1.

jOSIF R.W.KRAMMICH

46-0t

If

444RTIE44 RGM*111E44SG

-4-44

BU 6VIZESTI

f
www.dacoromanica.ro

IOSIF R. W. KRANN[CH
MAESTRU-T1POGRAF

MANUAL

GRAFIC
NOTIUNI
TECHNICE SI PRACTICE

PENTRU UZUL ELEVILOR

*I LUCRATORILOR IN
ARTELE GRAFICE

,CAR TEA ROMANEASCA", S.

1

9 2

www.dacoromanica.ro

A.

inchin aceastd lucrare :

Solid mele in semn de iubire,

Copiilor mei, ca indemn la

muncei cinstitd, i

Corpului Jirtelor Qrafice ca

semn de devoiament ,si
dragosie.
Autorul

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Multumirea sufleteascd de a vedea aceastd lucrare de spe-

cializare grafica scrisd de un lucrator de dila din breasla

noastra, ma indrepleilepte sa exprim, prin aceste reinduri, Coate
telicilarile mete valorosului autor.

E de admiral perseverenla conliincioasa care a permis

.crearea acestei opere technice, utila atilt generatiei linere cat
4i mature a corpului grafic, cunosceind ca dupes munca zil-

nice(' de 8 ore in atelier, autorul pi-a Visit limpul liber sa

colationeze pi sa ordoneze bogatul sdu material.
As dori ca opera lui sa fie calla pi asimilatd de cat mai
multi membri ai breslei noastre, insuinduli invalaturile pe
care experienta practice!' a autorului de peste 25 de ani le
pune atat de clar la dispozilia tineretului ; tar elementelor
.conptiente pi capabile, inceputul deschis de Dl. Krannich,
.doresc sa le fie uri exemplu demn de urmat, umpland golul
literaturei noastre technice cu lucteiri not pi utile.
Numai astfel putem ajunge la ridicarea treptatd a culturii
technice pi aceti pioni ai scrisului vor puled sa se man-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

dreasca cu colaborarea for la inallarea nivelului, at& cultural

cat i technic, al industriei noastre nalionale.
La rdndul tor, conducdtorii industriilor noastre nu vor

ovdi a da tot sprijinul tor, ca operele utile i bune sd fie

imprimate i rasp:indite in aa mod, Inuit rezultatele muncii
intelecluale set dea roadele ateptate in Coate pdturile breslel
noastre.

C. RASIDESCU
Direciorul Citrlii Romanepti.

www.dacoromanica.ro

ROSTUL ACESTEI LUCRARI.

j ipsa manualelor de educatie technics, este cauza principali nepregatirii technice a lucratonlor din artele grafice ;
fapt care, cum tim, nemultumete atat de mult conducatorii
atelierelor grafice.

E drept, lucritorn tipografi de azi, sunt in parte foarte

putin pregatiti, iar in majoritatea lor, cu totul nepregatiti din

punct de vedere technic.

Insuficienta lor pregatire nemultumete pe conducatorii atelierelor, nemultumeve i pe lucratori, care ii ingreuneaza
astfel in mod simtitor munca.
Exemplele ce zilnic putem constata din practica atelierelor, dovedesc cu prisosinta cele spuse mai sus.
Doua sunt motivele principale cari determine aceasta lipsa
de educatie technics, qi anume : primul este lipsa coalelor de
meserii in specialitatea grafica, conduce de maeqtrii priceputi, cum i lipsa aproape desavarita a literaturii grafice ;
iar al doilea poate chiar cel mai insemnat este nepasarea lucratonlor grafici fati de meseria ce exerciti.

Cu..toate ca incercanle precedente de a dqtepti in lucratorn tipografi dragostea de arta lor, in propriul lor interes, au dat de repetate on gre, totuq, patruns de adanca
dorinta de a ajuta cu cunotintele mete la ridicarea nivelului

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

technic al corpului artelor graf ice, m'am hotarat a da la lumina

acest Manual grafic", spre binele actualilor

viitorilor

lucratori tipografi.

Convingerea ferma a necesitatii acestei lucrari, indelungati practica de zeci de ani, precum si absolvirea cursurilor technice din strainatate, imi dau putinta de a indeplini
greaua sarcina ce am luat asupra-mi prin alcatuirea acestui
manual.

Cu ajutorul literaturii streine, de care m'am servit in parte

ca izvor, si cu munca neintrerupta de ani de zile am reusit
totu si alcatuesc prezentul manual, care cred ca va corespunde in totul menirei ce i-am dat. Atat din punct de vedere teoretic cat qi practic, este cat se poate de instructiv
conceput.

Satisfactia mea si totodata $i singura mea rasplat5, va fi

cand, atat lucratorii cat qi elevii tipografi, se vor folosi in
mod cat mai larg de aceasta lucrare.
Tot aci am prilejul dorit spre a multumi Domnului Carol
Rasidescu, directorul general al institutului de arte graf ice
Cartes Romaneasca", atat pentru pretioasa d-sale apreciere cat qi pentru nemarginita buna-vointa, cu care a sprijinit

editarea acestei lucrari, ceeace nu aqi fi putut face din mijloacele proprii.

Multumesc cu aceasta ocazie si tuturor acelora cari au

ajutat cu sfaturile bine venite cat si cu munca for la reusita lucririi.

Jiulorul.

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA TIPARULUI.

Omul, data pirisind starea primitivi in care se gasei
la inceput, ajungand la o treapta culturali mai ridicati,
incepU a simti nevoia de a se impktisi unul altina. Cultura
si lumina, raspindita de g.anditorii contimporani, au Post dela
inceput primite cu mare aviditate.
Din timpuiile cele mai vechi avem dovadi ca acestia din

urma s'au striduit la gaseasci mijlocul cu ajutorul ciruia ar

fi putut raspindi cercetirile si operile lor.
Vechii ginditori fenicieni si egipteni se serveau. la inceput de oratori publici, cari vorbeau poporului in !m et& publice despre operile acestora.
Concomitent cu progresarea culturii deveni insuficient ins
si acest mijloc de comunicare. Scopul dorit n'a lost atins ;

ei se gandeau deci la un alt mijloc mai multumitor, si in

Ws4el'it141'' Si.- --'-:-.-1 '! ef, i. rLitilLIA)I
Fig. 1. Hieroglife.

iscusinta for au inventat, ca mijloc de comunicare a gindirei, un soiu de figuri, creind astfel hieroglifele. (fig. 1).
Fiecare dintre aceste figuri exprimi o gandire, o acpune,
un nume de om sau animal. Insirind aceste figuri se obtinti

www.dacoromanica.ro

10

MANUAL GRAFIC

exprimarea dorita. Dar, faptul gasirii acestor semne nu era

Inca suficient, principalul era cum sa se faca posibil comunicarea dela om la om cu ajutorul lor. Multi vreme a Post
deci i aceasta nascocire, ca de altfel oricare inventie noui,
foarte putin cunoscuta, avand folds real numai pentru clasa
avuta.

Mai tarziu s'a inceput saparea hieroglifelor pe lespede de

piatra, .acestea se expuneau apoi in pietile publice, spre a
putei fr. cetite de popor. Cu aceasta, progresul fad" un mare
pas inainte, de care sr poporul tragea foloase insemnate.
Debi acum cercetarile 1 operile marilor ganditori au putut
fr. aduse la cunotinta maselor; totuqi modul cum se realiza
acest lucru intampina marl greutati; mai intai fiindca saparea
pietrelor era foarte anevoioasa qr costisitoare, iar in at douilea rand din cauza numarului enorm de pietre ce necesita
expunerea unei singure opere pe aceasta tale.
Daci voiau, de ex., sa prezinte o scena oarecare, trebuiau
sapate rand pe rand, oameni, animale, i toate obiectele de
can ereau inconjuratr spre a inlesni reprezentarea actrunei
respective. Spre a economise insa, atat timpul ce se pierdei
cu saparea, cat qi micpra numarul pietrelor necesare, s'au
inlocuit figurile intregi numai prin conturul, iar mai in urma
numai prin desemnarea capetelor lor.

Progresul era vadit. Totuqi spre a inlesni i mai mutt

poporului de a se putea folosi cat mai larg de binefacerile
culturn mereu crescande, luminatorri popoarelor antice n'aucamas aci, ci au mers mai departe, cautand sa simplifice
mai mutt mijloacele de comunicare. Rezultatul a Post transU::::- YON %-'7-

I'FY"!
:: ,x .
4.- Y

Fig. 2. Cuneiforme.

formarea figurilor in semne lineare, dandu-se fiecaruia din

ele insemnare deosebita, formand in modul acesta ala zise
cuneiformele. (fig. 2).
Cuneiformele sunt deci primele semne cu ajutorul carora
omenirea a putut exprima gandirea in mod vizibil. Legate
una de alta, aceste semne formau silabe, cuvinte Si (raze,
dand omului posibilitate de a0 impartai gandirile i ideele

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

11

semenilor sai. Cuneiformele, servind ca baza, au lost la diferite popoare adeseori transformate, iar in decursul veacurilor
trecute, au suferit atatea schimbari pans si-au luat forma per-

fecti ale alfabetelor noastre actuale. (Vezi fig. 3).

Comunicarea deveni cu timpul cu atat mai usor, cu cat
popoarele an inceput sa se serveasca in mod larg de pergament, descoperire datorita tot egiptenilor.
Pergamentul este pielea animalelor, netabaciti, dar curatata de par, apoi preparata si netezita cu ajutorul varului.
La inceput servea Ia facerea fundurilor pentru tobe, iar mai
tarziu, in urma descoperirei facuti de un egiptean, ca material de scris.
Pergamentul isi are denumirea dupa orasul Pergamum,
unde se fabrics in cantitati mari spre a servi scopului mai
sus aratat :

Mai in urma pergamentul a Post inlocuit ca material de

scris prin papirus-ul, introdus din China. Chinezilor li se
atribuie descoperirea lui Inca din sec. III inainte de Christos, cand ei fabricau un fel de papirus din canepa.

Cu vre-o zece secole mai tarziu, adica in sec. VII d.

Chr. s'a introdus si in Japonia fabricatiunea papyrus-ului.

De aci a Post introdusa prin calatori in Arabia, in Asia

minors si in Africa de nord, precum si in Sicilia si Spania, unde se construia din acest material casele de hartie,
tinand insa foarte secret modul de fabricatiune a acestui
material.

Mult mai in urma, deabea in timpul cruciadelor, s'a introdus aceasta descoperire psi in tarile din apus, gasmd gi
aci intrebuintare.
Primele incercari de a fabrica hartie gasim in Germania

in anul 1190. In Franta si Italia deabea intre anii 1250-75,

iar in Elvetia pe Ia 1430. In anul 1686 introduc emigrantii
francezi aceasta inventie si in Belgia, iar in restul statelor
europene incepe fabricatiunea hartiei deabea pe la inceputul sec. XVII.
Cum se vede din cele descrise mai sus, omenirea a ajuns
Ia un moment dat sa aiba semnele cu ajutorul carora oricine
putea sa-si exprime gandirile, a avut si hartie pe care putea sa asterne tot ce voia sa impartiseasca semenilor
totusi insa toate acestea n'au Post suficiente pentru a fi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

12

II

III

IV*,

IVb

A AA

IVc.

IVal

VII

VIII

'i'<,

Ace

AAAIPta An .'ta

90) '-)9

BB

I;

BB 617

71

11

rA

I' 7

(C

z101

1cr

.A ,A AD

`'N

'')tih)

,6'

rA

OH

i -Vt '

f (1)

APA

6 ,7,, y

M-f ;.-

1
-11 71 11
.:
R, vF,: 8
s 0,, (9, G6t 69
41

fo

Z3,

-.7/77

77y1t,

J5, J

ff sV-1

t
>I

/3 1

4/91

,.

17

1/5

I/6

..

tfd

zc\

fr.91,',1,1' w,,`,.t;
Ro

,-(

14V 10"
.\92

Iv\
k

Xt

' Y lc

vY VY

7'7 Vs-k'

.c.) 0

-,-,i;

r rq

11 It

MIL

f'\

1417

Li

1
Q

k(s)

0 f,

NI: A f

(-..?.,,`ff

VY

RR

es 7 `1

3SIS

Z. --zFig. 4.

93
VY

'A'"
A;;)

::

VY VY

I I I

Rr

3t r

MS Of ss a f
Tt T fft 'it 5:: t
To V l'AU Uu Iltt
.c

Itli

es

:Wm

N fRn Nn 91n
Oo Co
0,, 0 fa
II,: PP Ov Pp $O f
Q iflq Q(1 zq

PRP Pp

fiiimi M in

.!1

Nv

I23
.,-'4

tS

il

3ri

1.;.

Lk k

Ff af

159 (;

1'1-

c:, 4

(:c

A),

v NJ

0\9

ff

1-,:e

I"' r"P\

oici

TA

-I

'fir OD 'PP VV

11 r,

tEt

iii

''.1

09), 0V
, 3h)

F I'

r;

l c c (i.
Zb Dd Dh

Ili(

1-

F II

it t

l'. 3

0G.

`\

,S

131)

K v.

(it, Ai- 24
115V

ZE

e Go

i,2

VI

Vv

23t)

MA) \V w 5. to
7.-:

si

Er Xx

Xx.

v Y 1 Vv 0
z; Z zA Zz 3;

TRANSFORMAREA ALFABETELOR

feniceana; II ebraici veche ; III samariteana ; IV greace: a) forma veche a apusului, se

aerie din dreapta apse stinga ; b) vice-versa ; c) forma ma; veche ; cl) forma node a reseritului ; V. romans- veche ; VI goticele Iui Gutenberg ; VII !mini moderns; VIII Fractur.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

13

putut raspandi in mod multumitor qtiintele, artele xi literatura, cari au atins apogeul pe vremea grecilor i romanilor.

Gradul de desvoltare la care au ajuns artele qi rinta,

cari se revarsau asemenea razelor solare asupra popoarelor,

primite setos de tineri qi batrani, avea nevoe de un mijloc

mai eficace de rispandire.
Nimic nu era deci mai firesc, decat sa se nasca ideea
de a niscoci acel mijloc, care ar corespunde intro masura
mai larga cerintelor.
Istoriografii tiparului citeaza pe Chinezi, ca acea natiune care cu mutt mai inainte de Christos au inmultit

scrierile savantilor lor, sapandu-le pe nite scandurele netezite, reproducandu-le astfel cu ajutorul turlui. La inceput

se serveau pentru apasirea hartiei pe cliru de podul palmei, mai tarziu ins de niqte tampoane de piele. In felul
acesta obtineau cOpii dupa clirele sapate.
Chinezilor revine deci meritul de a fi numiti descoperitorii tiparului, cum tot ei au descoperit gi xilografia (saparea in lemn).

Arabii, hind cei dintai in contact cu Chinezii, au adus,

aceasta arta in Europa cu ocazia emigrarii lot in Spania
in secolul IX dupi Christos.
Deaci incolo acest metequg se raspandeqte in mod fulgerator in intreaga Europa, unde pada ad once comunicare
de gandire se facei numai prin scris. Acest mijloc de comunicare deveni insa cu timpul din nou insufficient. Scrii-

torii nu puteau sa satisfaci cu scrisul lor, decat numai un

numar foarte mic dintre cei dornici de lumina, i firesc
numai pe acei ce posedau mijloacele bogate, pentru
putea permite luxul unui astfel de manuscris.
Omenirea insa, din ce in ce mai dornica de a cunoate
operile iluqtrilor for contimporani, a niscocit in cele din
urma mijlocul potrivit dorintei generale.
Primul tipar de text fa facut cu ajutorul xilografiei de catre

olandezul Koster in sec. XIV.

Unii dintre istoriografi sustin ca tot acest Koster ar fi avut
cel dintai ideea de a taia literile deosebite din lemn de fag,
spre a le putei combing apoi in cuvinte, randuri i pagini.
Toate acestea n'au Post insa decat mai mutt sau mai putia
reuite incercari ale antemergatorilor lui Gutenberg. Adeva-

www.dacoromanica.ro

14

ratul tipar iii

MANUAL GRAF1C
are inceputul lui cu descoperirea lui loan

Gutenberg din Maienza, care a descoperit la 1450 literile

mobile, turnate din metal. Elevul sat' Peter Schaffer, a adus
prin nascocirea stemplului de otel), mad imbunitatiri literilor

turnate. Stemplul este un fus de otel pe capatul caruia se giswe gravati litera originals`
care serveve la imprimarea matritelor de turnat

(fig. 4).
Capitalistul Fust, asociat mai intai cu Gutenberg, iar mai tarziu cu SchOffer, are i el
meritul de a fi muncit la perfectionarea artei
lui Gutenberg.
Toli trei tineau descoperirea facuti cu totul
secret. Primul tipar a lui Gutenberg cu literile
mobile de metal este Biblia de 42 randuri,
in limba latina. Aceasta Bib lie a fost vanduti

de Fust la Paris, trecand-o drept scrisa de

mina, tainuind astlel descoperirea marelui
maestru.
Fig. 4. Stemplul.

Anul 1450 este deci de intreaga omenire

sarbatorit ca raspanditor de lumina, tend
Gutenberg a fost predestinat de providenta,

de a rascoli cu descoperirea sa o lume intreaga, schimband deodati tot rostul societatii, aducand in
Coate straturile popoarelor raze le binefacitoare ale culturii.
*) Stemplul este un instrument care servegte la facerea matritelor, adich
a formelor de turnat liter. Stemplul este lucrat din cel mai fin old, avand
forma aritath in fig. 4. Literile, ce mai intii aunt desenate de cei mai buni
desenatori specialigti pe mirimea de 2-3 cm., se reduc pe tale fotografich la mirimea doritii, apoi se aplich pe suprafata stemplului gi se graveazi.
Suprafata stemplului, dupi ce este mai intai extrem de fin glefuith, se prepars, cu un strat subtire de cearh, aceasta spre a prinde copia desenului
micgorat fotografic. Dupi aceeia incepe gravarea lor, cu ajutorul unor scule
speciale de o fineta extraordinarii. Aceasth munch odata terminate an controleazi cu minutiozitate litera gravati gi numai gasind-o perfect din once
punct de vedere, se trece la chlirea stemplului. Chlirea stemplului ae face
de asemenea cu mare precautiune. ExpuninduI cildurii numai un singur
grad mai mult decit necesith, gravure a ar inispri, iar stemplul ar deveni
inutilizabil, deci torah munca zadarnich. Cu ajutorul unor prese hidraulice
se preseazi stemplul in nigte plici de arami de o grosime de 5 mm. Dupi
ce gi aceste tipare aunt controlate gi ajustate ele pot aervi ca forme de
reproducere. Pentru fiecare Neat' in parte 9C face un astlel de stemplu.

www.dacoromanica.ro

MANUAL CRAF1C

15

Totui asociatii se straduiau cu totii, din motive de specula,

sa ascunda descoperirea facuti. In urma unei neintelegeri ivite

intre Gutenberg qi Fust, caruia c4tigul realizat ii prea prea

mic, se desfacii asociatia. Fust Band pe Gutenberg in judecata, caqtiga procesul, si este pus singur in posesiunea
tipografiei, exploatind-o mai departe tot in mod secret.
Gutenberg, fiind sarac, se adresa unui alt bogitaq, Dr.
Humeri, un om de bine, care ii avansa mijloacele spre a
deschide o alta tipografie. Dead incolo, Gutenberg nemai
tinand secret arta lui, aceasta se respandete peste tot globul pamantesc. Elevii lui Gutenberg, plecand rand pe rand
in alte mar, au deschis la randul for tipografii, raspandind
astfel, spre binele intregii omeniri, secretul nemuritorului
Gutenberg.

Cam pe la anul 1502 se raspandi vestea descoperirii in

intreaga Europa. De pretutindeni soseau oameni de tiinta
spre a se initia in arta tiparului. Acetia intorcandu-se in
patria lor, instalau la randul for tipografii in diferite orate.
Cu paqi repezi s'a raspandit arta tiparului in intreaga
Ger manie, Olanda qi in Belgia.
Nu trecura nici 100 de ani dela descoperirea tiparului,
si Europa numara peste 75 de tipografii.
In Elvetia vedem pe Hammersbach instaland prima tipografie in anul 1481. In Franta este regele Ludovig al XI-lea
care trimite pe Janson Nicolas, la Maienza, spre a se initia
la fata locului in arta marelui Gutenberg. Germanul Freiburgur deschide qi el in Capitala Frantei o tipografie. Cu
acesta Incepe in Franta o adevarata manie de a deschide
tipografii. lntre merito0 raspanditori ai artei tiparului gasim
aci pe Bonhomme, Colinet, Estienne, Hopil, Lepreux, Garamond, Clarendon, Didot, Fourrier, despre cari se amintete i in alta parte, apoi Rignons, Marinoni, Farbe qi un
mare numar de alti tipografii de merit.
In Italia gasim pe Cenini, despre care compatriotii lui
sustin, ca ar fi fost descoperitorul de fapt a literilor mobile,

pe cand exercita Inca meseria sa in oraqul Briigge din

Flandra; pretentiune insa neintemeiati Doi lucritori ai lui
Fust, Panartz qi Schweyteyn, sunt insa de fapt cei cari introduc in Italia arta tiparului, gi anume in anul 1462, adica
12 ani mai tarziu, dupi ce a fost descoperita. Tot ad mai

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

16

merits sa fie numiti i meritoqii tipografi Sixt de Ressius,

Haase i Lignamina.
Fassombrone in Venetia are meritul de a fi fost cel dintai
care a imaginat semnele notelor muzicale. Aci se tipareau
i cartile religioase pentru Romania, Serbia qi Grecia.
Cea mai valoroasi familie de tipografi din Italia a fost
insa incontestabil aceea a Alzilor. Membrii acestei familii
au inventat caracterele de liters sub numele de aldine .qi
italice (cursive).
In anul 1474 se remarca in Anglia gi Scotia, Corselles,
Chepman i Millar, iar in Eluelia tot in anul acesta: Helie,
Rod! qi Froben. Acest din urma hind primul tipografi care
inlocui in Elvetia caracterele gotice prin cele romane.
In Belgia se ocupa cu arta tiparului loan de Vestfalia,
Martens, Mansion, Plantin i Moretus.
Tot Martens introduce arta tiparului si in Olanda, unde

alaturi de el merits sa fie numiti i Van de May, descoperitorul stereotipiei, precum Si renumita familie a Elzeuirilor, carora le datoram simpatica taetura a caracterelor
medieuale sau elzevire, nelipsite astazi din nici-o tipografie.
Fenola din Valenta, introduce in anul 1474 arta tiparului
in patria sa Spania, uncle mai gasim tiparitorii meritoqi ca:

Cordona, de Villa, de Racco qi altii.

In anul 1482 se introduce i in Danemarca arta lu
Gutenberg, adusa din Silesia. Cunoscuti aci au fost Gottfried of Ghemen, Blume i Brant.
Tot in intervalul acestor ani se introduce tiparul i in
Suedia prin germanul Schnell; in Austro-Ungaria, la Viena,
de catre Lichtenstein din Colonia i de Trattner i Rafelsbet ger.

Polonia, i anume in Cracovia, primi Inca in anul 1465

prima tipografie unde se imprima cu literile cirilice.

George Czernouitz, introduce in anul 1493 tiparul in

Rusia in oraqul Tchernigov. Caracterele nationale ruseti

s'au turnat insa deabea in 1704, sub domnia Iui Petru

cel mare.

Putin mai inainte introduce evreul Rabi Gerson prima

tiparnita in Constantinopol, rispandindu-le prin intregul imperiu otoman. Tot cam pe atunci introduce Principele Cerneicovici arta tiparului qi in Montenegru, aducand-o din

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

17

Elvetia; iar Grecia, vechiul leagan al stiintelor si a culturii,

primi, din cauza prigonirilor ce sufereau din partea turcilor,
deabea in anul 1817 prima tipografie, care fa instalata la
Corfu de catre misionari englezi.
In China unde tiparul era cunoscut mult inaintea lui
Christos, descoperirea lui Gutenberg fa introdusa deabea in
anul 1620, de catre iesuitul Trigault, adica dupa aproape
170 ani, dela descoperirea ei. Un alt iesuit, Xavier, introduce
cativa ani mai de vreme tiparul cu literile mobile in Japonia.
Jean Joseph Marcel, introduce in anul 1799 pentru prima
oara tiparul in Africa, i anume la Cairo.
In America arta lui Gutenberg se introduce de catre spaniolul Lombardo, care deschide in anul 1549 prima tipografie in Mexic. Desi in aceasta tara de fapt curand introdusa, totusi americanii rivalizeaza in arta tiparului cu succes
cu vechiul continent, unde este leaganul ei.

Hunter, se crede, ca ar fi introdus o tipografie in anul

1535 la Brasov, primul oral locuit de romani care primi arta
tiparului.

La Blaj se deschide prima tiparnita in anul 1746 ; in

1775 in orasul Sibiu. La Rodauli in Bucovina se deschide

in 1736 o tiparnita, iar la Timipara in anul 1765.

In Muntenia gisim primile tipografii introduse de Mateiu

Basarab la manastirea Govora iar in Moldova, la Iasi, de

catre Vasile Lupu. Tipografia lui Mateiu Basarab fa instalata de primul tipograf roman, calugarul Meletie, in 1634.
Meletie a fost dascalul priceput care invatase pe multi arta
lui Gutenberg.

Tipografia din Iasi, adusi de V. Lupu, a fost instalata

in anul 1640, ava insa o scurta durata, fiind distrusa de
razboiul intre Vasile Lupu i Mateiu Basarab.
0 era de amortire, care tiny timp de 150 ani, lua locul

inflorirei incepute. Deabea in 1827 simti ch. Asaki, pe

atunci capul miscarii literare, nevoia de a infiinta din nou o
tipografie.

M. Kogeilniceanu infiinteazi si el in anul 1840 o aka

tipografie, care functiona insa numai pada la 1846.
In capitala Romaniei, prima tipografie se deschide in anul

1675. Aceasta functiona papa la 1836, cand fa inchisa.

Dela aceasta data pans la 1851 tipografia a fost moarta in
Manual Grafic.

www.dacoromanica.ro

18

MANUAL GRAFIC

oragul nostru, cand HI redeschisa de Mitropolitul Nilon sub

directia lui ,Stefan Rasidescu. Acesta a adus din Viena

magini perfectionate gi cu ele un tiparitor specialist Fr. Gal.

Dintre cei cari sau mai indeletnicit cu raspandirea artei

lui Gutenberg au fost in Bucuregti gi Heliade Radulescu,

C. A. Rosetli, Carol Gob!, gi altii. Acestora urmeazi apoi
un mare nurnar de alti particulars.
Afars de tipografiile infiintate in Bucuregti, s'au mai deschis gi multe altele in mai toate oragele maxi ale tarii romanevi. Aga la Craiova, Buzau, Focgani, etc. Astazi nu este

orag unde arta lui Gutenberg si nu fie raspanditi. Numai

in capitals numaram peste 70 de ateliere tipografice, mici
gi mari, dintre can unele sunt inzestrate cu cele mai noui
gi practice magini gi instrumente grafice. Peste 4000 de
muncitori grafici igi cagtiga astazi existenta for in aceste
imprimerii.

Deasemenea se gasesc in Bucuregti vre-o 3-4 turnatorii

de litere, cari satisfac in mare parte cerintele tipografiilor,
aprovizionandu-le cu diferite caractere de litere, in special
insa cu albitura.

www.dacoromanica.ro

INTAIA

PARTEA

MATERIALUL TIPOGRAFIC
TIPELE S1 INFATISAREA LOR.

rr IPELE sunt niste bucati mici de metal de forma para.' lelipipeda, a caror compozitie este formati dintr'un aliaj

din 700/0 plumb, 20-25% antimoniu 0 5-10/0 cositor.

Denumirea for se trage din latinescul typus", sau litera"
cum le zicem noi, luata din franceza lettre" ----- litera, scrisoare.

Schema din Fig. 5 prezinta forma unui astfel de paralelipiped de metal. Literile a-b-c-d-e-f-g-h, insemnate aci, arata
partile paralelipipedelor de metal, can au denumirile urmatoare:

1) Lungimea paralelipipedelor (a) dela piciorul pans la

suprafata literei gravati pe capatul celalalt se numeste iniilii-

mea". Aceasta este de 24-25 mm sau 621/2-63 puncte

tipografice.

2) Partea paralelipipedelor indicate prin litera b se numeste

grosimea" literei. Aceasta variaza aproape dela litera la

litera, totusi fiecare corp are un numar de litere cari au
aceiasi grosime.
3) Partea laterals insemnati prin litera c se numeste corp".
Corpul este socotit pe puncte tipografice i indica marimea
literilor.

(Vezi si pag. 24).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

20

4) Suprafata literei, indicat arm litera d se numete ID

limbajul tipografic floarea".
5) Dimensiunea literei, adici a floarei indicat prin litera
e, se numete liiiimea" floarei.

6) Iniltimea imprimabili a floarei se numete relief".

Relieful variazi, dupi mirimea corpului, intre i 6 mm.
Relieful este indicat prin litera f (Vezi i
fig. 6, c).
7) *anvil g, ce se gisete incrustat pe
grosimea literei se numete signaiura".
1

8) Partea de jos a paralelipipedelor,

uncle deasemenea se afli un mic intulet,
se numete piciorul " literei. Santuletut
acesta n are nici-un scop definit.
Litera, adici semnul alfabetic gravat pe
capitul literilor este inverse, astfel ca partea literilor ce dupi imprimare se afli pe
partea stingi, pe micile buciti de metal

se arati pe dreapta. Din aceasti cauza

elevul trebuie si se deprindi dela Inceput
sa citeasci uor literile inversate.
Floarea nu cuprinde niciodati intreagi
suprafata paralelipipedelor de metal, ci Iasi
atat sus i jos, cat i in pirti un mic spatiu,

Fig. 5.

numit in termen tipografic carnea". Floarea gravati cuprinde cam doui treimi din suprafata paralelipipedelor. Litera a fig. 6 indica corpul literei, iar b mari-

mea floarei", aritind atit pirtile ocupate de gravuri cat

b

i spatiul ramas.
Floarea gravat pe capitul paralelipipedelor are forms conici, adici baza ei fiind
putin mai mare ca suprafata floarei. Scopul

.1111111111111111

Fig. 6.

formei conice este de a a gravurei, baza

mai solidi, deci i rezistenti mai mare.

Spatiul ce se gisete la capul cat qi

la piciorul gravurei, (fig. 7 a i a') ser-

vete la cuprinderea literilor can trec dela

centru in sus (a), iar a' la acelora cari se prelungesc in jos.
Spatiul a' este acela la toate literile dintr'un corp, atit
la cele mici cat i la cele mari. Acest spatiu este socotit

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

21

dupa sistemul normal pe puncte tipografice, and astfel

culegatorului posibilitatea la perfecti aliniere a doua sau mai
multe cuvinte culese din diferite corpuri, adaugind in acest

scop corpului mai mic, albitura necesara in puncte. Acest

spatiu trebuie sa fie absolut egal la toate literile din corpul
respectiv, el se numeoe linia literei. (Fig. 7, e-e').
Spatiul a deasupra literilor, variaza dupi marimea literilor

cari tree de centrul in sus, i nu este socotit pe puncte.

Acest spatiu depinde de felul cum a fost desenat caracterul respectiv.
Spatiul lateral b i

formeaza distanta ce au literile intre

ele, spre a nu se apropia, a se alatura una de alta. El este

stabilit de turnatorul de litere concordand
cu marimea i forma caracterelor. Spatiul
intre liniile perpendiculare ale literilor propriu zis, este deasemenea proportionat
conform cu regulile estetice.
Prin faptul ca tipele" se gasesc aruncate

in mod voluntar, neregulat una peste

si

linga alta in casele de litera, culegatorul are nevoie pentru inlesnirea Iucrului

de un semn, acest semn consta din una

e
:(

fv,
Fig. 7.

sau mai multe crestaturi pe partea grosimii tipelor, numite

signaturi. (Vezi fig. 5 g).
Numai atunci, cand tot irul tipelor, cari se afla arzate
una langa alta, au signatura in fata culegatorului, tipele au
pozitiunea for corecta. (Vezi fig. 11).
Signatura" este de regula arzata mai aproape de piciorul paralelipipedelor, si mai totdeauna pe acea parte a grosimii unde se gasete piciorul floarei gravate pe suprafata lor.
Scopul signaturii este de a indica culegatorului unde, adica
la care din ambele extremitati a paralelipipedelor se afla
floarea" literei, aceasta spre a evita astfel cercetarea aminuntita a fiecarei litere in parte in momentul cand sunt
adunate i arzate in culegar. In modul acesta se evita arzarea for gre0ta.
Daca insa cu toate acestea culegatorul din neglijenta nu
observa la in0ruirea tipelor, aceste semne, punand litera intoarsa, se iveqte la corectura piciorul tipelor ce se numeste

in termen tipografic spit" sau muscu/ita", cari trebuesc

www.dacoromanica.ro

22

MANUAL GRAFIC

eliminate. Serviciul mare ce aduc signaturile" culegatorului

au determinat turnatoriile de litere sa le aplice vi la caracterile de titluri, chiar ysi la acele ce se afla de obiceiu aezate in picioare.
Caracterele asemanatoare au, spre a fi mai uor distinse,
signaturi diferite. Astfel avem tipele insemnate cu una, cloud

sau trei signaturi. Acestea difera iar una de alta prin distanta ce au intre ele ; unele sunt cu colturi, altele rotunde,
mai late sau mai inguste, adanci sau mai netezi, etc. etc.
In general signatura se gaseste in fata tipelor, adica in aces
parte unde se afla piciorul literilor ; in unele locuri insa,
cum de pilda in Franta, ele se gasesc adeseori increstate
pe partea opusa, adica acolo unde este capul literilor. Acest

fel de a arza signatura este mai putin practic.

antul ce se gaseqte in josul piciorului" (Fig. 5 h), adica
pe cealalta extremitate ale micilor paralelipipede de metal,
n'are nici-un scop definit, provine din departarea resturilor
de metal ramase in urma ruperii for dela gura maqinei de
turnat. Aceste ramasite se departeaza cu ajutorul unei randeli speciale, producand astfel antul pomenit mai sus.
Latimea tipelor este cum s'a aratat mai sus foarte variata.
Se intelege usor Ca litera m necesita o suprafata mai mare,
adica mai lata, decat ar necesita-o de exemplu litera e sau
chiar i on 1. Tot astfel gi majuscule, adica literile mari
(capitale) : A, B, C, D, etc., cer un spatiu mai mare decat
cea mai mare parte din literile mici. Dintre acestea ating
maximum de latime, adica aproape aceea a corpului respectiv,

literile M qi W. Pauzele sunt singurele semne can sunt turnate pe grosimea corpului, adica suprafata for este exact
un patrat. Cifrele se toarna de regula pe jumatatea grosimei corpului, din can fac parte, adica pe un jum. patriqor
(halbghifert). Semnele de interpunctiune . ; : 9 1 1, sunt
de regula turnate pe a treia parte din grosimea corpului caruia
apartin ; la unele caractere se toarna aceste semne pe doui
puncte grosime.
S'a incercat adeseori sa se toarne literile pe doui puncte
pe a treia parte a corpului, pe jumatati de patripri $i chiar
pe patripri; incercarile, can insi au Post mereu abandonate,
pentruca tipele turnate dupa acest sistem pierdeau mult din
infatiprea for placuta, lipsindu-le cu desivarire gi once este-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

23

tics, fapt care a 0 determinat abandonarea orica'rei alte incer-

cid de a sistematiza grosimea.

.
Cum am vizut mai sus, floarea literilor nu ocupi toat'g
suprafata corpului. Cele mai multe din ele au un spaliu sus
qi jos, altele numai jos, cum sunt literile mad qi unele din
cele mici; iar o a treia categorie sunt acele can au numai

sus acest spatiu. Sunt insi 0 unele, cum de

pildi literile (F), .t1(H), 4.1(P), AY), 8(Z), a b

4
1(f), 4(h) i i(s) din alfabetul german can ocupi Lamiuka

intreaga suprafata corpului, cu exceptia spatiului

necesar despirtirii lor la tipar. Locul ce ocupi

de fiecare literi in parte pe suprafata paralelipipedelor se poate vedea in alaturata schema,

>

Fig. 8,

fig. 8 a d a acelora ce ocupi intreaga suprafata,

a c ce au un spatiu jos, iar b d ce au acest spatiu sus.

Fiecare corp sau grad are denumirea lui speciali. Denumirile s'au lust dupa titlul lucririlor, can au Post de prima
oars imprimate cu caractere de mirimea lor. De exemplu :
Corpus pentru corp 10 ; Cicero pentru corp 12; Text pentru
corp 20: Kanon pentru corp 36 i Missal pentru corp 48.
Primele tipirituri ale bibliei latine au Post compuse cu
caractere de mirimea corpului 20 (text ; denumirea data dupi
textul compact, cum au lost lucrate). Cu Kanon i Missal
s'au cules c'a'rtile biserice0i catolice cu aceia0 denumire.
Primele coduri juridice, numite corpus juris" au fost imprimate cu caractere de mirimea corespunzitoare corpului

10, deacolo i denumirea de corpus" pentru acest corp.

Corp 10 Corpus" are i o a doua denumire Garmond",
numit astfel dupi un anume Claude Garamond, care se
spune, ar fi Post cel dintii care a faiat tipele de aceasti
rdirime.

Tipele cu can s'au imprimat scrierile lui Cicerone au Post

de mirimea corpului 12, de aci i numele de Cicero" pentru
acest corp.
Gradele mai mici au primit denumirea dupg mirimea lor.

De exemplu Petit (mic" pe frantuze0e) pentru corp 8;

Nonpareille (pe frantuzwe tradus : incomparabil") pentru
corp 6 ; Perl pentru corp 5, iar Diamant pentru corp 4.
Corpurile merg crescind din doui in doui puncte. Exceptie fac numai corpurile 5, 7, 9 0 11, can sporesc numai

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

24

cu cite-un singur punct .din corp in corp. Corpurile cele

mai obinuite, nelipsite hind din niciun atelier, sunt :
Corp

4
5

( 4 puncte) = cam

12/5

Borghis

(5
(6
(7
(8
(9

=
=
) =

..

Diamant.
Perl
Nonpareille

Colonel

Petit

--=

)=
s

24/5

3r /5

Pit

IP

10

Corpus

(10

OP

12

Cicero

(12

St

14

Mittel

(14

Pt

16

Tertia

(16

18

Parangon

(18

20

Text

(20

24

Dublucicero (24

28

1 Dublumittel (28

) -=

104/4

36

Kanon

(36

132/3

48

Missal

(48

IS

.,

..

22/5

mm.

39/5

34/5

Pt

43/5

PP

)=

tt

)=

PP

)=

tt

)=

7r/2

)=

..

OP

18

tt

La inceputul ivirii tiparului nu existau insa gradele cele

mici, ci toate lucrarile se imprimau cu caracterele mari, aceasta

din cauzi ci nu existau scule atit de fine, spre a se putei

i caracterile mai mici. Dar i cele man erau in mare
parte inexact lucrate, astfel ci odati cu desvoltarea din ce
grava

in ce mai mare a artelor grafice, se simti in curand ne-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

25

voia de a stabili o norms creind sistemul punctelor. Astfel

se socotesc astazi toate caracterele de liters, precum si tot
materialul grafic existent dupa puncte. Sistemul acesta fir

pentru prima oars introdus de cake Fourrier in Franta.

Sistemul lui Fourrier, avand insa unele greseli de calculatie,
fir in anul 1811 rectificat prin Didot, care ii dadu baza
stabili. Acesta luand ca bazi misura franceza (Piciorul")
impSrti aceasta masura in puncte, dupi care un cicero avu
12 puncte, iar un cuadrat 48 puncte. Didot abandoni sistemul german, care socotea corpurile pe linii, impirtind linia
in doui puncte (corps"). Sistemul lui Didot, denumit sistemul Parisian sau sistemul francez, primi in curand cea mai
large raspandire hind adoptat nu numai de Franta, Italia si

Rusia, ci si de Germania. Mai tarziu, in anul 1879 se stabili in Germania sistemul german, avand ca bazi metrul. Se
constati oficial ca / m confine exact 2660 puncte din sistemul
lui Didot i ca 133 nonpareille, 798 puncte, au exact 33 cm.
Inaltimea paralelipipedelor de metal a Post de asemenea

modificati de francezi. Pe cand inaltimea germani, in Austria si astazi Inca obisnuitS, este aproximativ 25 mm, -,
63 puncte tipografice; cea redusS de f rancezi este de 23%
mm = 622/3 puncte tipografice. Ele se deosebesc prin denumirile ce au : fnallimea germane *i Inclltimea partziane sau Franco - germane ". Prin scurtarea tipelor via ceva
mai multe litere la o anumiri greutate. Sistemul $i inaltimea
francezi hind atit technic, cat si economic mai practic ca
cel german, a Post pretutindeni, adoptat pans si in Germania,
unde este leaganul tiparului.

CARACTERILE CELE MAI OBI,SINUITE

Caracterile cele mar obilnuite sunt cele de origini latini,

numite antiqua". Cunoastem doui feluri de antiqua,

englezi si franceza (vezi, exempt. pag. 27). Antigua engleza
are o forma mai lea', mai rotunda fiind tot deodati $i mai
subtire, pe cand cea francezi este mai lunguiati si putin cornpactS. Aceasta forma fir introdusi din America, unde gSsi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

26

nastere, in Anglia. Un at treilea tip, foarte frumps qi pretutindeni intrebuintat este acela a omediaevalelor".

Forma original strimopasci

ale tuturor caracterelor

de literi sunt grotetile, (Fig. 9 a) cu linii uniforme, adici

de aceeas grosime. Dovadi sunt vechile inscriptii ce se gisesc
spate pe pietrele monumentale din timpurile antice. Forma

aceasta s'a mentinut multi vreme la diferite popoare, probabil din cauza formei simple ce aveau. (Vezi tabloul fig. 3).
Mult mai firm, si-au luat forma caracterelor numite antiqua,
cari prezinti prima etapi a transformini grotestilor primitive.
Aceasti forma fa dati de vechii
Romani si utilizati in scrierile
lor, ea a servit ca original pen-

MMM

tru forma for de astizi. Ras-

pinditi fu aceasta formi pentru

prima oars de Nicola Janson,
tiparitor si gravor de litere din
Venetia. Antigua este denumirea generali a tuturor caracterelor de literi can igi au origina in vechile caractere latine
Fig. 9.

utilizate de Romanii antici. Toate caracterele de literi can

au aceasta origini, apartin spre deosebire de gotice $i fracturi, familiei antiqua. Noi insa am dat aceasta denumire
numai caracterelor can au pistrat mai mult forma for originali. De aci probabil numele de antiqua (antica). Acest
caracter se deosebwe de grotesti prin faptul ca nu mai are
toate liniile uniforme, ci se compune din linii groase si subtiri, adici mai albe $i mai negre, iar la cipitul extremititilor
au cite o liniuti de incheere. (Fig. 9 b) Caracterele antiqua
sunt, dupi grotestile, forma strimoseasci, can au servit
drept model original, la crearea tuturor celorlalte forme.
Renumitul tipograf Italian Manutiu, a taiat la caracterele
antiqua caracterul cursiv. Ele se mai numesc si italice, pentruci au Post inventate de un Italian si in Italia. Italicele au
taietura identici celei numite antiqua, aplecata insd spre
dreapta, (rareori spre stanga), are aceleali impreuniri, dar
foarte rar se gisesc capitalutele. .Si aci gisim bine definite
doui forme : francezi, mai lati qi compacti, iar cea englezi,
ingusti.
Dar si caracterele antiqua au suferit mai tirziu o noun
transformare. Membrii cunoscutei familii de tipografi Elzeuir,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

27

cari traiau pe la 1474 in Olanda, au nascocit o aka.- forma,

toarte placuta, aceia a medevalelor. (Fig. 9 c). Medevale
numite i elzevire, dupi numele niscocitorului lor, se deosebesc de antiqua pun faptul ca liniutele ce inchee extremiatile literilor, nu sunt simple linii drepte ci formeaza piciorue, de forma unghiurilor ascutite, ascutipil pierzandu-se
spre partile laterale. Deosebirea cea mai caracteristici prezinta insa litenle M .1 e. Prima prin aceia ca liniile din
stanga i dreapta, can la antiqua sunt verticale, la caracterele
medevale sunt inclinate spre partile exterioare ; iar litera e
pun aceia ca liniula orizontala care formeazi ochiul nu se
gasete exact la mijlocul literei, cum este cazul la antiqua,
ci putin mai sus, cam la a treia parte a literei. Acestea sunt
deosebinle marcante ce au unele dintre litere, ceeace au
insa toate literele comun, este forma lor mai rotunda aproape

patrati, pe cand antiqua are forma mai ingusti, mai funguiata. Uncle mici deosebiri mai prezinta qi alte litere, ele
sunt insa foarte neinsemnate. In general forma lor este mai
placuta, pare mult mai vioae, ca antiqua, care are aparenta
rece, de aceia se utilizeaza cu precidere pentru lucrari
literare, reviste gi alte de felul acesta; antiqua din contra
gasete intrebuintare mai mutt la culegerea lucrarilor tiintifice. Medevalele au cifre de o forma deosebiti.
0 variatie a medevalelor sunt caracterele aka zise egipIiene. Ele se dosebesc prin aceia ca liniile subpri ale litenlor cat pi liniutele can inchee extremitatile lor, sunt mai
ingropte, cam pe jumatatea limilor groase. Egiptienele apartin
deci tot familiei medevalelor.
Toate celelalte caractere apartin uneia din familiile de mai
sus : groteti, antiqua sau medeval. Ele stint deci forma de
origins a tuturor caracterelor ce posedam astazi, stramo0i
adevarati sunt i raman insa groteOle, ale caror forma iniPali a servit ca bazi pentru toate celelalte transformari.

M. Eminescu
antiqua franceza

M. Eminescu

M. Eminescu

antiqua englezi

medeval

Antigua franceza, engleza precum i medevale au spre

a inlesni lucrul, pe langi literile din allabetul obinuit Si tin

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

28

numar 'de litere impreunate, ff, fi, fl, ae, ce, /E i CE. Cele
din urma patru impreunari se intrebuinteaza foarte rar, aproape exclusiv in limba latina. Apoi mai sunt un numar destul

de mare de litere cu accente : a, e, i, d a; d, , 1, 6, a, a,

a, r, a, a, d, e, 1, 6, a, v, Q, ; qi I, pentru limba ungara
se mai adauga 6 i if; toate se gasesc i la literile marl
(verzale) sau capitale. Catei trei feluri de caractere de liters

au adeseori i capital*, acestea au marimea literilor mici

servesc la scoaterea in evidenta a unor nume de autor

gi

sau titlul unei lucrari citate.

Capitalutele o, s, w, v, x qi z sunt identice cu literile mici
din acela caracter de liters. Capitalutele au qi ele accentele
sus aratate.

SEMNELE INTERPUNCTIUNII.

ntrebuintarea semnelor actual de interpunctiune a fost la

inceputul artei grahce chiar multi vreme in urma desco-

perirn tipografiei, foarte putin cunoscuta, singurele semne intre:

buintate nu erau decat puncte i lirnute in diferite forme 1

marimi. Tot renumitul tipograf Italian Manutiu, a fost reformatorul care a stabilit qi pe terenul acesta felul intrebuintarii
semnelor noastre de interpunctiune, formand astfel cu timpul
actualul sistem de intrebuintare.
Interpunctiunile astazi peste tot in uz, sunt urmatoarele :
. Punctuliqi are locul la sfaritul fiecarei fraze, precum
i dupe prescurtan ; el trebuie sa urmeze imediat ultima liters
la slaritul frazei. Mai multe puncte in ir

... servesc ca semn

de intrerupere" aratand ca o fraza sau o vorbire oarecare

este neterminata.

Virgula se intrebuinteaza pentru a desparti o frazi

intercalati de restul frazei, precum i la despartirea mai
multor cuvinte, inirate intro fraza. 1i mai are i locul intre

un *ir de cifre precum i intre unitati cat i la despartirea

zecimalelor. Inaintea unei virgule, se poate pune, &xi spatiul
permite un spatiu pe un punct.

; Punct ;i uirgula, servete la despartirea mai multor perioade din frazele, unde o virgule ar fi prea putin, iar un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

29

punct prea mult. De reguli i se pune un spatiu pe doui

puncte inainte.

: Dublupunct, primeste deasemenea un spatiu pe doui

puncte inainte. Dupi acest semn se pune de obiceiu mai
multi albituri.
? Semnul de intrebare, se pune dupi once frazi, conceputi in termen intrebitor, adici la sfiritul frazei. De
ex. Uncle pot gisi liniile pe un punct ?" 5i acest semn se
va despirti in totdeauna cu un spatiu pe doui puncte de
ultima literi a frazei.
I Semnul de exclamare sau de mirare. Semnul acesta se
pune dupi frazele cari pronunti simtul momentan ; dupi or-

dine date, sau chiar dupi adrese. Si acest semn este intotdeauna precedat de un spatiu.
Cratimii, se intrebuinteazi la despirtirea unui cuvint
cand acesta nu mai incape la sfirqitul rindului, trecind jumitate din el in rindul urmator. Ele se mai intrebuinteazi ysi la

prescurtiri de nume, de ex.: C-stantinescu, D-trescu, etc.,

precum

$i

intre doui cuvinte impreunate, ca : on -tine, nici-o,

si allele.

" Ghilmetele sau semnele citatiunii se compun din

doui virgule can, de reguli, sunt turnate la un loc; in caz
de nevoie ins se pot forma .i din doui virgule. Intrebuintarea for este foarte variati, la not se obinuwe ,,astfel".
De multe on aceste semne au aceasti infitique, u sau c e
hind numite franceze sau elzevire. In Anglia se pune adeseori numai la inceput doui virgule iar la sfirOt doui apostroafe" ; tot englezii citeazi si "astfel", pun deci, cum
se vede semnele la inceput cat qi la sfirqit in sus. Foarte
multi autori, in special francezi, au obiceiu de a city numai
printr'o singuri ,virguli4. Ghilmetele ii gisesc intrebuintarea
i ca semnele de repetat, adici atunci cand un cuvint sau

mai multe cuvinte se repeti in rindul urmator, i anume

direct sub cel din primul rind. De ex.:
In ziva de 5 lanuarie
7 Decembrie

Apostroful, se pune de reguli in locul unui e sau

and scoatem aceste din urmi pentru a di cuvintului un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

30

sunet mai plicut. Omiterea literilor este mai cu seams usitati la poezii, inlocuindu-le ad prin apostroful.

()

Parantezele. Avem doui feluri de paranteze,

3i cele franceze numite crosete". Ele sunt
niste cirlige si se arazi cu scobitura titre cuvintul sau
[

.cele rotunde,

fraza care o inchidem prin ele. Daci mntr'o frazi inchisi intre

doui paranteze rotunde, se giseste o alti frazi sau un carecare cuvint, can trebuiesc si ele inchise, atunci aceste din
urmi se Inchid intre crosete. Parantezele se pune $i dupi
semnele de note *) sau 9. Ele se despart de reguli printr'un
spatiu pe doui puncte de cuvintul care se inchide cu ele.
Crosetele se utilizeazi si la poezii, cand un rind oarecare
nu incape in formatul stabilit pentru lucrare, si se iveste
necesitatea ca acest rind si fie indoit. De exemplu :
Stea, ce riticesti pe bolta cerului
[nemarginit,

Spune-mi incotro se indreapti mersul

law necontenit ?

Pauzele. Pauzele iii gisesc adeseori intrebuintarea la

sfirsitul frazei dupi punct.
In cazul,_acesta se pune in

dreapta si in stinga for cite-un jum. patrior, socotindu-le

Arept un cuvint. Pauzele mai gisesc locul intre cuvintele
sau haze pentru a arita astfel intreruperea unei gandiri,
sau pentru a atrage atentiunea cititorului asupra unei schimbiri de idei neasteptate. Pauzele se pun si intre doui cifre,
inlocuind prin ele cuvintele /sand la (de ex. 1-3). In aritmetici sunt utilizate ca semne pentru inlocuirea cuvintului

minus (de ex. 10-3). In ambele cazuri nu se Iasi niciun

spatiu intre cifri gi pauzi. Deasemenea sunt intrebuintate ca
semn de Upset' la tabele cu cifre, hind puse in acele locuri
uncle lipsesc ofrele, Inlesnind astfel urmarirea lor. De exemplu:
131

15

'

16

I0
12

70

130

In dictionare i cataloage de cirti se intrebuinteazi gi ca

semn de repetare.
* Steluia. Rostul stelutelor este acela de a servi ca semne de note. De obiceiu li se mai adaugi gi un parantez;

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

31

*) acest semn se repeta si jos in capul notei. Daca se gasesc

pe o singura paging mai multe note, atunci se va insemna
prima cu *), a doua cu **), a treia ***) stelute. In cazul cand
notele pe una gi aceiasi paging intrec numarul de trei, nu se

permite sa se puns patru ****) stelute, ci in cazul acesta

se va pune o cruciulita t), care se va putea repeta din nou
pada la trei. La brosuri cu multe note se va intrebuinta insa
cu preferinta fractiile de sus, urmate deasemenea de o paranteza, de ex. 1) 2) 3) 4) 9 gi asa mai departe. Semnele
de nota se despart cu un spatiu pe doui puncte de text,
iar notele se despart de obiceiu de restul textului cu o liniula
subtire pe vase (6) cicero. Aceasta liniuta se numevte linie
de nota gi va fi implinita intr'un spatiu care va_avea odata
vi jumatate grosimea corpului din care s'a lucrat textul. Vezi

mai jos modul de a culege notele.

