi acela)gicu unulafard lli PIr'
I Iic ,,r('zistcnti"
irr scnsulvochi,dc problcmatic,
nl tr.rlrr('nului
- rdiai\

par sd funclioneze in opozilie c:ll terapeuh. sau cu scopu le terapiei- Dar

intelegerea rezistentei apa.rentea pacienfului care lespinge ca forma de cottlunicare este fi.uIt mai de ajutor ti mult mai adev6rate pentru experienla pacientului. Fiind Ieticent, neimplicat ii avand controlul, acestpacient
igi expiimtr astfel frica de apropiere sau de dependenle. Aga cum cercetarea atagamentului eviderifiaai claDpacienlii care resping au ajunEla aceaste ftice intr-un mod onesh in contextul istoriei lor de atagament, admiterea nevoii de ajutor poate fi resimtite ca o invitatie la respingeresau o
admitere umilitoare a insuficientei.
A avea nevoie de ajutor ti a nu-l gdsi reprezintd intotdeauna un risc,
dar a primi acestajuto! poate reprezentaun rigc Fi mai marc. Pentru ci
a te simli aiutat intr-o relatie semnificativd implicd riscul de a destabiliza ur1model de lucru conftient dominant in cale sinele esteapreciatca
fiind puternic ti complet, in timp ce celllalt este devalorizat ca fiind slab
ti dependent. Cel mai probabil este se-i ia locul modelul inconttient, de
temut, in care sinele este neajutorat gi vul.nerabil, ln timp ce celtrlalt il respingg il controleazi sau il pedepsegte;sub dominatia acestui model, pacientul egtepasibil de a se simti atat furios, cat 9i anxios.Mai mult, terapeutul egte simtit ca fiind cineva care este dispus se ajute ti care este
capabil sd ajute, ceeace poate evoca o t stete teribili in raport cu figurile anterioarede atatahent careau fost incapabilesau nu au fost dispuse
se facdacelagilucru.
Psihotempia ii fo4eazi pe pacienFi care resping activ6nd implicit dependenlalor de o noui figuri de atagament,al cirei ajutor nu esteatteptat sd fie de folos. Ca terapeuti, putem incerca se inJirmAm aceastdagteptare atunci cand oscilim intre eforturile de a ne acorda cu experienla
pacientului,pe de-o parte, ti de a recunoafte- ti cateodatdde a dezvelui - propria noashi expe.ienF, pe de alte parte. Probabil cd trebuie clarificat aici ce ceeace par a fi doud modele opuse de responsivitate aproaDcirltotdeaunainteractioneazd.
Dc fapt, eu sunt capabil sd inleleg 9i strempatizez cu pacientul in mare
p[rtc prin intermediul propriei mele experienleti lin5nd cont de aceasta.
AHtfcl,ocnzional,voi faceo remarcdprelimjnartr,spunendpacienfului cA
nrodul irr carc il inleleg derivd din experientele mele, care pot (6au nu) s.;
ll(, rek'vilntcpcntru el. Mai mult, in procesulde autodezvdluiredeliberal,l, rh.rrbict.iIn,l \ir)rl ||r,tincodnt ii m.riapropiatde pacient.in schimb,

'xPclienta de a empatiza cu pacienhrl ti, caboda6, de a exprima aceast?i

,mPBtiein mod direct adeseamd facese mi cunoscmai bine Fi sd md coloctez mdi mult la mine insumi.

terapeuticl
carerespinge
nteracliunea
ti pacientul
O exprima-re autenticd a subiectivitiltii teEpeutului poate Ii necesard
t,ntru ca pacimtul care iespinge sd sifiifr'prezenla terapeutului, ca o peronnll separatA.Acestlucru estein specialvalabil atunci cand pacientul a
rlmlit ctrpdrinlii sdi sunt absenliemotionalsau ll resping,cazin carerds)un8urile afuchve ale terapeuhrlui pot fi reconJortanbeti linigtitoar. Chia1
,l ntunci cend pacientul s-a simlit mult prea contrclat de cetre pdrinfii sdi
,1,ln consecintd, s-a retras in sine, poate fi important sd simH terapeutul
'n flind o fiinte umane, cateodatevuherabile, carc are capacitateade a
Jmli Fi de a exprima sentimente.
In special atunci c6nd pacientii care respin8 slrnt foarte distanli, ei au
lcvoie de stimulul sau incurajareapentru a fi prezenli pe careexpdmaFn rubstanliald aJectiqi a subiectiviEFi terapeutului o poate oferi; cand
)aclcnlii sunt mult mai implicati 9i disponibili din punct de vedere eme
lonal, ei au nevoie de terapeut doar sd le fie aldfuri, ala cum sunt, penru s-i ajuta se-ti inleleagdgi sx-gisimta mai profund experienla.Riscurir' nutodezvlluirii Lerapeutului6urlt reale,dar la fel Sunt ti riscurile de a
tllrcamult prea controlatsau lezervat - un ecranalb Terapeuliiin mod
tcrcotip neutri sau,,obiectivi" (in specialcei cu un stil de atagamentde
cdpingere) pot ajunge sd coluzioneze cu mecanismelede apdrare ale unui
Incicnt care rcspinge, rein6rind din grgealeizolarea emoFional6 care a
mpicdicat dezvoltareapacientului
klcca nu este sa dem un baraj de onestitate,ci sd comunicEm expeIcnla noastrSlntr-o formA folositoarepenku paaient.Norrnal cEacestluIu poatc fi o adev;rati provocare cateodattr,In timp ce pacientul care
(,rtPirlgcpoate reugi si remane in afara contachiui cu mulfu dintre senlmcntclc sale,furia nu esteinaccesibild:spre deosebircde tristele, furi|
lutll la p()ducerea distanlei. A9a cum esteexprimatd prin intermediul
lcvitloriz?ltiideschise(sau ascunse)intrinsecestrategieide dezactivnrc
f e adeseaajungesAplovoacescntimentepLrtcrIti(icnful1ri,aceaste
rlccir1tcrapcnt

Ce fel de sentimente exact gi cum vor fi ele expdmate depinde in mare

parte de propriile noastre tipare de ataFment. Terapeulii care tind se respingd pot deveni reci sau retrati, pot ajungestrcontrolezepacientul sau
pot interpleta,ad5ugandinsight leziunii, ca sd zicem ata. Terapeufiipreocupali de frica puternicd de abandon vor gisi imposibil de ascunscat de
devastali se simt sau pot tlece la fi1rie intens.i.
Ideal, suntem suficient de siguri pentru a expdma ceva din selrtimentele noashe cu suficient de mult afect pentru a atunge la pacient la un nivel emofonal. Evident, nu suntem (pi nici nu ar trebui sd firn) complet tr
control asupra emotiilor care apar din interacfiunea noashe cu pacientul.
Cateodatl trecem pe lenge acestea,iar cateodater;spunsulile noastre
oglindesc retragerea sau contrclul expresiv al pacientului nostru. Fapful
ci putem recunoagtegi inlelege tiparele caEcteristice de transfer-<ontratransfer care sunt probabil si apad din interacliunea noastr; cu pacienfii
care resping nu reprezintd o garanfie a unei responsivitdti optimale, dar
poate fi de ajutor.
Trei astfel de tipare ies ln evidenld gi fiecarepare sd fie asociatcu o istorie oarecum diferitd de atagament evitant. Unul dintre tipar apare la
pacienFii a cimr primi linie de aperare este devalorizarea; al doilea apaI cu pacientii care (inifial) idealizeazd 9i al treilea, la cei pentru care controlul estecuventul la ordinea zilei- De obicei, heifir mai mult decat un
Singur tipar cu acelafi pacient, dar la inceputul hatamentului, unul dintre ele tinde 9e predominei pentru cd reprezinte prima linje de aptrrare a
pacientului, adeseareiese la suprafatd in ttnpul perioadelor dificile, atat
induntrul, cat gi in alara terapiei- Penlru ce relalia tempeutic; etecocreat{, prcpriile noastrecaracteristicide atatament au un impact inevitabil
asupra pacientului. Dacd avem nevoie se fim idealizafi, de exemplu, este
foarteprobabil ca pacientul 9Epreia conduceleaprin idealizaleanoastre.

Tiparuldevalorizdrii

Adullii care rcspinB din cupluri au fost descri9ica fiind (Goldbart &
Wnllin, I996) ,,precaulila fuziuie", iar aceiadintre ei caredevalorizeazd
c0 ,,prr'cnuiild fuziune caresaboiea7a dralc8tea' tp 93r.in termeni didgnr)$ticic(nvcnfionali, acegtipacienli tind sd fie etichetali ca ,,narcisici". FIecvcrtl, copiii phrinlilor d(.val()rizatorinarcisicgi defavorizanli au crescut

a perut initial se incercesd-ti nomalizeze comPortamentul,sPunand ctr un fel de ,,crisparemilitari" este caracteristictrmajoritetii relafiilor sale profusionale.Pe mesure ce exPloram exPerienla
sa, totu9i a devenit clar ca nu ee simtea confodabil cu dimensiunea ,,personald"a acestorrelalii.
De exernplu, terapia era desttnati si se termine. a subliniat el, 9i
deci de ce gi-ar permite sd se implice prea personal sau Prea mult?
A admis ctr increderea egte o problemd gi a continuat, sPunand ce
probabil mama lui a a6iguratmodelul acestuicomPoftament,Precum gi motivul pentru acesta.De obicei se retregeain dormitorul
ei, ferd cel mai mic gest sau ferd niciun cuvant h Plecare.De asemenea,nu exista niciun senn de recunoaftere sau, mai mult, de
primire din partea mamei sale afunci cand se intorcea de la tcoa_
Ii: rlmanea inchisd in dormitorul ei, in tdcere;se simtea ca 9i curn
venea acaseinh-o casdgoala.
Cu pacienlii care devalorizeazd in mod defensiv fie imPlicit (ca acest
pacieart),fie explicit ne putem afla in situalia de a pune in act diferite rispunsuri. Anati inh-o stare mentald de resPinger, Putem rasPunde transferului devalorizant al pacienhrlui cu un contratransfer devalorizant sau
furios. Afunci cand ne aflem lntr-o starementall de preocuPale,ne Putem simti mult prea vulnerabili gi putem .6spunde ca ti cum devalorizarea pacienfului ar fi galantattr de incaPaotatea noashe: dacd Pacienhi nu
ne lase sl contlm pentru el, probabil asta 6ein6mPltr pnttu ctr nu avem
nimic importanl sa-i oferim. ln oricare caz, dace suntem caPabili sd facem
fail atat propriului nostru disconJortletat de o posibili devalorizareulterioarA,cat ti disconfortului pacientului de a se simti ,,exPus",aveanoPortunitateade a explora un tipar important de relagionare(precum 9i urul
dcfensiv) care poate sA modeleze interacliunile Pacientului nu numar cu
tcrapcutul,ci gi cu ceilalli.

Tiparulidealiztrrii
Fir{ sh mcnlionez cd adeseam-am simtit incomodat sau dcsc()tr,
sidcratdc comportamentulseu,pur 9i simplu i l-nm dcscris,sUgerirr(lci\ probabilar('o s(,mnificalie.
Auzintl r.fi.acr,am dc sIrrs,

||itcicnlii care respingFi careidealizeaz:,Prccum cei caredevalorizea,.\, l(l('r(,n au crcscutal2lturide pdrinli absorbili de ei intiti 9i interior nerrlg(|rl,Simlirrrlc21rrcvoik'n rcisiccalc pirinlilor lor vor fi intotdeaunaPe

Prlmul loc, acetti pacienli cand erau copii au aluns sd realizeze ci pot gtrsi
o olze in acestdetert emolional dacele satisfacacestenevoi. Aiutandu-i
Pt Pdrinfi se se simtd speciali, ti ei se puteau simfi speciali - evitand riscsl de a fi dependenfi sau fur:ioti.
CunoscAndacestmodel de adaptare in copilerie, avem posibijitatea de
6 hlelege tendinta unora dintrc pacientii nottri care resping de a ne ideallta. Ceeace este crucial de pastoat in minte este laptul cd admiratia ace3tor pacienF este exagerata pentru ce este multidetermina$. Nu conteazd
Clt de minunati srmtem, pacienlii la un anumit nivel, de obicei, simt cb
0dmiralia lor pentru noi este oblitatorie. Ei ,,9tiu" cd pentru a menline rcl{fla trebuie sAsustind ceeace iti imagineazd - sau ceeace percep - a fi
ochllibrul nost u narcisic tubred. in geneml, acetti pacienfi pdstreazepenlru ci in9i9i (9i cabodatii departe de ei) prcsupunerea impliciti ce terapeutul are ,,picioare de lut" ti cere reasigured. Nerostit2l, aceastdpresupunere d?lrelafei lor cu terapeutul o calitate de ,,cagi cum,, gi pistreaze
lifstonla. \6zufi din acest unghi pacienlii idealiza lL degiin apawtli par
mult mai implicafi decat cei care devalorizeazS, pot fi, de fapt, la fel de
wltanli.
Probabil cd nebuie sd avem la fel de mult Espect penhu nevoia paciefllului de a idealiza, cat avem pentru nevoia celorlalfi de a devaloriza - 9i
.t fim la fel de implicali in a aduce in discutie mecanismul de ape(are
lntr-o maniere care s5 fie folositoarepacientului. Cu multi ani in urma,
tm primit o lectie pubernice ti regretabile desprc pericolele de a nu reugi
rcestlucru:
Dupe o herapiede lungi durate aparent reugitii, tur pacient, pe care
il vom numi Andrew, a avut o conttientizarc profundd gi amare a
faptului cd rclaiia lui cu mine a rcprodus telalia compulsiv idealizanta pe carea avut-o cu mama sa narcisicl - o femeie formidabil:5li doar superficial disponibild, care pdrea sE ceare gi sd primeasceadmiratia futuror celor din iurul ei.
Acesf pacient a incheiat brusc ai foarte sup,irat tratamentul, acuzAndu-mece am fost ,,orb" la aceastddimensiune a relaliei nonstre (probabil din cauza propriei mele nevoi de a fi idealizat) fi l,r
limitArilepe carele-a impus tratamentului.DupA mai mulfi ,rni,
m-anrintAlnit lntampldtor cu Andrew Fi i-am $p!s cecace crcdcnnl

de ceva tirnp, gi anume cd avea drePtate: am fost orb la trecerile

la act gi surd la cuvintele lui care md iugau sd fiu mai implicat
emotional cu el, sA ma autodezvelui mai mult 9i se fiu mai
autoreflexivl
La fel ca devalorizarea, idealizarea Poate fr stimulat6 de lln sentiment
de necesitatemai mult sau mai Putin inconttient. Dar acolo unde devalo_
rizarca este mohvattr in principal de nevoia de a evita dePendenla, idealizarea poate servi in mare Parte nevoii Pacientului de a menline ideea de
admiralie mutuaH a doud pelsoane, Pe care a invetat sAo foloseascdPentru a-9i int;ri sentimentul d este sPecial.Aceastil intele8ere su8erazeci
decet si punem la lndoiale idealizarea Pacientului, mai bine hebuie sa ne
concentr;m pe ingrijorarea Pacienhlui legatii de vulnerabilitatea noastrd
9i pe concluzia acestuia cAavem nevoie sd fim spriiiniti 9i Protetati de dubiile sale cd noi suntem, intr-adevdr, at de ,,idealizabili" p6ni la uma.
Terapeutii preocupati se pot simli neconfortabili cu idealizarea Pacientilor lor Fi, in consecinF, se pot siErti constranti sd sPargebalonul Pe care
pacientul l-a umflat penku a-i fine Pe am'andoi deasuPra. TeraPeuFi ca-re
rsping, in schimb, pot lua Ptea mult in sensul ProPriu-zis aceasciidealizare a lor de catre Pac.lent9au se Pot bucura prea mult sd-ti reculoascd
rolul ca parte a modelului defmsiv de relationare. Observand fie disconfortul, fie pHcerea noastri fali de admiafia Pacientului, adesea Putum
ovea un indiciu al prezenlei idealizdrii-

Tioarulcontrolului
Unii pacienticarerespingPottransformalalia lor cu terapeuhrl(sau

cu ceilalfi) intr-o tupti putenic5. Adesea catalogali ca ,,personalitigi obsesive", acetti pacienti par obsdafi de control 9i de frica de a fi controlali.

ln armurati astfelda menlinedareaFa nevoiida m5ascunde

I (8ndpaclentulaat.iburtezit
ll!a..aluifatldemine inte.p.etralui arfi Putut5Sfie.ore.te,dare.ahcomPletl-Ezitireameaa

Dcloc su+rinzdmr. astfel de pacienli au crescut cu p;rin]i car,ed4ineau

conholul greu de mulfumiL cale ti-au reprimat propda fu.ie ti ptueau si
nu 6 simtd conJortabil cu contacte fizice aprcpiate. Probabil ce acegtia
rr|ru perinfi cu pulintr tole.antl la distrcsul copiilor lor, la dezordinea sau
crlzcle de furie ale acesbola.Dat sple deosebirede periniii pacienlilor carc
dcvalorizau sau idealizau, acegtiaau rispuns mai pulin cu o rspingerc
futioase sau Etragere decat cu un conhol intruziv Cand erau copii, acetti
vlltori pacienfiau fecut latd situaliei in dou; moduri. Primul a fost,la fel
cn lo toli cei careadoptd mecanismede apArarede respingere,se se indepartczede sentimentelelor oAtmai mult posibil. Al doilea mod a fost str
Bziste (adesape ascuns) controlului perinlilor lor, ca gi cum s-ar intoalcc de la o urmdrire riscan6 a conforfului gi a legSturii la o preocupar cu
lup^taimpotriva neputinlei.
In psihoterapia acestor pacienfi, problemele de putere Fi control par s;
nPorecu o frecventtrexasperante.Putem strfim atrati in lupte legate de
tnrif, de program sau de modul in care alegem sd lucrim cu pacientul. intrt timp, pacientul adeseail vede pe terapeut (care se poate simli asediat)
ct fiind o figufe de control care intmtioneazi si-ti imprmA voinla. Cheia
(iatestridentific&n semnficalia acstor lupte pnku pacimt. FFcvent acestd. par sd fie reludri ale partidelor cu parintii lor, pEcum ti o evitaE a
problemelor de atagamentsubiacente:oamenii de obicei nu vor sA fie
nPmapede cei cu caresunt in lupte.
l'rovocareacu aceghpacienfi nu estenici de a evita lupta pentru contR)l prin capitulare,nici de a incercapur gi simplu sij-i dominam. Trecerca la act a primei variaIlte este foarte plobabil se ne las plini de resentirr(.rrtc. Trecereala act a cetreide-a doua varianhene poate facesd ne simfim
virovali. Niciuna dintre acestealtemativenu pare sd fie terapeutici- tolu9i, presupunand d suntem congtienli de rolul no6tm in trecerile la act,
Llmbclepot deschideexplorarealuptei pmk'u controLaFacum ilustreazi
lrrnri\k)areaprezentareclinicd:
,,Selena"era o paciente pentru care tariful era o problemd foarlc
disputat;. Fiind o femeie de afaceri care trceap ntr-o perioad,\
mai grea, era hotiratr, ata cum a spus, sA nu fie trasi pe sfoar,I.
Vrind s?lfach posibilS terapia Si ajungand la o concluziecu privi
rc In ct-$i pontc permite financiar,i-am propus Un Llrif rcclus Dirl

punctul ei de vedere, nu era suficient de redus. A fecut o con_

traoferte.Am fost de acord.
Totugi, dupe ceva timP, am aflat desPrnitte venituri financiare
destul de considerabilePe carePacientanu le dezvtrluise.In acest
context, i-a-nt sugerat cd ar trebui si revizuim Ploblema tarifului
Edus. Sugestiamea a f5cuFo pe Pacienttrsd se simtd trddati, exploatati gi vulnerabiH. Plengandu-seamar cd Plofitam de sinceritatea sa, a addugat cd ar fi trebuit sl gtie mai bine 9i sAnu aibe
incredere lntr-un terapeut cate a dovedit deja ce are un inteies
mare pentru bani. La scurt timP duPe aceea,a intreruPt tratamentul. Dupa cativa ani totupi s-a reintors ti degi economiile sale Personale erau ceva mai imbundtAlite, am accePtat un tarif redus
(de9i nu alat de redus ca pdrna oarl). APoi afacereaei a luatproporlii spectaculoase.
Pentru mai mult de un an, nu am spus nimic desPretadf ti nici
ea. Mi s-a pdrut cd vulnerabilitatea ei acute de a se simti exPloatatd era un motiv suficient Pentru a lisa aceastaPmblem5 deoParte- in sfargit, am realizat cI reticenla mea se datora ti fricii mele
de a reaprinde furia 9i susPiciozitateaei - ti Pdshand Hcereade'
spre acestlucru, am resimFt o versiune mai scSzutea sntimentelor de furie, distanle 9i vulnerabilitate ale Seleneide a se Prcfita de ea. Mi-a luat inctr o lune se am curajul se-i sP[rn ce-i cresc
tariful.
Cu un zembet ugor vinovat, mi-a spus ce se intreba cand o se fac
acestlucru. M-a inkebat dacl ii mdrescdoar ei taliful sau fac acelati lucru gi cu ceitalti pacienti. I-am rdsPunsctram crescut tariful
pentru ceilalli cu mult timP in urme, dar ce am ezitat se-l mdresc
pe al ei datorit5 faptului cd a fost atat de tulburatd de acestlucru
cand am lidicat aceasteproblemi in P ma Perioade a hatamentului. A spus cd se simte migcatede faPtul ctram luat atat de mult
in consideraresentimenteleei.
Tcntat fiind si-mi ptrstrezintactd imaginea ProasP6tlustruiti, am
f()rlat totugi, spunendu-i ci, de faPt, ceeace m-a fecut $i tac a fost
fricn mea de a starni sentimenteleei de furie 9i hedare - sentinlcntr care, fiind atat de Puternice, au fdcut imPosibila anterio!
c()rrtinunrcat('rnpiei Totuti am adrugat cd nespunand nimic

despre acestlucau, m-a fecut mult mai distant fald de ea decat aF

fi dorit.
Am intrebal-o ce simte dupe ce a auzit ce am spus.Aspus cl esle
in continuaie recunosctrtoarect nu am adus mai devreme votba
despre tarit inainte sd aibd incredere,cum are acum. Dar era, de
asemenea,atat intrigatd, cat ti deranjati sd afle cd furia ei 9i potenlialul pentru suspiciune ar putea avea un impact at6t de mare
asupra mea gi, prin extindere, asupra relaliilor sale cu altii. Interesant este fapful c{ uitase complet c; incheierea prcmaturS a terapiei a fost precipitate de aceastl problemtr a tarifului.
Lupta pentru control are diferite semnificalii pentru difedti pacienfi.
ltlorderea conholului poate fi eddvalattr cu o a-oteninlarela adresa idenlltlllii pacientului,a autosulicienleisau a autonomiei acestuia.Renuntarln la control (sau chiar impd4irea acestuia) poate fi simlitd ca o pFdare
iau capitulare. Pntru Selma - ir special la incepuful tratamentului - a
te fiimli supusi controlului celuilalt intr-o relaFieinsemna sd se simt5 in
Pcricol. Pe mdsurd ce tratamentul protresa, pulea sd inceapd s; considerc cl sentimentul siu de pelicol era rnai pulin leal decat ingrijoraEa sa de
n dc simli apropiati, vulnerabi-ld sau dependenti. Pe scurt, in timp ce problcma conholului ale importanla ei aici, ata cum are cu multi pacienli carc
tssping, este in acelagi timp un rcfugiu in fala riscurilor asociate cu intimltatea9i atagamentul.Adesea,pe m5surSce psihoterapiaprogresazd,
0tenlia se schimbd de la agresiune la iubirc - de la riscurile de a fi contn)lat sau de a controla la rirurile de a iubi sau de a fi iubit.

Concluzionand
asuprauneiobservalii
neurobiologice
fjmisfera dreaptd a fost descrise ca fiind creisul sciaenolianal. in mod
idr.rl, relatia terapeutuluicu un pacient careEspinge faciliteazddezv()lLuoa Si integrarea,,minlii drepte" (Omstein, 1994, in moduii in care rel.tliilc dc atagamentiniliale ale pacientului nu au putut face.
('()nr'xiunile,"?/alrofiafu
carein mql normal ludnescconexiunilencurnl('nlc gindi.ii cu sntimente,limbajul cu experienlati sntimentuldc sin(
itr rclalic cu cellalli au fost probabil,in mare patte, alrsentepentru un .rsl
lcl dc pncicntcarca crcscutca un copil evitantcu pirinti carercspinB

Amintifi-va: comportamentul de atatament al persoanelor care ingrijesc,

recunoatterca faciale gi citirea semnelor nonverbale ale corpului la propria persoand gi la ceilalti sunt toate funclii ale emisferei drepte. Prin
evitarea apropiedi ti a sentimmtelor - activitili in mare parte mediate de creierul drept -, pacientul care respinge a putut invdla sl ktriascl, in principal, in lumea emisfereistengi, organizattrprin logicl liniare
Fi limbaj.
Atragerea ,,minfii drepte" a pacientului in relalia cu terapeutul depinde de comunicarea creier drept--creier dlept (Schore, 2003), cate este in
mate mesure nonverbaltr Fi implicite, dar care poate/ de asemenea,sd apari plin intermediul schimbului de cuvinte care lncorporeaze Fi evocd emofia. In mod evident, un terapeut (careregpinge)care actioneazi exclusiv
cu emisfera stang; aft o micd Fansdsl activeze capaciHfile nedezvoltate
ale pacientului de a relaliona intim ti de a si.Elti. Pe de altii parte, un terapeut (procupat) carc intampind prcbleme in a valorifica Esursele lingvistice 9i interpretative ale crcierului stant poate fi incapabil sd vorbeasci
printr-un limbai c5ruia pacientul s5 ii poattr rAspunde. ln funcfie de propria noastre organizare psihicd, bebuie sAne ,,potolim" suficient mintea
Fntru a putea fie sd aducem in ganduri sntimentele, fie sAne l|sem sentimentele sd fie pur pi simplu traduse in ganduri.
Abilitatea de a inka intr-o stare meditativi poate fi deosebit de utild
atunci cand lucrdm cu pacienlii care resping, deoarece meditatia faciliteazi la terapeut un fel de experienld deschis, 9i integtatd pe care spertrm si o incumjddr la pacienlii no9ki. O atitudine meditadve ctegte capacitatea noashd de a simti gi de a verbaliza curenlii nonverbali gi
emotionali din relalia noastrdcu pacientul. La fel de impodant este faptttl cb facilitarea dezvoltilii capacitdtii meditatLvea pacientuluiE)oaleIi
foarte importanl;. Paciengiicare resping (a9acum a spu. unul d-intreei
descriindu-se pe sine) adesa planeazi deasupra vieFi lor, f;rd ii aterizcze, de fapt, niciodatd in corpurile lor Ca terapuli trebuie sd fim in to
thlitate prezenli 9i ancorati cat de mult posibil cu acetti pacienli dacd
vrc'm s?tputem weodald sd ii facem capabili si se conecteze- atat de
pn)llrnd cit sunt indreptifili se fie - la ei intigi ti la cei pe carear putea
il/l-i iubcascl si de care sd fie iubiti.

I3
i.APITOLUL

pat
I preocu
Pacientu
Afacelocuneimintiproprii
I'acienfii cu o stare mentat?ipedominant PreocuPati cu Privire la ataloDrent sunt in mulbe moduri la polul oPus fati de Pacientii care rcsPingUltimii adeseapar dezinteresali de viali, izola[ de sentimentele lor 9i nu
l() $imt conJotabil Ia apropiereaaltora Plimii adeseaPar Plini de viale 9i
vlvocj - dar, in acelaFitimp, sunt coPleFilide sentimentelelor 9i absorbili intr-o distanld evitante fard de ceilalfi. Cel Pulin suPelficial,Pacientii
.^orcresping au pufine probleme cu propria stime de sine sau autonomie,
lrr timp ce cei care sunt preocupati sunt Plini de indoieli gi de frica de a fi
Prcn independenli. Pacienfli care resping au aPrcaPeintotdeauna Problemc in a se baza pe ceilalgi; pacienlii preocuPaF au Probleme in a crede cd
pot cateodatese se bazezepe ei ing4i DacAcel careresPingePale ruPt de
rcgulselecreierului drept socioemotional,cel PreocupatParese aibd Problcme in a administla abilitatea creierului stang orientat lingvistic de a da
un 6cnsordonat unei experientedezoidonate. Parafrazand-oPe Diana
f:oslra (2003),cei care rcsp][]tgpotface fald, dar nu pot slmli, in schimb cei
lr rc()cupali pot simti (9i e pot desfis,wa),dar ^u Pot facefald .
I'acienfii preocupafi par sd apa4ine utrui continuurn diagnostiq care ii
,rrc la rn capetpe isterici ti la cel;lalt caPdtPe borderline. Primii Par co
plclili ti neajutorafi,dar superficial cooPeranli9i cateodatdseducetorr
Clcildllipar furio9i, solicitanfi Fi haotici.Ambele variafii ale temei Preocupr\rii implici pacienfii ale cdror vieti sunt modelatefundamental de frica
de rbandon.
Astfcl de pacienliau fost caGcberizatica frind ,,inJometatide fuziunc"
(( ioldbart & Wallnt, 1996):,,Pentrucl marile [lor] amenin]ari sunt scPi|nrcn, picrdcrcagi i1fi singuri, aproPiereaestetlei ca [iinc1cel mai nlatt

bun: estesolulia, nicioda6 problema" (p. 90).Totugi,pe mesurdce se intamph, modul in care acegtipacienli urmdresc apropierca transforme adesea solufia lit!-o prcblemd. Strategia de hiperactivare a pacientilor preocupali aduce un minim de siguranta, dar la un plel exorbitant.
Experientele timpurii cu figuri de atatament .esponsive in mod imptvizibil i-au invetat pe actti pacienF ce tansa ca mai bune Fnhr afi asigura atenlia ti sustinercacelorlalli este sefi face propriul dishes mult prea
evident pentlu a mai putea fi ignorat. Problema cu aceastdsolufie este ce
necesite ca ei 6e scanezein permanente cdutand indicii inteme gi extelne
pentru a-Fi amplifica distresul. Astfel, tind se fie mult prea conttienli de
smzafiile corporale, sentimentele gi gandurile legate de pericol Fi predisputi se exagerezesemnificalia lot in mod similar, Eunt hipervigilenli fald
de semnele reale sau imaginate ce partenerul ar putea sd il dezaprobe, se
se rctragd sau sd il resping5. Nevoia de a menline sigtemul de atatament
activat in mod cronic submineazi potenFalul pacientului preocupat nu
numai penhu echilibru emolional, ci Fi pentru stima de sine Fi increderea
in alfii.
De aceea,daci vrem sd ajutem in psihoterapie astfel de pacienfi sd-ti
iortifice capacitdF-tede echilibru emogional, stim,i de sine ti irrcredere, trebuie sEle oferim o relalie care sd rcprezinte o alternativd la shategia lor
de hiperactivarc. Asta inseamnd o relaFe in cale pacienfii sd aiungd sAse
bazezepe disponibilitalea emolionale ti acceptareaterapeutului, in loc sd
simte ca pot obJineaceastbcalitatea responsiviteliidoar prin amplificarea defensivda afectului, a neajutorddi tilsau a cooperdrii superficiale
Cu alte cuvinte, hebuie sd le asigu.rempacienfilo! preocupafi o relafie care
si ia locul strategiei de hiperactivare, care trcptat sl nu mai fie necesare.
Acest lucru este mr t mai dficil decat pare. Nesiguranta exagerata a
devenit cea mai sigurd modalitate de a cattiga atentia celorlalti pe carc
nu se pot baza. Este greu se se renunle la acestlucru. Mai mult acegtipacienli treiescacestesentimentecoplelitoare,nesigurantali neincredelea
nu ca pe o ,,strategre" pe care ar fi dispugi (cel pulin conttient) sAo schimbc, ci nrtri degrabi ca falete ale realitilii 1or care ancorcazdsentimentul
k)r dcsprc cine sunt ei- Inconttient (9i cateodati conFtient), pacientii preocupnli adoptd acesteaspecteapdsetoareale modului in carese apropie
dc ci intiti gi de ceilalF,pentru ca acesteasprijid atat o strategie,cat ti
o idcntitirtc.

Atunci cand avem de-a Iace cu nevoia resimlite a pacientului de a

rdophro abordareautodisfructiva,esteutil sa tinem minte cd un oroces
dtrrF('uticeste,in general,unul carevindec;, permit6nd pacienhjui strreflani! acelagiin timp ce se schimbd (Bromberg, 1998b),Departe de a nega
mPortantasentimentelorputehice ti urmdrirca apropierii in jurul cero_
'o c$tc organizat sentimentul de sine al pacientului preocupat, trebuie s6
6('.,rnloc pentrlr nai firlt in ceeace privegtesentimenteleti apropielea.
|l nr(xl specific,trebuie sd rdspundem sentimentelorprofunde carestau
d hn/.1afigarii distresului pacientului 9i trebuie sa faciliLim o versiune
IUll mai large a apropierii, in carepacientul sd fie mult mai complet 9i
n,ri re.rlprezent,in loc sii dispare h preocupareasa legati de displnibillrlca celorlalfi.
l,ucrend cu sentimentele- fricd, furie si dorinti - carestau la baza
tcclitei drame, aducem in atenlie skategia de hiperactivare a pacientului
'nrc a lost odateadaptadveti acum esteautodistructivd.Lucrand cu con'(rptul ingust al pacientului degpreceeace estenecesarin apropieie,cla{flc,lm nspecteale idendtefii lui p careanterior a trebuit stle;ege - in
rpccial forla, ambifiile 9i nevoile penhu care frica lui de abandon a ltrsat
rlAtde pulin loc.
Cum putem exact se lucrEm mai eficient folosind aceastedubltr focalilnro irsupra emoliilor ti intimitelii depinde, intr-o oarecaremesurd, de
'vnluarcape careo facempacientului- in specialln bermeniide pozifio_
rrrrepc axa continuumului ancoratab un capdt de isterici Si la celelalt
npltt dc borderline.(Observalictr,din motive jidactice, descriuaici ,,sr:blpl'rilc", ca ti cand pacientii preocupati ar putea fi intotdeaunabine di-

It, iar copilul careorileaze inhe a rtrmeneag{fat 9i a rspingefurios tin(.sprc o pcrsoandcarepare mai bolderline.
li:lri\ n facc diferenle, existd pacienli preocupali care,in mod evid(,tlt,
conduc" prin neajubtare,in timp ce altii. mult prea repede,lgidezvrllrrir,
rurinli c(,f('fil!.dispcratc.(Ultimii au frecventun isto c marcafdc L,.,l
rJ situ l'('Rl('r.fi, .Nlf('1,
ci pot fi, de ns('menca,
tlt*<-r.ipi
t,r tiind fdri solrrlft.

cu pdvire la atagament.)Fiecaredintre acestedoue variante a-tetemei Pre

ocuperii necesitdo aboldare terapeuticdoarecumdife.itd

Tiparul
deneaiutorare
Pacienlii descriti prin termenul de ,,isterici" sunl astfel denumiti Pentru cd par hiperemotionali ti chia! melodramatici, la fel ca majoritatea Pacienlilor ptocupali. Ce diferengiazdacegtipacienfi isterici de velii Io! mu.lt
mai hiburali este faptul cd nevoile lor de dependenttr sunt mai Putin extreme, ca 9i reactiile 1or afunci cand acestenevoi gunt frustrate. Pmtru cd
astfel de pacienli sunt mai putin apti de a simti ca 9i curn vielile lor sunt
o continutr urgenF, abordarca lor Pentru satisfacereanevoilor de relationarc poat fi relativ mai atrdgdtoaregi Poateaveamai mult succes
h general, ei se conecteazecu allii mai mult Prin intermediul neajutordlii lor decat prin intermediul fuliei. Deti nu fac niciun secret din nevoi
le 1or,reupesccu greu sd Fi le satisfacl- sau chiar s6-ti cunoascdcu ade_
v5rat acestenevoi. Cenhul lor de Sravitatie pare sd s afle irr afara lor, ca
ti cum ar trdi mai pulin in interiorul plopriei lot minti decat in mintea celorlalli. Disperati se evite sd fie abandona$, sunt mult ptea infricotali Pqltru a se alirma gi mult prea disputi sl le facdPe Placaltora.
Atunci cand intrd in terapie,adeseani se prezinttrcu o contradiclie.Ei
par se aib, resurse psihice considerabile ti pot fi chiar destul de realizati.
Dar in cadrul tratamentului se comporttr ca gi cum ar fi nePutincioii, atat
in a-gi administra dist esul, cat gi in a incercasil intelea8d.Ia incePut,
sperand h ajutorul nosFu, ne pot surprinde ca fiind pacienii domici, complet pregetil sl se dedice;i foarte mult ln contactcu emofiile lot ceeace
trezegtedorinla noastrede a-i aiuta.Cu astlel de Pacientiputem avea rapid agteptareactr va fi ugor sd lucrem cu ei, Dar Prima imPresie Poate se
fie eronatd Cu siguranleaici estemai mult - sau mai Pufin - decatPutcm veoea,
Adesca
pacienfi au o capacitate mai mare de a admini-stra 9i de
^cegti
,1dn un sr'nssentimentelorlor dcat cred ei ce au, Ftiu mai mult desPrc
cxp('ricnln k)r decatsunt disputi sI cEade ti au mai mulbecalitdli ca oatlr(,nidocfltsunt pregetifl se recunoascd.Pe de alte palte, disPonibilitatea
hrr irlcdintil dc n se implica intr-o relalie tempeuticdestemai Pulin un inrll('.ll(n ,rl c.rliait.{tii k)r d('a colrbora, cat un semn al dorin}ei lor de a s

tuPune ti de a-i mullumi pe ceilal,i. Pentru a asigura confortul pe care

rltotil cAil va aduceapropiereade terapeut,acetti pacienli ,,gtiu,.ce trelul$ F/lmentineaparenlalor de neajutorare,ajutandu-lin acelagitimp pe
o|lrp('r.rtsd se simtl bine.
l'rovocareapentru noi estede a nu confunda suprafatacu realitatea
titlo $c afld dedesubt sau cu shategia defensivd a pacientului cu dificuldlllc cdrora a fost destinad se le facd fald. Dacdluem neajutoiareaaga
\rm sc prezinLd,putem sd incercdmsd fim folositori prin moda[Hti care
/dlldurrJ sentimentulpacientului L; esteneajutorat,i;r dactrsuntem vra.
lll d0u sedugisd iucim rolul de mare terapeut,putem pierde din vedere
lr,voiolui de a fi pacientulperfect.Astfel, putem negapacientuluinostru
rlt()rtunitabeade a se lupta cu frica ti neincredercacare.l fac si simtd com)lhnla 9i amabilitateasa ca fiind atat de necesare.
(io astfel de pacienli, trebuie sAfim atenli la nerdbdareanoastreexala,rntilde a salva sau de a fi idealizafi. Dar atunci cend, ata cum adesea
|c intnmpld,ne trezim cAtrecemla act astfelde impulsuri, avem posibili0tit de a facelucruriie altfel, c;t gi de a clarificaaspecte<heieale er'rh',r
rr,r['nlei pacientului.Ince o dal;, ata cum urmdtorul rnateria]clinic ilu*rc0ztl,terapeuful poate constr6nge,dar poate gi contribui la progresul
rrlciontuluiin tratament.
O persoanAextrem de competentddin punct de vedere academic,
pc care o vom numi Elaine, mi-a cellrt aiutorul dupd o serie de
nlacuride panice.Pe la inceputurileterapiei,mi-a sius c6,de iie
care datd cend apdreaurl moment de ticere in conversalianoastri, devenea foarte anxioase.Ultimul lucru pe care mi-l doream
crn $ produc la acedstipacientAfremintati de anxietateti mai
mLLltdanxietate.Decat sA abordez aceasteproblemi, m-am obignuit sd umplu fiecare moment de ticere. Mi-a luat cateva lunr
pti)ri si-mi dau seamace nu ii feceamniciun favor in acestfel Ctr
ccva eziteri, am hot5rat ca data viitoare cand o pedoadi de thcc|.('va apdrea,sd nu mai fac nimic.
l)cloc surprinzEtoCin linigtea care a urmat Elaine a inceput sd s(.
srmta f()arteanxioasd.Dar am putut se vorbim despre acestlucrrr.
A rciclit faptttl c?lanxretateaei cretteain perioadelede ticerc p(,ntfu cil sc sr|nlcnncnjutoratdin a da un senscxpcrienfcisalc- r:ri

dacl se simJeaneajutoratd,acestlucru o spe a. Am sugeratci era

ugor confuz faptul cd cineva careiti cagtigaexistenladand un lnleles expedenlei se simte neajutorat in incercateade a da un sens
propriei experienfe. In conversatracare a urmat, a devenit contdente de ceeace ea a numit .,un surplus de neaiutorare" pe care
a inv;lat sd-l cultive de cand era copil. Atunci, ca 9i acum, pi-a dat
seamaca daci era coplegitd,avea ceamai bune tanse se se conecteze cu mama sa imprevizibil disponibilS. In mod similar, se conecta cu tatel seu in specialatunci cand ap6reauproblemepe care
teme pentlu acasdcand era la
nu putea se le rezolve singule
gcoali sau, mai tarziu, probleme de seNiciu.
inaintand in tempie 9i simlindu-se mult mai confortabili in tdcere, Elaine a realizat cd anterior se simlea ameninlitor de singurd
atunci cand nu eram in contact verbal, ca gi cum fera cuvinte nu
era capabildsd mA tini aldtud de ea.Acum, intr-o situafie careera
cu totul noue, era capabih 6Asimte in Hcere o conexiuneinhe noi
mult mai sigurd. Penhu ca a fost o experienli mult indregitd se
fie capabiH se fie singuttr cu mine, dar ti singuri irnpreund.

Frica mea de a dedanga anxietatea Elainei a avut ca rezultat, pentru o

vreme, coluziunea mea cu aPererib ei, in locul luPtei cu xperienla care
stiba la bazanecesitdliilor. Pe parcuisul procesului,i-am conJirmatfite
Bdvreau sentimentul ce era neajutorata si face fald sentimentelor ei - cea
mai importantAfiind anxietateaei de abandon.Pe de alte pafte, odat6 ce
am realizat ce feceam ti aIn gtrsit o cale de a-mi tolera propria anxietate
cuficient de mu-[t pentru a-mi putea schimba comportamentul, ,,surplugul ei de nearutorare"
a puo versiune a strate8iei de hiperactivare
tut incepese fie inleles.Mai 6rziu, cand a fost capabildsd se relaxezeFi
si fie ,,singureimpreund", am inteles realizareasa ca reflectandintemalizareagradualda expedenleiunei ,,bazede siguranlA":nu mai era nevoic sd m?lconstrangepe mine (pdn internediul neajutoreriisau distresuIui) si fiu impreund cu ea pentru ce aclnn, in cea mai mare parte, avea
lncrcdcrcc?lcram cu ea.
l\'rrtr! pacrenli ca Elaine, o bazare dimimrati pe strategia de hipeEcllvlrrc nlcrgo mendin mane cu o capacitatein cregtelede a simli terapeuIul (ir liinll r) bizil de siguran16.Bineintelesce,inilial, aceFtipacienti aduc

:U rrl frica de abandonin cadrul rela[iei terapeutlce.Ei nu se pot baza pe

lhForlbilitatea emotionalS a terapeutului sau pe bunele lui intentii. Ca ti
,oplll mici ambivalenlia cdror preocuparecu disponibilitateamamei lasi
1tllh1 loc pentru explorare, energiile 1or sunt absorbite penLru a menline
o*ltuaa cu terapeutul.
' lbtuFi, doar in misura in carepacienlii preocupati se simt mai pulin
,onBtrnnFise monitorizeze sau se administreze rdspunsudle tempeutului
rl pot sd iFi intoarcd atentia mult mai mult cdtre propria experienfe. Noi
lr,vcnimmai degrabdo bazi de siguranledecato sursede suslineremult
)tr![ contingentdafunci c6nd generdmo relatie care oferd mai mult pa'lcnfului - Fi ceremai mult dela pacient- decatrelafiacarel-a lansatin
/ Inlil.
l)rintre elementele-cheieale relaliilor carefaciliteazddezvoltareacitar. mai devreme (Lyons-Ruth,1999),doue dintre ele se remarcdin mod
:rnrticutor:
incluzivitatea
unei .,pantea dezvoltarii".in mod
si necesitalea
rpecific, trebuie sAtintim spre o relatie care incurajeazd pacientul se se co
l(lctcze cat mai mult posibil la experienla sa in special la aceaexperien
il ltcntrLlcareatagamenlelesaleiniliale nu au f5cut loc. Trebuiesd agtepim mai mult din partea pacientului decat simte el initial cd este capabil
\dlc; trebuie $ recunoa9tem9i sd angajemre$nsele pacientului,resur
|a pc carnu doregtesau nu poab se le recunoascain el insuFi.

ncluzivitatea
llnlo]ionalitateapacientului preocupatare adeseao calitatede ,,oriennr'(.ciltrealfii" Atunci cand pacientii preocupatiiti exprimd sentimente(,,scopLLl
estede obiceimai putin de a se expdma pe sine,decatde a atrantcnfia
sau ajutorul altora care, cred ei, ar fi altfel indisponibili. Aceastn
{(,
,Htc,bineinleles,esenlastrategjeide hiperactivare.
l)cc6t si coluzionemcu aceastdstrategie,fiind prea protectori (o posirllltntc scdLlcdtoare)
sauprea solicitanti, secretulestesd fim nlci mai mlrll
rlcl nlni pulin disponibili atunci cand pacientulili exprimd astfelde cmoll ,,publicc"decatatunci candnu faceacestlucru La {el de important csL('
[ptul ct\ trebuiesd punem in actiuneun fel de ,,detector"emotional,cnr('
rrlnc dca indicii cu privire la emotiile ,,pdvate" pe cafc pacientul lc poxr' cxprimI doar indirect

Aici, ince o date, atentia orienhti cetre limbajul nonverbal al corpului

pacientului - cet gi atenlia asupra ProPdei noastreexPerienlesublectiasigurdcel mai bun accescetle ceeace Pacientula invdtat sd excluve
d5. Este evident cd detaliile vor varia in functie de Particuladtdtile istodei
pacientului. Totugi, in expedenla mea clinice arll descoPedt cd aPar flecvent, adeseain secvenle, ti sunt integrate gradual in sentimentul de sine
al pacientului urmetoarele: neinctederea ti frica de abandon, aPol furia ti
capacitatea corespunzebare de a sPune ,,nu" ti, in final, tristelea Fi nevoia autentici precum ti capacitateade a sPure ,da" - Fi chiar a cl:edeacest
lucru,

Pantadezvoltdrii

Dupd ce am incheiat disculia telefonicdcu o Pacienti caretocmai i9i

programase prima tedintA cu mine, am realizat cd Pe Parcu$ul conversaliei noashe m-arn inhibat, verbal ti intelectual, Pentru a nu o ,,rdni" Prin
expunereaunui contrastcu deficitelesaleevidentein aceasHarie. TotuFi,
(deti in mod norcAndne-amin6lnit, mi-am dat seamacAare caPacitatea
mal nu Fi-a exercitat-o) de a fi mult mai Puternice ii de a ex?une mal clar
decatperease fie Ia telefon.irl mod evident, se lesacondusdde vulierabilitatea ei, iar eu, initial, i-am risPuns, fiind mult Prea Protector intr-un
mod evident gi total nefolositor.
Cu aceastepaciente(9i cu allii ca ea) s-a dovedit a fi esenlialse ne aFteptem h mai mult, nu la mai pu!n. Bineinleles, trebuie sd ne ,,in6him"
cu pacientul acolo undc ,,seafl5" et. Totugi, trecem ,,Pehngd" acestaatunci
cand presupunem mult ptea rePede ce nu Poate mai mult. Mult mai foloBitoareestepresupunereace Pacientulestede fapt mult mai capabilde a
sim li ti de a gandi in profLuzime decat parc sd fie Dincolo de acestea,existll tendinla ca pacientii preocupafi sd fie subestimali in ceeace Privette capricit?ililegi resurselelor iar acestlucru Poatefi foarteProblematicdacd
l!l1m ln considerare aceasteautoevaluale negativd, duPd aParenle
C)clathl-am confruntat spontan pe unul dintre Pacienfii mei care se
notocvrlua mult prea modest:,,Spuici nimeni nu ar putea fi weodatd inl0n'FntL1ctinc. Dar md g6ndesc:ce poate se nu Placd?"La momentul res-

mrBlnc vie a negirii defensivea propriilor puncte (orte ale pacientului.

)ofl ofcrit! inh-un spfuit suportiv acesttip de confruntare este rarcori bi_

ttrl cire sa comunicein mod implicit convingereanoastrl ci pacientul

rt(.clpabil de mult mai mult decatcrede.

r.0 duzlt sau nu m-a recunoscut,pur 9i simplu eu asr simtit acestlucru.

,(.40fi lucru este valabil ti pentru c tici. 9tiu ce mi respectd9i me iuberr, nu mll atacd,pur 9i simplu are alti perere.Dar eu nu giml aga,,,
Ctnd am intrebat-o cum simte ea de fapt (,,Cum se face ci simF ce te
Inord s.1ute atacd,iar o al6 parte din tine cred cEnu face acest lucru?,,),
rllpuns: ,,Sincer,nu Ftiu" - ca gi cum ne aflam la capeful explorErii.
L)ardacS nu gtii, insearnn; cd nu pofi se te gandegti la acest lucru?,, Lu'lupc careapoi a hceput se-l facd,intr-o manierddestul de productiva.
l'cntru cd afiger e putemice ale emo;iilor au putut aiutaacegtipacienli
I Bcoatdce e mai bun dintr-o sifualie rea,ei au tendinla de a ltrsasenti_
(.ntclc str le inibuge gandurile. Trebuies5 facem loc scntimentelorlo,
u trcbuie, de asemenea,s5,i incuratdm sa se gendeasci la ceeace simt

.rrll.l rcsponsabilitatede a da un sensexperienleipacientului, am fnc(,

fll bhrcdacel-am invita se se aldtureeforhrlui noctru sau dacdi-am spu
.r,l
H.indcascicu v(re tare la experienlalui.

autonomia 9i autoinifiativa au fost de timpuriu descurajate9i deci nu

aunt concordantecu credinlele pacientului desPrecum sd-ti asi8ure cel
mai bine atenlia celorlalli. De aceea,vom vrea si transmitem conltientizareafaptului cI esteBreupentru pacient sd aibd increderein ProPriile sale resurs,
ln continuare, poate fi deosebit de important - date fiind constrange'
rile autonomiei pacientului - si observ;m ti sd facem loc Pentru iegirea
la suprafal6 a furiei, a criticii 9i a dezamegirii din relatia cu teraPeutul
Cand ambii parteneri pot trece peste acesteprcteste relativ neatinti, acest
lucru ^ntlrette conttientizalea abia ap5rute a Pacientului ci autonomia 9i
EepaErcapot, de Iapt, coxista cu aProPierca,conkar lecfiilor exPerienlei
gale de ataFment iniliale. Dar dacd acestelecfi timPurii vor fi sau nu actualizate, va depinde in marc pafie de ceace se intamPH inte Pacient ii
terapeut in contextul noii relafii de atatament.

tipareti capacane
Relafia:

Degi este adevlrat faPtul c5 rlafia Pacient-terapeut, la fel ca toate !e'

laliile de atagament, este cocreatl, Pentru Pacienlii pleocuPali, care tind
gd se adapteze, ca un caheleon, atteptirilor celorlalti este ceva deosebit
de adeverat. Dorinla lor de fuziune, determinate de frica lor de indisPoavand ca
nibilitate, ii face str fie mult prea mult gata de a se scufunda - _I]Parul
r_
rezultat ca ceeace oblinem este adeseaceeace cred ei cd vrem.
de
atatament
a
mult
de
strategia
depinde
astll
foarte
laliei terapeutice
pacientuluipreocupatcareinteractioneazicu cea a teraPeutului.
Bineinlelescd fiecareastfel de relalie esteunicd 9i imPrevizibild. Ne
linand seama de claritatea intenliilor noastle teraPeuhce (acordali la
ccoace s afl; sub suPralalaafective,fere se coluzionem sau sd intirim
neaiubrarca), cu siguranlSce vom fi luati Prin gurPnndere.Dace ni s
lntampli acestlucru, probabil ce tratdm un Pacient teoretic,9i nu unul
rtal, s u nc compo dm ca 9i cAnd arn fi matini de teraPie, 9i nu fiinl
um0n(!sponLtne,emolionale9i vulnerabile ln ciuda acestorlucruri
(.xintlltiparc li caPcanede contratraisfer calacteristice,care marcheaz
hrrl rn(.ntul multor pacienli PreocuPafi.Cunoa9teleaacestor tiPaF nu
naturii
nc vn opri si\ clldem in ele - ti nici nu ar trebui. Recunoa9terea
lhl r,l('liLlniicu pacicnliinottri poatefi Parteacea mai semnificadvea

nodului in care aiultgem se-i cunoagterngi a modului in care ei ajung

no cunoascd pe noi. In acelagi timp, cunogtinfele generale de acest fel
lt pot aiuta se identificAm caracterul participerii noastre neintenlionao ln relalie, lucm care ne perrnite la randul sdu sd avem o ti mai mare
'lFxlbilitate.
ltlca durabih a pacientului de lipsa de disponibilitate a terapeutului
rru C0rezultat zelul pacientului (dar cateodateesteti ascunsdin spateo ltccstuia)de a se conecta.Nevoia lui de leasigurareti conJortal aprothrll poate fi exprimate in mai multe feluri, Orice altceva ar putea relrcz('nta/ neajutorarea aparentd a pacientului, afitarea distresului,
.r)mplianfa,seducfia
9i/sau efortulile de a fi un ,,pacientbun" sunt, de
u0menea,incerceri implicite de a diminua distanta ii de a ceptigasutortul terapeutului. Cu cat apar mai devleme in tratament acesteoferc dc rclalionare - ti cu cat sunt mai intens Fi mai inflexibil puse in
r(1-, presupuncd sunt cu atat mai mali neincredereapacienfului gi an(let0tcalui de abandon.Ca terapeuti, raspunsurile noashe la astfel de
tfcrtc vor fi modelate, ftrtr-o oarecare mesura, de propriul nostru stil de
rttltdment.
Dace sunbemmai mult siguri va fi mai ugor sd rezon;m cu sentimencb adanci care stau la baza ceredlor indirecte ale pacientului pentru corc.ctareifrica de a nu se avea griie de el gi furia de a se pierde pe sine inrull pentru a-9i asigura atenlia altora, precum gi nevoia profuidd gi
rlBteleasa.lntr-o starementalede siguranle,vom fi capabilinu numai sd
Dtcrdcliondmrelativ liber,ci 9i se aiutlm pacientul sA-gidea seamade rot|l lui in interactiuneacocreatacu noi.
CA d starea noashe mentaU este mai mult de respingere, prcbabil va
I ncvoie sd fim precauti la anumite capcaneposibile care au legeture cu
nptul cd strategiade ataFamenta pacientului esteopusd fatd de a noasrt. lnfricoFatiinh-un anumit grad de sentimentesau de apropiere,pucm sll ne simlim inconfortabil sau chiar indepdrtati de afectul intens al
ttlcicntului sau de ,.foamea"sa de fuziune. Pentru a ne simli mai confor[[tll putem alege se ajutiim incercand sd lngrAdim emo]iile putemice prin
nlclcScre intelectuaE. Decat sd rezonam cu sentimen[ele profunde alc pa'l(.ntului - sau sa observdmlipsa de potrivire intre ceeace estespus li
'c,encc pare s{ fie simlit -, putem incerca,in mod prcmatur, sa ofcrinl
(pcntrunoi) prin cuvintoSi inlorp(.t0ro.La ac('dsLl,
rlructuraliniiititoaro

pacientul poate rbspunde simfindu-se singur 9i neinfelessau aliturandu-ni-se compliant intr-o versiune de ,,pretindem ce" a unei expbreri terapeutice folositoare
sau alnbele.
In mod alternativ putem se ne simfim uluraF inconttient cd pubem
gesi alectele noastre renegate gi dependenta in pacient, qi nu in noi intine. In acest caz, putem fi inclinati sd coluziondm cu strategia defensive a
pacientului. De exemplu, putem lua prea mult in serios apaEnta nevoii
lui emotionale,simtindu-ne, in acelagitimp, implicit reasigurati ca noi
nu avem astfel de nevoi. in mod similar, pentru a ne susfine propria stimd de sine, putem prelua mult plea rapid rolul terapeutului shalucit,
ldealizat de pacientul evident neajutorat (da! care,in mod ascuns,ne controleazd).In aceastdkecerela act, putem tllm6ne in mod incongtient,dar
urmerind un scop,ignoranti cu privire la neincredereaii furia pacientului, in timp ce pacientul ne ma.nipuleazl,ir scop autoprotector,nevoile
noastrenarcisiste.
Afunci cand suntem intr-o stale mentaltr mai preocupati cu privire la
ItaFament, problemele cu care ne confruntdm in relalia cu pacientul preocupat sunt diferite. Pe de-o parte, vom fi probabil mult mai capabili sl
empatiz5m cu experienfa pacientului, datodtii supraprnerii acesbeiacu
I noashe; pe de alte parte, propdile noaske frici de abandon pot si IacA
$ ne fie dificil sA facem mai mult decat se empatizdm. Dace vrem se
tducem in disculie natura paitial defensive a neajutoririi pacientului,
de exemplu, va trebui si exprimem o perspectiva care difere de a lui.
Dar pentru a face acestlucru estenevoie de un anlrmit grad de separafe pe careputem cu uturint! sd o conJunddmcu agresiule sau se o simllm ca fiind o ameninlare a relaliei noaske cu pacientul. Astfel propria
noastrdpreocuparein legefurd cu atagamentulne poate face sd ne ,,aldturlm" distresului pacientului, dar flld sd intervenim pdn modalitdti
cdrc, irr cele din urmd, ar putea sl-l ajute sd face Ial6 mai bine. Tocmai
de acccaputem se cedim in faltr impulsului de a ,,salva" pacientul, in
loc Hr\-laiuttrm si-9i recunoascApropriile resulse. Mai mult, propriile
rto[lttrc prciudecd[ifa[e de sentimente.9i nu gandireanoashi, pot interford 0u ahilitateade a mobiliza (atat in noi, cat ti in pacienti) ,.interprelul (lln crcicrul stang", care dii sensexperienlei emofionale astfel incat
.lt llo trlositi ca un semnal, gi nu traite ca fiind o povara, un simptorh
titt (lodr un f|Dt.