Pentru a inlatura orice indoiala asupra felului cum se culeg
notele, se va tine seama de faptul ca toate notele intr'o brovura trebuiesc lucrate in acelas mod. In exemplele aratate am
depasit aceasta regula pentru ca voiam sa aduc inaintea ochilor totdeodata ambele feluri de executie.
-r Cruciuli /a, servevte ca semn in locul cuvintului mort",
se intrebuinteazi, cum am aratat mai sus, ca semn de nota
gi inlocuevte cuvantul sfant", uzitat in calendare.
Poragraful. Acest semn serveste pentru a desparti gt
a face deosebire intre diferite capitole de exemplu: la coduri
juridice, la lucrari de vtiinta, la statute si a., pentruci astfel
se va putea cita usor un anume pasagiu. De ex. : Vezi 51.
Dupa semnul paragrafului nu se pune punct.

= Egaluri. Se intrebuinteazi nu numai la lucrari matematice ci vi de multe on intr'o oarecare aka' materie compacti
avand intotdeauna intelesul de : egal cu". Inainte vi dupi
") Ad prima note :

"I Aci a doua ;

***) Aci a train;

J.) Aci urmeazii a patra note, de observat ca la notele cu mai multe
anduri, randul al doilea si urmiitoarele incep de regulti din cap, iar la primul se bate inainte un piitrisor aau mai mult, dupti cum a si formatul.
tt) Rareori se viid notele uncle randul al doilea yi urmitoarele aunt
!Agate mai intiuntru deciit cel dintttiu.
Astfel se intrebuinteazi cifrele
in cazul cind utilizam fractiile
ele pot fi luate chiar qi din corpul literei cu care se culege nota D.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR.AFIC

32

acest semn se pune un jum. patrior sau un spatiu gros.

(Trei la corp.).

t.: sau :/: este semnul repelcirii, a refrenurilor la cantece.

Acest semn se gaseste numai in cartile de cantece, ne

arata ca cuvintele can sunt puse intre ele trebuesc repetate. Aceste semne se fac i astfel :], de ex. :
Cine trece in Valea sa'
Cu hangeriul fiat teacii,
$i cu pieptul desviilit ?
Is

Anclrii-Pope cel vestit

& Semnul Et, inlocueste cuvantul psi ". Acest semn este
o prescurtare de origina Latina; se uzeaza insa astazi atat la
caracterele gotice cat i fracturi.
Din restul semnelor se mai obisnueste etc. ca prescurtare
pentru Et-cetera, fiMd egal cu $i asa mai departe". Acest
semn se poate deci uor Inlocui pnn : si a. m. d. cum se
obisnueste uneori in limba noastra.

SEMNELE NOASTRE DE NUMARAT: CIFRELE

Q emnele noastre de numarat se numesc, spre deosebirea

celor romane, can se compun din litere marl latine

dfre arabe. Ele au aceasta forma : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9, 0. Cifrele arabe sunt mult mai vechi deck cele romane,
avanduli otigina in China, unde s'au transformat din alfabetul chinesesc. Acest popor utiliza pentru exprimarea semnelor dela la 9. un soiu de semne ce faceau cu ajutorul
degetelor. Zero s'a format probabil figural din forma oului
gol. Din starea for primitiva au luat cu timpul forma actuali,
comuna astazi aproape tuturor popoarelor. Din Orient, unde
1

este patria lor, au Post aduse in secolul XII de arabi, cari

se serveau de ele in comertul for ce faceau cu italienii. Arabii,
hind cel dintai popor can facuse cunoqtinta acestor semne.

De ad qi denumirea de cifre arabe (ind arabe). Leonardo

Fibonacci, care traia pe la 1202 in Pisa (Italia) are meritul
de a fi raspandit aceste cifre in Occident parka atunci hind

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

33

foarte putin cunoscute, psi exclusiv numai in orasele maritime

ale italiei, cari faceau comer cu negustorii arabi. Fibonacci

invatase ca copil cifrele magrebice, can difera mult de cele

est-arabice. In Evul Mediu cifrele arabe suferira o mica

transformare, iar alta mai mare in timpurile noi. Cea
mai insemnata transformare fata de forma for primitiva au
suferit cifrele 4, 5 si 7. Inca in timpul Evului Mediu, forma
for avea mare deosebire de cea de astazi. Cifra 4 avea de

ex. forma 57; cifra 5 se scria astfel 1, iar cifra 7 in felul

aceasta A . Transformarea for este, cum se vede fundamentala. Cifrele sunt semnele can ne servesc la exprimarea pun
scris a anui numar gandit, intocmai cum literile ne permit
sa exprimam sau sa asternem pe hartie un gand, un cuget
oarecare spre a-1 impartasi unui alt om.
Cifrele sunt aproape pentru toate caracterele de litera de
acelas fel, sau difera numai inteun mod foarte neinsemnat.
Cifrele pentru aniiqua i fracturi au Post in timpul din urma
unificate, astfel ca nu mai au nici-o deosebire. De remarcat
este ca cifrele sunt singurele tipe can se toarna aproape la
toate caracterele de litera pe grosimea de un jum. patrisor,
aceasta pentru a le putea aseza exact una sub alta. Cifrele
caracterelor florate i pentru afire, depasesc aceasta regula.
Partile principale ale lucrarilor, pagihatia introducerilor, a
prefetelor cat si a paginilor cu anunturi se deosebesc prin
alte cifre i anume prin cele romane. Cifrele romane se coinpun din literile marl I, V, X, C, D, M, ale alfabetului roman:
1=

11= 2

III= 3
IV= 4

V= 5
VI= 6

X11= 12
X111=13

XIV =14
XV= 15
XVI = 16

XVII =17

VII= 7 XVIII = 18
VIII= 8 XIX= 19
IX= 9 XX 20
X= 10
XI= 11

XXX-----30

XL= 40

L= 50
DCC =
LX= 60 DCCC
LXX= 70 DCCCC
=
LXXX= 80 M sau CID =
XC= 90 ACID sau MM =

C=100 111C13 MMM=

CC = 200

CCC =300
CD= 400

D=500

700

800
900
1.000

2.000
3.000

XCID, eau IMI

I0.000
= 100.000
CM
CCM
= 200.000
DCCCCM
= 900.000

DC=600 CCCCIDDDD =1.000.000

Afara de aceste cifre mai avem i fracliile, din cari exista

doui feluri, adica ce!e cu bare drepte, oriiontale, si cele cu
Manual Grafic

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

34

bare diagonale. La fractiile cu bare orizontale, cifrele de jos

poarta bara deasupra for, , 72-, y, a ; iar cele de sus sunt turnate mai mici, incat pot fi usor asezate deasupra for. Fractiile
astfel compuse au infativarea urmatoare
f,
v. a.
m. d. Mutt mai practice si chiar mai frumoase sunt fractiile
cu barele diagonale. Acestea se compun din nivte mici cifre,
din cari cele de sus au un spatiu jos, iar cele de jos acest
spatiu sus ; ele au aceasta infitisare : 1, 2 3, 4, t , 2, 39 4
barele for sunt turnate deosebit Si au aceasta forma /. Atit
cifrele cat vi barele au aceiavi grosime, vi anume exact a
treia parte a unui patrisor. Barele se aseazi intre cifra de
sus vi cea de jos, astfel incat fractiile vor avea urmatoarea
infativare : 1/2, 1/4, //6,3. a. m. d. Fractiile se gasesc vi tur
nate la un loc, adica fiat a fi compuse din dou5 sau trei bucati.
Acestea gasesc utilizarea mai cu seams la materii uncle ele
se repeta foarte des. Atat fractiile pentru compus cat vi cele
turnate la un loc, se toarna de obiceiu dela corp 6 pade la corp
14. Grosimea primelor este de un spatiu trei
la corp; iar grosimea celor cu bare orizontale,
aceia a unui jumatate patrivor din corpul resII
pectiv. In cazuri cand lucratorul are novoie de
o fractie mai mare deck cele aratate mai sus,
acesta se ajuta luand niste cifre exact pe jum
corpul Iiterei, punand o liniuta la mijloc, iar la
Fig 10.

I2

cifre va pune cate-un jumatate patrivor din

corpul for sus vi jos. (Fig. 10) Liniutei se poate da si o pozitie obliga, facand la inaltimea floarei in ambele part' cate-o
crestatura cu foarfece, dandu-i apoi cu ajutorul unei clevte.
forma dorit5.

Cifra zero" din ambele categorii de fractii serveste si

pentru compunerea semnului la suta" : a sau /0.

ALBITURA

QUADRATI

LINII (DURCHSUSI)

In afara de there, once materie mai confine si diferite alte

buck' metalice. 0 pagina de text este un Intreg compus
din mh de bucati mici, pentruca si toate locurile ce ni se
arata la tipar in alb, adica spatiul liber intre cuvinte si ran-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFI'C

35

duri, sunt ocupate in paging prin tot atatea bucati mici de

metal numite albitura.
Aceasta albitura, pentru a nu se imprima la tipar, trebue
sa fie mai mica, adica mai scurta, decat literile propriu zise.
Un rand lucrat, vazut din fata, are deci urmatoarea infitiqare:

111111111111111111111111111
Fig.

II. Un rand cules vazut din fati.

Diferenta de inaltime intre tipe i albitura este cam de

cicero, adica 12 puncte tipografice.

Albitura cea mai mutt intrebuintata de culegator este

aceia care desparte cuvintele una de alta ; adica juraitate
sau spatiile groase trei la corp Dintre acestea
fiecare tipografie trebuie sa aiba o mare cantitate, pentruca
se intrebuinteaza foarte mull la toate caracterile de litere.
Grosimea unui jumatate de patrior este exact jumatatea corpului de literi caruia apartine. Astfel
patriqor de cicero
are 6 puncte ; ij, patripr de corp 16 trebuie se aiba deci
exact 8 puncte; ssi a. m d. Spatiile groase sunt turnate pe
grosimea de trei la corp.
Cum insa orice materie culeasa numai in cazul cand este
perfect i in mod regulat implinita, poate avea pretentie de
de patrior

a fi bine lucrati, avem absoluta nevoie de un numar de

spatii mai subtiri. Fara aceste spatii n'am putea compune

in mod placut, nici cea mai neinsemnata bucata de text.
De aceia s'a turnat pe linga Vs de patripri, i spatii groase.
spatii pe punct, 1112 punct i pe 2 puncte. Cu ajutorul
acestor spatii se da materiei infatiprea frumoasa prin egala
1

implinire a randurilor. pace am cules urt rand aproape plin,

nemai avand loc destul pentru cuvantul urmator, atunci impartim locul limas in mod egal intre cuvinte. Pentru aceasta
egalizare se intrebuinteazi spatii subtiri, adaugand cate-unul
pe langa 1/2 de pitrisori; sau in caz contrar, data mai voim
sa adiugim ^mei cateva litere, atunci inlocuim I/9 de patri-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

36

vori cu spatii groase, ficand astfel loc pentru literile rimase.

De ex. :
Formatul randului

Rindul neimplinit

TicalosullboierZcazulinibratelelidreilcu
TicalosulliboierrazialinibrateleMidreilicu
Acelag rind implinit (rant cu spatii)
Formatul randului

Rindul neimplmit

InivremelicelnenorocitullMotocipierialast
livremiceinenorocitullMotocipierilastfel,
Acelag rind implinit (strins cu spatii groase)

Albitura aceasta se toarna astazi aproape pentru toate

caracterele de litere pe sistemul punctelor. Mara de jum.
de pitrivori i spatiile groase avem, cum am aratat mai sus,
un numar de spatii subtiri, i anume spatii patru la corp,
vase la corp i douisprezece la corp. Un cicero de exemplu,
are 6 spatii pe doui puncte, un jum. patrivor de cicero, doui
i

spatii p3 trei puncte sau trei pe doua puncte, sau 6 pe un

punct. Spatiile acestea, vi mai cu seams cele pe un punct,
cari echivaleaza ca grosime aproape cu un carton destul de
gros, sunt neaparat trebuincioase, pentru a putea da textului
compus un aspect frumos.
Un bun lucrator va tine in totdeauna spatiile de diferite
grosimi bine asortate vi curat impartite in gaurile rezervate
tor, uvurandu-vi. astfel lucrul.
Patrivorii apartin i ei albiturei. Ei sunt turnati patrat,
vi au forma unui betivor patrat. Aci se yid cei mai uzitati :

Corp 5

Corp 6

Corp 8

El
El 111 t1;*$
Corp 10 Corp. 12 Corp 14 Corp 16

Patrivorii se intrebuinteaza de regula pentru a bate inainte

la inceputul randului formand pasagii not ; se uzeazi in text

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

37

dupa punct, mai cu seams la Francezi ; apoi se mai intrebuinteaza qi la implinirea starilor. De exemplu :
111111Alegerea profesiunii copiilor este mai
un inceput de pasaj cu 2 pitrisori bituti inainte.

dispus pentru cauza lui.1111

an rind cu stare

Starea" este in limbajul tipografic acel rand, care formeazi sfarsitul unui pasagiu. Pentru a umple golul unei
stari" pans la sfarsitul randului, culegatorul se serveste de
niste bucati de plumb pe deferite formate, numiti cuadrafi.

(Vezi ex. de mai sus.) Cuadratii acestia trebuie' sa aiba

grosimea corpului cu care se lucreaza. Daci lipsesc cuadratii

pentru corpurile de litere mai man Ca Corp 16, 20, s. a.

lipsa des constatati la tipografiile mici culegatorul se va
putea servi si de cuadrati din corpurile mai mici, punandu-le unele peste altele. Doua randuri de cuadrati din Corp

10, sunt cele mai potrivite pentru a implini un rand din

corp 20, iar cicala din corp 8 pentru un rand de corp 16
vor fi la orice ocazie cele mai nimerite. Aranjamentul for
se va face insa totdeauna aka cum se vede in exemplele
de mai jos:

trei iezi.=61
corp 16

"ME

Bursa oficiala" .
corp 20.

In ceeace priveste lungimea sau latimea cuadratilor, se

stie ca in vremuri mai vechi se turna pe patrisorii corpului
respectiv. Astfel se gaseau cuadratii pe 2, 3, 4 si 5 patrisori; in vechile tipografii calugaresti se pot Oil astazi inca
astfel de cuadrati. Faptul de a turna astfel de cuadrati, avea

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

38

insa un foarte mare inconvenient pentruci ele difereau mult

in lungimea for dela un corp la altul. Turnatorii, vazand acest

neajuns, au convenit in cele din urma cu toti, alegand un

anumit corp dupi care sa toarne cuadrati. Alegerea cazit
pe corp 12 (cicero) dupa masura caruia s a impartit astazi
tot materialul tipografic, precum sunt : cuadra tii, regletii yi

dursuP. Un cuadrat din corp 6 confine deci 4 patripri

de cicero (corp 12) sau 8 patripri din propriul sau corp ;
un cuadrat de petit (corp 8) are 4 cicero sau 6 patriori
de corp 8. La cuadrati de garmond (corp 10) nu se potri-

veqte masura, ele au tot patru patripri de cicero sau 4

patripri i 8 puncte din corpul for.

=ME

Turnatoriile de litere, toarna cuadratii pe patru

cicero i pe doi
cicero. Acest
cicero ; pe trei
sistem a fost de toti technicienii recunoscut ca cel mai prac-

tic, qi ca stare pretutindeni adoptat.

Pe cuadrati socotim astazi once masura tipografica. Cr
broqura are deci o latime de 4, 5, 6, cuadrati. Formatul culegarului ii potrivim tot cu cuadrati.
Cuadratii sunt deasemenea foarte mutt intrebuintati ; de
aceeia mice tipografie trebuie sa posed o mare cantitate
de cuadrati din toate soiurile. Spre a putea calcula cantitatea
necesara de cuadrati pentru un oarecare scop, trebuie sa
cunoaoem proportia ce exista intre greutatea i numarul for.

Tabeluta de mai jos ne desluelte pe deplin in aceasti

privinta

BucAti pe

Un kilogram confine cuadrati pc

6 puncte

8 puncte

10 puncte

2 cicero

284

216

196
140

144
102

176
120

88

12 puncte
148

104
70

Nara de cuadrati i spatii mai avem un alt soi de

spat'',
insa nu se pun intre cuvinte, ci intre randuri.
Aceste spatii au qi ele un rot foarte insemnat.
Daci ham de pildi o brolura ale carei randuri sunt dese,

adica lipite unul de altul, zicem ca aceasta materie este

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

39

compacM. 0 alti brosura, insa arata oarecari spatii intre

randuri, aceasta zicem ca este spaiiaM sau thrito.
Toate aceste goluri sunt, cum este si firesc, umplute cu
bucati subtiri de plumb. Aceste bucati de plumb le numim
linii" sau dursui".
Aratim mai jos materie compacti si materie rarita.
Materie nereritir

Destul! striga Lapusneanul, nu te mai

boci ca o muiere ! Fii roman verde! Ce sa
te spoveduesti? Ce sa-i spui duhovnicului?
Ca esti talhar si un vanzator? Asta o stie
Materie ratite

Destul! striga Lapusneanul, nu te mai

boci ca o muiere! Fii roman verde! Ce sa
te spoveduesti ? Ce sa4 spui duhovnicului ?
Ca esti tilhar- si un vanzator ? Asta o stie
Intre ultimele douii randuri se yid liniile asezate intre randuri

Prima linie eate comprise din done buciti iar a doua este un
dursusi" intreg,

Aceste linii (dursusi) se toarna pe diferite grosimi; avem

; pe doua puncte
dintr'acestea pe un punct
pe trei puncte
si pe patru puncte
. Ca

linii mai groase, de can de asemenea ne servim la faritul

materiei, putem privi si regletii pe 6 puncte (nonpareille).
Lungimea liniilor de spatiat era la inceput aceea a cuadratilor, 4, 3 si 2 cicero. Obiceiul insi, de a ran materia,

a dat nastere ideei de a turns aceste linii si pe formate

mai lung', pentru a inlesni astfel lucrul. Asa avem astazi
aceste linii pe doi, trei, patru si mai multi cuadrati. La
materia rarita se poate deci intrebuinta, ceeace este chiar de
dorit, numai bucati intregi. Aceste linii se numesc clursuli
sau regleti pentru ca apartin familiei regletilor.
Deoarece formatele cartilor difera foarte mult una de alta,
suntem de multe on nevoiti sa intrebuintam regleti sau dur-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

40

susi la un loc cu linii mici, aceasta pentruca nu intotdeauna

gamin dursus intregi pe formatul dorit. Daca avem deci.

de expl. un format pe 4 cuadrati, vom pune un reglete

sau dursu pe 3 cuadrati sr unul, de aceeasi grosime pe 1
cuadrat, unul langa altul, Inland insa seams sa schimbam
bucatile mici cand in dreapta cand in stanga. Prin aceasta
incrucisare impiediciim strimbarea rindurrlor, ce s'ar intimpla data n'am schimba bucatile mici, dupa cum aratam
mai jos :

Destul ! striga Lapusneanul, nu te mai

boci ca o muiere ! Fii roman verde! Ce sa

te spoveduiesti ? Ce
spui duhovnicului ?
La un format ce trece de cinci cuadrati, de ex. 6, se
intrebuinteaza de regula doi regleti (dursusi) puse una lingi
alta, si anume una pe 4 si una pe 2 cuadrati, cari insa pot

fi din cand in cand intrerupte de cite doi dursusi pe 3

cuadrati.

Tot asa procedam cu orice material care intrebuintam

pentru raritul materiei.
Spre a putea constata cantitatea dursusilor necesari pentru
o anumita lucrare, este neaparat nevoie sa se cunoasca pro-

por tia intre greutatea si numarul lor. Tabeluta de mai jos

serveste acestui stop.
.

Lungimea

in cicero

klg. confine bucati dursuai pe:

punct

2 puncte

3 puncte'

4 puncte

768
384

832
533
404
200

143

100

12

256

135

96

68

16

192

101

72

51

41

52

2
3

1560
1028

564
364
286

426
270
204

20

154

81

58

24

128

64

48

www.dacoromanica.ro

MANU AL GRAFIC

41

REGLETII.
119Regletii,

de orice fel, apartin

vi

ele familiei albiturilor.

Regletii sunt nivte bucati de plumb turnate pe sistemul punctelor, adica pe cicero vi se gisesc in lungimi dela
unul pada la vase cuadrati, uneori vi mai lungi, avand grosimea de 1, 2, 3 vi 4 cicero.
Regletii acevtia se toarna, dela grosimea de doi cicero in
pi anume in trei feluri, cum putem vedea iin figurile
de mai jos.
sus, gol,

Fig. 12. Regleti.

Figura 12 a ne arata un reglele, avand sus cat vi jos

un Sant; iar b un reglele turnat sus plin avand insa jos o
.

scobitura.

Formele acestea sunt cele mai practice, deci gi pretutindeni intrebuintate. Marimea aceasta este cu precadere intrebuintata la culegerea poeziilor, in caz de lips sau pentru
a economisi cuadratii. Regletii mai sus aratati, sunt de plumb
vi

pe grosimea de 4 cicero turnati.

aci este adeseori de mare interes pentru culegatorul

de litere de a vti tali regleti asortati dela 2 pada la 6 cuadrati

merg la 1 klg. Tabeluta de mai jos ne servevte de minune
pentru a afla proportia intre greutatea vi numarul de bucati

de regleti de plumb dela corp 6 pada la corp 48

I

Lungimea

2 cuadrati
3

,.

..

.,

kgr. confine buditi regle i pe:

6
8
10
12
24
36
48
puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte

68
46
35
28
23

18

12

19

13
10

17

15

14

12

4
3

51

42

34
25
20

29

35
25

22

17

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

42

CARACTERELE DE LITERA PENTRU TITLURI.

Daci la inceput am vorbit despre tipele, adici literile in
general, vom arSti acum acele cari se numesc caractere de titluri, i cari se intrebuinteazi pentru evidentiarea
unui cuvant sau a unei !raze.
Pentru a scoate in evidenta un cu./ant, sau chiar fraza
intreagi Intr'un oarecare text ne servim in primul rind de
cursive sau spaliondm cuvinte. cum se obisnueqte la germani, americani, s. a.
Pentru a di unor cuvinte sau (raze mai mare importanti,
intrebuintSm i un caracter mai compact.
Caracterele pentru evidenlierea unor cuvinte, sunt in strinsi

legituri cu caracterele din cari lucrim textul. In primul rind

trebuie observat ca aceste caractere si aibi aceia# marime, adica floarea for si fie in aceia. lime. Mai departe
nu este admisibil si intrebuintim pentru evidenlierea cuvintelor un caracter medieval daci tot restul textului este lucrat
cu antiqua,
viceversa.
Din cele aritate mai sus, qtim ca caracterul cel mai ob4nuit pentru scoaterea in evidenti a unor cuvinte sunt cursivele. Din acest soiu de caractere mai exists i un fel co
o tiietura semi-neagrii i una compact& grasd.

Constarrtmopol

Bueure,W

Cursive seminegre.

Cursive compacte.

Apoi mai avem i cele trei felud de Aldine; numite astfel dupS niscocitorul for Manutiu Aldini :

Transilvania
Aldine inguste

Basarabia
Aldine

Tei. Popici
Aldine negre.

Cea din urmi fiind foarte neagri se intrebuinteazi aproape

exclusiv la culegerea reclamelor, pe cind celelalte douS
fiind mai practice gisesc intrebuintarea la once soiu de
imprimate : brouri, gazete si chiar la lucriri de accidente.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

43

Proprietatea acestor caractere.este aceia .ca se compun din

linii negre qi subtiri, ele apartmand familiei antiqua.

Un alt caracter foarte placut qi mult uzitat, sunt egiplienele. Acestea se deosebesc in tietura lor, prin faptul
ca desenatorul acestui caracter de liters a parasit principiull
nuantarii liniilor prin .negre i subtiri, impingand cele din
urrni dandu-le o infamare mai pima, cum se vede mai los..

Marele poet rus Leon Tolstoi

Egiptiene simple.

Cu timpul insa egiptienele au suferit atatea schimbari, Si

cu fiecare schimbare i o alts denumire, incat astazi avem
urmatoarele feluri de caractere egiptiene:

Ion C. Bratianu

Mihail Eminescu

Egiptiene late

Clarendon

TITU MAIORESCU

BARBU DELAVRANCEA

Egiptiene inguste

Egtptiene negre.

Caracterele grotefti, cu toate variatiunile existente, cum

putem vedea din cele cateva exempla de mai Jos

P. Hasdeu

Creangd

Slavici

Goga

albe

seminegre

negre

compacte

Bolintineanu

Maiorescu

albe inguste

albe late

Ion Plinulescu
cursive albe

Niculae lorga
negre inguste

Ion Basarabescu
cursive negre

tin tot de familia egiptienelor. Ele difera mai mult sau. mai
putin in floare, unele mai late, altele inguste, iar altele mail

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

44

negre sau mai subtiri, gi formeaza o noua serie de caractere,

des utilizate, avand fiecare denumire separata.

Tot aci putem numi si caracterele Rennaissance" si

Etienne".

Mihail Kogalniceanu

VASILE ALECSANDRI

Rennaissance

Etienne.

Cum am zis mai sus, toate aceste caractere de liters au

ca baza tipul caracterelor antiqua, aceasta taietura, fiind mai

simpla este totdeodata pi cea mai citeata, servind astfel

drept model pentru toate creatiunile noi. Ele sunt turnate
pe toate corpurile existente gi servesc atat la compunerea
titlurilor, cat gi pentru evidentierea unor cuvinte in text, aci
bineinteles numai corpurile mici.
Mai sunt de numit si caracterile florate, umbrate, grizate,
liniate i altele, can de asemenea servesc la titluri, carti de
vizite, de logodne, politi, cat si la accidence. Variatiunile

for sunt atat de multe si bogate, incat, daca asi voi sa ark
aci toate, ar fi nevoe de un volum deosebit.
Spre a complecta aceasta parte este necesar sa amintesc
$i de caracterele zise caligrafice. Acestea se deosebesc iaras

in cele engleze, balarde si ronde, avand fiecare un insemnat numar de variatiuni.

Hcohe

Lqicaeacce

ginti6

Caligrafice engleze

c_C_Zecoanari
Batarde

C-7 tigote e antacu zinoRonde

Ele constitue prin felul for un fel de liters cu totul deo-

sebit; tietura for se deosebeste cu totul de a celorlalte

caractere, si cel mutt le putem compara, din cauza inclinarii

for spre dreapta, cu cursivele.

Caligraficele sunt o copie fidela a. scrisului manual, scopul
for, reproducerea intocmai si in mod mecanic a acestuia, cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

45

ajutorul presei tipografice. Cele dintai inventate au Post

caligraficele germane, iar mai firm cele latine. Ele au Post

anume create pentru a servi la imprimarea lucrarilor cornerciale, mai cu seams circulitri, polite, cecuri, chitante, ceirti
de logodna, de vizita, de nuntei, qi a. Scopul infiintarii for
a Post de a concurs, sau chiar inlatura cu totul litografia,
care isi cucerise o mare parte din lucrarile grafice.
Cu toate incercarde facute, acest scop nu s'a putut atinge;
imitarea finetei litografice a Post imposibil de a fi redata prin

literile turnate in plumb. lmposibilitatea imitarii reese din

faptul ca ingustimea literilor nu permite o copie exacta a
literilor. Nici francezul Didot, inventatorul tipelor diagonale,

inventie prin care s'a putut da floarm un loc mai mare de

joc, atat in dreapta cat si in stanga, n'a fost in stare sa_

infranga concurenta litografiei. El are totusi meritul de a fi
adus o mare inbunitatire tipelor caligrafice.
Caligraficele de astazi se deosebesc cu mult in eleganta
taeturii de cele turnate la inceput.

CASA DE LITERE
cand este adus dela turnatorie se pune in niste
Litera,
case, numite case de Merit. Ele sunt de obiceiu construite .din lemn de fag, si au un anumit numar de despartituri mai mici si mai marl, ale caror aranjament se face
dupa felul caracterelor pentru cari sunt destinate; i ar marimea dupa cantitatea literei ce va trebui si cuprincla, De
aceea deosebim case marl pentru liters de text compres,
mitlocie pentru liters de titluri, si inca mai mici pentru literile

marl de titluri, dela 3 mem in sus acestea din urma servesc si pentru adapostirea chenarelor.

Cele marl se deosebesc prin despartiturile for una de

alta, dupa limba in care se lucreaza din ele. Altfel sunt
casele pentru limba romans, deck cele de germani, greaci,
nisi, ebratca, cirilica, musulmana, si a. m. d. Lucian in hrnbile francezi, englezi, si italiana se poate lucra.sisin casele
romanesti. Pentru limbile ceho-slovaci si spamola, se mai

www.dacoromanica.ro

IJKLMN
p$TEE,0

\V

c'

C)

i,

A6
A.6

Oita

6i1

flfik

ft

ece

patrisori

6612

IO
3
'

CE

>

W3.

:4

II

!?

,.
-

&

1,

E161:15E

c
n

Q11ST

7*
56 78 90

5,

1'

a
c,

AF',

'66

In

o(i

jumatati
de
patritpri

g
e

Fig. 13. Casa de antiqua romaneasca.

www.dacoromanica.ro

spa

Hi

spatif

cuadrati

z
C

TiVeds

LI

ilvitavna

-ointel!cleo no unb9m3 op ego) 171

P
TI)

Eds

1.1

www.dacoromanica.ro
,)

pogrargd
op
linVulnc

.21Li

1.1

0
I

Li

5
U

IX

01

)1

i
a/

S
.1

A\

i.

11

'06

A'

'I

)1

I?

II

14

.1

'I

IV

13

7s,

No

'q

SL 95.6'
II
II

ii

9
A

',4

(I

l gL

II

J,

11

!I

d
.

11

J.

11

z
a

II

48

MANUAL GRAFIC

adauga citeva litere cu accente proprii tor, cari nu avem

plasate in casele noastre.
Deosebirea ce exists intre casele noastre de antiqua,
(fig. 13) psi cele adoptate actualmente in strainatate (fig. 14)

cari contm si capitalute, vedem indati punandu-le alaturi.

Aceasta casa se poate cu usurinta transforms pentru orice
limbi in literile latine, inlocuind unite din literile inutile
cu cele trebuincioase pentru limba respective.
0 case de liters, cum ne-o arata fig. 14 este perfect de
buni pentru a lucra din ea in limba romeind, francezd, Latina, germand, englezd, precum si italiand. Limba spanioki
ar mai necesita inca o despartitura pentru litera ii, care
s'ar plasi usor in locul -lui sau a semnului &.
Pentru limbile olandeze, i suedeze, vom inlocui literile
ce cu literile a qi A, caracteristice acestor limbi.
m
Dace avem ins de lucrat in limba ungard sau slavd din
aceasta case, trebuie sa facem o schimbare putin mai mare,
din cauza celor 18 litere cu accente trebuincioase tor.
Locul pentru aceste litere

AA6 f:1166666oilucteau
putem gasi usor. In parte be avem existente unele la (ranceza altele la germane, aka ca facem loc numai literilor mari

cu accente $t pentru cele doui vocale o ti cari mai Liman

st pot fi puse in locul capitalutelor.
Pentru limba polond putem inlocui randul al patrulea din
giurt cu accentele poloneze :

agt 1164CLNIDSZZ
pe cand accentele mici din limba ceho-slovaca se pot aranja

add'eeg-in6PACt 6113'72
in acelas rand, iar cele mari in locul capitalutelor.

AOh8EGINORSTiJUYZ
Cu aceste accente se poate lucra si in limba croati. Deasemenea se poate foarte usor transforms aceasti case de

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

49

literi pentru limba romans, inlocuind unele litere netrebuincioase cu

aqtAA,ST
pe cind a i e

ai

ii, se gasesc deja repartizate pentru limba

franceza.

In modul acesta se poate intrebuinta cu ugurinta una ai

aceia0 casa pentru diferite limbi, Para a ingreuna contul
cheltuelilor cu costul unui numar de case dispensabile,
Marimea caselor, cum am mai zis, variaza foarte mutt.
Dimensiunea for obinuita insa este : Latimea 89-97, cm ;
inaltimea 63-71 cm i adincimea aprox. 36-42 mm. Adincimile mari nu sunt practice, deoarece ingreuneaza culesul,

prin faptul ca Hind adanci, literile se araza prea tare qi

nu permit o upara apucare a lor.
Daca insa casele sunt prea mici, adica sub norma mai
sus aratata, se nate inconvenientul impartitului prea des ;

aceasta nu numai ca este o mare pierdere, dar i opreoe

iuteala culegatorului.

*ipcile din cari sunt facute despartiturile caselor, se despart in doua categorii, i anume : in groase gi subtiri. Cele
dintii fiLind principale formeaza rama casei, dindu-i sustinere

qi tarie, iar ochiului elevului un punct de sprijin spre mai

upara orientare i tinere de minte a diferitelor despartituri
unde se afla literile. Aceste stinghii despart casa in ase
parti, ele trebuie sa aiba cel putin o latime de 13-16 mm.
i mai inalte cu 3 mm. pentru a feri literile, cind casa e
plina, de a se rupe la bagarea caselor in regal, sau cind
sunt puse una peste alta. Afars de aceasta, orice casa are
o margine in fats de cel putin 19 mm. latime i cam tot
atita inaltime, care serve0e culegatorului pentru a pune aci
la nevoie un rind sau un cuvint, cind preface materia, qi
apoi fere0e casa, cind e puss la locul ei in Legal, de a
intra praf.

Nara de casele mai sus descrise ne mai servim i de

unele mai mici, pentru adapostirea feluritelor caractere de
liters de titluri.
Din acestea avem doui feluri i anume : unele, can au
i ele despartituri fixe (fig. 15) si altele can au numai n4te
Manual Grafic

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

50

stinghioare mobile. De cele din urrna ne servim pentru a pune

in ele literile mari de titluti, $i anume de la corp 36 in sus,

in picioare, despktind fiecare rand cu o stinghie (fig. 16).
Casutele cu stinghii au ins un inconvenient foarte mare
si anume acela ca daca se culege un titlu sau doui, se ivesc

Fig. 17

Fig. 16.

Fig. 15.

goluri produse prin scoaterea literilor ; in aceste ,goluri cad

cele ramase, iar pe de alts parte randurile sunt adeseori

asa de intepenite incat numai cu ajutorul sulei sau a clestufel
poi scoate o liters, stricandu-le astfel mai totdeauna.

Cum nu exists insa un mijloc de a evitA acest rat', s'a

recurs Ia construirea unui nou model de case, pentru adapostirea literilor de titluri mai mici,
ramanand cele cu stinghiute exclu-

5
,

siv pentru titluri mai mari, cum

am zis mai sus. Casele acestea
sunt o impreunare a casutet din
fig. 15 de patru on alaturata, vi
permite a adaposti 4 caractere de

liters capitale sau doui, cari au

Si

ig. 18.

literile de rand.
Mara de aceste case, mai avem

unele mat mici, din care unele

servesc pentru adapostirea tractiilor (fig. 17), iar altele pentru
cifre (fig. 18) Desi once casa de litera de text posedi gi

cifre, totust, la anumite lucrirt, cum sunt de pilda statisticile, ne servim de casele de cifre avand nevoie de acestea
in mai mare cantitate.
Casele de 'raga an. de obiceiu forma si marimea casutelor de titluri (fig. 15). Ele servesc Ia adapostirea a doui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

51

feluri de fractii. corp 6 si 8 intr'una, iar corp 10 ..si 12 in

alth

cash. Extsta si casele can pot cuprinde cate patru

feluri de fractii.

Pentru a inlaturh ins amestecarea fractiilor, vom pune

corp 6 intro cash la un loc cu corp 10, iar corp 8 cu corp
12. In felul acesta vom fi mai siguri de a nu se amesteca
fractiilor.

Casele de literh trebuesc tinute in cea mai mare curatenie, atat pentru a feri literile (12 a fi
vatamate de praful ce se depune in
casele, cat si sanatatea culegatorului,
care este deasemenea gray ameninoth
Fig. 19.
de once necuratenie. De aceia casele
de litere trebuesc din cand in cand curatite de praful ce se
depune in ele. Aceasta se face cu ajutorul unei foale mici,
cu care se .sufli tot .praful din casele de literh. (Fig. 19).
Intreprinderi mari utilizeaza pentru curhorea caselor de praf,
un fel de aparate cart, puse in functtune cu ajutorul curen-

tului electric, absorb toata murdina ce s'a depus in ele.

LINIILE DE PLUMB SI ALAMA SI CASELE LOR.

A Afars de nenumhratele caractere de litere,

cifre, fractii,
albiturh, dursust, regleti si cuadratt, despre cari am vorbit mai sus si cari servesc culegatorului ca material de constructie la lucrhrile tipografice, mai sunt necesare si liniile,

can deasemenea sunt de importanta capitals la construirea

lucrhrilor graf ice.

Sub denumirea technics de linii intelegem in general niste

sun de metal de diferite lungimi, st can, hind turnate pe

inhltimea hterilor, servesc la construirea tabelelor in primul

rand, st la accidente in al doilea rand.

Liniile cele mai des intrebuintate, sunt liniile de a/amii,
si anume: subtiri, cu doud Irdsuri, seminegre, negre i cornpacte. Inainte vreme aceste linii se ghseau turnate exclusiv
din plumb, astazi insa aproape peste tot nu se mai utilizeala

linii decat cele turnate din alamh, acestea fiind mult mai
rezistente si deci mai practice decat cele dintai. Ele se

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

52

gisesc pe toate lunngimele,adici progresiv din grad in grad,

dela Nonpareil le, corp 6, iin sus pana la 10 cuadrati si mai
lungi. Cele mai obiqnuite sunt :
No.

I.

No.

2.

No.

3.

No.

4.

No.

5.

Liniile mai sus aritate formeaza baza tuturor variatiuni-

lor can sunt in uz.

Nara' de Liniile aritate mai sus, mai avem qi Liniile de
coloane pe 6, 8, 10 qi 12 puncte ; apoi linii negre pe 3,
No.

6.

No.

7.

No.

8.

4111111MII

1111111111211=11111111
No. 9.
4, 6, 8, 10 i 12 puncte, cari servesc la incadrarea reclamelon cat qi ca doliu ; mai avem linii punctate, tremurate,
ainfas i arcuri sau acolade.
Liniile punctate, tremurate cat gi ainfas-urile sunt deasemenea foarte mult utilizate. Ele se gisesc in diferite feluri.
No. 10.

No. II.
No. 12.
No. 13.
No. 14.

Liniile ainfas" se intrebuinteazi pentru incadrarea tabelelor, cu linii de cap si de multe on chiar si la accidente.

www.dacoromanica.ro

M A NUAL GRAFIC

53

Floarea for este foarte variata ; cand este linia neagra mai
groasa and cea subtire mai mutt sau mai putin departata
cand vedem doua subtiri si una neagra la mijloc cand viceversa, si a. m. d.
Liniile Azuree" se utilizeaza la imprimarea formularelor
care servesc la usurarea circulatiei monetare. Aceste formulare sunt: cecuri, chitante, borderouri, polite, . a. Desenul for este foarte variat. Orice turnatorie de litere le
furnizeaza turnate in alama pe grosimele de 8, 10, 12, 16,
18, 20, 24, 28, si 36 puncte, taiate pe format fix, sau in
Iinii lungi turnate de plumb, pentru a fi taiate de culegator
dupa trebuinta.

Denumirea Azuree" pare a fi de origins franceza, dedusi din cuvantul Assurance, care este egal cu siguranta.
asigurare, corespunzand perfect cu scopul careia servesc,
Ele se compun dintr'un sir de Iinii paralele orizontale fie
drepte sau ondulate.

r
Linii Azuree

.4
a

Desi nu este tipografie care si nu poseda astfel de linii,

totusi se va intampla adeseori ca culegatorul si se gaseasca

in neplacuta situatie de a nu gas' ce-i trebuie. Nefiindu-i

de nici-un fobs liniile disponibile, el va cauta sa se ajute
in alt mod, utilizand linii spre a forma din ele liniile azuree

El va alege pentru acest stop un numar de Iinii curate si

nelezate, subtiri i duble, pe lungimea necesara, punandu-le

apoi, in mod alternativ una peste alta, pans la oblinerea

grosimei necesare. In nici -un caz nu se va pune numai linii

duble, si se va evita dupa posibilitate de a utrliza numai linii

subtiri. Primul fel este gresit, iar al doilea cu totul neplacut.
ran,

mai bine

bine,

numai linii duble

dar neplieut, hind

linii subtiri i
duble.

numai linii aubtiri

Scopul liniilor Azuree" este de a servi ca fonts pe cari

se scrie o valoare in litere, spre a fi astfel feria de con-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

54

trafaceri sau razaturi. Grosimea liniilor se stabileste dupi

marimea caracterelor utilizate la culegerea formularului.

Acolade sau arcuri sunt de doua feluri si anume: Cele

turnate deaintregul
pe diferite marimi, si altele de
compus. Acestea din urma se compun, dupa trebuinta, din
3-5 buciiti: si anume din mijloacele
cele doui extremitati
si din bucati de prelungire
turnate pe hm-

gimile de la corp 6-48 si mai lungi. Acoladele se gasesc

turnate atat in alami cat si in plumb. Primele hind preferabile, avand mai mare durabilitate.
Liniile subtiri se gasesc turnate pe 1, 2 si 3 puncte.
Cele duble pe 1, 2, 3 si 4 puncte ;
Liniile seminegre pe
sr 2 puncte ;
Cele negre pe si 2 puncte;
Liniile compacte avem pe 1, 2, 3, 4, 6, 8, 10, 12 si
chiar pada la 24 puncte.
Punctate avem pe- 1 si 2 puncte, tot asa si cele tremurate, iar liniile ainfas gasim pe 2, 3, 4, 6, 8 si 12 puncte.
Combinatiunile ce se pot face cu liniile de mai sus, sunt
1

aproape nelimitate.

Pentru pastrarea acestor Iinii, avem tot un fel de case

cari sunt facute in doua modele diferite.

Prima casi de Iinii (fig. 20) poate adaposti 4 feluri de

si anume cele mai obisnuite subtiri, duble negre si

Iinii,

compacte sau punctate.

Mai practice sunt insa casele cari cuprind 6 feluri de

Iinii : subtiri, duble seminegre, negre, punctate si compacte.

(fig. 21). Liniile mici gasesc loc in caturile de jos, pe cand

la A vom pune 'hulk in sini lungi, iar la B putem aranja

colturi si diferite linii de finit.
In practica culegatorului se ivesc adeseoti ocaziuni dcan
acesta va simti nevoia de a cunoaste greutatea specifics ale
liniilor de alama fats de un sir de o anumita.lungime, necu-

noscand insa aceasta roportie,p se va gam in asemenea

cazuri intro situatie foarte critics. Tabloul de mai jos va scuti
pe oricine de aceasta neplacere, aratand greutatea specifics
a unui metru de linii, sr viceversa cati metri, resp. cuadrati

lungime are un metru de linii. Un metru fhnd suficient

pentru incadrarea unei pagini format quart, se poate, cu ajuto-

www.dacoromanica.ro

Linii subliri

15c

{1

6c

48

Linii negre

>
2

36

8 cic.

30

12 cicero

24

b cicero

20

20 cicero

18

>

l
1

24 cicero

16

28 cicero

14

32 cicero

12

36 cicero

10

Linii duble

40 cicero

Linii punct ate

Fig. 20. Casa de Linii.

www.dacoromanica.ro

Linii subliri

15

Linii negre

c.

1 6 c.

12 cicero

16 cicero

24 cicero

20 cicero

1 8 cic.

a.
a.

Linii compacte

28 cicero

32 cicero

Linii duble 36 cicero

Linii punctate

Linii tremurate

40 cicero

C
16

18

14

20

12

24

10

36

6 Sub OH 48

Du ble

Ne gre

Punc tate

Fig. 21. Casa de linii.

www.dacoromanica.ro

Corn pacts

Tremu rate

MANUAL GRAF 1 C

57

rul acestei tabelute urr constata ce cantitate de linii dintr'un

anumit corp sunt necesare pentru o lucrare oarecare.
kgr. tontine

cuadrati

metrii

13'710

..

760
380
250

.,

190
125

punct

2
3

4
5

95
75
65

10
12

in =.

55 cuadrali
cantireate kgr.

Corp

0.073
0.146
0.219
0.292
0.438
0.584
0.730
0.876

6'850
4'570
3'425
2'285
1110
1'370
1'140

Tabloul urmator, intocmit dupi o indelungati practici ale

turnitoriilor de linii, ne arati cite buciti de liniiasortate

dela corp 6 pini la 20 cicero (5 cuadrati),se afli intr'un
kilogram, aranjat pe corpurile cele mai utilizate :
1

kg . linii de alarna tontine aproximativ bucati :

corpul liniilor in puncte

lungimea

liniilor
6 puncte

20

60
30
30
60
30
30
30
30
60
30
60
60
30
30
30
30
30
32

collmi

30

8
10
12
14
16
18

..

20
.,
24
30
36
4 cicero
5

8
12
16

30

20

15

10
10

18
7

I0

15

30

20

18

I0

15
15
15
15

10

I0

7
7

5
5

9
4
4

30

20

18

5
10

15

10

8
4

30
30

20

18
18
7
7

10
10

15
15
15
15
15
16
14

10
10

10
10
10
10

9
9
4

12

4
4
4
2
2
2

4
4

I0

10
10
10

3
3

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

58

CHENARE.
Chenare" intelegem n4te bucati de plumb, a caror

PrinHoare poarta un oarecare desen, i can servesc la infru-

musetarea imprimatelor tipografice. Ele se deosebesc in

chenare simple (pruri) qi in cele libere (combinate).

0000000000 0 0013000G000000000000000000000000000

Chenare pe 4 puncte

-00001

1011010610a01

gglagROAReggli9

146114141AJUU1414k414141414k414141,1144611/1414L114141414141,

0009051950000900000000E000000000

mai

pe 6 puncte
fr.

'etof

WEE

k,re,

fr.<

'AA

OINMEMENIMMPT
.tfo.tt..1.0ttlrAtttotttfot).1
pe 12 puncte

4-418

ee 18 enact.

44-0

Prime le sunt nite bucati uniforme (patrisori) pe a caror

suprafata se gasesc gravate figuri geometrice sau flori, ele se

numesc chenareliruri, i servesc la incadrarea, deci la infrumusetarea lucrariloi grafice. Chenare siruri se furnizeaza

in cantitati, numite minim. Un minim este un ir de chenare de un metru lungime, ce corespunde cu lungimea a
551/,, cuadrati, avand sl un numar suficient de colturi. Un
minim = 1 m

2660 puncte tipografice; 1 metru chenare pe

kgr. confine 8866 bucati-

2 puncte cantarqte 150 gr.;

patripri pe doui puncte. Ffind bucati de marime egala, se

tin in ciao mici indemanatece, pentruca astfel sa poata
fi urr transportate i arzate pe regalul culegatorului, spre
trebuinta Iui.

Chenareliruri se toarna atat in plumb cat $i in alami,

incepand dela bucati pe corp 3, 4, 6, 8, 10, 12, 18, 24,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

59

36 si chiar corp 48. Bucati mai mari se fac in tuci sau lemn
si servesc la incadrarea placardelor (arise).

Ele sunt de regula turnate fiecare aparte, adici buciti

mobile, pitrisori, dar se gisesc turnate sr in buati mai fungi,

pe 2, 3, 4, 8, 12, 16, 20 si 24 cicero, asemenea liniilor

de alarna.
Chenare de combinatie, deasemenea in nenumirate varia-

tiuni, se numesc chenare-ornamente si se compun dintr'o

serie intreagi de bucki, cari se deosebesc in floare una de
alta, si cari numai prin combinarea for reprezinti un cadru
placut.

Chenare de combinatie.

Chenare de combinatie se in de preferinta in niste ca-sule

asemenea celor pentru caracterele de titluri, insiruite intre
stinghiute de lemn sau carton gros. (fig. 16) ; se intelege
numai in cazul cand seria respective nu poseda prea multe
buciti mici. In cazul contrar se va pistra in cisute ca cele
aritate in fig. 16.
Mai favorabil este ins de a tine aceste chenare insiruite
intre stinghiute, deoarece lucratorul are in felul acesta in orice
moment intreaga serie in fala ochilor. Deasemenea se reco-

manda ca aceste casute s'a fie totdeauna acoperite cu un

carton, ferind astfel floarea chenarelor de a suferi vre-o stri-

caciune, sau de a se imbicsi cu prat.

Tabloul urm'Ator, intocmit pe baza misurilor aratate mai
sus, serveste la aflarea proportiei intre greutatea si numirul

www.dacoromanica.ro

MANUAL

60

GRAFIC

de bucati ale chenarelor turnate pe p'itrisori dela corp 2

pins la 48 in metal de litere.
K gr. chenare
are lungimea de
ai confine
buciti
metri
cuadrati

Corpul

chenarelor

2 puncte
3

4
5

6
7

8
9
10
12
14
16
18

..

20
24
28
30
36

.,

42
48

.,

Clintireqte

6.66
4.50
3.33
2.66
2.55
1.90
1.66
1.45
1.33
1.15
1.05
0.83
0.75

0.66
0.55
0.52
0.50
0.40
0.35
0.30

1477

985
739

8866
3940
2217

591

1418

493
422
369
328
296
246

985
724
554
438
354
246

211
185
164
148
123
106

181

98
82
70
61

m. -.= 2218 cicero

138
109

88
61

45
39

28
20
16

kgr.

Conlin.,
bucati

0.150
0.220
0.300
0.375
0.450
0.525
0.600
0.700
0.750
0.900

1330

1.050
1.200
1,300
1,500
1.800
2.100
2.250

190
166
148
133

2.700
3.150
3.600

890
665
532
445
380
333
296
266
222

III

95
89
74
63
55

REGALUL, REGALUL DE FUNDAMENTE

FUNDAMENTE.
ruvintul ,,Regal" pare a fi de origini latina provenind din
rega, sau din germana veche riga, ceeace inseamni raft.
El serveste la adapostirea diferitelor obiecte. Tipograful numeste regale, niste constructiuni din lemn, cari servesc pentru

adapostirea caselor de litere precum i totodati pentru a

aduce casele la o ingtime potriviti in fata culegatorului, inlesnindu-i astfel culegerea.
Cunoastem regale anume pentru casele de Uteri, pentru
fundamente si altele cari servesc la adapostirea albiturilor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL

GRAF IC

6I

Regalele deschise, servesc exclusiv la tinerea casei din

care lucrim momentan, cele infundate, inchise, servesc si la

adipostirea caselor de litere. Ambele au o ridicituri in

formi de pupitru, aceasta pentru a putei da casei de litere din
care culegem, pozilie obliga, ceeace usureaza mult culegerea.

Fig. 22.

Fig. 23.

Regalele pentru adipostirea caselor de litere sunt cele ark-

tate in fig. 22, cum si un soiu, cari nu au pupitru oblig,

ci sunt drepte, in formi de mask. Aceste case servesc de
reguli pentru adipostirea caselor cu caracterele de titluri.
Regalele deschise, (fig. 23), servesc de obiceiu numai pentru

sustinerea caselor din cari se culege.

Ele au loc pentru doui trei case, de

cari ne servim des la culegere, cum sunt
aldine, cursive, s. a., la mijloc au o

scanduri oblige pentru tinerea galionului de desertat si a celuia cu materialul

de rezerva (spec). Pentru adipostirea

caselor de litere, vom prefers regalele
infundate, aceasta pentru a nu permite
patunderea prafului in casele de literk.

Fig. 24.

In figura 24 vedem un regal de fundamente, care serveste

numai pentru adipostirea fundamentelor goale sau ocupate

cu zat (formele) de pistrat, sau cele de impirtit.

Constructiunea acestor regale au forme foarte variate,
dupi dorinta si trebuinta fiecirui atelier in parte. Unele mai

inalte $i mai inguste, iar altele mai joase si mai late. Ele
servesc $i ca mask de impirtit. In cazul acesta insi este

www.dacoromanica.ro

MANUAL. GRAFIC

62

preferabil ca suprafata for sa he acoperiti cu tabla de zinc,

spre a be feri de umezeali.
Fundamentul

(fig. 25) .este o plansi de lemn, a cirei

mirime variazi dupi trebumti. Fundamentele au atit in stanga cat si in dreapta o

stinghie de aproxima-

tiv 5-6 cm. iniltime.

Ele se construesc de
obiceiu din lemn de
fag sau stejar. Fundamentele servesc la pi-

Fig. 25.

strarea formelor de impirtit sau a formelor bune, pistrate

pentru a fi tiparite mai tarziu.
Un alt fel de fundamente sunt fundamentele de maina;
acestea servesc numai la Impingerea formelor in, cat si la
scoaterea lor, din marina. Ambele feluri de fundamente trebuesc bine unse cu ulei, spre a nu suferi de umezeali.

CULEGARUL $I SETLINIA
Cel mai important instrument de care ne servim la cules
este culegarul qi ca o sculi ajutitoare seflinia. Primele
culegare au fost prirrntiv lucrate. Ele erau ficute din abanos
si imbricate in tabla de alama. Cu timpul dovedindu-se insi nepractice au
fost inlocuite prin culegare
construite din alami, iar in

:,:

y sc,

r.

Fig. 26.

ultimul timp s'a constatat ca

cele de fier sunt mai rezistente, deci mai preferabile.

Culegarele de her au insa

inconvenientul de a rugini
foarteusor. Datoria culega-

torului este deci mai cu

seams in timpul verei, cand mina cu care se line culegarul,

-transpire usor
sa si ingrijeasca culegarul frecindu-1 des cu
smirghel si ulei sau gaz, feruidu-1 in modul acesta de rugini.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

63

Un culegar bine ingrijit, dovedeste dragos tea de curitenie

a culegatorului.
Culegarul se compune, cum vedem, din patru bucati diferite

si anume din: aincheltd" a-b-c, din pane d, din broascii"

e si din urupul" f. Cele trei bucati d, e si f, sunt mobile
si servesc pen tru a putei face diferite formate.
Se /linia, (fig. 27), este o linie de alaini cu doua mici urechiute la ambele extremititi.
Ea are inaltimea literei, si, hind

de alama, ajuta la o mai grabnica alunicare a literilor aduse

de culegator in culegar, usu-

1T1

Fig. 27.

rand in felul aceasta foarte mult

culesul. Apoi mai are si scopul de a servi Ia desertarea

culegarului umplut.

PORTMANUSCRIS

TENACUL

ruvantul tenac" isi are origina lui din Latina teneretine

(tenax=a tine bine, a fixi); din care cuvinte s'a format
apoi cuvantul tenaculul = sustinator: de
unde am luat not denumirea de tenacum eL..sau in romaneste port-manuscris.
Forma tenac-ului este foarte variata.
Cea mai obisnuita este cea din fig. 28, si
se corn pune dintr'un cleste numit divisorium,

Li

din latina dividere = impartire, cu ajutoFig. 28.

rul caruia se prinde manuscrisul pe o stinghiuta, care se infige in case de litere. Acest instrument
inlesneste urmarirea randurilor la cules.

GALION SAU *IFUL.

La culegerea textului intins ne servim de galion; o plan

din lemn (fig. 29) sau zinc (fig. 30) dreptunghiulara,

avand o margine jos si in partea stanga Ia cele din lemn,
iar Ia cele de zinc de regula jos cat si in ambele parti. Pe

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

64

galion se derarta materia adunati in culegar. Mara de

aceste doua feluri de galioane aratate in fig. 29 i 30, mai
sunt qi altele mai mari, cari servesc la paginatia materiei
lucrate. (fig 31). Pe ele formarn pagini de ziare, reviste

Fig. 29.

Fig. 30.

Fig. 31.

sau diferite brouri cat i alte lucrari. Din cele din urma
unele au o limbs mobila de zinc pentru a putea trage sau a
putea intoarce mai upr paging aflatoare pe galion.
Forma i marimea for este foarte variata qi depinde in
primul rand de necesitatile atelierului respectiv. Cele mai
uzitate sunt : formatele folio, (nr. 1), cuart (in 49 i octav (in 8).

www.dacoromanica.ro

PARTEA

A DOUA

DESPRE CULEGERE
Tri capitolele precedente am descris tot materialul tipografic
1 si anume : Litera, albitura, chenare, casa, regalul, culegarul, tenacul, galionul i seilinia, adica tot ceeace ne tre-

buieste pentru a putea forma un text, o materie, o forma ;

in cele ce urmeaza ma voiu ocupa de modul cum trebue
sa se culeaga aceasta materie.
Prin cules intelegem insiruirea literilor una dupa alta,
exact conform manuscrisului, cu stricti observare a regulelor
grafice, formandu- le in cuvinte, randuri, coloane si pagini.

Literile astfel insirate se numesc materie sau text.

Pentru a putea insa culege, culegatorul are nevoie de un
model, trebue sa tie ce sa culeaga. El trebue sa aiba o
schema, dupa care va culege, si acest model este
MANUSCRISUL.
Debi sub cuvantul de manuscris se intelege de fapt numai
din Latina manuscriptum
ceeace este scris de mina

scriere de minatotusi in limbajul nostru technic numim

astfel tot ce ne se rveste ca model de reprodus.
Manuscrisul este deci singura directivi care serveste culegatorului la efectuarea lucrarilor sale. Forma i con/inutul
Manual Grafic.

www.dacoromanica.ro

66

MANUAL GRAFIC

variat al manuscrisului cere o deosebita pricepere din partea

culegatorului. Acesta din urma trebue sa cunoasca in primul

rind perfect ortografia fimbei natale, din cauzi ca deseori

se iveste un manuscris ortograficeste rau scris, sau intr'un
stil prost redactat ; in cazuri de felul acesta culegatorul este
dator, sa indrepte gresehle.
Manuscrisul trebue sa fie intodeauna scris pe o singura
fats a filei, si pentru a evita multe erori, trebuie pe cat
se poate de citet scris, inlesnind astfel culegerea.

FACEREA FORMATULUI
Inainte de a incepe culesul trebuie sa facem tormatul, adica
sa dam culegarului lungimea pe care vom culege materia.
Aceasta procedura este in sine foarte usoara, totusi trebuie
sa avem mare atentiune la alegerea cuadratilor de care ne
servim la facerea formatului dorit. De regula ne servim de
cuadrati de cicero, acestia ii punem unul linga altul culcati in

culegar pada vom ajunge la formatul care avem nevoie,

apoi luam o bucata de carton subtire si 11 punem alaturi
de cuadrati, acum apasam bine incheetoarea culegarului catre
cuadrati strangand totdeodata gi surubul. Departand bucatica
de carton, vom vedei ca randul de cuadrati se misca, adica

se j
usor, fara insa a Iasi un gol insemnat intre culegar
si cuadrati. Acest gol se echivaleaza cu diferenta ce se
iveste de regula la albitura, cum sunt dursusi, regleti, $. a.
Culegatorul, avand formatul facut iii cauta. o sellinie potrivita formatului, pune manuscrisul in fata, jar galionul

(siful) la dreapta lui $i apoi incepe culesul.

CULESUL.
Luand culegarul in mina stanga se apuca astfel incat sa
fie inconjurat de cele patru degete din dreapta inspre
stanga peste surubul, dandu-i in modul acesta o pozitie
oblica. Degetul cel mare dela mana stanga se trage cat este

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

67

posibil de mult in spre dreapta, pentru a putea lua cu el

usor in primire literile aduse cu mana dreapta spre culegar,

si a le lass sa alunece pe setlinie in culegar (fig. 32).

Procedura culesului este de regula urmatoare : Culegatorul

citeste dupe manuscris atat cat poate tine bine minte,

practic este din virgula in virgula sau un alt semn de interpunctiune mai apropiat
apoi o aruncatura fulgeratoare
din ochi asupra despartiturilor casei, mai cu seams insa in
aceia din care va trebui sa scoata litera imediat urmatoare.

Cu doui degete dela mina dreapta va apuca apoi litera

de partea de sus, adica unde se afla floarea" ei, in asa
fel, incat signatura sa fie totdeauna inaintea
i
ochilor sai,
gi o va duce pe drumul cel mai scurt spre culegar, unde
va fi data in primire degetului cel mare dela mana stinga.
Acesta la randul sau va tercets fiecare litera in parte daca a sosit sau
nu cu signatura in fata, adica sa nu
fie intoarsa; el primeste literile in mo-

mentul acela cand it scapa degetele

aducatoare a manei drepte, lasandu-le sa alunece la fundul culegaruFig 32.

lui, tinandu-le aci strans pe loc, pada
la momentul cand va sosi litera urmatoare. In felul acesta

se procedeaza pada la implinirea randului. Un rand bine

implinit nu trebuie sa fie nici prea mult strans nici prea slab
implinit ; el trebuie sa stea cand it tragem putin in fata,
liber, lira a se indoi, caci daca s'ar indoi, s'ar dovedi

ca este slab implinit. (Vezi si fig. 11). Nu este permis sa

se introduce spatiile cu forts, adica cu ajutorul unui cuadrat
sau a unui spatiu on liters, lucru care se practice adeseori
de elevi si nu rareori chiar si de lucritori.
Elevul culegator trebue sa stea drept si nefortat in Pala
,casei din care culege ; nu-i este permis decat o usoara aplecare a corpului, dela mijloc in sus, spre case, gi o foarte
mica incilnare spre stanga. Deasemenea nu este admis a
clatina corpul de colo pans colo cand face miscarile spre
a lua literile din case. Numai mana dreapta face toate miscArile trebuincioase fa adunarea literilor si be aduce pe
drumul cel mai scurt spre culegar. Culegatorul care indeplineste aceste conditiuni are opucaluri bune to cules.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

68

Elevul sau culegatorul care se obisnueste a tacani cu

literile de marginea setliniei sau care nu apuca literile de
partea de sus, invartindu-le prin degete pada ce le va aduce in pozitiunea ceruta, neavand nici tinuti dreapta in Pala
regalului, are apudituri rele, i nu va putea produce atat
ca ceilalti.

Dar din partea unui bun culegeitor, se mai cere si priceperea de a putei culege fara gresett, adica sa alba intelectualitatea de a putea lucra iute i cored. Deabea indeplinind
aceste conditiuni, se poate spune ca este un culegator bun.
Datoria sehlor de atelier cat $i a lucratonlor mai varstnici

este, de a supraveghia cu strictete ca toti elevii culegatori

sa se supuna acestor reguli, nepermitandu-le nimic ce s'ar
putea numi apucatura rea.

STAREA, IMPLINITUL RANDULUI SI IMPAR,

TIREA EGALA A ALBITUREI
Orice materie compresa se compune din mai multe pasage.

Pasagnle se remarca prin faptul ca au la inceputul for

un mic spatiu, iar ultimul rand se sfarseste cu stare, adica
se implineste cu albitura.
Albitura ce se bate inainte variaza dupa formatul pe care
culegem zatul resp.; nu este insa nici-odata sub un patrisor
din corpul respectiv, si nu trece peste un cuadrat ; de regula
se bate inainte doui patrison.
Starea variaza si ea bine inteles foarte mult, in once caz
trebuie insa sa contina atatea litere incat sa treaca peste cei
doui patrisori batuti inainte la inceputul randului urmator,
in nici un caz nu poate fi mai scurta.
La Implinirea rdndurilor se pot ivi doui cazuri, anume ;
Primul, cand nu mai ramane loc suficient pentru un cuvant
intreg sau unei silabe ale cuvantului urmator, ramanand um
mic spatiu, iar al doilea cand au incaput cateva litere din
acest cuvant, nefiind insa loc pentru restul de doui trei litere.
In primul caz trebuie sa implinim randul, bagand intre cuvinte
spatn subtin; in cel de al doilea sa indesim randul, inlocuind

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

69

jumatatile de patrisori prin spatii groase, facand astfel loc

trebuincios celor doua, trei litere neincipute
Daci suntem fortati sa rarim un rand cu spatii, vom face
aceasta in mod cat se poate de egal intre toate cuvintele.
Dupa un punct lasim de regula albitura dubla. Cand, intr'un
alt caz, suntem nevoiti a indesi, a strange un rand, vom face
aceasta mai intai intrebuintand spatii groase, (trei la corp)
apoi, Ia nevoie ; mai subtiri, (4 la corp). Acestea le vom
pune mai intai in fata literilor mari, evitand pe cat posibil
micsorarea albiturii dupa semnele de interpunctiune.
In cazul cand intrebuintam spatii subtiri, nu le vom for
cu degetul, ci spre a evita ruperea lor, vom scoate mai intai
ultima liters, apoi vom pune spatiul, iar dupi aceia litera
scoasi Ia locul ei.
Pe cat este posibil vom allege Intreaga materie dela inceput pada la sfarsit, cu spatii uniforme. In felul acesta se
va obtine un zat placut, luandu-i infatisarea sfasierii.

DE SPARTIREA CUVINTELOR
Cand un cuvant numai incape pe deantregul in randul
care culegem, putem sa-I despartim, trecand una sau
doua silabe in randul urmator. In cazul acesta insa se va
tine seams de regulile gramaticale. Se va observa cu strictete

ca randul despartit sa nu contina mai pujin de trei litere,

rareori se permite o silabi de doua litere, gi numai in cazul
cand formatul este foarte mic, in randul urmator insa nu se
va trece in nici-un caz, silabele cu mai putm de trei, patru
litere. Cuvintele ca : de-ce, ci-ne, a -le, ca-te, nu se va
desparti astfel, deoarece mai in toate cazurile se poate strange

randul pentru a face loc la doua litere ; sau, daci nu, se

va trece tot cuvantul in randul urmator.
Cuvintele compuse can primesc un apostrof prin.pierderea

unei vocale, nu se pot despirti intre silabele can se leagi

prin apostrof : de exemplu : intr'unul, intr'adins, etc. ci se
vor desparti astfel : intr'u-nal,
qi a. m. d.
Literile fl, fi, ff, cand se g5sesc alaturi, se intrebuint eaz
din cele turnate la un loc. In cazul cand dupa do i if urm eaz

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1C

70

un 1 sau un i, atunci primul ./ se pune singur, iar al doilea

turnat intr'un corp cu i sau 1.

Nu se permit mai multe decat doua, trei, despartiri una
dupa alta ; mai multe in sir ar da o infatisare urata materiei.
Elevilor precum pi lucritorilor recomandam stricta observare a regulelor aratate mai sus.

DESERTAREA CULEGARULUI PE GALION

pentru a putea deserta usor pi fara teams de a strica randurile culese, asezam mai intai linia de cules ca un fel de
aparator pe ultimul rand, punand apoi culegarul pe marginea
casei, apucam extremitatile randurilor cu parole laterale ale
degetelor mijlocii dela ambele maini, apasam cu aratatoarele pe linia de cules (setlinia),
care tine randul din urma, iar cu
degetele marl sustinem dela spate
410
randul cel dintai, strangand totdeodati si cu degetele mijlocii
usor
din dreapta pi din stanga,
Fig . 33.
tinand astfel randurile ca intr'un
cleste (fig. 33). lnclinand apoi mainile spre spate, putem
scoate usor randurile, desertand astfel culegarul. Randwile au
in momentul desertarii pozitie orizontalei, capatand iar cea
verticals, cand se afla pe galion. Culegand pi desertand mai
departe se va complecta galionul, formand astfel un spalt.
Pe spaltul cules se di apoi corecturei care se trimite corectorului spre a rectifica erorile comise.
i.

CORECTURA, CETITUL El SI SCOATEREA

ERORILOR

prin corecturei" se intelege prima proba a unui spalt"

de materie culeasa sau a unei pagmi, data cu ajutorul

unei prese (fig. 34), sau mai primitiv, obtinuta cu perie.
Scopul ei este de a servi la rectificarea erorilor strecurate

www.dacoromanica.ro

mANUAL GRAFIC

71

fa culegere. Ace la care face rectificarea cuvenita a erorilor

strecurate, se numtste corector.
Orice corectura se a, impreuni cu manuscrisul, corecto-

ea trebue sa fie curata si cite**.

Pentru a putei obtine o corectura buns si citeata, udam,
cu ajutorul unui burete curat, hartia pe o singura parte, sr
dupa ce am batut materia, pe care
rulur ;

voim sa dam corectura cu balcitoarea

(calfuta, fig. 35), aceasta se face

pentru a obtine ca toate literile sa

aibi o inaltime, caci astfel cele mai
ridicate ar rupe hartia, facand astfel

Fig

'r.iliaALLITA`)

35

10014101,

Fig. 36

corectura neciteata

Fig. 37

Fig. 34.

inegrim apoi materia cu cerneala tipo-

grafica, cu ajutorul valului de corectura (fig. 36), punem

hartia udata, cu partea uscata pe materie, batand apoi, in
mod egal, cu o perie speciala de corectura facuta din par
de porc (fig. 37), care sa nu fie prea tare dar cat se poate
de deasa. Pentru a obtine o corectura cat de citeata, este
practic, sa udam hartia si in cazul cand ne servim de presa
de corectura.
Corecturile astfel obtinute se dau, cum am aratat mai sus,
impreuna cu originalul (manuscrisul) corectorului spre a face
rectificarile necesare.
Insemnarea erorilor se face prin .sem,ne speciale, cari se
numesc semnele de corectura, sr can, cu mici vari4uni, sunt
pretutindeni aceleasi. Aceste semne se pune in dreptul randului unde s'a strecurat greseala, insemnand mai intai litera
gresita, si notand pe marginea hartiei cea indreptata, pre-.
cedata de acelas semn. Daca un oarecare rand confine numar

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

72

o singura greseala se va insemna aceasta cu o simpla liniuta

(I), sunt insa mai multe greseli, atunci a doua se va face

asttel (n), a treia
iar a patra cu semnul (1_). Daca

(r)

se gasesc insa si mai multe erori, se va repeta cele trei semne

de mai sus din nou, insa acuma cu carligele in jos (L, 1.,
Daca aceste semne corespund exact atat in text cat

1= ) ;

si in fata rectificarilor facute pe marginea corecturilor,

este

exclusi once eroare la scoaterea corecturilor.

ALTE SEMNE DE CORECTURA

1.

= deleatur (in latineste : distruge, scoate). Cu

2.

acest semn insemnam tot ce s'a strecurat de

prisos in timpul culegerii.
=-- Prin acest semn insemneaza corectorul spi-

adica albitura care s'a ridicat in sus

s'a intiparit pe corectura.
0 liters liasata afara (omisa) se corecteaza
prin stergerea literilor can o precedeaza si a
acelei ce o urmeaza, insemnand apoi cate-si
trele pe marginea corecturei.
0 frazi intreaga omisa, se insemneaza pe
marginea corecturei cu
ile v. m., subliniind apoi in manuscris, cuvintele sau fraza
turi
i

3.

4.

omisa, inapoind manuscrisul impreuna cu co5.

rectura culegatorului spre rectificare.

vertatur sau verte (intoarce in latineste) este
semnul cu care se tae o litera gresit asezata
(E), adica intoarsa.
= Randurile neregulat implinite se insemneaza
cu semnul acesta.

V=

6.
7.

== De acest semn se serveste corectorul cand

s'a neglijat a se pune intre doui cuvinte albitura necesara, sau intre doua randuri un
dursus omis, i insemneaza a se despali.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

13

8. I () = Inseamni a se apropii, a se impreuna randurile, cuvintele sau literile prea depktate

unul de altul.
= Inseamni a se strange cuvantul, sau un ir

9.
10.

1M11111

de cuvinte in cazul cand au Post gresit rarite.

Inseamni tocmai contrariu, adici a se spatia
cuvintele insemnate.

Daci din eroare s'a omis a se culege un

11

cuvant sau o frazi intreagi cu cursive, se va

sublinii cuvantul sau fraza cu o liniufa, iar
cu dou'i liniute, in cazul cand trebuesc culese cu aldine.

12. r\-1 = Prin acest semn se duc cuvintele sau (raze

intregi, greOt arzate la locul lot, repetand
semnul pe marginea corecturei.
13.

= Prin acest semn se ariti ca un rand este

prea mutt impins inauntru. netinind aliniere
cu restul randurilor.

E = Insemneazi a impinge rindul mai iniuntru,

14

adici a forma aliniatul (stare).

15.

J= semnul acesta in schimb arati ca s'a ficut

o stare care nu este la locul ei, deci trebue
desfiintati.

16

= Daci din cauza incilickii liniilor de rant

(dursuOor) s'a strambat un cuvant tragem
atat deasupra cat si sub cuvantul respectiv

cite o liniuti, aa cum se arata mai sus,

repetand semnul si pe marginea corecturii.
Semnele aratate aci sunt pretutindeni la fel intrebuintate;

totu0 unii corectori, mai ales autorii, cari numai in rare

cazuri cunosc semnele conventionale, schimbi in mod voluntar aceste semn inlocuindu-le cu altele dupi pricepere.
In cazuri de felul acesta se cere din partea culegatorului
mare atentiune Ia scoaterea erorilor.
Dupi ce corectorul a rectificat, in modul aratat, erorile
strecurate Ia culegere, trimete corecturile culegatorului spre

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

74

a le corecta. Culegatorul face aceasta rectificare, servindu-se

de o sula sau de o cle#utei. Su la (fig. 38) este un mic
instrument de lemn cu un bold ascutit de otel. Su la se tine

in mina dreapta, iar corectura se aseaza in partea stangi a

galionului. Cu boldul sulei atingem usor litera
sau cuvantul gresit de partea laterals, o ridi-

cam in sus, apucand litera sau cuvintul cu

degetul. Nu este permis a infige sula in litera,.
caci astfel procedand am vatama cu siguranta
floarea Iiterei in cazul cand ne-o scapa sula..

YYjj

Fig. 38 i 39

Uneori ne servim si de o c/qtufa" (fig. 39).

Mai ales cand o litera sau un spatiu cade intre randuri, sau
se gaseste murdarie sub litere.
In cazul cand o litera rectificata este mai groasa decal
cea gresiti, vom face loc pentru aceasta, inlocuind spatii
groase cu unele mai subtin, Orland
insa strict seams de regulele spalio-

narii.

Daca la culegere am omis un cuvant, sa nu procedam la adaugirea

acestuia cu aiutorul sulei ci sa remaniem, sa prefacem randurile pang
la stare : caci altfel am risca sa
nu implinim bine randurile, pierzand
s'

mult timp, mai ales cand randurile

sunt lucrate prea dese.
Spre a inlesni scoaterea corecturii

in pagini ne servim de scaunul de

Fig. 40.

corectura (fig. 40), tragand mai intai

pagina pe un sif, sau pe un fundament punand apoi totul pe scaunul aratat.

Nu se va scoate nici-odata corecturile, in paginile sau
spalturile legate, ci intotdeauna ele vor fi mai intai deslegate si apoi se va proceda la scoaterea corecturii.
Literile scoase la corectura si rimase pe marginea casei,
precum gi cele straine se vor pune imediat la locul lor, evitand astfel strangerea fisului.
Literile stricate sau lezate (deformate) se vor arunca imediat la lada de rupturi, spre a evita a se strecura si a doua.
oara la cules.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

75

FORMAREA PAGINILOR. MARIMEA LOR FATA

DE FORMATUL HARTIEI SI ASEZAREA LOR

PE FOAIE.

paging se formeazi dintr'un numar de randuri, adunate

cu ajutorul culegarului. Marimea paginilor variaza mult
dela una (a alta si se stabileste dupa formatul hartiei pe
care se va imprima lucrarea.
Pentru a nu gresi lungimea paginilor, este bine daca ne
servim de regleti de plumb, punandu-le pe marginea galionului de paginat. Totusi nu ne vom multumi nfci-odata cu
formatul facut din regleti, ci vom socoti fiecare paging in
parte dupa puncte tipografice.
In stransa legatura cu paginatia este, fara indoiala, sr
priceperea de a da lucrarii un format plicut, fapt care depinde desigur in mare parte B
c
fE
de hdrlia, care ne este la d)S,T
pozitie. Acest material brut
este deci, cum vedem cel mai
insemnat, de care se serveste
,
artele grafice, in general. Fara
'
hartie, descoperirea lui Guten/
/1
berg, n'ar avea importanta ei J
de astazr, si ne-am gasi cam
in aceras situatie .ca acum

cate-va sute de am in urma,

cand se scna sau se imprima
in mod primitiv pe pergament.
Hartle' ii datorim deci netaga-

duit in mare parte avantul ce

,
si-au luat astazi artele grafice.
,,
Oncand avem de executat o t,'
lucrare nova trebuie mai intai A

de toate sa tinem seams de

.
Fig. 41.
hirtia pe care vom imprima
lucrarea. Aceasta nu atat din punct de vedere a calitatii,
cat mai cu seams a formatului ce are. De formatul estetic
a hartiei depinde forma estetica ce vom da paginilor. Formatul cel mai estetic este acela intocmit dupa regulile tcie-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF C

76

turii de aur". lnainte de a forma paginile ne vom convinge

totdeauna daca formatul hartiei este sau nu estetic. Presupunem ca fig. 41, infatiseaza foaia ale carei proportii am avea
de controlat, daca sunt sau nu conforme teielurii de aur".

A-B este inaltimea, iar A-E latimea foaiei. Spre a afla

daca corespunde regulei de mai sus vom proceda astfel: hapirtim Jinja A--B in doua parti egale, iar lungimea jumatatii
ablate o trecem apoi pe latimea hartiei, aci indicate prin literile

B -E. Punctul atins vom insemni cu litera C. Plecand dela

punctul C, tragem o diagonals spre punctul A, iar pe diagonals marcam iarasi jumitatea lungimei A -B, pornind dela
punctul C ; pe diagonals gasim punctul D. Cu un compas,
asezat pe punctul A, tragem o curbs prin punctu I D atingand

linia A-E unde vom gasi punctul f. Acest punct ne da,

conform regulei de mai sus, latimea corespunzatoare cu inal-

timea foaiei. A-B este inaltimea iar A-f latimea ei.

In tabloul de mai jos gasim cu usurinta, fare sa masuram

hartia pentru fiecare caz in parte, asa cum am notat mai

sus, lungimele si latimele corespunzatoare pentru un numar

insemnat de formate. Daci de ex. o lucrare (sau o foaie)

are inaltimea de 20 cicero sau 20 cm. va trebui sa aiba
latimea de 12.4 cicero sau 12.4 cm. In cazul cand cunoastern latimea, aflam inaltimea respective prin adunarea dile-

rentialului taeturii de aur" la latimea data. De ex. : Daca

Latimea lucrarii (sau a foaei) este de 20 cicero sau 20
cm., inaltimea va trebui sa fie 20+12.4, deci 32.4 cicero
sau cm.
Lit.

kilt.

Lit.

kilt.

0.6

11

12
13

2.5

14

3.1

3.7
4.3
4.9
5.6
6.2

15
16
17

6.8
7.4
8.0
8.7
9.3
9.9

21

1.2
1.9

lnill.

8
9
10

18
19
20

10.5
11.1

11.7
12.4

22
23
24
25
26
27
28
29

30

Lit.

Init. It.

13.0
13.0
14.2

31

14 8

15.5
16.1

16.7
17.3
17.9
18.5

32
33
34
35
36
37
38
39
40

www.dacoromanica.ro

Lit. hilt. Lit.

19.2
19.8
20.4
21.0
21.6
22.2
22:9
23.5
24.1
24.7

41

42
43
44
45

46
47

48
49
50

25.4
26.0
26.6
27.2
27.8
28.4
29.0
29.7
30.3
30.9

MANUAL GRAFIC

77

FORMATELE DE HARTIE SI MARIMEA RESPECTIVA A PAGINILOR DE TEXT SI TABELE.

Formatul hartiei

Marimeapagini- Marimea tabeleMarimea hartiei for in cuadrati for in cuadrap

la formatul
la formatul
in centimetrii
respectiv
respectiv

No. 1 dublii
Coal intreaga

1/2 = 2 din coals"

1/4 = 4 - .,

'8 = 8
' 16=16

..

..

42 X 68
34 X 42
21

211/2X 35

17 X 21'/2

10 X 17
7 X 8112

X 34

17 X 21

21V4X 36

2I' /4X 16%

101/2X 16'12

4 X 7'/2

101/2X 17

No. 2 dublii
Coda intreag4... .
I 2 = 2 din coalii

'/4 = 4 ,,
'8 -= 8 .

,,

'/ , o = 1 6 ..

..

49 X 76
38 X 49

25 X 39
19 X 25
10'12X 19
24'/2X 38
19 X 24'12 8 X 11' 2
12Y4X 19

41/4X

5X

8'

25' 4X 39'f4
25'/4X 19

12 X 19

No. 4 dublii
Coale intreaga
' 2 ---= 2 din coalii
' 4 == 4 .. ,,

'8=8

'its = 16 o ..
No. 10
Cola intreagi
1 2 = 2 din coalii

'4=4
'8=8

.,

1/10 ==16

..

.,

54 X 84
42 X 54
27 X 42

28 X 44
21 X 28

21

10

X 27

13' 2X 21

13 X 21

X 13

5V2X

131/4X 21

93/4

58 X 80
40 X 58
29 X 40
20 X 29

30 X 42
20 X 30
15 X 20

65 X 96
48 X 65

51 X 33
24 X 33
16 X 24

i4' /2X 20

28 X 44'/2
21'14X 27'/2

30 X 42
20 X 30

141/4X 19'/2

83/4X 14

6X9

No. 12
Coalii intreaga

I 2 = 2 din coal4
.,
1/4 -= 4 ..

Vs = 8
v16 =16

.,

..

32'/2X 48

24 X 32'/2
16V2X 24

1173i4>

15' /2

6 X 11-P/4
1 6V2X 10'/::

7 X 11

www.dacoromanica.ro

51
X 331/2
24V4X 33'/4
161/4X 24

MANUAL GRAFIC

78

Plasarea paginilor pe suprafata hartiet destinat5 imprima-

rii lor, este de asemenea de mare importanta. Asezarea se

face in doua feluri. Ambele feluri de plasare a paginilor sunt
bine si absolut in conformitatea regulilor esteticei, Fig. 42
ne arata felul de plasare a paginilor in gec
nere pretutindeni uzi-

tat ; figura 43
b

pre-

zinta felul de plasare

obisnuiti foarte des
atat in Franta cat si
in Germania. Acest
fel de plasament at

paginilor este mai luxos si se imprima ast-

fel numai cartile de

lux precum si cele de

Fig. 42.

arta. La noi se uziteazi peste tot plasamentul aratat in fig. 42. Felul acesta
de a plasa paginile pe suprafata hartiei este la noi generalizat, si numai rareori, si atunci numai dupa dorinta expresa a clientului, inlocuita cu plasamentul in modul aratat in
fig. 43. Primul fel de

asezare se face conb

form cu regale ur-

matoare: Spatiul dela

cotor (a) va fi mai
mic ca spatiul de sus
(c); cel de pe margin'

(b) sa fie mai mare

deck spatiul de sus

(c), paginile cand au

un colontitlu viu; in
cazul contrar spatiul de sus (c) s5 fie mai mare &cat spatiul (b), totusi insi mai mic ca spatiul de jos (g). In general spatiul din dreapta si stanga paginilor va fi cam a treia
parte din latimea textului, iar albitura sus It jos si corespundi cam cu a patra parte a inaltimii textului. In tarile
Fig. 43.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

79

din apus, Germania si Franta, se uziteaza la imprimarea car-

tilor luxoase plasarea paginilor aratata in fig. 43. In cazul

acesta latimea paginilor nu va fi mai mare deck aproximativ
jumatatea din latimea hartiei, astfel cand deschidem cartea,
albitura din dreapta si din stanga, cat si cea din mijloc si fie
la fel, adica sa aiba aceias
Spatml de jos va fi odata si
jumatate mai mare deck spatiul depe margini, iar spatiul de
sus sa fie exact pe jumatatea spatiului de jos. Proportia ar
fi deci 2 : 3 : 4 : 6, dup.- cum putem vedea in fig. 43.
Acest plasament nu vom privi insa drept regula tipografica,
ci ca o exceptie placuta, uzitata numai la lucrari de arta,
unde cantitatea hartiei intrebuintati nu are importanta, sau
cand acest plasament este cerut in mod special de autor.

LEGATUL PAGINILOR
Dupe ce am complectat o pagina si am pus un reglete pe
un cicero la sfarsit aceasta pentru a cla paginei un
sprijin mai puternic

luam o sfoara Si legam pagina. Iata cum

vom proceda techniceste la legatul paginilor : Apucam cu

mina stanga capatul sfoarei, tinandu-1 la coltul sus din dreapta
paginei, iar cu mina dreapta infasuram sfoara cel putin de trei
on in jurul paginei, strangand din
ce in ce mai tare (fig. 44). apoi
taiem sfoara. Capataiul sfoarei it
vom petrece apoi cu sula printre
pagina si tresele sfoarei cu care
am infasurat pagina, formind un
ochiu, care ne permite usor desFig. 44.

legarea ei, cand vom trebui sa

scoatem corectura sau dupi asezarea for spre a fi inchise
in rama.

Paginile legate prea slab, se stric lesne ; nu este deci

nicr-un fel de economic, cand legam paginile cu sfoara puling.

Paginile legate se pun pe un asternut de bathe, numit

port-pa gini. Port-pagmile se intrebuinteazi spre usurarea ma-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

80

nipulatiel cu pagini. Origina cuvantului port-pagini este Iranceza si e luata dupa cuvantul Port-au-page. De regula acestea

se fac din hartie groasa, indoita de doua, trei ori. Depe

galionul de paginat, punem paginile pe port - pagini, apoi cite
8 una peste alta, formand astfel doui siruri, adica 16 pagini

sau o coala.
De preferat este a se alege paginile numai deck pe fete,
fiind astfel mai usoara manipulatia la marina.

ASEZAREA PAGINILOR PENTRU TIPAR

A,ezarea paginilor se face dupa anumite reguli, caci astfel
nu s'ar obtine succedarea for in mod regulat. Asezarea
for variaza dupa numkul paginilor, si nu mai putin si du.pa
multiplele feluri in can se poate indoi hartia.
Formele cele mai obisnuite sunt folio (coala din 2 foi sau

4 pagini) ; in 4 (coala in 4 foi sau 8 pagini) ; in 8 (coala

in 8 foi sau 16 pagini); in 12. in 18. in 24, in 36,

in 48 etc.
Asezarea paginilor nu este o greutate, si nu se cere nimic
deck o oarecare experienta.
La asezarea paginilor pe fundament se va observa urmatoarea regula : Prima pagina, adica aceea cu signatura, va
veni totdeauna in stanga sus, daca le asezem orizontal,
iar in stanga jos, daca le asezam vertical ; fata a doua incepe din partea opusa, adica din dreapta sus sau jos.
Schemele ce urmeaza ne arata cum sa asezam diferitele
forme pentru tipar.
Fund cel mai simplu, incepem cu folio, urmand apoi cu
cele mai obisnuite feluri de asezare a paginilor pentru tipar.

In folio doui pagini

foi volante :

0000000
1
0
0
0

0000 0
2

0
0
0

0000000

000000000

0
0
0
0

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

81

In doui pagini (coale) tiparite

00C000000

000000000
8

.-.0

000

0
0

oo

Ow

O
O

alba

alba

0 a
0

C0000000

si 3 asezarn :

00000000
O
O
O

alba

0
O
9

000 00000
HO

0000000n00000
O

c00000000000 0
o
o 0

000000000000 0
00000000000
0
O
0
0

si 2 sau

O 00000000000
o
H
0
O
-0
o
o
o
0
o
oo

0
00
0
0
0

0 o

0
0
o0

0
0o
0

alba

00000

00000

CI

co 0o
00

0000

In patru pagini :
ocoomoomoo0
000000000000
0 o
CI
O
o
..0 oc.
O
0

00
000
000000
000 0000

O
O

0.0

0
o

000000000000
0
0
0
0

o
0 co

00
0

In patru pagini, doua fete :

fata I.

000000000
O
1
0
o

00000000 0
0
4
0
0
o O
00 o
o
o
0 oo
0
o0 a
o
00
0
0
0 000000000

O
O
CI

o
o
o

000

O
O
O
O
O
O
O

tale II.
0 O
0 O
o o
o o
0
0 8
0 oo
0 o
0

00
0

O
O

00000o

0
2

0
o
o
0
0
o
0

In 4 asezam coala intreaga incepand cu pag. 1 dela stanga

spre dreapta, punand paginile vertical :
u

13

8
O
O
0
o
oo
o
000t00o

00000 0
0
0
0
0
0
0
0
uo
o
o g
000 0o
I_L

000000
0 0000
O
0

o
o
O
00
O
O
0
O
0
000000
Manual Grafic.
oo

9 8 8
o
0
0
00
00
0
0
0
C00000

0000000
0 0
0
0 0
0

0
0
0
0o
o
0
o
o 9
000 0o
OU

0
0
0
o
o

0
0
o

000000

000000

0 00000
0 7 0 D 2 0o
0
CL
0
0
Cl
00
00 00
0
00
00 CI
0
0
0
C00000 000000

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

82

Daca avem pagini mai mari asezam coala in patru pe doua

fete, adica in felul urmator :

0000 O 00
0 00
0
a

Eo

o
o

00000

0
0

0000000m

090000O 00000000
0

.0
0
0 0

0
0
0

00000000 900000000

00000000
0

C000_1000
0
o

0
0

'
o
00000

000000000

00000000 0000000
0
'..H H0 0
0000 0 0000 000

0
0
0
0

Tot in patru, insa doua jumatati deosebite, asezam dupa

schema urmatoare :
000000
O
O

0
0
0

0
L

0 9000

0
3
0

0
80

0000
0000
0 0 4
1

0
0
U

0
0
U
0
n

0
Li

I
:000

AI

00

UOJUO

00000
0000
0 3 0 0 0
0

0
0
0

000 000

Cl

80

7000

0
0

00

00II 0 00 IIIDO
Ho

0000

00000 00000
0

Cand avem de asezat un sfert si doua optimi le vom dispune astfel :

00000
0

0
El

0
0

0
0

II

00000
0
0
0

o.

0
0

oopo

00

D
00
0
0

0000

0000

0
0
0

r90

0
0

0
1

0
0
0

00000

0000

0
0
8

0
0
0
0

0100I
a
00
0E00

0010

0000

0
0

00000
3

0
0

0
o
0
0
n

0_7 00
0

D
0
0
0
0
o

3
0
1
0

0
0

00000 00000

Aci
asezarea jumatatii de coala intocmaica la doui
sferturi, lac optimile de coale ocupi una marginile, jar cealalta
ipastram

mulocul.

www.dacoromanica.ro

`MANUAL GRAFIC

83

Cea mai obisnuifi forms de aezarea paginilor este aceea

a coalei in 8 (16 pagini) :

0
n

_O

o
0

000E10000

00030000
0

-0
c. 0
0

0 0000000

D0000000

0
4
t.

00 000E0000

0700000
0

,D

o
00000

0
0

0 07000

0
0
0
0
000000000
0

00 o

00000300
0

0000000000
pp
,o
0
0
0
U

0 00007000

000000003

00000000E1
0
0
17.70
0
0
0

Da,

0
0
0 00000000
D.

0
0

0
00L000
0

comma,0

cD.-,0

000000

00000 E00

0 00 7000

M 00000000
0
0
0
0
0 `I'
0
IA,"
0
0

0000
0
0

000000020
0
0

ON

.-ri

0,-.

0 000 0000

000070000

0
0

D.

07

ON

000000000

000 0000

."0

000E1

0000070
0
0

O.

a,0

0
0
0

0
0

000000000

00000 077

0 coals in 8 insi, in doui fete se aseazi :

lata I.

DOOLL,

U C,

0
0

0
0
_1

m
0
000
u
0 0
0

ROCS0

000

0
0
0

0
0 0
0
n
0
D 0
U A 61

0 000700 U

fat

0000

nn noonn

000
0 U 16 0 U 13 0 0

0
0
u
0 0
0 0
0
0
0200 0 L

0
D

0 0
0

0
0

000000

0
0
0

Li

0000

00

3 0
0

0
0
0

14

0
3
0
0
0

0
0

ri

0000

0_400

u 0
0 U
n u

0 L
0
0 0
0 01 0 0
0

00000
13

0
0
0

0
ID 0
U D

0
0
0
0
0

II.
O0 00 00

2J-, 0000 000E00

U

0000

0000

0000

0
U0

u
0

0000

0000

000700
0 13 p,
0
M
3
0

0000

0000 0

0000

0
0
0

0
D
0

0
0
0
0
0

0 juma"tate de coali in 8 (8 pagini) o asezam in modul

urmator :

0000
0

000

U
0
0
0

0000
000
0 8
0
0
U
U
0
0

0
0
0
0
0

0
0

00000

0
0

t
0000

000000
1
0
0
0
0
D
U
0
0
0
0
0
U
o

0
0
0

0
0

000000

0
0
0
0
0
0
0

000

0
0
0
0
0

1000
0000

0
0
0
0

0
0
0

2 0
0

0
U
o
o

U00u 300

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

84

Schema urmatoare ne arata cum sa asezam paginile la masini,

data avem doua jumatati de tiparit si anume tot in 8 (16

pagini) :

0000 00 00000000
0
0
,-,ID 0 00,
0

00000000

0
0
0
0
0

0
0
0

0300E10000

00000000
000000000
0
0 0

0
0

0,0

0
000000000

00,

'43
0

(0'-'

0>
0

0
0,,

0
0
0

0'

0 00000000

0110E000
0

00000000

000000000
0
0
0
Cl
<0

0 00000000

0
0,
0
0
00000001 000000008

0000000
000000000
0 0
0
<0

000000000

0
0
000000000

0
0,0

0
0

0
0
0

000

0
0

0,,
13.- .

0
0

CP-

0
0 0>
0000000
000000000

0000000 ooromo

0000000 0000000
0
0

00000000
0000 0
0 0

000

." 1 3

-<00

0
0

0 : 74

O.-,

0
0 0
000000
0000

00C 00000

In /6 (32 pagini) asezam coala intreaga dupi urmatoareai

schema:
0000

C0000

0
1

0
0
n
o

0
0

0
0
0 1,

62o

000

0000

0 000 0
0ci 13 0
0

0 000

00000

00
0
0 91

0
0
0 20
0

0
000

00000
0

0
0
o

0
0
0

LT to

00000
0
0
0
0
0

oo
o

00000

00
0
0

0000

00000

0
0

14

0000

00000
0o
00
U
0

0 0000

00000

0 12 0
0
0
0
0
0
0
0
0

00000

0
0
0

Moo

ODOM
0 21 0
0
0
0
0
0
0
0
0

0000

0
OCO

000000
0
0
0
0
0

o
0220
go
0000 o
0000

000
0
1
0

0
0
o

0
0 25 0
0
0
0
0
0
0
0
00000

oo

o
6
MOO

0000 0

go

0
0
0

0
0

00000

00000

00000

00000

o9
0 LN
moo
0000
000D 00000

0 06 0

00

000

0
o
o

0
o

0 11 0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0

0
0
0
0
0

0
0
0
0

0000

19 0
0
0
0

3
0

0
00

0
0
0
0
o

0
0
0
0

0 14 0
o
u
0

0000

0000

00

000
0
0

00007
0
0

0 ST

$1

OT
0000

CI

0
0

0
0

0
0
o 9T 0

0000
02go
o

0000 0000
0000
00000
o no o
0

o
0

000
o
o
o
0
o
0000

22

0
0
0
0

00000

00000
0
0
0o
0o
o

0
0
0
0

ODD

0
0
0

0000

0
U
0

o
0
0

00

o
0
0

00000

Coala in 16 in doua fete se aseaza in modul urmator r

incepem la fata intaia cu prima paging sus in stanga, scrim.

www.dacoromanica.ro

M AN U AL GR A F IC

85

apoi 2 pagini, punem cele doua urmatoare, scrim iar doui,

si a. m. d. La fata doua acelas procedeu. Modul de asezare
este acelas ca la coala intreaga in 8 :
Fa t a I-a

9000000 0000000C/

0 0000

0000000

.-,0
0

Me

0
0
0

50

Dv
0

wo

0;4

0
o

6'0

0844

000n 000000 0000000 00000090

000000 0000000
000 00000
0
0
0

o
o
0000009 000000
o

000090
0

''''0

0 00000

0
0;"
0-

0
0
0

000000 000000

00000o

o
o
o
000-1070

0000000
0000077
0 0

0
0
0

cco
/-

03

0
0

O'N
000000 000000

0000
000000
0
5.9 Do
0
0 D
poom 003000 00000 090000
0000 000000
0
0
coo0

OV

0z

0
0

Fats II-a
00000000
O
O
co
0

00000000000
0
0
0,
0
0
0,
0
5000
0
0
00
0

000009 000000
000000
0 00000
0
O
0
o

T,0

00000

ot?.',

00000

0000000
0000000
0 0,
0

0
0

'239

0 10

000000 000000

000
00 000000
0
oz0

8000008

0,

009008

0000000

0000000
0
0
Ow
0
0
0

0000

000000
0 00000
0
0
0
0
500
0;1
0
0
000000 000000
0000000000
0
go0
0
0000000

000000
0
0

0000009
0
0
0
0
0
0000000

0000000
0
00
Dc0
0
0000090

o:-,1

0000000
04

In 32 pe fete se aseaza intocmai ca o coala intreaga in

16, incepand la fata I dela stanga spre dreapta sarind cate
doua pagini; iar la fata II-a dela dreapta spre stanga in acelas
mod. Spre verificare punem paginile una lAnga alta si adunind

cifra colontitlurilor a doua pagini alaturate trebme sa dea

suma colontitlului ultimei pagini plus una. In cazul acesta

64+1=65.

www.dacoromanica.ro

MANUAL G R AF I C

86

Fata I- a

00000
0
o
0
0
0
0 8 00

MOO

00CD

0000
40 0

007
0
C

69

DO

0
0

00
7,8

0000

000170

00

41

0000
00007

0
0
o0

0000
0 49 0

J0

o
0
0

o
0
0

00000

00000
BHA
RR
0
o
o
0
0
0
0 0

00

00

DODO

r10

00
0

0
0
03 00

0
LT

DODO

00000
o 16 00

0 00
00

0
0o
000000

9
0

0777
g 00

0 86 0

0 00 0

44

87

Psj
00

00

777

OM

000

1701
0
0

0
0
0
0
0

0
CI

070
52 0
0

0
0

0000

0700

23 00
0
0

0
98 0

91' 0
CO DO

0000
0 13 0
n
o

C11001

00..1

0
o
oo

C0000

0000 0000

024
0

0
o

0
0
00

La

8V

00000

0
0
0 61

0000

0 CG
0000

0000

00000
0
0

0000

DODO

o0040
00 0

00000
0
0
0 0
0
0
0 0
0
0 06 0

MOO

0
n

0000
0 1 0 0000
0
0

0000
06

CO

25 00

00000

0o

0
0
0

03

17

DODO

0000
00 01
0
0

0
0
0
0

00
0

4 007

170c0

0000

77_,

00000
0
0
0
99 o

0000
0
n

0072-7

Fata I I- a
D000

0
0
0
0

00 00000
0
0
0
0
0
o 69 0

00 000
9

038
00

0000
u0 27
0
0
0000

Et

0000

nnn

00000
00 22 00
0 0
00
0
0
00000

0000
0 23 0

00000
0
00
o
0
0
0o fa 0o
00000

0000

9P
0000

0000

00000
0 51 0
0
0
0
0
00
0
00000

00000
o
o
o
o
0
0
0
0
0
D
00000

0
0
0
o

96
0000

0
0
0
0

0
0
0

00000

00000
00
0
0
0
0
0o OI 0
00007

II 0
DODO

00000
0
0
0
0
0
0
0
0o

00]a
0 62 0

00000

00000

00000
03

0
0
0
0

0000
0
0

0
0o
0
0

0
17
0
0
o

0
o
0

00
0
0
0
o 69 o

u0 88 00
0
0
0
0
0000 0

00000
0
0
0
0
0
0
0
0 06 o

00 0 00

430 0

00
0
0000

0
o
o
61 o0

0
0 00
0
0
0
0
00000

0
1
0
0
o

0
0
n
0

000 0007
0000
277
0 39 0
26 0

00

0
0
00000

MOO

00
0
0

42

o
o

00000
00
0

00
0
oLi Lt

0017
00220
0
0

0680
0
0
0
0

7C7
2 00

0000

00
0 0
0
000000
50

0
0

00000
0
0
0
0
o
0
ag

00000

1500 0
o 0

0
0000

o
SI D

0000
1000

07000
0

0
0
0
00000

0
0
0277

In 32 (64 pagini) coala intreagg se aeazi cum ne arati

schema urmitoare, punind paginile orizontal, incepind cu
prima paging sus din stinga spre dreapta, sau jos din dreapta
spre stanga.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

87

Paginile vom dispune deci in modul urmkor :

no ,n
000000r000000
r000u
,..o ,,
L,

000000
n noonn
,n C,neon 0000n
.0 nom,

cn
0 0
-.LI FIN
00000 00000
000000
0000 0000
00000 U0000000 uz,
000n
000000
00000n 0000
0000 0000
C00008
0010000 0000
0
I.
00
00
..0
L, n
9
ng,'
O
a-000000
00 00 0
cs0 Chn
O
c.9 Ht3
0
L000
C ODO
000 00002.'rd00000
0000
0
C
CM
00000
000000
n000
0000 LI0000
0000
o
,o 00000
Ow
o
o ...0
-10
0
0
0,0
0
...0
C10
0
-cc] ow
0
0
0:. o o
0
00 17 -en
0 0
I-,
Okr,
o
00000
000000
0000
L -1000
0 .--1
0 00000
C
00r700000
c000 000000
0000 0000 0 0o
0000
u
r, u0000
w no,
r c o .,
n
n
c
0, n0 000 "0
coo
r
000000 C 00 0000 0000 0000000
00000
0 0 00000
C.

L.3

0 D0

1_1,,

000000
000000 0000
moo
_do 00
m0 L

00000 o moo 0000

0500 0

u Li,
UN
n
1
cx11
usq
0
:-. L r000000
-0 s.,
0 0
0,-+
0'1=0
0000
00 00000
0000
0000 0000
0
0000
0000
000000
0000
000
0000
0000
00000
A.
0,. 0
u
,,,
,...0 0 U
C
El
v.:0
, nn n0000
f a5
r.'13 De)
LID00
,
L CO
0 LECO
0000 ri000
0000
000
00
1-0'000
00
0000
0000
0000
00
0000
0000
mO 1,0
0
0n .0
00
LI
U
0,0 00
0
EN
'I
LI Om
Fl
-4E1
Li. 0
0
eon Om
D
000000
0 0000
0000
00000
0000
00000
0oL 00000
coon
0000
0000
0000 00 00
0000 0000
00000r
0 0
00 10
n
tt
,, 0,,
n u
L., U 0
oo
n r 0000
n
0000 00000
0 0000
0000 U00000
0 oo
0 0000
[../

cot_

,,

LJ

co

De *i modul de a aseza paginile in 6 este foarte p4n

intrebuintat, totus voi ark& si acest fel de asezare a paginilor.

0 coals intreaga in 6 se aseaza astfel :

000 00 =M
1

O
O

ti

C
G

0
0
0
0
0

00000
0 ,
D

`'

0000

000000

000000

000000

o
0

o
O

o
0
o

000000

0
0
0
0
o
0

00

6o
00000
o

0
0
0
0
o
0

000000

9d
0
0
0

000000
O

CCM

0
0
0
o L,

0 (1i 00

0 0000
CI
0
0
r
u
o
0
0 C

0LJ0

0000 00000

00017
C0000
1
U

00000
00000
0 11 0 0

n
o

--3

0
0

O
O

12 0

0
0

00000
W

00000

0
0

0
0

g
0000
00000
ECI

www.dacoromanica.ro

MANUAL

88

GRA FIC

Pe fete se asez'a in modul acesta :

Fata I

Fata II

000000 .00000 000E000

cr0
..E1 0.0
0
0
0 0
0 0
0007000

000E000

0000000

0000
0000 0007
0
cr0 0ON
0 0
0
0

0000000

0003000

0000003

0000 0000
000000
t]
n

0000 0000 0000070

0

t.g

rn

cc

0
0 0
0000000
0000
00000
17

0
...
0
00 ;7;
0
0
0000000070
3 0000
Dr-

_Paginile sunt puse pe fundament in mod orizontal, incepand din stanga sus spre dreapta, la fata I-a, iar la fata 11-a
'rivers.

In 12 (24 pagini) pe fete se aseaz'a in modul urmator :

0000

-o

Fats II-a

Fata I-a.