Transferulerotic
late anterio!, carEapar de obicei ln t!a_
tsea ne intahim cu ceeace voi descaie
te de contratransfenrrile lo! comDle_
sub gigla transferului erotic, acesteinteracliu i au o dimensiune de sexualilat{ rom*tir_
qiZ"uu Jo, i"ruti"fdcut care estreadesea sehnificativd in sine, au, p*t
, a" r*^"a"",
,,a
nscundtrpDbleme de atagament.
Aga curn mai mulfi autori au sublirriat, natura
situafiei de han8fer_{on_
tratranslererotic cateaparedepinde,in marEmdsur;,
de genul pacienfu_
rur 9rar @hlteututui (person,l98g; W}a &
Welles,1994;(embeip_ r99st

pacientului ca urr semnalde aProPiere.Pe de alH Parte,aceeagidorinlS

poatefi simtitA ca fiind Profund derutantr, Pmtru ce PEzintii o oPoriunitate pe caretrebuies[ o resPingem- ti PrcsuPunemcePacientulva
simti c; el estecel rcfuzat, 9i nu doar dorinla lui
ln mod ideal,ne putempermitesd fim obiectuldorintei Pacientului
ftrri sd il incuraiernexcesivsau ferd sd ne simlim obliSali s5-l oPrim ln
mlsrua ln careputem sAfacemloc acesteidorinle intens,avem oPortunitateade a explora rolul ei in relalia teraPeutic; - ti astfel,rclul ei in
celelalterelafii aproPiateale Pacientului.EsteIolosittr sexualitateaca un
BurogatPentruataiament,o caleindirectdcetracestasauo evltale a acestuiaicenhal in contextul hatamentului estefaPtul cddorinla Pacientului

AgadiuSa
cdaldoileafactorcareareinflu*fa

Pe scurt, transferurileintime,i (in mod special)

"rf,"riJll"iiil_"^i"
cele sexu;il;;;;,
s-aapar, atunci c;nd pacientul este femeie tieraeeutul
lnfrfffrlpuse
si
eureDarDat_ cet pulin in mlsura in care femeile,
in general,dne sA se
te,61ude separare,in timp ce berbafii,din n"", in g".J.f,
preolsputr si se teamdde apropiere.Astfel, pentru
"";t;rli_"i
femei,in
sDecialDenrru cereprEocupate, urmirira unei legehrri romantice
sau sexuale <u teropeutul reprczinhi adeseanu nuDai
o apdrarefate de probleme de atagar
ttv bdtbali er)itarea*ntimentelor ror
rtprczintd adeseaun mecanism de a
profunde, precum gi soluFia tipic ma

tului, aceadezvoltarePoatefi Pusdin Pericol.

A9acum am mntionatIa ^tncePut,
PacienliiPtocuPaFPot fi inleleti ca

Tlparuldefurie5i haos
)at,o modalitatede a-l devalorizaca
I ar putea fi tentat sd depind;.
d, ca terapeuli,al hansferului emtic
de stareanoashd menhH relativ la
mim cu bucurie dorinla lui romantic
vnnitatco.Pode altd parte,putem fi ir
(1(.a1orinl:t
cn fiind o provocarefali d
c(.iLrlli.
Dnr (lncilstilul n()strutindcs;

Ccrcetdrilesugereazectr mulfi, dactr nu cei mai multi, Pacienli bo!dcrlinc au o starementald de Preocuparecu Privile Ia atalament Acefti

rchrli(,. l)(. na('(,it,nrtrll rlltt t'r't'nct' voi sPunein continuare se aplicl nu

nt|nrnlI'nch'trlllor,rll,tllld r'llitrl(rlmtrlt mai Pcrturbatal continuumulu

'ttocupat, ci ti pentru pacienlii fird solutie cu p vire la traum,i sau

,lrrdere.
Pacientii borderline preocupali adesabi ktriesc viata ca o perfianenI crizA.Emotiile lor nu sunt doar dureroase,ci 9i copletitoarpin inbensiit!. ln loc sa aibtr un sentiment de sine stabil, acegti pacimfi se simt ha,tlcl in interior ti goi. Relafile lor strnt adeseafurtunoase, terminandu-se
d('d cu ceeace pale a fi rsimfit ca tredarc. pringi inEe bercarealor de denevoia lor fild malgini, ei par si fie disperali dupe ajutor, dar,
'lndenfe 9i
ocelati
rr
timp. terodzati de convingerea cd nevoile lor vor indepefta aiuru.ul.Disperafi,ei se pot ap.opia, da! se retrag cu frici pi furie. Ca terarut, cu astfel de pacienti m-am simtit adesea ca irerc6nd si salvez de

t696mentde care pacienh.dare nevoie Eebuie sd fim capab i sAofedm o

ombinalie intneempatieti shbilirea limitelor. Niciuna dintre ele nu este
!ficienE pentru a putea ,,contine" pacientii copletiti 9i coplegitori ca acei
la oau frica, furia gi neajutoraleape carsunt mult prca capabili de a le
voca in noi. Cend rclatia te.apeutictr poafedeveni suficient de conlindtoa!'/ pacientul are oportunitatea de a dezvolta tipul de stabilitate interne 9i
rterpersonalipentru carEprimele saleatagamentenu au asiguratniciun
xodel.

mpatia
Dactt nu intelegem ti intr-o oarecarc mdsuri nu rezonim cu exDericnl inlcrnaa pacientului,nu putem sa-laiutiim.Fbrdacordarea
e;pdti(t
tcr.rp('utului,estefoarte probabil ca pacientul sLd
se simttr nerecr.rnrjscut
I singur sau, 9i mai rdu, ameninlat gi trldat. Toh4i, o astfel de acordare
$lc dc obicei greu de cagtigat.Depinde cel pufin de trei lucruri: cap,rci,
rlcd noastr?ide a faceapel la teoriile gi cercettrrilerelevante,deschi(icrt nonstri fald dc intregul spectru al exp enlei gi cilp.rcitateano.)strJ

de a interacFonacu pacientul in moduri care si neutralizeze,cel putin

temporar,obstacolelemutual generatein fata empatiei 9i a legitudi
Pmocupali cu traume ti plini de fricd, acetti pacienli sunt adesadestul de explicili cu privfu la experientele klite cu p;rinfii lor -, sau de exprienlele de a fi abandonali de cehe perinFii lor - care i-au coplegit gi
cAteodali i-au ingmzit. Pdrintii lor, la fel ca plrinlii pacienlilor preocupafi
in Senelal, au fost imprcvizibili, dar puteau, de asemeneansi fie furiogi
6au indisponibili in moduri inspdimantltoare.
Un pacient mi-a spus ci tatAl sdu, rrn potilist alcoolic, putea fi brutal in
mod imprevizibil. Treabapacientului era 6Afine cumva ocupat sau distrat
acestom exploziv atunci cand pArea pe punctul de a deveni violent, CateodaE pacientul rcutea ace8tlucru. Atunci cand nu reugea,putea deveni
linta fuJiei tdLtlui siu. Odatd.tatdl seu a scospistolul 9i l-a indrepLatspre
capul pacientului.
O parte a kagediei pentru pacienli ca acestaestefaph ce asffel de scene ale victimizerii din copilSrie continue se fie hecute Ia act in relatiile ulbrioare a-lepacimtului, inclusiv cel mai important, in relafiapacientuhri
cu el insuti- Fonagy (2(n0) a teoEtizat ce in locul sinelui ,,constitutional,,
t6u adevirat acegti pacienfi au intehalizat repiezentarea unui sine
,,strtrin", carc incorporeaze r5s?un6urile unei figui de atata$ent abuzive. Dar penbu ce acest sine shein este atat perecutor, c6t gi in contEdictle cu sinele adevdrat, trebuie se fie eliminat. proiectia lezultati a acestei
prezenle interne periclrloase face ca alp sI fie simliti ca persecutori. Ah.nci
clnd ceilalfi nu sunt disponibili, pacientul se poate simli constrans str se
persecute pe sine pdn intehediul autoatacurilor vicioaEe,inclusiv, cateodattr, prh automutilare. Teoria lui Fonagy ne aiuttr sd ddm senscomportamentului perturbator care,altfel, ar putea finrctiona ca un obstacolin
colca empatiei. O astfel de inlelegere poate fi in mod spcial vible atunci
clnd interacliuneanoastrecu pacientul ameninll se imite interactiunile
dln l('c!tul lui - agacum era cazul fiului polifish. ui a c5iui istorie traum0tici am amintiFo putin mai devreme.
lrr urma unei tedinle neobilnuit de colaborative, acestpacient a
v(.nit cu (iouilreci de minute mai tatziu. fdre se comentezein
vretrn fel inlirrzir.r,c sn. l'rcltuia sil-mi pl6teascdtedinla, dar mi-a
npus.,l nu rrr. l't r.l (drnctuld(,(ccuri.l)e ascmenea,
a spusc?ls-a

sdturat d terapie ii ce toatd aceastddiscutie mai reu ii face; Itril

ea,s-arsimii probabilmult mai bine.
Tinand cont de intarzierea sa ti de lipsa cecului am devenit destul de iritat, dar cand a inceput s, ataceFi munca noastrd impleunA, am inceput sd mtr simt destul de manios. Apoi mi-a trecut
prin cap ideea ca pur 9i simplu eram invitat sd joc rolul persecutorului furios, pentru ctr daca ag fi fost in schimb urrcolaboratot
l-a9 fi lesat singur cu persecutorul din el. Mai mult, ar fi simlit cA
il invit se i9i a6ume riscul prostesc(probabil inconttient de ameninlarea vielii) de a aveaincrederein mine.
M-am intlebat cu voce tare dactrprobabil incearcesd declanpeze
o ceartd,in loc str se simtl apropiat de mine. Am adeugat ce p!esupunerea mea este cA o gedinll precum cea trecuti, in care am
putut sd lucriim atat de stransimpreune, ar fi putut se-l factrsl se
simtd anxios. Nu trebuia sd fiu surprins de faptul c; a fost furios
din cauza sugestieimele. Interpretareamea totuti ne-.ap ns blne
amandurora. M-a fecut capabil pe mine si rdman lengA el, in loc
sI mI simt indepd at. A fost, de asemenea,o interpretarecare putea s5-i fje din ce in ce mai folositoarc, Fnand cont ce arn retr5it
de multe ori scena!ii foarte asemenebare.
livident cAsunt mult mai multe beorii9i cerceterih caram fi pufut sa
fncomapel in eforturile noastre de a inlelege experientele pacienfrlor mult
m(ri puternicpreocupafi.Clivajul, scufundareain experienfe,egcuriledc
mcntalizareqi metaforaatotcuprinzdtoarea sinelui copleFitde altul mni
puternic Ai reuvoitor gunt toate conshuctefolositoatela cale ne vom inl(t0rc('in scurt timp. Dar dincolo de teorii, expedentaperconaleesE o rc
$trr$l carene Poatecrettecompasiuneapmtru aceftipaciential cbfor comPortanrentstrident autodistructiv ti adeseasurprinzilor poatefl greu dr
lolornt Fi cu atat mai greu de empatizat.
ln rccst context,am descoperitctresteimportant se pot localizaitr ink.ri()rul meu ecouri ale experienleipacientului. De exemplu, atunci ciin(l
nlA srmt cxasperatde un pacient ale ctrrui resentimenteputernicc l('Sn
t(,do ncdrcptAliledin trecutnu fac decatse-l reneascdpe el, inri n(lU(
dmint('c6tdc dificil a fostceteodatdpentrumine sAiert. Suntsigrtr.,\ tl
inlol('Hcnrpc nliii mult mai bine av6nd la bazi o t'xpcricn16conrur),1

Cateodata,bineinleles,asemintrrilepot fi dificil de rccunoscutsau prea

nepltrcute pntru a le recunoagte,chiar 9i fafE de noi intine.
Pmtru a face posibilS empatia - empatia noashe pntru pacient 9i empatia pacienhlui pentru eJinsugi -, adeseasunt necesarcinteruenFi cate
ou potenlialul de a dizolva barierele.Principalabarierd in fala empatiei
este contratEnsferul negativ al teraputului- Afunci cand ne simtim speriali furioti, devalorizali sau dominali de pacient, este dificil sd ne punem
tn locul lui suficient de mult penbu a sesizalogica emolionald a experienlei lui. Daci terapeutulnu face acestlucru, pacientul nu are niciun fel de
bazede la cares5->iextinda empatia9i cltre sine insuti.
A simfr un contratransfe! negativ este probabil inevitabil. Probabil cd
estechiar de dodt ca o modalitate de a cunoaFtepacientul Fi reactiilepe
c6rele poate evoca.Pe de alte parte,sd te lagi dus de contrahansferulnetativ nu estenici inevitabil, nici de dorit. Cateodat6,gAsireaunei modalitdti de a transpune in cuvinte experienla deraniantd, fie in linitte, fie cu
pacientul, este suficiente pentru a ne modula sentimentele. Dar cabodatI nu este,Aici intervine stabilirea limitelor.

limitelor
Stabilirea

Atunci cend comunic;m o limiti, nu incerctrmse controlim pacientul.

Nu esheinlelept se inceE;m imposibilul. Capacitatea noastrd de autocontlol totuti ne permite opliunea de a spune pacientului ceeace vom face
rru nu vom face,date fiind anumite circumstanle.Formula aici este:dace
fnci X, eu voi face Y Dac; arunci cu cevain mine, sdinta se termin6. Dactr
lmi pcrmili sd vorbesc cu medicul t{u sau cu psihiatrul tdu, atunci put$m continua sd ne intalnim. Dactrmd suni sd-mi spui despre gandurile
talc sintrcigage.singurul luciu pe careil voi vorbi cu tine este dace tlebulc sau nu sd sun polifia sd vine se te duce h spital, Evident diferite Iimlte $unt cerutede diferili pacienfi,cu djferifi terapeuli,in diversesitualll, l)ilr'ctr tipul de pacienfi pe carc l-am descrisanterior,anumite limite
flrnl irr nx)d invnriabil n(riarc' pentru a proteiaambeleptr4i ti tratamenttrl li|('no.rsigrrridr t)rivift' la k)atcgriiile legatede un contratransfe
nf8[liv fft,il ink.ns (.rrr I'rrtlr' l,r(c omp^ti^ imposibili gi, pe parcurt poa(l(,n sinrli rolaliaterapeuticdca pe o
ld fllrrlnn |oh'rrli.rlrl lt,r(i(,|rirIIrIi
(lr'
Ddr'1 siIrrr,t|rl,l

Actionendpe bazaunei limite pe carealn stabiliFoesteadesea,nifial,

lrturbator, ca atunci cand am chematpolilia acasdla uII pacientdupd ce
I n foBtincapabil sd-mi spund cd nu se va sinucide ti a devenit foarte fur||i, Ddaastfel de pefturbdri sunt, de asemenea,ocazii pentru reparatii.
flckntula inleles,in celedin urmd, actiuneamea ca izvor6nd din do nI dc A-Lproteja,9i nu din dorinta de a-i facerau sau de a-mi exercitacon'olul, Cu un pacient ca acesta,disponibilitateatempeutului de a se imllc[ lri de a se lupta esteabso]utesentialeiin absentaei, pacientul poate
$ ll cll am renunfat la el iar acestsentiment poate fi justificat. Binein,lt,sal1implicareagi lupta, caresunt atat de necesare,au un cost.Tofu9i,
il[(l ofo*urile noastre au ca rezultat o relafie mai productive, mai aprcInlll li mai profundd
Fi in special cand pacienhrl se simte mai bine ,
n 08tfolde pacient poate ajunge sAfie pdntre cei care conteazdpentru
rrl ccl mal mult,

clatiartipareti capcane
ln anumite moduri, acegtipacienfi mai zbuciumati care surlt condugr
(' f|.|fie par sAprezinte aceeali psihologie ca pacientii preocupati care sunt
nduFi de neajutorare dar Lotullegat de acesteaspectecomune este
nplificat Afectele sunt exheme la fel curn sunt ti sentimentul de scufunilrc in experienle, fimitirile mentalizdrii sau impulsivitatea asociatd lor
lqyi arnbeletipuri de pacienti preocupali heiesc intr-un spafiu mental
tro a fost colonizat, ca sd zicem aFa,de figurile de atagament initiale, nal[$ accstorfiguri estedifedtd.
l.n pacjentulneajutoraLexpedenlasubiectiveestea unui altul internazdt (i'ue,conturandu-seatat de mare, ocupd aproapetot spatiul mental,
lsnnd pufin loc pentru autodefinire.in convercatiileinteme de aici, volc sunt ir'rmare parte ale celorlalti,carerespund tare ti clar sinelui,a cdJl vocc cste impercephbild.In relatii, pacientul estein consecinti preotrlr[l dc celdlaltgi esteneclar in ceeace priveite propdile nevoi, pereri
ru n rb i l i i ,
ln cocAce privegtepacientul furios, esteca gi cand celSlaltintemalizll
Ll n mai c;i ocupi tot spatiul, ci esteti reuvoitor Fi pare sd amenintc sir'k'in rrroclr'cgulat.in relalii, acestcelehlt rauvoitor esteadeseapr'oic.lt pc (sru in) cci dc carc paclentulpoatefi i,'rclinatsi dcpindd, incluztln(l

aici gi terapeutl,l. Rezultatul este cd pacientul este in mare masurd absor- lo7
bit de respingerea pedcolelor percepute, li nu de recunoagtereagi incercarea de satisfacerea propdilor dorinte.
ir1 stabilirea unei atitudini fald de acetti pacienti, este impodant se ne
amintim pArcrea lui Fonagy despre respunsurile pbrintilor securizanF fali
de copiii 1or.Aceste rdspunsuri transmit empatia perinlilor fald de distresul copiilor; apreciereafald de dorinlele, sentimentele Fi credinlele care rcprezintd contextul comportamentului copilului ti, in sf6rFit, abilitatea lor
de a face lald experientei pe care copilul o gdsegteca fiind mult prca coplegitoare. Ca terapeuti, trebuie se Fntim spre un mod similar de responEivitate cu pacienlii a cdror expedenle intemA ti interpe$onale este atat
de amenint;toare, in speoal dm cauza faptului cA au o capacitate atat de
mice de a se inlelege pe sine cu compasiune, o conqtientizare atat de micd
a propriei 1or intentionaliteli ti atat de puFne incredere c; experienla lor
ar putea fi gestionatd.
Lipsindu-le in mare parte uIr sine reflexiv sau mentalizator, acegti pacienli tr5iesc intr-o lume subiectivd al cdrei caracter este definit de realitlfi mai de8rabe fizice decat psihice, de actiurd, ti nu de cuvinte sau ganduri, de corpud, ti nu de minfi. h consecinfi, trebuie se demonstrdm ce
suntem de partea pacientului, ca il intelegem li putem sE-ifacem fale. Cu
aBtfelde pacienfi,in nenumeratemodud, ceeace arc impact esteini9ial
mai mult ceeacel?cem decat ceeace spunem, mai mult ceea ce le aftifdm
decatceeace le spunem.
Cand comportamenful lor, in mod regxlat, ne indeperbazd, pare de nelnleles gi ne lasd cu sentimentul ce numai printr-un noroc vom ieFi din incurcdture, poate fi util sd linem cont cd astfel de pacienti se luptd in interjor cu fo4e emoflonale titanice. Externalizareasau ifi terpersottalizarea
ocosteilupte chinuitoare - carene esteinmanate sau ,,impertdsitd" poate fi o modalitate a pacientului atat de a face fald acesLorsentimente
coplc9itoare,cat 9i de a le comunica.
intr-o FdinlA memorabiH, pacientul alc5rui tatd l-a amenintat cu
pistolul mi-a spus ci se simtea linittit la gandul ce puba oricand
rii\.li zboarc crcir'rii cu propriul pistol, recent cump5rat, pe careil
il scoatd9i s; il lind in mane, cu
linc in s(,rllr, lnn$I p0t. Doar s21
dcgolul irr itlr'l|l lrigrrrit|lui, il Ijuta s, se simt; mai linigtit. Nu

ovca nicio intenfie de a se sinucide acum, m-a linittit el, dar simlcn ce suicidul estedestinul siu final.
Auzind despre arma sa pentru prima oari, am simtit culrl devin
oxtrem de anxios, ferd sd mai zic gi fuios, de faptul cAmA aflam
ln pozitia de a facefatd unei ameninleii pe care o puteam controli at6t de pulin. (De asemenea,aveam o amintire foarte nepl6cut21despE un bArbatpe carel-am vtrzut doar o datd, ca parte a unui
cuplu in terapie: inainte si putem sd ne inEilnim pentru o a doua
gcdinld, am aflat dintr-un mesaj de la sofia lui ce s-a impugcat.)
L-am intrebat pe pacient cum se simte acum, cand mi-a spus deHprearmE. Mi-a respuns ce se simte ugurat, atat cd are arma, cat
gi ch eu Ftiu despre ea - in acestfel nu era niciun secret.Grozav,
nr-am gandit, md bucur ce egti atat de sincer cu mine. Acum trebuic sd te pedepsesc pentru cd ai avut incrcdere in mine, dendu-fi
Ir o parte petula de siguraJlle.Am simlit ca ti cand indrepta arma
$pre capul meu, l-am spus cA armele md sperie,ce pacienfii sinuci8aFi cu arme md spede cu adevdrat ti cA nu iaF fi putut fi de
niciun ajutor dacd continuam sd me simt at6t de speriat. Dacd voiil sAcontinuim sa lucrdfr, i-am spus, trebuia str-mi aducd arma.
Sunt multe de spus despreacesLepisod. Pentru moment, a ilustrdm
k'va nspecteale paciefl|ilor ca acesta.In primul rand, lume subiectivtr
tLrcicntuluiesteo lume a acliunilor fizice gi a dialogului terapeutic,care
tt nici un dialog de acliuni. in al doilea r6nd, pacientul mi-a comunicat
tura lumii sale prin intemediul comportamentului care l-a evocat in
opria meaexperienltr:intr-o oarecaremdsure,i-am silrfit frica, neajutor(!nfi furia, impreund cu ale mele. ln al treilearand, inrelegereacomr 0m('rrtuluilui ca fiind comunrcare9i a comportamentuluimeu ca trerhld s?tfie la fel m-a ajutat $ intervin ferm, dar fbrd sd fiu punitiv sau
r(,rrinlilkrr cu alte cuvinte, m-a ajutat sd fac fafi. In al patrulea r6nd,
r r'('!rlit,p(] parursul unor gedinleulterioare,sd situtrmcalmul sup('rfi
rl I fracientului,dar Fi comportamentulprcfund disperat,in contcxtul
hlimcntok)r salede nesuportatti al conflictului legat de faptul c; sP('f.r
oblinll ajutorul meu. Acesteaau fost experienlelecale i-au permis pir,nhrhri(parafrazendul pe Fonagy,2000)s6 seregiseascain mintea t|nui
ul brncvoil(n;ca o fiinli caregandefte ti simte $i dn, mi-a adus xr'rD,r.

Bineinlelescd suntem testali ,,in mod repetat" de cehe astfel de pa- 309
cienti- Este de sperat sd reugim de mar multe ori sii trecem testul, decat
egudm-Dar chiar 9i atunci cand egudm - devenind punitivi sau refi_
nuti - existi oporhnitatea reparerii relatiei. Mai mult decat atat, putem
se aretSmpacientului in acestcontext sau din altele ce existAloc Fi pentru e9ec,ci anumite efecuri sunt inevitabile 9i cd acestlucru poate fi tolerat, in misura in care nu conJunddm partea cu intregul. Cu alte cuvinte, put'm sd artrtem pacienfului o lume relafionale qi afecdvi care nu este
totul sau nimic, neagrd sau alb5, acum sau niciodatd. Dincolo de lumea
clivajului in care se afle de obicei pacientul existd li uJla care estemult
mai integrate.
Din nou tofugi trebuie accentuat faptul cb atunci c6nd avem de-a face
cu pacienti care cliveazA ti care, in loc s5-gi verbalizeze sentimentele, Ie
trec la act cu consonle pedculoase ti uneori ameninf6ndu-ti viala, abilitatea noashe de a men,me o pelspectivd inteSlate li atente se poate cateodate, pur gi simplu, evapora. In fala stresului gi a cererilor muncii noastre, ne vom simF, cateodatS,inevitabil coplegili, spedaFi,neajutorali Filsau
lnfuriafi - la fel curn acetti pacienfi s-au simlit probabil cu PdrinJii, ale
clror proprii dlficriciF au pus poveri imposibil de dus asupra coPiilor lorCa terapeufi ar unor as{el de pacienfi, salvarea noastr5 poate fi suportul
pe care suntem capab i se-I gdsirn,in cele din urme, in allji, in noi Fi inh-o
oarecaremegurdin teoriile noastre Mai mult decat atet, existerealitatea
ctr mulli, dacd nu toli acegtipacienfi,pot sd foloseascdeficient relalia cu
noi pentru a se simli mai bine, pentru a se vindeca.

Loculmeditaliei
Strategiade ,,hiper-hiperactivare"a pacienlilor desprecaream discuhtt parc si fie asociatdcu un sistemnetvos autonom foarte reactiv.Liternlmcntc, precum ti figurativ acetti pacienli au un reflex de fricd exagerlt li iti rccapi6 cu greu echilibrul. Sunt vulnerabili la reacfiile intense 9i
rrrprdcalt'pcricolelor percepute,ca ii cand respunsurilearniSdaleinu ar
fl nrrdulltc clc lripocomp.Atunci cand ramura simpaticda sistemuluinercslc (livilli\,('i P()tdcveniexhemde agitali,ca ti cum s-ar
vo8i|.rt()nom
esteacrll[ in nrrxlrrlllrll,l s,rr lrr8,l,AltrnciaiindramuraparasimPatice
llvirl,l,{ i l)ol th.\( |li h1rll,lrrl l)ilrt\r!lis(x-ili snu Pot ,,inghcln"

Pmtru cd ineditatia pare sEaibd potenfialul de a calma corpul (precum

q
poate juca un rol foarte folositor in trata'l do lntlri mentalizarea),ea
ncntul acestui subgrup de pacienli preocupati 9i, prin urmare, Pe unii
llntre ei i-am invdfat si mediteze. Cu fiecare dintre acegti pacienF am in,oputfiecareiedinFecu o scur6 perioaddde meditatie.Aetfel de pacienli
ru lntrat frecventin cabinetulmeu intr-o starede agitalie aparentd.Tipic,
tm schimbat cateva cuvinte recunoscand sentimentele lor, inainte de a tntpc meditalia. Ietind dupd o perioadi de cinci-zece minute din meditalu, lcegti pacienF, de obicei, pdrcau mai calmi gi mult mai capab i sa ia
n considerare experienla lor fed sd se simtd emotional Fi fiziologic coPlerlll dc aceasta.
ISazasuprareactivitdfiilor autonomepoatefi in exPerientelede ataFarcnt timpurii care au fost fie acut, fie cronic traumatice (Schore,2002).
{fn cum am sugerat, pacientii mai tulburafi cu o stare mentald de Pteo'upare cu privir la ataSamentadeseaaduc cu ei in tetaPie un istoric de
raumd sau Dierderenerezolvate-

CAPITOLUL
14

Pacientu
I li ncit

do <nlrrtic

Vindecareanilortraumeisaualepierderii

IAA identificd ca lipsiti de solulie nu numai unii adulti caresunt preocupaF, precum cei descriti in capitolul anterior ci gi pe aUii care resping
sau chiar sunt siguri- AceastedescoperiE Fhe pasul cu faptul cd mulli dintre noi avem ,,insule" de haurnd sau disociere irx trecut (Bmmber& 1998a).
Adeseatoh.rFipare sd fie o legtrtureintre o stale mentali de lipsd de solulle, pe de-o pafte, Fi problemepsihice serioase,pe de alttr parte. TulburSrile borderline, disociativegi cele de stresposttraumatic par se fie toate
asociatecu lipsa de solutie la traumd, cum este o istorie de atatament dezorganizat in copilide (Dozie! ii colab.,1999;He$e, 1999;Solomon& Georye,
1999;Liotti, 1995;Solomon & Siegel,2003;Van IJzendorn,Schuenzel&
Bakermans-Kranenburg,
1999),
Pentru a identi{ica pacienti care sunt lipsi}i de solu}ie, trebuie s;
flm atenti la discontinuititile in iudecati sau discurs atunci cand pacienlii noitri ating experiente peEonale de traume sau/9i pierdere
Amintiti-vd ca nu experienta dureroasl ti copletitoare pel se este cea
care are un impact dezorganizator persistent asupra personalidfii. in
lchimb, ceeace este decisiv este lipsa de solrlle a pacientului cu privir la aceaexperientd,specificreleva6 de discontinuitdtile pe care le-au
doscris Main gi Hesse(Main, I gc5; Hesse,1999).in mdsura in care devqnim congtienti de acestediscontinuitili, gtim cd trauma sau/ti pie.dcrcir vor dcveni semnificative in terapia pacientuluj. Dar este importFnt dc ftrut ci hicrul cu impactul traumei nu estes,ti genelis Ca in
t(tttc tcrapiilc ccntrirtopc ataFamentexisti relafie acolo unde existi
ncllun(.tor p(.t|tic5.

Acum caliva arti m-am intelnit cu un cuplu care cduta aparent

comunicarea.
ln a doua gedinl;, solul
d(rnrse-9iimbunataleasca
ir ltchimbatmai multe priviri cu sotia sa, Sarah,impreund cu niqtc cuvinte pe care nu am reugit str le deslugesc,ideea fiind de a
primi OK-ul de a vorbi despre... ceva.Duptr cum imi amintesc,el
lr deschisrana oferind subiectul, iar ea a inceput de acolo s5 po
vcsteascd.s-a dovedit cd afunci cand era adolescentS,s-a intors
lntr-o zi acasdde la Fcoaldli a descoperitcd mama sa a fost omorAt21
de tatdl sdu.
Auzind aceasti dezviluire a unei pierderi traumatice aga de inBrozitoare, am ramas uluit, aproape ferd cuvinte. Sarah a fdcut
firmalia calmd, dar evident disperate ci acel eveniment Fi ce a
urmat dupd aceeanu au nimic de-a face cu ceeace esteea astezi.
Cind arn incuaiat-o sd spune mai multe despre aceaexprienf5,
dace se simte suficient de in siguranltr 9e faceacestlucru, respunsul ei a fost foarte surpiinzitor.
ln timp ce mai devreme pdrea implicate ti disponibil, emoFonal,
acum vorbea desprc descoperirea crimel pe un ton plat, care transmitea o detatare shanie. Pircrea sa a fost intrcrupte de catevaorl
dc tdceri extrem de lungi, in timpul cerora perea sAse inchidd, ca
Si cand se pierdea in sine. De fiecaredate, parea ca tebuie se fie
adustrinapoi in cameri cu un cuvant sau o intrebare din partea
mea sau a soFIui ei. Uneod, discutand despre hecutul seu catastrofal, treceala timpul prezent.
Toateacestesemneale unei traume nelezolvate- schimbareaevid0ntti a stlrii de conttienl;, tonul vocji de detatare stranie, descricrea la timpul prezent a trecutului Fi pauzele lungi - pot fi
inlclcsc ca reflectand,,reintoarcereadisocierii dezorganizantali
dczoricntante". in mod evident, aceastepacientanu putea sAdis
cutc dcspre experienfa haumei sale ftrrtrs5 se 9imtd, intr-un anumit fcl, retraumatizatiLa ccrcreamea, a inceput o psihoterapieindividuald in care,de-r
lungul timpului, am descoperit ctr in mod gradual estc capatrl.l
si integrczc ti sa rezolve trauma pe care inilial a trebuit si o (li
sociczc in continuarc,in cadrul terapieide cuplu a spusci d(.fi
.l irl.(.r.ntstrs('1.!indcasci
la trecutulsiu (.it nlnr l)uiin posibil,r'l

a fost intotdeauna cu ea: ,,Esteca o pietricice ascutittr in pantof.

nu poli decat sa-fi deformezi mersul".
Extraordinar de dificild, dar gi cu un potenlial extraordinar de recompense, brapia pacienFlor cu taume nerezolvate s aseam;nd cu cea a altor pacienli - dar int!-un snsmai larg- Cu majoritatea pacienFlor nogtri,
promovarea inlegriiii este o parte serurificadve a muncii noashe- Cu pacienlii lipsili de sotulie, la care diso<ierca esle o kdseturd atat de centrah
gi de definitolie, promovarea integrdrii de di ferite feluri este esenta mnncii noastre. In mod similar, in timp ce cu majoritatea pacienlilor relalia cu
terapeutul este o parte semnificativtr a terapiei, pentru pacientii lipsifi de
Bolutie, relalia terapeutici esfeterapia. In sfArFit,mai este 9i problema memoriei, careestemult mai problematicdpentru pacientii cu traume nerezolvatedecatpentru alfii.
To[i pacienfii nottri slmt innuenFfi de experiente de atatammt prcverbale, carc sunt intip5rite ti stocateca amintiri proedwale implicite - elemente constitutive ale modelelor de lucru ale creierului drept care modeleaz5 tiparcle inifiale ale pacientului de relationare, ale felului de a simli
ti de a tendi. Astfel de amintiri implicite s-au inregistat nu flumai anterior dezvolttrrii limbaiului, ci gi a acelor structuri cerebrale - in special
hipocampul - care plaseazi amintirile intr-un context in care sensul lor
poate fi ssizat.
Dar aduceli-vd aminte: hipocampul in dezvoltare ste dezactivat
iemporar de traun;. De aceea,pentru pacientii ftue solutie nu conteazd numai amintirile implicite ale experienlei preverbal- adeseacu o
llter'roanoture dezorganizatd._, ci ti cele ale expene lelot trawnaLice
ftri cuvinte, ftrr{ timp ti fd.e context. lncapabili si
rc, care pot r,Smarre
cxtraB?icongtientacesteexperienfedin memorie, pacientii kaumatizali
ru tcndjnla pur 9i simplu de a le retr;i, fdr, se aibe sentimentulde
lmintire.
Adcs('a acegtipacienti au crescut in relatii de atagament dezorganizanla.,carc crau traumatice in cel pulin doul moduri: erau coplegitor de duItronsc ji nu au asiguratcopilului niciun contextde si8urante in carc sa
fn(Il lnlll nccstcidur('fl, llxperienla aici a fost a unei mpturi devastatoare
Aslfu'ldc cxPerienleau generatin acettipacienti
ll n,fil'l,llc, firl r('pnr.rlr(,.
nnnh,h'
irx.(x'rr.nlr.
sinclui,nlc ccluilaltti alerelalieidintreei.
mlrltill(.
'rk,

'ottra sunt modele profund dezamegitoare, pe care pacienFi lipsili de

lullc le aduc cu ei in telapte.
Cn practicieni a ceace Frcud a numit o profesie imposibild, mkiunea
nrtrtr cu asffel de pacienli este de a le asigura o experien'5 diferitA 9i un
ldl diferit de relaFe. Adice trebuie sd generim o noud retatie de atagalnt clle le de sigu.rante,in care au incredere gi care egte induzivd - 9i
fltr ruptuJ e pot fi rcparate. Aceaste lehfie va trcbui, de asemenea,str
omovez dezvoltarea esurslor pacientilor, inclusiv pe cele necesarcrctraumei din trecut. Problema aici este ca pacientul care i9i doreg'lvllrli
ln mod congtient si-ti aline sufe nta este in mod inconttient conshans
rcc&'ezecu noi relatia veche, de profuldtr nesigurantl in care nici aiuru|, nici speranF nu elau posibile. 9i in contextul unei rclatii terapeutiaafir (,stercsimlitd ca fiind nesiguri, rezolvarea traumei pacienfuIui ste,
n(.inlcles,imposibild.

!petireafriciidesiguranlia pacientului
Frptul ctr pacientul nerezolvat are probleme in a tolera o relafie secuInnt{ cu un terapeut acoldat empatic este un paradox care definegte
nrc parte din hatament. Crarea unei relalii in care pacientul sa se podilmli in siguranttr este un lucru esential gi dificil. Trebuie vezute ca fi
d Hcopulsuprem al terapiei,dar pi o condilie preliminare pentlu ince'rc[ rczolverii traumei pacientului. Acest mod de a pune problema
olt0bil cl sund contradictoriu, pane cand esle sesizat faptul ce at6t creai unei relatii securizante, cat ti confruntarea cu trauma sunt proces in,plltrunse. Ata cum voi explica, obtinerea bptata a unui sentiment de
l rnnlil in relafia cu terapeutul rzoftdftauma, h timp ce rezolvarea hep
lll n traumei preintampinenecesitateapacientului de a rrt,'a'irelafia tep('uticll(ti ceacu ceila\i) ca o reintahirc cu vechile amenin'6ri.
S-n ftrcuto distinctie intre ..traumelecu T-mare",cum estecea din 11
nk'mbric sau descoperireaomorarii mamei de citre pacienta mea,9i ,,tr.nt lc T-mic" - experienlelerepetatede fric;, neajutolar,umilire, rulitl/!iau abandonale copilului in relatiacu figuri de atagamentcarc nu
lguri niciun fel dc reparalie (Shapiro& Maxfield,2003). Traumclecu
mia aLrf()st,dc asemenea,denumite ,,traumelelationale" (Schore,20(12)
l| ,,trnumccumulativo"(Kahn,1963).
Astfelde trnum('obliglcopilul-,

ti mai tarziu predispun adultul - sXrecurgtrla mecanismeprimitive de

autoapdrarc, incluzand aici disociereati identificarea proiectivd. Tocmai acestemecanisme de aplrare sunt in mare parte responsabile de
aducereala vialtr a lumii intelne periculoasea pacienfului in relafia cu
terapeutul.
Lucnrl cu acestemecanisme de aptrrare - prin intermediul unei acorderi empatice ti al stabilirii de limite descrlse mai sus - poate modifica
treptat modul in care pacientul heiegte relalia terapeudca. Pe mtrsura ce
oceasfiirelalie incepe se fie simlite din ce in ce mai sigure, Bstabilegte un
nou model de lucru care ,,concureazi"cu acelemodele careau luat na9tere ca raspunsla traumd din copilaria pacienfuluj. ln acegtsens,experienta llrrei relalii din ce in ce mai secuiizante moduleaz5 indirect impachrl tnumei initiale, prtehnd 6cenapmtnr ca pacientul s; s conlrunte
cu trauma mult mai dircctTine,ti cont din nou ce btu9i lucrul cu relalia terapeutice gi conlruntareacu trauma sunt plocesecarese intrep;trund. Lucrul cu relalia adesea
conducela sentimenteasociatetraumei, in timp ce discutareaexpelienlei haumatice ridictr adesa probleme in relafie. Numai din motive care
fln de daritatea expuErii discut despre acestemodaliteti de lucru ca gi
cum ar fi skict sparate gi scventiale. ln mfuura in care exist:l o secvenItr - siguranla in relaFg apoi abordarca traumei -, se repettr din nou gi
qln nou.
Drumul spre o relafiedin ce ln ce mai securizant5esteunul exkem de
tbuciumat. in special pentru ce mecanismele de aplrare pe care pacientul le folosegte pentru a evita trecutul durems adesa ajung sd prcvoace
rccrearealui in prezent. Provocarea terapeutic6 este atunci de a raspunde
ncesteievocari a trecutului ints-o manierl ferm;, dar empaticr, stabilind
ln anumite Brade un echilibru intre vechile atagamentecale infurie gi inBrozcscpacientul 9i noua relalie de atatament ale ctrreiposibile promirluni pacientulde-abiapoate sd ti le imaginezeinitial.
Altfel spus, scopul nostru estede a-i face capabfi pe pacienlii noghi
Cttft,sunt profund scufundali in experienld 9i astfel predispupi la a echivlln pur 9i simplu fi('caresentimentsau crcdinle cu realitatea- s{ arunr'r o ltrivirc asuprn unci l mi cnre poate fi in contradictiecu acelesntin$nk'Hdu cr(linlr'. I)o.n lunfiul timpului,cornbinatiadintre a se vedea
ltr ol ftltiti prin rr'hll noilrl li I,rrticiparoain interacliunicareinfirmd

tplll.lle lor suslinute rigid poate incepe s.Aapflndtr capacitatealot de a

ln consideraremai mult decato perspectiveasupraexpeiientei- adi
16tt mcntaliza.Cum se desfA9oariin practiceacesteidei despreinter
ttncd dintre trauma trecutr, mecanismele de aparare gi relaFa pacien
ll crr tcrapeutul?
Lrainte de inceperea primei gedinle a unei psihoterapii foarte
lungi, pacientul - un medic specializatin medicina de urgenti,
pc careil voi numi Casey- mi-a spus cd ambii sdi ptrrinti s-au si
nucis. Probabil observand expresiade pe fata mea, a clarificat te
pcde ce ,,s-ausinucis lent" prin alcoolism gi diverse alte forme de
utoneglijarc.Confruntat cu mai multe pierderi dup; cabva luni
d0 tratament, a inceput sd se gAndeascEla sinuciderc. Era acum
irr mod evident disperat se primeasci ajutor, dar incapabil sl-l cautc sau sd-l foloseascd,din motive careau devenit reDedeevident(.- chiar ddc;, la inceput,doar pentru mine.
Inctl din copildria timpurie,lui Casey i s-a cerut se joace rolul de
p2trintegrijuliu fafd de mama sa fragili gi tatdl sdu violent, precunr ti fale de fratii lui mai mici. Degi in mod clar s-a simtit
abandonatSi negliiatin acestrol, l-a ajutat sJ evite unele (de$i
nu k)ate) dintre exploziile de furie Fi abuz care in mod regulat
zguduiau lumea sa. A avea grijd de ceilalli a devenit pentru el o
Bursede identitate, precum Fi o asigurareimpotriva atacului; totugi a fost un rol pe care,in speciatfali de pelinlii lui,l-a jucat
dc frice.
Dc mult timp superat pe faptul cd a trebuit sd-ti asumeresponsabihfilli care nu ar fi trebuit niciodatii sd fie ale lui, Caseya ,,ales,,
$i nu impund asupra celorlalti sarcinape careperinfri lui i-au rmpus-o lui - avend ca rezultat faptul ctrera vdzut ca Stencadin Cibrrltar Dar se pare ce aceasteapdrare contradependenldnu era
numai rigide, ci gi fragile. A devenit depresiv,cu ginduri de sr.ri
cid atunci cand s-a confruntat cu pierderi reale gi amenintdk)rr(,
circ, dupA cum presupun, au scosla iveali lantomele abandonuIui li alc h aumei din trecut. Totugi chiar Fi cand s-a simtrt copl!,lil dc nccstca,i-a fost foarte greu sii i9i recunoascdnevoia in nr(xl
(lirectsnu si-mi acceDtcaiutolul,

Pentru mai mult de un an. terapia noastri a semenat cu un fel

de serie de urgenle care pdreau se aibi un impact la fel de mare
asupra mea, cat aveau gi asupra pacientului. Au fost nenumerate apeluri telefonicein noapte, amenintdri cu suicidul, gesturi gi
incerciri de sinucidere, precum gi multiple spitalizeri. Simlind
ce hebuie sd mA bat cu pacientul ca str-f in in viari, am fost cateodad aproape copletit de furie, anxietate,confuzie sau un sentiment de implicare compulsivi - ca Fi cum o singure pauzd in
acordareaasistenlei mele ar fi putut se conducd la moarte sau la
o altd catastrof6.
FbcAndun pas inapoi (lucru pe care am fost capabil sE-lfac doar
intermitent), am recunoscut faptul cd aceste sentimente erau
probabil legate de ceeace Caseya trlit cand era copil, cu doi
pdrinti care nu erau doar amenintiitori, dar care deia se ,,sinucideau". El nu ajunseseniciodate aproape de a integra aceste
sentimente copletitoare gi cu siguranfe nu era acum in pozifia
de a face acest lucru, in schimb, el a disociat 9i a reugit (in mare
parte inconFtient) sd evoce in mine plopriile lui experienfe de
nesuPortat,
Dar datolite propliei mele istorii, am fost mult prea preg;tit sd md
identific cu ele - nu in sensul cd am cunoscut ljteralnente aceeagi
traumi, ci, mai degrabd, pentru cApropria mea experienli m-a pregAtit sd rezonezprofund cu Casey9i, cAteodatA,
se pun in act cu el
aspectedisociateale relatiei traumaticecu perintii lui.

identifi
careaproiectivS
Disocierea,
ti contratransferul
inainte de a ne intoarce la relatareaactiviteFi mele cu acestpacient,
trcburc si o localizrz in conlexh.rl mecanismelor de apirale care protejeaZI pacicrllica acestade impactul traumei,in acelatitimp insd,din nefericlre, nsigurandfaptul ch elementeale traumei vor fi t!6ite in mod repetat.
Altft'l rlc nrecanismcclc aD6rareioac, un rol in evocareaconhatransferulul (crnpcutulrrr- li l)(xltrLrai1cceace esteevocatin terapeutesteAdesea
pui irrilctaUpn(i('nlrl,,kq,l(.,rpi\riricxcrcith
o influenFconsiderabild
in
r|'l,rli('l
l(rrrrx,tll(
r',
nl(tlclnr(.n

Jlt

ronea,la o stare de conttienF asemtrnitoare unei transe, modificaci in

|ad defensiv, asemendtoarecelei in care pacienta mea din tempia de culu se afla atunci cand harrna uciderii mamei sale a reietit la suprafate.
mbclc tipuri de disocielejoac5un rol cenhal in experientaSipsihotemrt pacientilorcu kaume nerczolvate,

Indirii sau relationlrii de tipul totul-sau-nimic,negru-sau-alb,sau-sau

t! produc trli dspre sine 9i ceilalli carc sunt compartimentate, supramplificate, nerealjste ti instabile. In lumea subiectivtr a multor oacienti
I traume nerezolvate,fihlele umane sunt eroi sau r;ufecrbri, ;ersecurl cau victime, salvatori sau neajutoraii. DatA fiind ti tendinl; ace,tor
rcienli de a confunda partea cu intregul, ei ti figurile cu carc interactic
fozi pot u$or bece de la o categorie valorizaei Ia atfa opusd. Ash inseamI cll relafrile cu ceilalli - inclusiv cea cu teraputul - sunt instabile, zbuJmateii le esteexhaordina! de dificil s, se bazezepe ele.
Dintr-un unghi ugor diferit, lumea intemE a paciengilorcu traume nemlvnte csteconskuita ink-un grad mai mic sau mai mare pe modelel,
, lucru 5i st6rile mentalecareau trebuit sa fie di6ociateuneL de celelal
ln mod defensiv De exemplu,pentru ca un copil maltratat sd evlte si
llnsctrintr-o starede continu; teroalemodelelederivatedin exDeriente
tt, abuz pline de frici alecopilului au trbuit s,i fie disociak d;alte mo
,l(,care au luat nattere din interacfiuni careerau mai pulin ameninliilrc. O astfel de istorie la$ dis.ontinuitaH radicale in lumea interni a
trltului, ducAndla o vulnerabilitatela schimb5ribrustede la stdri mc|ro (tbitnuite la stiiri mentalecoplegitoare
I)in punct de vedereneurobiologic,o parte din pretul rclafiilor timpu('nrc au necesitatdis(rciereestefapful cd un copil ale carui figuri de atnnr('nt nu t()sl insp?limantdtoarepoate eguain dezvoltaft,acompk,t.\,1

acelorstrucfuri neuraleintegratoare(cum ar fi hiPocamPul,cortexul orbito-frontal sau corpul calos)careaiutd la modulareasistemului de rtre

punsuri de urgeng5ale creierului,amigdala.Fdrtro asffelde integraresau
modulare,suprareactivitateaamigdaleifaceposibil castimuli Elativ inohnsivi sd provoacerespunsuriautonomeexEemde intensela mulfi Pa_
cienli cu traumenerczolvateSuplimentarfald de rnodelareastructurii Psihobiologicea acestorPaca o Primd linie de aPerarc.
cienti, disociercafunqioneazl, de asemenea,
acolotmdenu exisHscdPare"(Putnam,
Frcventdes.dsdcafiind ,,scdparea
1992,p. 173),disociereanu estenumai o problemtrde egecde integrar,ci
ti o starehipnoticdin carerelaliasineluicu lealitateaestemodificatein
defunsive.Ca toateapiririle, asi8wtrautoprotecfie,da.rcu un Prei.
Bcopur:i
Pacienliilipsiti de solufie,fecandrealitateamai Pufin reald,intrand int!-o
starde visaresauamorlire, au reugit sl atenuezeimPacfulexPerienfelor
de carese temeauca i-ar putea coplegi.Dar aceeagistaremodificati care
tine departercalitdfile dureroaseface,de asemenea,imposibitl confrunt6reaefectivdcu acsterealitili. Rezultatul esteci pacimfli Jipsiti de soluge haiescca 9i cufi ar refuz3s5identifice mirosul fumului careiesede
la un incendiu din subsol.Ei rtrmanintotdeaunala limita de a fi coPlegifi,
ca 9i cum a! attepta la infinit (metaforicvolbind) sescaPeceElalt Pantof
cdacestaa c6zutdEa.
flrtr si realizeze
Mai mult, disocieEacastatmodificateahagedup; sine,de obicei,experienlede ,,p&dsirea corpului" calepot aveantuneloaseconsecinleP!o_
blematice.Corpul, careeste6zic abandonatpmtru a evita exPerienledueste,intr-un anumit sens,Pierdut;nu mai esteProPriulcorPal
tEroase,
Peparcursulprocesului,indicatolisomaticiai emotiilor
aceleipersoane.
saudificil de citit pentrumulli pacienfilipsili de soludevin inaccesibili
c. Bosselvan der Kolk, scriind despresupravieluitoriai traumelot a sPuE:
,,Egccullor de a hanspunesHlile somaticein cuvintegi simboluliii del('rmindsAtreiasciemotiilepur gi simpluca problemefizice...Ei resimt
dl8tnrsulin termenide organefizice,ti nu de stAriP6ihice"(Vander Kolk,
1996,p. 423).Astfel,corpulPacientilorcaredisoMc|nrlanc& Weisaetlu
clnri pontedevenicampulde luptein careproblernele
Psihicesuntscoaproblemefiziacesti
pacienti
adesea
au
multe
|d rrfnrll.l'arlialca rczullat,
de a se
ulk'rionril:pcntruc?lsuntmult preacaPabili
cc,(l co|nlllic.rlie
(k.
griid
de
ei. [n
hrr,
rr(h'sc.r
cu
rcuFsc
se
aibe
rh( or('r1n Lrtrl'urih,
urcu

r, prcientii caredisociaztrPot sd ajunge la Panic6atunci c6nd aiung

dmtlt mult prea detagati de ei 9i de corPurile lor - necesitand md
lnltice pentru a se reconecta.Automutilarca sub formd de tdiere, ar
l|ru lovire ii face pe ace9tiPacienti strse simte mai incorPolafi din
tunci cand disocierea i-a ldsat str se simtd tulburdtor de nereali ti ne_
lrornti.Lucrul cu corpul- un elementPrinciPalal PsihoteraPieiPalor lipsi;i de solufie - esteo Problem; Pe cale o voi abordain caPit6.
iocicrea care cliveaztrceeace Sullivan (1953)a dedumit Pertile sidc ,,cucel reu" 9i ,,nu eu" ii facePe PacientiiliPsifi de solutie sd se
(h,ntifice"din o gam, de experienlesubiectivede nesuPortathecuJrczcnte.Totu9i,ceeace estedisociat defensivnu dispare,deFipoa.'xilot la periferia conttientizrrii ExPerienfele,amrntirile, rePrezenFi sc'ntimenteleneintegrate Fi negate Par sd caute, figurativ vorbind,

n,

ncll nu pot fi acomodatePsihic in interiorul Pacientului,ele trebuie

'rck)calizatein altcineva.AceastaesteidentificareaProiechv{ defenior in cadrul tratamentului ,,celdlalt" este, bineinteles, teraPeutul ln
!ul de relocalizar a exPerienlei disociate in noi pacientul ne tratean$nfel incat si evoce in noi ceeace nu poate suporta la el gi aiungem
' idcntific6m cu acestaspect.
ontratransferul,concePutin senslar8, aParcdin interacliuneadintre
lific?lrileproiectiveale Pacientuluigi ProPriul nostru Psihic.EsteProinevrtabil,ca teraPeutal unui PacientliPsit de solutie,sa nu Punem
t intr-o anumiti formi cevala carepacienhrl,in mod Proiectiv ne inAccst lucru se intample pentru ce,inainte se fie rccunorut 9i admi0t, contratransferulare pul Fi simPlu tendinla de a fi tlecut ta act AsF
lnctrvrem se reugim furSenerareaunei relafii cu Pacienhrlcaresd fic
bun:l decetceledin trecutul seu traumatic,esteimPerahvseincercam
clrnoastemsituatiile carese desfdgoardln transfel-contratransfer'
orltticntizarea contrahansferului are Potenlialul de a stoPa treceriilcl distructive. Acestapoate fi cel mai imPortant argument Pentrtr
rcrvn ccra ce facem,ceeace simtim 9i ceeace dorim in legdturi cu
r,nlii noltri cu traume nerezolvate ln mlsura in care rccunoagtcnr
rn pilrticipirii noastrein relalia teraPeutictr,suntem mai caPabilis,\
onrpoltilnrin avn fcl inc6t sil Putem in cclc din urml sEstaPiininl

reactiile noashe dificile, ,,negative", de contratransfet 9i nu pur gi simplu

se le ucem la act sau/ti si le tu*;m.
In acest context, mi-a fost de un male ajutor in relalionara cu pacienti.i lipsiti de solutie sa tandesc in termenii modelelor de lucru despre sine
ti celilalt. A fost teoretizat faptul cd (Liotti, 1995,199) pacienlii traumatizali care disociazd- precum Casey,discutat anterior,medic, fiul unui
tatd violent - pot avea patru expedente diferite in relalie cu ceilal$, Trdind
abuzul, neglijarea, pierderea sau traumele relalionale cumulative din partea figurilor de dtdlament,ei au un model de sineca victime.Simlindu-se
atat ca fiind lesponsabilipentru tmum5, cAtti furiogi ca !trspunsIa aceasta - 9i, probabil, identificandu-secu agresorul-, au un model de sine
ca persecutoli,Dupd ce au tldit in relalia cu figurile de atagamentinversarea rolurilol, ei jucand rol parental - amintifi-vb ce adeseacopiii dezolganizati devin ,,copii perinli" (care controleazi) -, au un model de sine
ca fiind salvatori.in sfartit, pentru ce au recuN fiecvent la disociete,au
un model de sine ca incompetenti cognitiv sau confuzi.
Tineli minte ce ceace esteacfualizatin interacliuneadintre transfer
contrakansfer
este o relalie De exemplu, mA simleam in permanenta
ti
constrensse il salvez pe Casey,probabil la fel cum Si el s-a simlit conskans - de frici - s5-Fisalvezeptrrinfii. intre timp, Caseya p6rut in interacliuneanoastrl strfie la fel de neimplicat in a avea grije de el la fel
cum a simlit cd pirinlii tui au fost cu ei ingigi. in acestfel, identificarea
mea contratransferenlialSa fost cu componenta de ,,sine,'din modelul
de lucru at pacientului, in timp ce el pdrea sd se identifice cu mama sau
cu tatel sAu.AFacLrmo s5 fie in curajld evident,pe de alt; parte, a9fi pulut la fel de bine sd ocup rolul contratransferenlialal plrintelui sdu fufk)s care il abandona, in timp ce Ca8ey nelncrezdtor lntr-o astfel de figuri - m-ar fi abordat precaut, in cel mai bun caz, ti apoi, invariabil,
8-ar fi retras,