000000 00000000

17-1,

crEl

00000 0000000 000

0000

0000000
0
0'

000000

0000 00E000 000000

O
000000 0000 000000
0

000 MO 000000 0000000

0,

'80
000000 00000 0000000

0000 0000000 000000

118

19g;

00000
00000 0000000
0

V 0'
Z
0000 0000 000000
0000 0000 00000
O
tt
0000o o000000 000000
cc

144

ISO

ON

000000
000000 0000
0
."17
trio ,1

17

,.,''

0000 0000
0017000 0000
S0
Ur0
0
00000 00000
El

0017000
0000000

007008

Iar o coati intreaga in 12 se aseaza- dupA cum ne arati

schema urmatoare :
0000
000
0 g 0 0000
0 06 0
00
0
000000

0000
0
O

0
0
0
17
0 Po0
17

00

13

00000
0000
D
0
00
0
00
0o 12o

0000 0000
00000 0000
1
17 24 0
L07

o0

O
O

0000

9 00

o 011
0 0
0 0
0 0

0
0
0
0

o 00
0000
0000

0
0
0000

0000

000
0

0
0
00 91
0000
00003
0
o 13 0o
0
o
o
0
0

0000

00
0

0
o1
0
0

017

00

00

MOO

0000

00
0000

0
0
0000

000
0

0000
0
0

o0000
6 0

0 00 0
0
0
0

000

0 9To

22 a
00

00

0000

120
N

0
0000

0
0
0DOT

0000

011
0

o
0
0000

www.dacoromanica.ro

0000

919 D0 618 o 9 o0
0 U
0 0
0

13

0
0
0

0
0
0

0000
000

014
o
0
0
0
0000

000
230
o
0

00

0
0

170000

7000
0
0
0
8 00
MOO

8
0B

C000
2 00
0

MANUAL GRAFIC

89

In forma de caet (oblong) patru pagini asezam dupa cum

ne arata schema urmatoare, rasturnand harba peste cap :
000000000
0000000
O
0
O

0
0
0 g
0
00000000

00
00000000

000000000

0 0000000 0
0
4
0

F.

o o0
8
0003 0o 0000000
Oo

In straif vom aseza astfel

0000

01
0
o

0000

0
4 00
0
0
0
0
0
0
u00000000

00 00000000 0

0
03
0
0

0000000
2 00

0300000

0
0

000000000

0 coals de 8 pagini la rand vom aseza in modul acesta:

0 000
000
000000 0
0
0 0
0

"0n 0"
0
0

1_,

'''

o
o
0

o
0000 0000
0000
0000

0000
0

0000

0
0
0
0,

0000

0000

0000

0000

9
0
0

0,,
0

co

El,-

0000

00 00 -

0 coals de 16 pagini la rand se va aseza astfel :

00000000

0
0
0
00 t
0
000 000000

0000
00
05
0
00

0
0
0

61

0
00

000000
00000000
0
0

12 00

00

0000 000 0000

0
0

0 000000
0
0
6
o 0

000000000

00
0
0

89

=000
00
0
63

0000000
11

00300
0

00000000

01

0
0
0

0000000

0
0

l 00
00000000 00000000
80

0000n000
0
0 15
0
0
00000300

o0

00300030
00
0
L 0
00030300

00000

0000E000
0
16 0
0
8

000000000

00

9
0000003
0000000

0000E00
0
0 1
0

0
00 PI

00000030

000000000 0

0
00

0
0000000
0

p0
0

0
0
0

20

o0

0000000000

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

90

Coala de 16 pagini in doua fete se va arza astfel :

Fata I -a.
L 000 0

C10
0

0
0 n
o ri

'o ow

r
O
o
0
0
O

0 0
0 0

0
rom 0moo
0
0

,.,0

0
0

i
0
0000

o
0
n
n

Q 0
u n
0 a
. 0

. 0
8
0000
oo 00
ODD
000
0

0
o

C.M.

',1

0
0
H

0
U

C CO 0 0000 0 000000

11a.

0000

000
o

D= 0

u o
0 D

''B' E.'

U 00

000
o
o'
o
o
o
n
n
o
0
o
o
0
o

omo nom:
0 o
0 o
o
0 00
0 0

O n poop
0 DO n

o
0

Fata

00000
0
cr
o
0
o
0
0
0
00000

A
N

0
no

0_

00000

oo

0
0
0
0
0

0 n

0000

o.
0 o

n
0
n

0 8
a
0 n

"'El

00000

0000

000 A 000 0
0
n
6
n
01
0
b
o
CP'"
0
o
000 0 00000

Coala de 32 pagini oblong, in doua fete, vom arza in

felul urmator :
Fata I-a.

0 000 00

00000011

0
0

o9

9 0
0
0
0

p0
0

COO
0 o

p PI

[000000C

Po

0
0

0
90

00000

000E00

24

0000E0000
0
0 21
0
0

120
0

0000
0

000
0
0

000 [0000
0
D
0 n

0 0
g

LT
OLE001

OCDO 0 i

0007o

0000000

0000

0009 000OLu 0000000 0ST 00

00000 000000
4 0
29

0
0

00000000

0-C000
0

o C

0001000
92 8

00 E 00000
0 1

8a

80

COD CO
0

o
0

00000000

99 0

000000

0 r0

CI

000000 0000u000
C
0000 000000024
0
o 0
0
0

inn=C

0 0
0 0
0

0000000

000000

Fata II-a.

o 8

9
880000000
198
00000

00.0000

C0011 00000

11

8 6
o o

00000

n
0
00010.,0000

C00000
0
0
0

00000
0
0

0 0

o
o PT
00000
000000000
0
0
D
0
0

0 ,s

00000000

22 8

o o

0
0

6T 0

0000000

o 0
0 0
0 0
o 0

300 0

0
D

000000000

0000
0
0

0
o
U
0

El

00000000
0

0
L 0
98
098
0000
0000
000000 o00000
0
108
0 23
o
0

000010000
0
0
o 81
0
000000000

0
0

t000000
0
0
0
0000r0000
0091

0
0

0
0

0000000

00000000

000000000
0
o
u
0
D
0
gi. 0
0
000000000

00000000

0
0
0
0

2 0

0
0
0

00020000

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

91

L C 0
0
'0
0
0
O
0

O
O

COOo

C
0 .9
0
O
O
O
0

,.
1

00000

El

cJi
it

EGO

c. E1

o
o

0'4

0
n
o
n

.1

0
0
0

o m oon
0 n
n
o
o 0
0
0 CI
0 n
u
n
0
n oq
o
o o'
o
00 0000

00 00

0-0 00000

29 RI

O 0'

0000n

cm

0
0000 0000

FO000
D
o
O

CDC G

D0000
00
0 0

00000

o
o

0
or.,

0
0E00

o0

0
o
0

0
n

o
0

0:

O
o
O

o
o
o

n 0.
`g

0 0000 00000 0
R
1,..E 90 31
90

r o

n n
0

00000

0
0
0

000

0 0
o 0
0 U
0

r,n

0;-,'

o 0

0
0
n

a
1

0
n

0000 00 0

0 0 0000
o

`0 0 0D'

0000
n
0 0

0000 00000
O 0
H
O 0
0

0000 000 OD
O 0
0
Llo

ra g

0
n
o

0
o
0

0
como 00000

Immo moo a

amoo
o
o

am n 0000 -1

moot

o
0

n
o

n
o

D0

O 0
O 0

r,o
o
o o
C 0000 room

O
O

000000 00000

O
u
o
0

0000
0
O
0 0

000000 0000
80
.-P, R:4
0
0 0
U
0 0
0
0
n o

o
u

0000
0,0
O
C
,T,0

0000 000000

o n

00.0

O 0
O 0
O o

000 coo=
=0 a
o
o
0

0000

0
0
0
0
0

C _JOODO-J

Coala intreaga de 32 pagini in forma de caet (oblong)

se va arza in modul urmator :

0,71

0000

n 0
O
zo 0.,
O 0

n
Li

0000 00000

Schemele sunt redate, aqa cum yin arzate fecele pe fundamentul maqinei pentru tipar, adici tocmai opus felului cum

se vor arata dupa imprimare.

Pentruci in practica tipografica ne putem gasi adeseori

in situ ape de a tipari qi lucrari in limbile orientate, adici
dela dreapta spre stanga, aratam mai jos cate-va scheme de
arzki de pagini din cele mai ob4nuite :
In folio evreete :
000000=0
0

000000000000

0
0

0
0

Gm

0000000000

0000000000

0000E0000
..,..i

O
O

00000000000

00000000
0
0
UV
0

u
0

0000000

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF1C

92

In 4 evreeqte arzarn paginile incepand cu prima paging din locul unde de obiceiu cade ultima paging, urmand
cu toate celelalte in mod succesiv tot invers :
00000

0000 000000

000000
0
00 2 0
0
0
0
U
0
0
0
0
0
00 00000

0
0
O
O
O
O
0

evreeoe:

Fata 1-a.

0
0

u
80

R
o o 9
0000
000

000000 0000
0 16 0 0 1
0
0 0
0
0

0
0

0
E
0
0
0

0
0
0
0
0

00 L0
0

0
0
0
0
0

0
0
0
0
o

0
000000

00000
13

0
0

0000
7

0
0
0
0
0
00000
0

00 0

0 0

o
0
0

0 0
0 U
0 0

00

0
0
0

0
o
0

o
0
0
H

TT0o9B8LBEOI
0000
0000 000000 000

BT

0
o
o
0

9 0
0000

Filo 11-a.

0000

000000
0 4 o
0
0

0
0
u
0
o

000000 0 00000 0000 0 0 7000]

0
0 0
0 0
0 0
0
0
0 0
0 0
0 0
0

0 0
0 0

0
o

1
0
o
0
o
0
0
n
0
0
0
0
0
0
000000

doua fete

80 in

0 0000 0000
O000
o
0 0
0
o
0
0

0
0
0

0000

00000

0
0
0
0
0
0

0000

In

0000 000000

00000
0
0
0
0
o
0
P
0

O
0
O
o
O
o 9
00000

0
0
0
o
0

0
00000

00000
0000 00
0 14 0 0 8 0 0 2
0

0
0
D

00 o0
0
0
0
0

o
o
0
0
0
0

o
0
0
0

0
0

0
0
0

0007
0
0
0

0
0
0

o
0000 00000 0000

15 0

o
o
o
o

0
00000

In 8 coala intreagii se araza in felul urmator :

0

0
0
0

000

.0
0O0.
=0 0

H
0
0
0
7 0 00000000

700
0000000
0
0 0
D
00 00,
0
0
0 0
0 0
0000000000

000000000
o
0
0
"0
0
0
0
0000000000
000000000
0
0

0
0

0 00000000
o
0
0
0,
0
0

0000000
000000
0 0
0
0
0
0
0
0
0
0

0000-000

_.,c7

0 .

0 0
0 0
000000000 00000000
0
0 00000000
000000000
0

0 0

000000000
0
0
0
o
0
0 0
000000000 000070007

0
0
0

.0 Ow
0. o.

0.,

0 0

00000000
00070000
0 0

00

.0
.0

0 0

.8 0=
0
0

0
0

0 000000000

0000000
0
0

000000000

0
.0 D.
.0
0 0

.-

0
0
0

000007000 000000000

Schemele aratate sunt cele mai obinuite, i trebuie si fie

cunoscute de orice lucrator priceput, fie culegator, fie mamist.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

93

IMPARTITUL (DISTRIBUIREA MATERIEL

TIPARITE)
Cu culegerea paginilor, cu scoaterea corecturilor, cu asezarea lor la masina, cu ultima revizie facuta, ba chiar
cu tiparirea lor, nu s'a terminat Inca munca culegatorului ;

caci dupa ce forma s'a tiparit si s'a spalat se inapoiaza tot

culegatorului spre a fi distribuita (impartiti), la loc adici
toate literile din care este compusa
materia sa fie asezate la locul lor.
Aceasta operatie necesita aproximativ a patra parte din timpul intrebuintat pentru culegere. Dar tocmai in faptul posibilitatii de a putea
reintrebuinta literile odata tiparite,
Fig. 45.
in mobilitatea lor, consta importanta inventiei batranului Gutenberg. Numai multumita literilor,

a tipelor miscatoare, s'a putut raspandi arta tiparului.

lmpartitul materiel compacte se face in modul urmator
Se is depe galion sau dupa fundament un numar de randurr
cu ajutorul liniei de cules sau a unei linii vechivre-o 15
randuri un grif, ceeace inseamna in termen technic tipografic o porlie". Degetele marl
dela ambele maini tin linia de
cules stransa de randurile, pe
cand degetele aratatoare se aseaza de partea opusa a randurilor,
iar celelalte sprijina randurile in
dreapta si in stinga, stringandule usor, apoi ridicam grif-u1".
Fig. 46.
(fig. 45). Avand grif-ul ridicat Il
tinem pentru un moment in mana dreapti apoi intindem degetul mare sr cel mijlociu din mana stinga, formand astfel
un unghiu, iar pe unghiul format asezam grif-ul, rezemindu-1

deoparte de degetul cel mare, iar in spate it sprijinim de

degetul aratator Intins. (fig. 46 si 47). Acum elevul-culegator

incepe impartitul cu mana dreapta, luand din primul rand,

incepand din dreapta, doua sau patru cuvinte, in cazul cand
aceste sunt lungi, va lua mai putin, apucandu-le intre dege-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR A F IC

'94

tul cel mare, cel aratator $i degetul mijlociu, aducandu-le

totdeodata si mai aproape de ochi (fig. 48)
Dupe ce a cetit repede i 'i -a intiparit in minte cuvintele luate intre degete, merge cu mana asupra casei si lass
sa cads fiecare liters in despartitura destinati ei.
Manipulatia aceasta este foarte usoara ; regula generals
insa este a nu lua prea multe cuvinte deodata i a ceti cu
bagare de seama cuvintele, spre a evith
tclr

Fig. 47.

aluncarea for in locuri greite, adica destinate altora deck acelei ce cade Ia un

moment dat. Dace insa totui o liters

cade din greseala sau prea mare iuteala
intro alts despartitura, se va scoate aceasta imediat.
Se va tine deasemenea seama ca ma-

teria ce .primim spre distribuire sa fie

bine spalata, caci murdaria ingreuneaza foarte mutt culesul,
vafamand in acela timp i tipele.
Tot astfel se procedeaza si la desfacerea titlurilor si a
restului de material.
La impartirea formelor can sunt compuse din tot felul de
material i albitura, se recomanda ca cuadratii, regletii, dursuii, liniile, i a. ce ies la im-

partit, sa fie sortate aupa corp

si marime chiar pe fundamentul

de impartit; apoi ele se duc Ia

locul lor. Prin aceasta procedure,
Fig. 48.

se evita a se umbla de cob pacolo, in mod inutil. Distribu-

na

irea for nu se va da pe seama

elevilor putin instruiti, ci totdeauna pe seama unor lucritori

contienti si buni cunoscatori al materialului ce posed atelierul. Elevii, ckora be lipseste mai totdeauna contiinciositatea

necesara la impartit, sunt de regula, ceeace este i natural,

numai rareori in stare de a deosebi diferitele caractere de
liters cari adeseori sunt foarte asemanatoare. Ca urmare
fireasca ei vor amesteci caracterele fapt care trebue evitat.

Tot ad, creel ca este necesar de a arata felul cum se

calculeazi manuscrisul spre a putea.afla, inainte de a culege

materia, numarul aproximativ a pagmilor ce vor ei in total.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

95

CALCULAREA MANUSCRISULUI
Adeseori se da culegatorului manuscrisul unei opere oare-

care cu indicatia de a calculi cite coale sau pagini

vor esi din manuscrisul respectiv. Daca manuscrisul este scris
uniform, adica fiecare fila avand un numar egal de randuri,
calculatia este foarte usoara; mai greu insa cind scrisul este
inegal yi cind filele contin un numar de randuri variate.
In cele mai multe cazuri vom putea stabili chiar dupa cu-

legerea catorva randuri, caci un oarecare numar de randuri

scrise da un anumit numar de randuri pline de tipar. De

exemplu in proportie de 5 : 3, adica 5 randuri scrise exact
3 de tipar. Daca avem deci in fata noastra o lucrare cu
un numar total de 7600 randuri scrise, impartim aceasta suma

in cinci, ceeace ne da un numar 1520 randuri, care suma

immultind cu trei ne di ca rezultat suma de 4560 randuri
de tipar. Presupunem ca o paging de tipar va avea 32 randuri, vom imparti 4560 cu 32, obtinem 142'/, pagini, sau
8 coale si 15 pagini, adici 9 coale fara o paging.
Se intelege dela sine ca calculele facute, sunt supuse unor
mici diferente, de aceeia se va adauga de regula ceva mai
mutt. Deasemenea se va tine seams $i de titluri, de prefata,
de cuprins si de paginile albe.
Calculatorul deprins va tine seams si de asa zisele mici
amanunte, adica de utilizarea capitalutelor, cursivelor, aldinelor gi eventuale formule matematice. Acestea, data sunt
neglijate pot pricinui pagube enorme atelierului. De aceia
oricare manuscris trebuie risfoit cu atentie, iar amanuntele
de mai sus notate cu grija, spre a putea fi mai in urrna
inglobate in calculatie ficuta. Amanuntele acestea, in aparenta neinsemnate, pot fi adeseori de asa natura incit sa
schimbe cu totul calculatia, ficuta fara a fi tinut cont de
ele. Este deci de mare importanta pentru calculator sa nu
le neglijeze.

Pentru a scuti culegatorul de aceste socoteli rapitoare

de timp, am intocmit unele tablouri, cu ajutorul carora oricine
poate stabili numarul rindurilor si a coalelor oricarui manuscris.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRISUL

96

MANUAL GRAFIC

TABLOU DE CALCULAT MANUSCRISUL i

Daci 2 randun scrise

10

15

20

10

30
45

30

15

40

20
25
30
35

50

60
70
80
90
100

200
300
400
500

600
700
800
900
1000

40
45
50
100
150

200
250
300
350
400
450
500

60
75

90
105
120
135
150

24
36

4
8

8
16

12

48

16

24
32

60

20
24
28
32
36
72

84

96
108

216
324
432
540
648
756
864
972
1080
1180

20
40

60
80
100
120
140
160
180

200

300 400
450 600
600 800
750 1000
900 1200
1050 1400
1200 1600
1350 1800
1500 2000

72

25
50
75
100
125
150
175

200
225
250
500
750
1000
1250
1500
1750
2000
2250
3000

108

144
180

216
252
288
324
360
396

40
48
56

64
72
144

216
288
360
432

4
16

32
48

64
80
96
112
128
144

288
432
576
720

864

504 1008
576 1152
648 1196
720 1440
792 1584

12

16

24

12
16

18

24

36

24

32

10

20

30

40

48
60

12

36
42
48
54
60

48

72

56

84
96

20

24
28
32
36
40

40
60
80

80
120
160

120
180

120
150
180

14

16
18

100
120
140
160
180

200

200
240
280
320
360
400

240
300
360
420
480
540
600

64
72

80

108
120

560

240
360
480
600
720
840

640

960

160

240
320
400
480

720 1080
800 1200

Daci 4 rinduri scrise

dau 6pgrfle:

20
40
60
80

24
48

100
120
140
160
180

360
540
720
900
1080
1260
1440
1620
1800
1980

12

60
90

210
240
270
300
600
900
1200
1500
1800
2100
2400
2700
3000

4
8

30

Daci 3 rindun scrise

dau npante:

Rinduri

12

Dana 5 randuri scrise

dau nparde:

dau tipinte:

Rindun

15

18

12

18

72

6
9

18

96

12

60

36
54
72

120
144
168
192

15

24
30
36
42
48
54

27
36
45

30
45
75

90

54

90

63

105

72

120
135

108
126
144
162

216
432
648
864
1080
1296
1512
1728
1944

2160
2376

18

21

24
27
54
81

108
135
162
189

216
243
270
297

108
162

216
270
324
378
432
486
540
596

www.dacoromanica.ro

81

162

243
324
405
486
567

270 324
405 486
540 648
675 810
810 972
945 1134

648 1080 1296

727 1215 1458
810 1350 1620
891

1485 1782

;4

,
_
.

!.,

il

MANUAL GRAFIC

97

NUMARUL LITERILOR CUPRINSE INTR'UN

8 CUADRATI
RAND DELA 4
Incap litere din :
T.-be

Felul caractereloi

Corp 6

A/

I.

/2

c1/
-1 / -

4,,
`-' / 2

71/

'

/2

Antigua
Medeval
Antigua cursive
Medeval cursive
Antigua
Medeval
Antigua cursive .
Medeval cursive
.
Antigua
Medeval
Antigua cursive
Medeval cursive
Antigua
Medeval . . .
Antigua cursive
Medeval cursive
. .
Antigua
Medeval
Antigua cursive .
Medeval cursive
Antigua
Medeval
Antigua cursive
Medeval cursive
Antigua
Medeval
Antigua cursive
Medeval cursive
Antigua
Medeval .
Antigua cursive
Medeval cursive
Antigua
Medeval
Antigua cursive
Medeval cursive

51

55
55
56
58

.
.

51

52

57
59
57

92

63
64
65
63

91

81

58

97
97
99
98
103

80

58
59
58
73
73

84
85
84
90
91

104
106
103
111
111
.

51

54

39
39
40
39
44
44
46
44
49
49
50
49
53
53
54
53
58

63
64
65
63
69
69
70
68
74
75
75
74

75
76
78
77
83

50

63
64
65
69
69
71

46
47
47
46

61

66

Corp 8 Corp 10 Corp 12

113

81

79

85
86
88
85'
92
92
93
95

58
59
58_

75
73
78
77
79
77

Manual Grafic,

36
34
35
55
40
39
39
39
45
43
43
43
49
47
48
48
53
50
52
52
58
55
56

56
63
69
62
62
67
65
65
65
71

67
69
69
7

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

98

31
1

12

11111111

41
1

tri

Antigua

abcdetgliijklmnopqrstuvwxy:abedefghijklmnopqrstuvwxy"abcdefghijklin
Medeval
abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdetghijklmnopqrstuvwxy:abcdetghliklmnopqr

Antigua cursive
ghtilclinnopqrst )1 vwxy:abcie fghl
Aldine

citie
.

niliopq rst nvwx y abcdefgli ikl ',mow

abccleighijklmnopqrstuvwxy:abcdeighijklmnopqrstuvwxy:abcdetghijkimnopqrstuv

Antigua

abcdelgilijklninopqrstuvwxy:abedelghilklinnopcirstuvwxy:abcde
Medeval

abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdefghijklinnopqrstuvwxy"abcde
Antiqua cursiv

abcdelyhijklmenopqrstttvwxy:abcdeighijklmnopirstiswexyZabcdet
Aldine

abcdefghijklm nopqrstuvwxy:abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abc
Antiqua

abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdefghijklunnopqrstuvv
Medeval

abcciefghijklmnopqrstuvwxy:abcciefghijklmnopqrstuvs
Antiqua cursiv

abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdcfghijklmnopqrstuviri
Aldine

abcdefghijklmnopqrstuvwxyabcdefghijklmnopqri
Antiqua

a,bedefghijklmnopqrstuvwxy:abcdefghijklmnopqrs
Medeval

abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdcfghijklmnope
Antiqua cursiv

abcdefg7tijklmnopqrstuovxy:abcdefghijklmnopql
Aldine

abcdefghijklmnopqrstuvwxy:abcdefghijklmni
111111111111111 11111111

1111111 111111111
2

31

Punind o linie de la o misuratoare Is alto, se:poate stabili indata. cite litere incap
wenn rand pe lormatele de la I 5 euadrati.

www.dacoromanica.ro

PARTEA

A TRE IA

LUCRARILE TIPOGRAFULUI
I. BROSURI SI REVISTE.

brosura se imparte in patru parti principale, si anume :

titlul, introducerea, tabla de materie i textul propriu zis.

Inceputul fiecarei brosuri este titlul", care se poate numi

reprezentantul cartii, el ne arata in cateva cuvinte continutul

volumului. De obiceiu titlul este precedat de un titlu fats.

Acesta se compune din unul sau doua, cel mutt trei randuri, cuvintele principale din titlul general. Titlul fals, precum
si titlul general sunt urmate de o paging alba. Apoi urmeazi

dedicatie sau introducerea, sau ambele, si de multe on si

tabla de materie. Tabla de materie se pune insa mai adeseori
la sfarsitul lucrarii.

Dedicatia se culege de regula dintr'un corp deosebit de

cel cu care se culege restul textului. De obiceiu se uzeaza
Ia culegerea dedicatiilor caracterele Hance (cursive).

In schimb tabla de materie se culege dintr'un corp mai

mic. De regula corp 8.
Este de preferat ca tabla de materie s'a fie asazata Ia
inceputul cartii, spre o mai buns orientare a cetitorului.
La culegerea tablelor de materii se obisnueste regula a
incepe fiecare rand da capo, adica cu randul plin, tar cifra
care indica pagina se pune la sfarsitul randului. Albitura care
zamane intre ultimul cuvant si cifra indicatoare se duce cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

100

puncte. Daca randul este prea lung .si cere a fi trecut in

randul al doilea, it vom duce mai intar pans la ultimul punct
din randul precedent, iar restul se .va trece in randul urma-

tor, batand un patrisor inaintea lui. De ex. :

TABLA DE MATERIE
Prelate
Introducere
Capitolul I.

Pag.
3
5

......

Ingrijirea el creterea actuali a vier-

milor de mitase

Tabla de materie trebuie si ea sa inceapa pe pagina fara

sot, adica in dreapta. A patra parte din lungimea paginei
se bate __ea albitura in capul primei pagini. Nu se pune nici
aci, precum nu se pune nici la pagini cu titluri, colontitluri.
Toate paginile lucrarir primesc, afara de paginile cu titluri,
$i cele albe, colontitluri. Colontitluri pot fi vii, adica avand
o scriere, cat si moarte, adica numai cifra. Pentru paginatia
textului se intrebuinteaza cifrele arabe iar pentru numerotarea introducerii si tablelor de materii, de obiceiu cele romane.
Cum tabla de materie este reprezentantul cartii intregi, tot
astfel colontitlul viu reprezinta capitolul si titlul capitolului

respectiv, despre care se vorbeste in paginile urmatoare.

Atat continutul si colontitlurile se culeg de regula dintr'un
corp mai mic decat textul. De regula se aseaza pe pagina
cu sot, care intotdeauna se afla pe partea stanga, capitolul
sau numele autorului care trateaza subiectul, iar pe pagina
Fara sot, aflatoare pe partea dreapta, se pune titlul articolului De ex. :
10

CAPITOLUL 11

LEGEA PENALA

11

12

DELAVRANCEA

VIFORUL

13

sau :

In cazul cand cartea trateaza numai o singura chestiune

se poate repeta pe fiecare pagina titlul brosurer. De ex. :.
24 ROMEO I IULIA

ROMEO *1 IULIA 25

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

101

Daci titlul este prea lung spre a ti asezat pe o singura

pagina ca colontitlul, se poate proceda astfel :
14

V1ATA DINCOLO

DE MORMANT

15

adica impa-rtim colontitlul pe ambele pagini. In cazul acesta

este mai placut daca subliniem titlul cu o linie subtire, dupa

cum se vede in exemplele de mai sus.

Se va avea insa deosebita- grija la despktirea titlului.
Colontitlul mort se numeste acela care indica- numai paginatia fa-ra nici-o alts Insemnare. El poate fi asezat atat la
mijlocul paginei, sau la marginea de sus a ei, sau chiar jos.
dupa gustul paginatorului sau dupa dorinta autorului.
In cazul cand dam paginatia la marginea paginei vom pune
'deasemenea cifrele cu sot in stanga, iar cele fara sot in dreapta.

Colontitlurile cari se pun la mijloc stint supuse diferitelor

-variatiuni, aceasta dupa marimea formatului. La formate mici

vom pune o cifra- simpla la mijloc, sau intre doua- pauze,

sau vom pune sub cifre o linie subtire, care sa nu depaseasca lungimea unui cuadrat. Liniile punctate sau tremurate

cari au fost intrebuintate mai inainte foarte des, nu sunt

frumoase $i au exit din uz. Vom proceda deci astfel :

15 lntre cifre
patrisor

51

sau

1(3

pauze vom pune ca albitura cel mult un

La formatele man se pune de regula cifrele la marginea

paginilor, daca se cere insa totusi sa fie puse la mijlpc, vom

adauga in dreapta si in stanga cifrelor, in locul pauzelor,

cate-o liniuta pe doi cicero (rl., cuadrat) sau cel mult una

pe 3 cicero. De ex.:
21

Cifrele intrebuintate de regula la paginatie sunt cu un grad

mai rum deck corpul Iiterei din care s'a cules textul ; se
poate intrebuinta insa si cele din acelas corp.
Atat colontitlurile vii cat si cele moarte, trebuie sa fie des-

pirtite de inceputul textului cu tin rand de albitura, cores-

www.dacoromanica.ro

102

MANUAL GRAFIC

punzand cel putin cu grosimea corpului din care s'a cules

textul.

De regula paginile nu se formeaza de culegatorul care a

cules textul, ci acesta preda materia, dupe ce a corectat-o,
impreuna cu corecturile, paginatorului, care la randul salt
procedeaza la formarea paginilor, adica le pagineaza.
Paginatorul trebuie sa fie un lucrator inteligent i sa fie
obinuit sa-si indeplineasca atributiunea sa in mod foarte
contient si cu cea mai mare atentie. In sarcina Iui cade de
a prevede paginile cu tot ce le mai lipse0e pentruca ele sa
is forma for definitive. Titlurile, colontitlurile, notele, spiturtle, etc. etc. toate trebuiesc alese potrivit continutului
lucrarii ; cerinte, pe care numai un lucrator perfect le poate
satisf ace.

El trebue pe cat posibil sa evite ca o paging sa sfarqeasca

cu o stare ; totu0 se permite aceasta ca exceptie. In niciun caz insa nu este permis ca primul rand al unei pagini
sa fie o stare.
Pentru a scapi de astfel de intamplari neplacute avern
trei posibilitati. Primul consta din a rari la capitole sau de
a rani, de a cre0e pagina cu cate-un rand, (prin rarirea cu
cate-un dursu la stari), iar celalalt de a lasa in cazul ceI
mai extrem pagina mai scurta cu un rand.
bar a treia posibilitate, cea mai buns, este de a caOgi
un rand prin desfiintarea unei stari, sau in caz contrar, sa
cretem un rand, adica sa formam o stare, prin adaugirea
unui cuvant sau doui, acolo unde avem o stare potriviti
pentru a castiga randul necesar.
Titlul principal trebuie sa fie totdeauna mai mare, mai
vizibil, decat cele ce mai urmeaza.
Despre culegerea titlurilor vom vorbi mai pe larg in capi tolele urmatoare.
De0 cred ca am enumerat principalele manipulatiuni nece-

sare la formarea paginilor, totu0 trebuie sa mai adaug uncle

despre cari n'am vorbit in capitolul precedent, spre a nu

stingheri descrierea. Vorbesc ad despre notele, marginale,.
signatura qi untergeag." Unterleagul nu poate lipsi dela.
nici-o pagina, fiind necesar pentru a-i da un sprijin puternic
si pentru a evita caderea sau strambarea randurdor. Ca unter-

leag se pune de regula un reglete pe un cicero.

www.dacoromanica.ro

MANUAL

GRAF IC

103

Signatura se pune de regula pe prima pagina a fiecarm

inceput de coala gr consta dintr'o simple cifra care indica
coala, asezata jos in partea dreapta a paginei, impinsa putin
mai inauntru cu un patrisor. La lucrari care au mai multe
volume, sau in institutii de editura, unde se tiparesc mar
multe lucrari pe acelas format si pe aceia4 hartie se pune,
spre a evita greseli Ia adunare, numele autorului, titlul cartii
prescurtat, precum pi volumul.
implintrea ei nu pirgubeste sau nu nedreptirteate pe altul. Libertatea de a face ce vrei, merge ping incepe dreptul altora.
3

implinirea ei nu pagubeste sau au nedreptieste pe altul. Libertatea, de a face ce vrei, merge Orli incepe dreptul altora.
G. Adamescu. Literaturi, Vol. I.

In astfel de cazuri se culege signatura dintr' tin corp de

litera cu 2 grade mai mica ca textul cartii. De regula cu corp
6 (nonpareille) Aceasta insemnare se numeste signatura"

si se araza pe partea stanga a paginei, cifra indicatoare a

coalelor ramane pe dreapta
Pe pagina treia a fiecarei coale se pune o steluta tot jos in
dreapta. Aceasta spre usurarea legatorului Ia faltuitul coalelor,
indicandu-i la prima vedere care din paginile urmatoare vin

imediat dupa pagina cu signatura.

in termen tipografic numita norms ", se aSignatura,
seaza la o distanta de text cu cel putin 6 puncte, adica un
nonpareille.
Despre scoput notelor, precum i asupra felului cum se face
aranjamentul lor, am vorbit mai pe larg la pag. 31 ; ramane sa

vorbesc despre notele mai marl can nu incap pe pagina

pi trebuiesc trecute pe paginile urmatoare.
Nu este permis trecerea unei note de mai putin ca patru
randuri, caci data am vrea sa trecem pe pagina urmatoare
o nota de trei randuri, adica o parte din ea, am trebui sa
trecem in pagina urmatoare conform regulilor stabilite
cel putin doui randuri ; in cazul acesta insa ar ramane pe
prima pagina un singur rand, ceeace cum stim. nu este per-

respective

www.dacoromanica.ro

DE COALA

104

MANUAL GRAF IC

TABLOUL PAGINILOR DE INCEPUT DE COALA

-4 Prima paging a unei coale in :

i
Coala
4"

(Folio)

16"

(Quart)

(Octav)

12"

(Duodez)
I

17

I139

17

25
33

33
49
65

41

81

121

49

97

57

145
169
193

217

d.'

32
(Sedez)

2'

17
21

0
2!

25
49
73
97

33
65
97
129
161

193

25
29
33

10

37

65
73

113
129
145

11

41

81

161

241

321

12
13

89
97

177
193

14

45
49
53

15

57

105
113

209
225

265
289
313
337

353
385
417
449

16
17
18
19

61

121

241

361

481

65
69

129
137
145

385
409
433
457

545
577

481
505

:8_

-?.

20

73
77

153

257
273
289
305

21

81

161

321

22
23
24
25
26
27
28
29
30

85
89
93
97

169
177
185
193
201

337
353
369
385

209
217
225
233

31

32
33
34
35
36
37
38
39

40

01

05
09
13
17
21

225
257
289

513

609
641

529
553
577

673
705
737
769

401

601

801

417
433
449
465

625
649
673
697

833
865
897
929

241

481

721

961

25
29
33
37

249
257
265
273

497
513
529
545

745
769
793
817

993
025
057
089

4I
45
49

281

561

841

121

289
297
305
313

577
593
609
624

865
889
913
937

153
185

53
57

www.dacoromanica.ro

217
249

MANUAL GRAFIC

105

mis, sau ar trebui sa trecem pe a doua paging un singur

rand, lapt..care nu e permis in nici-un caz.
Numai in cazuri exceptionale, si anume cand pe prima
paging se mai afla si alte note, s'ar putea admite pe prima
paging un rand, iar pe a doua trecerea celor doua randuri
din sfarsitul notei. Se intelege dela sine, numai in cazul cand

ar fi o imposibilitate de a castiga Intr'un fel sau altul locul

necesar pentru a pune intreaga nota.
In opere, cu un mare numar de note, se va prefers numerotarea for cu fractii, abandonind cu desavarsire stelutele.

In cazul acesta nu vom bags mai inauntru randul al doilea

si cele urmatoare, ci vom incepe fiecare nota cu un aliniat
nou iar randurile urmatoare incepe din capul randului. Se
culege astfel spre a nu strica linia dreapti a paginei.In cazul
contrar, pagina ar lug spre sfarsitul ei o forma sfasiata, capatand un aspect diform si foarte urat.
Linia de nota se implineste
de preferinta intre cuadrati.
,
Daci de exemplu spatiui intre text si nota este de 10
puncte, adica un garmond, iar linia de nota ar fi de un
cuadrat lungime, am pune aceasta intre doi dursusi de cite
patru puncte iar restul pana la implinirea formatului am implini-o cu cuadrati de corp 10. (Vezi ex.)

1111IMI
Liniile de note aranjate in felul de mai sus, se pot mai
usor manui psi mai lesne utiliza dela o coals la alta, decat
acele can le-am culege astfel:

deci sa ne Perim a implini liniile de note, dupi cum ne arata

exemplul din urma.
Opere maxi, mai cu seama cele stiintifice, au in mijlocul
textului un mare numar de insemneiri explicative, cari de
obiceiu sunt o descriere biografica a unei anumite persoane

sau al unui fapt din textul anterior. Aceste insemnari se

vor pune deci direct sub textul respectiv ; se vor culege ca
si notele, cu un corp mai mic, si se vor desparti printr'un

www.dacoromanica.ro

MANUAL

106

GRAF IC

spatiu mic fara a intrebuinta insa o linie de nota, aceasta ne-

avand in cazul acesta nici un rost.

Citatele din alte opere sau discursuri, se vor culege deasemenea cu un corp mai mic deck restul textului, batand
primul rand la doi patrisori, iar la cele urmatoare cu cite
unul inauntru, la fiecare rind vom pune o ghilimea, deasemenea si la sfarsitul citatului. De exemplu:
..... despre Eminescu, gasim in dictionar urmitoarele note
biografice :
0/libel' Eminescu, fiul unor firani s'a Miscut in soul 1850, in
romp' Botosani, el a lost al saptelea copil al agricultorului Gheorghe
sEminovici...s

In cazurile insa cand avem un spatiu mai restrans la dispozitie, putem culege si citatele pe tot formatul, in orice
caz vom intrebuinta insa un corp mai mic de liters.
Adeseori, se culege imediat dupi un capitol si continutul

lui. $i in cazul acesta intrebuintam un corp mai mic, st

anume daca capitolul este cules cu verzale, adica cu litere
marl, vom urma cu capitalute, iar daca e cules cu liters de
rand, adica litere mici, vom lua deasemenea si pentru continut litere mici. Vom culege pe tot formatul iar ultimul rand
it vom implinI la mijloc. De ex.

CAPITOLUL X.
MUNTII PRINCIPAL'
GEOGRAFIA ROMANIEI
CAI DE COMUNICATIE
RAURI
LACURI
PRODUSELE PAMANTULUI, ETC.

Capitolul X.

Mud

Geografia Rominiel
Muntit principali Lacuri
Cid de comunicatie
Produsele Piimintului, etc.

Venim acuma si la marginalii. Marginalii isi au locul la

marginea din afara a paginilor de aci si numele for la
paginile cu sot pe partea stanga, iar la cele lira sot pe partea
dreapta. Ele isi gasesc adeseori intrebuintare in carti stiintifice, de obiceiu insa la imprimarea legilor, statutelor, regulamentelor, si a., scopul for

este de a indica pe scurt

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

107"

cititorului, continutul paragrafului sau a pasagiului respectiv,

in dreptul caruia sunt aezate. Marginalii se culeg de regula

din corp 6 (nonpareille) pe un format potrivit cu pagina,

si anume pe 2 sau 4 cicero. Se va intrebuinta de preferinta
acelas caracter de liters, insa aldine.
Astfel

Marginalii se ageazii la marginea paginilor

de aci gi denumirea for la pagioile cu sot in

agesza tinge jar la cele
sot in dreapta, deci tot.nar.. 3
'
ginalii deauna pe partea din afari a paginilor.
ge

Tot aci este locul de a vorbi si despre culegerea textului

pe doua coloane. Daca se culege o oarecare lucrare pe un
format mare cu un caracter de literi relativ mica, de ex. :
octav (h/,,) din corp 8 sau quart (i/s) din corp 10, atunci,
pentru a inlesni cetitul, este bine de a culege pe doua coloane, despartindu-le de regula printer:, linie subtire, sau numai

cu un spatiu potrivit cel putin cu grosimea corpului din care

culegem textul, de obiceiu cicero.
Paginatia materiei pe doua coloane si formarea ei in pagini
este supusa acelorasi reguli ca si materia pe tot formatul ;
1

deci nu este permis ca un rind cu stare sa fie in capul

unei coloane, se va evita, dupe posibilitate, ca primul rand
al unui pasagiu nou sa formeze sfirsitul unei coloane.
Deasemenea este de dorit ca paginile de sfirsit de capitol

sa aiba in amindoua coloane acela numar de rinduri.

Daca pentru o pagina de sfirsit ne ramane un numar de
randuri lira sot, atunci vom cauta sa scadem un rind prin
desfiintarea unei stari, sau daca aceasta este cu neputinta,
sa crestem un rand pentru a obtine un numar egal de randud. Numai in cazul cel mai nefavorabil vom Iasi coloana
din dreapta cu un rand mai scurta.
Partile, capitolele si alte titluri se vor culege de regula
pe doui coloane, mai cu seams data nu sunt in numar prea
mare ; in caz contrar putem culege subtitlurile pe o coloana,
ramanand numai cele principale pe doua. Conform acestor
reguli se va pune si liniile de sfirsit de capitol peste ambele
coloane, iar cele de sfirsitul sub-rubricelor la mijlocul coloanelor. Notele se culeg intotdeauna pe formatul coloanei

si se araza la piciorul coloanei careia apartin.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

108

Cum am aratat mai sus, se despart coloanele prin

numite linii de coloane. Acestea sunt de regula de grosimea
unui cicero, adica corp 12, si numai in anumite cazuri, cum

e cazul la gazete, mai subtiri, adica pe 6 sau 8 puncte ;

Ia reviste ele ajung adesori Ia grosimea de doi cicero (24
-puncte). De obiceiu sunt turnate intr'un corp, rareori se intrebuinteazi linii de coloane compuse din regleti si linii,
acestea fiind nepractice.
Culegerea materiei pe doui coloane aduce dupa sine si
intrebuintarea liniilor de cap. Aci se intrebuinteaza de regula
linii subtiri, duble sau ainfasuri", adica una neagra insotita
de una subtire. Astazi se obisnueste doua linii semi-subtiri.
Linia de cap se aseaza de regula la o departare de 6 puncte
de la colontitlu,Si adeseori se pune in legatura cu linia de
coloana, avand insa fiecare coloana un rand de albitura in
cap, corespunzand cu grosimea corpului cu care s'a cules
materia. De regula insa se pune albitura peste tot formatul,
in cazul acesta linia de coloana are lungimea coloanelor.
Unterslagul se pune deasemenea peste ambele coloane :
servindu-se dupa putinta de regleti intregi.
La lucrari paginate pe doui coloane se intrebuinteaza atat
colontitlurile vii cat pi cele moarte, iar paginatia, adica numerotalia paginilor, se face pe pagini, de multe ori insa si
pe coloane.
Daca ne servim de colontitluri vii, asezam de regula pe
paginile cu sot numele autorului, iar pe cele lira sot, titlul
cartii sau a capitolelor respective. Ex. unei pagini pe doui
coloane :
28

v0P01L MADGEARU

0 problema care a lost

rar de tot agitati in epoca
antebelici a Post problema
monetarii. Risboiul care a
adus atitea prefaceri poli-

nice, economice si sociale

a transfornfat problema monetari in special in Europa.
in cea mai agitata pro-

blemii economics.

Colontitluri moarte, adica o simpla cifra la mijloc, nu sunt

cecomandabile in cazul cand materia se pagineaza pe doui
coloane. Aci ele nu sunt deloc plicute, fiindca raman prea
isolate in mijlocul paginei.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

104

2. EXECUTAREA CARTILOR DE LUX.

INCADRAREA PAGINILOR.

ocarte de lux trebuie sa aiba o executie frumoasi i

bogata, intocmita cu destul gust si acurateta. In executie sa fie un ce artistic, obtinut fie pe calea pur tipografica
fie cu ajutorul altor mijloace, de exemplu la cartile ilustrate
prin desemne sau fotografii. Dupa conceptia moderns o carte
artistica trebuie sa aiba o simplicitate aleasa.
Mijloacele pentru obtinerea unei simplicttati alese sunt
foarte variate.
In primul rand stabilirea formatului prin impartirea spatiului in perfecta concordanta cu marginea hartiei.

Aranjarea textului se va face cu gust ales si cu cea mai

desavarsita acurateta pans si in detaliile cele mai mici, ca:
gruparea placuta a titlurilor si subtitlurilor, impartirea estetica
a spatiului alb, cu un cuvant, o forma integrala ireprosabila,

avand un aspect frumos ; psi, in sfarsit tiparul excelent pe

bartie buns, destul de groasa si bine satinata. Caracterele
alese trebuiesc sa fie simple dar placute i pe cat se poate
noi. pentru a putea obtine si tiparul cat se poate de curat.
Aranjamentul acestor lucrari este in fond acelas, ca cel
descris in capitolul anterior. Aceasta mai cu seama in ceeace
priveste asezarea titlului, a introducerei cat si a continutului.

Numai asa zisa dedicajia, care se aseaza mai rar la cartile

obisnuite, are la cele de lux cate-odata un rol important,
deaceia ne vom ocupa si de aceasta.
Prin cuvantul dedicaliune se intelege un omagiu adus
unei personalita-ti careia se inchina o lucrare oarecare.
Aceasta se aseaza dupa principiul titlurilor, la mijlocul
paginei, tinand insa seama ca numele sa fie asezat cu doui
mem) mai sus decat mijlocul, in nici-un caz mai jos ; aceasta
ar da textului aparenta de a atarna. Dedicatia va fi totdeauna

urmata de o paging alba.

Pagina cu dedicatia va urma imediat dupa titlul principal.

Se intelege de la sine pe partea dreapta, adica lira sot.

Despre aranjarea cartilor lucrate pe doui coloane am vor-

bit in capitolul precedent. In cele mai multe cazuri vom

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

1I0

aranja si colontitlurile, atat cele vii cat si cele moarte precum am aratat mai sus. La cartile de lux incadrate cu linii
e insa o schimbare. Daca intrebuintam colontitluri moarte, le
vom pune inauntrul chenarului, secondate de cate-o liniuta
sau o bucata de chenar mic psi subtire. Vezi ex.:

Ja.

-e-

Inainte de ritzboiu existau in Europa 10 unitiiti

monetare cari aveau Ia bazii etalonul aur. In epoca
postbelicii in Europa aveam 27 de unitiiti monetare
dintre cari nici una nu era Ia paritate.

In cazul cand intrebuintam colontitluri vii, le vom desparti de regula de text, printr'o linie corespunzatoare celei
cu chenarul; in cazul cand am intrebuinta deci linii duble
textul ar avea urmatoarea infatisare:
PROBLEMA DO13ANZILOR

15

Dobinda capitalului, oricit scIa scris asupra acestei probleme, inc tot n'a lost definitiv rezolvaa.
Polcmicile in aceasta chestiune tot mai continua. 0
noun contributie Ia rezolvarea problemei dobanzilor
este lucrarea d lui H. Marzel care trateazi aceasti

Pentru incadrarea cartilor de un format mai mic se reco,

manda linii subtiri, pentru cele de un format mai mare'
linii cu doua trasuri sau seminegre. Intrebuintarea unor bucat-

de chenare pe corp 6, nu este de dorit, deoarece nu sunt

placute.

Daca cadrul se va tipari intro culoare deosebita de cea

a textului, vom intrebuinta linii compacte, cele subtiri sau
duble n'ar esi destul in evidenta.
Distanta intre text si liniile inconjuratoare trebue sa fie
atat sus, si jos, cat Si in ambele parti absolut egala.
0 conditiune exentiala este ca toate liniile sa fie la imbucaturile for bine irtcheiate, incat sa nu se observe nici-o
albitura.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
ASEZAREA ILUSTRATIILOR

Vignetele de cap de pagina cat gi cele la sfarsitul paginilor, se pun, primele numai la inceputul unei Patti sau a
capitolelor si tin locul colontitlului, iar cele din urma. numai

la finele unei parti sau capitole.

Trecem acum la aranjamentul ilustratiunilor. Plasarea for
este supusa unor reguli generale care se aplica tuturor cartilor impodobite cu ilustratiuni. Pentru a evita pe deoparte
pierderea de timp, atat de costisitoare, ce necesita potrivitul
a doua forme cu cliseuri, iar pe de alts parte a inlatura
imprimarea a doua cliseuri unul in spatele celuilalt, se re-

comandi ca toate cliseele sa se puni in fata I -a a coalei,

iar aceasta fata sa se imprime dupa imprimarea fetei a 11-a.
Ilustratiunile, cari ocupa pagina intreaga avand o vedere
longitudinala, se pun cu piciorul in afara, atat la paginile

cu sot cat si la cele fara sot, deci cu capete spre cotor.

Un altfel de aranjament, mult uzitat in strainatate, este
acela de a pune ambele ilustratiuni intr'o singura directie ;
una cu capul iar cealalta cu piciorul spre cotor; rostul acestui fel de aranjament este de a permite cititorului sa cuprinda deodata ambele ilustratiuni cu ochiul, fara a fi silit
sa intoarca cartea odata spre stanga, si apoi spre dreapta.
llustratiunile nu vor fi nici-odata plasate in centrul paginei, ci intotdeauna se va pune sub cliseu trei-patru randuri
mai mutt deck deasupra lui. Aceasta fiind mai placut ca
aspect.
Continuarea textului imprejurul ilustratiunilor se aranjeaza

-dupa felul cum s'a cules textul. Daca textul s'a cules pe
tot formatul si ilustratiunea intercalate cuprinde deasemenea
toata latimea paginei, vom continua in mod firesc cu textul

sub aceasta. Daci insa cliseul nu ocupa toata latimea paginei, si suntem nevoiti a pune text pe ambele parti ale
ilustratiunei, atunci vom continua dela ultimul rand plin din
dreapta, pe partea stanga a cliseului, coborand pe langa aceasta

pans jos, sarim apoi pe partea dreaptai mergand si aci cu

textul pana la sfarsitul cliseului, iar de ad continuam din
nou da capo pe tot formatul pana la sfarsitul paginei (Vezi
fig. 49). Acest fel de paginatie fiind insa greu citibil, se
va evita pe cat posibil.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAI.IC

112

Cand o lucrare ilustrata se pagineaza pe doua coloane,

i se nimeresc cliee cari nu ocupa nici Fatimea mci lungimea paginei, necesitand deci plasarea for in mijlocul ei,

-6-

- 30

2
3
4

10

11
12

13
14

8
9

Fig. 49

- 12 15
16
17
18
19
20

15
16
17
18
19

21

1-1

10
11
12
13

14

22
23
24
25
26
27
28

Fig. 50

Fig. 51

vom incepe cu textul pe partea stanga sus, coborand apoi

pe langi clieul pana jos, i de aci continuand pe coloana
doua la dreapta. (fig. 50).
- 13 -

14

Fig. 52

Fig. 53

Fig. 54

In cazul cand avem o ilustratie pe toata 14imea paginei,

jar materia este culeasa pe 2 sau 3 coloane, vom incepe
sa paginam de sus din stanga, mergand apoi cu textul tot
sus pe a doua i a treia coloana, continuand apoi in josul
ilustratiei in acelaq mod. (fig. 42).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

113

Nici-odata nu se vor aranja cliseele in pagina, pana nu

- vor fi mai intai egalizate, adici aduse la inaltimea literei.

Albitura, ce se gaseste in jurul ilustratiei, despartind-o de

text, trebue sa fie absolut egali. Deaceea se va evita dupi
posibilitate starile ; atat ultimul rand deasupra cliseului cat

si primul de sub el sa nu fie nici-o data o stare. Textul

care se preface in jurul for s5 fie foarte exact implinit. La
opere de stiint5 vom evita cu desivarsire once incadrare separat5 a ilustratiilor. Astfel de mijloace de infrumusetare putem intrebuinta numai la lucrari literare si artistice, in special insa cand ilustratiile prezint5 portrete. La intrebuintarea

materialului de incadrare vom tine strict seama, ca tot de

ce ne servim pentru incadrare si infrumusetarea ilustratiunilor sa fie cat mai potrivit gi sa nu iasa mai in evidenti
decat ilustratia sau textul. Textul explicativ (legenda) se va
culege de preferint5 dintr'un corp cu dou5 grade mai mic
decat corpul cu care s'a cules textul propriu zis al cartii.
Cliseele cari cuprind toata latimea unei pagini nu se vor
plasa" -nici-odata la sfarsitul unei pagini, (fig. 52). Deasemenea sus, in capul paginei, numai in cazul cand in locul
unui antet ; in cazul acesta insa este necesar s5 existe toate
momentele premergitoare, cum sunt sfarsitul capitolului
anterior, etc. etc (fig 53). Deci aranjamentul de sub fig.
53 se va uzita numai in urma dorintei speciale a autorului,
Si atunci chiar numai in cazul cand partea de jos a ilustratiei este executata in mod pierdut spre text adica nu e marginita de o linie.
Aranjamentul cel mai bun este deci in cazul acesta, acela
aratat de sub fig. 51 $i 54.
Daci insa ilustratia nu cuprinde intreaga latime a formatului, iar spatiul ramas nu este suficient pentru a culege
textul in jurul ilustratiei, vom aseza aceasta in mijlocul paginei (fig. 551, iar in cazul ca nu ne este permis aceasta,
vom aseza cliseul spre marginea exterioara a paginei mergand pe partea cealalta cu textul pan5 jos. (fig. 56).
In cazul cand spatiul ne permite, putem uzita gi aranjamentul de sub fig. 58, adici sa incadram ilustratia cu un
chenar subtire. In once caz vom evita sa culegem textul in
jurul ilustratiei cand spatiul ce ne ramane va fi prea mir
(fig. 57).
3Ianual Grafic.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

114

Daci inteo paging avem de plasat doua ilustratiuni, una

peste tot formatul iar alta mai mica, nu vom proceda nicidata precum vedem in fig. 59, fie ca clirul mai mare se
- 32 -

Fig. 55

Fig. 56

Fig. 57

afla deasupra sau dedesubtul celui mai mic. In fig. 60 putem

vedea cum vom aranja in cazul acesta mai plicut ilustraDaci avem insi de aranjat doui ilustratiuni mici vom

-29000000002 00000000
0

00000000 000000000

Fig. 58

Fig. 59

Fig. 60

intrebuinta de preferinta aranjamentul de sub fig. 61, iar

numai in cazul cand acesta se va cere in mod special acela
de sub fig. 62, dei acest fel este astazi oproape peste tot

uzitat. Aranjamentul aratat in fig. 64, di atat ilustratiilor

cat i textului o infitiqare rasfirata i un aspect nelinioit,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF l C

115

ceeace trebuie in orice caz ocolit. Orice..pagina de text fie

cu sau fara ilustratii, trebue sa aiba o inftiare regulata,

daca vrea sg pretinda de a fi plicuta.