(continuare)
DepEqirea
friciidesiguran!5
a pacientului
fiTtirrrpul pcriontlci irr careCaseyera cel mai periculospentru sineinruli, nrll int:ilnc.rD ( u ol (l(' tr('i ori pe sdptdmen59i vorbearncu el pufin,
,rpro,rl)t'
i'l lirrirrr.rr lrr',tlrrtrt('clnr|cntru mine,pentrumedicul;au Si
fr,rrlrl| l)rrholn rrr ol'rHt,l'ti .[ llrl)lnnrsil-i snlvim viata. Pacientttl

*--r

lotu9i, amortizat de disocieregi automedicafie,treceain mod repetatdin

(rlztl in negare. In timpul crizei, disperat 9i furios, vorbea desple ajutori
In negare, pretindea inctrplfenat ci nu avea nevoie de aiutor. ln acest ultlm mod, fiecvent ameninta ctr plrfuette terapia - spunandu-mi anterior
cl dac, intr-adevtrrar renunF, aFgti cu siguranl; cd o si se sinucida.ln
nrhlie cu acestpacient am fost fie infuriat, fie sFriat, fie conJuz,dar aproapc lntotdeama consumatde nevoia de a-l proteja.
Cateodatba lost posib se sesizezcd toate acestesentimenteerau, in
pnrtc, rezultatul comuniclrii nonverbale,proiective gi puse ln act a lui
(loncy desprelumea sa intern5. Cat timp am fost total scufundat (adicd
,,ltlocat")in experienttr,acestecomunicdri mA sufocau pentru ce eram,
pc r6nd, pelsecutorul, victima, ajutorul incompetent sau salvatorul lui
(il$cy. Cand am reutit sii me eliberez din shansoa:realor, am reugit s,
r,mpatizezcu experienla disociattr a pacientullri. De asemenea,aceste
Nntimente mi-au dat indicii despre modul in care ar putea fi nevoie str
lrllcrvin.
[a un moment dat, cand Casey a inceput in mod regulat sb intarzie la gedinte, am inceput si mi simt din ce in ce mai manios
Comportamenful struhaotic ti autodistructiv era, evident, un strigdt de ajutot dar perea totuti se nu facd aproape nimic pentru a
se ajuta. Am simtit ctr genera o relatie in caie doar eu singur trebuia se fiu responsabilpentru el. la fel culn imi imaginam ctr s-a
simlit gi el singur 9i furios avind responsabilitateape care pdrinlii sii i-au impus-o cAnd era copil.
Apoi pe parcursul unei gedinte la care a ajms 6rziu, fer; $ spun?inimic despre intarzierea sa, m-a ameninfat din nou ca va pirisi terapia.Initial am fost exaspeEt,apoi ain rdmas uimil de senzltia extraordinarape care am simlit-o cd eram abandonal
lmpreuni cu aceastAsenzalie,s-a cristalizat o imagine ti odati crl
e'nn venit o schimbarein modul ln care simleam despre Fi infclc1uiCasey.
Ac.rmc()mporlamentul
Indc'mnatde aceasta,precum ti de unele consultalii mult mai no.
cosare,i-am spus lui Casey ci pentru mine are sens faptul c?l(lorcFtosi s('opreasc:|.I-am spus ci am in minte imaginea lui cn bc
l)clul carc a f(]st linut in brale - ti apoi, bmsc, a fost sc?tp.rln l|r

presupuscdIelafianoastrAprobabilsesimteca o invitatiede a fi
tinut in braledin nou ti apoi- inevitabil- scapat.
Acum probabilcea fostrendullui sefie uimit. Uitandu-sela mine
ftrtr strpoatesd spundnimic, dar ca gi cum ar fi fo6t pentru prima datl dupd mult timp cu adevEratprezent,a spusctresteimpresionat de profunzimea sentidrentelormele faitr de experienla
sa9i ceda, ii eraimposibilsecreadecenul voi sctrpa.Era doar o
problemede timp. Apoi a confirmatlaptul cd gi-ardo se fie capabil sdcreaddaltceva.Am simtit o senzaliede recunoaFtere
impelteFitein timpul teceriiscurtecarea urmat a faptului cd a gesit echivalentulemotionalal calmuluidintr-o furtund,
Dupe catevamomente,i-am spus cd dac! vleau sl fiu capabil
sd-l lin fdrd si-l scap,trebuiesAinsist s5 incercese s hse linut.
Nu eramin totalitatesigur ctrpoatesdfacdacestlucru, am addugat, dar,din parteamea,voiam st incercsd-lajut: adicdnu eram
de acordcu faptul ce era bine pentru el sd opreascdlerapia sau
si vind atat de rziu 9i sA avem mai pulin de iumtrtatede ord
pentru a fi impreune.Pe viitor, dacdintArziamai mult de 20 de
minute, i-am spus ci nu mA voi mai intalni cu el, dar va trebui
se-rnipllteasceora. Nu a protestat9i a inceputse fie mai punctual Ia Fdintele noastre.Importantestefaptul c5 am stabilito limit; caremi-a permis se md simt mai pulin furios, mai putin ca
ti candl-agscapa-Probabilcdaceeatilimittr l-a aiutatgi pe Casey
s; 6esimtd mai putin,,riiu", mai putin de nesuportatti mai eficient suslinut.

CeeacespercAaln eutit si comunicaici esbesinergiaterapeutictrdintrc acordarea

empaticd,pe de-oparte,ii stabilirealimitelof potrivite,pe
de AltSparte.Cu pacienticaacesta,
ambelesuntnecesare,
da! niciuna6uflcicnttr.Fdrdacordarea
noastrdempatice,pacientulnu sesimtenici inprotejdriipacientului
tol('s,rlici simlit. Fer6stabilirealimitelor necesare
ne
vom
t('r0pcutului,
simfi
mult
prea
copletili
ll
ti furioFipentlu a pu()ricc
fel
la'[ ofcri cmpaticsau
de alt ajuto.caresl fie de folos.De asemetlc6,sp(lrcil ilm lransnrisn(,ccsitatea
de a inrola propria noasheexpepuloroa
th'rllI $ubi('ctiv,\,
dccstcia
imaginile
- sentimentele,
ll
l)r\\-u||r
r r , r r tr ' tl k 'or l l l " no.r $l r p(
c 'ntr un nc fi de ai utors i
Inr pr r lsr r Iilt.

tlmllm ceeace are ink-adevai nevoie de la noi pacientul cu traume nercZolvflte.

I'robabil pdma nevoie, degi continud, a pacientilor asemdnxtod lui
Clficy este cea de asistentSdin partea noastre in gestionareaafectelor
krr coplegitoare.Rezonantanoastrdacordatd9i emPatia,limitele Pe carc
kr ntdbilim, disponibilitatea noastd pe care se pot baza 9i griia noastre
tunt k)ateelementeale regHrii interactivea afectului Pe caresPerdmsA
o flnigurdm in moduli in care fi8urile de atatament ini]iale ale Pacien
Ittltri nu au putut sd o face.Cuvintele Pe care le folosim Pentlu a numi
r('ntimentele pacientului gi a le da un context sunt, de asemenea,ele||lonlc-cheieale acesteiregleri mutuale a afecfului. Atunci cand reugim
Hr'lircordem url astfel de aiutof, infirmem agtep6rile tansferentiale ale
ltrr(icntului gi intSrim sentimentul ce rehlia teraPeuticdeste o bazd de
rlgLrranla
Asigurarea elicienti a unui astfel de ajutor poate fi dificile. Runde
(lupt\ runde de acordale,dezacordareFi reparafieinteractivd$.mt de obiinainte ca pacientul lipsit de solutie sd inceaPtrs, aibd incui
''rccesare
(rcdcre
in potenfialul de reglareemotionaldal noii relafii. Secvenlelerepr,tatc de distru8ere 9i reparafie $nt esenliale pentru cd aiutorul nostru
pontru a face fale gentimentelordureroase este adesearesimtit de Pa(i('nt ca fiind nefolositor.Poatefi resimtit ca si cum aln vtea se-l conhoh'fin,ca 9i cum am fi intruzivi sau/gi acoldafi. De asemenea,se poate inll,.gistraca o invitafie periculoasepentru pacientde a risca6dfie ,,scdpat"
d l tl t 10 u ,

Astfel de rispru$uri adeseareflecti absenlaunor interactiunide regla

r(' ,rfc'ctiv; adecvati cu figurile de atagament iniliale ale pacientului - ca
li prczenla interacliunilor carc au fost traumatice. Amintirile imPlicite al('
,r((.sk)rinteracfiunisunt retrditein relalia cu terapeutul,in timp ce pacien
tll ncrezolvatnu este,in marea parte a timpului, conttient de faptul ci1
poirtcrctr;i acestelucrud din memone,TotuFi,dupe secvenlerepetatePli(.dc cmotii, de ruptud gi repareri carepar sd inJirme attePteriledetctrlin,rtc de traumi ale pacientului,lucrurile pot se se schimbe.Pe misuf,\
cc pncicntul,incet, igi dd seamacd s poatebazape relalra terapeutic.i(.1
st|rs,Ide siguranl;, poateajungegradual si fie mai capabilde a recunoa|_
l(. lcndinla sa impovirdbare de a trii prezentul ca li cum nu ar fi d('l('(
(iilcfit clctfccut.

in cuvinte
Transounerea
traumei

Yassit un antreprenor palestinian, a urmat o terapie cu mine, in

mod intermitent, pe durata mai multor alri. Spre mijlocul unei gedinte recente, a inceput sA nu se mai simte confortabil. Era transpirat Frpdrea anxios. Separe c; se simtea claustrofobicAi speriat,
feri se inleleagi de ce.P mesurd ce am explorat sentrmentulsdu
de claustrofobie, ti-a amintit brusc de o expedenlS pe care a
avuFo cand era copil in varste de opt ani, in |ericho,la inceputul
rizboiului din 1967.
El a povestit amintirea la timpul prezent. Se aud sunetelesirenelor de atac aerian ti ale avioanelor de lupti. Afar6, privind in sus,
din strad6, vede avioanele angajate in dueluri aeriene. Fuge la
adipost, intr-un loc carese dovedegtea fi un adepostpenhu bombardament periculos de aglomerat Coboard scerile ti simte ci se
sufocl Se zbate sd iase afar^, dar estetias inapoi. Simte teroare.
Apoi vorbette desprelunile careau umat fuga famfiei in Iordania maginile in fldcdri, corpurile celor morfi Si ale celor rbnili de pe
drum - gi apoi reintoarcerea familiei, printr-o trecere clandestini nocturnd a riului Iordan, unde apa era pane la velul umerilor, iar copiii erau tinufi deasupracapului, In acestmoment, a fecut o pauze ii l-am intrebat ce simte A spus c, probabil imi va fi
greu strcred, dar rdspunsul este absolut nimic.
Apoi a spus: ,,Esteingrozitor de inibutitor aici".

Md voi intoarce la aceastdsedinti irnediat, dar mai intai vreau si5subllniez importanla, pentru majoritateapacienlilor cu traume nerezolvatc. sA igi reaminteasceexperienlele evenimentelor traumatice ti se le
tf0nspun6 in cuvinte gi nu numai sa retreiascdsentimentelelegate de
tr0uln?lin relalia cu terapeutul, ftrrd o,,semndturtr a timpului" adecvali, n mintirile intruzive ale tlaumelor nerezolvate,precum gi apdrdrile
lmpotrivn accstoramintid produc un sentiment de neaiutorare.NumiI$n ac('stors('ntimcnl(. s(}ciatetraumei conferi un sentiment din ce in
ce nlni nrirrodo slJl:lrlii('.Mai molt, amintirileunei traumeneprocesa
tu Blfill,,inIlx.l,ri',"i|l liIl|, rlv,1r(lcn rezoltatfaptulci trecufulestetriit,
I t t rrrrrrlrrrlrirrli v , r , r I r r ' z r , | |A
l l||n(irlin(l('xp('ficnl(.lctraumaticcvo

tl fl ronccesatefiri ca pacientul se se simt, retraumatizat, amintirile

tum('i sunt schimbate.ParaJrazandul pe Stern (2004),ei au acunl ,,un
|l| context de amintire" carepoate fi transformator pe mesurd ce eve
nlcntele copletitoare sunt reamintite cu sentimente,iar inlelesul lor
(tlaboratin siguranla (relative) a relaliei cu celtrlalt, care este mai
'lu
,rh,rnic Fi mai intelept. intr-un astfel de context, trauma pacientului
tc incepe sd fie limitatd in spatiul ti timpul seu gi nu s; rdllrani o
nnipaczenteperturbatoare.
ln $tabilirea acestui nou conlext pentru trauna din trecut avem nevc
(lo
nscmenea,se facemlegdturi intr trecutul nelinittitor 9i consecinte,
r'rlc actuale.Astfel:
Clind Yassira spus cd in camerdera inebuFitot l-am intrebat dach
sc simte claustrofobic aici, acum. In timp ce lmi rispuJldea,,Pu
lin", deja deschideamferestrelegi trlgeam dlaperiile. A respirat
dc catevaori profund gi imediat a pdrut a fi ugurat. Am explorat
ideea de a nu md fi rugat mar devreme sd fac ceeace gtia ci vrea
gi aveanevoie, adici, se aib; mai mult aer in camerd.Aceasteexplorare a condus spre luarea in considerare a vinovefei sale ca suDravietuitor.
Cu un an inainte ca rizboiul se inceaptr,mama sa a nescut r]n biiat cu handicap, iar tat5l s5u, care candva era o ,,persoandimpor,
tanta", a f5cut un infarct 9i a aiuns si vendd btlete de loto in stracl?l.in aceastdperioadd, Yasslr a hottuat ce nevoile sale (,,pentrrl
ltantofi, pentru educaFie")trebuie se remind in urma nevoilor ct
k)rlalfi. De aici ti iniibilia sa atunci cand vine vorba se-Fiverbalizezc doriniele De asemenea,dm atins Fi experienlelezilnice al('
flicilorlui aproapepervazive, pe carepAreapregdtit se ralionrIizeze.ln mod clat stabilirea conexiunilor intre istoria i de tritumll ti nelinjgtea sa actualb urma sd fie un ploces in desfeFurarc
A$('mcneamultor pacienli cu traume nerezolvate,el era extrem dc |.('r'nt in n-$i ldsa garda jos Pregitit pentru urmetoarea catastrofi, (.r.1
luli dr'stul de scepticcd aceacatashofede care ii era frice s-a iDt;)|r.
nt dcin.

Mentalizarea
5i meditalia
Retaeireatraumei fdrd a fi retraumatizat, numirea sentrmentelor gi senzaliilor corporale legate de traumtr, hansformarea amintirilor implicite in
amintiri explicite- toateacesteain contexhrlunci relatii terapeuticedin
ce in ce mai sigure ii al unei reguri afectiveeficiente- sunt printle inSredientele esenliale in hatamenful pacienlilor cu traume nerezolvate- L
fel sunt gi mentalizarea 9i pozifia meditativl.
C6nd rdspundem pacienfului din punctul de vedere al sentimentelor,
nevoilor gi credinlelor carc stau la baza comportamenfului seu, incepem
se aprindem capacitateasa biologicede mentalizare.Cu aceastecapacitate,pacientulpoate,din ce in ce mai bine, strse retragddin expedenlaimediatd - strspunemexpedentafricii - pentru a o infelege.O astfelde refleclie conJereun sentiment mai crescutal controlului asupra senhmentelor
gi comportamentului pi le face mai pline de inleles Fi mai previzibile.
Aceasta la rendul sdu ajuti la generarea unei siguranle care de obicei se
gesegtein cantitiF mici la pacientii cu traume nerezolvate. Atitudinea meditativa, in cele din urme, are un rol atal in cazul terapeutu]uipacientului cu trauma nerezolvate, cat ti pentru pacienful insuti. Pentru terapeut,
abilitateade a intra intrr staremeditadve poate diminua presiuneadin
contratransfercareaparein tratamentulpacientilorcareau fost traumatizali. Pentru paciertul cu kaumtr nerezolvatS meditalia are potenFalul, din
punct de vedereemolional/ de a asigura un adepostin fala furh.nii (Linehan,193). Ata curn va fi discutatin capitolul 16,atentiameditativdcetre corp (ti in special cetre respiratie) poate servi ca un antidot panicii 9i
disocierii,precum ti ca un mijloc de a diminua gradual suprareactivitatc! autonomda pacienfului.ln celedin urml, placticareameditativi a obflcrv:lrii gi a etichetdrii gandulilot sentimentelo!Fi senzatlilorcorporale
(Fi nu cvitareaacestorasau a se l6sa dus de ele) poatesusfinecapacitatea
lbia nilscutdde mentalizarea pacientului (Allen & Fona8t 2002) Pentru
pncicnlul cu traumd nerezolvat;, la care atraclia emofiilor, senzafiilor gi
(ft'dinlclor esteaproapeirezistibild,acestlucru poate fi un tip de supolt
f(rrrl(. f()losikrr

t27

CAPITOLUL
15

Domeniul
n o n v e rb a ll
Lucrul
cu evocErile;i
cutrecerile
laact
in psihotempia orientatd pe atagament scopul nostm esfu de a geneE
impreuni cu pacienful o noue rehlie care este mai acordate, mai incluzi.
vd Fi mai colaborativi decAtcelecarel-au modelat inilial Din mai multe
motive, creareaunei astfel de relafii necesite o concenhare atentd asupra
subtexhrlui nonverbal, bazat pe emolie, al dialogului berapeutic.Expedenla preverbala de atagament a pacienfului, trauma penhu care nu are cuvinte, sentimentele Fi nevoile pe care a tebuit sAle disocieze- toate acestea surlt in mare parte fecute accesibile fl]l prin exprimarea lor directd de
cdtre pacient, ci mai degrabd prin intermediul a ceeace evoce in noi, trece la act cu noi sau incorporeaze.
De aceea,in timp ce ascultim cuvintele pacientului gi ii respundem cu
Propriile noasLrecuvinte trebuie sd fim la fel de atenli, dace nu Fi mai
ltenfi, la curentii emolionali, relalionali gi v$cerali/somatici care dau formi schimbului verbal. Cuvinbele pot sau nu pot exprima inteleuri semnlficative. Subtextul nonverbal, implicit, aproape inlotdeauna poate face
a ceeace seintemph d,ci- adicesimtul a ceeace
!ce6t lucru. Scnlimer?fu/
rc lntampld de fapt in relalia terapeutice- estecel carene poateconducc direct la ceeace este aflat in ticere, atat in experienfa pacientului, cat ti
ln intcracliunile cocreate.
l)rjntrua minimiza riscrll ca atentianoastrds6 fie monopolizati de cuvlntclc pncicntului trebuie se ne reamintim noux ingine se ,,citim" limbalul corpului pacientului:expresiilefelei, ritmul Fi tonul vocii, ritmul resPlrdlici pacicntului, pr('ctlm gi nuanlele posturii gesticii ti altoE
ircmlln,\k)rr(r | ,.rf('l !l(' inrportnntcste faptul cd trebuiese ne amintim sd
I IItn o p,ruzl Fi I rt'n|lrifl,l(lt1nc p('ntru a puteasimti ceeace seintamph

PARTEAA
V.A

Ascufi
reasimfuluiclinic
Pentru a-i asigurapacientului o bazi de sigurantd ii ofetim o experienldrc
la.afiali cofectiodcarcpoatesdfic oitulecdtoarcin si e. Din acenstdperspcctilfr,
legdturadeata\amentpe carepacimtul o dezuoltdtn relalia cu lerapeutulpoate
al intefpenlieiterapeutice.
podLe
Totu1i,felaliade ataFament
fi elefienLul-cheic
sd serpe6cd,deaseflenea,
ca un cofitextexceplional
deeficientpenlru integftr
reafoletelot disociateale erperienteipacientului, precun Fi pentru oline area
potenlialului pacimtului dnt de a rcflecta,cAt si de a tdi tt..-un nod mcditatio. Cum pooteterapel.ttulsllfoloseascdcel mai b[neacestno conte! Aedezl)oll|fe reprezintd
subiectul rmdtoarelor
trei copitole.
Cdpitolul75 descriein detaliumodurileln carcputen sdfolosifi experienla
noastrdsabiectiodgi conftientizarut trecerilor Ia act cocreateihept ciii de acces
sprc alameniulnonoerbal,careesteodeseagi ilomeniul asryctelorilisaciate.
Capitolul76seconcetfeazdasuprocorpului.Senzaliile
alepacien\omaLice
lul11i,capresiile,
mircdrilepi posturaporbesc
cuuinte
- cumfac gi celeale
fird
tctopeutului.LucrAnilcu corpul,putemajungeIa emoliilepacientuluiFi putefl
qinta Ia regldrcdacestora.Pentru ci aftt etperientele
Welilxgaistie, cAtFi trau
nlo sc inregistteIzd la nioelurile sotatic Fi Wihic, concefitrareflasuqn corpului
neoerbalizare
lr@lcsconlela lumindexperienle
Fi disociate.
Cnpitolrl 17descriementalizared
,i poziliafieditatioddreptcdi complemen
t|rc nlc elibefdriipsihice.Prima ne elibereazd
ptin inLerfiediulinlelege i, iar
cfi dc-n dou| prin inteftEdinl occeptdrii,prezenleiri congtienti2irii. Cd teraatitudillrxli, lttlcn incerca,prin moi multe moduri,sd ojutdmla schimbarea
de
axpcliet1td,
,tli fcicltulti fnld
intr-o direcliemai rcftexiudFi flai rneditatitl, Cnl dr m ll p|lr i firt fu njrtor aiciaa depindetn celedin tl d decAt
t llirdfit lltollriila noastrecapacitdlidefientat tfitirrtl sulut cnyil'ili sl
llatut si tn\litntir

hrl('riorul rostnr - nu in primd rand g6ndurile noastrediscursive,ci

l)r,r'icnlanoashi corporald ti emolionald. Ne simlim in totalitate pre|ll, tr('ziti de propriile emolii ti implicati in relafia cu pacientul?Dacd
r, (!tt('aslenatura experienteinoastre?Cum poate fi ea legatecu expe'||l'r pacientului?Ne ui6m in noi intine pentru a tti mai mr te despre
fk'nt, precum9i desprecalitateagi inlelesul responsiviteliinoastrefald
' l11(icnt
( i'Nctarea atatamentuluinu lasi nicio indoialSasuprafaptului cd sta
r Inontali a perintelui exerciE o influente cruciale asupra dezvolhrii
|lluhri. Experienlaclinice (atat cea de pe canapeauacabinetului,cet ti
rr (linafard)su8ereazefapful cAstareamentalda terapeutului cu pdvire
ntirsnnrentexerciti o iifluenfi similard, cruciald,degi probabil mai pul Iuk'rnicd, asupra dezvolterii pacientului in psihoterapie.
It'ntru a deveni conttienli de impactul propriilor noastrestdri mentad8uprapacientului trcbuie se fim indeosebiatenli la reacfiilepacientuI lnlll de ceeace splmem gl facem sau nu spunem gi nu lacem. RecunoatK'[ ncestor reactii afective necesitdatenlia noastri fale de cuvintele
ral('ntului,dar li fald de comunicarealui nonverbali, Ne concentrdm
trlttn c'xperienleipacientului pentru a o irrtelege,dar ti ca o modalitate
' ('cunoa$telea naturii propriei noaske participeri h relalie
llinoinfeles,acestlucru ne aducedirect la problema kecedlor la act in
Insfor-contratransfer- adiceexpresiacomportamental;a subiectivitd
or plcientului ii ale terapeutuluiaflatein interacFune Dat frind faptul
nccstctrecerila act sunt continue Fi inevitabile,intrebareanu se punc
r'dprrticipem la trecereala act,ci crm participdm.Cetaem noi, de fapt,
l),icir'ntul?Ce roluri suntem tentali sd ne asumdm?Asupra cdrui lucru
,Ecnrs?ine concentrdm?Ce evittrm?Ce motivatii inconttiente pot dc
'nrinir parteanoashe de trecerela act?
ll'nh\r cb trecerilela act iau naFteredin influenlele co,'esporde
fr' dir)
rlsf('r ti contratransfer,a dei'eni congtienfide propriile noastreconlrirlii In interacliuneesteadeseao etapi preliminard penku descoporiR'.1
fl| rllrutiilorDacientului.
A.csl tip dc autoconttientizareadeseaatra8einterventii infuitiv(', ci|f(
. ilil(.nzil un scntiment din ce in ce mai mare de acordaregi colnbinnR.
lr'. lil.icnt Fi tcrapeutaflali impreuni in urmirirea unor feluri c()nr rl'
llncir'citpfogr'r'sivtr
o nccstuisentimentde,,potflvrr(/'cstc'unn(lirrlri

cele mai importarte cei p n carecuplul terapeuticgenereazeo noub relafie de atagamentcare poate transforma modelele de lucru de nesiguranlA ah pacientului in unele de siguranli ,,dobanditd".
AFa cum a fost explicatin capitolul8, tempeufii ti pacienlii sunt implicaF impreund ftrta-un p(xes de incercare 9i eroare pentru a simli calea cdtre o astfel de pot vire, prin intermediul ,,improvizerii mitcdrilor relafionale" (Lyons-Ruth& BostonChangeProcessStudy Group, 2001;Change
ProcessStudy Croup, 2005).Pe de altd parte, acestprocesse desfdioare
implicit (9i iniFal nonverbal), pe mesure ce ambii parteneri simt acest lucru 9i rdspund coregpunzetor la ceeace se intarnph in interiorul lor, in interiorul celuilaltgi intre ei doi. Pe de alg parte,a faceo ast{elde experiente impficit5 sd, fie explicitd poate avea un rol{here in procesele de
recunoagterecare crescprobabilitatea ca ,,a merge aldturi" in psihoterapie
se insemne,,a me!8e mai departe".
Pentlu a-i ajuta pe clinicjeni sd lucreze eficient cu dimensiunea implicitd, nonve$ald a interactiunii terapeutice, le-am oferit o metode mai rapidn, prin faptul ce ceeace pacienlii nogtri nu pot 9everbalizezevor avea
tendinla sd evoce,sd treacdla act sau se incorporeze.Deti disculia care
urmeazi tr acestcapitol gi in urmdtorul este organizatd in concordanfd cu
acestlucru, acestecategoriinu sunt niciodatd atat de distinctein practici
Pe cat sunt in teorie. Ceeace pacienlii evocdin noi adeseapunem in act.
Ceeace pacientiiincorporeazl adeseaevocein noi. 9i ala mai departe.
Mai mult, aga cum am sugerat deja, cu.entii lulei relaFi terapeutice rarco , daca nu chiar niciodat5, merg int!-o singurl directie. Putem fi o p!ezenle evocatoarepentru pacientii noghi aFacum sunt gi ei pentru noi. Putem fi la fel de responsabilipentru inilierea trecerilor la act agacum este
tl pacientul. Puhemfr la fel de predisputi ca pacientul sEne exprim;m sentlmentele,fard si ne ddm seama,pdn intermediul corpului.
TotuFi,relatiaterapeudci estecaracterizatdnu numai prin aceastemutunlitate,ci 9i prin asimetrie.Degi pacientul ti terapeutul se influenteaze
lncvitabil mutual gi impart multe vulnerabilitefi similarc,pregedreaterap0olulLri,cxperientaclinicd gi terapiapersonali (daci nu ti istoda personitL\)ildcsoaconfefll irvilntajccarepot lipsi pacientului.Acesteainclud it,rk. binc llezvoltati de a tolera,a recunoattegi de a
Itr rPt.cial- o caP.rr.
pl{rlrliilor'r\',rHlr'(.
un
s('n$
lierltimcntc|ii sentimentelor
celorlalli,prerl0
lrunrFl () |r\'lIrrtflr,r', rh,rlvIlI din cxp(.ricn]i,n pute i incongtientului

Mnl mult, rcludle terapeutului ti pacientului sunt foarte di_fedfejunul

l0 dcok)ca sd ajute,celdlaltca sd primeascdajutor.PAnAh unni, vulnelrllllntca pacientului,nemul[umirea gi sperarllasa sunt elementeleimrrlnnte li ,,rafiunea de a fi" ale relatiei terapeutice Aceast5 asimetrie cre,N (rn contextin carene putem simti mai siguri dec6tpacientul9i mult
dl iiguri decatne simfim in mod obitnuit. Ca o consecinfi,suntem aden mult mai capabili decatarn fi altfel in a asigura flexibilitateaFi acorr|lu cmpaticd(indusiv acordareala experienlanonverbal5afectivl) care
r'ltosibili o relalie de ataFamentsecurizanti.
Af cum s-a discutatin capitolul l0, teoria relationalEFi a interEubiec/llilii cste o resurseunic;, puternic5 atunci c6r'rdvine vorba de lucrul
(,xpcrienlanonverbalA,pe care cercetareaataEamenfuluio conside!.j
It (lc importantd-in mod specific,aceasti teoriene dezvdluie cum pur flrcc fa'.5cel mai eficient la ceeace este evocat sau trecut la act in rch t('rapeudce. Cu alte cuvinte, teoria ne aiutd s.i recunoattem, se inF((,m Si$5 inbervenim h interacFurdle de transfer-conhatransfer care sunt
rplicitc ti neverbalizate. Aceste inbera4iuni, inifial inconttiente, pot fi o
r|lll dc nepreF,ril,dar ti un obslacolpmvocatorl)0r inainbe de a le discuta in amdnunt, vreau si ating unele cerceHri
lcorii clinice desprediferenge individuale in percepgiagi exprimarca
porionlei in domeniul nonverbal- Felul in care terapeulii 9i pacienFi coInictr 9i rnterpreteazi mesajelenonverbale pe care le schimbe are ltn im('t cnorm in mdsura in care ei ajrng s; se simtd sincronizati se simtil
9i
vor ajunge undeva impreund. Pentru ce aceiadintre noi cu stiluri d(.
r rmcnt diferibe tind sd comunice nonverbal in moduri diferite, cunoa;i,
r,,l acestor diferenle poate fi folositoare pentru a ne inlelege pe noi irl
r(.,prccum gi pe pacienlii nogtri.

municarea
nonverbal;
senzitivS"carefaciliteazdsiguranlain primele r(,lrlii
,,|{osponsivitatea
?n
marc
mdsurdde abilitateaftgurii de atagamentde a citi cu n((l
Itlndo
('lo s('mnalelenonverbaleale bebetugului9i de a comunica nonvcr'l),rl
||i'in nllr('pnrt('d('caFacitatca
noastride a citi ctrn.orirt(.lcin(li(iih,

nonverbale ale pacientului pi de a rispunde nonverbal (precum gi verbal)

ln moduri care sXpermitd pacienlilor sd simtd cb propriile lor stdri interne nu slrnt doar inlelese,dar cumva Fi sitllite de cdtre teraPeut(Schore,
2003;Siegel,1999).
DeFi ne dorim cu tolii sAfim fluenti in limbajul comunicdrii nonverbale, capacitatea de a inlelege ti de a hansmite mesajelenonverbale variazd
de la o persoane h alta. Cercet?iriledin psihologia socialt sugereazecd oamenii siguri pot fi mai adaptali la comunicarea nonverbali decat cei care
nu sunt siguri (Schachner,Shaver & Mikulincer, 2005). Citirea mesajelor
nonverbale ale celorlalti tinde sd fie precis5,in timp ce mesajelelor nonverbale tind sAfie mai clare ti mai directe.
Comudcarea nonverbalda indivizilor nesiguri poate fi problematicS
in moduri care depind pa4ial de stilul lor de atagament. Se incepem cu
dimensiunea expresive- Comparat cu cel al indivizilor siguri. comportamentul nonverbal al celor descriFi in psihologia sociald ca fiind ,,evitanti"
(care resping) tinde se fie destul de limitat. Exprcsiile lor faciale scot la
ivealtr mu.lt mai puline lucruri, se uite h ceilalti 9i ii ating mult nai-pu,Ln,
iar tonul vocli lor poate tBnsmihe sentimente mai putin pozitive. In contexte legate de atagament, ei caute mai_putin suporful nonverbal gi mai
mult privesc sau se intorc in alui parbe.In schimb, comportamentul nonverbal al indivizllor descdti ca fiind ,,anxio9i" (preocupati) tinde se fie
mult prea expresiv in special atunci cand cautd suport gi/sau cand emoliile lor sunt negative.
in ceeace privegte sensibilitatea lor la indiciile nonverbale, in special
ccle cale semnalizeazd nevoia sau distrcsul, indivizii evitanF par sd le i8norc sau se nu le vade, in timp ce indivizii anxioti tind sd supradspundA, reacfionand cateodatdla sennalele pe care ei ti le imagineazd, gi nu la
cele pe care le percep cu acumtele, in general, indivizii nesiguri par sd ii
cvalucze pe ceilalfi cu anumite prejudec5ti specifice. Cercetdrile sugerea
rA c21adullii evitanti tind se presupund cd sunt diferili qi distincfi faln de
c(,ilalli - ti tind se vadd la ceilalti dovezi (proiectate)ale propriilor lor
lrlllillturi ||?dolife.Adullii anxioti, in schimb,sunt predispugisd presupui ci\ .cilalli sunt srm,lari lor - ti tind se vade in ceilalli dovezi (proiectrtt.) nle trilsi\hrrilor lor rrrtttrtlr(MikuLincer& Shaver,2003)Acestetipare
dr, prr'iudc(Ili (l,rls(.(liiIr'i.rk's.rufnlscaseminAri)ti proiecfii(aletresdalc
lutl[[ r\'(l(nik' inrr nr'l||dlt')lLl il|(n !rn rol in reaclriletransferenliale

ll5

onliLornottri. Ele pot h, de asemenea,un factorftr rdspunsurilenoasrnltfatransferenfiale-Bineinteles,celedoud interaclioneazdintre ele.

,r exemplu, un pacient care respinge, inclinat intr-o manierd vinovar' [-lti negapropria aglesivitate,adesea,,citeFte"(saunu citette corect)
r lD tonul vocd sau in expresiafelei mele. Dinh-un punct de vedere,
Ftututinlele8e interpretareasa tendenfioasdca fiind rezultat al pror'l 9i Il diferengierii {alse: conJorm modului in care citea indiciile mele
vcrbale,eu eram furios grelnu. Pe de alt5 parte, hansferul acestuipat !'r fire indoiald ,,indreptilit", in anumite momente, de contratransI lrcu. Ochiul sdu atent la ostilitate gi propria mea tendinfd de a pre
rt\r'cd impdrtdsrr ln sentimentde vulne.abilitate (fahe asem;nare)
rombinat pentru a evocadin partea mea un rdspunsexcesivde pro
rr fi cxcesivde controlat.Simtindu-meprofund incomodat de faptul
'olttli.rse fiu atat de atent la ceeace dezvilui nonverbal pacientulul,
,kJvcr'rit
treptat i tat
rpK)ximativin acelaFimod, o pacientepreocupaLicarese afla adesea
l,{trcsnu a gtiut ce se facd atunci cand a vezut (sau a crezut cA a ve$cmnenonverbaleale fapfului cd ceilalti surlt supdraFica rdspunsla
'Itorcasa ca ei sd se simti bine. in ceeace priveqterelatianoastre,mi-a
t ('rInu credech vom fi un cuplu bun penfuu ce eram amandoi mult
pr'ostdispugi. Era acestlucru o problemd de asemdnarefalsi? Nu mai
vd spun ce am avut o conve$alie foarteinteresantedespresenlrio s21
'ntul ci legat de faptul cd suntem alc;tuiti psihic la fel
de cercetareaprejudeceFlor9i a proiecliei, descoperidleinru'
'litufl
Hugcrcazice indivzli evitanti sau anxioli au tendinla de a cili inten()Btilcdin comportamentulpartenerilor1orchiar gi atunci cand acestc
fii sugereazece ast{elde intenfd nu existe(Schacter,Shaver& Miku,[ 2005).in general separe ce pacienFicu un $toric de ata9amentpl.()rltic au dificulteti in a decodacu acurateleindiciile nonveibale,cunr
r'xPrcsiilcfaciale,Fi sunt,in consecinf5,vulnerabdlla a nterpreta gr1"
nroliilc ai intenliile celorlalli (Schore,2003).
I spccial cu astfel de pacienti poate fi mportant pentru terapeuli si
rrrlLnrai transparen[i.Atunci cend suntemun m$ter pentru acciti l),1
li, pLrtcms6 consoliddmfere sd vlem un surplus de transferncgnliv
Llrtn astfclclepacientpare sd-mi atribLdegreFitsentimente,adcsL.n
r|lr
r, in r]roelclclibcrat,sd-midezveluiexperienlacmofionali. Atun.i ( iinil

aceasteexpunerea fost privitd cu scephcrsm,l-am rugat pe pacient sd se

uite laf4o meaalvmcicandmd asculte.Cdz'edeacolo?CemdaudespunAnd?
Celedoud caflnlese potrioescsau nu? Blfieiileles, Fn deschisd posibilitatea
ca pacientul se observeun anumit aspectal experienleimele de care sd
nu fiu congtjent.lntr-un astfelde context,scopul meu estede a inHri capacitatea pacientului de a fi atent in mod deliberat Ia indiciile nonverbaIe, astfelincAt sd fie capabils5le citeascdcu o mai mare acuratete.Pentru
pacienti,p mul pas aici adeseaunul amelilor - estesd-ti permitd se
lnceapa s6 pune cel putin sub semmrl intrebddi inlerpretarea lor automatd a acestorsemne,
Tiansmitereati receplianonverbalda emoliilor desprecaream discutat, conlorm dovezilor cercetdrilordin neurogtiinle,sunt o specializarea
creierului drept. Din perspectivalui Schore(2005),clinicienii ar trebui se
se concentrezeasupra pd4ii stengi a fetei pacientului, Penhu ce Partea
stan8deste cea car este dominatd de creierul drept, nonverbal, soooemolional. Intr-adevdt studiile au ardtat cd partea stangd a fefei este mult mai
expresiveemolional decatceadreapte(Mandal & Ambadr 2004).Sugestia lui Schorepoate pdrea un truc mecanic,dar l-am gesit extrem de foIositor.Ane ,,acordacu creierul drept" la partea stangea felei pacientului este, bineinleles, o recomandare foarte specificd, ce exemplificd
necesitateamare de a ne concentraatentia asupia indicilor nonverbale
ole pacientului.
Mult din ceeace este comunicat nonverbal remane implicit - un sub6trat afectiv al indiciilor rapide gi al respunsudlor caremodeleazeFi remodeleazedialogul vorbrt moment cu moment Sesperi cd,in mare pattc a timpului, acestschimbpermanentde indicii vizuale ti auditive inhe
pocient gi terapeut genereazeo atmosferd de siguranle in care cei doi
ptrrtenerise simt smcronizaFemolional. Pe de altd parte, pot exista cufcnti perturbatod in relalia implicitd, impdrt5Fi6, care sunt exprimati
doirr nonverbal - pe care pacientul se fie incapabil sau nedornic se-i
llunlcisca,
lhptul ci vrcuna dm acestedoud variantetotal diferite ale experienlei
v'r li olrordatiicxplrcit cicpindeadeseade terapeut.Putem alegesd facem
inplicita sau nu Dacaalegemsd facemim|ti li!'explicitr\int(.riraliLrnen
Ivcrr irlli\inhcbarcla caresi rispundem:ar trebui
Illt llrrlt'xPlirit, ,rlrrrrr'i
r
SaLrar trebui
tlr'zv,llrrinr
rllr'r'r
I
r,Flrrlhrl
lr irll('r\r.litrrrcrl
clr pacientul?
ti

fillo$im in schimb aceasteexperienti in mod indirect, sub forma unui

sunt defl.|nhtriuempaficsaua unei interpreuril lnLrcbaricd dcestea
lblt dc presante atunci cand simlim cApacienlii au reuFit sd evoce une{rP(!cteale propdilor lor expedentein interiorul noshu.

!3te de ficut cu ceeaceesteevocat?

( i'(.0 ce credem cd i?/ frebrl sd facem cu experienta pe care pacienful o
x'll ln noi Fj ceeace facem de fapt se pot dovedi a fi doud lucruri difer, |fimul, de objcei,depinde de ceeace simfim conttient ce pare si fie
mrri folositor pentru pacient.Al doilea depinde de mai mulli factoli,
rloritatcafiind inifial inconttienti Acetti factori - incluzand proplia
nFtrll alcituire psihicS, dispozi9ia sau preocupaneade moment, precum
trfluc'rfa pacientului - interacdoneaze cu intenliile noastre deliberate
I gon('ra rdspunsuri care sllnt imprevizibile ti, intr-o oarecaremisw;,
nfnrn controlului nostru conttient- Adesea, acesber5spunsuri nepremenk' ft' dovedesc a fi prcductive. Cabodatii inse ele sunt problematice.
Ncil, un avocat hipiot, divorfat, de 50 de ani, mi-a cerut ajutorul
pcntru a face fald anxietetii. Pe parcursul cabrva hllri a aiuns si
lnlelea8d cd anxietatea,degi cel Inai evident deraniant sentiment,
cra doar unul dintr multe alte sentimentecare erau greu de su
portat pentru el. Odati, tedinla noashd a inceput cu o tdcerelungll, pe care am inherupt-o in cele din urmd intrebandul pe Neil
co se intampH in interiorul seu. Cand venea sprc mine cu maginn, mi-a spus, a auzit la radio despremoartea lui Jerry Garcia, inr
ncum triia ,,un mic sentiment de tristele"- A adeugat ci are moi
mulli prieteni pentru carechltaristul formatiei Grateful Dead cst('
o adevbratd icoana,un adevdrat erou al anilor'60. Probabil ci r'i
simt acum cevacu adeverat
A urnlat apoi o alte tecerescurte,in carem-am gandit la cit d('
llrcLrtrcbuie si-i fi fost lui se simtA acestlucru. Am luat in consi
(l('rarc idcea de a{ invita-pe Neil se spunAmai multe despre sor)
tinrcntlrlsiu de tristete In acelmoment am devenitconttionl(l(,
proprin mca tristcfc 9i eu auzisemin aceadimineald despft' nro,rl

tea lui Garcia,dar reacfiamea atunci a fost mute. Acum sentimentele erau mai puternice, mai ascutite. Simtind cd Neil este congtient de emoliile mele, dar nu ti de reaclia mea de mai devreme,
9i bdnuind cd prin comunicareaexperienlei mele se poate face loc
Fi experienlei lui, i-am spusr ,,Nu sunt siSur de modul in care se
potriveFte acest lucru cu ceeace poate fi important pentru tine,
dar mi-am adus aminte acum cd am auzit gi eu despremoartealui
Garcia cand veneam incoace.Cred cd nu mi-am permis si simt
mare lucru, fiind ingrijorat de faptul cd veneam apoi la selviciu.
Probabil ce ne putem inheba cateodati desprc cat de mult ne permitem str simlim". Spunand aceste lucrud mi-am simfit ochii
umezi. Apoi, am vezut ce ti el avea lacrimi in ochi Dupd cAteva
momente, a recunoscutscurt cd piobabil s-a sim,tit ,,mai mult decat pulin trist". Apoi a devenit extrem de anxios.
Aga cum a fost schitael pane acum, interactiunea mea cu Neil pare sd
ilustreze cateva puncte legate de utilitabea lucrului cu trdirea pe car pacientul o evoce in terapeut - precum gi cu trlirea pe care terapeutul o
evoci in Dacient.
ln primul rAnd, aceastdmodalitate de lucru poate contribui la o rclaFe
terapeutic; care s5 fie incluzivd 9i care sd cear; ceva mai mult de la pacienF decat s-ar attepta ei - doud dinhe caracteristicile rela,rilor de dezvoltare pe care cerceEtorii le-au gesit a fi asociatecu atatamentul securizant (LyoneRuttL 1999).Participarea la histetea pe care Neil a evocat-o ftr
mine - gi dezv5luirea rcticenlei mele anterioare de a sim;i pe deplin propria mea tristele - a adus in cabinet emoFile lui Neil gi anxietatea legat?lde ele. Sntimmtele pe care el a invdlat sd le disocieze au prins viald in
lnteractiunea noashe unde acesteaau putut fi trdite, intelese gi eventual,
integrate.Luciand in acestmod cu Neil a dus, de asemenea,la,,imburetillirea dialogului" (Lyons-Rut[ 1999)care a inceput sd lase loc pentru
cccace ar putea fi descrisdrept ,,itiut t1eTeslmlif"
Asigurareafaptului ca
convcrsalia terapeuticeimplice nu numai ,,mintea care gandette", ci gi
,,cofplrlcaresrmtc" poatefi deosebitde importante cu pacienti ca Neil, a
allror oricnln|r,lnli\ d('nt.r$amentpare sAfie predominantde respingere.
lrr al rloik'ir[,tl(1,i|ltr.r'(lilrncanoashdilustreazd
catde importanteste
xI lin('nrc('rrlr[' l,rlrl(rlfn lrlltr('rllilcv()cirk)arc
din rela]iadntre pacicnt

tl 9

ll lotopeut se manifesti in ambele direcfii. Atunci cand Neil a discutat

dorprc t.6irea sa de tristele (in mod defmsiv minimalizatd), a evocat prop.ln mea tristete (iniFial minimalizatd). in schimb, cred ce hislelea pe iare
Fom comunicaFo lui Neil prin intermedir cuvintelor mele Fi al ochilor
rrtr,lumczili a evocatpropriile lui lacdmi gi catevamomente mai tarziu
llxiotfltea
sa.
Cnt de mult aceast5,,contagiune"emolionall marcheazeexperienla
ltrlul cuplu terapeuticpoate depinde de numerogifactori. Dintr-urr pullct
r[.vcdere, este probabil intotdeauna acolo. Fiind echipali de evolutie cu
rlt\rroni-oglind5, suntem cu totii echipati pentru a participa la experienIn iubicctive a altor persoane. Din alt punct de vedere, poate depinde de
*r.rdul in care suntem dispugi ti de abilitatea ca teraFuti de a fi disponiblli crrolional la influenla pacientului. in sfargit,poate fi laptul cA oricc
ttrrp('ftc pacientul se ev(xe trebuie sd fie ,,evocabil"in acel terapeut iml)llcnt, Adicd ar trebui sd existeun,,carhg" intem de carepacientul s6-9j
irtnrnc pil6ria. Md refer aici, in senslary la particularitdlile caracterului
l(.r0pcutului,iar, intr Dn sensmai reshans,la detalille experienlei trdtte
rl(r tcrapeut. De exemplu, oed ci nu a96 rerr'it sd rczonez ahetde profund
('lr sontimentele(in mare parte) neresimfiteale lui Neil dacd muzicianul
cnru a murit ar fi fost complet neimportant pnku mine.
Acum se ne intoarcemla Sedintd.
l-a scurt timp dupd ce i-au dat lacrimile, Neil a inceput sii se simti loarte inconfortabtl. Cand l-am intrebat ce se intamDle, ml-il
sfrs ce incepesd se simtl din ce in ce mai an\ios $i m;i ingrij,'.
rrt de faptul ce sentimentelear putea scipa d sub control. I-nnr
spus cA mi se pare ca dace devine induiogat de ceva,se speri('
f()nrtctare.Mi-a rlspuns cd gtie ci pare sd nu aibe sens,dar cAcst(.
siBur cb daci aiungesA plange,se va simti mic ti slab,iar acestIucru il sperie-M am gandit la faptul c5, mai devreme,am simlit rr(.ccsar s5-mi conlin impulsul de a phnge: urma se merg l.r scrvl
trt|. Apoi mi-am amintit cd am citit de curand un articol scris(h
StcphcnMitchell,in caie un pacienta citat un alt analist,cnr(',l
spus:,,llirbaFi muncescSi fac sexcu femei".

Arnintiti-vtr aici de conceptul lui Ogden (1994)desprc ,,al heilea analitic" - ideea cd experienlele noastre subiective din orele clinice (inclusiv
tandurile aparcnt rdtdcite prccullr cele de mai sus) iau nattere din amestecareapsihice incon9tientd a ambilor palteneri Fi asffel pot rellecta aspecte ale experienlei pacientului precum 9i ale experientei terapeutului,

L-am intrebat pe NeiI dace el credece nu estemasculin sl plangi.

A rtrspuns cu o amintire relatatd la timpul prezent. Se aflS la inmormantarea mamei sale-A murit in urma unui infarct. Se luptd
s5-9istlpaneasca hcrimile, apoi cu uimire il vede - pentru prima ii ultima oare in viata sa - pe tatel s5u plengend. Se gandette: ,,Ce fraier". Aceastd amintire a deschis o disculie despre nevoia lui Neil de a-si tine sub o mand de fier sentimentele
,,ne8ative", plecum pi grija sa cA aF putea aparent se fiu atat de
ugor copleFit de propriile mele sentimente.De asemenea,a adus
in terapie pierderea mamei lui Neil 9i doliul neterminat pentru
mama sa-

Cred cI put4i vedea aici cum desfdgurarearelafiei dinrre pacient Fi te

rapeut evolueaze imprevizibil, ca intr-o spiral5 de inlluenli reverberantd reciproci. Neil a evocat respunsuli in mine care au evocat la randul
lor rispunsuri in el, careau scosapoi la iveaH alte rdspunsuri din partea
mea gi aga mai departe. Majoritatea acestorinfluenle care ricoteazl au
un impact care remaneimplicit ii nerostit.Atunci carrdpacientul 9i terapeutul sunt sincronizali emotional, niciunul nu are nevoie se fie explicit
ln legdturecu natura (armonioase)a interacliunii lor. Totuti, ceace este
neccsarpoate diferi atunci cand relafia terapeuticdajunge se fie simfite
co inconfortabilr, mecanice,de adversitatesau deconectatd.Apoi, in mliura in careimplicitul poate fi fdcut explicit, c(e9tem,de obicei, tansa ca
rclalia pacientului cu terapeutr:l sd fie, in cele din urmd, heitd ca fiind securizanH, acordatd,colaboradvegi incluzive. Cheia aici este - ca gi in
primclc noastrerelalii de atagament(Koback,1999) ca Iiniile de comunle,rrc(lintrc cci d(ri pnrtcnerisa fie mentinutedes.hise.in dezvoltare
(l(.(.onrtrnicare
deschisidepindein mare misurA de
tlmItlfic, o irsll(.1
(.lr'(,
irr8rij('ltc
ir'trNihiliiith'nI'(,r'rlollrx,i
bcbelutiulla semnalelenonverba]c
lr (rlrlr,rlrtl{l{.rvoltllriit(.rnpcr.rlicc,
dcpindedc sensib'lilnto
dh.n((,r'illrin.

outului la srnnalelenonverbaleale pacientului,inclusiv la celecare

oxprimate prin intermediul evocdrii experienleila teraput,
lrleEul exact al experienleinoastresubiectivepe m;sure ce relafiocu pacientulesteadeseagreu de definit. Cat din experienlanoaskd
dc fapt, evocatdde pacient?Cat anumc estedoa! a noastle?in acest
,rt, g?lsesc
ce estefolositor strconsiderc; ceeace heiescatunci cand
Cu un paoent este aproape intotdeauna o probleme ce Fne de ambe.
. nu una de tipul fie/sau. De exemplu,cu Neil tristeleamea era deia
,In mine, pentru a fi evocatA.in acelagitimp, propria sa trFtetc crn
(lo suportat ti, astfel,cred ctr ,,aimpe4it-o" cu mine.
'ntru a clarifica intelesul a ceeace pacienful evocd, poate fi de aJutor
im in considerarE distincfia dintre rtrspunsurile contratransfurentia,re sunt concordante (empatice) ti cele care sunt complementare
(cr, 1968).Primele se pare cd rezultd atunci cand pacimtul evoc; in
a,uto identificarecu un aspectrenegatal expedenleide sire a pacien(tristeleaparlial neresimfitda lui Neil, de exemplu,pe caream simlcstul de intens).Ultimele par se rezulte atunci cand pacientul evolcrapeut o identificare cu un aspectal experieniei interflalizate a
ntului legattrde altcineva.Imi amintec, ca un exemplu al acesfuitip
cntificarecomplemenfdrd,ce mai tarziu pe parcursul l,rcrului meu
Llilm-am simtit furios pentru ceeace p;tea a fi aparentasa lipse dc
cnrc.Explorendaceastdexperienfe,pdreaposibil sd md fi identificat
0ginealui desprcmama sa,catese infuda pe el de fiecaredati c6ncl
Focum a spus el, ,,preaindependent".
'li accstcadru de lucru dat de contratransferestefolositor, nu tre{i\ considerim niciodatii cd inlluenlarea relaliei terapeuhcese reali,
d(mr intr-o singure direclie. AF cum am menFionatanterior,ccen
rlim s?lfacemcu ceeace esteevocatin noi va depinde,spre brnesnrl
'ilu, nu doar de ideeadespre modul in care putem fi c5t mai de tr'
rck.rrtului.Mar exisH,de asemenea,deloc de neghJat,problematip.r
|roprii, rclativ constantude a simli, de a gAndi sau de a relalionn
'lt'lc rlc lucru Interne-, precum gi schimberiletranzitorii ale stilri
('trlolcpft)vocatede circumstanteexterioaretEtamentului:
Itrtr-oclinrrrre,r;i
am ajunsla serviciuintr-o starementaldne()hil
rluit (i('(lt.tcrioratd,
pcntru a mtrintelnicu prinrul p,rcicntdirr n(r.,1

zi. Practic imediat ce ne-am agezat,Pacientlrl a anunlat ce, deti ii

este greu se faci acestlucru, trebuie si-mi sPund cum am etuat
de curand in a rispunde emPatic nevoilor sale Aceastanu era o
conve$alie nefamiliari. Cu catevaocazii in urmtr, iti comunicase
foarte direct nemultumitea falA de mine gi nu m-am simlit excesiv de derantatde acestlucru, in Parte datorita faPtului cd am simht ci nemultumirile sale,oricare ar fi meritul lor, fac de asemenea
parte dintr-un ,,testtransferenlial". irrce de h incePutut teraPiei,
a fost evident ca acestPacient- al cdrui tate s-a sinucis anenevoie de r5spunsuri din Partea mea, care se aiute sd infirme frica
sa cd furia 9i puterea sa erau letale.Astfel, disPonibilitatuamea de
a asculta cu respectcriticile sale ti de a-mi asuma resPonsabilitalea pentru rolul meu (atunci cand am vezut ci am un rol) era ex
trem de lini9titoare pentru el.
in timpul acesteigedinle totu9i/ Pe mesure ce incePease-FidesfeFoarenemullumiile/ am simtit cum devin din ce in ce mai receti
mai nephcut impresionat, Am ascultat, dar fArAemPatie-Era ca
ti cum imi lipseau resulseleinteme necesarcPentru a ajunge suficient de departe din punct de vedere emolional, astfel incat sl
md pot pune in locul lui, chiar Fi pentru un moment DuPd un
timp, pur ti simplu nu am Putut sd ascultmai mult. Pe un ton tensjonat, forlat gi ugor furios, i-am spus pacientului meu cd Pur 9i
simplu nu itiu ce sa li spun despre lamentaliile sale:erau Pur Pi
simplu pl6ngerile /ri.
Nu e de mirare cAa fost luat Prin surPrindere,dacAnu a fosf chiar
gocatde respunsul meu. Pdrand foarte confuz li stanlenit,a inceput sd dea inapoi: poate cAnu a fost corectcu mine 9i a vemt mult
prea puternrc, poate c; s-a attePtat la Prea mult 9i tot aia. Trezit
parcd de durerea sa aProaPePalPabild,am reutit si md adun suficient pentru a-i putea exPllcacii inainte sA m, intalnesc cu el in
aceadimineald am fost extrem de stresat:nimic serios,l-am linittrt, dar rezultatul a fost cA nu eram acum in pozilia de a resPund(.a$acum f.\cearndo obicei.A fost uturat s?laudd exPlicatiamea,
ceilaltiteraPeuti,Prei| finltrnst( (| r't(,rtrrilcpc carele-aavut cr.L
(1('
faptul
ci atuncicandexistd
itttll
Itti,
n
R'cunoa9te
ct|rnli rll l),1r
rt t )r(' h L . rrl,i h l , r f , l l l l ( r t l t l l i l ( 'l o r . ! r f L r h ' i rs l n i n c a l e ar e z o l v i r i i

Totuti a avut in Inod clar diticulttrti in a se simfi complet linittit.