-36-

Fig. 61

Fig. 62

Fig. 63

In cazul and avem doua ilustratiuni cari intregesc una

pe cealalta, spre a putea fi comparate mai usor de cetitor
trebuesc puse una Tanga alta intro singura paging. Vom

- 46

Fig. 64

Fig. 65

Fig. 66

aranja cliseele pe aceeasi linie punand una in dreapta iar

cealalta in stanga paginei, umpland golul intre ele cu textul
.(fig. 63), sau impartim albitura (spatiul) !aims in trei parli

egale, punand cite una din parti in stanga i dreapta, iar

a treia intre ambele ilustratiuni (fig. 64).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

116

Cand avem de paginat materia pe doui coloane, grija

noastra si fie ca sa deparfim cliseele cat de mult unul de
altul (fig. 65) ; plasarea lor langa linia de coloana e tot at5t
48

F9

_J- -1_

LI
LFig. 67

Fig. 69

Fig. 68

de urata cat este si gresita (fig. 66) ; astfel de aranjament

se va ocoli in orice caz.
Ilustratiunile ale caror partea de jos e pierduti, adica
50

- 52 -

5,

Li
Fig. 70

Fig. 71

Fig. 72

neconturata, vor fi asezate dupa cum putem vedea in fig. 67;

iar cele neconturate in partea de sus dupi cum ne arati

fig. 68, adica la primele vom aranja textul deasupra lor, iar
la celelalte dedesubtul lor.
Acest aranjament se impune prin faptul, ca daca am aranji

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

117

ilustratia cu partea neconturata deasupra textului, am avea

impresia ca ilustratia atarna, cade pe textul de jos (fig. 69)
sau cum vedem in fig. 70 pare ca s'ar infige in textul de sus.
55

57

r
Fig. 74

Fig. 73

Fig. 75

Foarte obisnuit este si obiceiul de a aranja cliseele (ilustratiunile) in cazul cand avem mai multe, dar mice, in forma
de scars (fig. 71) ; de preferat insa este, fiind mult mai pla-

- 56 -

44

A bund

E CI
E
Fig, 76

Abund

Abu,.

CIE

E0
Fig. 77

Fig. 78

cut, aranjamentul din fig. 72. Aceasta in cazul cand textul

este cules pe doui coloane. Pentru cel cules pe tot formatul
vom intrebui* de preferinta aranjamentul din fig. 73.
De mare importanta pentru culegator este si faptul, de
a sti pe care parte a paginei trebue sa fie plasata ilustra-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

118

tiunea: in dreapta sau in stanga ei. Anumite forme (fig. 74)

se pot pune numai pe dreapta cartii, adica pe pagina fira

sot. Exemplul din fig. 75 ne arata ca in cazul acesta .ilustratia poate fi corriplect incadrata cu text, iar in cazul cand

ar avea forma din fig. 76 nu poate fi arzata decat pe paginile cu sot, adica pe stanga callus
0 mica schimbare in plasarea clirelor intervine insa
cand este vorba de paginatia dictionarelor, pe doui coloane. Aci vom plasa clirele in dreapta fiecarei coloane,
ass cum vedem in figura 77. Plasarea for in felul aratat in
fig. 78 ar fi aci cu totul greit qi mai cu seams neplacut,
deoarece plasandu-le ass cum
cum am aratat in fig. 78, in prima

coloana pe partea stanga, am produce o mfatiare sfaiati

a randurilor, ceeace este inadmisibil la dictionare. Aci toate
cuvintele evidentiate cu caractere aldine, alfabetic, oranduite

trebue sa continue neintrerupt de nici-un cliru, hind astfel

usor de gasit. Sfaierea aratata ar fi tocmai contrariu acestei
necesitati imperioase.

Din exemplele aratate, mai sus, putem usor vedea ce

conditiuni sunt de indeplinit ca sa obtinem o plasare estetica a ilustratiunilor, executand astfel o lucrare ireprqabila
din orice punct de vedere.
IMPLINIREA CL1$EELOR

Daca in randurile de mai sus s'a aratat pe larg felul de

arzare a clirelor in pagini, in cele ce urmeaza se va arata
modul for de implinire spre a evita astfel ivirea spiturilor la
tipar, lucrul atit de neplacut culegatorului cat qi masinistului.

Orice cliru va fi mai intai examinat daca lemnul pe care

se gasete montat este exact lucrat, daca nu, vom indrepta

inexactitatea cu ajutorul randelei, sau daca randeaua nu

este la dispozitia culegatorului acesta va cauta sa-si ajunga
scopul prin Iipirea unor faqii de carton. In orice caz insa
trebue sa obtina o perfecta egalitate a cliseului inainte de
a-I pune in pagina. Implinirea clipului in pagina se va face

astfel: Imediat dupi zat se va pune un reglete intreg, fie

pe cicero, petit sau nomparel,dupa cum ne permite locul_
Apoi se va arza atat in dreapta cat si in stanga materialul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

119

necesar de implinitregleti sau cuadratiutilizand insa pe

cat posibil bucati cat mai mari gi intregi. Dupe aceia vom
aseza un dursus tot intreg, apoi legenda implinita si ea frumos la mijlocul cliseului $i iaras un reglete pe formatul intreg. Litilizarea mateiialului cel

ameempo

mai exact este conditiunea primordiala la implinirea cliseelor.

Cliseul, impreuna cu toata albi-

'''m _,--.-57.-F:77"-------;-,,P
-?-1:...r..
w-1/4_,-,
, 4,,..
--:a"..- ,.,..,

tura ce-I inconjoara trebuie sa for-

-;,.4r...,

e.

",--i'.,

meze un bloc compact. Procedand astfel nu vom avea nici-

-..4-.

s.

:-.'',.:

odata de suportat neplacerile spiturilor cari se nasc la tipar, atunci

cand cliseul este rau implinit. Fi-

MEM

ilimminumi
Fig. 80.

gura 80 arata un cliseu rau im-

plink care mai totdeauna va da nastere la spituri neplacute.

Figura 81 din contra arati cum trebule sa fie un cliseu implinit spre a putei evita ivirea spi,
some
om
turilor. Neplacerile culegatorului

provocate cu ocazia inlaturarii spi-

turilor in masina sunt cunoscute

he caruia, aceasta mai cu searna,
intrucat mai totdeauna rezultatul
obtinut nu va fi nici-odata satisfacator. Tot spiturile sunt si cauza
care aduce dupi sine distrugerea

.--/-,,-77-f. -...-ket/T.-,---rp
'4:"%--- ).,

-----

..--,
1.;--

--7;.2.

-,,,,,,,,
,.

=-TX-Y

--..'

.----....,,,,,\.-.."W,

-----

..z._. :---,,i
MMINIMINIFurtunii twmgmem

a zeci de kilograme de material 1=11.111.1111111.11aMMIll

Fig 81

anual prin raul obiceiu a tiparitorilor, cari pentru a scapi de spituri, bat nenumarate cuie $i
linte in lemnul cliseului, indoindu-le apoi peste cuadrati $i
regleti, provocand in modul acesta adeseori materialului stricacium iremediabile.
REDUCERE A CL1EELOR

Faptul ca ilustratiile, alese la intamplare de autori, au

mai totdeauna dimensiuni variate, pune pe paginator adeseori intro incurcatura foarte mare, pentruca reproducandu-le
obtine clisee de diferite marimi.Asezand cliseele in pagini,

acestea vor avea de sigur infatisarea neplacuta din cauza

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

120

cliseelor inegale, ceeace va cauta insa sa evite dupa putinta.

El va purta deci grija ca reproducerea cliseelor sa se faci
in asa fel incat sa serveasca la infrumusetarea cartii. Cum
insa va trebui sa procedeze spre a obtine clisee egale dupa
originale de diferite dimensiuni ? Procedeul in aparenta greu,

este in fond foarte usor, si poate fi de oricine indeplinit.

Dace originalul de pilda are dimensiunile de 15 x 20 cm, iar
latimea reproduce, rei va trebui sa fie
neaparat de 10 cm,
vom afla inaltimea ,

ce va avea cliseul,
in modul urmator :

Se va reproduce
pe

o bucata de

hartie alba dimen-

siunile exacte ale

originalului, apoi se

va trage din coltul

A

din dreapta sus o

diagonals spre cel

din stanga jos impreunand astfel ambele puncte. Pe baza de jos a originalului
insemnam apoi latimea impusa de 10 cm, iar dela punctul
gasit se trage o verticals. Punctul gasit pe diagonals da exact
inaltimea cliseului care se va obtine prin reducerea la latiFig. 82.

mea de 10 cm. (fig. 82). A-B-C-D, ne arata dimensiunile

originalului, iar a-b-c dimensiunile cli,seului ce vom obtine
dupa reproducere. Prin ajustarea laturilor originalului, se

poate obtine clisee, avand atat.latimea cat psi inaltimea dorita, corespunzand scopului canna servesc.

Din cauza aceasta, este bine ca clientul sa is in totdeauna contact direct cu conducatorul lucrarii sale, deci cu
paginatorul. lnformatiuni primite din partea unei a treia sau
a patra persoane, sunt de regula inexacte, fiindca mai totdeauna se vor face omiteri, cari vor fi daunatoare lucrarii.
Dorintele clientului insa, cari sunt impartasite direct sefului
lucrarii, sunt sigure, si pot fi executate spre multumire.
Aceasta fiind de sigur $i in interesul institutiei ce execute
lucrarea respective.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

121

INITIALELE.
Un loc deosebit de important la executarea cartilor ocupi
incontestabil si iniiialele. Ele au Post uzitate odati cu
descoperirea tiparului. La inceputul for initialele se desenau
cu mina in textul tipirit. Mai tirziu insi au Post ai ele tiiate

in 'emu, imprimate impreuni cu restul textului si apoi colorate. Initialele au ajuns apogeul for in sec. 15 si la inceputul sec. 16.

Prin initialiadici inceputulintelegem once literi dela

inceputul unei pkti, capitol, sau chiar a unui pasagiu, care
se deosebeste prin iniltimea, prin volumul sau chiar numai
pun caracterul sau deosebit, de restul textului. Categorizarea
for se face .dupi desenul lor, gi deosebim doui feluri : cele
inchise ai cele deschise. In prima categorie vom pune initialele ale ciror floare este inchisi printr'un ornament potrivit, capitind o formi pitrati sau dreptunghiulari. Cele
deschise au din contra ornamentatia libera, cirora se alituri
de obiceiu textul.

Aceste doui grupe principale le vom despkti din nou

in patru subdivisiuni si anume : 1. Initialele simple, cari
se formeazi de obiceiu dintr'o literi luati dintr'un grad mai
mare deck caracterul tipelor cu care se culege textul, sau
o literi dintr'un caracter de litere florate. 2. Initialele ornate ;
3. Cele bogat ornate. Acestea sunt adesea ornate cu figuri
alegorice, cu flori sau cu frunze. 4. Initialele impodobite cu
ilustratiuni.

Cea din urmi categorie este mai intotdeauna ficuti pentru

o anume lucrare, si nu se poate intrebuinta la alta, deoarece
ilustratiunile for ar veni in discordie cu textul propriu zis.
Mirimea initialelor este supusa unei regule stabilite gi

anume sa nu intreaca a patra parte a unei pagini, atit in

lime cat si in iniltime. Daci nu ne-am tine de aceasta
reguli initiali, n'ar mai fi o podoabi a cartii, ci prin mirimea ei exagerati ar trece pe primul plan, devenind astfel
mai importanti deck continutul.
Initialele ornate, cari au o forma pitrati sau dreptunghiulari se inchid in text. Rindurile urmitoare se trag mai
iniuntru cu 2, 4 sau 6 puncte, dupi marimea initialei.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

122

Prime le cuvinte, cari urmeaza o initials se culeg de obiceiu tot cu litere mari, adici cu verzale, din corpul cu care
culegem textul.

Acest obiceiu nu-si are insa justificare deck in cazul

cind primele cuvinte se pot considers ca titlul capitolului.

De ex.:

ARTILE POPORANE, Galli le poporane alcatuesc literature poporang scrisa. Ele caliitoresc

din limbi in limbii, nu traducandu-se verbal,

ci transformandu=se ; sunt gi ele anonime, dar

de multe on poporul le atribue unor persoane

fictive sau reale ; ele sau conservat in manuscrise, iar dela
introducerea tipografiei se tiparesc.

La lucrki strict stiintifice nu sunt admisibile deck initiale simple, luate dintr'un corp mai mare din caracterul de
litere cu care culegem textul operei.

lnitialele simple cari nu intrec mkimea deck de doui

ori corpul tipelor din text, se aseaza in lime cu primul rind

al textului wind pu(in deasupra lui. De ex. :

PASTELURILE sunt un air de poezii, cele mai multe
lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de
o simtire aaa de curate ai de puternica a naturii, scrise

intro limbs aaa de frumoasi, incit au devenit lira cornparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o
podoaba a literaturei romine in deobgte.

Am citat una din ele, le-am putea cite pe toate: nicieri declamatii politice, simliri megteaugite, extazieri gi
desperari de ocazie; pretutindeni conceptie naturalii gi un
aer ricoritor de putere gi sinatate sufleteasca.

Este de dorit ca textul ce inconjoarS o initials sa

nix

aiba nici-o stare si nici-un inceput de aliniat. Deasemenea

primul rind sub initialS, sa nu fie nici-odata "un inceput
de aliniat sau o stare ; aceasta ar da textului grupat in jurul

unei initiate un aspect sfasiat, iar mitiala n'ar mai esi in

evidenta.

Adeseori intilnim initiate ornamentate cu o prelungire in

jos. In astf el de ocaziuni vom avea griji de a aranja rindu-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
rile urmatoare in asa

fel

123

incat sa nu sa iveasca goluri

urate, impingand randurile mai inainte. Vezi ex. :

ENUL tstoric incepe a se desvolta in literature
noastrii, ca gi la alte popoare, prin insemniri
scurte. Ele se scriau de un calugar in rna'niistir', insi ou in limba romans, ci in slavoneste.
Se poate ca asemenea lucrgri sa se fi fiicut
prin toate manastirile, dar nu ni s'a pistrat in
forma for mai veche decit vre-o citeva din Mol-

dova. Cu toate ca

manastirile Tarii

Romiinesti

aunt mai vechi deciit ale Moldovei, in nici una

din ele nu ni sau transmis faptele lui Mircea, lui Vlad
Tepee, lui Vlad Dracul. Tirziu numai cariera razboinica

Pentru a putea obtine initiate inchise, sau mai bine zis

patrate, vom tua o liters dintr'un corp mai mare incadrand-o
cu una sau doui linii, ale caror grosime sa fie absolut

in concordanta cu floarea literei, adica sa nu fie nici mai

negre, nici mai subtiri. (Vezi ex.) In cazul acesta, prima
linie, care incadreaza initiala trebuie sa fie la
linie cu inceputul randurilor. La intrebuintarea
initialelor cu ornamentatie libera, precum si la
asezarea for potrivita s'a gresit $i se mai

greseste foarte mutt Aceste initiate se vor

aseza in linie cu textul, lasand ornamentatia sa

intre in spatiul alb al hartiei, adica sa iasi in spre stanga,
afara din formatul paginei, incepand cu textul in drep ul
literei, la mijlocul sau chiar dedesuptul ei, asa cum se va
cere la fiecare ocaziune in parte, spre a atinge scopul
dorit. De ex. :

can

r(7

ocuparii in cliteva rinduri Principatele,

erau pe aces vreme stapiniti cu desivirsire de

influenta francezift. Prin modelele in imbriciiminte

i obiceiuri ce aduceau cu dangii, prin comerciul
for de toate zilele, care se faces mai mutt in frantuzeste, ei chiar prin uncle elemente de organizafie administrativii si militareasca, ei atrasedi atentiunea tinerilor boeri romini asupra culturii.

www.dacoromanica.ro

124

MANUAL GRAFIC

Cand n'avem disponibile initialele potrivite vom cauti sa

ne dispensam de tot de ele, sau in cazul cel mai bun vom
lua o liters dintr'un corp mai mare din acelas caracter.

CULEGEREA POEZIILOR.
Tot aci este locul pentru a ne acupa si despre culegerea lucrarilor in versuri, a poezrilor.
Precum graiul poeziilor este supus la anumite forme si
reguli, tot asa gi executia lor tipografica este legata de reguli
bine stabilite. Culegatorul nu poate manipula liber dupi
vointa sa, cum ii permite aceasta o lucrare de text compact.
Regula generals la culegerea poeziilor, intrucat ele se
compun din versuri rimate sau nerimate este de a pune fiecare strofa, la mijlocul paginei, luand ca norma cel mai
lung vers. Lungimea acestui vers ne va servi ca orientare
la implinirea celorlalte.
La implinirea randurilor vom cauta sa intrebuintam pe
cat se poate material intreg, adica cuadrati si patrisori, evitand spatii ssi jumatati de patrisorr. Atat in fata cat si in
urma literilor
pune albitura in asa fel, in cat cea.ma-

runta sa fie medat

ivom.
g liters jar spre margini albitura
din ce in ce mai mare.
In cazul cand un.singur rand este cu mutt mai lung deck
celelalte, vom implmi acesta pupil mai spre dreapta, iar
cele urmatoare se va aseza mai la mijloc.

Atat construclia poeziei cat gi versurile de diferite forme,

cer si o culegere variata. Ca regula avem urmatoarele stabilit : la versurile cu rim& egali, vom pune.aceiasi albitura
innainte, adica vom aseza versurile in acerasr hie. De ex. :
Aurora azurie,
Cofiti, strichini ai ulcele,
Insirate stau la porti ;
La obraz trandafirie,
Si 'n cofiti, lumiinarele: sau
Se deateaptii, cu uimire,
Dintr'a noptii arnortire.
Azi a ziva celor morti.

Versuri mai lungi necesita adesea trecerea for in randul

urmator. In cazul acesta vom Incepe randurrle dacapo pe
tot formatul, mergand pans la sfarsit, trecand apoi cuvantul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

125

sau cuvintele ramase in randul urmator, implinindu-le cam

la doua trermi din format. Daca formatul trece de cinci cuadrati ; la un format mai mic, se va indoi randul al.doilea la
mijlocul formatului. Randurile indoite sa fie negrqrt arzate
exact unul sub altul intr'o frumoasa aliniere. De ex. :
Fete bune, ochi albastri, ca zambirea
[blandei sorti,

Dulci viipai in sari varsa, de invie gi pe

[morti ;

Zgomot vesel de belie, zvon ce urea

[si coboarii,

Fac sa tiue auzul ca o strung pe

Henri.

Foarte important este i felul cum se poate desparte poeziile ale caror strofe sunt compuse din versuri, cari se schimba

in mod regulat. sa nu uitam ca strofa i versul nu este una

i acela lucru. Fiecare rind in parte se numete un vers ;
o strofa ins se numete o impreunare a mai multor versuri
spre a forma un intreg. Strofele pot avea diferite lungimi,

adica pot fi compuse din 2, 4, 6, 8, sau chiar mai multe

versuri.

Daci strofele se compun din cite patru versuri, din cari

cite doua rimeaza alternativ, adica unul dupa altul ; in acest

caz putem desparti strofa dupa doua randuri. Cu toate acestea vom evita insa o atare despartire a strofelor, o vom
face numai in cazul exceptional i numai atunci cand spatiul disponibil nu ne va permite un alt aranjament.
Pentru versuri cari sunt arzate ca citate in mijlocul unui
text compact, se mentine aceleai reguli.
De regula aceste versuri se culeg dintr'un caracter mai
mic deck restul textului, i se pune intre ele i text, un
rind de albitura cel putin egal cu corpul textului. Daca textul este rant cu linii, se va adauga qi linia.
Deasemenea vom tine seama ca spatiul ce ocupa citatia
sa corespunda exact cu un numar oarecare din randurile
textului. Prin aceasta vom r.rura tinerea exacta a registrului_
La operile poetice propriu zise, vom tine din aceiaq cauza

cont, ca albitura intre strofe sa fie egala cu grosimea randurilor ; iar albitura ce vom bate inainte la paginile de inceput,.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

126

o vom socoti deasemenea exact pe randurile textului, caci

altfel nu vom putea obtine caderea paginilor una peste alta.
In cazul cand versurile citate stint scurte, iar textul de
un format mare, le vom culege pe doui coloane. Strofele
se vor aseza una langi alta ; iar cand numarul for este nesot, ultima strofa se aseaza la mijloc. De ex. :
Prin orase riisfitate,
Prin bordeie

prin sate,
Sara dupi asfintit,
gi

Uritorii au pornit.

Simbolul do avulie
Plugul bine vestitor,
Ne educe bucurie,
An de bunuri roditor.

Vorba leginatii merge,

Sunii clopotul tot rar ;
Pocnesc bicile deodatit,
lnimile viu tresar.

In sfirsit este de amintit ca atat la culegerea poeziilor,

cat psi in general la culegerea cartilor artistice, sa se observe
o despartire egala a cuvintelor, si anume se va intrebuinta
numai jumatiti de patrisori.

CULEGEREA DICTIONARELOR.
In categoria cartilor de arta trebuie sa punem
dictionarele sau lexicoanele. Sub aceste denumiri se intelege o
insirare de cuvinte oranduita dupa o anumita regula. In
intelesul strict insa se intelege sub acest titlu o insirare
alfabetica a tuturor cuvintelor, a uneia sau a mai multor limbi.

Un dictionar deci poate sa insirue cuvintele unei limbi

.oarecare punand aliturea si explicatia for ; intr'un alt caz
poate pune cuvintele unei oarecare limbi in fata uneia sau
a mai a ultora corespunzatoare in limbi straine ; sau poate
fi un simplu vocabular al cuvintelor straine intrebuintate
intro oarecare alta limbs, explicandu-le intelesul pi aratand
exprimarea lor.
Lexicoanele sunt un fel de dictionare cari traduc cuvintele
unei limbi intro oarecare alta limbs si vice-versa. De ex. :
romano-francez si franco-romans, romano-german si germano-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF 1 C

127

romans, s. a. m. d. Din cauza aceasta un lexicon are totdeauna &ma parti, pe cand un diclionar numai una.
Randurile acestei lucrari se in foarte dese, se culeg dintr'un corp de liters mica, dela corp 9 in jos, de regula pe
doua coloane, mai rareori pe 3 sau pe patru coloane, dupa
cum permite formatul editiei respective.
Factorul principal la culegerea acestor lucrari consta in

economisirea
spatiului pe cat mai mutt posibil. De aceia
.
se evita once spationare a cuvintelor, nu se rareste nici-o
data cu linii, si se utilizeaza chiar starile, introducand la
sfarsitul Ion cuvintele sau silabele din randul anterior sau
chiar din cel urmator, despartindu-le de textul randului respectiv printeun parantez francez. De ex. :
desfatare f. Divertissement. Distraction, amusement. [amusant.

desffititor, toare a. Distrayant,

desfatui (a) v. Deconseiller, disdesfide (a) v. Defier. [suader.

Daca se trec cuvintele sau silabele in randul anterior,

materia devine de multe on neclara si deci greu de cetit ;
mai cu seama cand formatul este foarte ingust. Vom prefers deci sa trecem cuvintele sau silabele in randul urma-

tor, aceasta si din cauza ca nimeni nu este obisnuit sa

citeasca de jos in sus, ci intotdeauna de sus in jos.
In nici-un caz nu este insa permis sa se treats aceste
cuvinte sau silabe cand in randul de eus, cand in cel de
jos, dupa inspiratia momentana.

Daca deci se simte absoluta nevoie de a trece sfarsitul

unui rand intr'Un alt rand,. it vom trece de preferat in randul urmator, felul acesta fiind mai natural. De ex.:
inchisoare, heunquisoare
inchizliturA f. Fermoir.

inchiriat a. Lone ;

f.

Pri-

[son.
frete ; nolise.

Cartile de soiul acesta au intotdeauna, spre deosebire de

celelalte, un colontitlu viu. El contine pe Tanga paginatie,
de regula atat primul cat si ultimul cuvant din pagina re-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

128

spectiva. Paginile paginate pe doua coloane ar avea deci

infatisarea urmatoare :
Stinga
252

Dreapta

Littera

Liti

Lobus 253

Litus

Daca paginmia se face pe coloane, colontitlul ar avea

forma urmatoare :
534

bordura 535

bordei

La paginatia pe trei coloane se aseazi cifra la mijloc,

deasupra coloanei din mijloc, tar cuvintele colontitlului la
mijlocul coloanelor din stinga $t din dreapta. De ex. :
255

nauntru

neadormit

Restul aranjamentului lucrarilor de acest fel este asemenea cu cele compuse din materie compacts.
*

Tot aci trebuie sa mai amintim si culegerea cataloagelor.

Culegerea acestora este adeseort foarte neglijata. MAumitaacestet neglijente intalnim lucrari executate in contra tuturor
regulilor tipografice, si in loc sa f!e dare si usor de inceles,

sunt din contra greu de priceput.

Not deosebim doua feluri de cataloage, anume : unul unde

fiecare titlu este cules in forma de titulatura, hind Intre-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

129

buintate diferite caractere de litere ; iar al doilea, unde toate

titlurile se culeg pur i simplu la rand.

Vom trece aci peste felul dintai, caci cade in categoria

accidenlelor. Felul cataloagelor de cari ne vom ocupa aci,
sunt in majoritatea cazurilor cataloage de carti ale librariilor, ale muzeelor, ale caselor de comert etc.
Executarea for are la baza doui puncte principale : claritatea si eftinatatea. Claritatea este necesara, pentruca fiecare poate gasi cu uurinta ceeace cauta. Pentru aceasta
este necesara o culegere corecta si un tipar curat. Se va da
cea mai mare atentie la culegere, nu se va rani prea mult,
nici prea putin Intre cuvinte, sa nu se intrebuinteze caractere
de litere cari nu armonizeaza Intre ele, . a.

Ca liters pentru culegerea cataloagelor se recomanda

antiqua, qi anume nu mai mare ca corp 10, nici mai mic
decat corp 8.
Aceste cataloage se compun de obiceiu din titluri, cateva
cuvinte explicative si pretul. Titlul cat i pretul trebuie sa

iasa in evidenta la prima vedere. Scopul acesta este atins

dad titlurile se culeg cu aldine incepand dacapo, apoi textul cu drepte iar pretul tot din aldine la sfiritul randului.
De ex. :
Ciorapl de Demi. Calitatife cele

mai

line

de in'atase, albe, negre, precum $i toate n

. . Lei OU
culorile posibile, perechea .

Pantofi de Demi. Lucrate toarte

solid si
durabile. Cele mai plicute forme, confectionate din material de prima calitate.
Lei 5L1111
. . .

Perechea .....

Al doilea rand se va culege de regula cu un patrior

mai inauntru, aceasta spre mai mare vizibilitate a titlului,
iar daca ne permite spatiul, putem desparti spre a scoate
mai mult in evidenta fiecare titlu printr'un spatiu.
Cifrele cari indica preturile se vor arza in totdeauna in
ordinea for una sub alta, chiar daca se gasesc intrerupte de
text, sau daca sunt scoase la marginea randului.
Nu rareori i se va intampla culegatorului, ca se va vedea
silit
pentru a se putea folosi mai bine de spatiul dispoManual Grafic.

www.dacoromanica.ro

130

MANUAL GRAFIC

sa prescurteze unele din cuvinte, sau viceversa, sa

culeaga pe deplin cele prescur tate.
Pentru aceste cazuri avem doui reguli principale : sa nu
se faci nici-o .prescurtare care ar da cuvantului prescurtat
nibil

doui intelesun sau sa nu poati

fi

inteles deloc, on sa

fie in contradictie cu formatiunea naturals a cuvantului ; iar

cea de a doua regula este de a ciuta totdeauna s5 prescurteze mai mai cuvintele de mai mica importanti tar cele
de o importanta superioari numai in cazuri extreme.

CULEGEREA RECLAMELOR.
Culegerea reclamelor cere din partea culegatorului insar-

cinat cu compunerea lor, mutt rafinament si un gust

deosebit. Once anunt trebuie sa aiba in primul rand putere
de atractiune. Tinta aceasta ajungem prin diferite mijloace.
Cel mai simplu este de a culege cuvantul principal dintr'un
corp mare $i compact, iar restul frumos grupat dintr'un corp
mai mic.
Gaud aceste reclame au text mutt, se va culege mai intii tot

textul, apoi titlurile, pentruca numai in felul acesta se va

putea potrivi titlurile conform locului disponibil. Daci incadram reclamele vom proceda astfel : Mai intai culegem
titlurile principale, apoi luand aceste ca punct de plecare
pentru dimensiune, facem cadrul, tinind, bineinteles si seams

de albitura suficienti intre tadru si text.

Culegatorul reclamelor va trebui mai intai de toate sa
citeasci cu atentiune continutul reclamei (manuscrisul), pentru a cunoaste bine scopul, si va avea in totdeauna inaintea
ochilor sii cele trei puncte principale : Ce ? Cine ? Uncle ?

Adici ce se anunti, cine anunti $i unde se afla acela

care anunta. Avem deci de scos in evidenti trei rinduri
principale, si anume in ordinea for de mai sus; tot restul
este secundar si poate fi cules cu liters mai mica.
Vom prefers intrebuintarea unui singur caracter de litere,
ins

in deferite grade. Nu se va amesteca niciodat5 mai

multe feluri de caractere, can vor cla reclamelor un aspect

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

131

neplicut. Se va scoate in evidenti doui trei randuri iar

restul se va grupi plicut intre acestea.
Fig. 83 infitiseazi o reclami luati la intimplare dintr'un
ziar zilnic. Forma executiei este absolut Para gust si arati
lipsi de educatie technici a lucritorului care a lucrat acest

PALARII de PIELE

BATIC

ULTIMA NOUTATE
pentru Dame *i Copii

IPALA RII
DE PIELE

BATIC
!Ultima NOUTATE

S'A EXPUS la

p. dame ei copii
S'A EXPUS LA

Bazarul ALIATILOR

ALIATILOR

FABRICA de PALARII
SELARI

FABRICA de PALARII
Strada Selarl, No. 11.

Fig. 83. Rill gi neplacut.

BAZARUL

Fig. 84. Bine

gi

anunt. Vedem aci amestecate la un loc egiptiene, romane,

bloc, semigrase i antiqua. Dar pe lingi, ca acest soi de
reclame nu sunt deloc plicute, au si o alti laturi proasti,
aceia de a provoci multi pierdere de timp. De cite on

nu se vede culegitorul silit, si caute cutare sau cutare literi,

adesea isi pierde ore intregi in zadar, in cautarea unei

litere oarecare ce-i lipseste.

Cu un singur caracter de literi in doui trei mirimi si cu

citeva linii negre, vom putea realiza reclame pline de efect,

fapt care se constati in exemplul

fig.

84, unde vedem

aceiai mama conceputi in mod mai deosebit qi mult mai

atractiv. Culegitorul obisnuit putin in tiiatul plicilor de
plumb, se mai poate ajuti tiind cite-un cuvint, o literi sau
o vigneti obtinind un efect surprinzitor.
Realizarea contrasteior intre alb $i negru este principiul
culegatorului de reclame.

Un alt procedeu de a obtine reclame izbitoare ochiului

este acela de a culege textul pe un format mic, punind

www.dacoromanica.ro

132

MANUAL GRAFIC

multi albitura jur imprejur, $i drept cadru, o linie simpla

neagr5. Astfel de reclame ies in evidenta prin spatiul alb
de care se gaseste Inconjurat textul.

Obiceiul de a intoarce, a pune in cap, randurile principale spre a atrage atentiunea cititorului, se va abandons
de oarece nu este placuti si strica estetica.
Culegatorul este dator sa observe strict toate indicatiunile
clientului relativ la culegere i aparitia reclamelor. Neobservarea for are ca urmare multe neplaceri, atat pentru culegator cat si pentru administratie.
Din exemplele de mai sus vedem marea deosebire ce exists
intre o reclama lucrata dupa obiceiul uzitat in genere la noi,
si felul cum trebuie sa fie lucrata, daca tinem sa fie inteadevar executat in mod atragator si totodata modern si estetic.
Dupacum putem constata din aceste exemple nu este greu
sa se creeze ceva frumos estetic si atragator. Cu putina
fantezie si bunivointa orice lucrator va reusi sa creeze ceva

placut. sa nu se faca insa excese, aceasta ar strica totul.

Materialul tipografic de care ne servim la culegerea reclamelor, este atat de felurit, incat in anumite cazuri ii putem
chiar utiliza spre ilustrarea lucrarilor noastre. Astfel adeseori ne vom putea lipsi usor de serviciile desenatorului,
inlocuind cliseele prin figuri expresive, compuse din material

tipografic. Materialul acesta ne permite in multe cazuri sa

compunem o figura ocazionala spre a ilustra reclamele. Incercarea de a ilustra cu ajutorul lui reclame, va fi mai CU
seams acolo binevenit unde nu se gasesc desenatori, sau
daci se gasesc, nu sunt zincografii, sa reproduca desenul
spre a obtine clisee pentru tipar. Orasele din provincie se
gasesc mai totdeauna in aceasta situatie. Ele deli au tipografii n'au insa zincografii, i numai cu mare greutate isi pot
procure cliseele din capitals. Aci este deci rostul figurilor
aratate de a interveni la infrumusetarea reclamelor compuse.
Culegatorii de reclame, cari vor incerca compunerea lor, se
vor convinge in curand de marele folos ce au.
Tablourile I si II: Figuri compuse pentru reclame, arati
un numar de figuri compuse la intamplare din bucati de
chenare si linii negre (compacte), cari servesc la incadrarea
reclamelor. Din adunarea acestor figuri se poate usor deduce
bogatia imaginilor ce pot fi realizate, in cazul cand cunos-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

133

FIGURI GEOMETRICE PENTRU RECLAME (I)

A,
441 lk

II
A..aglIminA

F..1

411ii Elk

A Milifintaildliiiiii

ILAN

IV)

datk

illiMatik
ilidataimmusi.
m0000000001

AIL

IP

-"MP"'

1h,

AP: 1

NE 2

1741
tfr

Al 0

PIPIPI

MERRR2 R MIR

AL i

....411111111111.-

11Milliiiiraililil

lia

1 MMOEMM m r

It

AIM IQ.
0

II
AL

41

13/11111111I

NV

AA
A

IMES/
NV'

.../11111111111111"...

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

134

FIGURI GEOMETRICE PENTRU RECLAME (II)

IIP:11:1111111.*
AL WEN= ff /L.

111111=11.1111111111111=11111111

ANNIMMEMIL

Ii1=11=1.111111111111110

ICO

0000
000000
00000000
0000000000

Nimmireemmr

ARP
leamwM r 61,4k:
MIE11111111111Militei
11111111MINI

foi

4111
JUL
/I

10

/MMINIMINIIMIN

iiir49 -mMLA

JAW'

/7//
.Ir
NEM
NESEV-1
I
efli

www.dacoromanica.ro

AArI

MANUAL GRAF IC

135

ULEIUL SPHINX
CEL MAI BUN ULEI
PENTRU AUTOMOBILE

Cumparati

OTOLIURI

minumammiamimminlim
PENTRU CLUB

NUMAI LA:
ma

II

MARCU

www.dacoromanica.ro

Malhakfiltaltighgatiathitintankakahnhalkintialiall

9
a

I
I
II
I
i

I
4

/1/
CARTER ROMANEASCA
BUCURESTI, STR. PARIS 16
/1/
TURNATORIE DE LITERE

EXECUTA EFT /N:

-s*

\..,-

Lit/ /l DE PLUMB DE TORTE

FELURILE 51 GROSIMILE,
REGLETI,CUADRATI, HALB-

'

.0\

Awl

GHIFERTI, SPATII, DURSU51

EXECUTA LITERE CIRILICE,
GERMANE, RUSE5TI, ARME-

k414
14.
a oaf

NE5TI, EBRAICE PRECUM BSI

11

I)
11)
110

D
D
10

ORICE MATERIAL GRAFIC

/
/
C/IXTIMPVPirertirarlii
10

axr

LITNEM, =1 %VICTIM/

www.dacoromanica.ro

Interesant pentru
autornobiliO.

SA nu lipseasca
din bagajul calato-

rilor lucrarea :

vbs*"

09-

le

Allik
II liki 11

C:

#
=.
91=d
11

>0

r-

)1(

T,

ep.
e

'...
)SE

-Figur:

Incep colindarile
prin frumoasa
noastra Cara.

vocarii,(

1'11

tr.

Oz

1 II

Este descrierea pitorescului din raza oragelor,

dar si a tot ce e demn de vazut intr'un popes scurt.
Se cumpara de la
CARTER ROMANEASCA"
13-dul Academiel 3-5.

www.dacoromanica.ro

J.

MANUAL GRAFIC

138

tintele technice ale culegatorului de reclame ar fi secondate

de puling fantezie si initiativa proprie. Materialul necesar
la compunea for este foarte restrans : cativa patrisori negri,
triunghiuri si linii compacte in diferite grosimi $i marim.,

atata tot. Dar ca putem,

trans

cu toate ca este atat de res-

compune reclame foarte sugestive ne dovedesc exem-

plele din paginile precedente. Aceste exemple ilustreazi

in mod eloquent felul si valoarea utilizarir acestor figuri.
Scopul urmant de a fi sugestive i placute este aci pe deplin
atins. Am imaginal aceste figuri cu scopul de a servi cubegatorilor ca model cum si ca imbold spre a incerca la randul

lot sa compuna altele not servindu-se de ele la ilustrarea,

deci, la infrumusetarea reclamelor ce lucreaza. Posibilitatea,
cum se vede, nu lipseste, lipseste ins pans in prezent
atat imaginatia cat si dorinta culegatorului de a cauta sa
creeze lucrari frumoase. Ambele simturi incerc ad sa destept
in sufletul culegatorului de astazi.

CULEGEREA FORMULELOR MATEMATICE

denumirea <<materie matematicaD culegatorul intelege in
Pringeneral
orice soiu de materie unde literile inlocuesc cifrele

ca de ex. : formulele geometrice, trigonometrice, algebrice

socotelile _.logaritmice, diferentiale si intregrale,

$i a.

Prin

faptul ca in stiinta moderna matematica joaci un rol important, intalnim astazi formule matematice, nu numai in cartile speciale de matematica, geometr.e, mecanica, statica,
etc., ci sr in cele despre matematica aplicate in fizica, arhitectura, chimie si a. m. d. Pentru culegator sunt aci doi factori importanti. In primul rand nurnai rareori are cunostinte
temeinice de matematica spre a putea pricepe formulele,
fiind silit a insira pur si simplu liters cu litera dupa manuscrisul rau scrrs sau neclar, iar in al doilea rand trebuie sa
aiba neaparat la dispozitie material exact, in toate gradele
$i suficient, spre a evita inplinituri proaste, neexacte. La
nici-un alt soiu de materie nu este atat de necesara o implinitura mai buns, deck tocmai la culegerea zatului matematic.
Greutatea principaja consta in compunerea formulelor, de
regula foarte complicate. Asezarea semnelor una peste alta,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR APIC

134

literile puse sus si jos, cifrele, liniile si a., este pentru un

culegator corect o munca care pretinde din partea lui mare
atentie, nefiind insa lipsita -de un oarecare interes ; caci o

corectura mare, rapeste de regula tot atata timpdaca nu

si mai mult

cat culegerea din nou a formulelor gresite.

!Mr

Avg (1/ ba II

EI V/b2a'

x)4_c...

b+a

Corecturile grele se vor face totdeauna in culegar, contrar s'ar inrautati mult calitatea materiei.
Despartirea formulelor se face numai in cazuri extreme ;
ele vor fi asezate ca randuri separate ; daca nici aceasta
nu va fi suficient, se va recurge la despartire. Despartirea
se face Ia semnul de operatie =,
care trebuie sa se gaseasca la inceputul randului al doilea.
In cazuri extreme se poate desparti si la semnele + ,
X Partile inchise in parenteze nu se pot desparti, exceptand insa si aci cazul cand o atare parte trece peste un
rand intreg.

Formulele mici, ca : A =

se culeg in textul propriu

zis, si se implinesc la mijloc. Formulele mai mari se impli-

nesc la mijlocul randului, fiind despartite de restul textului

de un nompareille sau un cicero albitura.
Intre cifre, litere si semne de operatic se pun cite 2

puncte albitura. La implinirea randului se va avea grija de

a nu desparti semnele sau literile ce tin una de alta. Deasemenea si literile mari impreunate nu se despart.
Mare atentie pretinde de asemenea si punctul Ia sfarsitul
formulei, fiind totdeauna asezat la mijlocul ei :
x=h In [1+171 +1 L11== h Ar Sin
h

;-;

Fractiile obisnuite se vor intrebui* numai unde este

vorba de fractiuni directe :
1303184-25748-1-63315/-70223124

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF C

140

Matematica cunoate fractii numai cu bare orizontale :

ii1=--

333
3

Semnele de operatiune trebuesc aezate la mijlocul cifre-

lor de baza, deci gi baza fractiumlor trebuie sa fie intr'o

linie cu aceste semne :
16

4=,
444=

... nu

222a
re

4 = 16

nu

222a

n=

444=

Barele trebuie sa treaci cifrele atat in dreapta cat i in

stanga cu cel putin douS puncte, deci sa nu fie exact de
fungi cat tine cifra :
34133
411

"

34133
411

Radicalul este astfel turnat incat se poate prelungi cu o

linie subtire, care dela varful Iui pornind, acopera tot numarul

la care se refers :

1/ V a2-Fb2-1-az
2

In sfarit am mai avea de amintit i integralul. E de mare

importanta daca aceste semne stau in textui formulei :
siu xdx
a-Fb cos x

dx

a-Fb cos x

+C

sau daci se refers numai asupra exponentului :

f

(X) dx[

y=uv=e, fi (X)

(Xi
fi (X)

I. (X) dx
Ii (X)
) dx+C

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

141

si se pun, dupa cum se prezinta cazul, mai mici sau mai

marl. In cazul daca se mai aseaza dedesubtul sau deasupra
for niste litere
s

Ni vo2+2Sp ds
so

eventual si in legatura cu cifre atunci aceste trebuiesc

foarte exact implinite sr culese din corpul cel mai mic la
dispozitie. In acelas mod ca radicalul si integralul se aseaza
si semnul E.

CULEGEREA LIMBILOR STRAINE.

in practica culegatorului se ivesc zilnic lucrari, spicuite adeI seori cu un insemnat numar de cuvinte, sau chiar pasagii

intregi intro limbs strains. De multe on chiar are de cules

volume intregi Intr'o limbs strains, si atunci ii este de mare
folos daca cunoaste alfabetele limbilor mai raspandite in
Cara noastra.

Culegerea materiei in limbi straine cere din partea culegatorului o mulvime de insusiri speciale, fara posedarea
carora nu va putea deveni un culegator bun de limbi straine.
In primul nu trebuie sa-i lipseasca inteligenta si .prindere
usoara cat si o buns tinere de minte. Apoi trebuie sa he
deprins si lucreze foarte exact avand grija sa nu faca
erori prea multe, fapt care ar avea ca urmare o mare
pierdere de timp, sr deci ar produce pagube insemnate
atelierului.

Cunoasterea for nu poate decat sa usureze de multe on

munca culegatorului, care fara aceste cunostmte nu rareori

este pus in fata unui obstacol de neinvins..

Spre a da posibilitatea cunoasterei lor,,.vor, arata mai jos
cateva din aceste alfabete, fiecare liters Insotita si de cea
corespunzatoare din alfabetul nostru latin.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

142

ALFABETUL GRECESC
LITERILE MARI DE TIPAR
A cc,

B(3 6,

alfa,

vita,

Kx, A A,

M p.,

N v,

my,

ny,

iamvdha,

cepa,

A6,

P y,

E e,

F,
xi,

ypstlon,

taF

77,

00. 0,
thita

iL,,

() o,

11 TC,

P p,

1: a c,

pi,

rho,

Mgins,

X x,

W 4,,

S2 w,

kid,

p,I,

omega

phi,

I c,
iota,

omicron,

Yu, 4 cp,

TT,

Z
zlti,

ep,llon,

ellama, dhelta,

LITERE CU ACC E NTE

(oxia),

(varla),

a
a

a
(pint varia),

iperis po meld),

Cf

(psill oxia),

ei

6i

(dasIa oxia), (dasla varia), (psill perispoineui),

(ipegegrameni),

et
(dada),

(p3111),

(dasla perispoinenl .

(:'

C:4

(oils ke Ipogegrament),

(varia ke ipogegrameni).

fil
(pericpumeni ke ipogegramenl),

6t

(pain

ke ipugegrameni),

dasia ke Mogegrameni)

4
(psilt oils Ice ipogegramenl),

(psIli vitae ke Mogegrament),

((taste varia ke 1pogegrameni)

Masia oxia ke ipogegramenI),

er

C.TC

(Psili perispoment ke ipogegramenl).

Mesta perlspomeni ke IpogegramenI),

a
(dlerettchon.

(dieretichon ke oils),

(dleretichon Ice vprla),

II
(dieretichon Ice Ipogegraruen1),

IdieretIchon oxia ke ipogegrament ,

(diereticlion saris ke Ipogegrameni).

www.dacoromanica.ro

.0

ill

/.

11

IM

3I

fl
r8-

btu

X
A

KU
1,4

0
A

c,-

0
rit

I
d)

fz
X,

6
eo

i.p..(.

i
pr

-1.^111

be

6,

7.

(I)

143

ro

'th

6
5
5

CD

.1.

tD

8-

CO

CD

5
s

t?/

Cc'

n i)

U
"11

c5i

6
V

6 6
ia

:3

1..

`6)

5
6

5
b

i')

17

11

1.

TT

7.

Q.0 b.

9- 4 p,

.22

ea.> d

r...

.7-7.

ii

ii

5
m

fj
:....

7.

i i
72

k-P 1

X 2-;'

2
2
2
v
n 8 ,e
2

,.. 2

YP

Cl

- 2

Cl

....

(...1

c
Q

ci

02

q)

:g-

43

r< .--

(2

n >-,

o-_

, o (2

II 0 o

II)

III

-3-7G

co 7:-;

I.

P u0 z

to -c._,

s" -

to o (2

(-1)

ud

1174

.,

30

II I

01X1F52
Ill-

.8-

cc

(12

t t

X)

orP

a g0

+.--

"

.0-

iti

8
18

: is

*13

0
:w

41::'

CD

40)

5,-P :,1 UP v.,

40/

>-- f,

I-

18

(1)

5?

a
8 dh

ij fl 5 ii

1,8-

,8_

-I8

Q:3-

PI:Tr
R

40

t
.23

,.8.

08-

t8-

AB cur A E Z
MANUAL GRAFIC
F3-

.3U

48-

^808-

10

:0
18-

-8-

:3
I'S-

4 ,
ig..-

^3"

*3-

--

23.
z3-

1370

'8-

I.---

g g=
....

g.-.
10

,3bn

3b3
HU

0 Fs

ts

08

I'S
z

t t

1--

Vi
,-.....

i.n

10

k.3

ad

rp.

rr

ra
co

v3

7
b,8

AO

bg.

b--

"18

(I)

.8

-g.0)

,8

i,

10)

rgc
1

ti

-to

,g-

-8

its

-_,

1g.t.)

-8

::.

-.

"-

Of

11

*
'''
kg:
bgc

-)

ti

,..g-to

---

-g-

-K

:-...

'
'''

"-.

E-1

-g=

in, X

:..1 m

.-

FLO

4
3
bg- tb)

rp-

00

0-

:a
r0
1.-.

t3

in
b0

bn

42,

Lc)

..'

01-

-0

,0

to

-n

'D

..,

FS

:-

IkS

-3
-3
13

-3

-3
CD-

v.

1.

W :d

;.4

Z z ei

[xl

=- 0c
:4

N .1
4.1

42
Ct.

pn >
s

91

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

144

ALFABETUL RUSESC
LITERILE MICI DE TIPAR
6,
b,

B,

r,

1I,

e,

11Z,

3,

II,

i,

R,

JI,

M,

a,

v,

g,

d,

e,

j,

z,

i,

i,

k,

1,

m,

H,

0,

II,

p,

c,

T,

y,

(1),

X,

it,

Li,

III

n,

o,

p,

r,

s,

t,

u,

f.

he,

t,

c,

sa

t,

3,

10,

meah., iat,

e,

iu,

a,

hi,

rh,
tv.,

5cea,

i,

h,

0,
ia, fita,

fl,

11

ijita.

LITERILE MARI DE TIPAR

E,

IN,

3,

II,

I,

E,

D,

E,

J,

Z,

I,

I,

K,

0,

II,

P,

C,

T,

Y,

X,

0,

P,

R,

S,

T,

U.

4),
F,

13,
TV.,
$CEA,

bI,

b,

$,

JO,

H,

M,

IAT,

IU,

IA,

A,

B,

B,

P,

A,

B,

V,

G,

31,

M,

H,

L,

M,

N,

IL

III,

IL

$,

C,

T,

odin, dva, tri,

IA,

0,

N,

II.

FITA,

IJITA

ICRATCII

H,

cetare, piat, lest, sem, vosem, deviat, nul.

www.dacoromanica.ro

>

z
c
>

r
n
73

>
'77

.._

r)

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

146

ALF ABETUL CIRILIC

LITERILE MIC DE TIPAR
4,
a,.

4r,
ps,

1,

g/

4/

A,

E,

I/

4/

r,

u,

X,

I,

H,

kl,

A,

b,

ce,

d,

e.

ea,

f,

g,

gi,

h,

I,

I,

i,

da,

Id,

10,

X,

t,

76,

IC,

A,

411,

H,

A,

ia,

iu,

I,

n,

j,

k,

1,

m,

n,

0,
o,

W,

ia,

o,

p,

C,

W,

111,

T,

A,

k,

g,

A,

s,

S,

t,

t,

th,

Ci,

v,

x,

P,
r,

uk,

b,

t,

u,

S,

3.

Z,

z.

Oy,
u,

LITERILE MARI DE TIPAR

CI, 1, Ii, tI, A, E, 'h,

A, A, B, Ce, D, E, Ea, F,

10, X, 4,
iu,

I,

In,

3K,
J,

1', 1,1, X, I,
G, Ge, H, I,

11, LI, V, /A, II,

I,

I,

I,

Ia, Ia,

K, d, NI, 11, 0, CB, II, 4-, P, (, III, 11I,

K, L, M, N, 0, 0, P, Ps, R, S, $, St,
A,

S, 3.

U, V, X,

Z, Z,

T, 0, II, g, Or, h, R,
T, Th, T, U, U,

SEMNELE NUMERELOR
4, 6, r, A, I, S, S, H,
1, 2,

3,

4,

5,

6,

7,

8,

i, 41, gi, IC, K4, Kg, A, Ai, H,

9, 10, 11, 12, 20, 21, 22, 30, 40, 50.
,0,,,

A, 0, H, 'I, p, 04, C, T,
W, u ra.
)(9
60, 70, 80, 90, 100, 101, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000-

www.dacoromanica.ro

(3

<)

,0

x-t-7 k

,,,

Ks.

4
4

eZ

.=

-c

-C

-1,

r,-..

?E-

:.... >

.Z)

:-.---

44

`P ..2

191

h
01

'..

''=

u:

-sir

ce,

(.

'

1.

:4 ,<

{C;',

-{Cr

,i,
.-1

es)

qn

III

'co

'CO

cc.

.nt

<

.1

__, 5

.3
*

,,

S. ,,
0 ar,

.3

13

T. d
JA

cs.

19

,,
o-'6

x f.

., r
e0

S' :7

2-

--

cr

.0

0,

147

t.%.

zx .
T

0. I ,
>7)

to

at..

c
K.

4m
A.

.,,,,.

'

P3

13

li
1,

a
9

ti

4.

31

l't

\P

R,

PPP
0
t....r

41..
P3

..y

:,t

19
.el

X
ceE

re

IJ

c2

Pi

-.

42

..E

K t;1) zaWP

El

(11

-2

z2

E4

4,

4 .y,.

91

'Y

..

.0
....

Ea

c3

....

.=

,::

33

,E...

co

-,x

fa

'0

,.-T

z,a

.-*

.._

-e

z=

-a

c-

zo

--r

03

'1'

IWWWN
a

ECE

KE

'..S.

-E

i
-- 9.1

t
?=

c.tx

xti

e
=-

..

..

: 9 z9
=g)

=z
se 0
.-::

19

zA

... ,
=r E

42

-e

.:

,e

MANUAL GRAF 1 C

e
,c....

.=
NS- 19

(.3
[1

-C

-=

z.-%-

<C

K.--

Zte

P. ?
Eto

ez

j...
-=

41-CC"

ig

'S -1
17:

4-

C.'.

r.v 4

<g
e., z

LI

tC :'-

=z

.-,.

..._..

C :..

X r.

E :'.

=C0

'...,

.7t1 N

Cr N

''

-=

la ''
.1.c

tr. <

www.dacoromanica.ro

148

ts

'

It

4,

-.

Ct.
01

A.
N

p.

.....
....
... , ,,,,,

ctl

,,

tp

D. 0 /a,

< r0

F "I2

c.-.

*E

-= .I-tn.

m.4

ce >

IF

aI-

-...-. E Tei

41 2.3t

t. .2

=, .....

-16,..

3 ..

.. Id

30

c.3

....

u ....e

:.

.4

t...

r. 1

''-i

grit X

.....

t4g

...

03 ,:,...

4-3- ,,,,

MANUAL GRAFFC
CC a.

1.

V: 'CI
N
en N

7 1?.1

,
4

14.N

...

El N

.0

.....

.4 KI

00

=0.

2 C.

0. 4

.1.

<co

tO 0

1.

!..

"Id

...

2 ...

:.-

c.

-...,

../.

-.

tf --

t-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

149

ALFABETUL GERMAN
LITERILE MICI DE TIPAR
4

b
b

cd
b

mop q
It

griiifklt
h

m
m

tx

iv
w

t)

5
2

DIFERITE LEGATURI
if
ss

It

fi
si

st

it
ff fi

fi

ft
fl

al
ch

c
ck

tz (t)

sz

LITERILE MARI DE TIPARI

Ti
B

91

a
E

2
GHIJK LM
3

Z'5

DI

SI

El3EL
91S2'1129.11.IDB
NOP
Q R
STUV W X
92

ALFABETUL EBRAIC
alef, : beth, ; guimel, 1 daleth, ri he, 1 vav,
kaph, 5 lamed,
/ zain, ri cheth, t0 teth, 1 iod, 1
zst

1: fz mem, /
IA

nun, CI samech, y ain,

ri t p, phe,

g tzade, p quph, rl resch, v sin, in tay.

www.dacoromanica.ro

?,`2=

nyy =

,^
-,.,.,

ilupvto
A

2
L

w
ft

st

ST

,./P

ck
fi

/.

1,0i141id

fi
81

ft
ft

if

n ff

rt
x

s
b

Z
1
74

.1 B

.1

Ch

o0

0."

,0-,"5

ce

qD

G
E

D
Fi3

CE!

1
uz

'14

PI

'/I

poloairl

cm

'/I

11,474

n
U

i
i

.1

Isuntl

ed lauds

ri,
"

1J

111.d.

a,

'

b it
1

k
.iE

a
ti
3

pa Is

PPP..

ag

t , ct.

cr t

t
In
in
'/3

--

Fret@ pa
73

i
a

sO,

.ati

Ap

g.g!

',Mellor!

v.

IC

,
i

g.-g,

a
.--.--71'.

'
LL,..

,..

55

o0

`", 4

,--..

,,,., L.:,

...

03

^"^` GRAFIC
C

dN

q
x

a cc
If

91

91

Ca

.A1

.--.

..

,...,

a gb

IIv

aa

...el

,...1 z1

.-, bb

/ 1D
x
.

I)

.i x

88
I-

m
.1.

CI

--

C.',

5-, .
ikt x

5? >

p.-..;

.ta r,

____

-N,51

__

5i =:

w-

M. =

J50

Lt

cc

f1
,,

Q0

g,-.)

6=3 m

z.,.0: x

w.

t)

<

13
T.!

www.dacoromanica.ro

NIn

rig

nN7-1

iiii

patriori

tz

Pk

th

t.':j

7" 1

plt,
L7

-iri I

Nr-i5=ri

q I./

4-17-11
<

j II

it

m;
,i

n,

'

"=

j t t
r

h, gh

v,0, ou

,
ip

I I.,

pntriori

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

152

Aceste cinci alfabete : chirilica, greac5, ruse, germani,.si

evreeasca, fiind cele mai des uzitate in diferite lucran stimtifice, este bine sa fie cunoscute de toti lucritorii tipografi,
fiindu-le de mare fobs la culegerea multor lucrari.

NOTE MUZICALE.
Denumirea de note muzicale s'a dat semnelor convenlionale,

cu ajutorul &kora se exprima atat inaltimea cat si durata sunetelor. Matenalul notelor muzicale se compune dintr'un numar considerabil de puncte negre si albe asezate
pe un sistem de cinci linii, numite portativ. Fiecare sunet
are denumirea sa. In afara de aceste puncte, negre i albe,
mai sunt o multime de alte semne, can toate servesc la regularea sunetelor. Toate impreuni formeazi bogatul material
al tipelor ce sunt la dispozitia culegatorului de note muzicale.

Incercarile de a reline elementul fugitiv al sunetelor prin

semne fixe, creand astfel posibilitatea de a fi pastrate generatiilor viitoare, dateazi din cea mai departata vechime. Popoarele vechi : greci, indieni, chinezi, etc,, can posedau mult
inaintea noastra semnele pentru expnmarea gandum, se
serveau de acestea cat si de cufre; indicand cu ajutorul for
sunetele muzicale pe instrumentele lor. Astfel de semne _ca n

aratau locul pentru a gasi sunetul dorit, be gas= pana in

zilele noastre.
Mult mai tarziu, in prima jumkate a evului mediu, a fost
create imaginea vizuala a sunetelor prin semne proprii. Prima
incercare de a creia un fel de semne spre a servi la exprimarea

sunetelor, a dat la lumina un sistem de puncte, liniute

psi

carlige mici, numite Neumen.

I

zrz, A , , 4

n,

Fig. 85. Semnele aezate pe patru linii din sec. 12-13.

Origina acestora nu este cunoscuta, se presupune Ins ca

ar fi itahana. Ele au asemanarea cu scrisul stenografic. Cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFT C

153

timpul punctele, liniutele si carligele s'au transformat, luand

forma de cuie $i potcoave.
In secolul al 12-lea se formeaza notele nota quadrata sau

quadriquarta cu capetele patrate, din cari s'au nascut mai

tarziu notele mensurale.

C11-10.01--lee!Ma_i
Fig. 86. Neumele (note quadriquarta asezate pe linii din
sec. 12 pinii astazi. Liniile aunt rosu.

Dupe notele Neumen vot aminti aci ai notele chorale.

Acestea indica numai schimbarea tonului a cantecilor gregoriane (muzica plana sau cantus plan us numit astfel, pentruca ii lipseste ritmul). Ele au fost negre $i aveau forma
patratA, n'aveau insa nimic comun cu notele mensurale, desi
aveau aceiasi forma. Muzica mensurala care s'a ivit in secolul al 12-lea, se serves de semnele muzicei chorale, dandu-le
valori ritmice. Acesta s'a dovedit necesar ()data cu
inceperea compunerei bucatilor muzicale, in trei ai patru voci.
Multi vreme, acest sistem a limas neschimbat, cand in sec.

al 15-lea a intervenit o mica schimbare prin introducerea

notelor 41be in locul celor negre, cari de aci incolo erau intrebuintate numai pentru lucrari mai putin voluminoase.
+4*
Fig. 87. Notele mensurale (negru-rosu) din sec. 15.

Fig. 88. Notele mensurale (negru-alb) din sec. 15 ping

17. Aceiavi bucati ca sus.

0 munca de secole a fost necesara pentru a alcatui semnele de valoare egala cu sunetul. Cu introducerea liniilor de
tact in sec. al 16-lea, s'a Incheiat aceasta uriasa munca.

www.dacoromanica.ro

154

MANUAL GRAFIC

Note le actuale, rotunde, au fost cunoscute deja in secolul al 16-lea, la tipar au fost introduse Ins in anul 1700.
Tiparul notelor muzicale este o inventie ce dateaza 'Inca din

secolul al 15-lea. La inceput gravorii s'au servit de piaci

intregi din lemn, sapand notele in ele ; apoi de placi de
metal si mai tarziu de tipele mobile. Cele mai vechi tiparituri de note muzicale de pe placi, se cunosc din anul 1473.
Mai tarziu urmeaza gravarea lor in placi de alami. Un soiu
pe placi, mai ef tin din zinc, gaseste deabei in secolul al
18-lea o larga raspandire. In curand insa litografia inlatura
cu mare succes gravarea notelor pe placi de alami, materialul acesta fiind mai costisitor. De-aici incolo, fura gravate

direct pe piatra.
Inventatorul tipelor mobile ale notelor muzicale este un
oarecare Ottaoiano Petrucci din Fossombrone (1466-1539).

Din tiparele lui se mai cunosc numai 32 de opere din anii

1502 1523, din cari, nici una nu mai este complecta;
au, totusi, prin raritatea lor, o valoare considerabili. Prima
sa lucrare dateazi din anul 1502. In Germania au mai fost
Erhard Oglin (1507) si Peter Schaffer (1512), in Franta
familia Ballard (1558), carora be revine meritul de a fi raspandit tiparul notelor muzicale.
Desi de o importanta netagaduita, totusi inventiunea lui
Petrucci n'a putut intensifica tiparul notelor muzicale, cauza
fiind confectionarea ei prea migaloasa, (necesitand doua ti-

pare), care scumpi cu mult aceste tipare. Se stie ca, mai

intai se tipkeau liniile portativului, iar pe acestea se imprima apoi printr'un al doilea tiraj notele propriu zise.
Emanuel Breitkopf din Lipsca schimba in mod radical
imprimarea Ion, reducand numirul tipelor, obtinand totdeodata si un tipar ireprosabil.
Astazi tipele notelor muzicale se gasesc la asa perfectiune, Inca cu greu s'ar mai putei produce vre-o schimbare
mai importanta pentru a obtine tipare mai frumoase.
Dupi aceasta sumara descriere a originei notelor muzicale, care cred necesara pentru a cunoaste bine culegerea
lor, voi incerca a descri $i aceste din urma.
Modul cel mai usor precum si cel mai practic, pentru a
ajunge un bun culegator de note muzicale, este de a incepe

totdeauna in a se deprinde mai intai cu impartitul lor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

155

In acest scop ne vom servi de regula de o schema a caselor de note muzicale. Daca numaram tipele cuprinse in
schema, vedem ca o casa de note muzicale tontine cam
370 de tipe diferite. Elevul va aseza in f ata sa o bucata
de materie de note $i va incepe cu impartitul din dreapta
spre stinga, servindu-se de ambele maini. Isi va concentra
toata atentiunea asupra tipelor ce au o forma asemanitoare.
Cea mai mare scrupulozitate este conditiunea fundamentali.

Se va lucra incet. Elevul se va ocupa cel putin trei patra

zile cu impartitul, spre a se obisnui cu figurile. Astfel elevul va avea cea mai buns ocazie de a cunoaste construcjia
materiei notelor muzicale. Toata ate ntiunea lui se va concentra numai asupra muncii sale.
Socoteala tipelor se face pe patrisori fie ele de corp 16,
20 sau 28, totdeauna un patrisor reprezinta a cincea parte
din corpul respectiv. Deosebita atentiune va da elevul tipe-.
lor, a carol floare este mai mare deck corpul lor, adica au
o bucata care trece peste grosimea pitrisorului.
Primind manuscrisul, elevul va incepe mai intai de toate
cu socoteala si imparteala lui, aceasta necesita insa cunosterea dimensiunilor tuturor tipelor. Elevul cu cunostinte muzicale, va fi desigur cu mult mai avantajat, deoarece pentru
diferite distante, tacte, etc., exista anumite reguli, cunoasterea for este deci de mare folos.
Imparteala manuscrisului este necesara din doui puncte

de vedere; I) pentru a stabili cite siruri se pot aseza pe

o paging, si 2) pentru a calculi ce distanta se va rasa
intre fiecare tact, respectiv intre fiecare nota. In primul caz

se va cerceta intregul manuscris, spre a nu avea surprize

neplacute in timpul culegerei, can ar necesita schimbarea
a catorva siruri, provocand desigur intarzieri ; iar in al doilea.

caz va cauta a obtine distante cat se poate de egale intre

note, cat _si intre tacte. De asemenea va evita cu cea mai
mare grija de a fi silit sa fringa, sa desparta un tact in
doua, si va cauta ca ultimul sir de note sa fie tot plin. Terminarea la mijlocul sirului si implinirea lui prin continuarea
portativului, nu este frumos.
Mai complicat devine zatul de note muzicale, cand va fi

de cules si textul respectiv sub ele. In acest caz trebuie sa

Oda seama si de cuvinte, deci va imparti distantele dupa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

156

cum vor cere acestea din urma, avand insa i ad grija de

a culege cat se poate de estetic. Se intelege dela sine ca
implinirea tipelor, incruciprea i intrebuintarea liniilor lungi,

se va face cu cea mai desavarcita conqtiinciozitate. Cine

nu posed acest dar, va face mai bine, daci va renunta
la culegerea notelor muzicale.

_-t f
___
if

1-

--,.

0 bucati dintr'un zat normal de note muzicale

dp

]] 7

Bucata de mai sus, descompusi spre a ariti din cite tipe se compune.

Notele muzicale se compun dintr'un insemnat num.& de

diferite tipe, impartite in grupe i subgrupe; prima dintre
aceste grupe sunt liniile de sistem denumite i portativul :
'/2 pini la cinci pitrisori litime, un pitrisor grosime.

Directiunea acestor cinci linii, este intotdeauna orizontala. Diferitele lungimi ce au, sunt necesare din cauza multiplelor intreruperi ce sufera qt can trebuiesc implinite.
0 aka grupa sunt coadele notelor, t.anume: a) firs prelungire i b) coadele cu prelungirea liniilor portativului.
I

,r

b)

a)

unu pini la cinci pitrisori

iniltime, un pitrisor 'ilium.

r 1- r

unu pine la cinci pitrisori

iniltime, un pitrisor litirne.

Din grupa de mai sus, liniile sub a) gasesc intrebuintarea

in afara de portativ, cele de sub b) inanntrul portativului.
Liniutele orizontale ce poarta acestea din urma, servesc la

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

157

complectarea portativului in acele locuri unde este intrerupt

de coadele notelor.

Liniile de tact servesc pentru impartirea unei buciti muzicale in parti mai mici.
2

1
cinci piitricori iniltime a i un *rigor liilime.

Linia de mijloc (2) gaseste mai des intrebuintare, prima

numai la inceputul fiecarui sir, iar a treia numai la incheerea sirului de portativ. Adaugand celei de la lima doui
puncte in fati, aceasta serveste ca semn de repetire.
Urmeaza apoi notele in sistem i cele in afara de sistem
(portativ).

olkitevePPP
a) in cistern.

-R R

-IF -

ff 49

42- X2-

9R

b) in afar de cistern.

Intre acestea se deosebesc, cum se vede, capetele pline

si cele goale. Liniile orizontale ce trec prin ele sau sunt asezate sub ele, nu sunt altceva deck inchipuirea prelungirei celor cinci linii ale portativului, pe cand cele verticale
servesc pentru adatigirea coadelor.
Mai avem si linii ajutatoare cu si Fara coade,
4--

unu gli doi pitrifori litime, unu piing la trei piitrisori iniillime.

Ele gasesc deasemenea intrebuintare numai in afara portativului.

Un alt grup important sunt carligele, numite cropte ; ele

nu se obisnuesc decat cel mult cinci una peste alta, si se
impart in doui feluri : a) cele de sus in j os si b) cele de

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

158

jos in sus, fiind de asemenea cu i firi linii pentru continuarea portativului.

a) de sus in

II

jos.

II
1 V
G
b) de jos in sus.

Tot de grupul croetelor apartin i un numir de Iinii

groase orizontale gi oblice, numite baze; ambele au aceia0
valoare muzicall i g5sesc intrebuintarea dupi fantezia autorului.
NI

lam im

me

a) baze orizontale pentru note legate, unu ping la trei pitrisori

Fatima, un pitrisor iniltime.

so.
11.1-1
ern'
ro
sp. 11111 al% aa laral
b) baze oblice, lin auitoare ti coboritoare, unu ;i doi pitrisori
littime, un pitrisor iniltime.

po

1.2

sss

10

ors

faim

00g.

10
00. 10. r/0"
%41
%*.
%el Nra
V
c) baze oblice rapide pentru note suitoare si coboritoare, unu pi doi
pitri;ori litime, un patriaor iniiltime

Bazele impreuni cu croe tele formeazi un grup de peste

60 de diferite tipe. Ele servesc la legarea a mai multor

note, si se despart in doui subgrupuri ; cele oblice spre
stinga pentru notele suitoare, iar cele oblice spre dreapta,
pentru notele coboritoare.

Din acest grup mai fac parte

gi

bazele pentru figurile

comprese i prescurtin :
or.

.00

00

no

1. 1.

1.1

1.

Un grup de semne de asemenea foarte importante este

grupul semnelor ca : chee de So/ sau violin& de Fa sau

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

159

has si bariton ; de ridicarea, scoborirea si descompuenrea

tonului, precum si cifrele ce Indica tactul.

!l.
MI
a

1- 2- 3- 4 -6-

- ,..m...,,,,
b
c

til4XX

12f0 404'
f

Ca si liniile de tact, can servesc pentru impirtirea unei

bucali muzicale in pirti mai mici ; semnele de tact servesc
la indicarea tactului.
Semnul aritat mai sus sub c), serveste pentru indicarea
tactului 4/4, iar cifrele pentru cele ce urmeazi. Cifrele 5, 7
si 0 nu se ivesc niciodati, cifra 9, foarte rar utilizati, se obsine prin intoarcerea cifrei 6. Aci se mai adaugi si semnul
numit grupetut. El este de forma unui S `----4 risturnat si
se aseazi deasupra portativului.
Trilul, o liniuti tremurati, se pune deasupra portativului
si este precedat de un tr. Acestea sunt de trei feluri : 1)
pentru afara de portativ ; 2) cu linie orizontali pentru interiorul portativului si 3) cu linie verticali spre a fi pitrunsa
(le note.

....1

:vs

NIIINI,I.

-ss.

-Sfs,

Semnele in uzul muzicei mai avem: Coroana, 1) D'alSegno 2), Repriza 3) 1 Ritornela O.
P7`

tic

170- sau * si

In orice bucati muzicali, mai intalnim afar de semnele

enumerate si un numir de litere ca: p, pp, f, ff, mf, etc.

Acestea fac parte din casa de note, si se pun deasupra

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

160

portativului i inseamna: piano, pianissimo, forte, fortissimo,

mezzoforte, etc.
Un important rol au si semnele numite crescendo i descrescendo. Crescendo, inseamna crescand, intensivitatea sunetului, si se arazi la locurile indicate, cuprinzand toate

notele ce trebuiesc treptat intensificate.

Semuele de crescendo el descrescendo, dela doi ping la opt pitrieori
ratime, unu gi doi pitrieori inlatime.

Descrescendo, este semnul care arata descreterea succesiva a sunetului qi se oblice prin aceleai semne inversandu-le

cu ascutiul spre dreapta. Din acestea avem doul feluri,

cu si lira linii de portativ la mijloc. Cu linii pentru a fi
alezate in portativ, sr fira pentru a gasi locul deasupra lui.
Pauzele sunt qi ele de o mare inserrinitate, qi nu se gasete o opera muzicala unde n'ar fi i ele intrebuintate.

Pauzele cu el fiat liniile portativului.

Pauzele ne arati tacerea gi durata intreruperei.

Arcurile, numite legato sau mordinte sau mordinde, servesc pentru a legs grupe Intregi de note intre ele. Arcurile
sunt 1 ele de doui feluri, cu liniile portativului pentru interiorul lui, i fare aceste linii pentru afara din portativ. Din
aceste arcuri avem unele oblice, iar altele drepte.

a) mordintele oblice cu linii de portativ: b) orizontale.

". "ss.s.

,,,omm

....."
d

c) mordintele oblice WA' linii de portativ

www.dacoromanica.ro

d) orizontale.

GRAFICA

R
E

U
N

TIPO-LITOGRAFIE
FOTO-ZINCOGRAFIE

IN

7-er

ROMANIA
.

; 11,

CARTEL

ROMANEASCA
BUCURE$T1

U
N
E

CADOURI PENTRU
NUNTI $1 ZILE ONOMASTICE CA: GENTI
DE METAL, SERVICE
DE ARGINT, JUCARII

APRILIE - MAI

III11111.

B-VARDUL
ACADEMIEI

1.

Ir

111

MEM

3-5

1929
.

GALANTERIE TINA
"

%I.'"

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

161

Fentru prelungirea mordintelor, cari trebuie sa cuprindi

un numar mai mare de note, ne servim de urmatoarele upe :
a
b

Legato de prelungire cu linii (a) 1 fgrg linie de portativ (b).

Cum se vede si aci deosebim doua feluri de mordinte,

cu linii de portativ si fara linii.

Numai in cazuri tend n'avem loc de a aseza legato

deasupra tipelor, le putem aseza la piciorul lor. De ase-

menea nu este admisibil ca legato sa fie mai lung decat

figura ce trebuie sa cuprinda si nici sa fie prea departata,
de aceasta.
Spre complectare voi aminti si de apogiaturi, niste note
mici, () cari se aseaza Tanga notele mari, si nu pot fi altele
deck cu o coada simple, reprezentand o patrime, sau avand
si croset fiind de valoarea unei optimi.
Cu aceasta am descris in intregime materialul de care ne
servim la compunerea notelor muzicale.
Desi materialul acesta este de o exactitate uimitoare,
fiind foarte precis turnat, totus cea mai mare parte din notele
muzicale stint astazi imprimate pe cale litografica. Notele
imprimate pe aceasta cale sunt desigur mult mai frumoase,
pentruca aci, notele fiind gravate, lipsesc luminile cele mici,

cari se ivesc acolo unde se imbina bucatile din cari se

compune o not cu partea ei din portativ. Ori cat de

perfect sa fie deci turnate notele muzicale, aceste lumini se
ivesc totus aproape peste tot, chiar dace notele sunt not
de tot, cu atat mai mult deci daci sunt uzate. Faptul acesta
este si cauza care a determinat ca notele muzicale sa fie
de preferinta imprimate cu ajutorul pietrei litografice, deci
devin mai scumpe decat cele imprimate pe cale tipografica.
Deosebirea de pret se contrabalanseaza insa prin infatisarea
mai placuta ale celor dintai. In timpul din urma se imprima notele muzicale si pe zinc, acest procedeu revenind
mai eftin decat cel pe piatra. Astazi multe imprimerti au
scos cu totul din uz piatra litografici.
Manual Grafic.

rI

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

162
cc

. . .: 7

.--.=

.*
-- .7

.g..1)

v.

- em

-..

- q.

01

-4:

tilt+

a.

-1

-.11

-I
-I :

-,

--"-- i S

77

.. 2

il
sV

-.-.T

-a -S

.: %

-e

,^

-49

-.

.....

;121

- .

.C17

-6

- ..

;$
;r

-V

-CI

IR

-v -AI
. : .. .

10

i
1

ar

Albllunt

-.

-r
-

.11

- il

-f

..1,

.1

..%

-I

-f

*I

-1

-I

St

-f

-t
4)

'k
.4

-/
-l1-1

15 ____

`7.

-I)

.)

1)

"I

-1)

.)

- 1)

-I

.I)

-,

-.

-I

-R

.)

`. )

-Y

-J

' li

-Y

-.Y

-1
-1

-y

-i

''

-7

-- ->
-. -e

_ir 1 ...

-,

a .:

,-

.- ,

-'

...

-a

Y`

r..

-,r-

.., ...

.3.

-,

.,

,-

-It -a

- I.

.. 14

-1, i - z, -

lit
13

int

-._ -`

Fig1 891 Casa3cle note muzicale.

www.dacoromanica.ro

n_
0

II

-9
"

.1
.I

I
I

'11 'I

-4.

4.1.

-` ., .)

:-

-mc

-9

- ..

-9

we
_Q

..

-`

n
- f-..

.I

..

-/

-1)

ii

-/

.
. "ttl

--T

11

-b

b.

-8

-1

-p

'I

11)

-0

v _)

.11

-I

"

-0.

-..-

-%

-%

-1

-1

-V

1-11

.'.

1.

ecla
.

1, -II

-TIT;

.-

,I
-t
-,
-.

-1

-9

-to

. -a

m \I

""1.

-.

- -; 7' .-

11

-.

.-,

--a

..'

../ 12

.,

Albltw&

.0

;7. 7 -

.::, b

77 .

- _ea

-a -1
_.
7

::-

-_,, ..t

-.7,- ';:-:

r.rn

-I

4.: AO

: 7 7 7 7 71: j t

__

TT

.I

-1

..
-, -.
1

-x

, ,

Tg

7.

:.

-1

RA

I'

MANUAL GRAFIC

163

SCRISUL ORBILOR
Acest scris, este un scris in relief, adica un fel de tipar
ridicat care permite ca literile, cuvintele imprimate sa
fie 110I cunoscute cu ajutorul simtului pipiirit.
Se cunosc doua feluri de scris : unul cu literile obisnuite
41 altul dupa sistemul punctelor insiruite. Cel dintit consta din

litere la fel cu cele uzitate, ins cu floare neteda ; jar at

doilea din litere-semne compuse din puncte insirate dupi un
anumit sistem. Procedura tiparului este acelas. Literile intre-

buintate, de regula dela corp 20 in sus, se deosebesc de

cele obisnuite numai prin aceia ca floarea for este gravata
asa cum apare la tipar. Se culeg in modul cunoscut rand
pe rand, cu deosebire insa ca se incepe dela dreapta spre
stinga. Albitura intrebuintata este astfel facuta incat ajunge
exact inaltimea literilor, tot asa este si albitura intre randurt.
0 atare forma are deci infitisarea unei piaci de tipar in relief.
Asternutul intrebuintat pentru tipar consta dintr'un strat
de cauciuc sau din matrite ude. Acestea sunt tinute sub mare
presiune tot timpul pans se usuca. Dace se pune apoi foaia
de hartie respectivi, supunando presiunei necesare, apare
pe aceasta un tipar frumos reliefat, realizat prin presarea
tipelor de tipar in asternutul suprapus.
Cum insa atat culegerea, impartirea cat si tiparul, avand
tirajul relativ [carte redus, sunt extrem de costisitoare ; jar
majoritatea acestor tipare sunt executate de institutele orbilor propriu zis si mai cu seams ca dupa aceasta metodi
hartia se putea tipari numai pe o singura fate faptul care
a facut ca cirtile cu un continut relativ foarte scurt, au

devenit peste masura de voluminoase si au facut ca cercetatorit sa se gandeasca de a gasi o cafe pentru inlaturarea acestor inconveniente.
lnventiunea alfabetului-semne a inlaturat cu desavarsire
toate neajunsurile.
Alfabetul punctelor este foarte favorabil atat tiparului pe

o fats cat si celui pe ambele fete.

Acest sistem este denumit, sistem Braille" dupa inventatorul sau Louis Braille, si are la baza .lui o grupi de 6
puncte, cari sunt asezate in doua randurt verticale de cite

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

164

3 puncte unul sub altul, sau in trei randuri orizontale de cate

doua puncte unul langa altul. Punctele acestea sunt
lb 44 denumite cu cifrele dela I la 6, in ass fel incat prima
20 5 linie verticals de sus in jos, are punctele 1, 2, 3.

iar al doilea rand in aceias ordine, punctele 4, 5

si 6. Linirle orizontale, contin deci de sus in jos
urmatoarele puncte, 1 0 4, 2 si 5, 3 $i 6. Prin combinarea
46

acestor 6 puncte, inventatorul Braille a nascocit un alfabetsemne, reproducand astfel semnele noastre alfabetice cat si
cifrele.

Sistemul sau de scriere se bazeaza pe zece semne f undamentale. Acestea se compun din primele doui randuri
orizontale, si indica literile alfabetice dela a pans la j inclusiv. Prin adaugirea unui punct (3 sau 6) sau chiar a .ambelor
puncte (3, 6) din randul al treilea orizontal, se compune
restul semnelor din alfabet.
Printr'o judecare cu totul obiectiva s'a cazut de acord de
a se adopts alfabetul francez, acesta hind, dupa parerea celor
orbi, stiutori a mai multor limbi, cel mai simplu, considerandu-1 ca international.
Mai jos alfabetul-semne ass cum a Post alcatuit de Braille
dupa sistemul punctelor, observand ca numai punctele cele
negre indica litera respectiva, cele mici hind adaugate spre
a indica pozitiunea punctelor.
6

S.

S.

d
*Eh

e
.

S.

S.

.
i

Ada-ugand la semnele de mai sus in stanga jos un punct

obtinem urmatoarele litere :
k

..
.

..
m

.0

o
.

.0

S.

1.5

..
s

sob

t
.

Daca adaugam la semnele din .primul rand, jos in stanga

si dreapta,
cate un punct, obtinem semnele de mai jos :
U

S.

..
V

e:

.
z

0:

:e

www.dacoromanica.ro

. .
a

..4

fps
IP*

MANUAL GRAFIC

165

La semnele din primul rind adingind numai un singur

punct in dreapta jos, avem aceste semne:

.
a

a
.

il

.
.

.
.

Ce
.

In afar de sistem mai exists rase semne ajutitoare:

. .
i

Indic tnral

ee

clfrel r

ie.

Coborind semnele primului rind cu o linie mai jos, obtinem semnele interpunctrunilor :

. ...
?

S.

S.
S.

..

)1

.:

Asezind indicatorul cilrelor in fata semnelor din primul

sir avem :

.. .
I

S.

..
4

.. ::

S.

S.

7 7!

S.

..

..
9

P.
.

Ca semne matematice au Post stabilite urmitoarele semne:

(
.

V
.

>

<

.
.

La aceste semne se mai adaugi citeva, cari indica unele

litere propriu limbei germane.
Tiparul acestui sistem de scriere cu ajutoru1 plicilor de
stereotipie. cum se utilizeazi astazi, este rezultatul unui ne-

numirat sir de perlectiuni aduse cu timpul, mai mutt sau

mai putin importance

In anul 1895 se distinge profesorul de orbi Hinze im,preuni cu mecanicul Auerbach prin inventiunea unei masin

www.dacoromanica.ro

166

MANUAL GRAFIC

speciale pentru prepararea placilor dupii sistemul scrierii punc-

tate a lui Braille, atat pentru tipar pe o fata cat si pentru cel
interlinear pe ambele fete. Aceste piaci sunt niste table de
metal, in can semnele apar presate in relief, cu ajutorul carora se imprimi hartia de obiceiu cu presele de tipar de
mans. Placile acestea, denumite gi matrite, constau din doui
piaci de tabela alba, legate la un capit una de alta, $i prevazute cu doui gaud, cari servesc drept semne de potrivit.
Tiparul se face dupi cum urmeaza :
Pe fundamentul de lemn al masinei, numita masa, se gasesc in partea dreapta sease butoni otanduiti in modul acesta
ei cores pund cu cease puncte din sistemul
scrierii. Cei cinci butoni aranjati in curba,
sunt deserviti de cele cinci degete iar al vaselea cu podul palmei a mainti drepte. Corespunzand cu litera
voita se apasa pe unul din acesti butoni, punand astfel in
miscare litera dorita care se preseazi cu ajutorul aparatului
de presat, aflandu-se asezat la mijlocul masinei, pe tabla,

care si ea, se afla inchisa intr o rama de fier. Forta presiunei produce persoana care tipareste cu piciorul (de obiceiu

orbii), servindu-se de un brat ce se afla atasat in acest stop

in partea de jos a masinei, apasand pe el.
Apasarea cu degetele pe butorni mai sus descrisi produc esirea unor buloni de otel, aflandu-se in asa zisa casa
tipelor sub fundamentul masinei, can prin presiunea provocata cu piciorul se imprima adanc in tablele de tinichea,
aceasta miscandu-se totodati dela dreapta spre stanga pana
la incheerea randului. Incepand un rand nou se impinge
placa dupa necesitate inapoi si iar spre dreapta.
Faptul ca distanta intre randuri este relativ mare, are scopul sau determinat. Astazi nu se tipareste numai pe o fata,
ci pe ambele fete, ceeace necesita gi o presare pe ambele
fete; in felul acesta s'a micsorat volumul, reducand totodatacostul cirtii.
Dupa .ce se termina imprimarea primei fete, se scoate

placa impreuna cu rama si se intoarce pentru a fi supusi

aceluias procedeu gi fata doua. Randutile imprimate pe fata

doua se coboara cu un rand mai jos, deci exact intre doua

linii depe prima fati, utilizand astfel spatiul liber intre doui
randuri. In felul acesta s'a obtinut tiparul dublu interlinear

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

167

Mai tirziu s'a inventat tiparul interpunctuar, astfel denu-

mit pentruci la fiecare rind depe prima paging, cel din

urma sir de puncte se afla intr'un rand cu primul sir de
puncte din rindul depe pagina urmatoare.
Relieful tiparului se poate, dupi dorinta mari sau micsoia.
Greselde strecurate se pot deasemenea usor corija, intrucat
cu ajutorul unui ciocan se netezesc punctele gresite, inlocuindu-le cu ajutorul unui bulon de otel, prin cele bune.
Tiparul in sine este foarte simplu. Pe un asternut oare-

care se aseaza o foaie de cauciuc de 2 mm. grosime. Pe

acesta se pune apoi o placa dubla de tabla alba; iar intre cele doua table interpune hirtia destinata pentru a fi
tiparita fiind totodata bine udata. Pe placa se pune iar o
foaie de cauciuc asemenea celei dintii. Apoi se procedeaza
cu tiparul intocmai ca si cind am face un tipar dupa o oare-

care alts forma. Procedura tiparului cu presele de mana,

fiind cunoscuta, este inutil de a o mai descrie ad.

CULEGEREA TABELELOR
Ce intelegem not sub denumirea tabela? Tabela se numeste
un formular, un imprimat, a carui constructie consta din-

tr'un numar de coloane despktite de linii verticale asupra

carora se afla un cap".
Tabelele se compun deci dintr'un cap, partea de sus care
confine denumirea sau continutul fiecarei coloane si din partea

de jos, denumit pe scurt piciorui" tabelei.

Se mar pune adeseori linii orizontale, fie punctate sau sub-

tiri, ele se numesc cverul". Aceste linii servesc pentru a

scrie mai usor.

Tabelele constitue o grupa separati de lucrari gratice pi

culegerea for necesita din partea culegatorului o deosebita
atentie si acurateta la executarea lor. Tabelele se impart in :
acele cu ever, fara cver, imprimate intro culoare sau mai
multe culori, cu cverul inauntru, cu cverul separat, cu zeci-

male si in sfirsit acele cu text introdus sau lira text.

0 oarecare greutate are culegatorul la culegerea tabelelor
dupa un manuscris de mana.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

168

Mai intii de toate isi va face culegarul pe formatul necesar

pentru tabelele mai mari va face formatul pe sif si apoi
incepe la impartirea rubricilor.
Culegatorul are de cules, de exemplu, urmatoarea tabela
mica.

Pre tu
CONSERVE

Lei

0 suta =aril

Zece cutii

0 curie

Lei

B.

Lei

B.

B.

Formatul zatului este de 5 cuadrati.

Textul capului a tabelutei se culege din corp 6 (nonpareille);

ar avea deci 3 rubrici cu B. (Bani) pe cite un

= 36 puncte sau 3 cicero;

trei rubrici pentru Lei

de cite 2 cicero .=--- 72 puncte sau 6 cicero ; 6 linii a 2
puncte = 12 puncte sau I cicero ; iar pentru coloana principala (conserve) ar avea 9 cicero. Pentru linia inconjuraritoare
aceasta fiind de 3 puncte
ar trebui inc 6
puncte, raminand deci 6 puncte cari se adaugi tot la cocicero

loana principali.
Imparcirca rubricilor se va face cu cuadrati 5i linii pe un
cicero din acelas fel, cari se va intrebuinta Ia construirea tabelei

In cazul de sus, impartirea ar avea deci urmatoarea infatisare :

I c. 6 p. 2 cic.

8 cicero
:A

1111

a
C

c. 2 cic.

c. 2 cic.

!MI

11111

"E"

.5

5.

=C

I c.

till
C

Avind mai multe tabele de acela fel de executat, vom

culege textul de Ia toate rubricile de atitea on cite tabele
avem de ficut, aceasta rand pe rind pentru fiecare marime,
evitind astfel schimbarea formatului prea des, cat si cresterea
.
rubricilor. Cresterea rubricilor este de regula cauzata dintr un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

169

culegSu prost Deasemenea vom line seama si de urmatoarea

regula : Pe cat se poate vom evita ruperea, adica despartnea
cuvintelor, in once caz insa vom evita acele impotriva regulelor gramaticale.

Textele rubricelor se va culege dintr'un caracter de litere

potrivit locului disponibil, si numai in cazul extrem, adici
cand nu incape textul rubricei urmatoare din acelas corp de
literi, se va lua un corp mai mic, numai deck urmator. Numai
unde nu ne permite spatiul altfel, se va pune textul vertical.

Irate ultimul cuvant ale fieckei rubrici si a liniei de incheere a capului se va Iasi o distanti de cel putin 4 pang
la 6 puncte.
Cuprinsul intreg al capului se va culege dintr'un singur
caracter de liters, intrebuintind cel mull trei mkimi. Caractere grase, semi-grase sau cuvinte prea mult ratite se va evita
dupa posibilitate, ele dand capului infitisare urata, neestetica.
Pentu culegerea tabelelor culegkorul se serveste adeseon
de un culegar special cu mai multe desparpturi. Unde nu e
la dispozitie un astfel de culegar, culegkorul io construeste
un atare culegar cu ajutorul cuadratilor cam astfel :

Aranjamentul randurilor in rubricile respective se poate

face in diferite feluri, si anume: se va aseza cuvintele la mijloc

sau cateva randuri egale cu un cuvint mai scurt sus, sau jos,
S31.1 cite unul sus si jos. Aceasta depinde de gustul si priceperea culegatorului.
Cum la once brosura se face deosebire intre textul propriu
zis cum si titluri si subtitluri, tot asa si la tabele se va deosebi rubricile, dupa importanta for prin difente feluri de linii,

cat si prin minmea si inaltimea lor.

Tabele ale caror capete de doui, trei sau chiar de mai

multe on orizontal intrerupt, se va tine cont ca aceasta sa se
faci in mod egal.

www.dacoromanica.ro

170

MANUAL GRAF IC

De mare importanta este si intretaerea liniilor ; ele carac-

terizand partile cu raport.strans intre ele. In tabelufa" de

mai jos s'ar proceda deci gresit, daci s'ar intretaia liniile
astfel :

In modul acesta s'ar desparti partile strans legate intre

ele, fapt cu totul inadmisibil.
Corect vom proceda in modul urmator :

Vechiul obiceiu.de a intretaia subrubricile capului numai

prin linii

subtiri fund in fond gresit, nu se mai uziteazi.

Astazi se uziteaza numai de linii semi-subtiri ; ijar daci se di

unei rubric' o importanta mai mare se pune doua din aceste

linii una langa alta. In felul acesta dispar albiturile atat de

neplacute $i neestetice ce se observa acolo unde se intalneste o linie neagra cu una subtire. Incadrarea tabelelor se va
face tot prin doua linii semi subtiri lipite laolalta. Astlel se va
obtine o tabela de un aspect foarte placut.
La tabele mai mari vom intrebuinta pentru incadrare linii
de acelas fel, insa de grosime crescanda, dupa marimea lor.
Se va observi dupi posibilitate ca toata constructia tabelei,
adica latimea rubricilor respective, latimea intregei tabele cat

si cverul daca este, sa fie socotite pe cicero pentru a evita

compunerea liniilor din mai multe bucati ; adica cu alte cuvinte se va intrebuinta pe cat se poate numai linii intregi.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

171

Capul fiind cules, se va pune linia de despirtire. Aceasta

va trebui si fie totdeauna intreagi. Apoi se incepe asezarea liniilor verticale, a picioru/ui". Rind pe rind se pune
albitura corespunzkoare cu rubrica respectivi a capului, pe
lungimea necesari, intrerupt prin liniile respective pini la
stirsit.
In cazul cand sunt de pus linii de totaluri, se va taa liniile
verticale prin acestea, prelungind apoi piciorul mai departe.
Linia totalului trebuie sa fie totdeauna intreagi.

grew

bine

In cazul cind tabela are un cver se pune linia totalului la

ever imprimindu-le peste liniile verticale.
Adeseori se poate observa ca cverul nu ajunge exact pin&
la linia incadratoare, ci Iasi in ambele pirti un spatiu Tiber.
Aceasta este gresit si foarte urit.
La tabele cu cverul iniuntru se va c'auta in totdeauna ca
rubricile si fie lucrate pe cicero, evitind astfel intrebuintarea
de prea.mult material mkunt, cat si linii compuse din bucati mici.
Cverurile tabelelor pot fi atat din linii punctate cat si din
linii subliri. Distanta intre linii variazi dupi mitimea tabelei cat Si dupi dorinta si nevoia clientului.

Prima lime a cverului si fie de reguli cu patru puncte

mai depirtati de linia capului, deck distanta ce au cele
urmatoare intre ele.
Pentru formarea zecimalelor se uziteazi de regula linii

punctate. In cazuri cand se cere ca acestea sa fie tiparite

intro alti culoare, se pune deasemenea cu precadere linii
semi-subtiri.

Cind anumite imprejuriri forteazi despirtirea tabelei pe

doui pagini, vom avea deosebiti griji de a nu desparti

coloanele ce sunt in strinsi legituri. Se vor evita deer grew&

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

172

despartire aratata in fig. 90 a, despartind tabela dupa cum

arati exemplul din fig. 90 b.

Fig. 90 a

Fig. 91 a

Nara de sistemul mai sus descris pentru construrea tasistemul modern, astazi uzitat in toate centrele

belelor
grafice

mai sunt Inc a doua sisteme mai vechi, cel francez

si cel german.
Proprietatea primului sistem
celui francez
este incadrarea pirtilor a oricarei tabele, prin prelungirea linter groase

de la cap, de regula o hie neagra secondata de una satire

(einfas), si, in al doilea rand caturile capului se separa prin
acolade, iar linia de incheere a capului este intretaiata de
toate lniile verticale. (Vezi exemplu urmator).

1P'

...."_.".........."

.------.......,-...."---

-,...-

,-...........,-,

Sistemul..german insa obisnueste a intrebuinta in partile

laterale linu subtin, lasand linia groasa din capul tabelei

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

173

(einfas-u1), mai esit in afari, adici formind asi zisele urechi,

can variazi intre 6-12 puncte I Pentru despirtirea catu-

Fig.

90 6.

10

I0

F g. 90 b.

rilor .se intrebuinteazi, dupi importanta rubricei si a multimei subcaturilor, ling semr-negre, cu doui tri'sun si subtiri.
Linia de incheere a capului este totdeauna intreagi. (v. ex.).

Intretiierea liniilor negre se poate face dupi nevoie, tiind

on cea verticali printr'una onzontali, sau dupa sistemul

francez cea orizontali prin una verticali, de preferinti ins
se va tiia lima verticali prin cea orizontali. Se va feri Ins
totdeauna de a tiia o lrnie neagri printr'una subtire sau
chiar cu doui trisuri. Deasemenea la intilnirea unei limi cu
doui trasuri se va fringe cea subtire.
In ambele sisteme se intrebuinteazi pentru despirtirea caturilor capului

dupi importanta for linii negre, cu doui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

174

trasuri (duble) si subtiri, gi antime : liniile cari pornesc dela

linia capului (einfas) pot fi negre, duble sau chiar subtiri.
Dela hank duble pot porni deasemenea linii duble sau sub-

tin, tar din cele subtiri, tot subtiri. Niciodata insa nu este
perms de a porni !inn negre din duble sau subtiri.
Cand nu se tine cont de aceste reguli, lucrarea este
greOt compusa. (vezi ex.).

Rubricile, cari reprezinta o valoare egala, se despart prin

lini, negre, subdiviziunile for mediate prin linn cu doua hasuri, iar subdiviziunile acestora, prin Jinn subtin. Exemplul
de mai sus servqte ca model pentru aceasta regula,

CULEGEREA LUCRARILOR DE ACCIDENTE

Toate lucrarile tipografice afara de afir, gazete, carti qi
bropri cari sunt in legatura cu industria, comertul precum in general cu viata noastra socials se numesc lucrari de
accidente. Acestea sunt: Rente, obligatiuni, actiuni, polite,
facturi, preturile curente, cartile de adrese, entet-uri de scrison, circulari, programe, etichete, menu-uri, invitatiuni, prospecte, ent&-uri de plicuri, cartile de visite, precum xi titlurile
cartilor, Cali se socotesc deasemenea printre accidente ; cu
alte cuvinte once lucrare, care nu este destinata de a forma
o carte, un volum.
Lucrarile, de accidente se executa de regula cu deosebita
atentie intrebuintand material tipografic foarte variat. Ade-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFJC

175

seori se tipa-resc aceste lucrari in doua si mai multe culori,

dupa gustul accidentarului, dupa dorintele clientului si nu mai
putin dupa precut oferit.
Observand cu deama-nunt lucrarile de azi, se va observe
imediat ca infatisarea lor, reprezinta in marea for majoritate
un produs individual. Este dela sine inteles ca once lucrare
de felul acesta trebue si prezinte particularitatea ei, precum
trebue sa dispara once aparenta de munci mecanica. Dar
pentruca executarea lucrarilor cu adevarat artistice, necesita

uneori mult timp- tocmai ceeace lipseste cu desavarsire

astazi culegatorului in exercitarea meserier sale
cea mai
mare parte din culegatorii de accidente se servesc de modele. Se intelege ca vor alege din cele mai potrivite.
Timpul batranilor nostri, cind lucririle de- accidente, fiecare in parte, pareau a fi probare de litere, este mutt in urma
noastra. Orice culegator priceput stie ca in timpul de fata
trebuie satisfacut in primul rand simtul estetic. Lucrarile
trebuie si fie simple, executate inteun stil curat si in ansamblul for sa prezinte un tot armonios. Ele trebuesc sa smulga
ochiului privitor admiratie ai placere.
Valoarea artistica a lucrarilor de accidenle consta

ca de
nu in complicarea si in
altfel a oricarei lucrari artistice
ingramadirea diferitelor ornamente sr litere, ci in efectul ce
produce infatisarea ei generals.
Ornamentele nu trebuiesc sa domine, ci sa- se ataseze armonios literei, formand astfel o integritate.
Frumusetea lucrarilor de accidenta se bazeaza in primul
rand pe puterea for de atractiune, realizata prrn obtinerea unei
forme placute. Aceasta trebue bine definita si in toate amanuntele ei cu ingrijire calculat5, spre a produce asupra privrtorului efectul dorit. Daca utilizarea ornamentelor este sau

nu necesara nu se poate preciza. In unele cazuri va fi de

preferat, in altele iar nu. Adeseori felul special a lucrarii va
necesita neaparat ornamentul, altadata it va exclude insa cu
totul; cu cat lucrarea va servi mai mult luxului, deci nu unui
folos real, cu atat mai mult se indreptateste utilizarea for
intro masura mai larga.
Scopul oricarui imprimat este de a fi cetit. Cea mai mare
insemnatate are deci litera, a carei forma $i aranjament este
momentul principal la compunerea accidentelor. Dupe felul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

lib

conceptiei textului, dupes continutul lui si nu mai putin dupes

mentalitatea cititorului cui se adreseaza, se va pune on citibilitatea Lipari deasupra tuturor regulilor frumusetei, Orland
seams numai de folosul real urmarit ; on se va tine cont atat
de citibilitate usoara cat si de frumusete in acelas timp, sau
se va subordona cittbilitatea usoara frumusetii imprimatului,
devenind astfel imprimat de lux. Din aceste puncte de vedere
se orienteaza culegatorul in ce masura va utilizes ornamental,
care de regula influenteaza cinbilitatea.

Prima conditiune la compunerea accidentelor este insaurnformitatea Nu se poate vorbi despre hartie frumoasa. dar
compunere sau tipar rau, ci totdeauna de un imprimat bun
sau rau. Cea mai buns hartie este nepretuita, daces este imprimata cu up zat rau compus si neingrijit tiparit. Pe de alta
parte cea mai placuta compunere pierde once elect, daces nu
va fe tiparita in cele mai bune conditiurn pe hartie buni.

Deasemenea tiparul cel mai ideal va avea aceeas soarta,

data nu se vor gasi dela inceput impreunate toate momentele
necesare reusitei, atat in compunerea formei cat si in alegerea hartiei potrivite. Hartia. compunere si tiparul trebue sa
se complecteze reciproc. Uniformitatea se obtine atat prin
utilizarea unui singur caracter de litera in marimi cat mai putin

variata, cum $i prin perfecta acomodare a ornamentelor si a

hartiei caracterelor de litera intrebuintata si unui tipar ireprosabil.

Nu se exclud nici incercarile de a compune lucrari obtinand reusita prin efectul contrastului intre negru si alb; se
recomandi insa in special la culegerea reclamelor cat si a
lucrarilor pur artistice; servindu-se aci de multa dibacie si
pricepere artistica-

Ilustratiunile ce eventual gasesc utilizare sa fie de preferinta lineare acomoclandu-se in totul caracterului de litera
utilizat la compunere.

Artele grafice find arta decorativa plans, se va ocoli, la

compunerea lucrarilor, once incercare de a obtine un elect
plastic. Nu se va utilizes deci litera cu forme plastice, nici
ornamente cu tendinta aceasta in desenul lor. Tot ce se gacum este $i firesc
apaseste imprimat trebuie sa aiba
renta clam- de a fi asezat una Tanga alta, si nu suprapuse.
Prin efectul plastic arta grafici ar inceta de a mai fi ceeace

www.dacoromanica.ro

CONSTANT!'
A..TURNEANU
BUCURESTI, No. 5, BULEVARDUL PACHE PROTOPOPESCU No. 5
mameirr
Executes prompt si eftin orice lucrari

atingatoare de bransa strungariei.

La cerere se prezinta la Domiciliu

..-

Bile de Biliard, popici, Vase pentru

fiori. Tacuri de biliard, figuri de sah
precum si orice lucrari din lemn.

CARTEA ROMANEASCA
Administratia Centrals:

Li br'arii: Sfetea Mosilor 62

Bulevardul Academiei 3-5

Sucursale: Cluj, Timisoara

R.asidescu:Str. Doamneil6
Ateliere: Bonaparte 58-60

BUCURESTI, BULEVARDUL ACADEMIEI No. 3-5

www.dacoromanica.ro

Plana

INTREPRINDERE
DE CONSTRUCTII

$TEF. BURCUS, 1A$1

EXECUTA PLANURI $1 DEVIZE PENTRU
CONSTRUCTIUNI MODERNE DE ORICE FEL

EAN BANCILA
v roaga sa bine-volti sa
onorati cu prezenta D-v,

Expozitia de flori artifi-

ciale, care va avea lac in

SALA ATENEULUI ROMAN

EXPOZITIE DE FLORI
1 AUGUST
1 SEPTEMBRIE

E 1928 iii
114U$1

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
1W

177

-11116.

este normal, arta decorative plans, obtinuta prin impartirea

estetica a unei suprafete plane, adica a foaiei de hartie
Orice imprimat trebue sa fie simplu si pe cat se poate de
natural compus. Caracterele alese sa fie clare, citete, caracteristice in formele for Para nici-o infloiire sau conturare de
prisos. Deasemenea si ornamentele sa fie concepute simple,
lipsite de orice incalcituri si codite. Acestea din urma se va
utiliza in mod cat se poate de economic; orice incircare este
in detrimental frumusetii imprimatului.

Deviza accidentarului trebuie sa fie Simplu i pleicur

Spre.a putea corespunde acestei devize trebue sa fie la
dispozitia acestuia un numar destul de insemnat de caractere
de literi in garnituri complecte dela corp 6 pana la cel putin

corp 48, cum si chenare si vignete suhciente, ca desen si

ca executie acomodate caracteielor disponibile.
Culegatorul de accidenle insusi trebue sa fie un lucrator
perfect, si in primal rand obisnuit de a implini randurile cu
cea mai mare exactitate Gandul sau va fi incontinuu la lucru,
iar mintea sa trebue sa fi incordata asupra lucrarii ce execute.
Caracterele de litera trebuesc alese potrivit felului lucrarii,
atat in ceeace priveste taetura cat i marimea Tor. Pentru a
putea bine aprecia aceasta el trebue sa posed cunostinte de
desemn, simt estetic si gustul pe cat se poate desvoltat. Priceperea taiatului fontelor in tot felul de piaci, deasemenea
nu trebue sa-i fie cu total strains.
Faptul ca unele litere din alfabetul nostru au multa albitura
uncle sus. iar altele jos, de exempla A si V, impune cule-

gatorului sa tina seama de aceasta. In cazuri cand aceste

doua litere cad una Tanga alta, el va cauta prin spationarea
(rarirea) intregului cuvant sa egalizeze distantele, facand sa
dispara albitura neegala intre litere. De exempla :

AVANTGARDA
greit.