Spre sfargitul acesteiore gi in tedinfa urmetoare am revizuit inf.ijorarea sa cd,probabil, nu eram dispus sau nu puteam facefalA
fu!iei lui.
racs8tehtalnire incdrcateemofional esteun exemplu particula! evit pentru ceeace este adeseao rcalitate mult mai subdH - adica trdinfluenlei evocdtoarea pacimfu.lui depinde intotdeauna,in parte, dc
noastni subiectivil,a[e ireductibild (Renik 1993).ln tedintele antc']la
nr, cxpaimara nemultumirii pacientului meu a ev(rcat doar cele mai
rle urme de anxietate din mhe, in timp ce in gedin;a pe care am deFo m-am simtit furios $i rccalcitrant.
ilndindu-ne la acestedoud reaclii foarte diferibe ca fiind la polii oputi
1ui continuum, at(mci experienla terapeutului va vada cateodati ca
uns la ceea ce este, de fapt, acelagi aspect al pacientului - iar acele
lll exheme (a nu fi afecfali deloc sau a fi supraafectali) de obicei lasi
h afare. De exemplu, Iaph ci nu am lrut sd mai aud nimic din nelumirea pacienhrftd meu in acea ord in care am simlit ctr nu mai am
rd a saosin evidenti posibfitatea ca seninetatea rispunsurilo! mele
Iticile sale anterioare si aeflecte o anumitE negare: probabil eram rert in a trii propriile mele reacfii fa$ de .,capacitabeasa de distrugere"
8dtur, cu eforturile mele de a-l aiuta.
,la cum nu putem si 6m un ecran alb pe care pacientii s5-ti proiecte,
nnginile transfercnliale, nu putem sd fim niciun vas imaculat pentru
cc pacienfii evoce in noi. Cea mai bune gansi este s; con5tientizem
noi mult caractedsticile ,,vasului nu atat de imacliaf - propria noasubiectivitate care modeleazi responsivitateanoastrSla influenl.l
0b re a pacientilor noghi. h ciuda a ceace credem c5 alege in m(xl
'i.',rl sI facemcu pacientul, adesanevoilg sntimentelegi intenlirl(.
Ite htconrtientenr^l cele decisive Acestea sunt cele care aiung la pni ptin intermediul caialelor de comtrnicarenonverbalt.
lufualitateainfluenteinonverbalepe carepacienliiti telapeutii o cxcrJ|rii asupracelorlalli, precum ti influenla intend exercitatddc incon
tul fiecdruiaasigur5faptul cd folosireautild a ceeace pacjcnrul p,rr.
,occin noi esteo problemeexhem de complexd Ca gi complcxil k',r
nik)r pcrsoanciingrijitoarede a rdspundeindiciilornonvcrb,rl(',rI

copilului mic, complexitatea sarcinii terapeufului, aici, este reaH 9i inevi

tabill. A ignora acest lucnr produce pacienfului un deserviciu. A lua in
considerar aceastdsarcind, pe de altd parte, ne ajutd atat sd cunoagtem
ceeace incd nu prrerr ,,tti" desprepacient,cat gi sd ne concentrdmatenlia
acolo unde trebuie - adictr asupm experienlelor subiective ale pacientului ti ale terapeutului luate separat, precum ti asupra lelatiei dinhe ele.
Aceeagi influenll mutualA pi incon9tiente care in acela9i timp complici ii faciliteazl efolturil noaske de a profita de ceeace pacientii nogtri
evoci in noi se afltr in centrul muncii pe care o desf4urdm cu trecerile
la act.

Cee de fllcut cu ceeace trecemla act

ln relagiaterapeutictr,
cagiin a-tterelatii,cuvintelenu suntdoarcuvinte. Ele sunl, de asemenea/acte: ,,actede vorbire". McDougall (1978)sugereazi acest lucru atunci cand discutd despre c-|wirl.teleWcientului, dar *
aplici in aceeati misure gi cuvintelor clinicianDlui: ,,Decat s5 caute sd cornunice steri, idei sau asocialii libre, pacienhrl paje sAincerce sdl facd pe
analist sd sitifd cvasau s5-l stimulezesi/4cii'ceva" (p. 179).,,Trecerilela
act", ata cum gi exprcsia su8erazl, kanspun exprienla interni, in acdune. Prin definitie, kecerile la act implic.i conryrta ente- alat cor.port^mente verbale, cat ti nonverbale Dar chiar ti afunci cand hecerile la act
se defdgoarl prin limbaj (agacum se intzimpH de obicei in psihotempie).
lnlelesul lor principal nu se afltr in cuvintele care sunt rostite, ci in subinlelesul nonverbal generat de ceeacelac de fapt cuvintele. De exemplu, cuvintele pacientului ne pot atrage sau ne pot impinge inapoi. ne pot deschide sau ne pot inchide, ne pot face sd ne simtim confortabil sau ne pot
cFFte anxietatea. Bineinleles, ti cuvintele noastre cetre pacient au acelagi
tip de impact.
ln trecerile la act din traflsfer--<ontratrdnsfer,ceeace estepus in act, verbnl sau nonverbal,esteun anumit tip de relafie,Poatefi o relafiep;rintc{opil sau o relalie romanticd,o relatieintre alia}i sau adversari,o relall(. cirreestc sigrrri sau una careestepericuloastr.Variafiile sunt probabil
nolllnitirtc,ir1fl|nclio dc intcrilcliuneadinhe cei doj indivizi unici - paclcntti l(.rnpolrl , rrnhll riducindin relalicprop a lor familiede aspech , rl( rirlt . I rl.

'llEcerile la act sulrt scenariile care apar la inteEecfia dintre nevoile inrrltlonte ii !'ulnerabfiEtile pacientului, pe de..oparte, ti cele ale terape!lui, pe de alci parte. La interseclia loa,sple bine sau spre rirr, modele('lalionale ale pacientului gi ale terapeutului se intalnesc
Ai se
l.t.ptrtrund. Daca ne gandim la hansfer gi contratransfer ca fiind repre
'ntrltc de doud cercuri, trecerile Ia act apar in spaliul comurr al suprapulrll pariiale dintrc celedoud cercuri.
lntr-o trecerela act, aspecteale lumii reprezentafionalea terapeutu| - mogtenirea experienlelor de atagament initiale ale acestuia - sunt
mod inconltient activateFi heite. Exactacelatilucru estevalabil Fi penil p,lcient.Atata timp cAttrecedlela act reman nerecunoscute,terapeuI Fj pacientul sunt pur ti simplu scufundafi impreund in experienli. AstI, fiocareactioneazeautomat gi nereflexiv fatd de celSlalt.Ferd sd fie
,tlttienli de acestlucru, ambii respund nu numai realitStilor intehirii in41crsonale,dar fi cet se poate de mult presiurlii inteme, de careniciurl dintre el nu esteconstientin Drezent.
In mbwa in care trecerileIa aci continuii sd se desfSgoarein aJaradomeului conttientizirii, de obicei acesteaimpun limihe despre ceace poate fi
rrlit li inleles;nnacestfel ele hc dialogu-tterapeuticmai puFn induziv gi mai
4ln colaborativ.In m;sura in carepot fi fdcubeconttisrte tohrti hecerile la
t au pohentialul de a asiguE accesulla falete ale pacientului, ale terapeuItti sau ale relaliei pe care o inpdrt;gesc, fatetecare sunt foarte semnfica
'c, dar incd nerecunoscute.Mai mult decat a6t, chiar prccesul de explora,rl acestorscmarii createimpreuni, 9i nu dodr treie; lor orbeasca,
poatg
n$tifui o experienli relafionaltrcolecdvede induzivitate, colaborareti menlzorc. In acestsens,trecerile la act sunt (paraftazandu-l pe Renik, 1993b)
rtorialul brut, intotdeauia prczmt/ al tehnicii terapeuticeproductive. Ast
/ cvitarealor nu estedoa! imposibiltr- ci esteli de-adreptul de nedorit.
'lrcccrile la act sunt o exprimaredeogebitde vie a faptului ce,la lel cd
,rl('cclclalterelatii de ataFament,relalia terapeutici estecoconstruiti\
'(,rlcc seintampH in relatieesteln mod obligatoriu un amestecal inflolclor pacientuluigi ale terapeutului.Din perspectivapsihologiei bipcrrl,rlc,ncesteinfluente sunt atat interne,cat gi intetpersonale Expcri(.rr
li comportamentulpacientului gi ale terapeutuluivor fi in rrrxl
,.vilnbil modelate inconttient atat de cine sunt ei independentdr' rcl,r
krr, c6t ii dc crnc sunt ca r,ispunsla acearelafie.

Ceea ce aln scris in paraSrafele precedcnte poate pdrea de necontestat,

daci nq pur ti simplu, evident. Bineilteles c; terapeufii nu sunt mai pu
iin vulnerabili la influenfa inconttientului decat sunt pacienlii lor. 9i,
intr-adevtu, pacienFi gi terapeufii sunt in mod egal subiectul influenfei reciproce incvitabile pe care o exerite constant unii asupra celorlalF. Aceste
simet i pot perea f6ri discufie reale, odat6 ce congtientizdm faptele clinice ale psihologiei bipersonale.Totugi, ftecvent modul in carepracticdm
psihoterapianu ia in consideraresuficient aceasEteode. Ceeace facem
de obicei sau ceeace gandim ca terapeuli pale adeseasi izvorascdmai
degrabi dintr-o psihologie de tip ,,o persoantrFi jumdtate" decat dinh-o
psihologiebipe$onali: suntem inclinafi, cu alte cuvinte, si-l vedem doar
pe pacient din pdsma psihologiei bipersonale. Se fiu mai precis
Cateodati, datodti form5rii noashe i.nvechiteFi aproapeintotdeauna
in funcfie de propdile noastre nevoi Fi mecanisme de ap;rare, avem tendinla de a lucra cu pacienFiinottri ca Fi cum ei ar fi mult mal mult supuFi
influentei inconFtientului.Apioape automat,reflectdmasup.ainlelesului
inconttient al comportamenhrluiti comunic6rii lor, in timp ce motivaliile inconttiente care stau la baza propriilor noastrecuvinte ti acliuni nu
atrag un astfel de squtin automat.
In mrxl similar, esfu denaturat gi modul in care hndem se lucrdm cu rn
fluenla reciproci mutual5 pe care o descrie teoria. Gandili-ve aici la conceptul de identificare proiecdvi. ln acest cadru conceptual, suntem in totalitate pregdtiti $ consider;m c; experienla noastrd poate fi evocate de
comportamentulmotivat inconttient al pacientului. Suntem,in general,
rnult mai pulin inclinali sd consideremcd experienlapacientuluipoate fi
afectatdin acelagimod de comportamentulnostru inconttient motivat.
Aceste asrmetrii ale felului in care,in mod obitnuit, gendim despre
pacienlii no;;tri ii desprenoi intine - degi par se fie mult prea naturaLc- fac sd fie mult mai dificile decat ar trebui recunoatterea9i lucrul
cficient cu trece.ile la act. Dacd ar trebui sd existe o astfel de tendinFd,
rrhnlciar trebui sAfie in direclia opustrfala de ceacarepare natural5.Decllt sil ne concentr;m inilial asuprainlelesului comportamentului/dcienl,rrrr, ar fi mai binc si incepempiin a ne concentraasupracomportarnentului ,rostrLr,
A9ncunr ('slondr'vIrrrl Fi pr.ntnr pacicnlii no9tri,propriul nostru ,,ttiut
fr(,B,lfr(lilfi fr{.f(.rinrlll" t'rlt' Itt\'ttl h I ()bs('rvilrcaa ceeace spunem snrl

gm ti a ceeace evitdm s; spunem sau sAfacem poate deschide o fereasarupra nafurii propriei noastle participari inconttiente la trecerea la
, lrentru cd kecerile la act sunt cocreate, produsul influentei rcciproce
rhr6lc, comportamenhi noshu ca terapeuti este, mult mai adesea,le.
I ncindmpldtor
ti nu accidental - de experienta pacientului. As$el,
de
natura propriei noastre impliceri incongtiente in
conttienli
vcnind
cr'rca la act, aproape intotdeauna ne ajuta se clar:ificdm natura li semh:dliaimpLcAriipacientutui.
In lccst context,trebuie sd ]inem cont de faptul cd mohvatiile noastre
'rnrtticnte(dacdnu 9i mai mult), precum 9i intenliile noastreconttienn(,nlodeleazecomportamentulnostru ca terapeuti.Apoi, la un anurnit
/r,1,putem in mod deliberatse hcercem 6egenerdmcu pacienFinott
(,lrfie de alatament noud, mai bune, In acestfel, putem aspira se {im
xrlttltorj acordafiti empatici,incercendsd rezonemempatic cu emoliiplcicnfilor nogtri, sd-i aiutbm sd-FiinleleagdexperientaFi ata mai dertc. 'Iotugi,la un alt nivel, intotdeaunatrecem fdri voia noashi in act
,nrrii cu pacientii nogtri care iti au originea in propriile noastre nevoi
trngtiente, in modele de lucru interne, mecanisme de ap;rare ti ata mai
Fnftc.
ABtfel de treceri la act, cel pufin dintr-un punct de vedere, pot fi conalonte atat cu nevoile pacientilor nottri, cat gi cu ale noastre. De exemr, cmpatia pe carein mod deliberat o asiSurempoate fi vindecdtoarc
ntru pacient,deti estein parte determinata de nevoia noastrdincon
inti de a fi vezuti ca binefdcetori,gi nu ca indivizi critici sau caie vor
controleze.in mod similar, o confruntarepoatefi exactceeace ne cero
rlcntuL,chiar daceconfruntareaesteparlial motivati de nevoianoastril
urFticn6 de a ne simti puternici, ti nu neajutoratisau lipsiti de control.
rHtfcl de situatii, de obicei simtim ctr ne comportem astfel pentru cd cn1tlA noastrdsau conftuntarea,strspuiem, este,in celedin urme, in rnl(rul pacientului.Tofuli, efortulile noastrede a fi de ajutor- con9tient rl irlk)tdeaunadeterminatede motivatii de carenu suntem congtir'nli
l)c obicei,astfelde motivatii ne modeleazScomportamentulcu pacicn
in nr()duri care au consecinteneintentionate- Asiguraiea consecvcnti\ n
rllntici,de exemplu,se poatepotrlvi prea bine cu nevoiapacientului(h'
gnora propria sa neincrederesau furie ln mod similar, confrunlrrur,
li poateh folosik)are,FDatefi in mod nefolositorconsccventecu n(.v0i,l

pacientului de a simli cAsin8ur este incapabil se se controleze in mod evident, ceea ce descriu aici sunt treceri la act care aPar din suPraPunerea
dintre nevoile incongtienbeale Pacientului 9i ale teraPeututuiAstfel de treced la act pot 6 gleu de recunoscut, Pentru cd srmt atet de
scufundate in ceeace facem de obicei ca teraPeuli. Cheia aici este de a ne
aminti faptul ce niciodatd nu Putem scdPade noi intine Subiectivitalea
noastrd penetreazd fiecare fatete a imPlicerii noastre cu Pacentul, de la
cele mai atente intervenFi ale noastre Pane 1acele mai evidente greqelibazate pe contrahansfer. De aceea,ar Uebui strne asumem faPtul cd suntem
ln mod corflrr! implicali in hecerile Ia act, Ia fel ca Pacientul Ala cum
am menlionat mai devreme, PrinciPala inttebale pe care trebuie sd ne-o
punem estenu d4cdParticipdmla o trecelela act, ci cln ParticiPdm.

la act
trecerilor
Recunoatterea

La fel ca sentimentele contratransferenlialePe care le recunoa9tem

doar atunci c5rd devin inconfortabil de intense, unele trecen la act, in
celedin urm;, devin mult prea evidente sau PerturbdtodrePenlru d mai
putea fi ignorate. Dar acesteasunt excePtii. Trecerile la act sunt' Pdn definifie, iniFal inconttiente 9i adesea r;man in acest fel Pentru o bune Perioade de 6mpA deveni conttienli de rolul nosku in trecerile la act rePrczinti o ProvocareimportanH, Pentru ce nu suntem niciodate comPlettransparenli
pentru noi ingine. Suntem ignoranli Ia multe dintre lucrurile Pe care le facem,pentru ca pur ti simplu sunt exPrimdriimPtcite, automatea ceeace
de sine remaneinevitabil incomPletetocSuntem Mai mult, cunoaFterea
mdi Dentru ce suntem motivali sd rAmanemin acestlel Cu alte cuvinte,
Eunteminclinali sd ignorim sau sd suPrimem conltientizarea a ceeace
pontc sh ne perturbe sau sAne ingriioreze(Maroda, 1999;Reni 995).
Dac6,intr-o anumite mesurS,avem mai Puline aubaccePt caresd
estefolositor sd ]inem cont de faPtul cd,in
flcilitczc autocongtientizarea,
cllutdrcarolului nostru in trecelile la act, nu incercim se ne identificrm
ncniunsurilcsau psihopatologia.in schimb,incercSmPur ti simPlu se deec lncem Pcntru a facilita o astfelde autocerce
v(,ninrconilicnli dc e('(11
hrr(',nm f.x.t'birr( s.\ ,r htl)|,\nro ntihxlinc mcditativd- adicdde congtien
llrirro o nxrtll('rttlrllrlIror('trl, cu na(('Plarca|ccstuia. Cu o astfel dc

tlltudine, am putea fi rnai capabili de a consideraceeace facem atunci

Clnd relalionrm cu pacientul,ca fiind o ,,situafiede fapt" caresi fie obicrvate, 9i nu judeca6 ca fiind rea sau buni, corectdsau incorecti.
ldentificand dife te hesefuri ale comportamentului nostru cfl un anumit pacient,trebuie s,i incercams, fim obiectivi,cet putem de mult,
ltunci cand rrspundem la doud intrcbrri: care ar putea fi rddiicinile comPortamentuluinostru in propria noashe alcehire psihicd?Cu[r at putea
rll-l afectezepe pacient comportamentul nostru? in mdsura in care pulcm devenicongtienlide sensula ceeace facem'rntrecereala aa 9i in iare
putcm aduceo astfelde conttientizarein dialoFul cu pacientul,acestdiak)g adeseadevine mai incluziv iar rolul nostlu in trecereala act, mai Dullh limitant.

Tlpare
detrecerila act
Ala cum am menlionat, taecerilela act pot lua multe forme. intr-un
tens mai larg tohrti doud tipare caracterizeaz5 acestescenarii cu doi aubri: coluziunea9i coliziunea(Goldba & Waltin, 1996)Cuplul terapeutic ca coluzioneaze a fecut o ,,in[elegere,,incongtienti
c0rc sruegtenevoilor de autoproteclie ale ambilot parteneri. lntr-o astfel
dc inlelegerc, mecanjsmelede apSraE individuale ale unui partener fie se
r[lindesc, fie se cupleaze cu mecanismele de apfuare ale celuil.alt_
I)e exemplu, un teraput 9i un pacient ale cdror stiluri predominantc
dc respingere se oglindesc unele pe altele pot coluziona in a evita senhmcntele putemice. Astfel, ei pot pune in act o rclalie distanti emotional,
cnrc le cste familiartrambilor intr-o astlel de relatie - Dandc;nd trecerr.t
In .l(t esterecunoscuttr-, problemelevitale, dar decldnratoarede anxi(.tntc vor continua s; fie evitate.Fricile Fi apllerile comunepot astfel faco
truccri la act complicitare,cate sunt mult prea stabile,in parte pentru ci\
oglindcscperfectmodu de a fi caresunt obiFnuite- Fi de aceeagrcu Llr,
r('cunoscut- aEt pentru terapeut,cat 9i pentru pacient.
Cohrziunimai putin stabilepot rezultaatuncic6ndmecanismele
dc aPi\
rr|r nlc tcrapeutuluiti ale pacientuluidifere,dar se cupteazi totuti, ocl l)r,
lin pcntru moment. De exemplu, terapeutulcareestepreocupatdc nt.tl.r
rrr('rrtp()nteconlinesau chiar expnma toatesntimentelepe carepdci(,nlUl
( nft. rcspingclc-a renc'gat.Aceasti trecerela act poatc fi convenabil,\r)srhir

pentru pacient, care este menaJatde anxietatea de a face latd direct Pro
priilor probleme emoiionale 9i relalionale, atata timp cat terapeutul pare
dispus $ le preia ca 9i cum ar fi ale lui. intre timp, terapeutul,in incerca
rea de a capta disperat atenlia pacientului, poate repune in act un rol cale
ii ste familiar in mod sigut dar gi neplecut in mod familiar.
O astful de coluziune in care mecanismele de aperale ale partenerilor
difera are intotdeauna pobenfialul de a deveni o coliziune- Pacientul aici
poate ajunge se se simt5 din ce in ce mai controlat sau mai impovErat de
nevoia evidentd a terapeutului de contact emolional, in hmp ce terapeutul poate deveni din ce in ce mai xasperatde indepdrtarearezistentea
pacimhrlui. Acum cuplul terapeuticse poate afla in conflict.
Acest lucru nu esteobligatoriu ceva rtru. Atata dmp cat terapeutul gi
pacientul coluzioneaze, fricile Fi nevoile reale care stau Ia baza trecerilor
la act cocEateau o mare probabilitatede a rimane ascunse.Atunci cand
aceastdcoluziune se destlamd totuli Fi rezulttro coliziune, anumite dificultlti, dar in acelati timp realitdli potenlial eliberatoare,pot ajunge in
centrul atentiei, probabil pentru prima datd.
Un astfel de rczultat propice depinde de abilitatea terapeutului de a-ti
rpune in acfirme suficient de mult capacitatea de mentalizare, Fntru a
recunoatte gi a incepe sd inleleaStr trecedle la act in cal a fost prins. Ca
gi coluziunea, coLiziunile pot fi matedalul din care sunt constifuite kecerile la act - gi impasudle berapeutice.Transformalea kecerilor Ia act, complicitare sau contentioas, in oporfuniEli pentru o explorare coliaboradva
gio experientacorectivanecesitdun terapeut capabil,cel putin intermitent, de a adopta o atrtudine de mentalizare-

Timp de mai mulli ani, l-am avut in tratament pe un strtrlucit fizician (pe care il voi numi Jackson)al cdrui stil d ataFamentde
respingerel-a tinut departe de sentimentelesale li i-a umbrit capacitatea de a ti le exprima. Intr-o zi, a inceput gedinta spunandu-mi cd ii-ar fi dorit ca, atunci cand era tanAt cineva sd fi vorbit cu el despre el insugi la fel de sincer cum a vorbit el acum cu
fiul sAu adolcsccnt.Aooi s-a intrebat cu voce tare dactr ar fi fosl
l.r fcl de rczistr.nlli| n nscultaadevtrul dificrl ca fiul sru acum
A n(l,lu8nlcn (l('Ficslr.,rdull,probabilinc; igi doregteo persoa
inrr,|rr'l-i
rl)un,l ltlcr!rrilc,,nl.rcum sunt" Dar rd('cn
n,1nul(rrrl.rr,l

l-a speriat, pentru cd ttia ce, probabil, nu i se va spune ce vrea

cl sa aude.
Cu cateva zile inainte de aceastdFedinli, m-am gandit la relalia
mea cu el- Mi-am dat seamaatllnci ce, din punct de vedere emolional, continudm se ne iuc;m la margineaputin adancea bazinului, in ciuda intenfiilor mele congtientede a-l aiuta sA mearge la
np, mai adanc;. 9tiind cate ceva despre nevoile terapeutice ale
pacientilor care resping, am evitat o abordareintelectualddirectd
(sau a9aam crezut) 9i am incercat sd md concentrezpe sentimentcle lui Jacksongi mecanismelelui de apirate impotriva acestora.
lmi era destulde neclarde ce mi-a fost .rGt de dificil si ajut ld ictirea noastrd clin acestmod al ,,capetelorvorbitoare,,.
ncum am crezut ce aud o alLrziela aceasteDroblemAatunci cand
Jn.ksonti-d e\primat dorinla sa conflicturfud"
o p".r,-"" "u"o
ni\ autoritard care s6-i spuntr ,,cum stau lucrurile,,.
Dar cand am
lansatposibilitateaca vorbele salese fie o modalitate de a-mi spune indirect despre acestlucru, el a ezitat gi a pus o intrebarej NLI
am concluzionat impreun; cd avea nevoie se devind propria lui
,rutoritateSic; nu lrebuiese se bazezepe mine?
Atunci m-am auzit spunandu-mi in minte ci nu-mi place ideea dc
a intra intr-o disputd cu el pe aceastStemi. Disput;? Cuvanhl pc
c.lre l-am auzit in minte mi-a atras atenfia,pentru c; era genul d(,
cuvant pe care nu l-at folosi probabil niciodat5 in conversalie
cxceplie f;cand poate conversaliacu acestpacient.
Am realizatatunci ce estefoarteprobabil ca nevoia mea inconIticnti de a-mi sustjnepozltia intelectualdfati de el a avut r,)
rczultat faptul cd vorbeam cu el, deiiberat,intr-un mod foarlr,
clnr ii foarteprudent.Cand am dat voceacestuigand despft,is
loria comunicAriinoastre- gj desprecum propria mea alcitl|i
rc psihicbar fi putut se inhibe un mod de conversaliedirecr.\p|
crrc am6ndoine-o doleam,dar de carene gi temeam , Jacks{)rl
ir spus ci nu a avut nicio ldce ce cevade genul acestasc inlii l
|rl:1.Nu i5i putea imaginacA m-a>put"o u.d., ca dv;nJ un,1,.,,
irvnntniintelcctual,in ttmp ce incredereasa in propriul si\r,i ti,
l('ct, pur $i simplu. il imunizase fald de Briiile legatc d(, r( r,.,1

Apoi mi-am amintit ci am fost atet incantat, cet ti un pic mirat

atunci c6nd, cu cefiva ani in urmd, mi-a spus cd el credece sunt un
,,Beniu".Acum am sugeratca neslSuranlameade a ne comParadin
punct de vedereintelecfualar fi putut fi problema mea,in timp ce
pmbab pentru el comparalia care provoac; nesiSuran[Aar pubeafi
ceaprivitoaE la un alt tip de inteligenld,ti anume ceaemoFona-td
Atunci mi-a spus cd incd din copildrie gi-a obtinut aceasteincredere in sine, in mod exclusiv din faptul ce era inteligent 9i logic,
dar ca, in acelali timp, s-a simlit constranssd se retrage,pentru a
vita ca altii sd se ia de el. l-am rdspuns cd azi mi-am dat seama
c, eram mai retras, in parte prin modul in care am vorbit cu el,
dar ti prin reticenla mea de a interveni mai direct atunci cand el
ptrrea,de exemplu, sd insiste asupra unor mici detalii. Ceeace a
ieiit la suprafald atunci a fost semnificaliatangentelorlui superamdnunFte:pentru el, acesteaerau modalitdli sigure de ocolire a comunicdrii exprientei emollonale, fere se simte, de faPt,
acestesentjmente F;cand acestlucru, a spus el, se pezea de riscul de a fi vdzut - sau de a se vedea pe el insusi - ca fiind un
,,intarzratemolional".

Din aceasteinalnire, ambii am avut un sentimentde ulurare li de prc

misiune reinnoiti, odati ce am recunosautnatura coluziunii noashe nedorite Evlt6nd nesiguranlanoastrbseparate,dar inruditd/ pentru a tine
lucrurile sub control ti in siguranla,am irecut la act, in mod incontLient
o rclalie constrinsi emolional-Dar aceastaera. in acelati timp, o relalie
pc carc amendoi o simleam din ce in ce mai incompletd- f;rd sd fie nevoir'd'acestlucru. Cuvintele pacientului (un mesajmetaforicdesprenertlunsurilccomunicErjinoastre)idpreun6 cu observareacomportamentuhri nrou (modul meu de a vorbi mult plea atent) m-au ajutat sd identific
fl 'i,'lincrf s.i intelegrolul meu in trecereala a(l cocreal;.impirtarirea
rtccFloicon;iticntiz6ria condus la tr.ndialog carea clarificat rolul pacien
ne-arnadancitrelafiati ne-amlbrgitviziulului ll'plrcursul procosuluj,
rtr,,rrk'spfc tcca ct' fit\'.I( (linlro no) poiltc simli, cunoagteFi comunicain
tl*||r',rrl,lin p11'/('nlri rhrilnll.
o r'r,l|trin,tr'r'
rrrirllrli|'ilr,l
snuo conllicntizarebruscda natufli
Ar|(.rt.,r
r
'
l
r
l u ( i r ' n l t r l r c P c t i t i vs a uk ) t a ld i f c r i l
rn
r,
li|l
,
,
'
r
r
r
l
'
r
'
r
l
,
r
r
l
l
,
r
l
l
p t o llrilrh ri

h (ul obignuit - estesuficien6 pentru a ridica v;lul care ne acoperdochii

lbluli, cateodate,trecerilela act sunt recunoscutedoar cu aiutoru.lunui
'ittlnultnntsau in cadrul psihoterapieipersonale.Cand inci eram in prc.
'r.rul de formare, le-am prezentat un caz supe izorului meu gi alhri coleg.
lrdtn deranjat de conflictele care pereau sAapartr mult prea des in relatia
I(!d cu o anurnite pacientl contenlioasi. Ascultand o gedinld integisha6
rudio, consultanlii mei au schimbatamuzali privid unul cu altul, pane
'drld (hul dintre ei, in sfalFit,mi-a spus ce ii amuza: ,,Nu li se pare evihrnl c21voi doi nu prea ve celtati, cat flirtali unul cu cel;lalt?" ln sfargit,
r! (li,rl()gulmeu cu pacienta,disputa - coliziunea- pe careeu ti pacien
I nrcn o treceam la act era intr-adevar o apSraE impotriva sentimentelor
de atracFepe cate le manifestamunul faf.i de celilalt.
rrlltur?ltoare
Citcodatd pacienful functioneazdca un fel de consultant- un interrrr,lrl cxperienleiterapeutului - a cdrui .,intervenlie"facevizibiE piellrir invizibild prin careo trecerela act poatesi-i impiedicepe ambii parr,ncri din relatia telapeutic;. In umdtorul exemplu, pacienhrlm-a ajutat
rt (lcvin congtientde impulsul meu de a mi apropia caie a fost tlecut la
lcl intr-un mod oarecumproblehatic.
Chiar inainte dc a plecain concediu,m-am intalnit cu un pacient,
pe care il voi numi Daniel, cale a vorbit cu oarecareanxietatede
spre inherupeiea iminenti a activit5tii desfdgurate impreune. Avea
o nouA intalniie ti era inglijorat sd se confrunte independent cu
problemelesexuale,pe cale lecent incepusertrmsl le discutem. Pc
m?isurdce vorbeam, am observat cd deveneadin ce in ce mai nelinittit. L-am intrebat cum se simte cand vorbegtedespre acestc
pnrblemecu mine. Cu o anumite redcenle,mi-a spus cd entuziasmul meu evident fafe de disponibilitatea sa de a discuta desprf
itcesteconflicte sexuale l-a fecut sd se simte ca 9i cand ii impu
ncam un proiect, probabil din propriile mele motive. Sd vorbeas
ci\ despre sex se presupunea ca este un lucru bun pentru el, dar
cra ca gi cand ftrceasport in sala de gimnasticS,nu neap;rat cevn
cc iii-ar fi dorit si faci.
Inlcdiatam recunoscutcalitateaenfuziasmuluipe carepacicnlltl
nri-l atribuia.E,'rrr entuziasmatin parte pentru ci alesesesil s|
inrplicc i|rtr{ prov(rcarepsihologicdimportnnti ti, in partc, p(.nlr'rI

ce eu consideram c, sexul este un subiect de disaulie atrdgJtor (nu

singurul). Dar am suspectatcl sunt entuziasmat gi pentru ctr am
simtit cd discufia despre sexualitateimi va satisfaceimpulgul de
a ne apropia mai mult- In spatele acesteipresupuneri se afla experienla cu tattrl meu, un sociolog care a cercetatgi a scris foarte
mult despre comportamentul sexual.Deschidereati curiozitatea
lui legate de sex au fdcut din acestaun gubict la care putea cu
uFurinle sd se conecteze.Probabil, in mod inconptient, am presupus ce in jurul unei conversatii similare cu pacientul meu, vom
Dutea trei o conectarela fel de valoroasd.
Am alessd nu dezvdlui acestedetalii in timpul Sedintei,dar le-am
folosit pentru a intele8e- 9i pentru a congtientizamai bine - re
Iul meu in trecereala act in care,ata cum s-a dovedit apoi, in timp
ce eu jucam rolul taLilui meu (bun), pacientul mI simtea ca fiind
mama sa (rea).
Cand era adol$cent, mana sa, in mod obignuit destul de retrastr,
i-a mertudsit faptul cAtatel seu era un dezastru din punct de vedere sexual:daci voia o apropiele intime, trebuia se-l vanezeprin
dormitor gi chiar gi atunci, de obicei, el nu putea sa inhelini relafii sexuale.De la mama sa 9i de la cele doui prietene anterioare,
pacientul meu a primit mesajul inconfortabil ce asiguarea sexului pentru o femeieesteobligafia bdlbatului, dacd el este,intr-adever, bdrbat Crutaiea explorerii erotice a lui Daniel a fdcut ca eu
se fiu plasat utor in aceastecategorie,deFi,in acelati ti$p, ,,Ftia"
ce, de fapt, nu aveam aceleagisentimenteca ele.
Discutand interacfiuneanoashe, Daniel a fost nemultumit sd observe,ince o date, impactul nevoii sale deja familiare de a trangforma lucrurile bune in lucruri rele. Era uimit de cat de automat
putea s5 simle sexul (,,dintre toate lucnrrile") ca fiind o obligalie
nedorit;, iar aiutorul terapeutului (suprantuziast)ca fiind o impunere impovdrAtoare.Am ajuns se inFlegem cd partea lui din
trecereala act reflectd, mai presus de altele, nevoia sa vinovatd
dc a irscmin,r srrf('rinlamamei - ,,grevaei de fericire" - cu a sa.
,,lislcc,rfi r'ttntlr(,htricsi am aceeagisoartacu ceaa mamei", a
sllus (.1 A r |1liltl||lHcililrr(lrrn vcrs din T()mWaits:,,Pofisi coholi rI' ;'r'r ttrr'r,,llltr'rll folosi l('nlnlrl" DtrPi accastiexFlornr(

sobrd, rasul satisfdcut ti ztomotos al pacientului la versul lui

Waits a pdrut s; shbeascdstransoaleatrecerii noastrela act create impreuJrd.

a venit ti tedinla ln carepacientul a fost extraordinarde liPsit de resPect

falx de mine - Fi am explodat. Pacientul a remas inifial feri cuvinte, aPoi
s-ainluriat. in ciuda efortulilor mele de a repaia rdul Produs,aceaFedinte a fost gi u.ltima.

la actcarenu suntrecunoscute
Trecerile
Bineinteles ce nu fiecarc trecere Ia act are un astfel de final feicit. Noi
putem fi la fel de scuJundaF in hecerea la act ca pacientul gi, astfel, incaFobili de a utiliz capacitabeade mentalizar carc ne-ar putea ajuta 6i recunongtemmotivele care, in mod incongtient, ne dicteazi comportamenhrl, Sau, pur ti simplq nu reugim s{ descoperim acstetreceri la act. Astfel,
dhr a(rste motive sau din altele, multe treceri la act rdmin neEcunoscute.
CiteodatS, consecintele aici sunt relativ inofensive sau chiar benignc
Nu fiecare experienf; comuna din cadrul terapiei este - sau ar trebui sb
fl(' - analizaQipntru a afla sensul ei incongtient. Mai mult, unele treceri
In tct nerecunorute sunt, ata curn voi explicape scuJt,exactceeace paclcntul are nevoieTotugi, adesea,conscintele neobsrvtrdi acegtor trcceri la act in desf.illrar pot ft foarte problematice. O asffel de trecerc cu vedera poate aven
en rezultat o rclatie terapeutici care nu reutette si faci loc acelor aspect('
nl(' pacientuluic?reau nevoie disperatl de rccunoagter.
De exemplu, te,
rnpoutul carer;rnene inconttient de rolul seu in perpetuareaunei rlalii
distantcemotionalfdr; si wea poatefacca pacientulcaE rspingesd ri
minil relativ strdin faFi de propriile sntimente.Adesea,o ast'el d lipst
(lo (onFtientizareesteinfS:ritl de credinta negarantatea teEpeufului cil,
d(' f,rpt, foloseFtehatamentul pentru a se adr6a mecanismelor de ap.ir.lr(.nle p,rcientuluiimpotriva sentimentelor.in acestcontext,ga,rdili-v,\ l.r
lrcrcrca la act pe caream descris-ocu pacientul meu fizician.
'lirtugi,mai problernaticesunt aceletrcerila act nerecunoscute
caro(0
rodorz?lsau explodeazd o psihoterapie in desfdgurarc.Aici iini aduc anri'rl('crr rogret relalia mea cu un pacient cu care am trccut la act o situntir.
fnr{r q)c'ta asPecteale trecutului siu cu un hte retrasgi intermitent vol.'
lil, Inccrciinddin rdsputeri sd fiu o figure de atagamentdiferi6, in nr(rl
ine(nrlticnt am repetataspecteale propriului meu kecut gi nu am ft.uttl
h\ nr:l()nfrunt cu provocirile pacientului.Intre timp, fertrsa fiu cor\tir.nl
(l('nlJt\itlucru,am devenitdin ce in ce mai plin dc n'$.ntimentcinlin.rl,

Trecerile la act ca repetilii, trecerile la act ca reParalii

Fo4ele care ne-ar mentine neschimba$ gi cele care ne_arschidrba intervin in lucrul cu trcerile la act. Ata cufir a(r discutat in caPitolli 10, trce_
rile la act reflecti o tensiune dinamicd dinhe vechi 9i nou, siSuranli 9i risc,
,,relalie repetate" ti ,,relaFe de care avem nevoie" (Stem, 1994).
Pacienlii 9i terapeulii sunt in mod inconttient Printi de nevoia de a repeta tipar obitnuite de relafionare, de hdir 9i de g6ndirc' Modelele noae
tre interne de lucru ii regulile codificate in ele, aia cullt arn sugerat, se reduc la un fel de piedicl invizibild care ne lasi dintr-odatd limitali 9i
ignoranti fal6 de aceastl limitare. Astfel, intr-o trecerela act in transfer-<ontratransfer,ambii parteneri i9i ioacErolurile f6d ca inilial si fie
conttienli de acesteconsFangeri Permanent Prezente.Aceastaeste dimensiunea repetitivd a trcerilor la act.
Pe de altd parte, majoritatea terapeutilor ti pacien;ilor sunt, de asemenea, inconttient (cat 9i con9tient) motivali, Pentru a trdi noi modalitifi de
a fi car sd fie mai incluzive ti mai amPle decat cele Pe car le-au invtrlat
ln relaliile lor lormatoar. Dspuse in fata ,,comPulsiei la rePetifie" (Freud,
1914/2OM\ 9i tendinlei modelelor de lucru de nesiguranle de a se
luto-perpetua (Bowlby, 1969/1982;Main, 1995) se afli tendinlele de
,,outcindreptare" ale minfi (Siegel,1999),rnotivele de comPeteflF (White,
1959)9i tendinla inniscu6 de dezvoltare (Weiss & SamPson, 1986),Pre
cum ti prezenta sistemelor comportamentale cu bazA biologica, ce ne
prcdispun sd ne atagim gi se explorlm (Bowlby, 1988).Acestemotivatii
aubliniaze ceea ce ag descrie ca fiind dimensiunea reParatorie a tlercerilor la act.
Citr$datd o trecere la act incd nerccunoscutd (9i care probabil nu va fi
nl(iodnti rccunoscuti) rcflecti impactul dircct al unor as$el de motivaFi
,progrcsivc". lh cx('ntllu, tcraPcutul carein mod deliberat asiSurtrresuotri nta)amentsecurizant9i Pacientu
.r(\rr(lnlIl,rvr)r.rbilil
ponsivilnle,r
rrrx.,irr nrrrrlI l,||, hrlrhftl('birto l)(rlPunc in sccndnevoi inconltiont
'r

complementareintr-o trecerela act careestein PrinciPalrcParatorie Astlol dc treceri ta act sunt probabil cruciale in Senerarea fondului de srgurrrnlll ti in generareaexpedenlelor de inalttr ,,Potrivire" (Stem ti colab ,
lqq8)caresunt esnlialepentnr a faceposibilSschimbaleateraPeuticA
'lbtuti, mai dramaticegi mai incercateemolional decatastfelde treceri
carc sunt recunoscute,exPlorate9i
Lf dcl sunt aceletrecerila aatrepelitir)e,
drtfcl transformatein lnele reparatorii.
llmp de mai mulli ani/ arn avut in tratamentun Pacient- Pe care
il voi numj Al - care cu mai bine de doudzeci de ani in ulm?l i$r
molestasefiica in varstd de opt ani. Ca adult, fiica lui a solicital
de cabva ori participareatatdlui la gedinlelecu terapeutul Acestc
intalnid dificite, dar evident Ploductive, imPreunA cu schimbdriIe realizateplin terapia personah a lui Al, au contlibuit la rezolvareaparliale a traumei fiicei. Acum fiul adult al lui AI, Clark, solicita o disculie similartr desPreimPactul traumei surorii lui atat
asupra experienlei lui de creFtere,cat 9i asuPrarelatiei curente ctl
tatelseu. Cand pacientul meu i-a ProPus fiului sdu sd vorbeasca,
fie singuri, unul cu altul, fie in Prezenlaunui teraPeut,fiul sdu n
preferat a doua variantl, adtugand ce ar Prcfera s; se intalneas'
c5 cu terapeutul tattrlui, si nu cu al lui.
in ;;edin;aanterioartrcelei cu fiul, Al a incePut Prin a sPune c?lst'
simte nelinittit in legdtur, cu iminenta intehire Cand m-a intr(bat dace aFputea $-i dau nitte sfaturi, astfel incat sdl ajut ti f(
dinla $ fie una folosrtoarc,i-am sPus ca ar fi util Pentru-inccfr'l
s?ispund mai multe despre nelinigtea Pe care o resimte. In loc s,t
firchacestlucru, mi-a spus ce hebuje 8i fie l;murit cu Priviro l,l
aceace vrea si-i spund fiului siu. APoi, Pe uJr ton surPrinzikrr (lr'
strpus,in mod deliberat,a incePutsAvorbeasc;aProaPeca 9i .irrrtl
nr fi repetatceeace trebuia se sPuntrsau ca ti cum fiul sdu sc nil,l
tltja in camcri 9i acestluctu il nelinittea.Cuvrntelorin sinc nlr L'
lipst'asensul,dar felul in careAl vorbeaPdrease viciezernrl),1,
Iul lor emolional Era ca gi cum vorbeadesPrealtcineva.rlrrrrti
cind l-a dcscrispe tatel s?lunebun, cand a descrisdurercadin 1rl,'
priul siu trcctrtli rcfugiul pe carel-a gisit cind cra copil in st'rrt
nliznroar('lalrilorsnlc

ln tirnp ce ascultam,am devenit congtientde {aPtul cd imi era neobitnuit de Sreu $ emPatizezcu el. Cunoscandu'l de caliva ani'
in mod notmal imi eta utor si m, sincronizezemoFonal cu el, sd

nu s-ar fi putut.
lmi aduc iminte cd l_amintreruPt Pentnl a-i sPuneceva de Scnul:

tele cu care a tbuit sAte luPli Fi ccra ce ai Hcut Fi toate astea m-au
fdcut sd-mi dau seamacat de mult am avut nevoie - ti Probabil
cat de mult am avut n evoieamAfidoi-sd iacemca acestelucluri se
pare mai putin reale,Pentru a le facecat de cat suPortabile"
o.etand indurerat 9i PuFinconfuz, Al a Privit in
i.r u.."t
-o-"rrt,
alti parte. Apoi a Pus: ,,Nu vreau ca tatSl meu. adici, nu vreau
caeu... adic!,nu reau ca Clarl<strse fereascdin continuale de realitatea a ceeace s a intamPlat".
I-nm spus: ,,Credc6 ezitarca ta de acum - intai taEl tdu, aPoi tu,
rpoi Clark - probabil inseamnxcAsimfi ce ar trebui se te feletti in
continuarede realitate" A rdsPunsoaiecum amdratcu o intrebare:
,,$tii cc a spus tatil meu cand l'am intrebat de ce bea incontinuu?
Cand Al era coPil, tatt sau a re
"l)u-tc si iitr('rt'{) Pc mama ta""
cu sofiasa:Al, cel mai marc
furnt tinrP (l(' tll.ri nlrrlli nni s,l vorbcnsc2l
rlinln,r r.i1,r|tr'Inrll,,r lirsll,rmilk). inlro cci doi, ducind vorbcletal,1lt|il,r rrr,rrrr,l
fl vh cvl'rr,l

160

I-am spus:,,Dacdincercsd-mi imaginezcum m-agsimti dacdar trebui strvorbesccu fiul meu desprecevacatema facesd md simt introzitor de miinat... Dumnezeule...". $i aici mi-am pierdut ugor
cuvintele ncesarepentru a descrie sentimentele carc erau gteu de
suportat, chiar ti in imaginafie. UitAndu-md la Al, am v;zut cum d:l
capul pe spate,cu fata conto$ionaE de suferinle. Apoi a urmat o
pauzd lungi pe caream intrerupt o, intrebanduJ dacdar putea descrjece 9eintampld acum.
Cu o voce indbtrFit6de emofie, a respulrs cA iFi aduce aminte cb
atunci cand avea14 ani, la tcoald,a fost intrebat de un prieten dacA
se simte bine - ti, pur gi simplu, a izbucnit in lacrimi. 9i nu numai
din cauza tatelui s5u, mi-a spus, a mincimilor 9i tacerii gi a caseimizerabile ti a familiei grotegti in care a crescut. Sau mai degrabd erau
gi acestelucruri, dar era li mai mult decat atat, era o povard ingrozitor de apes6toarea ruginii gi vinovdtiei legatede cine este,pe carc
a hebuit in mod constantstrle inliture.
I-am rispuns, observand un paradox teribll: pentru a se protein
cumva de surseleexterne ale rutinii lui, s-a comportat sexual in
moduri in care a fdcut din rutinea sa mai pufin o problemd legattr de ceeace a fost forlat se indure 9i mai mult o problemA legat, de ceace el i-a forlat pe altii sd indurc. Al a spus atunci c; rrl
tinea legatdde ceeace a facut esteatat de insuportabilAinc6t
cateodate nu poate decat se o respingd. ,,O respingi", am spus,
,,dar in aclaFitimp o porli cu tine."
Am continuat se discutem desprc ceeace ar inserhra pentru l sd nrr
respingtrsentirnenteledureroase- ti despreposibilitateaca acest(\l
strfie tlrite ca fiind o parte dureroas6din el, dar doar o parte,iii nrl
centrul lui, rcnegatcu rugine.La sfirgiful gedinfei.aveam un s('rrti
ment comun c; ne afldrn pe un nou t6ram. Fapful cd am reugiLin sf.il
tit, sd tolerezin totalitatesentimentelelegatede enormitateaa .('c,r
ce a Iecut (simJisemdejaenohitatea a ceace i s-aintamplat loi) i ,l
permis atat strirdure mai mult din ruFineasa lngrozitoare,ait fi s,l
simtd cd ar puteafi cunoscutpi acceptatin ciuda acestorlucrurl
La despdrlire,m-a intrebat dac5pot si-l imbrifipez. ,,Bincin1r.h'rr",
i-am rdspuns.Voi addugaaici doar faptul ci dc-a lungul r(.t,rlri.l
roastrc ntr a$ fi vrut si-l intbriliiez, prol)nhil(lir) (-nuznl,rl)t l l

cd ma aptrramde anumite sentimente,iar acestlucru fecearmposibil ca eu se pot sil imbrtrlitez in totalitate,emolional sau in alt('
modud. Acum imbretigareadintre noi a fost comPlet naturali\ fl
fireasca:o exprimare corporald, cred, a recunoatterii comutrtr n
profunzimii inlelegerii emolionale 9i a conect;rii Pe care 9e(linln
noastrtrle-a fdcut posibile.

in orele clinice ca aceasta,terapeutul are oPortunitateade a transl()l

ma o trecerela act repetitivd intr-una care estelepalatorie sau ncc('sif.]
Adesea,aFacum a fost cazulin lelalia mea cu AI, caleasPreaceasti\tl,rrrs'
din ParteateraPeutuluia ProPrici l.rrliformarincepecu rccunoagterea
la
act.
la
trecera
cipdri
'1991) ivi
Fiind martor la ,,trauna trans8resdrii"(Kramer & Akhtar,
Pr
tl prin ochii uneia dintre victime, ti nu prin ochii agresorului,nm (l('vr
nit conFtientde sentimentelelegatede compottamentullui Al pc cnroirrconghentle-am e\.itat.Pentru mine, o astfel de evitare a reflectat{) rl()rl,l
versiunea unei nevoi nai vechi de a tine Ia distantd imPactul cnrolionil
al celor mai rele experienleproPrii din Perioadade crettere.Ac('rslll ('xcluderedefensivefdceaparte din contratransferulmeu fal; dc Al hltl-trn
mod stnilar, Al a reugitcateodate- dar doa! cateodata- sa drnrintl('/'
lmpactul sentimentelorsale legatede molestarcafiicei lui, Prin cvit,lr(,r
8au trcercalor sub tAcere:acesteaPdriri rePrczentauo trSsAhrrila(|krllnlin relatiacu minc. IlcFctllil ,tlt,l_
tecloarca neincrederiilui transferentiate
rc aici la fel cum aparein aproaPetoate tr"cerileIa act, prtn suPrnPrrrx'
rea - de fapt, potdvirea - dintre asPecteale contratranslorultri
terapeufuluiti aspecteale transferuluiPacientului
T(rcmaiaceastepotrivire Previzibil?ldetermini conitit'lltizrrcn (lu..ll|r'
lcrnpcut a rolului siu in trecereala act s6 fie o rcsursi atilt dc ful('rtri.,l
nahrrii particip;rri noastreil poate facccirPIbil P(' t).r(i('rrl
Rc"cunoasterea
atl cxprimr, clar anumite fafeteale experienleisalc Po carc nnterior ,l lilrl
Inc[pnbilsaunu a vrut sa le pun:lin cuvintc.

la act
trecerjlor
Conttlentizarea
( ir t(.ftrt,r'fi1i,
r nl,rln( r' rt'rtttt(r.tfl0ntr()ltrln(Nlrrt illlr _o ll( (r'lr' ll ,lr l, rx'
r'l r,llltrrdll, ( pl l,lllllt llltl _(tnlllrrnrlitrll,lilrl.l,(lllr nlr,lrr{rrl'.il
Dllnr rk. |
'l'h

r---

ril, (lum ar trebui si continuim apoi pentru a folosi aceastdconttientizare nu esteadeseaun lucru carepoate fi f;cut pe baza unei teodi. Teoria
no Poateoferi unele indjcii generale,dar ceeace dovedeFtece,,merge"
||r'lnl la urmd va depinde invariabil de particularitel e unui anumit terapot|t a[lat in rela]ie cu un anumit pacient. ,,Matdceainteracdvi" unic;
((lfccnberg,1995)constituitddin impletirea subiectivitetilor1orreprezinl[ (.ontextulin careintenrentiile terapeutului capdtdsens.
l)o ce anume are nevoie acestpacient?Datd fiind propda noashd conrlltlrlic psihicd,ce anume su]Iternnoi capab i se-iasigur5m?in functie de
rr\Fpunsulnostru la acesteinheberi, precum gi de modul in care simlim
rr('aositAtile
momentului, vom avea tendinta - fie mai mult, fie mai pu
teflcxiv
sd rispundem cu o dezvdluire deliberatd a ex?eflenlei noas
lln
1ft.,cu un comentaduempatic despreexperienlapacientului sau o obser
vrrlio desprc aceastdintemcFure. In mod altematit presupun, un respuns
lrlll nr puteapresupuneo interpretare,rmorul, o ticere recepdve,shbilir(11unor limite sau orice altd tehnice ce pare se serveascdpacientului, p n
Nlltrircashansorii trecerii la act.
Itro-cesarcaexpctieqtei ifitefie, inpdrtdrired prcces lui ifltex
lrrcuraj6nd o abordare expe mentald ti improvizatia din intervenlia terlpcuticd (Renilg1999a;Ringshom, 2001),teoriile relationaleti ale interHutticctivitdtiiau deschiscaleaunei largi game de,,mitc5ri relationale"
(l"yous-Ruthgi colab.,2001;Stem li colab.,1998).irl specialin ceeace pri
vcFtc frecerile la act, elemenful{heie pentru noi ca terapeuti este si inter
vcnirn in moduri care sd demonsheze pacientului llbe,'fdtednoasfi de mifrilrc rccentdobanditd- adlcSlibertateanoashd de a gandi de a simli ti
rlc a ilcljona acum ir moduri prin carenu am fi putut inainte de a ne rr'
r(rnoalteparticipareanoastre{orlaH (gi constiangatoare)
la trecereala act
Astfel de migc5rirelationalepot fi implicite Fi subtile sau pot fi foart('
(lircctc. Pot veni cu utu nld sau cu mari dificultiti, in funcfie de tentlcilIlci1 rlcvoilor noastreinconttiente sau ale pacienfului.Acesteapot evoc,t
din partea pacientului caresugereazefie cd migcdrilc tcla1.r,
'ilsplnsuri
Lrll|llrisunt folositoaregi eliberatoare,fie ci sunt distrugdtoareFi ncd()fi
l(' (lccr cc estepotentialterapeuticin acestemiFc;ri relafionale sub ()fi
co lrormilar fi ele - este capacitatealor de a demonstra faptLtl(,1
l('rnpL'utols-a schimbatsi nu mai esteblocatin trccL'r('.Ia act, Pc ntilsrI n

.:,_'

ce terapeutul se schimbe, relalia de obicei se schimbi ti astfel, in timp, se

schimbi Fi pacientul Bineinleles cA acest lucru nu se intampld neaperat
imediat sau rapid. Lucrul cu conFtientizarea
trecerilor la act esteun proces, 91n1l un evenllnent,
in literatura despre trecerile la acL,mai mulli autori au sugerat cd pentru a sldbi skansoarearepetiliei astfel incet ceva nou sd poatd fi invetat
gi trdit ar trcbui se alterndm in mod flexibil intre doue atitudini: una in
terpretadveti una expresivdpersonal.Hoffman (1992,1994)discutd de
6pre acesteatitudini terapeuticealternative in termeni de compuli dia
lectici de expdmare de sine autentic5, pe de-o parte, ii inlelegere
disciplinatd informate teoretic,pe de altd parte. Burke (1992)a explorat
acelaFiteritoriu schilend ,,dilema mutualitate-asimetrie", in timp ce
Mitchell (1995)a descrisaboidirile contemporanekleiniene Fi interpersonale ale interac fiunii
Atunci cer1dse afle intr-o atitudme interpretadve, brapeutul este distribuit intr-un ro1 de obseroatotpartrcipant,in hmp ce in atitudinea expresivd, terapeutulestedishibuit in rolul de pdrficipanfobservator.Accentul
in prlmul caz estepus pe a cupdnde Fi a procesaintern suficient de bine
expedenlanoastri de trecerela act, penhu a o putea inlelege ti pentru a
putea comunicaaceasteinlelegereFi pacientului.La al doilea caz,accen
tul se pune pe a rispunde pacientului cu o expresiviLaleFi o auLenticitat
care se fie suficient de convin8eloare pentru a ,,rupe waja" trecerii la act.
Sdvd dau un exemplupentru fiecareabordare.Ambele implicd acelati
pacientfdre solutie cu privirc la atatament - o pacientepe care o vom
numi Ellen - care a fost traumatizat de cdtre parinli care au fost, pe rand,
noglijenli 9i abuzivi. Urmam tratamentul cu ea de iapte ani. 9edinta deHcrisimai jos ilustreazeun respunsinferpretativ la o trecerela act

lntr-una dintre gedinte, am devenit conttient de tiparul de interacliune care a avut loc in mod repetat in relatia mea cu Ellen. In special in legeturd cu penoadelede intreruperea terapiei,recunoaFte
rca dependenlei sale fate de mine o fdcea sd simti un amestec
irproapc ink)lcrnbil de frici, rugine gi furie. AdeseareacfionaspunilnLlu-|ni( i\ irf lr'ahlrisiI vind se me vade mai putin frecvent Cate
( n1,1
ir({'|r.,1o ((,rrll H0onnrcnintacd va incheiaterapia.Ca rispuns l,r l(r,1lr'
.r {'Flr'$,rl | (nl|onicirnr
trLiitimplicit,c. t Fi explicitnu

numai ce recunotteamsentimentelesale dificile Fi mecanismelede

apdrare impotriva lor, ci gi convingerea mea cd dependenta sa, deFi
reali, nu era cevaneobignuitsau ruginos,ci in schimbreflectao capacitate sinaloasd din ce in ce mai mare de a folosi ceeace ii ofer.
Luand in considerare respunsuiile mele aparent acordate ti adecvala frica pi furia pe care
te - dar pand aculn mult prea previzibile
Ellen le resimlea fal5 de dependenfa ei, am reornoscut, in 6nal, rolul meu in hcercala act. Am vdzut in comportamentul meu propria mea dorinld de a o ,,salva",adice de a o scoatedin singurata'
tea ei prudentd, autoprotectoare,in Iumea relatiilor.Am suspectat
c5, ink-o manierd complemenhre, ceeace iti dorea,dar gtia cd nu
era posibil s5 tr;iasci ata ceva, era o relafie ,,reale" cu mine in care,
la modul figurativ, ar ieti din lumea ei veche,imprernd cu mine,
inti-una noud
Cand i-am comunicat acestlucru 9i ei, leactia imediatd a fost de uturare,probabil din cauzafaptului ci cuvintelemele i-au permis sd se
simH mai pu/n captivi in tiparul de rdspunscarea perturbat-o, dar
carein acelati timp i-a produs gi o profundtrconfuzie.Aspus cd nu
s-a gandit niciodatii la sensul dependenlei sale in acestmod, dar ci
acestlucm a ajutat-osd inteleagSatat sentimentelesale de furie 9l
rutine, cat ti de frice simfite ori de cate ori terapia noastre se intrcrupea. De asemenea/a spus ce aceastdinlelegere a facut-o capabilii
si vadtr cd probabil din cauza furiei sale de a nu primi tot ce 4i dorea de la mine nu mai primea nici unele lucruri de la mine pe car('
sc aFteptaintr-un mod destul de realist se le obtine.Dat mi-a spus,
a inlelege acestelucruri in acestfel era, de asemenea,deranjant
Acestlucru s a dovedit a fi o estimaregreFittr.Retrospectivam vizut cd disculia noastrd din aceasttrgedinte a marcat o r;scruce d('
drumuri in terapia noastre.
UrmiltoareaFedinti p caro sd o prczint s-apetrecutcu dou; luni in.r
int(' llustreazi folosireaexpresivitdtiipersonalein incercareade a ,,trnns
a('ndc" o trecerela act.
Iillona intratin cabinetpirand tensionatA
li trit6ndu-scla rnirrt'trr
() privin'uior suspicioasi.
AFezandu-s('P('s.run,
a spuspc un l(,

caremi s-a peiut interesEmt

ce nu plea a vrut sAvind azi la terapie
De fapt, a crezut ci nu va veni. Pe mesuri ce se desftrFurautoate
acestea,m-am simlit mult mai relaxatcu ea decat de obicei in acea
dupe-amiaztr, din motive pe carc vi le voi expiica imediat. Degi mi-a
trecut prin cap gandul de resemnare obignuih ,,Iar o luAm de la capdt", am simlit, de asemenea,ci am putea avea o conversa]ierllai
producdve despre dorinla ei conflictuald de a se intalni cu mine.
,,Bine", i-am spus, probabil cu o urml de zimbet, ,.probabil ci vom
vorbi mai mult despre acesl lucru cand vom reveni". Mtr refeream
la faptul ce urma s; meditdm, a9acum feceam de obicei, timp de
cinci-zeae minute inainte de inceperea fiecerei tdinfe. Ca rlspuls
la comentariul meu sincer, dar ugor glumet, a dat ochii peste cap cu
o iritare fabe sau reale,nu mi-am dat sama-Apoi am meditat
inainte de a continua,ar trebui sa va spun c; in;lHmele Fdinle am
incercatdin t6sputeri sd fac faltr gi se lnleleg sentimenteleei de furie fali de mine, dat in acelati timp/ ti sentimentelemele.Am crezut ce fdceaca de obicei,jgnorand mai multe prcblememedicaleriscante.Am incercatse inleleg experienlasa.Am stabilit unele limite,
penhu a asigura fapful ce va fi in siguranld.De asemenea,am fost
exasperat.In ceeace o privette pe Ellen, supdra6, m-a prceputfiind punitiv Fi intluziv, dar, in celedin urmd, util.
Cu putin inainte de aceasta9dintd,am recunoscut- cu o mare
ugurare - rolul meu posibil intr-o trecerela act createimpreuntr.
Mi-am dat seamacd eram lurios pe Ellen in modud care reflectau
atat propriile mele conflicte legatede dependenF, cat Fi furia mea
din copilide fald de pdrin;ii mei, Ellen era supirate pe mine, probabil in moduri careleflectaunu numai conJlictelesalelegatede dependenle, ci ti furia fatd de tat6l seu intruziv ti abuziv gi fati de
mama sa netlijentS, pleficuH, care respingea orice ajutor. Din punctul ei de vedere,eu elam tatSl ei, in timp ce ea se zbtrtease nu fie
mamaei. Din punctul meu de vedere,eram cu rnamamea solicitantl, dar extrem de autosuficientA,luptandu-me si nu fiu tat6l meu
aparcntkt('r.rnt,dar de fapt,in interiot plin de resentirnente.
in mod
cvidcnt, n.r\rslil ,rnalizi suprasimplificdrelafia extrem de complex;l 11.(..rfr'
lilh'r ll ( u nlin(.o nvcamunul cu celilalt gi fiecarecu el
in s Ut i li'l t l f l , n , r , r r x l li | | l ( ' l o B ( ' r D
( . r i - np ( ' r m i ss i t r : l i c s c ; i o d r n l

* meB6ndesc
Iaprivirilepecarete_am
schimbat
dupt

I"-T,:,ry
meottaFe.

Zambindgi avandhcrimi in ochi in acelapitimp, a fost de

acord
spunandce l-a simlit ca fiind un momentspeci;l:foarterelaxant
foarte aprcpiat gi foarte emotionant.
- Dar.apdrut cEvrci $ iegidin aceasdexperienrd"cagi candnu te
simteai confottabil, av6nd acestesntimentede conectare
,i calm.
- Nu pot sa am incredere.

- David,ai fost exhemde importantpentru nine. imi este

mult

ment un sentiment foarte putemic neobirnuit de conectare

Ai
)i a.ceptareintre noi doi. Cu siguranld asta simt. gi cled cd tu
9i sinrli
acelagilucru.
- Estj foarte recepti\.Apoi a ulmat o pauza lunga. Dec, ce crc,/t(..1
csrei a tntreDatea.

Uit6ndu-se
dircrt Ia minc cu lacrimiin ochi,.r (l,ridin cap.

PUnS:
- Frumoasi in interiot vrci str spui.
- Defapt, nu asta am vrut sl spun- Dar sunt convins gi cE acest lucru este adcvirnt,
Chrar innint(.d(, inchcrerca FedinFi ne_am imbrdlirat.
Uit6ndu-ne
unul ln.rl lnlt, r,|nnr cvidcnt amendoi emolionaii.
M-a atins ugor
Pr.('h'.',7 Al,"l n Ih.nl.

in loc de post-scriptum:discutind despre aceastetedinltr data urmetoare,Ellen mi-a spus cd esteingrijorati ce at Putea crede ce a
depdgit o limite atunci cand mi-a atins fata. I-am rasPunscd acest
gand nu mi-a trecutni(iodatAPrin caP.A(eslecuvintese ParecI
au linigtit-o. Atunci cend am ridicat Posibilitateace atingereaar fi
ingriiorat-o indiferent de reacflamea, a ezitat. ExPlorandceeace a
insruEt aceatedinftr Penku ea, a sPus ci a Plecat cu un senliment
de bucutie: simlind atat de Putenic Profunzimea griiii mele Pentru ea, acestlucru i-a ofedt Posibilitateaca ar Putea fi 9i alte Persoanecaresi aibd aceleagisentimente.TotuFi,a obseNat cat de !cpedea hebuit strsuprime aceastdPosibilitate.Cu toateastea,a sPus,
se poate ince raporta la aceasta,in funtea ei, atunci cand alegesi
faceacestlucru.
Aldturarea acestordoud gedinle cu Ellen ne aiut5 si ilustr5m cabva
puncte-{heiein ceeace Privette lucrul nostru cu hcenlela act FoartePe
$c(rt, le voi discuta pe rind pe fiecare lntre timP tineli minte cd in ultimul capitol al acesteictr4i voi rcveni la acestetedinte, Pentru a vd Povesh
ti restul trapiei mele cu Ellen (sau o palte) ti Pentru a analiza in conti
nuarc problemeleextrem de conplexe careau apdrut.
Lxpcrienld eflotionald corectivasa trecerela act?
unei Lrecerila act Poatef'x(
l-rccventsunt amendouS.Trans<enderea
posibili, cu siguranle, o exPerienle emolionald corectiva. Totuti, aceaex'
pcricnld in sine adeseava fi vdzutii, retrosPectiv,ca fecand Partedintrl'
n0lr:1trecere la act.
Dc cxemplu,tedinta cu Ellen pe careabiav-am descris-oa Pf,rutsi inr
lioilsil, rm devenit collFtientde o cu totul altd dimensiunea relaFei nr('k'
crr lillcrr. in aceastidimensiune,jnterconectivitateanoastrA,comPi|ti[rili
t,lh'n noastragi, da, iubirea noastreunul Pntru celehlt se aflau in Prirrl
pliln Dir punctul de vedere al lui Ellen, treirea schimbdrii melc fnll (l''
r(,Lllica permis proPriei saleexPerienlestrs schimbe-ca 9i cu in r'ls
punsul rncu de a o considerao fiinte frumoasi 9i carePoatefi rubil,\ ,l / \
I il o nouilimatjin('dcsPrcsinc9i o nouAPosibilitnl("

Degi exprienlalui Ellen din aceasdgedinlda avut in mod clar un impact vindecdtor, poate fi, de asemenea,inleleastr ulterioi ca fecand parte
dintr-o trecerela act.Aici mi-am jucat dorinla (mai degrabdgrandioasd
de a o salva pe Ellen de trecutul s6u, in timp ce ea ea simtit seduse de falsele speranle pe car, ferd sd vreau, i le-am incurajat - nu doar ceeace a
consideratca frind o speranlaprosteascda unei relalii completecu un alt
bdrbat, ci ti speranfa impoGibiltr de a avea mai mult decat o relalie teraputic5 cu mine. In aceastdtrecerela act, s-a simtit amtrgitede hcercarea
mea implicit5 de a o facese-Fiimaginezeun viitor diferit Fi mai luminos
decatcel desprecareea credeace ii estesorht Estede inlelesctr6esimfea
furioasdFi ruginatede faptul cd intreruperile din terapianoashe au ftrcut
de necontstatliniHrile din relatianoastr5.Totugi,recuroagtereatlecerii
la act ne-a fdcut capabili p amandoi cel pufin pentm moment, se hanscendem 9i sd percepem posibilitelile rcale ascunsein spatele trairi p.omisiunilor intehtoare.

Vechiuldin nou gi noul din oechi

Trecutul gi prczentul se impletesc in hecerile la act. Dintr-un punct de
vedere, scenariile p care le becem la act cu pacienlii nogtri rcprezintx un
,,vin vechi in sticle rcciclate".Pentru mine, ,,salvarea"lui Ellen 9i fapful
ctram vezut-o pentru moment ink-o cu totul alH lumintr au reflectatexperienlele obignuite 9i temporar linigtitoare cu mama mea, Pentru Ellm,
trezireaunor speranlecu-si8uranlA-dezamagibare
a evocatexperienlele
cu tatel stru, care putea fi seducator intr-un moment gi sadic in urmatorul
moment.
Dintr-un alt punct de vedere, trcerile Laact ca repetitii reprezintl, de
a8menea,
materialul bmt din carenoile experienlepot aperea,ata cum
tste posibil insighFul viu emolional in experiente vechi. Adesea,chiar faptul cd terapeutulgi pacientul pot sd discute desprescenariulpe carel-au
trucutla act - aproapesigur intr-un fel pe careniciuflul dintre ei nu l-ar
fl putLLtrealizain editia inifiale - il transformeinh-o noud experintd
corc irltfel ar fi fost doar o simpli repetilie.
9i din alt punct dc vedere,exis6 paradoxulca noua expenenld- apefutil, si sponcm, din expkrrarcaunei treceri la act reptitive - sd poatd
gi mai mult in domeniulceleivechi.$econducepnri(. llrl li lor',rl)(.utul
ir'fil
rlirrlr'o
troa0r'('lil
nctcontcnlionsd
cu Ellenli a ficut
dlnlll irrc,lrr',rll

xrrlbll un moment de intahue poate {i tocmai o astfel de sifuaJie.Satisll(irlrl partial do nta sup matd de iubire qi conectare,intaliiea noastrd
Bfltlficat-o.Dar,in acelaFitimp, a incurajat-osd-i1asumeriscud careper'Ht|tcrihante Din acestpr.nct de vederc, era pregdtitd sAse intoarci in
|lrr(l clcfcr'Eivla ideea ce terapeutul sdu in prezent, ]a fel ca tat6l siu in
rrrxrl, o ahegeape urr teren periculos.
llqlrctarea, expresioitateapersollald Fi capacitdted terape tului ile a
ir nrod ideal, terapeutul are flexibilitatea gi prezenfa de spirit de a resr rldc Lrneitreced Ia act atat expresiv (ca in pdma tedint5 descrisi cu
ilh,'r),cit iji interpretativ(cain ceaultenoari). O astfelde fleibilitate poan li ncccsarepentru a ne sldbi din shansoareaunor trecedla act repetiti4', Ac('cnrii flexibilitate face posibili o relalie in care irtAlnirile dintre pa
l('[t iii tcaapeutsunt-vii dln punct de vedere emotional dat in acelagitimp,
l(.NrhiscIa reflectie.In sfargit,flexibilitateane permib sAfunctiondmpen
noihi ca modelepenhu identjficarin cel putin doud moduri.
rU pncio,-rfii
[r1misura in care,intr-o manierd relativ controlatS,putem ,,sAardtdm
Ind(! cmolil' (Maroda, 1999),le oferim pacientilor dovada vie ce inh-o
r,lflfic scntimentelepot fi simlite in siguranle ti exprimate.in acestfel,
rx)dulllm eficrentreglareaafectivd.in mdsura in careputem reflecta cu
,o((' tare la trecerilela act,la participaieanoastrd9i a pacientulut,putem
|lodcla capacitateade mentalizarc.
Atunci cand recunoagtemo trecerela act li facem explicit implicitul,
l[|l$punAndu-l in cu\rinte,comunicdm Pacientului faPtul ce comPortaIlcntul arc un intelespsihologic palpabil - un context al sentimentelor,
jn
canJ
iltrclurilorri dorintelorin (are pareqaaiba un sens. continuare,
,xplori\l11tlecereala act trezim sau adancim conFtientizareamodelel()l
rlonlnlc inconqtiente,ajutendu-l pe pacientse devind mult mai congticnl
lc cxistcnla Fi impactul lumii reprezentationale.ln acestfel, trecerjlc l,r
r(l ilsigori pentru terapeutFi pacient un context in carefiecareili cx( l
cuzi\ lLrnciiareflexive
carene pemite sd intervenimex?resivli/sau intl'rpr'(,
l)('iii floxibrlitatea
rtiv cstc, filri\ iftloiali, de dorit este,de asmenea,de dorit ca tot cccn.( rtol
rlt'gcnrsi1faccnrsprc binelepacientuluisd fie in concordanlecu cecnc('srrrl
('nl airp(tr'soilno.
l)trtri fiirld responsivitatea
umani Pft'viziblldla scnrr,rl(|l'

nonverbale,nu doar ceace facemefectiv va aJeclapacienhrl, ci ti sentimen- f7r

tele pe care le percepem in legdturd cu ceeace facem. Dacd, spre exemplu,
alegem se ne exprimem reaqiile emolionale chiar dace ne simfim inconJortabil cu o astfel de autodezvdluire deliberate, probabil pacientul va sesiza
disconJorful nostru li va simti confuzie fate de aceastefipsd de potdvire intre conduita noashe gi ahtudrnea nonverbald fati de aceaconduiti.
Dar bineinleles cd o astfel de lipsE de congruente reprezintd, de asemenea, matedalul din care hecerile la act sunt formate. Ca terapeuti, cand ne
surprindem cd ne comportem in moduri care sunt conhare caracterului
nostlx obi9nuit, trebuie se luem in considerare de ce facem acestlucru. Ce
trecem la act? Ce legeture este inhe modul in care noi simtim intemctiunea Fi modul de a simti al pacientului? Totuli, intl-o mesurd semnificativd, capacitateaterapeutului de a se schmba intl-un anumlt mod
contai
caracterului nostru, in anumite situatii - face posibile schimbareapentru
pacient. Amintili-vd aici de cercetirile care au demonstrat ci incadrbrile
lnt!-o categorie de ataFamentale copiilor mici se pot schimba daci persoanele carc ii ingrijesc se schimbd (Ir4arvin,Coope., Hoffman & Powell 2002).
Tiecerile la act in hansfer--contratransferiau na9teredintr-un sistem dinamic, in care schimbareacomportamentului unuia dintre parteneri inine\ itdbilSicomportdmentul
fluentea./a
celuildlL.
ln mod ideal,Lerapeu-

te trecereala act in caresuntem pringi, ci gi de a schimbanatura participdrii noastre,astfelincat sd fim capabili se gandim, sd simtim gi sd relalionem cu o mai mare hbertate OiconFtientizare.
Atunci cand o istorie de atatamentnesecu zant a impus o lips6 de flexibilitate asupra unui indivld,la intersecfiadintre vulierabilitdtile acelui
lnclivid Fi cele ale terapeutului va rezulta o limitare a opriunilor pentru
(upluL terapeutic Asta se inmlnpH atunci c6nd apar hecedle la act-Dar
lerapcutulcaregdsegtecelenecesarepenh_ua gandi, a simti Fi a relationa
mt|lt nrai liber poate deschidepacienhrlui noi optiurf. De fiecare date c6nd
n(rilchirnbim suficient de mult pentru a iegi din stransoareaduale a proptlilor ionstre limitili li a presiunilor trecerii la act, demonshem {aptul
fl rchimlrnronosk'l)()sibilil ir, astfcl, facilitem,in anumite grade, schimtimp, esteinftibiltllf lr' .nilol',r(k,nlUl i|lNLrll
li lo dor$te, dar,in acelagi
r t tt{tlrl( ol(,,

( A P l t 0 t u L 16

Dom e n i un lo nver bIIa l

Lucrulcu
corpul
..,schikfuarea,
in celerlin urmi, necesitd
canectn
rea
cu expetient cotporoldcarcafost disocintd
- w ma Bucci(2002,p. 788)
l'sill.rnaliza-,,cura p n vorbire,,- Fi te terapii prin cuvant, in ge_
rcrLrl,nu au indeplinit adecvatsarcinade a tegrain murca clinicbo con_

,xpericnl5a corprilui (Siegel,1999;Damasio,1D4,

1999),iar rclal,il(,(h,

(Kryslrl, 1981t).
r'r'l)r!lntc

Inifial, copilul mic invald semnificatia emotlonald a senzafiilor corporale, simlind comportamentul corporal acordat (atingere, Privire, expre6ii
faciale 9i ton al vocii) al figuii de atatament responsive snzitiv. C5nd Pacienfilor nottri le lipsegte o astfel de responsivitate acordate timPurie, in
specialcand au trd ii tlaume, ei srmt, de obicei,impovdrali de o capacitate compromised a regla emoliile. In mesurain caresimt emoldle doar
ca senzatii somatice sau simptome fizice, corpul lor este cel care ,,Iine scoruI", 9i nu mintea lor (Van der Kolk, 1996) in acedsl; lume, sentimentele
sunt fapte, pentm cA ele sunt realitiili fizice. Astfel, ele pot fi coplegitoare
sau pot fi negate,dar nu se poatercflectaasupralor.
Penku mulli pacienli esteimportant - iar pentru pacienfii cu traume
nelezolvateesteesenfial- ca terapeutulsd includ; irl tratamento ateniie specialSasupla experienteicorporale.taducerea limbajului corpului
in limbajul sntimentelor aiutd la facilitarea regl;rii interactive a emoti
ilor care faceposibil ca pacientul se-l simu pe lerapeut ca o nou; figura
In mod reciproc,incredererpade atatamentti ca o bazede siguranga.
de
poate facilita o explorain
terapeut
ca
fiind
o
bazd
siguranle
cientului
!e mai profundd a experienlelor corporale gi un sentiment din ce in ce mai
putemic ci emotiile pot fi tolerate. De-a lungul timpului, o astfel de reglare interactivd a emoliilor ajuti pacientul s; inv4e sd decodeze senzaliile somatice,astfelincat afectelese inceapEsi fie folositeca senmalecetre sine 9i citre alfii. Atunci cand, in acest fel, sentimentele pot fi
recunoscute ca frind comunicbri ale experientei - ca simbolud interpretabile, ti nu ca fapte invariabile -, se desddde uta cdtre mentalizare ti citrc insight, empatie ti libertatea interni pe ca mentalizarea le poaie aduce
Suplimentarfald de creftereacapaci6Fiide reglarea emofiilor pacientulLri,concentrareaasupracorpului are potenlialul de a facilita integrarea
ale pacientului nu au
cxperienlelorpe carc relatiile initiale de ataFamenL
putut s5 le cuprind5. Prin intermediul stdrilor corporale(cum ar fi arnorlirca sau agitatia) 9i al expresiilor corporale (curr ar fi cdscatulsau alte
gcritrrri),pacienhrl dezvdluie sentrmente- gi apidri impohiva acestor
N.nhnlcnte- pe carc a fost incapabilsau nu a vrut sd le recunoascS.
N4rrInult, corpul n|nirrtqjte,dar Fi dezviluie (Rothschild,2000;HopenAnrin liril( d isociatcsunt adeseastocatesomatic/nu numai
wd$r't'r,I9c)U).
ci Fi ca posturicorporaleii migenronz,rlii.n||. lrll ll rr'lr[ik'in prczc,1t,
(iri i|l(ipir,||{r.rrqir
Lrh'i u flrl)cri(,rrl{,1('irrilinlc
trnumnticcalc Pacicnttrlt'

De exemplu,ur pacientdepresivcu dureri cionicede gat Fi de umdr a recunoscut ce, de obicei, igi linea umirul drept iidicat Fi spre iniuntru ca gi
cum s-al retragepentru autoprotecliedm caleavenfului Mai tarziu am
vazut cum malla sa dreapt6 a devenit url pumn - pumnul care ,,a vrut,
dar nu a indrdznit niciodatAs; dposteze" a spus el atunci cand s a conectatpentru p ma oard la furia pe careo resimfeafatd de tat seu abuzry hzrc.
Astfel, impreund cu ceeace pacientii noFtri evocd in noi gi trec la act cu
noi, ceace exp me prin intermediul corpurilor poate constitui o cale spre
integralasentimentelorgi amintirilor pe carc a hebuit in hecut sd le dr
socieze.De fapt, in mare parte pdn activarea expedenfei corporale Fi sen
zoriale in timpul gedintei- ti legand astfel de experienlede imagini tr
cuvinte asupra cEiora se poate reflecta -, facilitem integrarea care ste h
baza schimberii terapeutice(Bucci,2002,2003;Bromberg,2003;Ogden Fi
colab.,2005).Conskuirealegdturilor intre senzaliilecorpomle ale pacienlilor nottd, sentimentele lor ti semnificalia pe care o ahibuie sentimentelor contriblde,de asemenea,la integrarearegiunilor subcorticaleti corticale ale creierului. O astfel de munce poate, in cele din urmd, sd ii facii
capabili pe pacienti se fie prezenti inbr-un mod integrat, atat cu mintea,
cat Fi cu corpLd.Acestlucru poatefi deosebitde imporlantpenhu pacienlii feie solulie la traumi, cerorale lipsette abiljtateade a reflectaasupr.
expedenleisomaticegi, astfel,trdiescintr-un corp ,,lipsit de minte", gi nlr
in careexistdo minte. Pentru pacienlii evitanf careadeseapar a trdi cu o
minte fere corp munca cu corpul poate fi cruciald pentru a-i reconecta ln
experientele somaLicegi afective de care au fost instreinati.

A puneminteain corp
Corpul va deveni o resurseterapeutici dacdterapeutul estemeditntiv
(Linehan,1993;Kurtz, 1990;Ogden, 2006).Avend o atitudine meditltiv,t,
in rnod deliberatne ditectiondmatenfia atet abnlia noashi, c6t $i I t),r
cientulld - asupradetaliilor expedenleiin aici-ti-acum,in specialrlc (.\
perienterinterne Facemacestluc.u avand o atifudine de acceptarcli ( Lr
riozitate maxim5 in legdture cu ceeace observAm,ti nu o dorinl,l (|' ,t
schimba(saLlde a interpreta) TerapeutulcaresugereazipaoentulUi ,,1{,1
mai abnt la ceeace simti gi incearcesd cunoghmni hlt(. Iccst lUar.U"
,l|,,

o astfelde atitudine.Acestlucru ne permite sd folosim eficient corPlrl,ir)

loc si credem cd senzaliile sunt fie coplegitoare,fie inaccesibile Attrn( i
cand senzaliilecorporalesllnf resimlite ca fiind prea Putermcepenktt it li
suportate(sauprcduc fticd),medltatiapoateseNi ca antidot al Panjciisirll
al disocierii.Afunci c6nd acestescnzatiiau fost in mod obitnult atcnlrilto
sau evitate,o atenfiemeditativd asupralor Poatefuncllona ca un anti(loi
al sentimentelor de nonrealitate, devitalizate sau deconectare
Cultivdm o astfelde atitudinemeditadveb Pacienfdnottri intcrvcnirr(
irili
in modud carenecesitedin partealor si fie intr-o starcmeditativi
(OBden
& Mirl
cd sd fie conFtienlide experienlalor atunci cend o treiesc
ton, 2000).Atrdgand atenlia asupra momentului prezent totu9i Inn)()ril,r
tea terapeuFilorsunt mult mai obilnuiti se se concentrczemai Licllr'rl),
asupraemofiilor pacienlilorlor decetasuPracorPurilorlor lntrcbl rilf s'lII
comentariiledespreexperientaemofionald(,,Cesimli in accstm()nltrrl/"
sau ,,Paritrist") sulrt mai degrabdo trdsetureobignuitda corvcfsirli('i l('
rapeutice decat intrebdri sau comentadi legate de exPerient.la()ff(rlill,i
(,,Cesimfi in corp acum?" sau ,,Respiraliata a perut si se schinrbf rtr , ,i
teva minute in urme") Date fiind elocvenlacorpului ii faptLrl.i\ sr'trz.tli
sdudj\,(i.1lr'.'r.(.1\l'l.tltl
ile somaticeddesedindicae\peflenlerene8ate
terese cerea li corectati

corpului
,,Citirea"

,ll,llr(!ttrt|
moment-cu-moment
a schimbdlordincoft
Observarea
nostru,cat F1al pacientului esteo metodede a acccsasoLrl('\lt rl rr(x| \'r't
bnI al dialogului terapeuticCihreacorpului ne ajutdsi D('( urr(',rllr"rr |' r'
nr'rlilll,lsJ ,ll'lr'
priilc sentimente
ii pe celealePacientuluiDc asemenc.r,
dintreparteneiinterapietigridLrlirr(,rr('lx\,rt
dcm gradulde conectarc
rrr'1r,.
c\Pcri(nt.l lrrsr'ir1rt.
esteconeclat
rlintr..lceqtia
{saunu) la ProPri,r
k lrjLrtasi evaludmdaci stareamentalea pacientului]rcrmil(' rir r'\l)r i l,l
IlLrirr k)talitatea furiei sau a duredi salepoatc fi dc l()los- snt.r(ln(,1,lBl
.
sirurctfnurn.rlizl|ll(
li l r.lcelcscilc:ilipsihi.cFot sii fie coplcFik)nrc
Llnrlicliont nli,LIII
l)r , l l ) i r I w i t l( l l t 7 ? / l { ' l l { ) l , r l i k n r , r r( 2 0 0 3 ){,) r I r ' r i i ( l ( 't l i i | l l , l r r r r ' l '
r r t l ' l r i l o , , r lL
f ) r ) z i ri ", | l ' , , r , r l | $ , r l n h
t s f v il l i , , \l i . ( , 1 r ( , ' l l r l r s| , I r r ' l l l l !
'rf,r

(fcricirea,tristelea,ftica, furia, dispretul, rutinea) are un set caracteristic

d$ cxpresiisomatice.Acesleexpresiiunive$ale se inregistreazeinbrrL ca
fenzafii viscerale,gi, exterL ca respunsurimugculare/osteoarticulare
care
rurlt vizibile (la nivelul felei ti al posturij) 9j audibile (la nivelul intensit|fii, tonului Fi ritmului vocii). Mai mult, fiecareemotie tinde si fie expdmot?lin anumite moduri de comportamentsau impulsuri de a actiona.
Urmdtorul rezumat (vezi Rothschild, 2000;Ekman, 2003)poate fi foloxltor in traducerealimbaiuJuicorporal in sentimentedespre;are se podte

Fericire:rcspiralia esteadance; suspine; zambegte;tade; ochi strdlucitori.

?isferei sentimente in;butite, nod in g6t; buze ldsate;ochi umezi, in
roFilij mitcrri corporaleincetinitejplans.
F/ttdj bettri rapide ale inimii; guri uscatejrespiralierapide superfi
ciali; tremurat ochi larg deschipicu sprAnceneleridicate;impulsul
de a fugi.
FtlrieitensiunemuscularS,in specialin maxilaregi umeri; buze luBuiate, maxilare indettate (adeseaimpinse in afard). spr5ncene incruntate, ochi a,mtifi pleoape supenoare ridicate; gaf inrotiq Fpe
te; impulsul de a lupta.
Disprel: greaq; ndrcarea Fi increlirea nasului, ridicarea buzei supe
rioare;intoarcereacu spatele.
llrlirej cregterea
temperatudi la nivelul fefei;inroFirea;evitareapri,
virii; impulstLlde a se ascundeCoflt m tuonsfetuI sofi atic

--.'mjoritatenlucrurilorpe caleIesasizimIn Writ?tlliin\ttt

e posibilsd le simtinint in prcpriilenonstrcroq'utiri
pmbabilcelnai .eprde,inftspiroti0t ,tt\ttn
- LewisAron (199u.t) ?81
()bscrvarcnproprici noastreexperienlecorporalcnu cstemai pulin i t
lx)r'tirntlldeciit olrs('rvarcacclci a pacionhllUi.l)c(),rr('rosish'mLrl(( ,1)r'.rl

al neuronilor-oglindi asigule ca noi sd rezondmpractic autonom cu pacientir nothi, stdrile noastresomaticepot reprezentardspunsuri incon_
gtiente la comunicarea nonverbald a pacientului. Percepereaincongtientd
a fticii pacientului, de exemplu, poate fi transrnisd de Ia insuld la amigdald, pregetindu-ne sd ne simlim infricotati pe mbsurb ce neuronii nottri
oglindd se activeazi, in concordanld cu ftica pe care o percepem la pacient
(Iacoboni, 2(]05).Pe scurt, experienfa noashe corporall/emotionali poate simula experienla corporald/emoSonald a pacienfulul.
Pe de alei parte, degr contratransferul (indusiv contrahansferul somalic) estede obicei un drum cu doud sensun,dfuecliatraficului poatecateodatesd aibd origineamai mult in partea terapeutuluidecatin parteapacientului De aceea,trebuie sd fim atenti, se imptcam co exul prefrontal
gi, cateodate,sAiniliem un dialog cu pacientul,pentru a putea diferenlia
rezonanfaempatice de proieclia proPriilor noastrestiri afectiveasuPra
pacientului.
Ca terapeuli, congtientizaGa propdllor noashe corpuli ale o sernnifi_
cafie importantS.Atunci c6nd ne stmfim conJortabil,,in corPul nostru",
putem sii Iim mai utor prezenli 9i mai de ajutor. Pacienlii nu trebuie sAne
citeasci gandurile, pentru ce ne pot citi corpul; aflend in acest fel cd sllntem prezenF, pot aborda propria lor experienle, fdri sd i9i facd Prea multe griji legate de experienta noastre. Pe de alte parte, dactr nu suntem mr tumifi in propria piele - ca atunci cand nu suntem conJortabili, suntem
nelinigtiti, sonmolenti sau mult p.ea exclusiv ,,ilt mintea noastre" -, acest
lucru poate semaalaun colapsal autoreflecfiei,o lipsi a abfiteFi de a fi
in totalitate prezenti ti/sau deconectareanoastrd de la pacient. Toate acestea vor face ca pacientului sl-i fie mult mai greu se fie prezent, se rcflecteze9i sEse simti conectatcu noi (Looker,1998).
M-am referit mai devreme la ,,corpul in cale este prezente mintea" prin carealn inleles corpul in caretrdim in momentul prezent cu accep
tare 9i conttientizare Existtr intr-adevSr o aliantd intre caPacitateade a fi
lrr corp, pe de-o parte, 9i de a fi prczent, pe de altii parte. A fi in corp este
un lucru necesardace vrem sd fim prezenF. Cum putem fi Pe dePlin prez('nli ln acestmoment dacenu ne afldm in cory? Eige 09n /1993),abordintrc ,,corpulcare/espird'"gi capacitateade a fi predand cxact l(.gi1Lurn
,cnt, scfi(':,,Sirrr'lrHlr||(llr|nt dc cdtreconttientizarearespiraliei. nu
filrlliirrcin llf|lr,rlinrl'rrlrrl!.i rliri nu o ia inaintc,ci pur ti stmpluse mifcr

odnttl cu acesta"(p. 146).Dirnen (199E)spune:,,A tlii medilativ cu respirulhr...inseamni a t!e.iin corp, in relafionare,dorinF, inconttient" (p. 89),
n(laugand:,,Dac5respiri, simti" (p 90) 1 Punctul important atet pentru
Itnclcnli, cat ti pntm terapeuli este faptul ctr conttientizarea respirafiei In pnrticularrcspiratiaprofundi gi relativ lente- esbeo poarti cihe o exForionld mai meditativ;, inclusiv experienlacorporald.Ne poate aduce
Inrrpoiin aici-fi-acum.
lt!ftastru de toletantd
Sicgel(1999),Rothschild(2000),Ogden 9i Minton (2000)au suslinut cd
Int('rvcnfiileclinice sunt, in general,eficientepe termen scurt in misura
In ( n.c ajutd la menlinereaexcitatieiautonomea paclentului in limite tolornbilc;pe termen lung, inteNenliile eficientepot extinde ,,fereastratol'rinlci", astfel incat niveluri mai crescutede excitatiesd fie simtite flr?l
,r ,lfoctacapacitateapacientuluide a gandi, de a simti sau de a actiona.Ca
k'rapeulr, concentrarea atenliei asupra senza;iilor crcrporalegi asupra res|irdliei poatefi in mod specialimportanta ahrnci cand trecutul traumatic
gl viitorul imaginat cu frica par se inunde experientaprczen6 a pacienlului. O astfelde inundarepoate6 evidentepentru tempeutchiar 9i atunci
(ind pacientulnu doregtesau nu poate se lecunoascdacestlucru. Dove,ik sc afli in scmnelecorporale respirafie,culoareategunentelot b.thlilc inimii - carc dezveluiehiperactivareauneia sau ambelorramuri alc
t{lstcmuluinervosautonom al pacientului (SNA).
S('mnele hiperactivdrii sistemului nervos simpatic (SNS)includ cregtcn',1frccvenleirespiratieiti a lrecvenlei cardiace,precum gi dilatatea puPilt.lor;;i paloareategumentelor.pe mesuri ce sangelese indreapti dc ln
(rp sprc extremitbli. In aceasttrstare,pacientul se poate simli copleFit;ii
d('z(lrganizat Hiperactivareasistemului nervos parasimpatic(SNP)csh'
rollectntl de o marcatdreducerea frecventeirespiraliilor ti a frecvenlei
(,rrilrn('c,c(,nstrjctiepupilard ii o fdl; imbujorat6.-[naceasl;starc,pnr'i('n.
lul n(i(.\('.rse simte amorlit 9ilsau inchis.
Amintili-v?l c5 amigdala (,,centrulde supraviefuire") reaclionoazillr
pr'ri.ol('lc pcrcepute,declang6ndrdspunsurineuroendocrinecaro Frr'H,I.
l(.!,cc{)rpul pentru lupta. futa sau ,,inghelare"(imobilitate tonicil) nlun.r
!

V . r l , d. i!.m..ca, Ep!re in(1 99 t ) r iAr oi ( 1998)

cand primele doud opfiuni nu sunt disponibilc, agacum se intamph adesea in cazul traumelor. gtim ce pacientul s simte coplegit atunci cand vedem semne ale unei hiperachvdri simultane a ambelor ramuri ale SNA SNS care faciliteaze lupta sau fuga gi SNP care promovea2i imobilitatea.
De exemplu,pacientul a cirui respiratieesterapidd, dar a c{rui fald este
imbuioratd se simte probabil inundat de emoliile asociateunei kaume.
Acestaesteprobabil momentul strapdsdmfrenele
O abordarcaici estede a-l ruga pe pacientsd fie atent gi sd descriemai
degrabdsenzafile corporaledecalsentimentel(Rothschild,2000;Ogden
& Minton, 2000) DacAaceastdconcentrareasuprapropriului corp se dovedeptea fi prea muJL atenlia pacientului se poate direcljona cAtreexterior, cum ar fi, sd spunem,impresiile senzorialedesple cabinetul terapeutului. O a treia abordareestede a implica pacientul intr-un exercifiude
respiralie carc incetineFteFi regleazi respiralia (vezi Weil, 2004).Toate
acesteaborddri ajuti la suslinerea pacientului in imediata apropiere a momentului pEzent sldbind shansoarea emofiilor vechi, adesea traumatice.
Atunci cand au succe6,asdel de interventii restabilesc nivelul de excitahe
autonom al paomtului la nivelul ,,ferestreide toleranli" in care,,capacitateamediati prefrontal pentru flexibilitatearAspunsului" poate fi repusAin acliune (Siegel,1999,p.255).

A vorbidesprecorp

Conversagia
depre corp poatefi structurati in mal multe moduri. Putem observacorpul pd!ientului ti putem comentadirect ceeace vedem. il
putem ruga pe pacientsd observeti sd descriesenzaliiledin propriul siu
legdturilordinhe senzacorp. Putemincercase dezvoltemcongtientizarea
gandurile
pacientului.
Dar orice formb ar
corporale,
sentimentele
Fi
liile
lua conversafiadespreco!p, pentru unii pacienti cu Eiguranl?lestefoarte
bogirt6-Cu siguranti, ata a fost in cazul unei femei cereiai-am atrasatenli[ ci\ voceasa pbrease vine dintr-un loc mult mai aproapede gatul s6u
dcc,it de abdomen.Mi-a respunscl observatiamea a fScut-osd se simt6
dcstul dc neconf()rhrbil,adbugandctrera perfectcongtientdde tonul vocii
i.rlc ai nu nr,ri pulin n!'lcricit?iin le8iture cu acestlucru. Sugestiilelegate
congticntizand
potenlialu
rh' .ofP lr( lnri(.i'l(.r'i['l)r()viz()riu
ti cu respect,
c(r|rfticnt
dc sinesaucriticnt
h,r r[' ,r l,r( l'.x lr'rllulril F.,rirrrl.\r.xplrs,
'

ln capitolul 8 am ftrcut aluzie Ia munca Inea cu ,,Eliot", un pacient cu

un gtil de ata9amentpredominait evitant. in fimpul unei gedinlerecente,
In timp ce discutan despe impulsul sdu de a s retrage de l5ngtr solia lui,
llllot a cascat.9i apoi d cdscatdin nou. l-am spus:
- Ai ciscat acum.Poateace6tlucru ate o semnificatie.Mtr intreb dace
lll poli da seamace simli acurn?Sauprobabil ce nu vrei se simli?
Eliot a vorbit dupit o pauzalung,i.
- Mi simt obosit.
- Hmm. Ai idee de unde ar putea sa vind acest sentiment de
oboseaU?
Eliot a rtrmastdcut, dar pitea un pic manio6.Cand l-am intebat ce
se intample, a spus:
- Nu-mi place cand imi pui aceasti intrebare. Pare manipu.lativ.i.
Este ca gl cum ai un plan.
Ceeace treptat a ietit la iveald a fost sentimentullui Eliot c; il invr
tam si fie vulnerabil, intreb6nduJ despre faptul cd a cescat 9i apoi
,,iucandu-mtrcu mintea lui": ca tespuns la dezveluiEa experienlci
sale, i-am cerut cevamai mult sau cevadiferit. El gi-adezviluit sen,
timentul (,,dea fi obosit") ti am dorit si interpretezeacestlucru probabil ca o disociere. Dar pentru el nu pEreaa fi dis<xiere, a spus,
dcai gtia cd in trecut faptul cd a cdscata avut aceastesemnificalic
Am incercatsd repar ruptura de aicL explicandu-icd,in parte dat(r
rittr experienlei mele, Ged ce sornnolenla 9i cdscaful adera refled.l
nevoiade a nu fi przent.Dar nefiind sigur ce aceastiexplicaliccsk.
universala,am fost pur gi simplu curios si aflu cum inlelegeel aacsl
c?lscat.
Am addugatcd,pentru mine, ,,obosit"nu reprezentaatit (h,
mlrlt un s.nfirrerll,cat mai mult o senzatiefizice a cirei sernnificrlir
trebuie sAo inlelegem. in sfdrgit arn recunoscut vulnerabilitater irsrl
cink\ fapfului cd m-a lSsatse aflu ce simte.
In accstmoment, a pAnrt ce se relaxeazdgi mi-a spus un luer(| l)t.
caremai devremenu s-a simlit confortabil sa mi-l spuni - Lrn.tlif
lipit pc o cnbini telefonich,pe carel-a observatin timp cc vcnorlslnl.
cnlrinctlrlmfll. De la distanl;,a crezutcd esteunul ca multo itlt(,h,,
l)('carclc-n vizut cu cetevaluni in urmi in ,,CouchHollow"
zrnr:ldrn Snn l;rnnciscoocupati in sp('.rnl(l(' k'raP(.uli n r,.[,,1

ardtauca afiqelecu persoane,,c6utatede polifre", probab fdcutede

un pacient nemulfumit. care ii atentiona public pe ceilalli de riscul
prezentatde un ferapeut fird etice ce ii violas limitele. Eliot gi-a
imaginat c; afigul de langi cHdirea unde se afla biroul meu era, de
asemenea,realizat de un pacient nemultumit de-al meu. Cand a
ajuns suficient de aproapepentru a-l putea citi, a aflat ce reprezenta o cererede ajutor penku gesireaunui cainepierdut.
Discut6nddespre fanteziasa ti despresenhmenful sdu ,,irafional"
de pericol de intruzime pe care il repezentam, am pufut si inlelegem mai multe despre furia ti despre in8rijorarea sa, ca respuns la
lnhebarea mea legatd de cescat,precum Fi despre relafia acesroracu
nevoia sa de a se letrage din fala sofiei. Degi afirma ce nu estePe
deplin linigtit de explicatia datS pmku comportamentul meu, a fost
de acord ce nu mai simte c; a:rvrea si calte.
Ca terapeuti adeseaavem diverse inhrilii despre semni-ficaliacomunicArii corporale a pacientului sau despre experienlaacesfula.in general,
pEfer doar sa comentezceeace cred ce ved, hs6nd sensulsd iastrla iveali din explorareacomune pe carecomentariulmeu, de obicei,o prcvoace. Totugi,destul de frecvent,poate fi dificil sd facem un comentariu ata cum s-a int6mplat intr-una dintre tedinle cu un Pacient care, in mod
repetat, gi-a dus mana h fafe pentru a se scdrpina sau pentru a-9i da la o
parte prrul din ochi:

Ceea ce m-a uimit atunci c6nd a dus m6na la fate in mod repetat a
fost singurul deget care a rdmas drept - cel din mijloc -, compunand un gest cu caremajoritateadifltre noi suntem obiFnuifi.Mi-a
fost greu se dau o serrmficaFecomuniceriilui corporale,el fiind reticent in a-l traduce in cuvinte.
Apoi mi-am amintit ce in gedinF anterioad pacientul uitasesd plSlieasce.Acum, in timp ce deveneamutor enervat mi-am dat seamace,prcbabil, ceeace pacienhil heceala act cu mine evocagi lncorpora in mine,
acelagimesaj.Incurajatde interpretarea
facutein tAk)atctrarlsmitcaLl
cc(', nln irnplrti\fil pacientuluiobservaliamealegatdde gestulstru.
I'ilei(.nlul n l(r.l tr('incrozitor - nu mai pulin decat am fost eu l:iD,l r iirl(lFl d rrrl||lil (,\ n vizut recento studonti impingindrr-;i

in mod repetat ochelarii pe nas cu acelagigest inJam.9a intebat

cum esteposib sa fie incongtient; de gestul s5u.Nu estede mirare ca am ajuns sd vorbim despre cum este posibil ci alfii i9i dau seama de furia sa cu mult inaintealui.
Contexful fiecArui comentariu pe care il facem despre corpul pacientului este,bineinleles,relalia terapeuticd,ln mod ideal, terapeutul funclioncazi ca o bazi de siguranlr, a clrei prezenti facesiguri explorareaexpcrientei corporale posibile a pacientului. In mod paradoxal, exact aceasttr
FlguranF stabilelte conditiile in carepericolelenerostite ale relaliei pot
ttneori si prindd glas,
Fiind uimit intr-o zi de postura unui pacient cu o isforie de traum?i,
m-am straduit sApun in cuvinte penku el ceeace am observatla corpul
lui, pe cand intra in cabinet.Atunci cand, rehtandu-i impresia mea, nu
lrm reugitsd exprim ceeace doream,l-am intrebat dacd estede acord si
mi lase sAincerc se-i arltf ce am vezut. Av6nd acordul lui, m-am ridicat in
picioare ti am incercat cu corpul meu - cu pieptul ti bdrbia impinse ina,
Intc - sd oglindescmodul in careareta el:
in mod evident derarlat de mimarca postulii sale,a spus cd pirea
superatti agresiv addugendcd se simte inconfortabilacum, aici fzic inconlortabil L-am intrebat dacd poate descrie senzalia. ,,Esto
ca Fi cum existtr o tensiune peste tot", a rtrspuns el, migcandu-ij,
mena pestepiept de la un umer la celehlt. ,,Esteca 9i cum agvrcn
sAlovescAi mb abfin in acelagitimp."
Am vizutcum fdlcilei se incleftauli cum mena sa dreapti se sfringeain mod repetat.9i-a arcuit spatele,intinzandu-se,9i l-a trecut un
fior scurt, ca gi cand pe jumdtatear fi fost afectatde acestsentinrctrt
gi pe jumdtate a! fi incercatsi scapede el. Apoi stand jos, s-a aplc
cat inainte, capul ia cezut in piept ti ti-a odihnit bralcle pe coaps(.
In acelagitimp, gi-aimpreunat mena dreaptd(carenu mai era striin
s21in pumn) cu mana stang6.Tinandu,le shans impreuni gi fro.:tn
dule uFor,pdreaa fi o imaginea resemn6rii.L-am infrebatdacJ(.st,,
conttient de ceeace facecorpul sdu_
A dat din cap li a spusr,,9tii,nu md simt del(r confortabrlain(l sr rl
aiin.Nu nti srrpirc normalsi am astfeld('sr'ntimenteI'robh,rrrr.h,

fizice in care am intrat 9i inalnte, esie ca tl cum pur gi simplu te-ai

detasa total si le-ai diseca".
9tiam la ce se referca: in urme cu cabva tedinle, corpul sdu a erupt
in ceeace pdreau se fie mitcari asmln5toare celor convulsive, practic involuntare, cu o pulere enormd, care au avut (cel pufin in ochii
mei) un rol intimidant, dace nu chiar o tente fu.ioase. PerhiFndu-ne sAne adlesdmperFi ,,ascunse"a experienteiacestorepisoade, cu un amestecde nelinigte gi utulare, i-am spus ctr probabil
m-am simtit speriat de el, temdtor cI lucrurile ar putea s.trpa de sub
contlol sau cd ar putea se md loveasc?l.
Mi-am impdrtagitperereacd,
probabil, detagareape carea simlit-o din partea mea era rezultatul
incapacitStii mele de a iecunoagte pe deplin aceasti fric6.
A raspuns cA se simte ugurat str audii acest lucru acum, pentru cd
arunci a simlit ce nu eram real cu el. Mai terziu in timpul tedinlei
mi-a spus (cu o mare dificultate) cd in mod repetata avut fantezia
ce irni ..hegeao mami de bttaie", dar niciodate nu a putut se-mi
spune acest lucru.
Urm5rirea senzafii.lor corporale ale pacienfilor nogtri in mod continuu
este vital6, pentru cA ele, aproape intotdeauna,se schimbAintr-un mod
imprevizibil gi cu o semnficalie. Atunci cand ii facem pe pacienfii nottri
sd suporte senzaliile dificile, le permitem si invete ci participarea la experienla corporati poate sd o hansforme ti sAo clarifice. AstJel, facilit6nd
Punerea minfii in corp, putem promova atat autoleglarea, cat ti congtientizareaexpeienlei disociate.Mai mult, um;lirea colpului pe mdsure ce
senzaliile se schimb; cateodat6 deschide uga cdtre o noui experienti:

Un pacjent ale cerui ata9amentetimpurii au permis pulin spaliu

pentru o dependenli san{toasi era fulios pe faptul ci sofia sa instr!cinatd se supera atat de ugor. Se pl6ngea de faptul cd sogiasa - ftind pe punctul de a pleca intr-o cSldtorie de serviciu de doud siptemeni, Usandu-l pe el singur cu btriatul lor de 1 an - ii ingreuna ti
mai mult existentacu grijile ei legatede locul in careva sta,cum se
va d(':{'urcaacolo ti tot aga Ajutandul s5 recunoascdsurseleprobnt)il' nh, ,rlxi(.l,llii sotici sale (urma si fie separatade solul ei, de
lilll )r
Llr)ul('i),nrr ovocntUriiilesalelcgatede dificultatcn
"hrlclrh

de a empahza cu ea.Atunci cand e{ortur:ilenoashe de a intelege sensul nepdsirii salemanioasenu au condus la nimic, i-am sugeratsi
se concent!zepe senzafiilecorporale.
9i-a dat seamacd are ,,fluturi" in stoma senzatiepe care a interptetat-o ca fiind fricii. incurajat sa urm;re ca aceasusenzatie,a spu.
cd simte cum aceasta,,crette" Existao presiunein spateleochilor
lacrimi ti tristeie. Era tdcut. intreb6ndu-l atunci ce simte, am fost
surprins si aud cAspune ci simte doar tristefe.A spus ci o intreagd game diferite de emotil se deschidea.A simlit dodnla sAfie aldtud de solia lui Fi a avut o magine a dragosteiacesteia,,careradia"
inspre el,
Lvident c, nu fiecare exerciliu de conFtientizarea corpului are astfel de
rozultatebune. Pacienlii evitanti ca acestaadeseaa{igeazi un ecran alb
tunci cand sunt invitaF se se racordezela corpul lor. Totuti persever6nd,
chilr gi lipsa de congtientizareaa rulei senzafii anurne poate clarifica inde,
lt.lrttrrea pacientului de propriul corp, care poate avea potentialul de a fi
utr irvor nesecatde mergie 9i informatii.in mod frecvmt, estede ajutor s.l
lc slrgeriim paclentilor se observe ce se intemple h corpul lor,Iinind conl
in nc'c'lagihmp de ceeace simt, gandesc ai iii imagineazd ftr prezent.