AVANTGARDA
bias.

Din exemplul de mai sus se poate usor vedea distanta

mai mare ce exists intre litera A si V ; culegatorul, neputand
Manual Grafic

12

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

178

0 0

Oo 0

`WV V

VI'

Fig. 93. Succedarea lini,stita ,vi regulata a liniilor.

apropia aceste litere una de alta, este nevoit sa mareasca

spatiul intre literile urmatoare, spre a obtine astfel spatiu
egal intre toate literile ce compun acest cuvant. Exemplul de
mai sus arata foarte limpede deosebirea.
In cazuri insa, de astfel nu prea rarecand intr'un titlu
se gasesc una Tanga alta literile A 0 V,

ca de ex. in titlul de mai sus, sau A

qi T, iar marimea titlului cat si locul,

adica spatiul disponibil, nu ne permit

egalizarea albiturei cu ajutorul spatiilor,
culegatorul va preceda in modul urmafor : cu o pila mica va Cala cate-o cre-

Fig. 92.

statura la ambele litere, si anume la una din ele in partea

dreapta, iar celeilalte in stanga, apoi le va imbina aqa cum

, o arata figura alaturata (fig. 92).

LINIA CA ORNAMENT

Cel mai simplu, dar totodata si cel mai des uzitat ornament tipografic. este linia, in toate felurile ei. La mai
toate lucr5rile de accidents se gasesc intrebuintate, la incadrarea Tor, linii de alama secondate de colturi in nenumarate

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

179

Oo 0

000

Iry V

Fig. 94. Succedarea nelingitita i neplacutii a liniilor.

variatiuni si marimi. Cu ajutorul acestor linii se poate cornpune tot felul de chenare mai mutt sau mai putin combinate.
Orice tipografie tine la dispontia culegatorului de accidente
un bogat asortiment de linii de alami. Uttlizarea for are

insa si ea anumite reguli, de cari trebue tinut seams. Folosindu-se de ele in mod rational si logic, combinatiunile cu
ajutorul for sunt placute ochiului privitor, utilizate insa in

mod prea incarcat devrn obositor privirii. (Compare figurile

93 si 94). Cu cateva linii simple si un numar de bucati de

chenare se poate compune, inteun timp relativ scurt Incadrari foarte placute pentru orice fel de lucrari de accidents.
(fig. 95 si 97). Conform cu principiul efectului obtinut prin
impartirea suprafetii imprimate, nu este admisi succedarea
imediata a mai multor linit paralele, deasemenea se va evita
incrucisarea for directs, atat cand au un traseu continuu cat
si in cazul cand formeazi suprafete deosebite. (fig. 94, 96
si 98). Tinand seams de infitisarea dreapti a liniei, va fi
utilizata cu precadere in forma ei naturala, deci drept, nefranta. Liniile pot fi utilizate atat simple cat si intovarasite
de ornamente sau vignete, si pot servi la Incadrarea cornplecta sau numai a unei parti a lucrarii. Toate liniile ce sunt
intrebuintate ca ornament la infrumusetarea unei lucrari, sa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

180

In

)(

).(

Fig. 95. Coron' compunere a

Fig. 96. GrOta compunere a

liniilor.

liniilor.

fie de aceea grosime sau in caziul cand se utilizeaza doua

feluri, sa aiba o deosebire cat se poate de pronuntati.
Construirea formelor cu linii se face (mind mereu cont
de punctele tipografice. Dupa schita facuta, prin care se hotarete scheletul liniilor, culegatorul va stabili lungimea liniilor

exterioare dupa formatul hartiei, de care se va servi la imprimate, apoi incepe construirea scheletului intro rams, ficuta.

din regleti, pe un if arzat plan. Dupi ce se araza !milk

exterioare, se umple golurile
cu dursui sau cuadrati
pana la liniile urmatoare, paralele cu primele, arzand i pe-

acestea la locul lor. In modul acesta se va continua para.

la arzarea ultimilor Iinii, lucrand mereu dinspre afara catre
centru. Textul se araza, in spatiul respectiv, odata cu construirea scheletului limilor.
Se utilizeaza atat linii de alama cat qi linii de plumb ; preferabile insa sunt cele de alama, pentruca inlesnesc munca
culegatorului Ele se imprima i mai bine ca cele de plumb.
Totui in anumite cazuri se va servi de preferinta de aceledin urma, ele gasindu-se in lungimi mai mari, permit posibilitatea de a compune cadre din linii intiegi, evitand albituri

atit de neplacute, cari se ivesc de regula la locurile uncle

se imbina doui bucati. Spre a evita aceste albituri se va

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

181

.,,
Y.

X
X
X
X
X

Pig. 97. Corecta compunere.

Fig. 98. Greqiti compunere.

servi cu precadere la compunerea accidencelor fine de linii

de plumb. Oricari ar fi insa liniile utilizate, totdeauna Cu-.
legatorul conshincios va ingriji ca imbinarile for sa fie perfect
incheiate.
DIFERITE ORNAMENTE

Ornamentele sunt niste bucati de plumb de diferite marimi, avand pe suprafata for un desen geometric, linear sau
florat. Ele se intrebuinteaza ca si liniile la infrumusecarea
lucrarilor tipografice st sunt de doua feluri : uncle cari se
compun numai din bucati uniforme, turnate pe patrison, si
altele cari se compun din bucati de chferite marimi si
forme ce se combin impreuna spre a forma un cadru.
Combinarea for estetica si formarea unui cadru placut depinde in mare parte de inteligenca si fantezia ce posedaculegatorul de accidence. Greutatea combinarli lor, cat si
uneori lipsa de pricepere sunt cauza, ca majoritatea lucratorilor tipografi nu prea isi bat capul pentru a gasi forme
placute, ci se servesc pur si simplu de modele trimise de
turnatorii. Rareori un lucrator incearca de a pune propria-i
fantezie in aplicare. Daca culegatorul ar incerca ins in timpul
liber sa combine tot felul de cadre, va dobandi in scurt timp

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

182

dibacia de a face combinaciuni placute. Alegerea pt plasarea

ornamentelor potrivit cu imprimatul respectiv, este dease-

menea un lucru de mate importanta.

In practica culegatorului de accidence se vor ivi adeseori
cazuri cand ornamentele de care dispune atelierul nu vor fi
suficiente; in asemenea cazuri se va gasi nevoit sa creeze
el insusi, he prin a face un desen reproducandu-1 apoi pe
cale chemigrafica sau chiar prin a le tara cu propria-i mini.
In ambele cazuri plasarea for potirvria, depinde de gustul si
priceperea culegatorului rutinat in Iucrari de accidente.
Oricare ar fi insa felul ornamentelor utilizate, culegatorul
de accidence va alege acele cari corespund cu felul si scopul
lucrarit. Nici-odata nu va pierde din vedere scopul caruia
serveste imprimatul respectiv, el va fi deci foarte precaut
in utilizarea ornamentelor.
RANDURILE ARCUITE

Rdndurile arcuite, (Vezi fig. 129 si pl. VIII) curbe, au si

ele un rot de frunte in executarea accidentelor. Accidentele de astazi sunt numai rareori lipsite de randuri arcuite
in diferite feluri. Pentru formarea curbelor se va servi de
regula de huh de plumb (dursusi), acestea au insa inconvenientul de a fi prea putin mladioase, rupindu-se usor.
Odinioara culegatorii se serveau de carton tare, dar foarte
mladios. Dace insa nici cu cartonul nu poate ajunge la scopul dorit, se utilizeaza linii vechi de alarna.
Cu ajutorul masinei de indoit [inn, se poate forma orice
curbs dorita: Materialul cel mai potrivit este si va ramine
f ash inguste taiate din table de zinc. Acestea servesc scopului nostru mai bine ca mice alt material, hind foarte usor
de indoit. Valoarea acestor fasii este cu atit mai mare, intrucit pot fi indreptate $i utilizate din nou.
Curbele simple sunt cele mai utilizate (fig. 99). Regula
pentru formarea unei curbe care sa corespunda esteticei este
urmatoarea: Indoiturile trebuie sa fie
sistematice si de o egalitate desavarsita, simetria fiind factorul principal
Fig. 99.

la formarea unei curbe placute. Pentru

a construi intr'o lucrare oarecare o curbs, un rind arcuit,,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFI C
se va face mai intai o schita cu dimensiunile exacte a curbei
dorite, spre a putea alege caracterul de liters pentru culegerea randului arcuit.

Astfel procedand
se evita culegerea
de mai multe on a

0.4-krOvasv;

randului necesar.
Liniile (dursusi)

indoite trebuie si

rAl
1212012=112

ionswismognsmiriElnallialMil

PEMPRIFIWIEWBEISEMZJEMIKWEIMIll

aiba lungimea randurilor. In cazul

cand se intrebuin-

Fig. 100.

teaza un corp mic de liters, sau un caracter subtire, acestuia se va bpi pe parteaunde se afla signatura o taste de
carton subtire, spre a evita astfel strambarea literilor.
Implinirea si fixarea unui rind arcuit se va face cum se
vede in figura de mai F us, (fig. 100) utilizind dupi posibilitate
material intreg. Intre literile randului arcuit se va pune spatii
dintr'un corp mai mic inlaturand in modul acesta posibilitatea

de a fi scoase la tipar.
Atari de arcuri simple se mai uziteaza adeseori arcuri
duble (fig.101). Cele duble sunt foarte importante ; ele se pot
construi cu ambele curbe
egale (fig. 10 I ), sau inegale (lig. 102). Ele pot fi
Fig. 101.
indoite dela stanga la
dreapta sau invers. Curbele cu ambele extreme egale se pot

controls, tragand cu un creron pe o bucati de hartie o linie

dupe marginea arcului
pun and apoi extremul

sting peste cel drept.

Daca se acopera perfect,

Fig. 102 .
ambele curbe sunt egale.
Culegatorul constiincros nu va pierde din vedere ca atat curbarea prea mare cat gi una prea mica foarte mult poate influrenta asupra aparenter placute a intregei lucrari. Se va lucra
deci sr ad cu mare grija sr atentie incordata asupra lucrului.
In randurile de mai sus lamurind pe deplin ce este si cum

se lucreazi o accidents, aratand atat felul cat si utilizarea

mijloacelor de care se serveste culegatorul de accidente la

www.dacoromanica.ro

184

MANUAL GRAFIC

compunerea lucrarilor sale, ramane ca in cele ce tmeaza sa

fie aratat cum se procedeaza la compunerea tiecarei fel de
accidents in parte. Dintre acestea cele mar dese sunt
TITLURILE INTERIOARE ALE CARTILOR

Rostul oricarui titlu, fiMd in primul rand informarea pe

scurt a cetitorului asupra continutului cartii sau a brosurii, va
trebui deci in asa fel compus incat sa indeplineasca cu
usurinta scopul lor. Scopul si frumusetea sunt insa doua con-

ceptiuni can in nici-un caz nu pot fi separate, ci ambele

complectandu-se reciproc ; astfel incat formeaza baza fundamentala care serveste culegatorului drept directiva la cornpunerea titlurilor in special cat si a imprimatelor in general.
Problema ce se pune deci celui din urma, este de a descompune textul titlului, imoartindu-I in grope potrivit intelesului, asezandu-le apor pe .suprafata Eoaiei in asa fel, incat,
printr'o impartire placuta st estetica a spatiolui sa obtina un
aranjament frumos, coordonat cuprinsului.
Spre a atinge acest scop majoritatea culegatorilor corn pun

mai toate tidurile dupa unul si acelas model. Acestia sunt

insa gresiti. Logic este de a da fiecarui titlu in parte forma
individuals care reese in mod normal din gruparea fireasca a
cuvintelor din cari se compune.

Forma bloc" (P1. II), astazi des utilizata, este numai in

acele cazuri admisa, cand textul permite o despartire logica,
deci numai atunci cand aceasta forma se poate obtine nefiind
fortata prin diferite mestesugiri nefiresti. Orice forma fortata
iii pierde farmecul ei natural, imprimand lucrarii pecetea sr-

(apt care trebue in orice caz evitat. lncercarea de

a obtine forma bloc" prin despartiri de cuvinte nefiresti,
luirii,

prin prescurtari nemotivate, prin distante inegale intre cuvinte

sau chiar prin difeiite alte carpaceli, este absurd, deci nepermisa. In asemenea cazuri, culegatorul va grupa randurile,
utilizand aceleasi caractere de litera, intr'o forma mai libera,
culegand la nevoie un rand dintr'un caracter de litera mai
Ingusta, dar in orice caz de aceeas taetura.
Vechile reguli conform carora randurile titlului trebuiau sa
difere, atat in lungime cat si marime, unul de altul, spre a

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

185

produce in felul acesta efecte de lumina- si umbra, tinand in

acelas timp seams de distanta egala intre randuri, apartin

trecutului; ele sunt declarate ca nerationale gi neplacute fiind
inlocuite prin cele noui. Aceste reguli au avut, dupa concep-

tia de astazi, influenta foarte daunitoare asupra productlei

turna-toriilor de litere din sec. XIX. Lor le atnbue culegatorii
depe vremuri, enorma supra-productie a diferitelor caractere
de liters, inguste, subtiri, compacte, umbrate, grizate, con-

turate, cum si cele prevazute cu tot felul de codite si ornamente, can, in mod foarte nepractic mai gasesc 'Inca in multe
tipografii intrebuintare. Caracterele acestea au luat nastere
din lupta ce duceau tipografii cu litografii, tinand piept con-

curentei celor din urma, prin imitarea cat mai apropiati a

caracterelor desenate pe piatra. Publicul din acele timpuri
admire literele inflorate si incalcite, iar turnatoriile gaseau
astfel un debuseu satisfa-cator pentru desfacerea produselor
lor, punand in modul acesta, culegatorul de accidenta in posibilitatea de a putea satisface donntele publicului. Felul de exe-

cutie ale accidentelor in acele viemuri, nu se poate spune

ca ar fi fost artistica, iar din punct de vedere practic, nici
macar atata ; ele corespundeau insa perfect cu spiritul
vremii, si ca urmare fireasca fu deci practicata de toti tipografii.

Cele aratate in randurile de mai sus erau necesare spre a

fi mai bine intelese cele ce urmeaza despre compunerea
titlurilor si a lucrarilor de accidence.
Momentul principal Ia compunerea titlurilor este, cum s'a
aratat mai sus, informarea pe scurt asupra continutului cartii.
Culega-toruf va studs deci mai intai intreaga fraza a titlului
spre a deosebi titlul principal, subtitlul, randurile complimentare si altele.
Fund complect la-murit asupra frazei titlului, va face o
schita fugitiva aranjand randurile potrivit cu intelesul ei.
Schita va face pe formatul hartiei utilizata la imprimarea
lucrarii. Avand schita facuta drept model, va incepe compunerea titlului. Mai intai va culege titlul principal, care va fi
totdeauna cel mai mare si va forma dupa posibilitate randul
cel mai lung ; apoi in a doua marime II va urma subtitlul, in
a treia numele autorul si restul complectarilor, iar Ia urma
editura gi orasul imprimarii. Caracterele utilizate sa fie din

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFLIr

186

acele intrebuintate la culegerea textului. In cazul cand este

absolut necesar sau expres dorit de client, se poate utilrza
un caracter mai compact, sau daca este cazul, unul mai ingust. Marimea corpului pentru titlul principal se va stabili
conform cu formatul cartii (in cazul de fati intre corp 20 si 28),

si anume astfel incat sa cuprinda toata latimea foimatului ;

eventual in doua trei randuri fara despartiri de cuvinte.
Titlul principal se poate aranja in mai multe feluri. Cea
mai obisnuita si totodata cea mai veche forma este aceea a
tricaderii".
(fig. 103, 104, 105, 106 si 107).
0 alts forma mai noua si mult mai placuta este dispunerea
ABCDEFGHIJKLMN

ABCDEFGH

ABCDEFGHIJKLMNOPQRST

AB CDEFGHIJKLMNOPRSTU

ABCDEFGH
Fig. 103

ABCDEFGHIJKLMN
Fig. 104

ABCDEFGHIJKLMNOPQRST

ABCDEFGHIJKLMN

ABDEFGHK

ACDEEGHIJ

VBDEFGHJKLMNH
Fig, 105

ILIESCUNIOLETJPOGRFFEM
Fig. 106

iandurilor in doua- trei grupe deosebite (fig. 108, 109 si

112); iar a treia posibilitate a compunerii titlului principal
este forma de triunghiu cu varful spre piciorul paginei.
(fig. 110). Un al patrulea fel, uzitat ?ma mai des la cornpunerea copertilor (titlurilor exterioare), este cel in forma.
libera. (fig. 113 si 114). In jurul titlului miles se grupeaza
apoi tot restul in mod placut gi estetic, intrebuintand la despartirea diferitelor grupe ornamente potrivite sau o sterna
a editurei, incheind titlul la piciorul paginei cu numele si
localitatea acesteia. Editura, formand un titlu separat, se va
aranja deasemenea in forma tricadeiii" sau inteun singur
rand.

0 dispozitie mai noui a titlurilor aseaza randurile principale sus de tot in capul paginei, iar textul complimentar
la piciorul ei, desemnand astfel proportiile paginei. In felul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

187

BIBLIOTECA CALATURIILOR

EUG. 3.11L1rARLI

CALARE
PRIN PADURILE

DOUAZECI ORE

INDIEI

IN AEROPLAN
IMPRESIA UNUI

NOTE DE CALATORIE

Z BOR. PESTE

de

CONSTANTIN IONESCU

::

OCEAN

::

Profesor !Jocund/1r

4-75!;41
o.41.1a

i Li
BUCURESTI

CARTEA ROMANEASCA"
1928

Fig. 107.

Fig. 108.

VICTOR TOMESCU

VITA DE VIE
MRNUFIL PENTRU

PAUL STANESCU

PROBLEMA
CAPITALULUI STRAIN

VITICULTORI BSI
TT

,,Cartca Romaneasca" S. A.

IN ROMANIA

RGRONOMI

MA RE

'7

Bucureti

,,Cartea Romaneasca" S. A.
Fig. 109.

CARTEA ROMANEASCA" S.A.

F k. 1 10.

acesta de a compune titluri se comit insa foarte des excese

can nu sunt deloc placute; urreori insa, de0 departarea peste
masura a randurilor este lipsita de orice logics, ele totu0 pot
avea oarecare atraqiune ; cu toate acestea culegkorul istm,
se va feri de a imita aranjamentul descris (Fig. 1 1 1). Titlul

www.dacoromanica.ro

MANU AL GRAFIC

188

ARCHITECTURA

ROMANEASCA

eleaa (Tarctoo

$T. BURCU*

Contecele mete

ca

&lige ittistratel

de ary .91Curnu

0
EDITURA

dditura
Cartea Romdneascd".

CARTEA ROMANEASCA" S. A.

Fig. III.
TITU MAIORESCU

DISCURSURI
POLITICE
1908-1912

hig. 112.
Dr.

MIHAI URBANOVICI

TRATAMENTUL
BOLILOR NERVOASE
LA FEMEI

CU 0 PREFATA
DE PROFESORUL

MINA MINOVICI.

BUCURESTI

EDITURA

CARTEA ROMANEASCA"

EdItura ,Cartea Romfineascr S.A.

Fig. 113.

Fig. 114

trebue sa fie frumos grupat pe suprafata foaiei, distingandu-se

perfect partile legate intre ele, dand o impresie armonioasa.
In cazul cand titlul principal este precedat de un titlu
colectiv sau de numele autorului, acesta se va aseza in marginea de sus a paginei, culegandu-1 dintr'un corp cu cel putin

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

189

5-6 grade mai mic decat titlul propriu zis, iar acesta se va
plasi in treimea de sus a foaiei, urmat de grupele urmatoare
(fig. 109 si 112). Conceptia unora dintre culegatori, ca fiecare
din grupe sa aiba o alts lungime este deasemenea gresita ;
dimpotriva, doua grupe de aceeas lungime stint mai curand
in a vantajul decat in detrimentul aspectului general (fig. 108).

In general aranjamentul titlurilor este legat de simtul frumosului a culegatorului de accidente, simt, de care trebue

sa fie tot atat de pkruns ca si de cel a esteucei.

Intrucat textul titlurilor este tot atat de variat ca si continutul cartilor, culegatorul se gaseste si el pentru fiecare caz
in parte, in fata unei probleme not de rezolvat. El va alege
deci pentru fraza din care se compune titlul, forma potrivita
lui si anume : a tricaderii, a grupelor compacte (bloc), triunghiulara sau forms libera (fig. 107, 108, 110 si 113).
Culegerea titlurilor pe acelas calapOd se va ocoli asemenea
incercarilor de a le culege in mod fortat intr'o anumita forma.

In unele cazuri se va putea da o forma cu totul deosebita,

obtinand si aci adeseori titluri foarte placute (fig. 114). Principalul este insa ca marimea caracterelor utilizate sa fie
aleasa in conformitate cu textul si formatul lucrarii, iar grupele gi subgrupele sa

lie proportionate intre ele atat ca

marimea caracterelor cat si in lungimea tor. Ilustratiile sau

stemele vor fi socotite tot ca gi grupe separate, si numai
atunci utilizate dad nu sunt in discordie cu titlul principal ;
adica sa nu fie nici mai albe si nici mai negre ca acesta.
La culegerea titlurilor din caracterele antiqua se va utrliza de preferinta majuscule, adica numai litere maxi, majus-

cule dandu-i un aspect mai plicut deck literile mici, de

rand. Semnele de interpunctiune se vor elimina pe cat posibil, fiindca nu favorizeaza, ci mai curand dauneaza aspectului general.
COPERTA SAU 1NVELITOAREA EXTERIOARA

Ca coperta exterioara la carti si brosuri se reproduce de

regula titlul interior, inconjurandu-1 cu un chenar simplu sau
ornamentat. (fig. 112 si 116). Aceasta regula se obisnueste

mai cu seams cand e vorba de carti cu continut

technic sau educativ ; acelor cu continut literar se di adeseori

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

190

EMINESCU
VIATA $1
OPERELE

01-41,00.-.41:03.0.033.-1111:031.-10

EMIL CRETU

UMBRA
POEZII

de

ION ADAM
27

:6 T4
u.t),
Bucuresti

Carton Romfineascr

Cartea Roturtneascau S. A.

0 i-c03.-0-c0.-113.003-u-Icas- 0

Fig. 115.

Fig. 116.

un aranjament cu totul deosebit. Aci se imprima pe coperta

numai titlul i numele autorului, lisand la oparte once alt
text (fig. 117 i plana VI). Aranjamentul for se face intr'o
forma cat se poate de placuta spre a atrage astfel privirile
trecatorilor cand se afla expuse in vitrinele librarilor..Din
cauza aceasta este actualmente in uz de a insarcina artitr-desenatori cu desenarea copertilor artistice, cari, fiind apoi
reproduce pe cale zincografica, se imprima de obiceiu in
doua culori, alese tot de artist. In felul acesta culegatorului
nu-i mai ramane mai nimic de facut. Nu se poate contests
valoarea conlucrarii.artitilor desenatori pe terenul Impodobirii copertilor exterioare, totui cred ca in unele cazuri, mai

cu seams cand e vorba de a reproduce texte compacte,

culegatorul de accidence, va reu0, cu .materialul bogat si
artistic ce ii este la dispozitie, nu numai mult mai bine, dar
ceeace este foarte important, cu mijloace mult mai ettine
sa obtina cel putin acelaq efect.
In cazul cand imprimarea copertei se face in doua culori,
se va tipari cu a doua culoare mai intai titlul principal, ornamentul, resp. cadrul i ilustratia sau sterna. Rou are
efectul tot atat de tare ca i negru si celelalte nuance inchise
(albastru-negru, verde-negru, marou), culorile deschise insa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
V. MARGUERITTE

191

II

P.V.HANE$

STUDII

I CHEETAH!
Ellade Redulescu.

Echilibrul Intro an-

titeze.Constentln
G. Sion.
Cezar Boltac Poet.
Evangellerul rornfiGolescu.

CORPUL TAU
ITI APARTINE

neon din 1581.

'16

EDITURA

ROMAN

Fig. 117.

CARTER ROMANEASCA".

Fig. 118.

produc un elect mai slab, mai putin intensiv. Acestea se

se poate usor intensifica prin utilizarea unor caractere de
liters si ornamente mai compacte. Hotarator la alegerea culorilor este insa felul hartiei. Nuanta hartiei decide culoarea
care se va putea utiliza la imprimarea titlului, spre a nu fi in
discordie cu nuanta hartiei alese.
Copertile admirate actualmente sunt cele ce utilizeaza hartie imprimata cu un desen asemenea hartiei pentru versat,

pe care se lipeste o eticheta alba sau cu slabs nuanta colorata, imprimata cu titlul cartii. De obiceiu titlul este Inca-

drat cu una sau dotia linii simple. Acest fel de hartie se

obtine de regula pe cale litografica, imprimand-o cu un ornament potrivit. Imitand aceasta hartie, cu ajutorul unui chenar, culegatorul poate totusi usor compuue astfel de coperti,
imprimand hartia cu titlul la un loc. (Plansa V). In felul
acesta se economiseste timpul rapit de lipirea etichetelor,
care, mai cu seams cand e vorba de tiraje marl, este foarte
costisitor.

Un gen cu totul nou de a compune copertife este genul

constructiv". In genul acesta se compune astazi mai cu
seama copertile revistelor, ale cataloagelor, pre turilor curente,
adeseori insa si ale cartilor (fig. 117, 118 si plansa I). Genul

www.dacoromanica.ro

192

MANUAL GR AFIC

acesta nu cunoaste nici-un fel de ingradire, lasand fanteziei

culegatorului de accidente deplina- libertate, deaceea si cornbinatiunile sunt extrem de variate. Baza fundamentala- este
impa-rtirea estetica a suprafetii imprimabile, land ca ornament Iinii compacte si figuri geometrice ca : dreptunghiuri,
triunghiuri, patrate gi discuri, ffind combinate gi grupate cu
textul respectiv. Oricare ar fi insa combinapa, totdeauna
suprafata va fi marcata-, fie printr'o linie simpla, printr'un
rand de text sau printr'o figura- geometrica de once fel.
Genul acesta deschide atat culegatorului de accidente cat
si artistului un vast camp de Incercare cunostintelor for artistice. Orice compunere trebue sa fie placuta- si sa atragaprin originalitatea ei; de aceia gi pretinde din partea executorului cunostinte temeinice ale regulilor esteticei cum si

cunoasterea perfecta a desenului. Cine nu poseda aceste

conostinte nu va obtine deck lucrari mediocre.
Desi, cum se vede, compunerea lucra-rilor in genul acesta
este cat se poate de simpla, se comite totusi usor poate
chiar din cauza simplicitatii lorgreseli cari pot pune la in-

doiala efectul lucrarii. Un rand, o linie, asezate la un loc

gresit, pot strica totul.
Exemplele fig. 117 si 118 cum si plansele I, III, IV,
arata destul de limpede marea deosebire ce exists intre felul

de a compune imprimatele in modul cunoscut si intre cel

numit constructiv", uzitat astazi. Culega-torul de accidente
inzestrat cu o buni pregatire technica, poate, cum se vede
din exemplele aratate, construi si in felul acesta lucrari de
un elect admirabil si placut ochiului.
COTORUL CARTILOR.

La majoritatea cartilor, de volum mai mare, se gaseste ti

pe cotorul imprimat titlul cartii. De obiceiu se imprima
intr'un singur rand dealungul cotorului citind de jos in sus,
continand numele autorului, titlul lucrarii

gi

editia sau numarul

volumului, despartite fiecare cu cite o liniuta sau un oarecare ornament. (fig. 119, a). Cand volumul este mai gros
se culege cotorul orizontal utilizand Iinii si ornamente, adiugand atat numele cat si sediul editurii (Fig. 119, b). In alte
cazuri se poate incadra totul cu Iinii dispunand numele

www.dacoromanica.ro

CARTEA
EDITURA Si
TIPOGRAFIE ROMANEASCA

IL

lh

>

> N l'i
C F. 1m' CA

<
Pil

C
X

c2 4.n.

1-

0
71
>
--I

4,

>

.
>
P

11111111111111=11111111
www.dacoromanica.ro

E
>

---1

Fi

-(1)

1"

11

717

fp

47,3

.01
0
0 0
zCn 2>
c 11.0)
4 ci

IIIIVIZa0d

CATALOG

Iv

cCI

CT,

-IT

.:...

zrn
cM

t2i

SI

>

>4

1A3N3A0C110IN 31VNIIIVN

il

g
g
-cn

z>
c
r-

>

Fri

-n

tol ...-k.,.

el

cC 2
0 z.,- rgiCC
m
aj
5
< 0'1 M >
8
Z ><
0 MI
> co
>
t:j
1.21
-1 c_ vi
z M 120 to
o
f2. > 73 ,1 ;)
;

*11

NEASCA" se gasesc operele

tuturor autorilor romani in
volume brosate, cum si legate in cea mai eleganta
forma Densemenea se poate
procura carti straine in orice
cantitate si in orice limb&
Cartea Romaneasca fiind in
legatura cu toil edltorii strain'

:):I'VNOIS3ON00

CARTEA ROMA-

oO
z

co

-I

111110111

iHntlioo

,.r..

>
- (1)

4
1r
-

C
71

In Editura

, - '.
*,...--44;,.
..-4-

Z"
1..3

eq

I M
:41

t1i
(A

Pi

rn ;111

f>,

MI

-tAf^.

Pianca V

......m...104404g.1...4..........win

* * *i * * * * . * 44 * I
lis't *
* i
4
*
*
4
* -* * * * *
*

atese

---4

**

lik. 4

...4.
-40-

.*

lik 44

/7"--

EVA"

FL
CEL MAI RENUMIT
MAGAZIN DE TOT

FELUL DE SEMINTE
DE FLORI, LEGUME

CUM SI ZARZAVAT

CELE MAI BUNE SI

MAI EFTINE ARTICOLE DE GRADINARIE,

DE POMARIT SI ALE
AGRICULTURII, ETC.

L.

L 12

4
www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

193

autorului, titlul si numarul volumului intr'o casuti separate

sus, iar editula si localitatea intro casuca jos. Miilocul se
va ornamenta mai mutt sau mai putin bogat, dupa gustul
sau indicatia editorului (fig. 119, c). Un alt fel este acela
<

c=,:oo.T.=

Or. NISTOR

CANCERUL
vol. I

G. COSBUC
LU

POEZII

SLAVICI

VOL. II

COMOARA
NUVELA

LU

TI('M

1"44

LU

Ur

;40;
RZ;1

to

0
a

L.W.J

EDITURA

CARTEA
BUCURE*TI

c=>:cno.T.,=
b

simplu

cu linii

EMINESCU

ID. HER T Z I

rr

E Dll URA

Editur

Wo.".

1028

Securest!
I

si

ornameute.

lacadrat cu linii
si ornamental.

simplu, des

parlit de linii.

Fig. 119. Exempla de cotoare zetuite.

de a aseza numele i titlul in treimea de sus a cotorului, inchis

intre una sau doui linii paralele, iar jos, la piciorul lui editura, localitatea si eventual anul, marginite in partea de sus

tot de una sau doui linii de acelas fel ca ce!e utilizate la

titlul (fig. 119, d).
Uneori se poate intalni cotoare imprimate spre a fi cetite
de sus in jos. Daci insa acest fel, la noi aproape necunoscut, este mai logic, ca cel uzitat la noi si in general pretutindeni ramane o chestiune de discutat. Cred insa mai preferabil sa lie imprimate citibil de jos in sus, astfel hind mai
Manual Grafic

13

www.dacoromanica.ro

194

MANUAL GRAFIC

AUGUST ZWoLFER
FABRICA DE OGLINZI
EXECUTA LUCRARILE ATINGA.
TOARE DE ACEASTA BRAN$A:
OGLINZI DE CRISTAL PENTRU
SALI DE PRIMIRE, PENTRU $1.
FONERE, DE TOALETE, DE BU
ZUNARE, etc. LA CERERE VINE
LA DOMICILIU. PRETURI FIXE.

No. 125, CALEA GRIVITEI, No. 125

Fig. 120

citete, deoarece majoritatea volumelor sunt pastrate in picioare, si numai rareori culcate. Hotarator psi aci este insa
punctul de vedere al editorului.
ALTE LUCRARI DE ACCIDENTA.

Accidentele din cele mai obisnuite sunt fare indoiala, pc

Tanga titlurile cartilor. corlile de adresii. Scopul acestora este
dublu : adica de a mijloci legaturi not comerciale si de a

reaminti sau reimprospita cele existente.

In ambele cazuri rostul for este de a recomanda firma sau
case respective, deci necesita o executie corespunzatoare scopului arum servesc. Comerciantii, fabricantii si tot felul de

negustori se servesc de carti de adrese ; de aceea si felul

compunerii for este tot atat de variata, cat este de variat fi
continutul Tor. Varietatea continutului necesita pentru fiecare
carte in parte o executie deosebita.

Pentru o case de comision se va utilize desigur alte Cara ctere de liters, construind o aka forma, decat pentru o pr.&
valie de delicatese sau un magazin de mode.

Orice carte de adresa trebue sa reprezinte in mod vidit

caracterul negotului caruia serveste ca reclama. Executarea

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

195

FABRICA DE OGLINZI
a

AUGUST ZWOLFER
EXECUTA ORICE LUCRARE ATINGATOARE DE ACEASTA BRANBA
OGLINZI DE CR 1ST AL PENTRU
SALI DE PRIMIRE, PENTRU SIFONERE, DE TO ALE T E, DE BUZU-

NARE, etc. etc. PRETURI FIXE.

No. 125, CALEA GRIVITEI, No.125

Fig. 121.

placuta si atractiva, alegerea caracterelor de litera cum si a

ornamentelor sunt atatea probleme ce se pun culegatorului
de accidente si acestea spre rezolvare.
Cartile de adrese simple sunt cele mai obisnuite. Acestea
se compun fara chenar gf fara utilizarea oricarui ornament.
Ele contin in general numele firmei, indicatiunea comertului
sau felul marfei si domiciliul. Se culeg de regula pe format
dreptunghiular grupand randurile in forma de titluri. Formatul
for este in mijlociu de 7V2 X12 cm. Randul cel mai lung sa

aibi in ambele parti pans la marginea hartiei o distanta

(albitura) de cel putin 2-3 cicero ; marginile de sus si jos
se formeaza dupa inaltimea textului respectiv, in once caz
insa sa nu fie mai mic deck marginile laterale.
La compunerea for culegatorul va tine seams de trei parti
bine stabilite de : capul, centul si piciorul, cari se aranjeaza,
dupi importanta for in doua sau trei grupe deosebite (vezi
fig. 120-121). Inainte de a incepe culegerea se va consults
foarte amnuntit manuscrisul spre a stabili importanta cuvintelor, dupa aceea se va hotari forma ce se Va da zatului iar
dupa ce s'a ales litera potrivit5, incepe culesul.
Regula este ca randul principal sa formeze gravitatea, plasandu-1 totdeauna in jumatatea de sus a imprimatului.

www.dacoromanica.ro

196

MANUAL GRAFIC

FABRICA DE LIQUERURI

ft

GHEORGHE DUMITRESCU
Furnisorul Curpi Regale

MARE DEPOZIT PERMANENT DE TOT

FELLIL DE LIQUERURI CA : COINTREAU,
CURACAO, MASTICA DE HIO, PIPERMENT
VISINATA, PORTOCALE, ANANAS, EIC.

CONSTANTA, STR. OVIDILI, No. 20

Fig. 122

Aranjamentul rindurilor va multumi insi numai atunci

ochiul privitor, daci grupele sunt asezate in mod armonlos,.
deosebindu-se dupa importanta lor.

Incercarea de a obline un aranjament plicut, prin culegerea unui rind prea scurt cu un caracter de literi relativprea mare, sau vice-versa a unui rind prea lung cu un caracter de liters ingusta si mirunta, este cu desivirsire gresita si deci nepermisa. Deasemenea se va renunta la ruperea
nemotivati.a randurilor legate intre de prin Intelesul lor.

In cazuri cand manuscrisul se compune dintr'un numir

mare de finduri scurte, culegitorul se .va ajuta grupindu-le
pe doui coloane, desparpte printr'o line sublire.
Cand textul cartilor este secondat de mici clire ca medalii, embleme, vedert, etc., intervine o oarecare schimbare
in compunerea lor. Asezarea cliseelor sclumbi de multe on
cu totul aranjamentul textului. De regula se va plasa chrele
la mijloc. Medalii simple se arazi una linga alta, iar acele
cu avers,.si .revers se vor aseza vis-a-vis in asa fel incit ea:petele sa alba chrectia spre centru lucrare, (fig. 122). Daca
chrul este mat mare o ilustrape sau o vedere a unei fabrici

culegitorul va culege numele firmei peste tot formatul,

asezandu-1 in marginea de sus, tar jos deasemenea pe for-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAPIC

197

VASILE MUNTEANU
Prima

fabrics de
tamplarle cu

Mese

forta metrical
in Romania.
Executa la

mow

si scaune
de bucatarie,

pentru bodegi
orice mobila

'

se gaseste
eftin.

timp:

PITESTI, STR. SF. VINERI, 22

Fig. 123

matul intreg, va culege adresa ; intre ambele randuri va plasa

cliseul, apoi va culege textul, asezandu-1 la dreapta cat si la

stanga cliseului. (fig. 123).

Cartile de adresa, la compunerea carora culegatorul se

serveste si de ornamente, sunt deasemenea de importanta.
Impodobirea cu ornamente se face in diferite feluri : prin
incadrarea zatului intreg cu un chenar ornamentat, prin impodobirea textului propriu zis, cu o initiali, vigneta sau a
unei figuri alegorice, in concordanta cu continutul, secondate de ornamente potrivite (fig. 124). In ceeace priveste
incadrarea cartilor de adrese cu chenar simplu se cunosc
doui feiuri : acela, care urmareste pur si simplu incadrarea
textului in dorinta de a cla acestuia o infitisare mai placuta,
si al doilea, despartind textul cu ajutorul liniilor ih diferite
grupe, urmarind scoaterea in evidenta a unei anumite parti.
(fig. 125). Sub chenar simplu se intelege o linie ornamentata
sau un sir de figuri geometrice, secondate de o linie subpre,
semineagra s'au compacts dupi cum figurile sent albe, negre
sau compacte. Chenare florate, cu colturi intortochiate si
compuse dintr'un conglomerat de linii de toate felurile, nu sunt

placute; culegatorul se va servi deci cu precadere de linii

simple si figuri geometrice. (vezi si pl. III).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

198

Deasemenea va tine cu strictete seama ca nici-odata che-

narul sa domnie textul, ci intotdeauna textul pe chenar,

O CTAVIAN BANCILA
PICTOR DECORATOR
INTERIOARE DE BISERICI,
TEATRE, BERERII CUM SI

ORICE DECORAT1UNI.

BRASOV, STR. BERTHELOT, 35

Fig. 124

ODM DO 00000000000000000000000000n

STEFAN DUMITRESCU

PRIMA FABRICA DE PALARII

EXECUTA EFTIN 81 PROMPT

co

ORICE COMANDA ATINGA-

1:3

0
L

TOARE DE ACEASTA BRAN8A

CUM SUNT : FASONAREA, RE-

PARAREA CURATIREA, ETC.

1

IASI, STRADA CAROL, 35

DODO OLAJOODLuLiuU0 JLJOuU0uuu U_-_:uLJU JUD- OW

Fig. 125

acesta din urma fiind numai impodobire, infrumusetare, pe

cand textul este reclama, este ceeace clientul anunta sau

ceeaace voete sa arate publicului catre care se adreseaza..

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

199

Deasemenea nu se va aseza textul prea aproape de chenar. Distanta potrivita -este jumatatea din albitura ce se va
Iasi. dela chenar p'ina la marginea hartiei (cartonului).

PRIMA FABRICA DE MOBILE

*TEFAN DUMITRESCU FIU

BUCURWI.1, LUCACI No. 25.
TELEFON 215.

fELEFON 2/5.
Bucureti

Fig. 126

Intrebuintand caractere cursive se va lua gi ornamente

cari se acomodeaza caracterelor utilizate.
Afars de felurile de compozitie aratate, se poate compune
cartile de adresa si in stilul constructiv. Acest soi de corn-

PRIMA FABRICA

DE MOBILE

Bucuresti

OW. DUMITRESCU
BUCURES,TI

TELEFON 215.

Str LUCACI No. 25

mo

Fig. 127

punere difera cu totul de cele descrise pans acum si este

astizt foarte uzitat. Despre compunerea lucrarilor in genul
acesta vezi pag. 191 st plansele I, III, IV, VII.
Facturi i capetele de scrisori (entet-urile) sunt imprimate,
tot atat de des utilizate in viala noastra sociala st comerciala

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

200

ca si cartile de adrese. Executarea for este in genere supusa

la aceleasi reguli. Inaltimea for si nu treaca peste a patra parte
din formatul hartiei, ri. numai in cazuri foarte rare pot ocupa
cel mutt a treia parte. tiSi aci se disting mai multe feluri de
compunere. Cele mai simple, (fig. 126 psi 127) compuse numai din cateva randuri Indicand firma, ocupatiunea sau negotul
gi

domiciliul. Inteun alt fel se impodobesc acelas numar de

randuri incadrandu-le cu linii si ornamente potrivite (fig. 128).

La compunerea entetu-rilor de scrisori se uziteaza mutt si
stilul asa zis imprestonist" care de asemenea in multe cazuri

.0**

STEFAN DUMITRESCU FIU

PRIMA FABRICA DE MOBILE
MODERNE el ORICE ALT STIL

BUCURESTI, STR. LUCACI No, 25

1

Telefon 25.

Bucureetl

Fig. 128

creeaza lucrari pia-cute (fig. 129). Primul fel se culege peste

tot formatul sau cum se vede in figura 2 in coltul din stanga.
Ente-turile din colt se pot impodobi pi ele dupi dorinta clientului cu ornamente, initiate, linii $r vignete, acestea fiind
bine inteles si ad subordonate textului.
Figura 128 arata un entet incadrat cu linii gi ornamente
geometrice. Un elect placut prezinta ente-turile culese numai
din verzale
literile capitale
mentinand caracterul de liters
uniforms cat si gruparea randurilor dupa nor mete mai sus
descrise.
Foarte atractive sunt si entet-urile concepute in stilul impresionist (plansa VII), uzitat in occident. Executarea for cere
Ins mare dibacie si gust ales, ceeace se obtine numai printr'o

indelungata practica experimentala, prin deprinderea de a

putea bine deosebi ceeace este estetic si frumos de uratul
gi neestetic ; apoi de insusirea desenului si in fine numai
putin de absolvirea unei scoli de grafica moderns. Indivi-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

201

dualitatea este deasemenea indispensabila la executarea lucraaci textul va prepon-

iilor de accidenta in shirr' acesta.

P
PRIMA FABRIC/

","

TELEFON No. 215

DE MOBILE

DUMITRESCU

EXECUTA ORICE COMANDA DE MOBILE FINE

\WI" \Nome'
fteas."

8 ucu RE51'
BUCURESTI

Fig. 129

dera totdeauna ornamentatia. Pe cand ente-turile aratate in

fig. 126 gi 127 se tiparesc de obiceiu in negru sau intr'o singura culoare, felul
aratat in fig. 128,
de obiceiu in doui

SOCIETATEA CARMEN

culori sau intr'o culoare oarecare niciodata insa negru

simplu, cele impre-

Dumineca 5 Mai 1928

sioniste nu se pot

imprima deck in
doui culori bine
distincte. De ex. :

BUCURETI

\'A AVEA LOC IN

GRADINA OPPLER
0

MARE SERBARE
CAM PENEASCA

negru cu verde viu,

albastru sau brun

inchis cu orange,
etc.

In categoria ente-turilor de scrisori cad si Memorandumurile. Cornpunerea for este su-

PROGRAM:
BATAIE CU FLORI, ALERGA RI, .10CURI, POPIC I,
TOMBOLA etc., etc.

DANS.

DOUA MUZICI NATIONALE.

pusi acelorasi re-

Pretul de intrare: Lel 15 de p.

Lei 25 pentru o famllie (3 p.)

.guli ; exceptie face

.numai formatul lor,

Fig. 130

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

202

,.

hind pe jumatate
...'.., ....... .....,.."1/.. 0..... III

( SOCIETATEA CARMEN

BUC UR ESTI

(
(
(

IN GRADINA OPPLER

(
(

DumlnIcii 5 Mal 1928

MARE SERBARE
CAMPENEASCA
4,

)
)

)
)
)

)
)

Program:

BATAIE CU FLORI, ALER-

BARI, JOCURI, POPIC I,

TOMBOLA etc. ,etc. DANS II

DOUA MUZICI NATIONALE.

(
(
(

Pretul de Intrare: Lel 15 de p.

Lel 25 pentru o famllle

(9

p.)

)
)
)

aceia a scrisorilor

De aci rezulta si
micsorarea caracterelor utilizate.
Tot aci se poate
clasifica si enteturile plicurilor co-

merciale. Aci se
cunosc tot doui feluri

de executie :

cele culese pe toata latimea formatului cat si cele asezate in coltul sting;
ambele feluri se disting iar in simple

cat si in cele impodobite cu ornamente si vignete,

linii ornate cat $i

simple, imprimate
Fig. 131

in una sau doua

culori.

Programele i inoitatiunile, in diferitele for forme, apartin

si ele categoriei accidentelor. Exists programe de teatru, de
concerte, de serate, baluri si alte festivitati ocazionale.
Programele de teatru si concerte sunt in genere executate
mai simple, pe cand cele de baluri serate si serbari. ocazionale au forme mai deosebite, mai atractive, se impodobesc
cu ornamente, linii si vignete.

Primele sunt de regula incadrate cu un chenar usor sau

numai cu o linie simpla utilizand ornamente sau vignete mo-

deste. Aceste programe au insa in schimb adeseori un

numar de ilustratii reprezentand artistii executanti ai programului.

Programele seratelor cum si a diferitelor festivitati, spre

a obtine o atractiune mai puternica, se executa in diferite forme, utilizand de ornamente si de vignete potrivite,
dar mutt mai bogate si expresive.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
Culegatorul poate utiliza la incadrarea for numai
ornamente, poate

lua i vignete potrivite pentru impodobirea, precum

poate utiliza ornamente si vignete la
un loc Cu linii, spre

a infrumuseta lucrarile sale. Compozitia for technics

este supusa acelorasi reguli ca Coate

celelalte accidents.
Forma for insa de-

pinde de gustul si
de simtul artistic
ce poseda culegatorul respectiv. In
figurile 130, 131 si
132 se poate vedea
programul unei so-

203

)
)
.s0 )
Duro' er

SOClET A TEA
(drarea

CARMEN

(
(

gi

va da la OPP
5 Mai

RAO ))
(
r
SER
( riARi)
(i cAtiPo 5`A
)
l
)
)
PROGRAM: )

)11(

(P

(
(
(
t
k

Batate Cu Boni,

alergari, iocuri,
nopici, tombola
etc.. etc. Dans.
Muzica military
((Intra
/ Lei

readei Lei 15 de persoana.

25
(amine (3 persoanm.

)
)

)
)
)

Fig. 1 32

cietati executat in trei deosebite feluri. Analizand fiecare in

parte observim urmatoarele :
In fig. 130 programul este foarte simplu executat ; fara chenar, fara linii, o mica vigneta, utilizata ca spit, incolo numai
text insiruit, in modul cel mai simplu. Fig. 131 arata aceiasi2
lucrare, compusa in stilul bloc, impodobita printr'un chenar
din linii, ornamente si aceeas vigneta ca la primul model.

Al treilea exemplu arata tot aceasta lucrare executata in

stilul impresionist. Aceasta forma arata o vadita simplicitate in felul ei de executie. Oricine va fi surprins de saricia materialului Intrebuintat, dar tot odata si de impresia
placuta ce produce asupra ochiului privitor.
Un caracter de liters simplu, utilizat in patru, cinci grade,
linii negre-compacte si cateva paranteze si vigneta este materialul utilizat. Felul araniamentului produce aci efectul placut.

Materialul necesar spre a putei executa lucrari de acci-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

III VITATIE
aocietztea Carmerrh" vst eia

ilaa

nits&

cafe Dusnirraecrl. 5 Maul, o r a D 21). mm. o

MARE X51 llt BARE

CANIIPIENEASCA.

cut unt bogat 7rograiral tyi wall iroaga mks

orsortAtti verb an reac es 19 7 esenga div.
1r.

uctareqa.

comtirm-rull,
Fig. 133

dente in felul de mai sus se gaswe in once atelier tipografic.

Cum se vede, nu necesita material bogat i variat, ci un culegator i
qi dibaciu, care poseda in schimb fantezie
bogata.

Modul de a lucra aratat in piimul exemplu este invechit

si nu se mai obipueve astazi de cat in tipografiile mici,

Para pretentie artistica.
*

Executarea invitaiiilor de once fel este supusa la aceleaqi

reguli ca i programele i se lucreazi atat simplu cum i mai
mult sau mai putin impodobite cu ornamente i vignete.
Primul exemplu (fig. 133) arata o invitatie la o serata dan-

santa compusa foarte simpla, tiparita pe carton alb cu cerneala neagra. Nu se vede nici-un fel de imfrumusetare, nici
ornamente nici chenar, este lucrata numai intr'un singur caracter de iitera grizata utilizat doar in trei grade. Al doilea
exemplu (fig. 134) arata aceeag invitatie, impodobita cu initiale i incadrati cu o linie compusa din mici puncte *rate.
Aceasta invitatie este tiparita in doua culori, tot pe carton
alb. Al treilea exemplu (fig. 135) infatiraza tot aceasta invitatie intr'o executie mutt mai bogata. Ad culegatorul a Post

www.dacoromanica.ro

MA NUAL GRAF IC

205

Inuitatie
Societatea Carmen" va da is ziva
Li de Daminecd 5 97(cd, ora 2 p. m. o

mare Ser6are Cdmpeneascei

culla &vat p rocs r a rn ;1 ud roapci sd
onora /i serbarea cu prezenfa du.
Comiteta,

bucure,sti,

Fig. 134

mai chbaciu. Utilizand de acela material; a reuit sa obtina

prin formarea unor randuri arcuite i plasarea unei vignete
reprezentand o pereche de dansatori, o lucrare incontestabil
cu mult mai plkuta ; aceasta lucrare este tiparita tot in doua
culori, i anume cu orange i brun pe carton schamois.

sOCIETATEA
IN
seow'.

CA W'At-\

eucuR,T,

INVITATIE
Societatea C arm e n" va da in ziva de
Duminica 5 Mai, ora 2 p. m. o

MARE SERBARE CAMPENEASCA

cu un bogal program si va roaga sa oncrap serbarea cu prezenja dv.
COMITETUL

Bucuresti.

Fig. 135

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

206

MENU

0.=,:c=4..<=oc.,:<=..=,2.=,
A
0
Ps

TuicA
Mastic

HOTEL CAROL
BUCURE$TI, sty. CAROL, 2

A
0

Sardele de lissa It
Icre negre
g
c,
0 Ciorba de potroace 0

MENU
o

Tuica

gGasca pe varzA
0

Pui la frigare
Branza
Fructe, Cafea
Vin de masA

g
Ii

0
0

....=,
Hotel CAROL"
0

BUCURE*TI.

Mastic&

Sardele de lissa
lcre negre
Ciorba de potloage
RGasca pe varza

1
q

Branza

gFructe, Cafea

Vin de masa
Desert.

Z/

ele>.Yooce;;-.1.1toc.-..o&cc ..e7--...1.tto

Fig. 136

Fig. 137

Menu-urile sunt deasemenea imprimate foarte des utili-zate. Ele se compun mai totdeauna simple de tot. Un carton

alb, iar textul, cateva randuri, imprimate cu negru. Desi

acest fel de imprimate se lucreaza de regula foarte simplu,
totusi se ivesc cazuri cand se executa mai luxos. In asemenea cazuri sunt impodobite atat cu ornamente cat si cu vignete, imprimate mai totdeauna in doua, sau chiar in trei
Figurile 136 si 137 arata doui feluri de compunere a
acestor imprimate. Ambele sunt compuse, utilizand ca ornament numai linii ornate. Felul executiei for este aproape
inepuizabila $i arata cat de variata poate fi, cand este compusa de un lucrator priceput de accidente. Asemenea Menuuri au un aspect artistic si sunt adeseori foarte placute.
Hoteluri, restaurante gi Bodegi, intrebuinteaza cu rare
exceptiuni $i un fel de imprimate numite Carte de ninuri".
Asemenea menuuri-lor sunt
ele mai mutt sau mai putin
impodobite cu chenare, linii si vignete, mai totdeauna reprezentand Frunze de vita, struguri si diferite vignete corespunzatoare continutului. .Si aceste imprimate se imprima de regula in doua culori, rareori in trei sau numai intr'o singura

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

207

**************
*I-1*

HOTEL SINAIA
SINAIA, STR. CATARGI

* HOTEL SINAIA it:t.