Mobilizarea
coroului
Slementulde bazAd teoriei atatamentului estece suntem preprogrnnlnli biologrcsd ctrutemun ,,sanctuarsigur" intr-o alta persoani mai pu,
lcrnicil sau mai inleleaptd atunci cand ne simtim ameninlali de un peri
col. I)trcdnu estedisponibildo astfelde figure protectoare,atunci optiunilo
rx) strc activese limiteazeh luptd sau la fuga; cand niciuna dintre acesL('
r,frliurrinu poatefi pusAin act,singurelealternativerdmasesunt inghcf.r
rf ir snu imobjlitatea,Pasivitateaneajutorate inhibareaunui mod activ
(lc n focc [afh unei amenintdri copleFitoare se afle la baza rnajoritiilii
lr,ruDrelor.Anlrlarea unei asemeneainhibilii prin mobilizarea corpUl i
l)(),rtcli cscnlial; pentru inve$area impactului traumei, inclusiv nl Lrilrl
rttei rchliorrale declan$atedc o figurd de ataFamentinsp6im6ntikrxfc
pi irrrobiliztrrrtii- carenici nu poate fi abordatein siguranld gi ni.i
'ru '
Br,riesci\pnclcca (Ogdenti colab.,2005)

Traumele imobilizante, dup; cuJnve aduceli aminte, Pot dezactiva Porliuni ale creierului furend voinfa (cortexul prefrontal dorsolateral) ti re
ducdnd la ticere vocea (aria lui Broca)atata timp cat Pericolul Persiste
Totuti, paralizia temporaldii ,,teroarealipsitd de cuvinte" (Vander Kolk,
1996)asociatehaumei pot l5sa o mogteniredurabild. Astfel, mulli dintre
pacienfiinottd suferdde o compulsiecronicAde a 9esuPuneFi de o incapacitate continue de a slabili limite potrivite sau de a inifia acliuni efioeninclusiv actjuneade a se aProPiade altii Pente din propde initiative
tru sprijin. Deti acelti pacienti au fost cu adeverat victimizali in trecut,
inhibllia lor obitnujtd ii menline in Pozitia de victime Fi in prezent (deti
frustrali Fi furioti ceteodati).,,A hiopita pdn viali" esteo exPresrecare
sugereazicum jnhibilia ndscuh din haurni continu?lsAse exPrimeP n
intermediul corpului ObservdndsenzagiilecorPoraletotuFiPacienfiiadeseadescoperejmpulsud disociatede a actiona autoProtector,in moduri
careerau inainte mult prea periculoasePentru a risca (Ogden,2006) A-i
facecapabili sd acfionezeasupraacestorimPulsuli Potrivnice- hclusiv
actiunea de a vorbi despre acestea poate ajuta la ruPerea obiceiului inhibitiei, agacum esbeilustrat in umiitoarea viniete:

SimFndu-se tiranizat de cahe gehrl $u, ,,towell" - un pacient cu

un istoric de abuz fizic turcopilerie - a luat decizia de a-9i P5resi
serviciul, dar nu era capabil incd (dupa cum spunea)se ,,aPesePe
tregaci". Timp de mai multe tedinle am exPloratfricile salelegate
de catashofape careo va declanta dorinla sa de a Pleca:9eful sdu
va deveni furios. Nu i se va permite se demisioneze sau, daca ar face
acestlucru, va fi Lrecutcumva Pe o listd neagle 9i nu i se va mai Permite sAse angajezedin nou. Pe de alti Parte,lli facag ji ce teful
sdu va fi extrem de devastatde acestlucru. Ajungdnd sd realizeze
natura rationale a acestorfrici contradictorii, Lowell, in cele din
urm6, s-a hotdrat se acFoneze- ajungandintFo Panicede jntensitate traumadce.Simleace igi pierde minfile. In plus pe l6rlgd anxietatealui Lowell existati frica lui de a fi catalogatde mine ,,mult
prea slab" pentru a demisiona
Mi-xm lrrnsmrs empatiafal6 de distresullui gi am sugerats! ldsdm
dc()l),rrt('l)r1)lrunlomentdeciziati in schimbse ne concentrdmasuma1
pr,r|,rrrrrll lr,nlt.lr,r-lniutnsi1o infclc'agiFi si o staPaneascd

bine. PresupunandcAo concentlareasupraexperienleicorporalein

aici-gi-acum ar putea avea un rol atat calrnant cat gi clarificator, I-arn
inkebat pe Lowell dacd ar dori sEparticipe Ia un fel de experiment:
ar vrea si inceEe sd fie atent la senzaliile corpoEle? AtIr cdzut de
acord cd, in orice moment s-ar slmli intr-un dishes mai maie, ne
vom opri gi vom reconsidera aceastdsituatie.
lnifial pe lln ton incordat gi stint Lowell a descris o senzatie de tensiune in stomacti a spus cd se simt dprimat. L-am inhebat dac;
poate sEmenlrni aceastesnzalie din corpul sdu pentru a o cunoagte mai bine. A spus cd esteca gi cum ar fi cevain intedorul lui... o
presiune...carc crettea,iar tengiuneaurca spre umeri ti brate.Vorbind in continuarepe un ton incordat,a spus cAse simte ca ti cand
ar vlea se indeperteze ceva- se scapepur gi simplu de ceva (a spus
cu pulin mai mulH fo45).
- 9i dac5,pur gi simplu, ti-ai ldsacorpul sd faci ceeace vrea?
- Esteingrijordtor Md intreb dace atunci cend egti ingrijorat ai face
cevacarear fi prea mare sau prea putemic,
- Probabil.
Apoi m6inile sale s-au fdcut pumni, pe mdsure ce se lSsa pe canapea pentru spriiin ti a dat din picloare, repe6nd de cabva ori in acelaii timp cu acestemitcSri:
- Dispari dracuhd de aici!
Putereati fu a cuvintelor Fi gesturiloi sale au ramas in aer ca un
ccou, diminuandu-seugor L-am lntrebat ce se inmmpld in interiorLrlsdu,ce congtientizaacum.Cu o urmi de zambeta spus:
- Sunt conFtientde faptul ci nu md mai simt deprimat.
I'rccesandimpreun; aceastaexperienli, a fecut reali din punct dr
vl'dere emolional legetura dintre panica lui Lowell h gendul de n
,,apesape tregaci" asupratefului s5u gi frica pe carea simlit-o cind
orll copil de a da drumul la ceeace era o violentd aproapesujcidn
rtr fatd de tat6l sbu inspeimentelor gi vicios. La putin timp tirrpl
accca.a vorbit cu qefulsdu,cu carea reugitsd se ftrteleagdmai birr(
T()tuti, Lowell nu a renunlat la gandul de a demisiona.
It. Iingi dczinhibareafizid a apereriloradaptative,pacientuluiir lio.'k
fi dc nj['k)rsi-Sil]rtqiru2ccd faceacestlucru.Neuroltiinlele
contenlp(n.Ix,

e[minand $anitele presupuse dintrc percepfie Fi activitale motode, arate cA- in ceeace p vegte creierul - existe mult prea pu,me diferente intre experienlele imaginate Fi cele trtrite decAt am crezut initial. Irnplicalia
carc rczultii de aici este cd sdimbarea terapeuticd poate fi promovali imaginandu-ne un nou comportament *ru, pur gi simplu, comporEindu-ne in
moduri noi (Siegel, 2004). De aceea,am putea se intrebdrr pacientii, de
exefirpht: C m esteilaci Ie TEzicdnderai copil, conltunfindu-te efectiocu fua tatdlui ti1t, ripo*And sa ,uqinAndu-li pdrerea?SaUjCe simli acun dtrcdili
imaginezicwn aifi putut sd rcuFeFti
si le prot4ezideabuzurile
fratelai tdu,spunindu i mafiei ce-liJicca?Des{hidem noi posibiliteti penhu pacientii nogtri
atunci cand ii putem ajuta si se comporte - sau s5-Fiima8ineze cd se
comporte in modud pen; acum de neimaBinat.

Desomatizarea
flrl solulie
;i pacientul

Ematinestein fiod esential

$rhosofintic
- JoyceMcDougall(1989,p.95)

,,Desomatizarea"(Krystal, 1988)este un termen care descrie un aspect-cheie al pr(xesului terapeuhc cu pacienfii care au fost traumatizali.
AcegtipacienF,in mod obignuit, itr triiesc emoliile ca fiind mai degrabd senzafiisomaticesau simptome fizice, nu sentimente.Degi conttienfizarea umanA a fost descriseca fiind un,,teatru al mintii" (vezi Blackmore, 2004),pacienlii cu trauhe nerezolvate par adeseasi heiasce
lntr-un ,,teahu al corpului", in care singurelejeliri par a fi disocieleagi
,,exploziilepsihomatice" (McDougall, 1989).Desomatizarea-.eintroducereapsihicului in expelienta sornaticda pacienfilor - poate ofeli o
Altd cale de iegire.
ln mod evident, mogtenileaunei traume nerezolvateFi a unui ataFa
ment dezorganizatesteatat biolo8icd,cat gi psiholoBice.Niveluri inalte,
cronjceale excitatleiautonomelegatede strespot prcduce simptomefizicc (cum ar fi tensiune musculari, tensiune arteriald clescut;, dificultifi ale
nspirafiei) 9i Fot afecta funcfionarea sistemului imunitar. Afectele nemodulate, firnd f,r(l()ri dc risc pentru diverseboli, adeseaii lasepe pacientii
2001)
n(Dtri trrr"r.rti,/,rli H,\s('simt:lvictimelepropriilor lor corpuri (Scaer,
rl|'
important
inlcloS('m
rrrrri lolosnccslorpacicnli,cste
si
l'(.ntflr,r li
';tl

rorqLrlvicios al rcgldrii emolionale deficltare gi al distresului somatic in care

rlccitiase afl; de obicei captivi.
Stresul traumatic li emotiile nereglate afecteazi in mod direct creierul
lll0 suprimd achvareahipocampului sau chiar produc atrofia acestuia,15$nd ami8dala sd reacfionezefdrd discriminare la pericolelepercepute.
N(.vcrificad de situalia contextuale,de memoda explicitd gi de controlul
pt(orlitatin mod normal de hipocamp,amigdala pacientului haumatjzat
lrttrll in func,tiunela declanldri extrem de fine, acdvand sistemulnervos
dul(nrom.ca rispuns la semnalepe caremajodtateadintre noi le-ar contldcra neutre - sunehrl motorului unei magini sau bdti e accelerateale
lrrimii ca rdspunsla excitahesau efott. Rezultatulurlei traumenerezolva
l( l)(r0tefi o viald trdiH ca o permanentdurgenld - coryul afectatde cri
zr' f('rle sau imaFinare,iar mintea nu gesegteloc pentru a traduce stirile
,{rn)rticein sentimentecarepot Ii imphrtdlite, asupra cdrorase poate re
lk{Ln li carepot fi modulate.Sarcinaterapeutuluicu pacientulcu traumi
r(rrrzolvat6estede a asigura spatiul relational care se deschidespafiul
rtintnl,in caresd aib5 loc aceastitraducere- desomatizarea
lr()cesulde desomatizaredepinde in primul rand de abililaLeaterape.llului de a-i facepe acetti pacienli sd-tl tolerezesenzatiilecorporale,ti
ru sil le disocieze.Disociereareprezinti rdspunsulpacientuluila niveluri
lo cxcrtatiecareamenintd sA heacepestefereastrade tolerantd La adii.\)$lul relahv al relaliei terapeutice,modulim o astfelde excitatieexccsir'd li ijLltdm la eliminareadisocierii, atat p n incurajareapacientului sri
senzaliile corpului pe mesuri ce acestease schimbe,cet gi prin
'l)sefvc
rirnspunerealimbajului corporal al pacientului in cuvinte. Fecandaccst
lrcnr,ilaju6m pe pacientse ti formezeun vocabularp ncaresidescric
,xDcricntelefizice.
Lln astielde vocabularare doud funclii import.nte penhu pacientulcrl
) lf.lum.i IrcrezolvatS.Aflafi in fata tendinreilor de a ecftizJdl,
reacfjiles(),
rrllicc cu celeemotionale,capacitateade a diferentia senzal1llecorporn
('(lc scntimentepoate aluta la eliberateaacestorpacienti de sub tirnni,r
...hivrlcnlci somatice"in care,de exemplu,betdile accelerateale inir)rii
|lsoilrrrritcroare- ti nu doar un reflexaulonomcondilronatlipsit (l('
( n)r)ilicnliccmofionald.AflaF in lafa tendinteilor de a dec l'/are.cliilcs('
Iirti.o fi cm(4ionalc(bdtiile accelerate
aleinimii sunt doar un srmpltrsirrrI'
otttcilrdiac,niciodatiun scmnal fricii),capacjtatea
dc i1lcgascnznliil('(ll,

sentimente ii poate ajuta pe acegti pacienti sd-9i foloseasc; exPerienla intem6 ca o bazdpenhu a se inlelegepe ei in9i9ili a comunicacu ceilalli.
Penh'u a clarifica ielatia dintre corp Fi emofii Poate fi deosebit de util
sAle descdempacientilor tiparul lor de expresrefaciale,Postura,gesturile, precum gi dtmul vocii carepot fi recunoscuteca afecte- adice,semne vizuale sau auditive ale emotiilor Odate ce acestesenzatiicorPoiale9i
aJectesunt integlate ca parte a conveFafiei telaPeutice, scoPul nostru este
de a le lega de sentimentele pacientului (gi de mecanismelede aPdiare impotriva sentimentelor),precum Fi de contextulcarele-a evocat.

Marla avea o istorie de pierdere timpurre, neglijare ti traume.

intr-una dinhe gedinte,perease fie chiar mult mar ruPte de realitaLedecat de obicei, fiid se pari sd se gandeascesau se simte ceva
anume.Cand am intrebat-odacd estecon9tientdde cevaanume in
corpul ei, a spus ce a obseNato senzaliede aPdsareln ParteasuPe
doare a abdomenului,chiar sub rebordul costal.
Pe mdsuri ce exploram aceastdsenzafie,ti-a dat seamacd tensiunea
de la nivelul mupchilor abdominali a impiedical-o se resPirePro
fund. (Lu6nd in considerare expresia lui Dimen [1998] ,,daceresPiri,
sim!i", m-am gandit cd a respiramai pulin era o modalitale PentrL
aceastdpacientdde a simli mai putin ) A spus cd senzatiade ap;sare era una obignuitd Fi asociatdcu interactiunile socialecare o feceau
anxioasi, in specialinteractiunile in care voia ceva de la cealaltd
persoand.
Lucrul cu corpul ei a fost o modalitate de a irepe se aducem in mod
direct in relalie emoliile sale disociate in mod sPecial,emoliile
care ar putea provoca nevoile de dePendenti pe care experientele
formatoare au invdtat-o se le nege

Desomatizarea implici nu numai recunoagterea9i confinerea senzafiF

lor corporale qi a afectelor, ci ti a le da sensti a le interprcta. La nivel fundnmental,a da sensgenzafiilorFi afectelorimplicd interpretarealor ca sen
tinlcnte(a9acum a spusMarla, ,,dacdsimt o apdsarein stomacti resPi-ral
0$tcsupcrficinl,\,llf()hnbilci sunt speriate") La un alt nivel, interPretare
r,xlx,rionl('lorcorpolatcFi afectivedin Prezentde cele
ln.!'ilmnillo,l.l|1rr
(
n niunssi asociczc
durereatestictlar
rli|l Ifl fil I l.r.\r'||rt'llr,||l] l)irci{.r)l

r1ocxperienlelede teroaredin copilerie,cand se simtea ,,torturat" psiholoqlc de mama sa.

I)csomatizarea esteo important5 dimensiune a psihoterapiei cu pacien(u
traumenerezolvate/careare ca rezultat,in cel mai bun caz, o capalll
cltatc mult mai mare nu numai de a regla emoliile, ci Fi de a avea o
ntrk)congtientizare
reflexive.Crettereaacestorcapaciti[i gemeneii poate
lnce in mod gradual pe acetti pacienli sd se opreascedin oscilareaintre
trxpcrientade a fi captiv in propdul corp sau experientade a se disociade
llc('sta.Poate,de asemenea,se diminueze tendinta lor de a da r;spunsud
lirr.'rlizatesomatic(cum ar fi auto-medicafiasau automutilarea)la dificullili cnresunt in p ncipal psihice.Pentru a sintetiza,poate sd faci posibild pcntru pacienlii cu traume nerezolvateprocesareaexpedenteidificile,
nlnt cu mintile, cet Fi cu corpudle lor

evitant
,,Resomatizarea"
5i pacientuI
Arnintili-vd studiile careardtauci adultii carercsping pot pdreacalmi
in timpul disculiei despreistoda lor de atalalnent in timp ce mesurdt(trilc fiziologicescot la iveali distresul emolional pe careil resimt doar
vag sau poatechiar deloc (Dozier & Kobaclg1992).Astfel de pacienli sunl
rldcscadeconectalide la senzaliilesomatice,cum sont ti in raport cu senllmcntelelor - probabil ca rezultat al strateBieilor de ataFament,,dezac
tivntoare",careceredeconectarea
de la loatesemnaleleinteme carear pu
t{:Lrcvoca congtientizareanevoii lor de ceilal}i. Tieind in mare parte ,,in
(:rlpullor" ti ocupand corpuri caremai degrabd,,fac",ti nu ,,simt", asticl
dc ltncienli adeseapar s6rdcili de viatd Fi muti din punct de vedere afccliv limitati in capacitatealor de entuziasm,in specialin ceeace prrvetlf
r('lilliilc AFacum Siegel(1999)sugera,ei pot avea ,,un excesal tonusului
g(,n(.ralparasimpatic"(p.2$). In general,lipsindule expedentelehmprl
rli in cnrc efau suslinuF fizic Ai ocrotiti, nu au astfel de relalii ocrotik)n(.
dno rcccptivecu propnile 1orcorpuri.
() pnrtc din lucrul cu acegtipacienti trebuiesd aibd ca linte revcndi.ir
Icll colPului caresimte.Acest lucru cereca terapeutulsi urmercasci\a()r
plrl in mociLrriin carepaoenhrlnu o poateface-Comunicandu-ipacicnt l i
irltcrcsLrlrrostrLrpcntru expedenlasa somadce,hansexprimdm [.rl)tul ri,
dt' [apt,t orrtcazilct'cac('corpul si,//h,,atetel, ]rur fr sinlplLr,cit ti c| sfnr),rl

,-*!"

d pd<ienlului.ln loL -d iSnorim corPulPd(ienal e\perienteiemoFion,tle

tului, trebuie se cercetdm gi sE-lobservdm, ial atunci cand corPul ,,vorbeFte" fdre cuvinte, trebuie sd-l inforrnirn pe pacient despre ceeace .,auzim"
Atunci cand reutim sd-i ajudm Pe pacienlii evitanli sAfie mai racordali
la corpurile tor, ii aiutem, de asemenea,se devind mult mai Prezenti - in
lor cu ceil.rlli5du cu ei in)ili. ALedstaesleo dlta
reldfiecu sentimentele
generand
o relalie terapeudce incluzivd, ii ajuHm Pe
modalitale p n care,
pdcientii nogfri s.i integreTeeYPerienle in acestcaz, e\PerienlecorPope care inainte au fost incaPabili sx le considere ca
rale gi emotionale
fiind DroDrii.

CAPITOLULIT

Mentalizareasi medita
rea
dublSa eliberlriipsihice
Spirala
Conlhutulluxul i , i tal nu estelalel.le impo nt
precutncon7tienlcnrea
carcil c noasl!
- Mark Epstein(2001,pp 6-7)
Ccrcctrrile teoriei atagamentuluisuslin putemic ideeacb sierile noaslrr. mcntale Elativ constante,precum 9i experienlelenoashe subiectivc
dln fiecaremoment pot fi influenlatede atilry'iflennoastrafaF de circum.llnlele inteme sau exteme ale vietii noastrela fel de mult - sau chiar
m|ti mult - cat sunt influenlate de ctrumstanlele respective.
Rclnliile de atatament scuri2antfaciliteazdcapacitateade a adopta o ahludine de mentalizarc rcflexivd care ne permite o alenlie flexibild, o deschi,
d('rc c?ltreinformatii noi gi abilitatea de a lua in considerarmai multe periFrlive asupra aceleiagiexperienle.O astfel de atitudine esteesential, dac,t
vrum s2tne intelegempe noi intine li pe ceilalli.Astfel, in mod particulni
fn(t posibili o perspectivd psirologrtdcare ne permite s5 rccunoagtem(l ) e,l
oxistllo lume inhme caimodeleazlcompo amenhrl9i (2)cd aceastilunx.
hrt(.rn?l
csteuna rcprezentaiional2l
legatS,dar nu idendcecu lumeaextcrn,i
1tt rrru o modeleazi. O atitudine rellexivl promoveaz;, de asemenc'a,lib(.|
l'rlrn iltcmi - o congtientizar a fluidigtii gi flexibilitllii experienlcr subi(r
liv(', pft\:um 9i posibilitateade a ne excrcitacapacitateade a acli()nn,.l(lr(.r
rh.,t inccrcain mnd deliberatsi influenldmnafura experienleinonstn'
In *..himb,atagamentulnesecurizantgi/sau traumelenerezolvntt'.(nr
rllrc In stratcgiiatcnlionalerigide gi catcodattr
fragilecarenu K.stri(.lr
n('.rzJcnpncitatca
dc a actualizamodeleleinterncvechi pc lrazarr(tiL||
inlirrrrnliiiii dc a lrrairr considcrare
cxpcricnl.l(lin mai multc pr.r.'|lutr

ve, inclusiv - ceamai important - din PeFPectivaPsiholo&ice,tef; de

careesteimposibil sd d;m sensPropriului nostru comPortament9i al altora. Atifudinea aici esteufla de s(ufundarein exPerienltr,carene limitea_
zl atatde rnu.ltla prspectivaingusteasuplaexFrientei actualeincat orice alti perspectivedevineirelevantddin punct de vedereemofional
Blocatiintr-o astfelde atihrdine,nu suntemcaPabilisene interPretdmexperienfa,ci suntem,pur ti simplu,definitide ea.
Mulli dintre pacienlii carc ne cautAaiutorul sunt in mod cronic sauintermitentprinfl in experienlalor, avand ca rczultat faPtul cd sesimt nea_
iutoralise modiftcesingurisuferinlele,simptomelesaulimitdrilecareii
aducla terapie.Astfelde pacienli,atuncicandnu suntcaPabilisasesize
suntPasibil
bruteti rcactiilelor la aceasta,
zediferentadintreexPerienla
sEsesimte incatugatide propriile lor emolii ti credinle,ca9i cum acestea
ai fi fapte literalmenteinflexibile. Spredeosebirede fapteleobiective,experienla subiectivtr- un amestecfluid multimodal de senzalii corPorale, emolii 9i gendwi - aparedoar pe mAsurl celumea noasherPrezen
talionalSunicefiltreazSpercepliiledesPrerealitateaextemtr9i inteme
sau si beneficieze
Tohrti, adesea,pacienlii nogtri nu reugescs, accesze
Asffel, ei ajung sd
de constientiara impactului lumii rePrezentationale.
fi,
de
faPt,
teritoriul.
fie pringi in acealume, trdind ca ti cand harta ar
in cel mai rtru caz,ei sunt incapabilisl segandeasalla cevacenu dd
dEa,suntincapabilisd-ti imaginezectrsimt cevacenu simt in Prezsttti sunt
incapabiiis{ ia in considerarealtd prspectivdsaualel modalitatede ac}iunedecit ceain ca.resuntangajaliin acelmomenl ln mod inevitabil,a ff Prinfi
in experisgasubmiraztrrglara afectivS9i flexibi.lihteardsPunsului,pre
cum gi sntimentulde PutereProPrie,carcle'ar Prmiteacesbor
Pacienlis5
simH cdar puteaaveaun rol in modelareapropriilor experienge
Ca terapeuti,ti noi ne putemSdsicateodate
Prinqi,avandca rezulta
faptulctrabilitateanoastrade a gandi,de a simli 9i de a aclionaliberPoa
te fi severrcdustr.Trccerilela act in transfer-<ontrahansferrePrczinttrsituaiii de scuftndarc confit in experienF-Atunci cand $.rntemPur 9i 9implu pringi in experienld,suntemprinli atat de propria noastrSlume
[,prezentalionahintemS,.rt Fide lumearealititii exteme,incluzandaic
nlk)rpersoane.
O atitudinede mentalizare
ti/sau una
9i comportnnl('ntul
inteme
circumstanlelor
m(dilntiv.\rrr l)ot('rtli,rluldc a $libi stransoarea
rrr( nrt'ttr'dlllttt{lubluIrin}i.
tl (.xk.rrr(.

lGntalizarea
de,,desprindere"
Fimeditatiaca procese
Amintili-ve descoperireaclinicl crucial; conform cereiacapacitatea
lr|l odrrlt de a se gAndi la gandurile sale- metacognitie- 9i de a interrot'r comportamentul uman in termeni de stiri mentale subiacenterdnlalizarea- reprezinteun factor de pronostic mai bun al siguranfei
nk' (l(' ata$ament9i al capaciHlii de a cregtecopii siguri decatevenimen'k, lcgatede istoricul de atatament pe care 9i le amintette acel individ
\rnngy,Steele& Steele,1991).in mod evident, o capacitatebine dezvolrll (lo a adoptao atifudine reflexivdpoatefi un atu in fafa hecutului perIr,rl, chiar ti afunci cand acesthecut estedesful de ingrozitor.
ljnul dintre pacienlii mei avea cicatricepsihice ldsatede neg]ijareati
hurtrl din copildrie, aproapeBrotescca severitate.Totuti, incredibil de
.ziliont,nu era deloc incapacitatde istoria sa de traumd Elementul--che' nl supravielurrirsaleemolionaleera reprezentatde faptul cd a recunosIt lir v6rstade aproximativ cinci ani ce mama sa era ,,nebune".Aceastd
['ntnlizare timpurie a amelioratimpacful a ceeace altfel ar fi fost circumdnfe dezastruoasede dezvoltare.
l)(-a lungul vielilor noastre, mentalizara are potenlialul de a ne elibeI dc scufundareain lumea intemd Fi realitateaexteme, facilitand conk'ntizareaprofunzimii interpretativeFi a naturii rcprezentalionalea er'
0ri('r1leisubiectivela noi ingine ti la ceilalli Pacjentulmeu, de exemplu,
fo$t capabil sii compensezeexperienlasa interne de rugine li vinS,lur(i in consideraremintea instabil2ia mamei sale.Decatse o priveascepc
rnnlnsa cn fiind sdnetoasdti pe el insufi ca fiind reu, el a redescriso cn
lnrl ,,ncbun6"9i astfela pestlat posibilitateapropriei salebuntrtAti
,,!{rdc*ricrea reprezentarionau" (Karmiloff-Smith, 1992)9i intelpretarei
(nn'
r'
nrcntalizareao facepcibild darificd nu numai elemeni,elementalerm
licit('nlo ('xpcrienlei trtrite in aicifi-acum, ci Fi contextul in termeni de treclrt
nintit silLrviik)r imaginat.Mentalizarcafaciljbeazb
,,celdbriain timp menlil" (Whrt'lcr,Stuss& Tulvin& 1994 carenepermite,in mod paradoxal,si finr
nrni nrult prcTenfiin momentulacfual.Atunci cendne lipdettccapncrtirl(..1
r,rnonLrlizaR',
cxperienlanoastreactualapoabefi mult prcadestrilrtl irr unr
[r ln\'utultli du;curaFntsaua imagindriiunui viitor catastrofal.
(li|l
lril.in(lu-nocnpabilisi luim in considerare
o astfelde exp('ri('nli\
(h
lrn('l(|l v(\h'n' l sli\rihrrnrcnt.ll('subinccnte
si nl isk)ricihr nr('nhliznnll

faceposibild o dczidentificarede respunsurilereflexegi ddunAtoarepropriilor interese,carene-au prins in capcanein trecut.In acestmod, conhibuie la o ,dezautomatizaie"(Deikman,19E2)de la tiparlenoastr obitnuite de a gandi, de a simti ti de a acfiona.Pentru ce deschideun spaliu
mintal - gi adeseaun interval de timp - intre experientanoaski 9i rrspunsudle noastre la experienfa, mentalizarea este o modalitate de ,,desprindere" (Safran& Muran, 2000)
in timp ce atitudinea reflexive care semnalizeazAmentalizarea apare in
mod proeminent in teoria atagamentului,atitudinea meditativd a piimit
doar o atenlieminord din partea teoreticienilorata;amentului.D asemenea,ii ea esteo atitudine fald de experien'5careIaciliteazddesprinderea
ti dezidentificareade stiri mentaleproblematice.Dar spre dmsebire de
nzimedpsihologicha experienmentaljzare,carese concentreazepe p
tei - incluzand aici dimensiuneasa inconptientl ti isto a sa -, o atitu
dine meditativd sldbegtestr6nsoareacrrcumstanlelorinterne ti externe
prin concentrareaatenlieiin mod deliberatti noncriticasupraamplotilex
perienteiin momentul prezent.
htr-o atitudine meditative, in loc aAne gr difl la sernnificalia experienlei (agacum facem atunci c6nd mentalizdm in mod intenlionat), pur gi
sitrr.plvparti.ipdm la panorama din aici-9i-acum, permiFndu-ne ca in mod
deliberat sa preluem experienla noastra imediatd cat mai mult posibil,
pentm a o inlelege cat mai direct posibil (Bobrow L997).Acest lucru necesiteacceptare,renunlare (Ghent,1990)sau,cabodati, cevacarese numegtecredintd(Eigen,1981/1999)- in specialatunci cSndexperienlala
careparticipfun este una stresanld.Dar dacd alegemsi ne intoarcemcatre ea ti nu sa-i rezisttrm,putem deveni conttienfi de pa.ada de Banduri,
sentimenteti senzafiicorporalecarein mod conhnuu dau ti redau forme
experienteide la un moment la 41fu1.
Alegeleadeliberattra modului i.n carealegemstrne indrep6m atentia
cste cheia unei atitudini meditative - tj posibilitatea unei alegeri coniniliali a atenliei.DuP,
Fticntedepinde aici, in primul r6rd, de localizalsd
cc am ficut acestlucru, putem participala experienli intr-un mod careinti\rc9tcsenhmcntulde distincliedintre conttientizare9i obiecteleconttienaccstuiproces,de asernenea,
ne intelim ti identifiPc pnr(.rrrst|l
liz?1rii.
,rii::dr\It
poate
t ttttlliotlizirii, care
functionaca o bazede
.nrca .Lr, rl,rt/r,
Ititiurnrl.l rrlr'r r.1 l\, rr,1irrr,\ce ntcnlin mcditativd dezvdluienatura

cnfcidoscopica,in permanenti schimbarea expefic lei (impenlanenldin

lrrmoni budigti),de obicei faceo astfelde experientemai pulin solidd -

capacitateade mentalizare - ne poate ajuta sAle intdrim pacienlilor nottri

capacitatea de mentalizare.

Dezvoltarea
mentalizJrii
intr-un contextrelaliona
ti a meditatiei
Itl gi rnai ,,real6" O astfelde tra-nsformare
apateatunci c6nd hecutul si viIt(n ul sunt indeparta te din trairea momentul ui prezent- A ici-gi-acum pod te
rI lr.lrtl brusc inc;rcat cu o anumite vegnicieeliberatoare,Sinu cu o perlll'rnunliSutocanl:.
In aceastdathosfeid existdo senzatieparadoxaleatat de ,,uturare de
Ii", cAt ti de urgenfd de a rdspunde experienlei intr-un mod mai plin
'l
rh.t,rnpasiune,mai ancordt9i mai centratpe prezent.AcestsensduLlu,
vilrlizant, de libertate9i urgenl6,poate inherupe transaneajutortrriicale
dPnrcin anumite momente,pe mesurdce lumea noast.Ainhm; interacll(nleilzdcu realitateaexterna.Meditatia faciliteazdun fel de con$tienh

n\)d, pcntru pacienti 9i pentru terapeufi,o atitudine meditativd - ca 9i

lrnl dc mentalizare- poate fi o resursSimportantd pentru desprinde
lc !ti schimbare.
Mcntalizareaeste,bineinleles,produsul practicii psihoterapeutice.Sii
|iHpundem comportamentuluidin punctul de vedere al stdrjlor mental(,
Bubiacc'nte
- dand sensexperienlciin termenii sentimentelor,credinlckn li dorrnlebr careii dau sernnificafia- esteceeace facemnoi in fie.n
rt' zi cu pacienlii.MeditaFa,de o valoareincontestabilA,
ne poateaiuta,(lc
lri(.nlcrlcil/ mentalizAmmai bine, fdcandu-necapabili pe noi ca terap(.
rrli sI iim r rlt m.ri pre,,enliti mdi cdlmi.Aceastiicalitalede,,pr1,z|irl.r
J(.Nchisi\"(Epstein,1995)faciliteazdo mai mare receptivitatela cL,cn(f
L,Bl('ccl
n]iriascunsemoFonal,atatin pacienliinottd, catgl in noi infirx.
Mni degrabi printr-o lirgire a campului atenliei,Ei nu printr-o in8(stnr(,
I in, ntitudinca meditativi face posrbil un tip de cunoagteredireclii (nt\,
'rlt(.rntegrak)are
ti parela fel de mult produsulcorpului,ca iii nl ntitrlil
(unoa$tcrcintegratdne poatealutasd-iajutEmpe paci(,r1lii
A(.r,irstil
nr)ftrl
rl,1lsrl sc g,inclt'ascila scjltinrcntclelot cat 9i si trErasciscntint(, tr,ll,
.v(xirlr !ie
AlindUrih'lor. Astfd rtitudinea nrcditntiv.I- cres(..in(luI

Aga cum sugeraBowlby, relaliile de atagamentreprezinteun context

cu o influmlii atat de mare asup.a dezvoltirii pentru ci srnt heite ca fiind atet de necesare.
Aqa cum Ainsworth a clarificat,calitateacomunicSrii in dialogul dezvoltalional(inifial nonvcrbal) incluzivitateasa,flexibilitatea ti eficienta in reglareaafectelor - determini potentialul de a
conleri sigurantd sau negiguranld 9i aFacum Main a clemonstrat,dialogurile noastreinterpersonaletimpudi sunt intemalizateca modele de lucru ti reguli pentru derularea atenliei care modeleazd, printr altele, atitudinea noaste faF de experienld.
In psihotenpie, ca gi in dezvoltareacopilului, atitudinea fali de experiente, in specialexperienlacare are o incdrcdturdemolionali, esLemodehte - Fi poatefi iemodelatd- in matlicearelaliilor de atatament.Terapeutul (sau perintele) capabil de a se desprinde din expedenli poate
crea o relalie in care pacientul (sau copilul) poate inv6fa se fie h fel de
capabil sa lacd acelagilucru. Atat pentru pacient, cat 9i pentru copil, cheia dezvolterii atat a siguranlei, cat gi a hentalizdrii este expedenJaunei
relalii in care figura de ataFamentare in mintea ei mintea ta (Fonagygi
colab.,2002).O astfelde expe enlh in psihoterapiedepinde dc atitudinea
de mentalizarea terapeutului acordatempatic,carc ca gi perinteleresponsiv senzitiv - are atat o dimensiune implicitS, cat ti una explicitdMentalizarea implicite se referi h citirea intuidva permanenG a indiciilor afectivenonverbale- o specializarea creierului drept catene permite sd rdspundem comportamenhrlui din puncful de vederc al sernnificaiiei
lui psihologice.Mentalizhmimpldt, de obicei,in afaradomeniului conttiinlei, atunci cAndin mod reflexiv ,,og)indim" stareaemotjonalSa pacientului, cu o expresie faciale corespunziitoare sau cu o sclumbare a tonului
vocii. Astfel de interpreHri ti respuJlsunautomatela comportamentadicl cmpatice- sunt vitale pentru facilitareaunei relalii in carepacienlosiii simlit
tul slIsc simli\r^r1l(
Mcntnli,/i'rfir (,)(|licilil ('sl('un procescontrastant,corFfleril.careinroleac rrh,,,.tfi('r!lursting intcrprct"(Gazz-arliga,
zi\r.srrrs,,lr,littlivlt,llr
Eliassen

Nisenson, Wc'ssr.rger
& Baynes,19 ) de a reflecta in mod deliberat la sm_
nificaFia comportahentului 9i a subintelesurilor lui psihologice, adeseafA_
cand implicitul explicit (ca atunci cand teraFutul comentelzd despre re_
sentimentele renegatedezvdluite de tonul furios al vocii pacieniului).
Mentaliztrmexplicit 9i il invitdm 9i pe pacientsi factracelagilucnrde fie_
carc dati cend transpunemin cuvinte eforturile noaske de a inlelegeex_
perienlapacienhtlui sau propria noastri experienfddatAde intetaciunea
lerdpeutjcS.
ln mod specific,mentalizareaterapeutu.lui implicite sau explicief, in contextul unei relalii de ataFment din ce in ce mai secuiizante esteceacare
in_
tdre9tecapacitateapaciefltului de a adopra o pozitie de menta.lizare.ln mod
similar, lerdpeutul cale estecapabil de meditaFe poate folosi telalia pentru
al ajuta pe pacient si-ti faciliteze propria capacitatede a fi meditatii.
A9a cum s-a sugerat mal sus. meditatia poate fi ,,in eHtoare,,. in pre_
zenla.altcuivacare estecalm ti careaccepte,estemai uror si glsim;al_
mul 9i o minime aubacceptare in noi in ine. Atunci cAnd noi,L terape_
uti, putem strfim meditativi, adesane in6l_nimcu pacientul pe un teren
comun. Toateacestease pot intempla in mod implicit. De asemenea,in
mod crpltcrtputem atragemeditatia pacienfuluj_ ahmci cand,de exem_
plu, ii sugertrmsi rtrmanain exprienladin mommtul prezent sau
cand
punem intreberi Ia carenu poate$ rrspund; de(at dac; se concentreaze
asupra exprienlei in aici-gi-acum. De fiecare data cand nu ne indreDtdm
atenlia nici asupra a ceea ce s-d infittplat, nicj astrpraa ceeace umle;zd
sd
s? intanple, cl spre ceeace se intdmpld, creAmpentru pacienlii nogtri
opor.
tunitatea de a fi intr-o starc meditativd. De fiecareiata cind reusesc
sl
,,cuprind!" mommhul prezent,fiind conrtienFde acestlucru gi acceptandul, igi intercsccapacitateameditativd.

Spirala
dubld:
o i l u s t r a rcel i n i c l

di8ociate.Ambele pot cretteconitientizarea9i libertateainterne,Petmilindu-ne - 9i noue, ca teraPeuli,9i Pacientilor- se recunoaftemmodaltti\-

sufurinla. Strategiite de dezactivare 9i hiperactivare asociatecu un atiltnment nesecurizant,precum ti disocierea9i ,,trecereala act", asociatccll
haumle neEzolvate, pot fi vtrzute ca mlsuri de aPlrare automate, mcnrtresd reducl atlit suferinla din Prczent, cat 9i Probabilitatea de a suferi in
viitor. Mentalizrrea Simeditalia teraPeutului rcPrzintl modalteli dc a fi
impreuni cu sufednla Pacientului- 9i modalitlli de a evita suferinla-

lat in interiotul 9i aPoi in afara unor Perioadein carsuntem Pur 9r $l|r!'

plu printi - ca 9i Pacienlii nogtri - in modele autoProtectoarcdo 0 8'irtli,
de a simli sau de a rclaliona, care vin ca de la 6ine

pentruincl un an"
,,Mullumesc
Inriitatinesdfiepescii sdnu n, yLtr,,
lntdluli-nesttstii t tttIitetIt.
- T.S.Eliot(1930/l.ter.r)

Relaliadintre atihjdinea de mentalizareFi ceameditativi in Dsihok.ril

pic poatefi as('mtrnath
cu o spirnltrdubla: o pen.cht,despir,ik.p,rrlr,rl

Acestecuvinte au incheiat o felicitale de Cltrciun Pe caremi-a h l rrrls'(

lunnrpt. lill rt r.httlAnAll

h((ttcamdin sanclun.ulsilusiStlt dnr e(nnPl

rlnt, intr-o lume noui a relaliilor. Aceshegedinte au pus in migcareo secrllll dc ore, al ceror rczumat estemenit sAclarifice rclahile complexe dinI lrcccrilela a(t scufundarea
comundin experienlaa pacie;tulltiti a
'0peutului gi mentalizareati meditareacarene pot ajuta se ne slibim
I naonstdstransoarea trecerilor la act
N,4lznde viale sau moarte a relatiei mele lungi cu Ellen, sentimenhrl pro!.rului lent, dar sigui 9i ,,suprapunerea"pa4iale a expelienlelornoaste
ru combinat pentru a generao puternice legeturdintre noi. Dupd mai
,rlli rlni. ea se simte profund, dacd nu chiar corrplefin sigurantdatagati
nlinc, in timp ce alectiunea mea pentru ea este acum considerabild ti
Pllcnrcamea de neclintit. Acesteaau urmat unui asediu prelungit - im.nnd ameninldri ti gesturi de suicid, telefoanein toiul nopfii polilie, me,
,1,HpitalizdriFi apoi unei relativestdri de caim dupi furtund.
l'roblcma cu carene-am luptat, practic de la inceputul tratamentului,
l(, dcpendenla. Cine va avea grije de cine? Aceasta este intrebarea
(.r1$-asimlit constransdde-a lungul vielii salese aib6 grijd de altii. De
rrlo devremein viat5, acestaa fost rolul atribuit de pdrinfii s6i,carei-au
'ut s21aibd grii6 de fralii sii mai mici, precum 9i de ei, in perioada in
t, ei ar fi trebuit sd aibd gdF de ea. Ca adult a avea pe altii care si de
r(li de ea a fost o constanta in descderca rolului ei emolional, in tera
', luptAnd impotriva nevoii ei de a depinde de mine, era ca o femeic
1' sc ineca,dat se opunea salvdrii.
'Ii)t!Si
ii-a dorit inconttient se fie salvati - la fel cum gi eu se pare cil
dorit
in mod incongtientsAfiu capabilse o salvez,ImaFineamcir
-rnr
fuvnlcr in armurd strdlucitoaremi-a permis si intrezdrescpentru priI on'11^ncvoia
mea de a o,.salva",precum9i speranlasa de a fi astf('l
v,rli1.In ledlnta pe caream desc s o in capitolul15 ca fiind un pun(.1
((tlilurtr in terapieam impdrtdgit aceastdimagine cu ca gi prcsupun(.
r(|| t)fivircla semnificatia
ei
| )rp,1e.itcvagedinfe,Ellen s-aphns intr un mod familiar pr mai rlcgr.r
[rt'ios ci 9i-a permis si devineimult prea dependentedc mine. A firt0
rrfilt prcn pulln sugestiameaci supArarea
sa a urmat in lnod dirci I
rrrrlir'iclcspfcdorinlamea dc a o salvamiraculos- gi despred()riIl,l
(l('n li irnculossalvattr.Phrcasi nu aibdun sp6tjumcntrl itr (,1j,(,
s,l
tt r'rrnsrth
rirrt'scnrrrific.rli.r
sLrp,lr.irii
srle.P;rea.; schimb, tiLu, rlrl l
'.i
rls,\irl ltnl(\l clilUsh()f()[rici\
.1cchivirlenter
Dsihic('incnrcs(.ntirn(.l(.1,

,rn..

sunt fapte care trebuie puse in act, gi nu st5ri mentale care s5 fie sifirfite 9i
apoi inlelese. Singura solutie pe care putea si gi-o imagineze era se me
vadd mai putin frecvent:o datd pe sdptdmane,gi nu de doue od.
Me simleam ugof frustlat de faptul ce nu voia - sau nu putea - sAse
gandeascdcu mine la ceeace simte. Totuqi, sugerandu-i cd dificultdlile sale
iFi aveau originea in speranlele pe care le-am atins in aceatedinle perturbatoare,mi-a folosit.CAndam propus (fdrd sd folosesccuvenh ) ce ,,mentalizarea" sa era blocatEparlial de ,,speranlasa a6idud" de a primi de la
mine ceeace i-a Ijpsit cand era copil (Stark, 2000),aceastam-a aiutat sd-mi
aprofundez empatia pentru plangerea sa 9i a indepertat urgenla nevoii
mele de a o salva. Ceea ce urma tofugi se inleleg mai profund erau rddScinileacesleinevoih propriul meupsihi(.

. , Nim e nlai v o la n"

In prima qedinli din cele patrLl pe care le voi schila, Ellen a spus cA Fde
cEei. simt ce ceva important s-a int6mplat in terapie, dar cd eanu este atat
de siguri. M-a rugat sd-i explic incd o date ceeace cred.
I-am dspnns:
- Sunt sigur ce-ii aduci aminte aceagedinl; in careti-am spus despre imagineamea ca fiind cineva care te ,,salveaze",luandu-te de
manA ii conducandu-teintr-o lume mai bund. Cred ce sperantata
pentiu a9a ceva te face sd-ti fie greu sd vrei 6i lucrezi cu mine pentru a inteleBe ce te frdm6nti. irl schimb, cred cd existi speranta cd ai
putea li cumva Ealvatddoar fiind aici cu mine gi trdind aici ceeace
nu ai putut trSi cu parinlii tbi - toati dragosteati gr:ijade careai
a!'ut nevoie pentru a cregtesimfindu-te in siguranta gi putemicd
Atunci cand a spus cd gtie cd arn aceast6idee, dar nu gtie dacd este
adevdrate,am insistat.
- De mai multe ori, am vorbit despre cat de reticentdegti in a rdmene langd sentimenteletale ti a incercasd Ie cunogli, sd le transpui in cuvinte pentru a putea cel putin sd incerci se le intetegi
Nu a avut nicro problemds5 discutedespte aceastdidee.
- Nu surrl (l(),lI rcticcntd- am o mare aversiunefate de a fi atenl, \ I n r { 1 1 ir t , h i r r l ,

O pauze lunge.
- Degi aceas6 parte din ceeace sPui Pare adev&atd. O altd Pauz5.
- Pare doar foarte provocatoL Linitte
- 9i cum este sd te simli Provocattr?
- Md faces5 fiu nervoase.Esteca 9i culn at Putea sd fac un lucru,
dar nu il fac. Dar de ce se me mai deranjezdacdnu cred cd al conta, de fapt? Estemult prea tarziu Pentru mine. Nu mai esteniciun
motiv sa sper Nu mai simt ca a9 aveaun viitor Pareca 9i cum ar fi
ntat de mult de tucru incat singurul motiv ar fr dacdal vedeaun vi
ibr inaintea mea.Dar nu ved.
Auzind acestecuvinte gi eu am avut un sentimentde liPstrdc
spcranle, ca Fi curn odce aF sPune ar fi insuficient Pentru a Put('a ajunge la ea. Recunoscandince o date cat de dificil sau Pontc imposibil este pentru Ellen se-9i mobilizeze ProPriile resurs('
pcntru a se ajuta, am simlit cA m; scufund
Pane cand, din s('
nin, mi-a venit in minte o imagine cu Ellen, s6nd la volanul un('i
ma9rnl.
() imagine sau o metaforS ca aceastaeste adesaforma Pc care o in
cnlaliarea terapeutului.Cateodate,o astfelde imagine devine o Parlt
l0lll a conversalieiterapeutice,avand Potenfialulsd contribuie la intari_
n Fmpriei capaci6li de mmtalizare a Pacientului.Cum seintamPli ac('sl
( nr? lmaginile 9i metaforele- la fel ca mentalizarea- irnplictrsirrrbrr
rl, Adic.l ele reprezint5altceva,dar in acelagitimP rePrezintdun anrl
It flspcctsemnificativ(sPerim) al rcaliteFi emotionale,9i Putem,dc nso
r'nen,s?lne jucSmcu ele Atunci cand lucr6m in teraPiecu astf('ltlr'
nrhohrri,inilial nonverbale,,,ne
iucemcu realitatea"(Fonagy& lhr8el
lg(t)- o dc'criere destul de bun6 a ceeace facemcand mcntaliTinr nrrr
\.is s?limp?lrtiii'scimagineamea cu Ellen.
- Chinr actrmc6ndai sPusc.{nu Poli si vezi inainh'nlil trtl viilol
tni-nvcnit ir1mintco imagin('ata standln volanultlnci nlrllilrr,i,rl
s.rrllx
dar cfh rchc('r!liI
Staipt'krtrl Fofcrrrlttt,
nril9inilnu sc miSca.
"l
k. nu poli, por li simPltr,s:IirPtlcivolanul Folosin(lctlvirll('l('l,lk
falil d('n l('lriln ltrirl lr,rrlll
('sk,ca$i e,indnr o ,,mor('i1v('rsitrn("'
(
l.r s.trrin ,1'.lrrr'l,r
,/l|l rrr.t:irriil,('r)trrrn \'r'(l(.r t |o,lk' lt irl.lrrrlo.r

retrovizoare pentru a vedea ce este in spatele teu. FSiA a fi capabill

se [e uili inainte sau inapoi, esbenormal g ti se pari foarte periculos sd gofezi. De fapt, probabil cd o se vrei si prcia volanul altcine
va, pentru a putea ajungeundeva irr siguraniS.
- Nu v!au se conduc,ai dreptate...VEau ca altcinevasd me duce
acolo.
A spus astape un ton diferit gi cu o privile carepdrea si exptime,
cu gupdrare, dreptul sdu de a avea pe cineva care sd tofeze pentru
ea $i ruginea de a da voce unei astfel de dorinfe.
Sesizand sentimentele ei contradictorii gi dureroase, i-am spus:
- 9tiu. Bineintelesc5 vlei acestlucru. Cred ce simti atat cAmerifi
acestlucru, cat ii ce esteceva umilitor Fi ruginos sd-fi doregti ata
ceva.
- Mi-e prea fricd s5 privesc inainte. Egteatat de pustiu. 9i este mult
Preacoplegitorsl privesc inapoi. Nu am mai fecut acestlucru de
mult. Apoi in lacrimi:
- Lucrurile ar ieti prea mult de sub control. Anr condus intotdeauna, inainte $i me prtrbutesc- Eram intotdeauna in contol. Dar de
atunci aln fost inh-un fel de agteptare 9i am sprat sd vina altcinva sI Dreiaconholul.
ln mod evident se luptd cu sentimenteteei.
Am spus:
- Nu vreau str preiau eu controlul. Dar ag vrea sd stau hngi dne in
matinl, ca ti cum ai incepe si conduci din nou li eu at fi acolo ca
s{ te ajut se iF menfii privirea la drum gi sl privegti in oglinda reuovrzoar.
- Dar dac; md uit, dacb sunt atenttr Ia ceeace simt gi Bandesc,ar fi
plea mult. 9tiu asta.
- Cred ce ti este frice ce nu vei putea apesa fr6na.
Am vorbit cva timp despre unele metode prin care ar putea str apese frana: vizualizarca unui loc sigur, obselvararespirafiei, meditatie,
aFacum facem la inceputul fiecdrei Fedinle. Clnd gedinla era aproape de final, mi-a spus ctrintotdeauna a a\,.utvise despre rnapini. CAnd
era copil, a visat ca era pe banchetadin spatea ma$inii ti era ingrozill lx' lnr cil rru cra nimeni la volan. Acum, ca adult, viseazi ce este
in nr,rfinl rin8urll, (lar nu poatc si aiungdpe scarmulgofurului.

'---

Andlao riscruce
de drumuri"
lJupI catevatedinle, in timp ce medrtam, mi-a trecut pdn minte un
l(l .- cale s-adovedit semnficatl ulterior: ?ebuiesi conduccAtmaiplrrlt, EIIetrsdpoaldsdtrdiascdsentinentuldea puteadctioni. TacAi acesl
r'rr('Ntc,intr un fel exceplional.Ellen vorbette pdma. Cand spune cd
{lrrrLcobositS,o intreb cum resimte acum faptul ce esteobositeaiciincct gi rar, spune:
-- llste ceva mixt. . MA simt in siguranle li confortabil. imi place s.i
liu capabih doar sd fiu aici .. Dar, de asemenea,simt ci at vrea si
ljung undeva astdzi.
ALrzindceeace ar putea fi nitte vagi miFceri ale capacitEtiide ini
lilltivd, tac.Atentia mea esteconcentratdpe respiratia Fi interiorul
eorpului meu, precurn ti asupra cuvintelor ei. Sunt conttient de migcllrilc stomaculuimeu in sus gi in jos, odatd cu inspiralia Fi expiratia. Am sentimentulce o inteleg visceralti cd ii fac loc.
|i1c;indpaud inhe idei, a spus:
- Sunt obositdpentru cd gAndurilerneleo iau razna. . Mintea mea
pnrc.lrboar; Jc la un lucru Ia .rltul. in mod .onstdntimi di\tr.lt
,ltcnfia cu alte gandffi, ca se nu mi gandescmereu la ceeace se intiimpld in intedorul meu
- inteleg thu senzaliade fugd din propda mea minte, atunci cand
runt supirat. Ca Fi cand at cdutaun loc siBursau o infelegere,o corl
t lttzic sau un cadru.
- DIr tu pofi sd te uiti h gandurile tale Eu doar fug de ale mele
inlotLlcaunaintorc spateleexpedenfel.
Ar li bine daci ar reuFi se te intorci spre aceaexpedente,mi girr(l('nnrin mmtea mea Apoi mi am indreptat atentiadin nou sprc irl
Lerk)Lciitre propria mea experienlda corpului carerespiri Nt| i
.e fc si\-lni dau seamade nimic ince. Doar md simt calm ti dcs.hir.
l)rrfrii o piruzi foartc lungi, Ellen a spus:
Mr\ simt ca Fi ciindagstala o riscrucede drumuri . Dnf tl(l l)ol
sii !iciincscfonrtcbineacestlucru.
Anr spirftIpoi o Iltii ticcrc Iungd,spun6nd.
. l '. l f i s I Lr 'lo Il i a u lu nfe uncidcciziisiu crr,rlc g t . nu' | r\ ' i rlirr' r1 rr

- David, md zbat cu renunlareala ideea de a me sinucide.

Am oftat profund gr sonor
9i esteatet de greu.-. Esteatat de greu sd renunl, pentru c; a fost
singurul meu elementde siguranf; sau pe carem-am putut baza..
Singurul lucru pe care l-am vrut a fost se m; simt in sigurante Fi nu
pot sAmd simt in siguranteniciieri in via}5.. Dar estepur ti simplu din ce in ce mai greu sa (red ca copiii mei.(opiii mei carevor
crette,vor fi vreodatdimpecati cu suicidul meu.
Empatia sa profunde de aici pare sd fie un mdicator al mentalizarii Fi
al descufundEriidin lumea sa ,,de a pretinde cd", in careigi imagineazd
cum copiii ei
adapmrldu-seugor la nevoia ei de consolareauitirii
,,vor fi mai bine ferd mine".
Spune-mi dace este corect.Am impresia cd te pLd din ce in ce mai
mult in locul1or IF imaginezicum i ar facesd se simt5 suicidul t;u
Fi cand faci acest lucru este imposibil sd-ti sustii convingetea ce nu
ar aveaasupra lor un impact enorm gi extrem de diskuctiv
-AFa este.$i me g6ndescai la tine. Dar nu Ftiu ce se fac cu ceeace
simt. Pot folosi ceeace am invdtat aici pentru a mi spune mie ins5mi
ci va trece atunci cand intru in panicd.Dar esteca Fi cum imi lip
se9teceva,o anumrteparte din creier sau o anumitd capacltatede a
mA gelrdi la experienla mea, un fel de insight
- Nu cred ci ifi lipsegtecapacitatea.Cred c; iF lipsette exercifiul
ei. Si este gieu sd vrei sd exeGezi atunci cand egti ingrozite ce indreptareaatenfieisprc senLimentele
tale,pur ti simplu, te va facesA
te srmti copleFile.
* Dar au fost totuii gi momente c6nd am fost mai putin copteiite
cand am plecatde aici,dupd ce am vorbit despresentimentelemele.
Ceeace a reztrltat din aceastdFedint5 care se ter-rnineaict este o anumitd claritate a faptului ci riscrucea de drumuri in care se afld Ellen
rcprezinteposibilitateaperturbatoarenu numar de a renunfala,,sigurnnta" suicidului, ci Fi de a alegesd treiasci Aceastdalegereridici\ posibrlitateade a ajungecumva pe locul goferului 9i de a invoca
crrmvncurajul Fi initiativa de a pdvi c;he experienfasa, Fi nu de a
st. ink)arcccu spatelela ea

445

Nuvreau
si gSndesc"
L6 lnceputul acesteigedinte, Ellen mi-a spus ce se simte foarte anxioaI In legtrturA cu o excursie de Cdciun la sora sa aflattr in att stat. De ce
nume esteanxioastr?Simte cd hebuie s5 6e puternictr 9i perfecti; hebuie
t fh, capabild sd aibe gri,a de sora ei. Destul de speriat?tde faptul cAsola
I 8r putea sd qeade cd este incapabild si s ridice la nivelul acestei imal|ll. Ellen pare incapab e sau nu dorette strse gandeasctrla sntimente,
ideile ei: pur ti simplu acesteasuJltceace sunt.
'.llu
Mlt simt frustrat se fiu din nou in aceasellume concretx.Nu Doates6
dd cd aici estecevaIa caJesi se glndeasci? De ce doar eu treb;ie st fiu
.iponsabil cu acordareaajutorului de care are nevoie penku a ieti din
\..l ti\ suferinf: autocreaci?Crezend cApot contine acester,ispunsuri derlrntc - sau probabil cd ag putea se le ascund-, am reugit se o atrag
rlt-()disculiedin carea pietit ci soraei nu are deloc nevoiede o persoall putemici pe caresa se sprilhe, spre deosebirede Ellen,careare nevo, Apoi, observand ce are tendinta de a se retrage in inte or, am intre,
rl-o cum ii estes, vorbeasci cu mine desprconvingereace tEbute sil
b[ grijtr de sora ei.
- Me simt ca gi cum md ce4i sau razi de mine, a rtrspuns ea
Am oftat, ttiind desigur ca are dreptate. Facandeforturi se repnl
ruptura care 9a produs, afir spus:
- Sunt sigur ci te referi la ceva real. Cred ce devin cahodatA n(,,
rtrbddtorsau frushat.Tu doar ai nigtesentimente,dareu am pnlpri,l
mca nevoieca tu si faci mai mult cu ele. Estenatural sd te simli ..1
fiind linta acesteinevoi Dar trebuiese spun ca ultimul luctu pc ..rr(.
mi-l dorescesteca tu sd simfi cd eforturile mele de a te aiuta ajun)i
dc fapt s5 te rineascd.
Cu lacrimi in ochi a spus:
- Nu crcd ci vrei sd me renegti.Dar nu cred c?iintclcgi. irrcr,rc*.r
nu lir c()ntdc c(-a ce simt,dar pur gi simplu nu mcrgc n nr irr.orl
tinunrc s('ntimcntc.
- llincinl(,les. Dc cc nu ar fi aiia?Crczi ctr eu li-nm sug(,rnts,t rr,
mni lii cont dc cocnac simfi? Eu m21rofcr l.t llccv.t.M,1k,l(.r l.l
l,tpttrltlt' .t nU m,li fi ntiit cl('dispusil$,If(ntHt(l(,ri
((,(,itc(,sinrlir,l

fiind ultimul cuvent pe aceateme.Me rcfer sd te Sandetti Ia ceea 407

ce simti
Cu lac mi in ochi a protestat:
- David, nu vreau sd rntr gAndesc.Nu vreau sd mi asum resPonsab itati. Vreau str se g6ndeasct altcineva. Vreau ca altcineva se-9iasu_
me responsabilitatea. Am avut atat de multii rcsponsabilitate cand
eram coPil, cAPur 9i simPlu acum nu mai vreau.
In acel moment am simfit empatiepentru dwrea sa evidentd,dar, in
acelati timp, aceeagifrustrare care a delanjat-o cu cateva minute mai de_
vreme. Deti lncd md luptam cu sentimentele mele dificile, mi-am dat seama ci profunzimea dorinlei saleca se aibtrcineva griiS de ea trebuie luattr in seame gi zsin itd de mine, pentru ca aPoi ea si fie capabiltr sd ia in
consideraregi alte peEpective asupta acesteidorinle- Penhu a deschide
un spatiu pentru mentalizarg Ellen are nevoie mai int6i si simhi cd eu re_
cunosc ,.realitatea" disperdrii sale, dorinta neimplinitii de a avea acum
ccca ce merita irainte, dar nu a primit.
- Nu a fost corect ca a hbuit sd fii un perinte cand inci erai un co_
pil, Pentru mine, dorinla ta ca altcineva $i-ti asume responsabilita_
tea, se aibd grijd de tine h felul in carc parinlii Lii nu au Putut sau
nu au facut acest lucru - aceastd dorinfd este perfect de inleles ti
legidma.
Acum am simtit atat o urme de ugurare, cat 9i una de ugor Protest
in rispunsul sau:
- Nu am deloc incredere in ideea de a_mi asuma resPonsabilitatea.
Pur gi simplu nu pot. Vrcau ca altcineva si pleia volanul, allcineva
sI aibe grije de mine 9i sa gandeascdpentru mine, dar gtiu ci acest
Iuclu n-o sd se intample niciodatd, oricat de mult mi-at dori eu. .
nimeni nu va fi de fapt acolosI facdacestlucr:u...imi dau samacd
sunt singurtr, ce trebuie s5 fac acest lucru pentru mine... Dar pur ti
simplu nu vreau.
- Din nou, dorinta ta - faptul ce te agdti de ea - este Prfect de
infeles. Are un sens emolional. 9i evident vreau sa anr Srije de dne
9i cred cA9i tu simti cd am Sriie de tine, in mare parte din timP. Dar
crcd .iI pliteFti un prel atunci cand gandescprea mult Pentru tine

,riri, pentru ci vei ajunge sd te simtj mai putin sigurn pe tine, mai
lrLrfinin control9i cu mai putin; increderein tine
Nu am deloc increderece pot sd gandescin felul in carecrezi tu
rl pot. Pur Fi simplu, mLpot.
lhci ar fi spusacestlucru cu ani in urmi, cu luni in urme sau chiar
t u si ptdmefl in urmd, aFfi fost chiar mai puFn slgur decatacum in
l,.F,ilur,i
cu ufilrtalear;\pun\ulur crre urmer,',i:
Mi intreb daci poli s; iti aduci aminte impreunA cu mine cb am
Iniri avut conversatiica aceasta,inainte Conversatiiin careimi spui
( i) DLrpolj si gAndeFti.Dar apoi vii mai tarziu, la urmdtoarea Fe(linli sau la telefon, cu o grdmadd de g6ndud 9i in mod evident
to Hindegti atunci cand scdi in jurnal. Deci, cateodatein cel mai
ri\!r caz,estemar putin o problemd de a fr incapabilSsi iei in con
sid(.rareexpedenfa,gandindu-te la ea, Fi mai mult o problemi de
,l nu vrea sAfaci acestlucru probabil in specialc6nd suntem aici,
inrprcund.
I)ar poatc nu cstc nimic dc luat in considcrarc,a spus ca
i pc LrnLonmdi dcgrdb;pl;nt;cio*:
^l
- ll)ate sunLdoar o persoani foarte simpli. Nu sunt foarte com
plexi, ata cum sunt probabil alfi pacienli Deja ttii tot ceeace esL(
d('$trut despre Inine. Nu mai esie nimic aitceva de ttiut. Deci nrl
nlni cstenimic la caresAmi gandesc.
M;i simt din nou frustrataicj,dar sunt implicat,rnentalizez;is1.r'r
sil pot si o irnplic ti pe Ellen in propdul sdrLproccsde mcntaliza(
r r s|tl rl

l)c fapt, cred c; sunt multe aici la care sd ne gandim. To sl|J

rlUi$iti sii inlelegi dirci ar trebui si continui si nttepfi pc cincvil ..l|(,
,,!1
sl1nibri grijri de hne sau si incepr $ incerci cu aiuk)rul mclr
vcrs;onc
lnri L()tcc'ca.e poli pcrltm tine. Nu esteasta o alti
r r,r,
fl Lr.iid('Llnrmuri in care tc nfli? Daci nu ai dc gind rrl t('s;nLrri/
,rllro(i (c ii dc gincl cLrviata ta?
l)r|;i inci'icitevr rinotc, icdinl.r s-a tcrminrt, intr{) ll()lii .rr' l,,l
roir,in cr'1mIi bun cxz, 11L'sillufi.
Arr ajuns sii nr;i sinrl r,'lirr.lrl
l|f()r(los(t|r,rjrl,
rfi
lli/.in(l
inci\
odrtii
ci inr n]t|n(il l)r(,,rDl1rll
ti
l,{.Il,u r |lri suslirr( lrrrrt trrl rk. vodt'rt. I'rrc fr fi f l|rlr .l| lr ur l,,r'

Apoi, in dimineaFade drnainteaurm5toareisedinte,scdu umitoarea

notd pentru mine insumi, pe fondul unei refleclii mentalizare- asu
pra trecutului meu:

Ce penzd incurcateam tesut.A]n nevoie ca Ellen sd fie bine pentru

ca eu si scapdm plas;, in timp ce Ellen are nevoie s;-9i accentuez

o fac bine, ceeace ,,agal5"vulnerabilitateamea de a md simli complet responsabil.9i apoi md infurii, pentru ci nu imi permite se o
fac bine. Ideeaestecd aici esteo trecerela act,iar rolul meu proble
matic Laaceastaar fi ,,diluat" daci a9fi mai meditativ ti dac; m ag
lesamai pulin condusde nevoiamea de a o facebine. Ar fi mai util
dacdmaag stabili scopui mai modesteli dacdaFpermite lucrurilor
se fie aFacum sunt. Acest lucru ar putea insemna s5 o las sd aibd
sentimentele pe care le are, in timp cc ii comunic capacitateamea de
a face fa15(9i implicit increderea mea in capacitateaei de a face fafi)
orlcAreiexperienlepe cate ar putca-o avea.Nu fi atat de pnns de
problemeleei ti nu o prinde atat de mult pe ea cu ale Lale.

,,Oaltfeldetristete"

Am incepLltulhma din cele patru tedinte pe carc le-am rezumat aici

avend ceeace s-ar numi o altd inlelegere, mai profundi, a participirii melc
la trecereaIa act cocreate.M-am simlit mai pulin scufundatin experienld
Fi mai liber fale de compulsiamea, in mare parte incongtientd,de a iepeta cu Ellen aspecteale relatiei mele cu mama. Avand o starementali mai
large,mai flexibild, mi-a fost mai ugor si fiu piezent Fi se accept adicd
si,ifiu meditativ -, gl nu si fiu prins de nevoramea de a facecevasi se
intample sau de a o schtmba

Dupe ce am deschisochii dupe meditatie ti am vdzut ce ai ei erau

LLmezi,
am intrebat-oce simte Aproape in goapte,a spusi ,,Md simt
tristd.. me simt anxioasi. ". S-aintors pe canapea,ldsandu-mi cL
impresiac; incearcd$ scapede ea ins5ti. Apoi gi a scuturat uFor
aapul ca gi cum ar fi spus ,,nu" la ceeace slmtea

- Poli sd menlii sentimenteleaceleainc?lPulin?

- Mi-a fost atat de greu in ultimele zrle,esteca 9i cum nu Pot sa rdman hngd ele.
- Dar atunci cand reutetti, iti dai seamade ce etti triste?Sau ce te
face si fii anxioase?
- 9du ca sunt speriati de celdtoriala sora mea, cale se aflA acolo
unde esteinmormantatemama mea... intotdeaunaimi fac Sriji inainte de c etorii, nu-mi place se cildtoresc,in sPecialcAndsunt singura.
- Presupuncd o parte a contextului in careiF estefricd
Fi dc
faptul cd nu ne vom mai vedeapentru o vreme.
'ine
- 9tiu.
Apoi uitandu-sedirect la mine a spus Pe o voce calmd 9i fermi:
- Depind atat de mult de tine.Mi-am tot sPuscd sunt doar trei tc'
dinle .. dar pare atat de mult, a adeugatduPe o Pauzb 9tiu ci Pot
si\sun dacdam nevoie...dar chiarti a9a...
Sunt calm,ludnd cu mine in t;cere Prezenlaei, fara se simt binc crl
noscutapresiuneinteme de a-i rasPunderePede Rimanand conc(
lat la ea,in acelati timp imi indrept atenliacehe resPiralia9i corPrrl
c?lo,,cunosc"Prin intcrr)rt
delocneobiFnuitS,
nreu.Am senzaFa,
diul corpului meu: ,,instinctul"imi spuneci Pc mbsuri ce cu rctltrrtl
la conducere.ea prcia aceasti fLrnclic
- Scntimentulde tristele...esteca Sicunl or fi desPrctrccut
Urmeazbo pauzi lunBi, ca Fj candabiancumar auzi cuvink'lcs.rl,
APoicontintl:11
scnlnificnlia.
fi ti-i|r pcrmites.i Ie'rccunoasci
l('-nl
nducc din nott itt't
- Ci\litoria la sora mca cstc ca li etrrn
poi,.. k)atescntimt'ntclcmclo desPto.rrtllnu f()sllttcrurilo,sr'llll
rlltI
nlerrtclcdcsPrcmnnrnli t.ltil nlL'o.. li c(rnlntr nr-rtl P|\)t('i.rl
rxll til..
sl)rrrr(':
l'l.rngccu prrtcre,apt)i,npr('.rP('irr
ftr,r|1,1,
Vr('nus.l nr.1fr()lei('/(.in('v.r
MInnr. . I)n llinr'inlclt'rrJ \'r( i .l(r'tl llr(.rr'
ln tinrpcc t'a vorlrt5lr',v.\(lirr IIri II |(' i Irr.rtii IIi (lrrrt rtr rrlrrllr',,r',"rrr
l .r r [ . s c r i s- - i nr a g ini nl('l'lll|ltxi)'rr,Illli,\'lr|t' iirr(' k ' . rn ' lrl, rl , , r
l ,.rl
1 lt
l ll \ , lrrll
t i ( n r l ( l.r f l i lo sl i r r i r-rrsl,l11'(lis(,(i,tl,l\,rrr t n irr,r\
k
lirl'r'ti,rl
orl,rrn
,
rr'
lll,
ri\
rl
,L s1 'r ,r .i r r |.r.rrr,,lr
i r r r . r l i ini
lrr' rr||rllll

Pe parcursul discufiei, fac diverse suneteempatice.De asemenea, 411

dau din cap in 5emnde inlelegerefdla de hisiegea
sa 9i apoi clatin
ugor din cap, impart))ind in lini$te furia sa.gi apoi, brux, imi dau
seamacA Ellen i9i simte propriile sentimente,in loc sd le evite sau
se fie coplegitade ele. Mai surprinzltor estecAnu vorbegtedespre
faptul c5 estedeprimat;, cum face de obicei, ci desprefaptul ci sc
simlehista.
Cu lacrimi in ochi gi cu capul in jos, spune:
Voi melge la mormantul mamei mele ti toat; lumea se va a9tepta si pl;ng, dar, de fdpt, tot ceeace aSvred si fac este sE ruip pe
mormant gi sAo iniur...
Intre suspinq spune pe un ton de rugiiminte:
- Mi-ag fi dorit de la Dumnezeusd fi putut sAmd impac cu ei ina
inte si moare..
Pari s5 incerci sd faci acestlucru acum_
Printre lacrimi s-a uitat la mine, ca ti cand ar fi vlut sd vade pe fata
mea ddc; ceace spun esteddevarat.Apoi si-a pus fata intre palmc
9i a inceput si plange gi mai tare.
Cand s-a linittit, am intrebat-o dacS ceeace simte acum este o tristete vecheobiFnuitasau estecevanou.
Pareo altfel de tristele.DupA o pauzi lung6, a continuat:
Ma simt, de asemenea,speriatd...Cred ce sora mea o s5-mi ceard bani. Nu imi pemit sAo ajut... Dar nu pot sd nu o ajut.
Am explorat frica sa gi compulsia de a aveagrijA de alfii. Ellen imi
spune cd fratcle ei i-ar rdspunde surorii lui in mod dtferit de cum ar
faceea:
Ar spune:,,Las-o,sd vezi dace se descurcdsingurtr!,,Dar eu pur
simplu
nu pot s; facasa...Nu pot.
ti
- Doarnne,esteatet de pervazivd aceas6intrebarelli poti permite
pot eu se-'i persurorii tale s; iti asumemai multtr responsabilitate?
mit s;-fi asumi mai multd responsabilitate?Separe ce amandoi ne
luptdm cu aceastdintrebare.Cred ci amAndoiam crescutin familii
in carc Fattepta de la noi se avem grijtr de sentimentelecelorlalgi
$i daci nu fAcearnacestlucru, pleteam un pret mare
Apoi imi povestegtevisul ei din noapteaprecedent6:se afld intr-un
loc public ai lrrmeazd s; se sinucidd cu o bombi. Se afld acolo si

un doctor care vorbegtecu ea ti o face sE se rez8andeasc5.Apoi,

sPre groaza sa, doctorul o lase cu bomba,in loc Si o ia el sau sd o
conducd spre cineva care sA aibd gfijd de ea Odate cu plecarea
acestuia,esteldsatdse se descurcesinguri ca bomba sAnu explodeze - dacd se intampH acestlucru, atat ea, cat gi ceilalli oamenr
vot mul1,
Discutanddespreacestvis, i-am sugeratci atinge exactceeace am
discutatpan6 acum.ln primul rdnd, visul pare sd exprime teroarea
ei cd dacd nu va reuti se aibe griji de fiecare,nu numai ce aceFtia
vor fi pe cont pmpriu, dar va avealoc o catastrofeviolenti.
- Asta s-a intampht cu familia mea, a spus ea.
Apoi rm ad;Lrgatca visul dr putea.de asemenea.
s; (omuni(e in
Brijorareasa cAatteptand prea mult de la ea, o las de fapt pe cont
propriu. Este de acord ce esteingrijorati de acestlucru - ii ris
pund, realizAndeforturile mele mult prea mali pentru o clarific|
re linittitoare.
Apoi, rca1iz6ndcat de mult am vorbit eu Fi c6t de putin spaliu r-anr
l6satei, i-am sDus:
deti gtiu cd li-am fost (lr
- imi dau seamadin ce in ce mai mr t
folos de ce iti stau in cale.Propna mea compulsiede a aveagri
jA de tine m-a condus s{ gandesceu at de mult incat i}i este Fr('rl
sd treciin spateleplugului pentru a ara impreundcu mine Estc fo,rl
te greu sd lesem hecutul in urmd .. pentru amandoi,evidcnt. . ( lr,
de fiecaredati cand a trebuit si am griji de mama mea,altfel ('rir(|l,
riu... iar hr.probabilcevasimilar\au mai r,ilr...
Dupi o pauz5Fi observendpe faiaei o exprcsicgrcudc intcrprr't.rl,
am sPus:
Mi intrebcum c'stcsi mi auzi pc minc vorbind tlt'sprcprol'rr
ilc meleexperienle
din copiliric?
- EstclinigtitorEstccd li cum ai o crlo dc n nll irrl('[',j('l)r''r'||r,,
tiniindcontdc cccnc('ir prllit tu MiI frcc sil lilsinrl nrili I lir rr'
bUni\$i mai siguril
Chrirlli ir1|ccst nr()r)1!'rrl
sonl r(miili(.ntdo riil (lo,ir('I iIti i'Hl,.hnI
(lno cr friiL'l('
Mil BIU(l('s(lr cr'nvors,tlin|lr).rslr,\
ti l,r Iirl rl'' IrI rr| | | |rrIt, |,r|' rI
. ' ( r ' sk'v( .il r i r |l |xli.h'l\|| \i r||rr)llrlni rrl,r n x . |lrl

Z6mbind, am addugat:
- Se pare ce abia pot sd md opresc din vorbit- i.ni este greu si md
oPresc.
T^r rimhin;

"^ ,'..

- Iar penhu mine e greu se incep.

-Adicd?
- E greu se lncep sd-mj asum lesponsabilitatea pentru ProPria
mea via';. lmi vine automat s5-mi asum responsabilitateapentru
altcineva,..
A oftat.
-Cum te simti acum?
- MA simt mai bine
- Hmm. gtii de ce?
- Pentru ce am vorbit Fi am phns,
Perand uFor inlicdmatS, imi spune cat de greu estepentru ea se
plangi: este atat de obitnuite se intoarcd spatele acestor sentimente. Este speriate de faptul c; daci va privi inapoi ti va plange pentru toate felurile in care viala sa ar fi putut fi diferite, se
va adanci din nou in vecheasa depresie.Asociazdplansul cu starea sa de depresie ti este ingrozita sd nu devind din nou depresiv5.
Cred cd plansul teu de acum reprezinte histele, nu depresie
Depresia nu este un sentiment. Permilandu-ti se te sim]i tlistd,
poate fi un mod de a evita sd devii din nou depresive Atunci cand
comenteaz6ce dace se uitd inapoi, lntotdeauna ajllnge sd se invinovdteascApentru orice, ii sugerezce dacd se invinov2lleFte
acest lucru poate fi o alte modalitate prin careea eviti sd depleng; pierderea a ceeace ar fi meritat se aibd cand era copll, dar nu
a avut
Ora fiind pe terminate,imi spune ci are sentimentecontladictorii
in ceeace plivette renunlareasa la depresiegi la ideeade suicid.
- Esteceeace am ficut. A fost un mod de viaFepentru mine, .. ti
esteinspeimantdtoare intensitatea tlistelii qi fu ei pe carele voi gimli
dac6..
- 9tiu. Dar dc fapt, acum iti permii se incepi se simfi acestesentimcntc

Trecerile
la act>ispjrala
dubl;
Schimbareaterapeuticeesteun mister Tofugi,tedinle precum celepe
([rc le-am schilat tind sd intereascesentimentulmeu cd schimbareala pacicnt depinde de - Fi are nevoiein anumite situalii sd fie precedat5de schimbareacare are loc la terapeut (Slavin & KriegmaD 1998).Uit6ndu-mri
irlApoi,pare evident cd eu gi Ellen eram blocati intr o trecerela act in car(
[lctrtuireamea psihicd a contribuit probabil la fel de rnult ca a ei.
l-a incepuhrl relaliei noastre,a fost ca gi cum aveanevoie de mine s,i
(r snlvezde la inec,atet de copletitd a fost de intensitateain valu a em(J
liik)r sale9i de circumstanleleexternezdrobitoare(evident)ale vietii snL.
N4nit6rziu, pe parcutsLrlterapiei, pentru ce nevoia ei de a fi salvati s.l
inrt)lctit cu nevoia mea de a o salva,a fost dificil sd vdd ci ceeace a fosl
,rntcrtordificultateamajori a lui Ellen de a ,,simfiti de a facefald" (Iosh,r,
2(X)0)era acurn cel pufin la fel de mult o problemd a aversiunii s.rI
profunde,
MentalizareaFi capacitatea
mea meditativdmi-au permis gradual s.\ nrl
r!,cur1osc
rolul in trecereanoastrala act Si si-mi schimb comDortaln(|lllll
irl mod corespunzitor Imaginea spiralei duble s potrivegteaici, p(.ntflr
(11 htudinile rcflexivegi meditativi se intrep.Itrundpentru a faciliLr,,(i",
prinderea"terapeutlrlui,
carecsteadeseao condiliepreliminari x ,,(lr'l
pacrentului.
PIirrdcrii"
Mcntalizarea
m-a conduscetreimagineainiliali, in carco conclu.r!|||l
(lc mani pe Ellenspreo lume nou5,precunr9i sprea doua inr.rgrrrr.,,
rr
lillcn stind in matinA,dar agteptandpc altcincvnsi ia volanul Inrrlrl,rr
ncfcnrccstorimaginiin cuvintcm-a ajLltntsi1inll'lcg tt(Jrt L trillLf.rr( r'
rlnriuluipc carel-am trccutli acti'nprcunrl.un ili)tnlHnnt
fors()rlnl(lilIrll
nl propriilornoastrcvcrsiunialc strntcgiei
dr' intrijirr t)rin (rnltR'lrl'"i rl
s,\dc M in (1995),pr('cunlSralc sfcrnnl(.in(,in.('l.rlc
li .rIr.|('II|,,r|||||,h,n
(n('nu irrstirI t rrI iI i|irir, r,liirrr|
l, t ced o l i L rtlcscr iscdc Stark(2(X )0),
r
|r
(lir8[',
l)l('n1t'L'
in
trn
ta
m('n
tu
l
i('n
r
ltl,rtl
l',(,.r;
Principale
l1l( lil IR\)(.ul),rli
& lllxss,lt)96).
( l cl i t) ( 'r n t,i
n ( l o p t , r r cn
il Un{i.rlilt|(lini r(\lit.rti\ ( ( (n n r' I t r. , , , , , rl,I
( i i,i ,rsrrl)r,r
r r)rl)rrl rrirlr" l ( , lr, r jrt r, l
li r i nt t n ( r m .i ilsr .r Ph|r lci('rrk'i,
',r
( ) nr u r r n il,lclib('f,rf('
(l(,( onll)trlrri,r
rrl i -nl 1 1 ] r n lis
tlr' , r li rlr., li lr' t , t lr, lp
(l nl 0r i l , \ l l lr i r 'l ur t,\,r l,\ rl l,(!ril)il,\r',r(('l,t,r'.rrl rlll, l|r, , ll|i , r,l , rl il

nu o rezistenfii h schimbare sau o nevoie

de schimbare. CLraiutorlrl aces_
reracceptdri,cled c,i arh devmit trental
din ce |rt * _rl ."p"Uiii" r_f ..f""
lui Fllenexperieniaunei tigxri de:ra5.:ment
calme.ti nu a uneiacarein_
ter-vjneanxios.O crcgteremarcatda
caPacitdJii.
sale de a simti Fi de a se
gandi la sentimentele sare- acli
- a urmdr
dcestei

*r,,-u..f1.u,'uri'J.""1_"ilj,,oii.l
Ienrari,,
m psfioterapje. mentalizarea

gi meditaha au potenyialulde
, acel
a contribr.ri
la
tip de dialog de dezvoltareca1
secudzant(LyonsRuth, 1999).in mr
noattere" distincte ri complementa
gului 9i pot actualiza dralogul la noi
nut seama in mod deosebit de l
mentalizareati meditatia pot contr
rnregrare,

Reglarea
afectului
dubli
5i spirala
(i09.," fotositerpresia
de,,s(heme
emofionale..
in locutceteide
_::::i
,,modetede iucru,, pentru
a sublinia modul in.ur" ,"p.ur"ntdn;
;;;"
,uie sj ne regljm in mod etcient pro_
.m. sd le tolerjm
9i $ Ie modulam _
s.hemele pe caie le punem irr act
cu
lai capabili de a funqiona pentru pa_

0..:g^rranF,de a generdo relairerncare

afecrele
dilicire

llli^11-._.!i': pol fi
are.p?crentului
in mod eficientreglate
Mentalizareaintdregtereglareaafectivd.
Cu cAt am

putut mai mult sA

lorinla mea aniioasii de a avea griid
* o stipdnesc.Cu cet am putut mai
hteleg do.inra lui Ellen ca eu sd am
:u atat ea a fost mai capabildsd faci

timentele mai ,,profunde.. care se aflar:

tant histefea. G6ndind cu voce ta.e
ir
care stau la baza comporLamentului
trr
nc reflexivd fali de expe entd, la fel
cum s_l intamplat

9i cu mentalizarea
meaimplicite,precum9i explicitdin legeture
"" "lr_plr.o^""rJ "i. l"

rlguranli, aceastadin urmi a ajutat-o6i simtd cAesteinleleasdli ce cineca i a Permis\; 'tn.eaP;5.iPrived\

v'r n,r'Brijade ea.Cred,de asemenea,
r'11
ricntimenteleei deranjanteca fiind stdri mentalecare trebuie inlelese.
ll nu ca fapte care trebuie puse in act. AstfeL acestesentimente s-ar Pulea
txrtitcmult mar u9or,
Mcditafra,de asemenea,ne permlte sd suportdm mai mult sentimenlclc deoareceesentaatih.rdiniimeditative estereprezentatdde o conlhenlllnfc cu inima deschisdgi cu comPasiunea exPerienlei4Fdcrlm este,inrhrsiv a experienteidurercase.Astfel, implic5 exelsarea,,intoarcedicdtre"
r.ntimentele Fi gandurile diflcile - atat ale noastre,cat ti ale Pacienlil{rr - cu o atitudrne de ,,acceptareradicale" (Brach,2003;Linehan, 1993)
Aec('ptarearadical?lestepragmadca,Pentru ca mare Parte dm suferinl.r
Inn$tri ia na9teredin efortuiile noastrede a evita dulerea Aia cum a sPlrs
= srieril+d"(Siegel,20u5,
f l|l pilcient,,dwercx rczistentu
P. 1E2).Astfcl,
,,inllrliinzirea"sau ,,ventilarea"experienteidureroase Fi nu incercaft\r
rlt' i o evita sau de a o schimba- poate,de faPt, sd diminueze suferinln
( )hsorvalitotuti c?lo capitularein fafa experienlelderanjanteestetotal di
AccePtarea
inscanI
k'rit?lde aprobarcaacesteiasau de agAlareade aceasta.
||l1,d('asemenea,,,a lesa lucrurile ata cum sunt". Paradoxul aici estc r,l
,r((cptarearadicah a exPerienteiPe carc,in mod rcflex, inccrcim si o rcs
Iirr*cm creeazi un contextin care ,,aldsa lucrudle agacum sunt" clcvitx'
durcr(tls|
meditah\,ea sentimentcLor
posibil.Mai mult, conitientizarea
r'0pfL.zintd
o educatiein natura lol tranzitorie.Realizareadln cc ill cf trl,rl
(lt',1
aPar9i disParlc scadcPutcr(',r
rDnft'afaptuluici acestesentimerlte
concL'nlrilrr.rr,ll
irrtrrrridain sfirgit,a9acum am mai mcnltonat,si)'lrPlil
prn rcspiralierpoatesi facilitezeo stnrc dc calm, in sP(riil c,in(l o .r!llt l
(lc c(nrcoltrareestcasociatictr o starcm('rrtal.l
carc n devcnil lnrltilllr,l
If i n i n t e f l n ( '( lr ufrl r iti c.irii m(llrl,rlr(i. ir) I,rrl\',.l (r' s t r, r li, \ t t r rrr{ t t rt rrl
, il
nt:ilin .nl)infllrlrrrorl,
lx'nhu cirrcxnl incuf|iaFopc Ill|t.nsi\ nrc(lih'zc,
;i in ufrrrrlui.

,| (( . $ l (n d rt| nr onlir l, nr n' ( ' t r fi l s l { rl r ' r v r.(rl l i rl l r ' l r l t ' l t ' l l l (' h' . rr rl l l | ' l r' r Tl ,rl
( r, l't ,rr( Sl :l pir nin( lU' lc irt n ((s l l ( 1 , rri .r fi l ,| rri t s ,l i i ,rti l i rrr l rrl l l l l ' rr rrrt
(1nr,r' rri r' rrr' n
\l), rliu n r.r nr J r l l) r ' r r lf r r 1 " ,' If' r\.r,\l \' rr,r' l .r,rrr(' l rrrrrrl r:
l rr
,l ' .' rt,o tl rl l " ' r trrrrt
,rlr . rl i ,i .r\U l ,' , r , |lr . ' l||l, ' t , lr l rri l
' r,r" ' l IrrIr

acelatitimp, ajutand-osi conlinti acesteemolii ,,apdsandfr6na,,in diverse modud, a devemt capabil; sd se simte mai pufin ameninlatdde ele.

Initiativa
duble
ti spirala

Inifiativa personale este ruda doflnlei, alegerii, libertAfii Fi responsabifHlii. In4iativa/acelucrurile se se intample. in psihotelapie,putem facilita dezvoltareamai multor tipuri de initiative. Terapeutulcaremenlalizeazd laciliteazi sentimentul pacientului de a fi agent l??gtxtdl
al actiunii
adic5 cineva care recunoaFtece propria sa experientd9i cea a altora permit interpretare,ci expedenla subiectivSnu estedoa! ceva care ,,seinta[rpl5", ci este, in schimb, ceva care poate fi modelat tl remodelat de inlelegereanoastra. In mod asemenetor,terapeutul medrtativ faciliteaze
pacientului sentimentul de a fi agent atenlional- adice ainevacare igi stipanegteatenlia ti concenfrarea,fiind astfelcapabjl se exerciteo inJluentd
asupra expelientei sale
Fie intr-o stare de mentalizale, fie intr una meditative - dar nu
intr-una de incorporare - putem alege modu:rile in care sAne folosim conghentizarea. Elle& in tedintele pe care le-arn descris, a dezveluit o capacitate din ce in ce mai mare de a-ti exercita inifiativa in direcfionarca congtientizdrii.Mi-a spus cd pune lucruri, cate initial pereau izolate, unele
lenge altelej cu alte cuvinte, alegese /efectezeasupra experienleisale,,in
loc sAo considereexactaFaculn este,De asemenea,mi-a spus ce alegein
mod deliberat si-ti indrepte atentia cahe sentimentele sale,in loc si-ii dis
tragd atenfiade la ele.Atunci cand acestesentimentedevin coplegitoare,
a invAFt ce poate sd aleagdsd-9idlstragd atentia de la ele, concenhendu-se asupra respirafiei sau asupra unui loc sigur din lmaginatia ei. AsF
fel, exerseazasibuatiade a fi agentul mental gi atenlional,
Ellen a inceput se descoperecd poaterlegesd mentalizezesau/9i si fie
meditativ;. Ambele tipuri de progresereprezintdo indepdrtarede la atitudinca ei obiFnuiti de scufundarein experienle,in carealegereati intenlin jucau doar celemai minore rolu . Ca agental actiunii, s-arputea simti
nrai puFn nc'ajutorati tohrginu fdr,i unele riscuri. Pentru Ellen, ata cum
oD)niuns si inlelegem iolpreuni, a prelua volanul insemna, de asemenea,
il-ti .rsLrmcprovocareade a facedoliul dupd copilSriasa pierdutd gi de a
trnurrl lr fanliliaritateasecudzant2la coconului sdu depresiv

duble
Integrarea
ti spirala
('il terapeuli,ne exerseminiliativa afunci cand, in mod conFtient,aleHcnrs21adoptlm o atitudine de mentalizaresau meditative fald de exPeri('nln noastrtrcu pacientul.Astfel de alegericon9tientesunt deosebitde
Inlportanteatunci cand observtrmcEsuntem Printi fie intr-o stalevitanl/1,lic intr-una anxioa$ preocuPate De exemPlu,cand mi-aJndat seama
(l(. intcrvenfiilemelecompulsivecu Ellen,Pentrua mtr feri de ProPriamea
dnxictate,era imPortant s6pot se rcllectezasuPrainteracFuniinoastrernu sI poty', Pur 9i simPlu, cu exPerienlamea,intr-un mod meditativ, i'i
o pun in act.Atata fimP cat rdmenemPrinti in trecerileIa act cu Pn
||lr s21
al(.nlirnogtri, facempulin loc Pentru accesareati integrareasentimenk'
k'| disociatesau capacitdlilornedezvoltate,cum ar fi tristelealui Ellen $1tl
iontimcntul de a aveainitiativA.
McntalizareaFi meditalia deliberateale teraPeutului9i Pacientului r('
faletemutLlalsuPortiveale unui singur Procesintegrator.Tohlfi'
11r'('zintil
,rdr'sca,capacitateade meditatie a teraPeutuluiesteceacarePune in nli)
(irn'procesul.Intrareacu succ's
intr-o alitudine meditative9i ,,ate'rtza('n'
prezent
permit
s?t
ne
,,cunoaFtem"(sdsimlim sau si Inhlinr)
in momcntul
.o cste cel mai important in interactiuneanoastr; cu Pacientul Accsl lil'
(l(, cunoaitereimpletette con9tientizareacu acccPt.rea Prin intcrnr('(lirrl
a\alA Pc corP,trece,lrnr'r,',h'
lrn('irec('pliviuliholistice,integrdtoare,
cuvinte,citre centrulemoljonal0l problemciSi,nstfcl,Pcrmitcncc( rrl l'1
(linr('nsiuni
pe care,inarntc.)'li('iPacicntul. lcrnl)'lrtrrl
alc experienlei
'1ici
inrIli( llr
ac('stt'cxPcri('nl('
Otlati acccsatc,
nu U FUtutsi\ lc verbalizezc.
ti( l i s o c i a t opot l i f;c tc exP l.rtt'$iP otfi('xP lo'rl(' -n (lic lP o t lrn n ' t rl, l
umornstl('ldo inlclcgcri,nx'(lihltiv('li R'lk'\iv,',r,1'r!'
lirnk. Succcsiunilc
proccslrluiitlh,.lr,\lii
in prom()vnrca
zintil instrunrenk'
l)(' cx('rnplu,intr{) iedinlil rc.L'ntilcu !rn Pnci('nlnou o lx'fti',rrr,llll
lt ' lt ' l rrll
lft r t n t i l n
, c f ( 'r i .iti l - nr i an]dalst'nmn(i\nr:lsinrll irrrt (' (lis lnl.rll,
rl.rrrsr'atnat|('tt'; ctr,rlt('ctlvinl(',nici n\('rllnlizrrrrnlr'ns_ntlo\t'(lll rlrl
(lrlrrlrfIrI i('iirc Al('Airn(l
irl'r1rxltl('lilrfrirlinr(r'st nxnlx'lrlq'l rrrlrrrlrllr rl
r r r r('rrlilt.\ tirrlrru/(tli rtrlrrrt rrrrrntlirrr' l\ lt ' 1 rllrl
nt rt t l r l i t l , ' rr r tllr l.tlr rvJ,
rll
ln\sitril pl|li n Ini|i d(.vrrtll(. Altro.rl)t'irllr\ll,ll .ltll i r'lrrll k'P.,1illl,r,
'llr'll
(lrrrlr('l,rl
fl lrllrrrltl'rl rl" t ill" lti
l)rollrin nroil('\lx'r'i('nlil(l(',r rrri rrlrrlli
('\lx'f['rtld
tl" vtlllr'rrtll'lllldlF
it
tltrllrll
.l
r't'rrl
r'r'l',1t(\l
li
ir'rrl,
t
rr
r
r',rl1i
lnrt

profund; gi constantd.Transpunandtoateacesteain cuvinte,am initiat un

procescomun de mentalizarecarel-a ajutat pe pacient se tecunoascdfti_

avut un pdrinte la caIe se apelezeahmci cand era speriatsau superat.Din

necesitatea invitat se aiba singur trijd de el, folosind oricefel de resurse,
inclusiv furia pe carc a folosit-o pentm a-i inttnida pe ceilalli gi pentru
a-Fifine propria vuherabilitate la distanlb.
Tipul de receptivjtate,,cugamtrlargd,,pe caremeditalia o faceposibi_
.
Itr poatefi un predecesoresenlialpentru mentalizareadeliberattr.5e poa_
bespune cAo astfel de receptivitate poate face loc ,,plezenfului disociat,, _
sntimentele ti senzafiile corporale pe care pacienlii ti terapeutii, fer, voia
lor, le resping. Aceas6 experienlii in aici-ti-acum trebuie accesatdinainte
de a fi mentahzatdin mod explicit - iar atitudinea meditadva a terapeutului esteperfectepenttu a facilita un astfelde acces.
Meditarea diminueazi g6ndirea discursivi despre trecut viitor. Con_
,i

aut tr viitor. Poatesitua momentul prezent in legefula cu istoria relaliei

trrapc'uticegi cu viata din afaraaceleirelarii.Saupoatelega ceeace se afld
dcunrin fundal de aiumite fateteale psihologieipacientuluide careaceshl nu !'stcin momentul actualconttient. Pe scurt,mentalizareanoastrtrIntpreuniicu ceaa pacienfului- poatepermite ca experientapacientului

cu terapeutulse fie integratb trePtatintr-o naraliune noue, mar adaPtatA

ll ntni coerente La un nivel exPlicit,o astfelde naratiune dd un sensexintegrareasentimenteli('ricnlei pacientului. De asemenea,,,antreneaze"
parte, aPar imPlicit,
in
mare
care,
Lrr,g6nduritor gi dorinlelor disociate
incluzive Pe care tera|rin intermediul rclatiel de atatamcnt acordate9i
o
asiSur6
pcutul, agacum estede altePtat,
Pacientu-tui.

medittrii
Fac!litarea
Attt t
swrtintotdeauna
.. Fitoate
Ll))
TS Eliot(1943/19e

Dace mintea ta este goald, e$teintotdeauna pretefiE pentru orice; esbedes_

chisi la orice in mintea incepetorului,eriste multe posrbitftiF; in minrea
exprtului, sunt pufine (Suzuh, 1920,p 2l).
Tehmca...consH pur ti simplu drn a nu voi s5 remarctm nimic specialqi
din a intimpina cu aceeagi,,atenFe[ber notanu-... tot ceeacc auzim... ASa
cum ne incord;m abenliaintenlionatpa h un anumit prag, tot asrfelin_
cepems5tr alegemlntre anumjtematerjale.. Tocmaiacestlucrunu hebuic
sd il facem; daca in alegeri ne thiddm dupl aFteprrril noastle, suntem in
pe colul de a nu gisi nicrodataaltccvadcatceeace
Ftim deja,daci ne ur_
mem inclinafiile,vom falsificaposibilapercepFe(Freud,1912/2004,
p 104)
Acordarea unei atentii flexibile, relativ imparliale, fald de tot ceea ce

tnlic in doi, subliniaz5dezirabilitateaParticiP;rii Ia ceeace s in6nrPlJ ' I'

n(i!'vtrratin momenful prezent- nu ideile despreexperien9acarc t'l tr't1
l(.rodin interacliuneateraPeutici,ci exPerienlain sine lntr-o ntilrr(lillr'
elib('rnkr'ltr"l
l('ditntivS,o astfelde atenliePoatcofcri o conFticntizare
(llslinclici dintre ceeace se intamPltr.t noi 9i ccca cc sc intamPl.l i'r rrrtl
I'silrotogiabudisE susFnec?iPracticarcaacl'stci ,'atcnfir purc" _ r'll'( t
vlroa momentcu momenta cxPcricnlcino:rstft:ti n ('acliik)r no'l\lrr'ln
(.xpcricn16-este in sine vindccltk)aft'(llPstcin,1995) Cn tt'rnP('trli,t'\lh.
tll o nlullime de abordiri Pc c.rrcsil Ic folosin Pcntrun ctrltiv'rrrtrrrrlh'l
rk. Prrtcs elcvindccarcin Pncicnliinoflt i fi in n()iirlfrn("

T er a peutu l m e d ita tj v
ltlttl"
,,rrrrrrlr
li'rrpcutLrlcnrc se itnPli(il ilr Int\lilnlin Irr'ntitli\t'xr'r'sr',t2,'1
(,rft'lnc( posibili rncdllar('.rlltl Illrrrlnirhl ci r,I1rl rl,I ill l.lrr'l\',ilnr tl 'rlllllrI
|:tr(('il.rlli,ini lrrsi\' rr lrx rt'trlrrl( ),rrllr'l rl" l'r'l' ll' i
i',lrd inh'rncti()nc.r7i1
fl| fft'z('ft('(lrrtl,i,ri:/ttl tt',ti:tittti:.itiilitrt'In(r'(ir|.rl'lli \'1 rrr'l/'lrrrI r' lll
(l(' LlPl,:t\ firrrrtr 'l(lt\J ll l)r1/r'rrli | )t 'lr|'llx'lx'il'rr" rrrlrrr}h' t
s('nrnn.\,
'l'
( ,rn |'rlr r['h' llri rlE
It,r.il.rk,.r(l(' .r .r(l(rfln{r 'rliltxlitrr' l,tl.|h' t'\l"1h1rln,
tt ittt 'lrttu ttlttti \ l' li.r r'l I d rrf'!rllr'l/r'Irrril
M.tstcrZcn Srrr rrli r"r tttt,,lt

Psilunalistul trebuiesi aib; ca s(op obfinraunei stiri mentalin carein

fiecarFedin e s; simti cEnu a mai vdzut pacientulinainte Dacesimte c;
l-a mai vezut, tratead un pacimt grefit (p.259).
cend observdm ce atenlia noastrd flotanttr, centrati pe prezcnt,
-Atunci
a fo6t defurnate

de sentimente puternice sau ganduri rigide, putem mentaliza (s, dem senscelorintamphte) sau putem incerca;i ne;eintoarcem
in aiciti-acum, agacum facemin meditafie- adicap n inlelegereaa ceea
ce s-a int6mplat Ei apoi indreptareacu glije a abntiei cdtrerespiratiesall
olU exPerienFsen,.oridla
caresAne pcrmitiiin(J o dat; se ne;tabilizam
atenlia- conitientizarea.Subiectiv acestlucru poatefi resimtit ca atunci
cAndnc,,trezim"din fransdfunclionirii,ca ti c;m am fi fost pe pilot automat.Psihanalista
MarionMilner (1960/1987)
a sugeratin acesiconterrt
c?lterapulii ar trebui sd menFnd atenlia concentratactrtreinterior, asu_
prn propriei experie+e corporale.l
I Oinpun<tuldevdereal lui Mitner{19601198A,
aca.su.<oncenrr...medrrariv!
.5!p6 corDutui"
*.n.r.a.J unconrcnin oreAFnenla p.o.nturu't. r?deurutuipo.t. F. unos(Jr,tir ho;ut(e,
hi t p otundD es.; inddc6ipdeat eniF, oeca. eac. er u, ( or sder n. . r . g, obe! a( or put Lf or e-

lfnte fi, de asemenea,Posibil in PsihoteraPie s5 revenim la momentul

,r(los0rconducemPacientulsPre a deveni fie mai Prezentdecetinaintt,

mt.ntal me aduceadeseain aici_ti-acum,indrePtand trdirca intalnirir l(

rilpcuticc intr o direcfie meditatlva Daceam fost PrcocuPatsau d t'rlll'
acestexPcrinrcntrmngi )t rlr'
I|[rlt prcacmo[ionalsau Preaintelectual,
obicci md aduceinaPoi.

meditativ
Pacientul
ltrnrli(tr"r/n
ln lcr'rt)ctri
cecncc funclioneazila clczvoltnrc.mcclil']r'ii
(in trrrrl)rrl
(lt' ns('mcrrcn,
i( (lirrl('is'rtrirr'rl'rr'l
ii PcntruPici('nl:m('drt'rlrn
(rl)rirt''l'r(litrrril
a(nl)tn'rl(',
oxP('rierrlel()r
i|sLrPr.r
conccntrared
,r(('stoi.r),
(
a o rra (,rl tri l rc aas LlP r i L|nt l i s i n S { l r l (l (l u s n l l a l l i .l f i l ll nf' ,i l l n| r" l l nl rl l l l l l l ' l

mai sunt doar caEva minute de tr;it. in mod imptcit, ata curn am menputem aiuta Ia facilitarea unei atitudini meditative, prin intermediul calitilii meditative a propriei noastie prezenle,ahnci c6nd relalio'ionat,
ndm cu pacientul.In mod explicit, putem incurajao atitudine meditativd
printr-o multifudine de ,,mitcdri meditative" (Aronow, crtat in Cermet ti
colab.,2005).Tinand cont cAmeditarea constedin tlei elemente- c0,1,
Ftientizarcaexperienleiprezentec1rdcceptare-, putem sd ne concentlem inbrvenfiile asupra unuia sau mai rnultor elemente, la un moment dat,
ln primul rand, existd interventii care atrag atenlia pacientului asupra
experientei din arciti-acvn Ce simli in corp in lcest ftofimt? Cedi oreatn
ac?stmommt? CeaFteplide lo mineacum?Sau: Mi-01ndot seo a cd0i un zA t
bel pefald, acum,cAndoofbifil despreceoape cire nu crcd ci il coflsitkti amu
zrrf. Fie cu o intrebare,fie cu o obseNafie,scopul aici estede a ajuta pacientul se devind, pur Fj simplu, conFtient de ceea ce se intamplh in
m^mpn}|,l

nrp?eh+

in al doilea rdnd, putem inteFeni avend ca scopdezvoltareaacceptSrii de c6tre pacient a experientei prezente. Frecvent,desigur, pacienlii
nogtri (la fel ca noi toti, in anumite momente)sunt reticenli in a simli pe
deplin ceeace simt. Ei se rigidizeazi in mod autoprotector, pentru a evita durerea,reman blocafi sau se agafi de o emofie anume (cum ar fi furia), pentru a tine departealtele,caresunt mult mai ameninlitoare (cum
ar fi ruFinea).Destul de des,ei nu sunt conFtientide aceasHreticenle(perfect de inleles) de a-ti acceptaexperienlaagacum este.Facandcongtiente aceastarezistenttr adeseaincongtientl, este de obicei o condifie preliminari pentru o ,,imbhnzire" a acesteia.Odati ce a fost recunoscute9i
inleleas5,putem sugeraca pacientulsi incercesd cunoasc5aceastelezisbnla, pentru a putea sesiza ce reprezing: Cc conftientizezicd simli acu,fi?
EFticon\ticnt cd sar puteasd-li fie fricd si sinli? Apoi poate fi folositor sd-i
cerempacientului dacdar vrea sd incetcesd se ,,indreptecetre" expcrien16sau sa se ,,relaxezein" e\perienta pe cale d incercats-o evite. in acest
sens,Germer (2005)a propus o foIme de ,,interviu motivational" care avea
ca scop stabilireaunui contextin care capacitateapacientului de a-ti acccptaexpe enta sb fie cultivatd intr-un mod colaborativ:
L\te pacientuldispussi renunleia a sesimli mai calm- prcbalil duar pen
tn' a sesimli i lial mai riq in timp ce explorcazimai profmd expenenla

sa - pentru a se simli ultenor mai bine? Poate Pacientul accePtaideea ci

un obicei invechit de incordare Pntru a reduc dis(onjorhrl ste elementul
dc baze aI problemei sale?Este pacientul dEpus sa exPlorezefaPtul cA sn'
timentele tec mai utor dac6 le este prmrs sJ fie aSaacum $mt? (P ll4)
h acelagi sens, am incercat s; comunic pacientilo! mei ideea Parad(!

r{ltl cll rezistenla in fata experientei dureroase o Jine fixaE Pe loc, Pe can(l
r|rbnlligareaei ii permite si fie schimbatd.Transpunandaceasteidec irr
iuvintc, le putem da pacimlilor un cadru folositor PentruhfelegereaPU
('rli vindecdtoarea simplei acceptdda exPerienleia9acum este.
Suplimentar,putem incercasd-i ajuthm pe pacienlii noFtri sd infclo,r
4l distinclia dintre evenimentele(inteme sau externe)Pe care le triiiost
rl rcirctiilelor la aceleevenimente:.4i obse&atcd doaritunci cAfl.llc sitttll
'ttttil,tost k gindetti lalaptul cd t rDtc| solieitalepnni hniu esteo fott,tti,h
'tsyitri;Lnt?l1i dai scamacdtdedife glndcFlinlrnci cAnderti in 1ltd stnn rh
l|r sfargiLputem intervcni din punctul de vedere al insight uIiLrr l,r
inrr mcditareane permite accesulexperienFalin specialprin faPltrl ( n
lilndurile si sentimentelenoaske sunt fluide, evenimentementalc in l'('l
rrl|ncnti schimbare,gi nu ,,realittrli"concrete,care nu se schimbtii I'rtr !l
'turtlti']|tnft simlinct ? CPan t r nbr.tt'i?Ili I,h dn iaa n 'h n uth
tthi'lthllri
nl?snh,nenLlo/l{lp? Experi(nla subicctivic,rrc( st('('hs(r \.'l'r
tt,'
i|l mod noncritic(nu ca o ispravi)se va schimbadc obicci:cxpr-'rit'ttft
rl
Inr
mai
ncplicuti,
cxPoricnl,r
pllctlliIva deveniin mod tiplc
l'1,1,
Fuli,l
l'\, mni pulin pldcutd(Segalgrcolab.,2(102)

Facilitarea
mentalizErii
(h'rlt',
Marc pflrtc din sufcflnla pn('i('nlilornoflri 11r('sullrtn('('F('crrl
volLrrc snu dcraicrur do ln rr ntilrrlin(' (l( nl('rtt,lliTnrt'Inl,\ tk' ( \l,t r lt'rrln
l)oPr('si,rsi traLrmilnr'r('zolval,l,Prrr'rrnt1i ltrlhttr,\rilt'rh' Pr'r'$nl,rlll'rl"lll
potfi krat('inlol('s('encx('rrlplirlo,,,rri,r/r,r1,r1'l,r'tt(l'tl't'tllt'lltl
l1(.fr(.rnf
tt1l,n'ltnrlSn)it sltulrt1"1\,ti luiiN,tlittrl ititltq,iihr rthttttlii" (Allrttt!
l r 'n',rtiy,2(l{)2,
p.28) l)r'r'\rrDl)lrr,|l,r'i( rtlii(lt l'r',\l!l lrn"'\( In1,lr,l,rr,rr''d
9l irrrhrr,rlahrr tlt sint nrr (\r l,r' rl,lr I rtlr'tltnli'ltI lt'rl,r('l,rlrllt,, I | ,l rlrrlIlt'
,r'r'.rhl'rt'rlrl\nlnrtr
In lrl'lrrl r,|rr\ Inl,r
rol[\lii (('r(Ll( ,rh
'h
",.rl'l.ll"

dcpresive a lumilor intemd externese afltr

,i
decuplarea,pe careo in6l_
nimla pacientii cu mecanismede apAraredisociative
sau narcisi(e.AItemiind intre acestedou6 moduri de
se afle Pacienfiicu
furburare de personalitut" bo.d"rri.ranon^"ntalizare

priilelorminsiisauin.-ril;;i;;;.;;ffi
X-i'",lTf;ltff
::;fi iffi
trebuie sd fim capabili sd reaprindem

sau sa refacerncapaciiate^a
tor ie
mentalizare.
Cheiadiciesteprcpria noastr; competenldde
mmtalizare.Atunci c6nd

perspecrive
asupra
experienlei,
in

tocsafim prinsi
f::iqTT
qoar
-tlpte dtunci cand putem lealiza
|rl und shgurA,
o legjturJ ;nt!e redlita;
Inremd sr ceaextern;, in loc 6a le e.hivalam sau
sd le disociem,i afurci
p.r,:^ i:l"hge pe fiecaredinke noi din punctut
de vederedl sfd_
:il9
""
rrror menrdte
subidcente,atunci Dutem sr-i aiutem pe pacienlii
nogtri s;
factracelagilucru.
A-linvitapepacient,,citirea
mintii,,princitireamintiilui
Pentru a citi mintea pacientului trebuie se rezonim
cu exDerienta in_
rra ei gi sJ o oglindim in mod hdel _
tfel, ii permitem pacientului si vadd
i sale minF. MentalizaEa noashe im
frj in mare parte nonverbalAla indi
ciile,in mareparte nonverbale ale pacientului _
un rol cruciai in
acestproces inte.subiectiv O atitudine meaitativiloaca
poate, de asemenea,
crette acesttip de rcsponsivitateintuitivd, automatd.
Mentalizareanoas_
r a sublinia sau a explicaanumite fa_
neclare,contradictorii9i/sau deran_
; jrnplicitul,, (Allen & Fonagy;2002;
himbareBoston,2002).
Totu9i prea multd lechne explicitA ,
te submina capacitateain dezvoltare a
lc Siminteacelorlalli.Fonagyatragea
In care terapeutul ii spune pacienfulr
FultAratacum."). El rccoDandd in schi
cunoa$ter" _mcare terapeuful clarifict experienla
pacienfului, punAnd in,
lft.lr.lri,observandaspecteale interacfiurulprezente,
restabilindfaptelesi

,rt.i mai departe (,,Modr in care te comPorti acum lll,i surPrinde, singunrl mod in care ar avea sens este dace ai fr suPerat. Este adev5rat?")
lD ceea ce p vette intelPrctarea, el sugereazd ce .,ceeace conteazi ntr
ortc' destinalia, ci cdldtoria in sine": decat se-l luminim Pe Pacient cu in
il8lrt-urile noastre, princiPalul scoP al oricSrei interPretSri Pe care o facem
nr trcbui sd fie ilcurajarea ProPdului Proces interPretativ al Pacientului
(|onngy, comunicare personale, 2006).
D exemplu,cand Ellen a incPutin mod rePetats: intarzie la Sedinle,eu
nln devenit din ce in ce mai deranjatde acestlucru Odati, in loc si ia c.'
.rtareaceasteenervare(sau,mai degrabe,intArzircaei), am reutit si o ir)
terpretezintr-o manierd carc i-a stamit cunozitatea AdmiFnd ce am Pu
lUt 5.i mA enervezin le8:rtuti . u inur/ierea ei - detr nu dm vrut acc'l lr'
cru -, m-am intrebat cu voce tare dacd s-ar simli mai in siSuranltt sl
inceap; o ceard ti sEcreezedistanli decetsi se simtSaFoPraH 9i si 'ilti
sr\ tie respinsi de mine. S-a uitat tanditoare pentru catevamomentc lr ''
spusapoic6 azi,venindsPremrne,gi a dorjt o cea a,fAr;sefiesig!rl(l'
cc: ,,Totce gtiu estece ur;sc si fiu dePendentlde tlne . Poatedacdlc (.'lt.'
vcz, Pot sAmA suPtu Petine fl toate ludunle legatede ideeade a avenll i
lillfrr
in de mine Pur 9i simPlu ar.. disPhrea" Ulterior r'ncadrul terapici
'l
I rl
adftoir
So
ctr,
o
ceaiti
inccput sa observeimPuisul shude a incepe
Pare
maredificultate.a fost caPabili sd seop.Pascidin a dn curs acc*lui itrrlnrlt
n|'rtrrr
9i si imp;rtigeasci in schrmbcu mine accstlucru/ Pcntru n P!'t(lr
doisil intclesem

terapeutului
pacientului
Mentalizarea
ti intervenliile
Si\ incercim stl intervenim in modLlri cililesi1se Poll lv('.lsci\fll Il"\ l
rrl'ri lrllrll
k'l)ncicnlil()r nogtrr adcscn insciDrrli\ si\ nc ntloPtilnr In
'('vn rt llx'
1,
ltl
rrr
!l(' ln ci dccet ccencc cr('d ci ci sLlntcnpibili si fn( i\' Astt(
"
rllonl P('PilfcLrrsulhrraPici('h)rttlfilc 11()irsll('!['ilinrPIit (r,ltl tl('rl lt 'lrrI
vrrr ll rl)orllr'lll ,rt'r lt'l rlx rl t"l I'tl
l)li(ir) F)t(lrli.lltrl li'r(l('rrr(rltrllr,llt
l(,rr1('virlun in mod c()fi'(t rnF,rcit,tltrnkrr l)rrzrrll,l rh'.r rrx rrl,lll/,r (r,lll'
rlro ltucl(r;rlii)li nrotlrrl krr tlt' r'xPltilt)li I ) | (' ' || ' ' || i II It | | | (L[' I't ltlvrrlutrll
psihir'I, e[ ltrclin(lt'r('s tr (h'llx'rll,tlizdl|,) l,r r'nrr |l,rf Rl llrt rlt lrlrr"rnl

ApreciereaexactS,din mers, a capacitifii de mentalizarea pacientului nu esteun lucru ugor-Aga cum a fost discutat in capitolul4 Scalade
FunclionareReflexivdcompusede Fonagyti colab.(1998)poatefi de ajutor, la {el cum poate fi gi obseNaFialui Main (1991)cd abilitateametacogni6ve esteevidentiatii de con)tientizareafaptului cE aparenlelegi realitatea difer6, cd oamenii pot avea diverse puncte de vedere asupta
aceleiagirealitdli 9i cd acestepmcte de vedeie se pot schimbade-a lungul timpului. Totuii, adeseaavem doar o impresie,un simt intuitiv, despre mesura capaciteFiipacientului de a folosi cuvintele noastreatunci
cand acesteatrec dincolo de ceeace pacientul gandegtesau simte in acel
moment. Va fi sau nu de ajutor sd piezentdm o altd perspectiveasupra
experienfeisubiectivea pacientului? Pentru cA rdspunsul la aceasd intiebare se poatemodifica de la un moment la altul, imi regandescadesea
judec6lile clinice Fi ajustez,,profunzimea" inte.venliei mele, piactic, in
miilocul situaLiei.
Dace imi iese sau nu bine, este o probleme care poate fl determinatd
empiric in colaborarecu pacientul,ale cdrui r5spunsuri jmplicite sau explicite sunt desful de elocvente.Probabil cuventul ,,colaborare,,nu este
prea potrivit pentru furia, frica in cregteresau blocarea pe care le putem
evoca,supraestimandceeace estecapabilsd audd pacienful.Interpretdrile neacordatesunt de obicei resimtite ca fiind acuzajii sau abandonuri,
atunci c5nd capacitateapacimfului pentru reflectare este,pe moment sau
in mod obiFnuit,mult mai comprcmisd decat ne-am agteptat.in cel mai
rau caz,incredereanoashe mult prea mare poate se il facd pe pacient sd
se simti inadecvat.
Ca reguld, oferirea unor perspective sau inberpretdri altemative este folositoareatunci cand capacitate metacognitivda pacienfului esteputernice. In schimb, cand aceastec pacitate este inlibatd sau trebuie se fie
aprinsi, alte intervenlii sunt probabil mai adecvate.
Putem clarificaexpedentasubiectivea pacientului ajutandul, cel mai
important,se identifice sentimentelecale se aJlAIa baza comportamentului 5iu ;i coniextulace\torsentimente.C6nd o astfelde clarifiiare are succes, poate diminua distresul ti confuzia care, altfel, ar putea prcvoca acliLrniautodistructivedin parteapacienfului.Pentru pacient,aceastapoate
fl o lcclic puternicd - o experien'Ebeiti a valorii mentauzerii. Impactul |r(.iastfel de experienteesteposibil sd fie la fel de mare atunci cturd

pntimentele de neinlelesale PacientuluiaPar in le8eturtrcu teraPeutul,

tu oiutorul caruia sunt clarificate,inlelese9i domolite.
EmpatizareaexPresivacu exPerienlasubiedive a PacientuluiPoatefi,
,lo lsemenea,de aiutor,dar numai atatadmP cat emPatianoasha nu esh'
lmitntd la sentimentelemanifesteale pacienhrlui,ci estelf,rgite la emoli'
l!, p0 ci,rrepacientulesteincd incaPabilstrle simta 9i sd le exPrime Aceaslll opozifie stein sPeoal sernnificativd atunci cand sentimentele exPrimnIr' (dc cxemplu de furie sau ostilitate) acoPerd alte sentimente (d('
L['Dcndenldsau vulnerabilitate, sl zicem) a cdror exPrimare PaI mult m.rl
dar dre un Potenlialmai adaPtdti\.AdesearasPunsurrl''
IKrhl('matica,
de conbatrans{erne Pot aiub sArecunoattemsentimentelde cnrl
rx|ftlritrc
(Bateman& Fonagy,2006)lrl.iontul se probejeazd
Alti\ date,contratransfurulnostru teflecti in PrinciPaldificultateano.rs
lrl dc a tolerareticenla(sauincaPacitatea)
Pacientuluide a mentali/il
Alunci ciind frustrareafali de PersPectivaunidimensional2lPtrstratdlofltl
do pncicnt a Seneratun imPas emPatic,Poatefi aiutor sd oferim Pacifrr
luhri informalri periodice desPrereacliilenoastrefald de dificultdtilt' lx'
ldre lc prezrnti in a lua in consideraremai mr t de o PersPectivansulnn
dxpcricnlci sale.Aici at Putea sPune:,,Pem;surd ce vorbim me sinll irrr
l,rh'
ndrlit: pc de-o parte, vreau sd ttii cAinleleg imPortanla Pe.sPectivt'i
(lnr
srrlrl
o
altd
PcrsP(ctiv;,
iu n'.llildtca durerii tale. Pe de alth Parte,am
illlr'iiu nt c2idacaincet se o exPrim, ai Puteacredec5 nu te asaultsnrri I
nLrr,(rlllcorlcctalcu tine.Decinu:'unt 'iAur cLlm.lr tr('buisi I'r'rr,rrhz
(l(| [ccstccuvinte,modelezmelltalizarcr]
ti invit Pacicnttlls.\aolirb()lr'/t'
chinrdnc:1ilc('sl(\lr.lrrrill
nlternativc,
prczcnlaunor prsPcctivc
Strg('rez
l(.ro$tilc Astfr,l,adeseadesc()piirci nbilit.rtcamcir d(' cmlrnlr^l ( lr |,r
(ir''lltlrlcsl('rcfiicuti Adcscnsi Pncienlrr
:'esimt u'\urnllPelrlrtr st rlrlll
''1
rrcunrrlr.lipulin sin8urigimai.nPntlil'sI rri sc nltrttrr('ine('('n(r.r rh\!
rrl r' (lih'nr.l.onlun.i D$r l,,x k lllii x' |r(,1l( nre(lc cr\'.l(( l('rrl\'tlllr|,rl!
,rll,llx'lril{'tll
,|r'l'rtir'(l('o
rlc Fptrs,ei iliu li| un .rnumitniv('l(i\ ntl nl.111'
vil, pentlu ail n lor nu.r Ptlltrls,\ l('tt'dtl(:ls(rl('rilll,l
nt)slrul)l ineil)lrl('Ft('(l(,,l N(\](rrl rllrIlr'lrlli
l)lll liin!l fnL)hrlc,l sc{)frLrl
i \r l ) rx i c r r l ( (llr r p |1) r r o ll('xiv,
i1illorllrtrlllii'illliglllllll, d rllllrlli lllrrx l
lrlrr'r ' t ' t lrr
lllr u , l f ( ' s ,l l ( .l( lr ( sJ io rl'lr'lrrgtr'rhrr''r'rr1'r''r
l" l' h ' llllrlrrl' lt ' d
nrr D l , r l i A, i r r .lin l( '( lc,l irl((r\.rs.rrlrlr'lt'*rrtr,lrllrrlrrl" h ' \ l' l|irt rr' t rlt llr' A rl
k . l rL ,o rrsl r. t r r glr i' r r llt

r l \l ' r' rl ,r' l rl l r,l (l ,l rl rl rn !l l rl l tl r l k' rh'

l rl t {r' l rl rl l | | rrl l

de necesitatepsihica.De aceea,estede obicei important ca teraputul sI 429

investigheze,in ttrceresau in col.rborare,Iogicaemogional5a abiliEtii aparent limitate a pacientului de a mentaliza(Sligman,199).
Atunci cand intalnim o inghelare temporarl a functiei refleive a pacientului.esledc obiceide djutors; luim in considerare
c"""." u
rut recentin relatia noastr; cu pacientul. privind inapoi in acestfel,"peputem descopericd am declangatdin gregealdrugineapacientului,am aiins
o zond de vulnerabilitate sau am intrat intr-o trecerela act a unei experiente (in mod obisnuit) disociate.Toatedcesteapot fi rupturi pe termen
saurt,dar au nevoie de atentieimediaH ti repararepntru a asigurafaptul cd limitdrile mentaliz?triicolaborative a pacientului vor fi, de fapt,
doar temporare.
Desigur,cabodatl, capacitateapentru mentalizarese dovedeFtea fi Ijmitatd in moduri mult mai persistente.Diferifi pacienli pot aveaprobleme sl gandeascdFi str simtd in aceeagi,,respi!alie,,mentald. Unii se tem
se nu fie copletifi sau si se dezintegrezedacdvor gandi ti vor simli libel
Unii au o nevoie psihici de a men/ne disocierea 9i se simt anenintali de
integrareape carementalizareatinde se o faciliteze.Unii pacientise simt
constrinti de interdicliile impotriva cunoagterii, care adesa acompaniazl trauma ti violarea.Alli pacienti,pentru a-9iprotejasentirnentullcr fragil de identitate, trebuie sI sustine fantezia ca existd doar o singure perspectivAasuprdrealitatii- 9i ca terapeutulo imptrtesestepe aceasta
(Seligmdn,2000t.ln sfariit. sunt pacienli ca Ellen pentru careacceptarea
opliunii de a gdndi gi a simti pentru ei in9iti inseamndrenuntareala speranla lor neincetdteti asurnareasarcinilorde doliu durcroase,degi potiniialeliberdtoareDrncolo de evaluareacapacit fii reflexive a pacientului - puternica
sau slab;. temporar inhibaH sau in mod cronic conshansl -, poate fi de
un mare ajutor se obsrvtrmnafura atitudinii ,,prereflexive"a pacientului
fald de experiente.in orice moment, pacientui echivaleazdmintea 9i lumea- sau le decupleazd?9i pe parcurs,pacientultinde sl keiascdintr-o
realitatesubiechvecareestepredominant concret?lti neinterpretabilesau irltr-una in cate dorinlele Fi gSndur e in mare parte 6eechilibreazd?
l)acientiiaflali inh-un mod de chivalenrepsihicd echivaleazeceeace
simt ii cred cu ceeace este real ti adeviiat. Ca terapeuF, srcina noashA
c(r nstfclde pacientiesteasemandtoare
cu ceaa pirintelul carese implictr

ln relalia cu copilul, oferindu-r in acelagitimP acestuia,in mod imPlicit,

douA perspectiveasuprajocului: estein acelaqitimP ,,real" ti ,,Pretinde
c11".TrebuiesI suslinemcapacitateaPacientuluide a conservasentimentul propriei galeexperienleti trebuie sd Prezent5mPrsPectivealtemati
vc, care s5 lintr cont de comPlexitatea acelei exPeriente.
l)crmitand existenlaperspectiveiPacientului, in timP ce ne-o mentinom p a noastre, Poate fi in mod sPecial o sarcinE Provocatoare, afuncr
(lnd ne simlim inconfortabil si fim vdzuti ata cum ne vede Pacientul $l
lolu9i exactacestaestelucrul pe caretrebuie strincerctrms5l facem llrl
Focicntcu o istolie de atatamentdezorganizatsau/ti traumd estede obi_
(ri incapabil,cel pulin initial, de a-l vedea Pe teraPeutca Pe o persoann
tlcmnd de incredere. Dacd vlem s; fim considerali vreodate demni de in
rrr'dcre,trebuiese fim capabit sAaccePttrmPacientLlla9acum este,oricnl
dc inconfortabilar fi pentru noi acestlucru. Admiland ca fiind plauzitri
ll pcrspectivaunici, intunecatea Pacientuluiti Pastand in minte in n(('
lofi timp - 9i cateodat;comunicand- punctede vedercalternativc,njrl
llm la creareaunui spatiu de srguranlain carePacientulsd inceaPi s,l i('
h in considerarepe sine 9i pe ceilalfi inh'un mod mult mai comPlcx li\'i
dcnt cd nu stricd fapful cd acestcomportamental nostru ridicd Pacicntrl
lui dubii le8atede agtepterih salecelemai tele: ,,Dferenla dinlrc peret';t
li6 pacientului asupra terapeutului desPlecum iFi imagineaz2lctr estc Fl
cum esteacestade faPt Poateatutala Punercaintre ghilimel'acxP('ri('rl
lci de transferca un citat" (Fonagygi colab.,An2, P 37lll
unor interpretiricomPlexelducc Pufin creik'rii c(nlll)lt
I)lezcntarea
pacicntuluidc n cchivrlaPtrl iii xltrI
xltllliiBindirii pacicntului.Tenclinla
iaPtclc
cstc ft)ilrteProbnlrilsil [i( tlr/h'
|lu scntinlc tcle9rcrcdinfelccr'r
ale teraPeululuide n obs('rva,do n (h'lltlrlil
cdttrde ('forturilepcrsistente
('nr()lirnl,rh
,l lrn
nlc ('xPcricnlei
pernranclltc
fi d('a cxpk)ra$chrmbtrrilc
ill lrrrll'rerll
l)()atcfi in nrodspNialdc aiukt sii Pttte'))i(l('ntilicil
ci(r1tului.
inlcrpcrson.rl('(irr('nltrnd.l
s.u
riteurnstanlclc,ntcrne
ltn(it'tlllrlrrrnlill
(l('(l,llrlnlitli
dc distrcs inlclcgcrcnnccsltnl.lctori
c()plcsil(),rrc
l'(',rk',lrl
(l('u;ur.rn'.
In(llrl'r
ltllt rl
l)c-t
ltrrrgrrl
lintltrrlrti,
Irrro o modnLtatc
l)o'lt('
('lilx'r,lkr,r|1',l
r,l t'\|t'rl1'rtld
.rlu|nitil m.lsur.lc()rl$ti('rrliTrr('n
l),|(i('rlttlltri
nu !'sleo t( llc( l,rr('(lrtt'(l.r.l |r..llitnlil,t i lrl.rl(l|.Xlnlti
rir irrlcrlrcrsonnl,l
.rl f,lstttrrrttrfil(n
rllh['r llvo l,r l\',rlllnlilt'{rl ri p .9
idir)sincr,rlii
DR,riuslrl
( itnl to t r t i ,

Spre deosebire de acetti pacienli a cAror experienti a realit:llii tinde sl

fie ,,realtr"inh-un mod insuportabil,pacienlii aflafi in modul ,,pletindere
ce" sr.rntsuficientde capabilisd lasedeoparteacesterealitStiinsupotabile. Primii pot fi descriti ca preo<upati sau fdrd solutie ti sunt adeseamult
prca copletiF de experienla lor ca se poate sd s tAndeasc5 la aceasta.Ultimii sunt cei care resping ti sunt adeseamult plea delimihfi de experienla lor pentru a avea sentimente desprc aceasta- sau le este teamtr si-9i
rccunoasctrsentimentele. Fste esenlial se-i reqrnoattem pe pacienlii care
funcfioneazi in modul pretindere, pentm ce adesealasd impresia ce fac
ceace hebuie in terapie, cind, de fapt, nu se intampltr acest lucru: ei par
sA ,,hrcreze",dar este putin probabil si fie productivi, pentru ctr insight-urile lor gi experienla lor despr rclalia terapeutice nu Di au bazele
in realitateaemotional5.
Priolitatea berapeuhrluiaici estede a evita se concluzionezecu pletindera ctr pacientul absentemolional este,de fapt, prezent. in schimb;ar ftbui
sd obEervlm cat de gru ii stepacienfului se Ecunoasci impactul experienlei nedorite satL probabil inh-un sensmai larg, se simti sentimentele profunde. Desiglu, hebuie si urmem gi flruI rogu aI afectului ahdg6nd atentia
pacienfilor noEtri asupra smnelor unor scrltimente la ca-racegtiaar putea
fi reticmli sau de cale nu iti dau seama.Unii pacien;i gdsesco semnificalie
foarte importante atunci c6nd Ie putem cla.rifca fuga lor Eflexd fale de sntimmtele de careau devenit deia congtienfi.Interyentiile noastrecheieaici inclusiv cabodatd, dezvdluiEa explicite a unor aspectedin p.opria noastri
expe enti emolionaltr - sunt menite nu numai a face experienla pacimtului cu noi mai ,,reald", ci qi de a ra.lizabgeturi intre anumite falete ale experienlei pe carepacientul a trbuit sd le tind deoparte.
Pringi fie in modul de echivalenttr psihici, fie in cel de pretinderc, pacienfii noFtri relalioneazecu experientalor intr-o maniere dezintegratl.
Conform lui Fonagy gi colegilor lui, prin intermediul integrtrrii acestor
modud prereflexive copilul invati se mentalizeze - sA ,,s joace cu ralitaiea" (Fonagy & Target 1996),in loc strse simtd coplegit sau rupl de
oceastaNoi fac itam aceastdintegrarein psihoterapieprin intermediul
intervenliilor pe care le-am descris mai sus 9i prin intermediul asigurarii
unci relalii securizante, in car pacientul poabeajunge sAse vadtr pe sine
insu$i in mintea terapeutului - ti s; se simtd in inima acesfuia- ca fiInd o fiinlA ganditoare,cu sentimente9i dorinJe.

teraPeutului
meditarea
Mentalizarea,
ti contribulia
Capacitateanoastrede a interveni in acestemoduri ti de a oferi o astfcl de relatie seculizanta depinde intr-o mare m;suri de caPacitateanoastrA de integrare. La fel cum pacientii nottri au fosf influentati de ceeace
flgurile lor de atatament au putut sau nu sd S6ndeasce,sd simtd sau s6
doreasce,istoria noastrd de ataqament din coPibrie gi dincolo de aceasla
('!rtecea care in mare m;sud determind Sama de exPeriente subiective Pe
('aresuntem capabihsi ne-o permitem noud gi altora.
Noua relafiede atagamentpe careo trdim in PsihoteraPiesau analizi
pcrsonaldaparefrecvent,in mod predominantin acestjstoric,pentru clinlcieni- a dror alegerevocalionaleesteadesea,in Parte,rezultaful unL'i
$pcranteinconFtientede a vindecareni de ata9amenttimPudi. In noua rcInlie de ataFamentavem ca scop sd le asigurim Pacienfilor no9tri exPcrlenle repetatede desp ndere,prin intermediul meditdrii ti al mentaltztirli ce pot sd formezeun cenku competitival organidrii, atat Pentrumirll(,
aAtFi pentru creier ln acestmod, astfel de experienleau Potentialuld( n
tnlocui modelelede lucru de nesiguranfeab Pacientuluicu unele de ,,si'
guranF ca9dgata"
Capacitateade mentalizarea pacientului esteatat o unealtd crucinl,l,
cft ii un muloc pentru ,,rescderea"naraliunii autobiograficea Pacr(.Illlr
pe catepacientulo folosegte
hri - povestea
Pentrua da scmnifrcali('vi('
lii sale.Astfel, mentalizareafaciliteazi dobandircaunei minli carc iii ('rlr'
valoroas'i\imil.trl. ln ['c s,i , l),)v(st(n\ r
nuk)r.Meditallr esteo unealLa
vinla". meditareatransform; autorul.
afunaicAnd('sh'ofi(l('rl
acestorabilitdfi,pslhotcrapiil,
I'rin facilitarca
r)ri(\'lln
ll1,of!'rilo noui expcrienfhdc sigrrranficit'cnrcPonk'bon('ficiir
c(nrlrilnlli,r
cicrrl.Dar fali dc pacicnliicarenu coPii(satrvor nv('ilc()PIi),
rlt'
ctr
ar('P()l('lrlinllrl
mult
mai
dcPilrt(',
k,r pcutuhripoatcnrcrgc
P('nl|.tr
l. rll
inrF 'v.lic^' fr('(rlr' tl('rl('r'rl
nrlrp('l.rnlrrl(ioz.rvnrrLrir'l(tr(.rr('tinds.l
nnl(.ri().Io.
c ncsigurntrl.r
t('ri(),rrtr
fi tr.tumol('B('r1(.r.rliikn

QiAl;^^"- f;^
Lr r v vStqttE

Ains}.orth, M.D.S. (1963) The development of infant-mother interaction

among th Ganda. ln B.M. Foss (Ed.), Dete.mt ants of infant behal,ior(vol.
Z pp. 67-112).New York: Wiley.
Ainswortt! M D.S.(1957J.Infancyin Uganda.Infa t careand thegrowthol laoe
Baltimorc: Jolm Hopkins Universrly Press.
Ainsworttr, M D.S. (1969).Object Elations, dpendncyand attachmeneA theG
Ainsworth, M.D-S. & Eichbe, C, (1991).Effects on infant-motlE! attadment
of mother's uruesolvd loss of an attachment figure, or other traumatic experience, ln C-M. Parkes (ed ), Attachmentact6s the life.Vcle (pp 760-185).
New Yo*: Routtedge
Ainsworth, M.D.S., Abhar, M C , Waters, E., & Wall, S. (1E78r.Patternsol zttachment:A psychologicalstudv ol tha Stnnge Situatidr. Hilsdale. Nr: Erlbaum.
Allen, J.P, & Fonagy, P (2002) ThedeLzlopngntof mentalizingan l its rcle in psychopathologyand psychothelapy(Technical Report No. 02-0046).Topeka, KS:
MenninSer Clinic, ResarchDepartment
Amni, F, Lewis, T., Lannon, R., Loui,A., Baumbacherc, Mccuiness,T., et
al (1996).Affect, attaclunent/ memoryr Contributions toward psychobiologic integatron Psychiatry,59,213 237.
Aron, L. (1991).The patient's xperience of Lhearalyst's subjectivity. Psychoa
nalyticDiilogues,1, 29-57.
Aron, L. (1992).Interpretation as expression of the analyst's subjectiviry Psy
chornolytb Dialwe' 2, 475-505.
Arcn, L. (1996).A meetingol nnds: Mut aliry in pslchomalysis Hillsdale, I.Il
Analytic Press.
Arory L. (1998) The clinical body and the reflxive mind. ln L. Aron & FS. Anderson (Eds ), Reldrionalpercpectites
o lhe bod! (pp. 3 38). Hillsdale, Nl:
Analytic Press.

Index

abilitateade nentalizr 461, 455,469,4n

Abilitatanarativ! 470
Abilitatea reflectivl 472
Actiprarc 22, 37, 213,214,2r5, 252,U9,
,374 377,395,3'8,414 416,419,4m,
423,457
Atuct42,126,176,270,279,a^57
Atuctpo,inv 42,457
Aiffworth despre34, 459, 467,463,473,
474
Aineworth 9i 35, 3Z 38, 60, 72, 133,143,
457, 458,459,M, 463,474
Ainsworth, Mary 15,25,27,32,436,457
Ambivalenla,terminolo8ie12t 468
Ami8dala 102,r03. 106,r$, rr5, $8,3r9,
374,W,48
Aminti.i noFonak roa, a6a
AminHrile somatice96,474
Angajaftent, dialog terapeuticai 102,465
Anonimitabeanaliticl 458
Annhte 31, 133,141,171, laz, 2ffi,29z
293,317,34+3fi, !54 416,418,454
AgtePthilepacistlrlui rol-rspcmsivitatea
contratransferului251,465
Aria lui Broca152 158,385,450
Armoniza& afectivl 109,457
rntim30,45a
Ala9amnrele
atagamentul
ambivalent3E,$, f$,45E,
459,467, 477,473
Atapamentul
dezorganizat
40,47,42"729,
13tJ,144,458,459.463,465,472,473,

4n

ata9amfltul dezoanizat $i 451t,465,472,

473,477
evitant37,42,133,141,451
Ata9amentul
459,463,467, 470
atatamentul
evitantti 141, 458,467,471)
alatammhll sigur 149,45& 459,473
Atatammtul teraputic 459,475,476
atitudinemeditatrvsfafi de experienld
463,469
adtudhea de mentalizareti 398,473
atitudini meditativ! fari de xFieqn si
lu, 15s,472"473,O4
AtitudiM Eflecdvl a?z aB, 475
Adtudirea sirelui fall de experienldO It
89,153,178,779,18t, 783,785,787,789,
197,793,195,797,799,201,
m3,M,2O7,
w. 211,213,215,217,219,474
altf,dt!,copettea Si 476,+,rt
aulodezv utuati 240,465
autodezveluireasinelui ti 455,472

B
Bnjamn|,lesGica81,223,460
Biolo8iaevolutionista$, 466
B',ff1,Vlilftid 22,72,4&
Bollas,Chist'rpher 18,155,460
Bowlby despre27, 32,47,467, 477,473
Bo, lby,Iolnzs, n,66, a!'6,457,l4

c
ca un procesd dezlncorpobre 469,470
calitateaomuniclrii Fi 458,459,447, 473
caliktea rlaliilor d atatamnt tirnpuii
91,4:n

inn nu sut rcdoscute 356,455

( i{tul beni8n I92, 197,460
flllroi corpului 375,470
(ldDllica.ea33, 35,59, 458,459,463,473
( llvi,ul 181,228,304,318,463,477,171
( tmportament 15,2a,35,39, 40,41,43,4,
\l , 52,!3, 55, 56, 59, 61,A, 69,97, 125,
l2e, r33, t44, 143,tW,192,794, 22A,235,
255,z(fr,269,2ALn4, 353,376,fi7,393,
197.430,4&0
( omF).lamentuI nonvcrbal, incorpo@
ti 9, 205, 35, 470
( omunicarer colaboratjvA744,461, 468,
't?5
(\, unicarea dintre terapeut ti pacient
4 a, t,4 6 3
, (nrt('nicareanonve$alA1ro,177, 167,174,
114,377, 459, 46r, 464,41,7.470,472 475
(i'nr.rcrll fi?ic, ave$iNea faF de 3E,40,
5 4, 12 1 ),1 2 2, 47r
( \nrliiarer 72, 76, 248, 389,4$r
ronlincma ti 76,461
(inthtrrnsfcr 18, 166,196,223,224,233,
Ly, z15, Z1a,239,263,279,28t,297, y.n,
305,320, 327,332,334,3A, U5, 34l, U9,
357, 37| ,393, 42A,462,465, 468,472,473
r(nllrnlransl{ruI fi 234,477
( ,ntt.rhtnsfcrul $mari. 376,32, 474
i(nrrribulrilc la 46{J,465,458
( i !) lf ( t 3 7 ,4 l , 42,61, 121, 12 9 ,1 3 a ,1 5 a ,
162,240,279, 283,284,2a6,305,340,348,
:r53,3rJ3,403,40{r,4 t4, 1146
, 461, 462, 463
( r tr h,xuol rb i roli( r . l 105, 471
( rlrt.\rl pft fnDril 105,115,3n, 385,46{,,
( r'rk \ul fn.tnnrtrl
Il)5, 46e
( nrll, K(n Nth 45, .'niil(ru
162
, | l1& nrrli i ..r ft. R$pnr8 ?7\, ?Vt, ?tt7, .t5.t,
'
t rrnrr)k r.,' oeFn'!11,1llr), .l(ri
( r rn th n rr n l, ' liinr r l. lll r , lh (r,l 7 ?

D
(h l, rr l i trn r!rl l, r 77,, 1( , N

deminarizarca 229, 475

deplgirafricij de sigurdF a pacientului
374,321,1n
Dependenla in terapie 462
Deprcsia 67, l5E, lA5, 413,424, 462
Des.rierea siguFplin de ctle
474
D$nul fanilii 52, 12O122,45s
desomatizarea9i 387,388,389, 39O,45&
462,463,466,475,4:n
desprc cxperlentele prnahle 45E
Deza.tivarea parasimpadca,expenenta
corPoralati 176,47I
dezvoltareasinelui ti 92,461,1165,
1168
Dezvoltaleasinelui Vezi Sinele,dezvolrarca 5, 87, 92, 461,4ti2, 465, 468
Dczvoltarea vorbidi 458
DaloS lraputic463,4t{, 465
dialogul traFutic Ai469,472
Diferc 9terea9,94,2r4,227, M3
disocirea71, ll3, 132,162,192,226,228,
229,234,272,313,315,377,316,319,320,
347, 388,399,429,4A, 463,67, 470, 477,
t74,475,477
Distilcfia aparenla/ realirab 63, 64,219,
45tl
DiversitateareprezcntalionaE472

E
efcclepc lclmen lLrngale 4Z 458
efdt('lc pc lcrmcn 1un8.12,459,4(l), ll'1,
463,466,467, 471,474
c fc .tc l op t l (.rm .n l ung ,rl L'12, 45.r,n.' l ),
462,+67, 17i, 474
Iiknl.lD,l'.rul l7:1,.lr'l
Ill.rsri(it,\h..r
461,47]
lin,'li( 75, 1.16,l7:1,:1:ll, :rd),:17(,,
{21, lr'l
c n r| rl i .' ti (.n rh rnl .r(rr(tr {6:r,,l 7s
l i n p .rrn 2 5 ,rr7 ,7 :r,tt,' ),I l {,, 1,16,
t' ,r,,,rti l
2 | ]],2 t' i ,2 2 0 ,? ,t5,2' i ,t,2dr,278,:!r], l .' I
l ,t l , 1 7 1 ,,Ir7 ,,t{,1
l i ,,,rr l i l , rl l l , 4 5 1,nrl , n6' i ,,t7tt
l l l rl L rn l ' i , Il ,' r i i , Ir' 1,l rl l ,:' l r,," )' ' l r!
rv n l ' ri r.i h th u rl r ' 15" .l rrl
rv i h l l ri 0 ,l (l :1,l :rl r,;' r' r),
l 17
l { ,l rr (! l ;rr,,l l r),l ,l l r,l 4t, l l l ,,' rrrl , .,,r.'
IIt, r,,i , rtr,, r r,l , r7r,,ttr

Evmtti 170,315,331.465,4T
evo.irile331,4Z/
exerciliicliniceti 464,468,470
472,475,475
Exerciliiterapeutice
.oryoraH
91,94, 174,372,37s,
Exptienla
3n ,37a,3a3,4g), 461,443,465,67 , 469,
47t,476,4n
ExprienlacorPo.aHr75, 462
Exprinlanonve.balr 5, %. 154,155,156,
rfi, t6E,2i7,334, 4s8,466,449,476,477
experfenlanonverbalJtr 5, 155,458,466,
469,470,476.4:n
ErperienlapFverbali I 5. 175,33r, 457,
471
Experienlasinelui 465
42't,457
erierimle corpora 37,376,39r,
Experienleevmate462,464
eiprpnlele evocate9i 475,476
faciah73,106,161.r73.174,3fj,
Expresfa
465
Exprcsiilefaciale,ihitar de cetrcoPiiz,
'tr)6,\73,316,455
hEerile la actin Psi.hote
Expresivitatea,
raPie9i 370,465

F
pierdera
Fazad detatare,
ti 266,462
fenomnulde bazAde siguranli35,473,
474
478
de tole.mll 378,388,
Fereasha

343,X4, #, 374,376, 3lll, 382,M, 3f7,

411.,415,4t9, 423,427, 458

G
G6ndiFa conttienti 105,461
crupul de Studiu al P(r-esului de Schim_
be U, 745, 167, 249, 4L5,46\

H
Hiperachvareasislemuh,i n(tvos Pnr.sint
patic, etPerienlacorfxtnlr 9i :178,Ul
Ape.aclivnrea sistemuhrin.^(^ s(ttFrlr
776,475

Idmtilicsreaproidtivl I 71,172,239,315,
377,320,460,461,466,471,477
Isarhia colticali ll5, 4lt2
ilNtrare 28,183.238,258,396,4An,470
iluskarea197,463,465,466,469,47O,472,
475
imaginaspireleiduble41{,469
itrplrcareapersonalAa ter.Peutuluiin 46E,
476
impucaraPersondr a kraPeutului in te_

57,59,6r,$, 6,67 ,69,7r,

49,5r,53,55,
n,79, 8r,a3.E,a7.89.9r,,
73,75,76,
95, 97, 99, r01, 103,rD4, 705,107, r09,
117, 719,721,123,125,127, 729,
771-715,
\44,145,r47, 149
131,133,741,742,143,
465
757,
\59,160,161
15).,
t53,754,7s5,756,
148,171,
Fica 47,61,92,7M,127
,129,732,
]'73-777
167
l$,769,171,
162,',t63,165,
,
181,185,189,191,202,235,2+1,2l3,255,
190'195,
197
18tr87,
189,
r81,
183,
179,
2*, 2*, zff, 267,2n, m, 2n, ?a3,245,
m7
xB,2o5,
7q),
?at.
wL
.209,2ll,213
28n,Tfr , 292,293,?94,?95,n7, 298,302,
\5, 2!7, 279,?20,221,223,?2>?27,229,
308,343, 4,v6,m,335,386, {11,419,
2$, 23t, 233,2i5. L37,2:9, 241,243,245,
427. 157, 465,476
257,Lry, 26r,
[r'cd de abandonr27,288.294,295,457, 247,24a.249,2Sr,25}255.
2(r3,266,267,269,271,273,n 5, m, m,
za\ 283,2A5,287,2$, 29r,2v3,295, 2q7,
478
I\rnctnnaracorticlt. ,162,
299,nl, fi3, 3f5, n7, v8, 311,313,375,
,1(r,
92,
123'
127,l3l,l5E,
57,60,62,
l\lri.r
317, 319,327,321,325,327
,329,331,332
'63, tal, 192,194,202,228,260,278,285,
341,
343
332
339,
, 349
333,
335,
,345,347
298,299,302,308,336,342,
?8r,,2q0,295,

35t, 353.397,398, 475,477, A2, 431, 412,

4{12,465,467, 468,469,470,477,474,O5,
476
In rclaFa de vinde(are 84, a68
fncorporarea9i 164,178,197,457,45A,46n,
464,465, 469, 470, 471,4n, 474
IncRderea in sine, r3p'ngeM s6rii mentale91251,474
Itrrluenta frgur'lor d atatamdt asupra
140,462
InfluenlareciprocAmutuali 342 470
lnilierea pacientului in ps,hoterapie261,
475,176
lnsulnSi 1 0 5 ,107, 109, 458, 4 5 7
ffrrlrirea 114,183,192,197,402,461,462,
4 $, 47 2 ,4 7 5, 476, 4n
ftrrllrireasinelul rflectiv461,462,464,475,
476,4n
l|lli:8rareacorp/m'nte 45E,470,475
lnlcgrareacre|erului219,450
ffrfcri!cliuneaterapeutic!23,224,274,398,
420,463
Inkrpretarea 167,168,205, 2M, 255,2A3,
3tx, 3x,337 , 370,381,389,394,426,X8
lnt.'rsubieciivitatea22, r/, 80, 81, 83, 64,
146.223,459,46t, 462,463,464,467, 4$,
46t),47u,47i, 472,474,475,476
IntcrsLrb iectiv itatea ii 459, 467, 462,46X,
464,467. 469, 470, 471, 472, 474, 475,
hrtcrviulde Ata;ammt al Adultului 19,44,
45, 4U,52, t 7U,26A,457,458, 459,463,
4 7t , 47 3
lrl.lqicron ll, 32,33,6t1,8(,,
8,1,,t6,99, lO5,
t 1. , ,II9 , I4 8, 159, 1{, 167, 17 4r9
, 5 ,Ie 8 .
211,221
t, 277, ltll'],
,232,242,243,24t!,27
4 t7, 42t . 424, 430, 466, 470
lrtruchipl(-,r, c,)nrunici(, n.nv..LDlI l7l,
174,X44,.161,4116,
47 | , 476, 47t]
xtrhnr (\Dre\r nl.rlrn[l 15,71,76,.]l, 1\7,
.t69,,t70

K
K e8, rnIn i u l l l l .
l|l\
K h. lt rM rl ,Iri ,,1l) ,l7l, lF l, nr i, {

L
la teraFut 13a,145,2, 247,nO, n2, 2A7,
342,114,479,422,473
lateralitateaii 109,458,466,46E
Lurnearcptluntalionala, atitudinamdi
tiat'vt faF de exlErienlAti 20,45,473
I<arlm13,Z/, U,, 143,167,
Lyons-Ruth
468

M
Maindespre70,459,461,467
Main Mary 5, 13,16,25,28, 40,43,44,45,
47,49,!n, 57,s3,5s,57, 59,67,62,63,5s,
67, 7t7, 118,4$, 46a
meditatia18,21,1$, r e!4,185,210,212,
213,275,216,2t7, 2 t8, 287,3r0, 326,327,
375,$4, s6,3,8, 39', 415,416,4r8, 4r9,
420,422,432,458,465.469,471,475
meditalieti 2r1,409,458
Memoria56,r02,105,107,157,159,249,
275,388,4b4,465,456,469,471,478
Memoriaexpliciti 159,275,388,465
Me^ralie.arca
6,Z\, 67,69,m, 77,74,n, $,
u, 97, 115,178,779, tAz,185,187, te | ,
'\96,2, 2lA,2lt, 216,219,220,243,251!,
296,3 lO,325,327,329,373,392,393,t().1,
395,396,397, 394,399,400,,101
, 402,10i1.
405,407,4n, 411,1t3,4 t4,415,417,4|r1.
419,421, 423,+L5,426,427,421t,42e,.ril| .
432,462,4lrl, 464,4t15,ltttl, 46e,47| , 17t.
175.176,477
Mrnt.,lia(l crf li.il,l l(h, 3(,7,465
Menl,rlln(\rFi6,67,711,80,97,
t ls, ti8
2{X),210,216,321,,:127,
1:'),1.)l,Tq],r,I
.l'7, .t(|lr
1e5,3e7,3')e,
{lr), .t0t,.t0:1,.t05,
4r1,.113,
4r1,4 15,4 l7,,tl8,4 tt,'12t,4.,\
425,,t27,
428,42\t,41t,4111,
46],4ht,,ti t.
47\,47ll,477
M.l,n('tnili.'1lr.:11,
l,l,{':',ol. rr.;"'8. lrtl
nn. ld( i' r i[ llr . r Fr ' l l , , l o f l , , l 7 l , l 7 \
r i! ln( "Br lll
llil, l , {l , l r , , l , l \ 7
r ' l lll|[ k $ l' , . l l l , , r I l . 4 l . l , l l x , l l I l l l
, 111,l17. l. l . 11 l . l '1 . r , l . r , k l . l n , t l , {

arcresModldedevalorizare,
PacienFi
ping 9i 263,462
model de lucm intem 9i 462
Modelard 94, n6, 147,3r7,3"19'393'470
Modeleale haosului46r
modetde 45,47,52,53,55,, ,99 727'
1Z5,l?f,740,t42,rfi,226,259,v8,397'
458,459,4(n, 461,454,M, 475,4n
modetede turie fi haos9i 459,460'475.

4n

125,451
Modelde luctu contradictorii
hodele de naiubrar9i 4sE,475
ModeLIede lucru 46, 6e 93, 95,732'153'
432,467'
la2,227,22a,269
31a,373,342,
478
modelul d lucru intem ti 460,456,46E
de ehivalenFPsimodul d exPennld
hjcAffi,472
Modul de exper'nll d mentalzae 469
Modul de exPrienF simulat 47r
modul sjmulatal exPerienlei 465,475,
476,477
Modularea,Pacientulf,erezolvatti 319,
470
hoduri de rPerienFti 66,70'71' 462'
x5,475
Monitorizarcamtacogniti'tl 62,6' 469
intersubie(livitata
Multiplicitatea,
ti 226,
470

N
atatamentul\i 77 98,457'
neurobiologia
'
4t/], 463,459,170

o
Ogden Thonas 245,471
oglindireaafectelorcoPilutui'73, 465,471

P
l'.rnlrJi bo.dcrlinc 301,460
pn.idrli nehotirai 4sZ 458
l).trietrlintrualvali 4t1. 465
pifkrli Prd{uPati 290,2vl. 31X,31O.#7,
,t5e.!60. !62, 1lA, 4lJ5,467,47O

pacienti pieocuPali 9i 310, 457, 459' 462'

4U, 4$, 467, 470
240'
Pacrcnlii.e FsPing 124,725,276'
nO,277,n3,275,2n ,278'279,
2(I.,267,
457,459,462,$! 4&, 166'
2a7,zff,
2ar,
469,470,475
paoenlii carresPng9' 124, l6'2a7' 457'
'
452.464,6. 459,470,475
pacimFineszotvali r30,313,4&,452 463
;acietir oreftupati 262 288,289,290,294
' 2.5. 2qi, 3A7)A6,467,462,464,469.47A,
472,474,476
pacientutnerezolvat314,324,4&' 452'
#+ 457, 469,O0, 472 476,4n
PacienhnpreocuPatt 288,289'291'293'
295,87, A9, n7, 3A3,W, W' W' 47r
Pasivltatea127, 3U, 477
Peiiol, evaluAriab 16,28,7), 4r,92" 107'
l7l, 180,lEE,19.
132,157,
1A3,104,',129,
462
m,381,3a4,
m3,n6, zffi,2A9,

Pie;derea50,60,132,2I4, 275,264'26s.
y7, 473,459452'
zfr.,2ffi,28a,3n,327,
'
fi3,48
pietde@^i 214,275,zfF,459,462'463
Pozilia paranoid-schizoidi,incorPorarea
)j 181,471
299,335,336,421,460
PriudecaF
Prcupar6,terminologieU,39 ' 139' 24!J'
vn,3x,471
W'
privirede Nmblu 457,468,459,4Q,
472,
473'
OO,
46a,
W,
463,464,466,467,
474,475.476,4n
Prcblemeleobsesionale43,471
prcesele relalionale142,459,4{{' 461,
4(A,472,476
377, 477
Prol&Ji^ 1.87,303,
promovareadialoSului teraPeuticAi476
I:.ote.l\a 72,735,26/J,472
472
28,29,5,4,80,90,129,135,
Pmximitabea
460
rZ
19,
420,
budEta
PsiholoFa
e 8, 476,477
Psiholosiade doua_Persoan
psihofqgi,ade doua-PFoane;i 4fa, 476
Psihopatola 42,70,349,'172

f"ihotrapia11,13,15,70,U,87,lla,749,
172,174,l80,r93,t95,2t2"2t5,277
,2t,
229,249,255,257,2$, 274,2n, 2U, zffi ,
318,331,347,4m, $2, 46a,472
prihoterapiati 468,472

Rol-r6ponsrvitatea, contratransfer 462,

465,173
Rutirca, tEnslatara erFrienlei o.po.ale
w, 376, 4!3, 423, 429,474

fthele 129,473
llispunsul persoanei ingdjitGre 1i14,467,
Schimbarea terapeuric: 117,755, \67 , 202,
47t,473,474
358, 387, 4t4, 475
Rnlionahenl, ataiament dezorganizatti
SchoreAll6n 92, 99, 473
130,137, 9,472
scopulile 78, 82, 169,241, 254,262"263,
f(rrlitatea externe20, 70, 71,76.94, tAt,
268,Zn,476
tt7 , 189,791,3:n, 394.396, Aa'5
Seli8lrm Stephen 13, 172,474
n$nr)a*erea 16, 54 68, 73, aL a3, U, rr9,
*ntunent 17, 19, 74, 75, 76, 8t),82, lc[, ll1,
| (19,183,197,21O.219,220,222,22i,224,
125.137.139,151, t6E, t7t, 187,199,2(n,
267, 8,272,275,2a7,297,307.332,347, 207,2t3. 2t6, 2t7, 218,229,237,254,2A3,
:t49, 36t, 363, 369, 3a9, 464,470
296,302,306,3t4, 375,377,325,327, 332,
n&:finftea23O,4n
336,338,353,360,366, 36a,373,380,382,
RtdrscriereaEprezentalio^da 206,472
402,413,428,45
l{'rfl0clia18,468,469,472
Separarea29, 3r, 50, 51, 54, 75, 120,722,
r('Ilccliari 18,468
726,264, 267, 288, 297,474
RtgiuneadoMlateEl, 105,4Al
Shaver,Phillp 13,19,474
kLgloreafecHva18,23,8Z 93,rr4, r37, 142, siegel, D4jel99, 178,474
t92, t96, 2$), 324,457
SinelecoNt uit sodal 226,474
SineleemoFonal91,46l
ryllanla arccnlA 21, 72, 73, 74, 76, 87, 114,
t 37, t 39, 775,797,276,220,E7, 370,393,
Sinelemeditariv 20,21, %, 98, 219,459
4 15,460,465
sinele rep.ezentational 93,94, 460,467,
nl{lirua mutuale 78,61/461
4 7 t,4 7 3 ,4 7 4 ,4 76
,,ltc8uli de atatamnt"56,453,473
Sinelesomalic90, 91, 161,474
l li'lnlii tcra p e ur ic d12,17, 18,2 2 ,E5 ,8 9 , sinele.falete87,96, 11fr,177,23(,,2(,8,2A9,
th6, t69, 190, t96, 23A,235, 252, 260,
329, U6, 361, 418,419,425,43t, 171
261, 279, 307, 302, 3A5,313, 314, 315,
Sistmu I comportimcnti | 28,459,460,465
:t20,324, 331, 333, 334, 341, 3115,:t46,
S i s l c m !ll i m b i .l (l{ 1,l (12,105,109,l l 6,.l r,rr
354,3 8 2 ,4 3 1 ,462,456,470 ,4 7 2 ,4 7 5 , Sistemtl ncrvosnukNmr lt,l, ir88,.159
476,4 7 7
S i l o a l i ,r
s k l i n rJ i ]3,3{ i ,:l t,40,
4l ,,l l ,,15,,18
ld'lili.r t('n|tl(utici J 315,462,4Z), 477
50,51, 52, 5:], 5.1,55,56, 57, 5r't,59, 0')
l{,.hln' Pllrnrto<)pil 345,471
|l9, tzt, t22, 126.t29, t1t,2ta.),271,)\ l
ll,lrll ()wrn 13,226,472
,159,,16:t,17,t,175
457,151t,
,t7l
l(t rt/rDl.re 18, 25,62, l (19,3{r:1,41)rl,
S rl l n l rn s l rl i n .r Ai l sh(nl l ! l \1, ,l ri i , I tl
l('pn.zq\tlrilc Drnt,rle,t4, 105,tHl, ,tl,,)
l(rrllr!r)rivitalcnir.\Di/,r1,1 (r',,45(,
S rl rL rl rt
s l r,\n r,\
A irr* l ni l r rr,l ' ,7,n' !n,i rr
,| l ,t1 ,,t7 4
l{ ,r |DDri vi h t(ns enlilr v ill2I , I ,l ' /,,1 7 a
ll ' ,riirrn l .,2 2 4 ,2 25,215,2: 1rnk),,l
,,
I,t,n 7 l . !c n rrtr' n ' I'
, rl i l h ,l (,, 171
,t7h
,l ' i rd l ,'rl n h l i l!t I' rJ,I' rl l ,l l ,l , I t\,,t tt, n tx
K / rn! ,r'!,.r,(n r lhlr ll lt t , lr , l

Stabilrra [mitei ,162,474

Srabihea lim itelor 302, 3O5, 323' 4l3' 476
stabiliratea 59, 458, 459, t152,453'4l$' 467,
469,473, +.,5
staremenlalaPieocuPatl9i 458,465
Starea mentala d rsPin8rc 79' 124' 453
Stareammtali nerEzolvatA/ dezorqtiza'.a
4n
sr;ri mmtale 40, 53, 59, 6A,61,6a,74' 87'
111,119,121,130,131,133,14t 195,196,
tg9, zfi , 219,2n, 229,318,332,394' 395'
401, 476, 421. 424,A8, 475
Stem Dmicf 78, 84 90, 9r, $ , 167' 2l\'217
223,M5
Stiru de sine 125, 139, 289,474
st.ategia de hiPeractiva!e 139,289, 290'
293,464
Strategia primari d ataFaf,ent 737, 471
strategiiatentionale9i 462 477
StrateSlide adaPtale135,457
strat8iide atatament129,457
Stratetii de dezactivare 140,il62
Shesul 1E4,386, 475
Struche creierului 100,160
suc6ul teraPiei Fi 458, 159,467, 473
Sullivd, Har.y Stack 226, 47s

Te r a Pi a .o m Po r ti .\fn l i l :1

( l r i h 1 r r r ,r .'l I

422,463
Teminarea 30, 65, 123,137,267,'175
tnjnologie 45a, 459, 471
Tipuri de atagahent33, 56, 458,459,463,
A(f,, 477,473, 474
tipuri de atagammt9i 45E,4n, 474
Tonul vo.ii, ca 9i comuicare nonverbala
lA6, K'7, 274, 312, 331,335,$6, 379,476
Trans{er eohc, pa.imF pre(nPati ti 300,
465
'IraNIeNl t(5, rzl 173,24, Ps, 23o,237,
2i2. Lat\,Lr/, 3!&. 3ol, 305,3r7, 3m, 3,
xt, 96, 377, 428.474, 476. 477
traNlatara exPerienteicorPoralein 458,
463,465, 466,473, 474
transmiterea in tre goeraFl 459, 463, 467'
468,473,477
|lauma 9i.303,4n, 466, 470,477
Tr ecer ila act 84, 160,187, 224, 225, 238
239, 240, 242, 332, 348, 349, 350, 356'
35a, 368, 369,370, 462, 464. 165, 467,
45A,472
Tr@ri la .ct in psihoteraPie 462, 467
t r e. er ilelr act in 165,166, 767, 351, 37
393, 465, 471, 475,476
Tr e. er ilela act t i 246, 2E3, 474, 177, 47

4n

teonaahtammtuluiti 13,23,468
Teoriaminlir 66,67,475
Teoriilerelalional166,362,42
11,12,96,141,146,749,lsa,164'
TerapeuFi
224'
7($,776,$3, l&, 194,216,222,223,
84, 2i6, 237,239,245,246,29' 26 274'
z7E,279,2A3,333,3?4,y4, U7 , 157,399,
419,42r. 452.O6, 477
Te@peuJn
fi 149,333,334,462,4T
teraputulri 17,3,15,351,369, 4m' 469' 4m

105,135
101,102,
Trunchiulcerbral10o,
460

U
umnizaiea rolului 229,476
utilizareaceEtanilui Fonagy457,458

w
Wmiott
455

D W 37,72,74, 82,85,14f'17l

,ltiliLlr
llilrl