*
**************
thf
*
4..

,.. VINURI INDIGENE

42

BODEGA

1.1

AMERICANA

.,,,,.

Cotner vechl . .
yin alb Superior
Cotner Superior .

* FVIti do Fin
iii
**

70

30

1910

ne

'0

28

3'R

t.

oc
et8

*
* VINURI STREINE 4%
*
**
ft.
* Nectar alb .
.1,,,i

ow

Y%

11:*

CARTE DE VI1111111

32
28

,, 30

VI10. deSarnpanele

Finnan In anul

...

,, 30 *

R I ealing

Cl'seul

ci*

Vin de Dragiseni Lei ao.e.*

Finns Superior
51081109

., 34

,, 32

32

Leanca

28

Toltal

36

.....

8.8

70

a.

0
0,s
**************
ek

Fig. 139.

Fig. 138.

culoare. Compunerea poate

fi i aci f oarte variata lasand

curs fanteziei psi priceperii culegatorului. Atat formatul menuului cat si a cartilor de yin, este de obiceiu lunguiata, ceeace

nu inseamna insa ca este regula de a avea acest format.

Atat clientul cat si culega-torul de accidente poate schimba
acesta dupa inspiratie qi gustul ce poseda (fig. 138 i 139).

Spre a inche6 seria accidentelor, este necesar de a

aminti in locul acesta si a chitantelor. Aceste imprimate

sunt deasemenea mult intrebuintate. Felul cel mai simplu de

executie este cel aratat in fig. 140, asa cum se gaseste zilnic
in uz. Ele se pot compune in mai multe feluri, dupa dorinta
clientului sau daci culegatorul are latitudinea de a dispune
el insui aranjamentul, dupi gustul si priceperea acestuia.
Figura 140 infatiseaza o chitanta executata in mod obisnuit ; fig. 141 arata aceea chitanta inconjurata de o lime
dubla putin ornamentata; iar fig. 142 infatiseazi tot aceasta
chitanta insa lute() compunere, aratand gustul mai desvoltat

a culegatorului care a executat-o. Executia este moderna,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1C

208

BANCA ROMANEASCA

Lei

Capital 50.000.000 lei

Sedlul ; Cele. Victoriel No. 15
BUCURESTI

Chitanta No.
Am primit dela 0-I
domicIliat in
Suma de lei
Bucuresti

str.

No.

7928.

BANCA ROMANEASCA
Busurest1

Fig. 140

BANCA ROMANEASCA, BUCUREBT1

Sediul : Calea Victoriel No. 15.

Capital social 50.000.000 lel.

C H IT A N TA No.
Am primit dela D-1
sir.

No.

domiciliat in

. Suma de lei
/928.

Tucure#1

BANCA ROMANEASCA

Lei

Bucurel11

Fig. 141
)

Romfineasca (

) Chitanta

Cater. Victoria!, 15 (

BANCA = (
BUCURESTI

No.

Am primit dela D-1

str.
) domicillat in
)

No.

) Suma de lel
)
) Bucureatl

Lei

)
)

1923.
BANCA ROMANEASCA
Bucure7t1

)
)
Fig. 142

hit
utilizind linia simple ca ornament, schimbind insi
forma aranlamentului. Imprimatele mai sus discutate cunt
cele mai des uzitate.
Cu cu

www.dacoromanica.ro

VICTOR CESAR
,KB1:17C/41111
.0.11010

Oman

VIAT
Editur
Cart
omen

ucure t

UNEI
COPILE
ROMAN

www.dacoromanica.ro

,,C7irtea Acykinutui"

PIVNITELE CONSTANTIN BRATESCU

Ammemr

CEA MAI RENUMITA PODGORIE MODERNA DIN TARA

BUCURE,STI
BULEVARDUL ACADEME, Nr. 105

ANA SAVU

BUCURESTI

41-(-

..

s.

.=

L=. ..

It

Cel mai renumit si cel mai eftin magazin de seminte de flori, de legume, fructe, rasaduri de flori, de pomi
roditori. Plantatii complecte de gradini, cum si orice fel de plantatiuni de plante tropice Depozit de unelte.

PRIMA FABRICA DE FLORI ARTIFICIALE IN ROMANIA

V
'I

www.dacoromanica.ro

ID
Ka

PARTEA

A PATF2A

MASINILE DE CULES
progresul mecanismului cuprinzind in mersul ski cuceritor
sr artele grafice, inlocueste bratele culegkorului din ce in
ce mai mutt prin masini, ficind astfel munca manuals` in
mod automat. Reviste, brosuli, si mai cu seams ziarele zilnice
sunt astizi aproape Fifa exceptie lucrate cu masini de cules.
Culegitoruf se vede inlkurat si impins spre mercantilaj si
accidente, ramuri grafice, in domeniul cirora, masinile de
cules Inca nu-1 pot concura. Totusi unele din aceste masini
cauta cu multi stkuinti si castige pi acest domeniu din artele grafice, lira- a fi putut pani astazi sa obtini un succes
remarcabil.

S'au inventat un numir de vre-o 6-7 feluri de masini de

cules, dintre cari insa numai patru merits de a fi relevate aci.
Succesul incontestabil a masinilor de cules se datoreste
de patru on
in primul rind productiunei for considerabile
mai mare, deck aceia a omului
si, apoi in faptul ca litera
bind totdeauna noui, se obtine si un tipar frumos si curat.

Scopul rindurifor urmkoare nu este de a decide elevii

culegkori sau culegatorii, si se devoteze masinilor de cules,
ci numai de a le face cunoscute principalele functiuni ale tor;
culegerea la aceste masini fiind o ramuri specials a artelor

grafice, urmeazi ca doritorii de a o inviti si-si insuseasca

aceste cunostinte la timpul oportun fiecare in parte.
Manual Grafic

1l

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

210

LINOTYP

Cea mai raspandita masina de cules, este ,,Linotyp"-ul

(fig. 143). Aceasta marina culege si toarna randuri Intregi,
lucrand in mod automat. Ea a Post inventata de technicianul
german Otmar Mergenthaler din Baltimore in America de Nord. Linotypul este o masina culegatoare de matrite,

adica ea insrra matrite de alama, pe

ale caror muche se afla gravata litera
respective. Cu ajutorul unei claviaturi,
asemenea celor dela masinile de scris,
pe ale caror butoni se gaseste imprimat
intregul alfabet, culegatorul bate un rand,

care daci s'a umplut este semnalat printr'un clopotel. Acuma culegatorul apasa

usor pe o manivela, punand astfel in

Fig. 143.

miscare un intreg mecanism, care executa

in mod automat urmatoarele functiuni :

1) Randul de matrite (figura 144) neimplinit complect,
trece printr'un elevator in fata cazanului.
2) Aci, printr'un aparat special cailurile (figura 146) sunt
impinse in sus, ele hind conice produc prin aceasta miscare
implinirea randului conducand in
acelas timp randul de matrite implinite in fata rotii de turnat (fig.

147) de care se lipeste gura cazanului cu plumb.

3) Pompa preseaza o cantitate

de metal in forma de turnat, in

fata careia se gaseste acuma randul de matrite cu literile spre gura
formei de turnat.

4) roata de turnat face o treisferturi-invartitura, aducand prin

miscarea facuta randul in pozitie
Fig. 144
verticals, curatind totdeodata baza
randului de scame si neregularitati provenite din turnat.
5) Randul este impins cu ajutorul unei placi, printre cutitele de ajustat ; acestea fiind potrivite pe grosimea corpului

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

211

respectiv curate randul in partile lui laterale de scamele ramase dela turnat.
6) Concomitent cu operaliunea 4-a, randurile cu matrite
sunt apucate de un alt elevator, conduse Ia impartitor p aci distribuite in magazia de mance
fiecare in canalul sau. Cailurile", neavand dint'
a matritele, sunt lasati pe loc, jar in momentul
nclicani matritelor condusi cu ajutorul unui aparat

special, Ia cutia tor.

Toate aceste functiuni le face marina in mod
automat, jar culegarul tosteaza intre timp un alt
rand.
7,
Produsul turnat consta din
randuri intregi, can imediat pot

fi date sFre tipar. Dupe utilizare, acestea se retoarna ; deci se economiseste timpul ne,cesar impartitului.
Intro magazie se gasesc cam
la 1400 matrite. (fig. 145). Litera a arata locul unde se afla

a
Fig. 145.

Fig. 146.

gravata btera respective, jar

b partea de sus a matriter unde se gasesc dintii conducatori, can variaza dela o matrita la alta si servesc la impar-tirea for in canalurile magaziei.
Elevatorul care richca matritele spre impartitor este asemenea acestura, previzut cu un fus

cu dinti (fig. 148) corespunzatori celor ai matritelor, de care

se agata acestea; matritele hind
apoi ridicate gi conduse spre
impartitor. Aci luneca, conduse

de doui spirale cari merg in

sens contrar spre canalurile tor.
Exact deasupra canalultu respecFig. 147.
tiv, djnlu impartitorului, in concordanta cu cei ai matritelor respective, sunt intrerupti, provocand caderea acestora in locurile destmatelor. (fig. 148).
In canaluri, matritele se gasesc insirate una peste alta in

www.dacoromanica.ro

MANUAL G R A F I C

212

lungimea lor. Prin apasarea unuia din butoni, matrita respec-

tive cade pe o curea, care se afla intr'o continua miscare

circulara, conducand-o spre elevatorul adunator. Aci se for-

meazi randul, pentru a urma mai

departe drumul descris mai sus.

Cum se vede, atat matritele cat

si cailurile se afla intr'o rotatie continua, si

pe cand un land se im-

parte, un al doilea se toarna, culegatorul poate culege al treilea, si asa

mai departe.
Conditiunea principals pentru o
buna functionare a masmilor Linotyp,

este in primul rand tinerea

ii

41,

Fig. 148.

for in
cea mai perfecta curatenie. Claviatura
cat i toate celelalte parti ale acestei

masini trebuesc tinute foarte curate,

evitind astfel accidentele adeseori foarte costisitoare de timp.
Linotyp-ul, hind deservit de un culegator cu adevarat spe-

cialist si perfect cunoscator al limbei natale, este una din

cele mai rentabile masini de cules si de aceea foarte apreciata, mai cu seama la ziare gasim aceasta masina pretutindeni i ntrodusa.
TIPOGRAF

Masina Typograph" este de asemenea o masina care

culege si toarna randuri intregi (fig. 149). lnventiunea acestei masini este datorita a doui americani, Rogers, constructorul ei, si Bright, care a perfectionat-o. IViecanismul acestei
masini de cules si turnat este cat se poate de simplificata.
S'a mentinut si aci insa principiul randurilor turnate deantregul; dar printr'o inventiune foarte geniala s'a inlaturat inconvenientul suparator, ce poseda adeseori randurile turnate
la linotyp, ce consta in neregularitatea inaltimei randurilor
provenind dela turnat. Prin adaptarea aparatului de turnat
complet, in locul aparatelor de ajustare, s'a obtinut posibilitatea turnarii randurilor de o inaltime absolut egala. Ur-

marea fireasca a fost deci, ca aceasta marina a cucerit in

scurt timp aprecierea tuturor technicienilor grafici. Pe lingi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

213

utilizarea ei la ziare, este cu precadere intrebuintata la cuI egerea brosurilor si revistelor artistice.

Aceasta marina se cornpune din doua parti: partea fixa

de jos, uncle se gasesc montate aparatul de Implinit randul,
roata cu cutitul sr forma de turnat cum si cazanul cu metal;
si partea de sus, continand claviatura $i consul cu matritele.
0 garniture de matrite contine cam 700 de piese. Matritele se cornpun din doua bucati: partea de sus din sarma de
otel, iar cea de jos din alama In
aceasta din urma se gaseste gravata floarea literei, (vezi fig. 150).

Ambele parti sunt imbinate $i

lipite cu argint. La capatul partii

de otel se afla o copca. La matriple cu un singur caracter de

liters, aceasta copca este fixa,
facuta direct din sarma de otel
ca o continuare a matritei. La
matritele cu doua caractere, de
liters, copca este atasata in mod
separat, si se misca printr'o sarnira mica (fig. 150, a). Pe copca
aratata aci, matrita aluneca in jos
pe o sarma de otel tare si foarte
fin poleita si tot asa Inapoi. UzaFig. 149.
rea lor este imposibila, deoarece
atat copca cat si sarma sunt dintr'un otel deopotriva de tare.
Cosul ce contine matritele este un aparat de sine statator
gi poate fi usor inlocuit cu un altul, avand matritele cu un
alt caracter de literi. Matti;ele pot fi insa schimbate si fiecare
in parte, ceeace necesita Limp mai mult.
Spre a scurta timpul necesar la schimbarea unei garnituri

intregi, s'a inventat un aparat numit gherghef" care, hind

liber de matrite se aplica in partea de indarat a cosului cu
matrite lasind sa lunece pe el toate matritele ce se gasesc
oranduite pe jumatatea cosului, iar un al doilea se aplica
celeilalte jumatati. Cosului golit de matrite i se aplica un al
doilea gherghet, acum incarcat cu matritele ce vor inlocui
cele scoase, lasandu-le sa lunece in cos. Prin aceasta inventie timpul necesar schimbarii matritelor este foarte mult redus.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

214

Claviatura se compune din aproximativ 84 butoni, avand

literile respective imprimate pe ele. Butonii acestia corespund cu casa de htera de mina, dupa nevoile
limbii in care se culege. Pun lovirea unui buton,

culegatorul produce caderea unei matrite, care

alunecand prin insasi greutatea ei pe sarma in
jos se aduna apoi in strangator. Un semn special, adaptat aci, arati cand randul s'a umplut.
Doua lovituri usoare pe un alt buton pune in
miscare aparatul de implinit, desvoltand inelele
conice, umpland astfel randul. Procedura implinirii si a turnarii randului necesitand cam
trei secunde, culegatorul gaseste timp suficient
pentru a a cosul inapoi, conducand astfel matritele Ia locul lor. Aceasta manipulatie ii este
usurata printr'un arc puternic, care contrabalanseaza greutatea cosului. In timpul acestei
miscari.culegatorul cites te
n
mai departe, tar Ia inapoierea cosului culege randul

urmator. Un aparat nou adaptat, di in mod

automat, fara ajutorul culegatorulm consul inapoi.

Implinirea randului se face prin

niste piese conice de forma melara ; (fig. 151) prin invirtirea
for se implineste randul de ma-

trite in mod egal, dand o piacuta aparenta zatului.

Turnatul se face cam in acelays mod ca la ,linotyp-ul. MeFig. 150.
Fig. 151.
talul se preseaza cu ajutorul unei
pompe in forma de turnat, (fig. 152) care se raceste incon-

tmuu cu apa. Dupa turnare intervine un moment de inactiune a intregei ma$ini, .spre a
111110111111POIMIN

da randului timpul necesar de a

se inchega ; apoi se reintorc

Nue' IIIMEMMILall toate piesele la pozitiunea for

Fig. 152.

de plecare.
Tipograph-ul este singura ma-

sina de cules si turnat rinduri, ale carei produse turnate

suet dupa sistem si floare, cat psi in toate dimensiunile sale

www.dacoromanica.ro

MANUAL

GRAFIC

215

de o exactitate ireprosabila. Faptul acesta a determinat utilizarea for cu precidere la culegerea revistelor qr brosurilor
de lux. Productia for este insa putin inferroara linotyp-ului.
MONOTYP.

Monotyp-ul" este o marina de turnat qi cules literile mo-

bile. Ea a fost inventata de Tolbert Lanston. In anul 1893

s'a .expus la Chicago prima main de cules Monotyp",
care desi nefiind Inca desavarsita, totusi intrupa ideea ingemasa a inventatorului. In 1894 aparS
complet cu masina
Monotyp, intre timp perfectionata ; iar
un ziar cules

in anul 1896 se Heil examinarea inventiunei spre a se convinge de utilizabilitatea ei, obtinand un rezultat sa-

tisfackor. Totusi pada a ajunge la

starea ei actuala, a suferit in decursul

anilor diferite modificari.

Monotyp-ul se compune din douS

masini cu totul deosebite una de alta,

lucrand fiecare in mod separat. Ele

sunt : Aparatul de tastat asemanand

cu masina de scris, (fig.

153)

si marina

de turnat qi cules litere mobile (fig.

156). Ambele sunt neatarnate una de

Fig. 153.

alta si pot fi asezate in odai deosebite. Comun este ambelor masini numai nesesitatea aerului
comprimat. Marina de turnat i cules litere mobile este pusi
in miscare de fora electrica in general, necesita insa aerul

comprinat care conduce prin ridicarea unui stilt, matrita

respective la gura de turnat (fig. 159).
Tasterul are insa nevoe de aerul comprimat pentru a gauri
cu ajutorul lui streiful de hartie, ce se gaseste atasat in forma

de sul in partea de sus a tasterului; si apoi pentru a pune

in miscare aparatul de implinit.
Masina de tastat se compune dintr'o claviatura, avand in

15 randuri cite 15 butoni. Acesti butoni nu corespund

numai cu alfabetul unui singur caracter de liters, ci $i a
cursivelor

qi

aldinelor din acelas corp de liters, impreuna cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

216

capitalutele, accente, cifre si diferite alte semne necesare

culesului, dand in felul acesta posibilitatea de a putea culege

in acelas timp o materie cu doua-trei caractere de liters.

Butonu tasterului sunt colorati in mai multe colori, aceasta
11111111111INIF

.0

le

'

...
to

momminimormimemmist
Fig. 154.

pentru evitarea greselilor la tastat si chiar pentru a usta tastarea.

Tasterul se poate schimba dupa nevoie in once moment

cu usurinta. Literile cari se repeta mai des la tastat, culegatorul si le poate plasa mai la mina- ; ceeace nu necesita
altceva decat schimbarea concomitenta a matritelor in rams, conform cu tasterul. Deasupra

tasterului se afla asezat un sul de hartie de

Fig. 155.

11 cm. latime, suficient pentru a perfota circa

49.000 litere. Acest sul este condus de catre
un mosorel, trecand peste aparatul de perforatiune, si pe care se infasoara treptat dupa perforare. In clipa cand degetele ating un buton
oarecare, aparatul de perforat gaureste, prin

pres;unea aerului comprimat si cu ajutorul unor ace de otel,

banda de hartie (fig. 154) dupa norma stability pentru fiecare
liters in parte. La fiecare gaurire, sulul inainteaza cam cu
3 mm
Controlarea streif-ului perforat se face lesne cu ajutorul
unui pieptene de otel, prevazut cu- cifre si litere, ai carui
dinti corespund exact cu sistemul perforatiunii.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

217

Tot deasupra tasterul-ui se mai afla montat, un alt meca-

nism, un sul de carton, numit toba, (set fig. 155) prevazut cu un sistem de cifre, corespunzand cu unitatile spatiilor,
care serveste la constatarea numarului de spatii ce mia trebuesc pans la implinirea randului.

Indata dupa ce s'a transmis

manuscrisul prin perforare pe su-

lul de hartie, acesta este gata

pentru turnat si cutest necesitand
numai ca sulul sa fie trecut la masina de turnat. Masina de turnat
este astfel construita, incat toate
piesele sunt us or accesibile. Prin
gaurelele streif-ului perforat patrunde aerul comprimat, ceeace
mijloceste ridicarea unor stir -turi,
can reguleaza d umul bratelor foar-

fecelor, aducand astfel rama cu

Fig. 156
matritele, si anume exact litera
corespunzkoare pe streif-ul perforat, deasupra gurii de turnat. Matritele (fig. 156) au forma
unui patrisor de corp 16 far inaltimea for este de 12 mm.
la un capat se afla gravata floarea literei
(b), far la celalalt o adancire conics (a).
rczervata pentru stiftul de centralizare. In
parti se vede o gaura, care le patrunde in
latime servind la fixarea for ;n rama. (iig.
b
158). Rama confine 225 rnotrite si face
Fig. 157.
15 miscari ina_
_
inte Si inapoi $i
alte 15 in stanga
si dreapta. Astfel are posibili-

tatea a lua de
15 X 15 =225

diferite posi-

Fig. 158.

tiuni, provocate

prin sistemul bratelor amintite. Atat schimlaarea formatului

cat si a matritelor nu dureaza ducat 15 minute. Se pot turns
litera dela corp 5 palm- la corp 14, pc., un format variat

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

218

pada la 56 cicero. Erorile se pot deasemenea usor rectifica

deoarece masina toarna literile mobile, adica fiecare liters este
individuali.
Conform constatarilor facute, Monotyp-ul" poate turns
in medie 8-12000 litere pe ors. Cum se vede o productiune

considerabila, ceeace a si determinat stabilimente grafice de

pretutindeni sa utilizeze in ateherele for aceasta masina foarte
practica si foarte rentabila- Superioritatea acestei masini conFig. 159.

sta in faptul ca nu necesita la

o eroare comisa, reculegerea
randului intreg,

ass cum se

intampla la masinile linotyp si tipograf, ceeace are adeseou

ca urmare regulegerea intregei materii pentru a doua oars.

Din aceasta cauza este bine ca aceste doui masini sa fie

deservite de culegatori corecli sr priceputi.
MONOLEINE

CI a patra masina de-cules si turnat randuri incontestabil

tot atit de importanta, poate si mai importanta ca cele trei
descrise, este masina de cules ,,Monoleine", (fig. 160) inventata si construita de Scuder, un elev de frunte a lui Mergenthaler. Cons truind masina Monoleine", inventatorul urmarea ideea de a simplifica Linotipul prin reducerea numarului matritelor adunand cite 12 litere pe o singura matritavarga, fara insa a renunta la functionarea ei automata.
Genialitatea acestei inventiuni principiul matritelor-vergi

este baza constructiunii acestei masini, dind posibilitatea

de a restrange volumul ei inteun spatiu foarte mic. Asezata
pe o masa in fata culegatorul acesteia are posibilitatea de
a putea usor supraveghea intreaga functiune a masinei, cum
si aceea de a putea la nevoie intervene imediat.
Prin faptul ca fiecare din matritele-vergi (fig. 162) au gra-

vate pe ele cite 12 diferite semne, s'a putut adaposti pe 8

matrite cele 96 semne aflatoare pe tasterul acestei masini.
Functionarea masinei monoleine" este urmatoarea : In momentul cand culegatorul atinge un buton pe taster, se libe-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

219

reaza matrita care se gaseste prima in Pala unuia din cele 8

canaluriSi condusa spre locul de adunare ; in acelas moment
matrita urmatoare is locul celei cazute. Concomitent cu caderea matritei se chsloaca si Inainteazi una din sinile oranduite orizontal, oprind matrita in caderea ei la inaltimea
corespunzatoare cu litera batuta pe taster. Culegatorul are
posibilitatea de a observe intreaga functiune a masinei;
printr'un geam vede interiorul magaziei matritelor, matritelevergi cum si strangatorul care se afla cu totul liber in fate

11141
Wit

'

114111101111111.1111118ca

11111,111Alro'

c!"."

Fig. 160.

lui, putand astfel usor rectifica orice greseala comisa. Dup5

fiecare cuvant culegatorul apasi pe un buton ce se .alla .pe
stanga tasterului, provocand prin aceasta caderea until call",
(fig. 161), lisandu-1 sa alunece spre strangator. Un semnal
de clopotel anunta cand randul este aproape plin: in urma
acestui semnal culegatorul pune in miscare o manivela, producand astfel complecta implinire a randului. In cazul insa
cand randul nu este destul de bine implinit, un alt semnal
face atent culegatorul asupra acestui fapt. In asemenea cazuri
aparatul de turnat ramane inert, dand ragaz pentru perfecta
implinire, inlaturand totodata orice pericot. Randul acum bine
implinit luneca strans intr'un carucior, pe sina de conducere

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

220

ce se imbina in crestaturile dela spatele matritelor, spre

forma de turnat (fig. 163). In acest moment cazanul cu plumb

face o miscare spre fats, atasand gura cazanului strans de

forma de turnat, lasand in acelas timp sa patrunda plumbul
in forma. Randul odata turnat
este condus spre stanga in f ata
unui cutit, care it curata de scamele ramase dela turnat. Apoi
este trecut printre alte doua cutite luandu-i si scamele din ambele parti, fiind tot odata scos
pe un gil, unde se aduna rand
cu rand. Tragand de un carlig
special se poate turna orice rand

de atatea on cat este necesar.

Dupace randul s'a turnat, matritele sunt conduse spre impartitor.

Pe drum atat matritele cat si

cailurile sunt prinse de o sina
sub carligele ce se gasesc la capatul lor, fiind in acelas timp impinse in jos spre un suport co-

mum In momentul acela toate

matritele ajung la aceias inaltime,

pe cand carligile dela capatul

for, se gasesc la aceias inaltime
numai la acele matrite cari apartin aceluias magazin ; cu toate

Fig.

I.

Fig. 162.

celelalte insa difera. Odata cu

aceasta miscare se deschid si
cailurile, luandu-si, iar extrema

for subtiere, fiind in felul acesta

deasemenea pregatite pentru a fi impartite. In aceasta stare,
atat matritele cat si cailurile, sunt din nou stranse in caruciorul de conducere si duce spre locul de impartire. Aci s'au

dislocat intre timp cele 9 ace de impartit, suportate de

cate doua brace orizontale fiecare, aranjate in 9 diferite
inaltimi corespunzatoare cu carligele dela capatul matritelor,
stand gata de primirea acestora ; caruciorul trecand pe Tanga

ele impinge matritele pe acele de impartit. Cailurile sunt

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

221

primite de acul al 9-lea, ridicate si conduse pe sina conducatoare spre cutia for. Intreaga functionare a masinei Monoleine" este atat de simply incat poate fi deservita de rice
culegator, fa-ra ajutorul unui mecanic special.

Matritele cu un alt caracter de litere pot fi schimbate in

maximum 10-20 minute, inlocuind numai matritele sau
chiar magazia cu totul.
Materialul utilizat la fabricarea matritelor este
de mare duritate; iar
literile foarte adanci gra-

vate si extrem de dare.

i=vigivm

I11111,11111111111111111

111

11111141111110111M1111111

Fig. 163.

Prin felul constructiei

cailurilor sunt inlaturate spituri la turnat; iar distanta albiturii intre cuvinte pans la floarea literilor hind de 5 puncte
tipografice face imposibil producerea lor, favorizand tot odata
si facerea stereotipirlor dupa materia culeasi cu aceste ma-

sini. Randurile se pot turns pe o lungime Orli la 24 cicero

(6 cuadrati), neavand nici-un fel de rizuri, cum se gasesc
acestea de exemplu la randurile culese cu linotipul, fiind
astfel foarte proprii de a fi utilizate chiar impreuna cu materia culeasi de mina. Asemenea randurilor la marina de cules
tipograf, si la aceasta marina ele sunt ratite cu ajutorul apei.
Aceasta marina de cules este in forma de asta-zi cea mai
perfecta marina pentru a fi utilizata- in intreprinderile grafice,

aducand cu adevarat folos real. Dar, tocmai faptul ca- este

cea mai ideals masini.de cules, pare a fi cauza ca este

atat de putin introdusa, construirea for fiind probabil monopolizata de teams sa nu inla-ture cu totul celelalte masini de
cules. ,

Afars de masinile de cules decrise mai sus, exists un nu-

mar considerabil de alte masini, cari insa toate sunt date

mai mult sau mai putin uitarii, tra-indu-si existenta for intr'un
muzeu oarecare. Dintre acestea cele mai de seams sunt:

Marina de turnat zat Coptotype" inventata in anul 1844

de francezii Galien si Armengand. Este cea dintai masinacu care constructorii facusera- incercarile practice de a turns
randuri intregi, dupa- sistemul masinilor de turnat litere.
Autotype" fu numita o marina de cules, construita de
germanii inginerul E. Vorreiter si Dr. E. Mllendorff ; nein-

www.dacoromanica.ro

222

MANUAL GRAFIC

deplindu-se insa asteptarile puse in aceasta masina ea se

afla astazi adapostita la un muzeu.

E, W. Brackelsberg, din Westlalia, un om inteligent si

foarte sirguitor, construi in anul 1882 o marina de cules,
declarata pe timpul acela ca cea mai -ingenioasa avand adap-

tat un aparat de impartit foarte practic. Soarta ei fu insa

aceiasi ; n'a putut razbi, desi obtinuse un insemnat numar de

patente, iar din partea Academiei Nationale" din Paris fu

decorat cu Medalia de Argint.
Diotype" se numeste o marina de cules litere sau randuri, construita in anul 1906 de I. Pinel din Paris. Productia de 8000 litere pe ora se poate obtine prin urmatoarele avantaje : Cu ajutorul unui taster se perforeaza o banda de
hartie ; turnatul se face in mod automat ; tastetul are 43 butoni, avand totusi posibilitatea de a putea bate 267 diferite
semne ; ()data cu culegerea se poate imprima textul (in felul

celui la masina de scris); se poate intrebuinta doua caractere de litere in acela limp. Nu necesita nici electricitatea,
nici aerul comprimat ; in cazul and se rupe banda de hartie,
masina se opreste in mod automat. Turnatul incepe cu prirnul rand cules. Aparatul de turnat are peste 600 matrite
dand astfel posibilitatea de a putea turna materie cu diferite caractere de litere la un loc ; purtatorii matritelor (magazia) poate fi schimbati intr'un singur minut. Randurile
se pot rari dupa nevoie. Alte avantaje ale acestei masini
nu sunt insa cunoscute si ramane de vazut, daca intr'adevar se va dovedi atat de practica cum este descrisa.
Cum se vede mai exists 'Inca' qi alte masini, cari poate
intr'o zi sau alta vor deveni serioase concurente celor existente astazi.

www.dacoromanica.ro

PARTEA

A CINCEA

DESENUL, SCHITA SI FONTA

DESENUL
1mportanta desenului este netagaduita ; nu cred ca mai exists astazi o localitate insemnata, unde sa nu se gaseasca
o scoala populara pentru desvoltarea desenului. Cu ajutorul
acestor scoli oricine are posibilitatea de a-si desvolta talentul
sau in arta desenului. Pentru culegatorul de accidente cu1.

noasterea desenului este de o necesitate imperioasa. Cea

mai mare parte a tineretului tipografic nu pricepe aceasta
necesitate si neglijeaza cu totul desenul, sau se multumeste
cu ceeace si-a insusit in clasele primare. Notiunile de desen
aci capitate sunt insa foarte elementare, deci insuficiente
spre a fi utilizate in meseria lor.
Prin practicarea desenului, se va detepta simtul frumosului, se va cunoaste simetria psi estetica, deci va putea desVolta individualitatea desvoltand in sine facultatea de a concepe idei proprii.
Bum cutegatori de accidence vor putea deveni numai acei
cari vor cauta sa-si insuseasca pe cat mai mult cunoasterea
desenului.

Cei ce nu s'au mai ocupat cu desenul vor face mai intai

exercitine antemergatoare, cu ajutorul carora se obisuesc la
stapanirea manii, insusindu-si cu timpul si posibilitatea de a
putea vedea bine.

www.dacoromanica.ro

MANUAL

224

GRAN IC

AMIIIMEMILIMEN=i11

Proprietatea de a putea aprecia", este una din cele mai

importante. Dibacia manuals- de a asterne o imagine pe
hartie, dandu-i forme concrete, este mult mai usoara, de cum
isi inchipuie multi culega-tori.

Exercitiile cele mai potrivite pentru ajungerea scopului,

sunt acele cari duc cat mai repede la tinta urmarita; cea

M ANIU A L
Fig. 164.

mai de seams, copierea diferitelor desene

sau chiar a unor

pare, care se pot usor

procura.
Multi, poate, se vor

miry de faptul, ca recomand copierea diferitelor desene ca mijlocul cel mai sigur
pentru u fi insusi arta desenului. Acestia gresesc. Copierea
isi are rostul sau. Sa- nu-si inchipue nimeni ca : Oricine

poate copia". Cea dintai proba it va convinge indata de

contrariul.

Luati o bucata de hartie transparenta nu prea mica-, si

incerca.i sa copiati un rand de !item, un titlu oarecare, de
a

Fig. 165.

exemplu fig. 164, sau forme de flori $i frunze, fig 165. Copiaci curat gi absolut exact, si yeti v.edea ca nu este asa de
usor cum isi inchipue cineva.
Atat limp cat copiile nu vor fi fa-cute exact, si liniile for
nu vor .acoperi intocmai cele ale originalului, elevul va ra-

mane la aceste exercitii. Pentru a scapa de plictiseala, ce

aduce de regula un lucru des repetat, se va schimba diferite
modele.

www.dacoromanica.ro

Plana VIII

CHISINAU
I

CAROL No. 12

.FLORARIA ISIS"
.EUGEN LEON POPESCU

CEL MAI RENUMIT DEPOZIT

DE SEMINTE DE FLORI, LEGUME, ZARZAVATURI I DE
FRUCTE MAGAZINUL CEL

FILIALA:

MAI SOGAT ASORTAT CU

CRAIOVA

FELURITE

INSTRUMENTE.

Cu fr

rAN
.1

./..t.

.5

r"'

70

V
MOTOR

C PI1-EA

12
BORDO FINS

VINUftl ALBE
VIN DE MASA
RIESLING FIN

VIN NEGRU
MEDOC, ETC.

SERVICIU PROMPT

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR A F IC

225

Concomitent cu exercitiile copiatului se va incepe si

desenul liber. Pentru aceste exercitii se va servi de vignete
ce se pot gasi la once tipografie. Incepatoiul va stradui sa
lucreze pe cat posibil de apropiat cu modelul. Elevul pentru
a obisnui insa mana mai mult cu curbe si diferite forme
neobisnuite va repeta mult exemple din fig. 166 a, b, c, d,
e. -- Nu va incerci sa deseneze modelele in aceiasi ma-

rime, ci de 4-6 on mai mare. El va lucra lira teama si

Fig. 166.

pe cat posibil fara utilizarea unei gume de sters ; mai pref erat este de a face desenul din nou alatun de cel nerausit.
Desenurile le va face cat se poate de curat, fara a se stradui
insa de a copia modelul in toate amanuntele Iui. Aceasta
se va face numai cand se copiaza, nu insa cand se deseneaza cu mana libera.
La inceput se va servi de linii ajutatoare, mai tarziu insa
va lucra once model absolut cu mina libera.
Ajuns la o oarecare perfectiune, culegatorul va incerca sa
combine diferite chenare utilizand in acest scop figurile a-d
fig.

166, prelungindu-le prin linii

drepte sau curbe. Aceste incercari

vor desvolta atat priceperea de a gasi
forme plicute si estetice, precum vor
obisnui ochiul sau de a putea aprecia
formele atragatoare de cele neplacute.

Fig. 167.

Creionul se tine usor in mana, care se sprijina bine pe

masa, asa cum se vede in fig. 167. Nu se in mana suspendata, aceasta luand siguranta manii incepatorului.
Is

Manual Grafic

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

226

La desen se va servi cu prec'idere de un bloc de desen,

asemenea acelor ce se utilizeazi in scoli. Blocul sa aibi o
arzare obligi i anume astfel incit daci am presupune o
linie dreapti plecind dela ochiul nostru spre bloc, linia sa
formeze un unghiu cam de 125, (vezi fig. 168).
Adeseori, incepitorul se va gisi in fata unor greutiti, in
aparenti neinvincibile, anume atunci cand se vede nevoit sa
deseneze partea dreapti la fel
ca cea stingi, care de reguli
to
.f, se deseneazi mai intii.
. In asemenea cazuri nimeni
masa
si nu se descurajeze $i sa se
Fig. 168.
chinuiasci zadarnic. cat de
perfect desenator va ajunge, totui nu va fi niciodati in stare

sa deseneze ambele pitti in mod egal ; ci mai urr va

ajunge scopul copiind cu ajutorul unei buciti de hirtie transparenfi, partea din stinga, perfect desenati ; niciodati sa
nu utilizeze indigo, aceasta murdirind desenul. Copia obtinuti se va pune invers alituri de partea desenati, copiind-o

a doua oars. Astfel procedind, se va obtine un desen cu

ambele pill' absolut egale.
Echerul i compasul se va utilize deasemenea oriunde va
fi posibil.

Copierea nu se va face in mod mecanic, ci elevul va

cilia de a avei incontinuu imaginea intregei lucrki mnaintea
ochilor, comparind mereu copia cu originalul.
Pentru copiat se va intrebuinti o bucati de hirtie talc ",
inegriti pe o parte cu grafit. Aceasta este cea mai perfecti
hartie de copiat.
Procedura copierei propriu zis nu se va face cu creion,

ci cu un ac de gravat a cirui yid se va toci putin pe o

bucati de lemn tare, spre a nu sgiria hirtia.

Spre a desena o floare sau o frunzi, se va face mai intai
o plasi din linii, aseminitoare cu formele motivului ce se
deseneazi. Aceste linii upreazi foarte mult munca, 0
permit, marcind cu ele formele florilor sau frunzelor, sa se
deseneze mai exact. (fig. 169. Se va lucri cu mina liberi
firi ajutorul liniei sau a compasului; cici plasa ajutitoare
nu trebue sa fie lucrati in mod geometric, ci imagineazi
numai formele motivului.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

227

Mana cat si ochiul vor lucra Impreuna. Ochiul elevului va

observa totul, lira a se abate insa prin nimicuri.
Cu tot ajutorul plasei facute, prima Incercare va da totusi
cu siguranta greys. Lucrul cel mai nechibzuit ar fi in cazul
acesta, daca elevul ar mncepe sa corijeze greselile. In astfel de cazuri se va
proceda mai nimerit, daca se va privi
cu atentiune lucrarea, observand cu
luaie aminte toate greselile, comparand
totodata desenul cu originalul, apoi
se va lua o noua bucata de hartie si se
va incepe munca dela inceput. Aceasta
fiind cel mai sigur mijloc spre a reusi.

Incontestabil mai greu de desenat

Fig. 169.

ca flod, frunze, si vignete, sunt literile

in variatele for forme. Adeseori culegatorul de accidente se

gaseste in neplacuta situalie de a necesita, la o coperta de

ex. sau la o alta lucrare, un rand mai mare, mai deosebit
desenat ; negasind insa in colectiunea caracterelor ce poseda

tipografia, un caracter potrivit nevoilor sale, se va vedea

shit de a desena singur randul de care are nevoie.
Caracterele can va alege pentru primele incercari vor fi
cele simple, drepte, numite grotesti (fig. 170). La desenarea acestora se va putea folosi
atat de rigla cat si de compas,
totusi nu va desena numai decat in mod definitiv.
Mai intai va trage cateva linii,
indicand astfel inaltimea literilor

ERON_E:
Fig. 170.

necesare. Pe acestea va desena in mod sumar, dar totusi

vizibil, cu un creion moale literile. Culegatorul de regula va
observa insa ca nu-i ajunge spatiul dat, ci va depasi formatul f Ixat. Faptul acesta impune impartirea spatiului conform
cu numarul literilor in parti egale, tinandu-se, bine-inteles
seams, de grosimile for variate, adica de latimea fiecireia
din ele.
Pentruca literile sa nu fie neregulat desenate adica aple-

cate, se va trage deasupra liniilor can servesc ca masura

pentru marimea lor, o alta linie mai groasa, a-b fig. 171.
De aceasta linie se va alatura echerul, cu ajutorul caruia se

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

228

va trage apoi cu tu toate liniile verticale, iar curbele cu

compas.

Literile de forme neregulate se va desena de preferinta cu

pensula. 0 scurta experienta cu pensula va duce repede la

dibacia de a o putea manui

mai bine $i mai usor decat penita. Literile, se intelege dela

sine, se vor desena de 3-4

on mai mare decat sunt necesare ; aceasta pentruca in geecherul

neral randurile intregi nu se

taie in plumb sau lemn, ci se
reproduc pe tale chemigrafical

(zincografia). A taia un rind

este cu mult mai greu decat
a-I desena, mai cu seams cand este vorba de literile mici.
Pentru reproductie chemigrafica se va desena deci cuvintele mult mai mari dec.& cere trebuinca, acestea putand fi
Fig. 171

reduse la orice marime doriti.

Exercitiile desenului vor inlesni totodata si manuirea
sculelor de taiat in fonts. Acela ce nu cunoaste desenul, le

va manui desigur mai greu, decat acela care este obisnuit

cu manuirea creionului.

Una din cele mai de seama preocupari ale culegatorului

de accidence trebuie sa fie incercarile de stilizare a plantelor
frunze si flori
spre a le utilize ca ornamente grafice.

0 frunza, o floare poate servi adeseori drept motiv cu ajutorul careia ii poate procura ornamentul decorativ necesar
unei lucrari.

0 frunza de tei stilizata poate procura in anumite cazuri

n ornament foarte placut. Aceastua frunza se poate uor
stiliza, creind forme admirabile.

Exemplele a-b-c-d-e, fig. 172 arati o frunza de tei in

forma ei naturala (a), apoi stilizata (b), mentinand pe cat
posibil formele naturale ale acestei frunze, cu liniile ajutatoare

spre a o putei mai usor desena ; car a treia figura (c) arati
aceeas frunza perfect stilizata, admirabila si foarte potrivita
de a servi ca chenar. Figura 173 (d) prezinta o alts forma de
stilizat, (a); diferind de forma ei naturals iar (e) este a
doua faze a stilizarii acesteia, deasemenea perfect stilizati

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

229

formand un frumos ornament. Insirand acest ornament unul

langi altul, se obtine un cadru format din Frunze de tei stilizate. Ambele forme stilizate sunt foarte placute. In modul

Fig. 172

aces t a se transforms
once frunza inteun ornament potrivit trebuintelor.

Tot as tfel se va putea sttliza flori de orice

natura. Figurile a-b-cd, fig. 174, redau toate

fazele prin care trece

Fig. 173.

stilizarea unei zorele.

Prima faza (a) arata felul cum se stabileste formele ei, impreuna .cu lirmle alutatoare pentru a o putea desena. Dupa
construirea pentagonulut (forma geometrica a acestei !Ion)
se trage linitle ajutatoare impreuna cu restul impartirilor,
apoi se deseneaza figura propriu zisa, asa cum se vede in
figura b. Figura c arata continuarea desvoltarii desenului,
jar d o floare de zorea complect stjljzata, infatisand un
ornament foarte placut.
In felul acesta se poate stiliza once floare, utilizandu-le

.apoi la infrumusetarea lucrarilor grafice.

In cele mai sus expuse se vede cum se poate transforma o frunza, o Hoare naturals, luate la intamplare din cele
Ce se gasesc pretutindeni, adoptandule trebuintelor grafice.
Pentru a putei insa pasi la stilizarea plantelor, accidentarul
va trebui mai intai sa se familiarizeze cu construirea formelor

geometrice. Aceasta pentruca atat florilor cat si frunzelor,

stilizandu-.1e va trebui sa dei forme simetrice, ceeace va
putea obtine numai cu ajutorul figurilor geometlice. Florile

www.dacoromanica.ro

230

MANUAL GRAFIC

avand cite trei, patru, cinci, rase sau opt petale, este necesar ca accidentarul sa stie sa construiasca cu usurinta un

Fig. I 74.

triunghiu, un patrat, pentagon, exagon 0i octagon, servinduse de aceste figuri geometrice la stilizarea florilor.
Un triunghiu se construeste astfel :
Se va Clesena mai intai o dreapta orizonta15, care se va
intretaii de o dreapta verticals. Punctul de intretaiere a ambelor drepte va servi drept centrul unei circonferinte (fig. 175).

Trecand apoi raza XB, in dreapta i stanga dela punctul B pe circonferinta, gasim punctele D E. Unind acunt
punctele D-E-C prin cite -o dreapta, se obtine un triunghiu
cu cate-si trei laturi perfect egale. De triunghiu se serveste
la stilizarea flonlor cu trei petale.
Construirea poitratului este de oricine cunoscut ; nu toti
insa stiu cum se poate construi un pentagon. Acesta este
foarte des necesar, de oarece un mare numar de flofi au cinci

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

23T

petale. Construirea Iui se face in modul urmator : Ca la cons-

truirea triunghiului se vor face i ad mai intai doui drepte,

una orizontala i alta verticali, apoi circonferinta. Cele patru
puncte de intalnire a dreptelor cu circonferinta se va insemna cu literile A-B-C-D, iar centrul cu x (fig. 176).
Pentru a afla lungimea unei lature a pentagonului, se va

Fig. 175.

Fig. 176.

Fig. 177.

imparti in doui raza XB, iar punctul gasit i1 insemnim cu E. Acum tra-

gem dreapta EC, care trecem apoi

pe raza XD, pornind dela punctul
E, afland punctul F. Legand punctul

F cu C, se obtine dreapta FC; lun-

gimea acestei drepte corespunde exact

e
cu lungimea unei lature a pentagonului.
Fig.
178.
Exagonul, se construete cu aceleai
pregatiri antemergkoare ca i pentagonul. Pentru a afla lungimea unei lature a exagonului se
va procedi in modul urmator : Lungimea razei XB,

adica jumatatea diametrului, se trece pe circonferinta in

dreapta (a) si in stinga (b) plecand dela B i apoi acela4
lucru plecand dela punctul A (c, d). Punctele gasite
ease
se unesc apoi cu cafe -o dreapta, obtinand astfel
exagonul (fig. 177).

Octogonut, care deasemenea este adeseori necesar, se

construete mult mai simplu. Dupi ce se trage .clreptele, cum
i circonferinta, se mai trage alte doua diagonale impartind
prin ele circonferinta in opt. Punctele gasite a-b-c-d-e-f-g-h,
legand cu cate-o dreapta se formeaza octogonul, cu laturile
perfect egale (fig. 178).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

252

Cu ajutorul acestor patru figuri geometrice se poate incerca sa se deseneze si sa se stilizeze once floare, servinduse apoi de ele ca ornamente pentru infrumusetarea lucrarilor
graf ice.

EXECUTAREA SCHITELOR
Poate la nici-o alta ocazie, culegatorul de accidente trebue
sa dovedeasca mai mult curaj, de cat este cazul la executarea unei schite. El va lira deci curagios creionul in mana,

va..asterne o coala de hartie in fati incepand a schita in

'inn fugitive ; Aci va sterge ceva, dincolo va adauga sau
va schimba, in curand va vedea astfel pe hartie diferite
forme, can se pot utilize pentru scopul propus.

In cazul eand nu va ajunge la un rezultat satisfacator, va

lira cateva modele, can se gasesc de fats, risfoindu-le cu
luare aminte. El va vedea difeiite lucr'ari placute, dar proabil nu va gasi ce ii trebue. Aceasta insa nici nu este necesar ; cu luare aminte el va memorize f ormele aparte, culorile distinse, astfel va gasi

stimulentul, necesar spre a crera ceeace ii

trebue.

Avand un numar de modele in jurul sau,

1

va arunca o privire aci, alta dincolo, astfel va

putea creia, si in curand se se va gasi in

posesia unei schite de care se va putea servi.
Cum s a aratat la pag. 226 va desena nu-

mai partea din stanga. Acesta insa nu va fi

suficent, culegatorul va dori desigur sa vada
cum se va arata schita complecta, fara a fi
suit insa sa mai deseneze si partea cealalta.
Nimic mai usor.

Se va lua un ciob de oglinda, cu una din

cele patru laturi taiata cu diamant, iar celelalte trei incadrate cu panza sau hartie inchisa ; acesta it
va aseza cu muchia neincadrata exact pe linia din mijlocul
desenului in mod vertical cu fata spre jumatatea schitei
desenate (fig. 179). In felul acesta va vedea un desen cornFig. 179.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
plect, avand imaginatia schitei terminate pe ambele..parti,
Un astfel ciohulet de oglinda poate face marl servicu, evifind munca de prisos.
Daca schita facuta va fi reusita conform dorintelor, se va
Ilia o bucata de hartie transparenta, si se va copia schita;
I

refial,1114.

k.:01111V
Fig. 180

apoi se va lua hartie de copiat procedand conform celor

.aratate mai sus. (pag. 226).
Pentru orice lucrare ce are spre executie, culegatorul de

accidente va face mai intai

o schiti; aceasta fie pentru a
fi supusa clientului spre apro-

bare, he ca sa serveasca lui

insusi spre orientate. Schitele
se fac in scopul de a da imaginatia felului cum Isl inchipue executarea ulterioara a
lucrarii.

Figura 180 arata cum va

face schita unui titlu. Cum

yit.4.a. sue..

6131 RIAU

NM ITC
-11,'IlARY0`1,1

se vede nu se va lucra in

linii perfecte, ci se va mul-

tumi numai cu cateva linii

fugitive, spre a-si putea da
seams de infatisarea ce va
avea. La executarea for se
va utilith mai intai creionul,
iar apoi tus negru sau colorat.

_)Exime-gtomsonk.
I

Fig. 181

Aceste din urma se fac spre a fi supuse aprobarei clientului, ele se executa cu o penita cu via lat, sau cu pensula.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

234

In acelas mod se va proceda si la executarea unei schite

pentru titlul (coperta) unei carli (fig. 181). Si ad se face
numai linii usoare, fugitive, ele servind numai ca model spre
a vedea infitisarea conceptiei.
Figura 182 infatiseazi modul cum se va concepe o schita_
pentru o carte de adresa. Un accidentar rutinat nu va executa niciodata o lucrare, oricare ar fi ea, Fara ca mai intai Si

1411:1. u
I

01

rksifigilitilleil I

%IR bi mi-v.
3

Nazi zliVZ

+a.

d41P-41.

^Or ..4111,

IP

411.

Fig. 182.

faca o schita dupa care va executa lucrarea. A lucra Bra

schita inseamna a dibui, a face incercari, spre a di totusi la
urma urmei greys. Accidentarul insi, care va face totdeauna

mai intai o schita, tinind seams, natural, de materialul ce

poseda, va lucra mai usor si 1111 va fi niciodata nevoit sa inceapi lucrarea de doua trei ofi.
Se intelege dela sine ca in cursul lucrului schita va putek
suferi dupa gustul i imaginatia accidentarului sau chiar a
clientului, ici cold unele modificari, in general insa va ramane conform cu schita.

Deabea dupa ce culegatorul de accidente isi va fi insusit bine dibacia schitarii precum si arta desenului in general,
va putei pasi la incercki de a se deprinde gi cu taiatul
fontelor in diferitele materiale ca : carton, lemn, plumb, placile maser $i celuloid, cari servesc scopul acesta.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

235

TRANSPORTUL DESENURILOR *I TAIATUL.

FONTELOR.
Taiatul fontelor in diferite materiale ce servesc acestui
1 scop, necesiti dibacie foarte mare; putini sunt culegitori
de accidente, ale caror lucriri pot servi drept model si altor
culegatori.

Ca si desenul, taiatul placilor de fonts necesita pe langi

dibicie, experienta indelungata si o mina absolut sigura.
Culegatorii cari doresc a se ocupa cu taierea fontelor, trebuie si aiba negresit aceste insusiri.
Intrebuintarea fontelor pentru infrumusetarea lucrarilor de
accidente nu este o inventie a ultimelor decenii, ci si in anii

60-70 din secolul trecut, batranii tipografi au incercat sa

invioreze lucrarile lor, prin imprimarea unei fonte usor colorate : bleu, roz, gris, galben, verzui i violet. Materialul de
care s'au servit era un carton tare, foarte des, din care lipeau
doua-trei foi una peste alta, taind apoi in acest carton fontele for pentru imprimare.
Astazi, cartonul numai rareori mai serveste pentru fonte..
fiind de mult inlocuit prin Pleicile Maser, Linoleum, Plumb
sau Celuloid.
Spre a putea insi Cilia o Ponta intr'un oarecare material.
este necesar ca desenul perfect lucrat sa fie copiat pe materialul respectiv. Aceasta, procedura, numita transport se gaseste descris in randurile urmatoare.
TRANSPORTUL DESENURILOR.

Nimic nu usureaza mai mutt munca taiatului, decat un

transport, o copie, cat se poate de curate si reusita a origi-

nalului. Un desen rail copiat, sau ale cirui linii au sufea

intreruperi on sters'aturi este dela inceput condamnat la ne-

reusita. De aceea sa se procedeze cu mare atentie si cu

multi precautiune la transportul desenurilor.
Pentru Carton i Maser procedeul transportului este acelas.

Cand e vorba sa se obtina un transport dupa un zat,

lucrul e foarte simplu ; zatul perfect corectat se inchide intro

rama, apoi se trag cateva corecturi foarte curate pe carton

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

236

alb. Corecturile obtinute se pune cu fata imprimati pe placa,

Carton sau Maser,

apoi .totul sub o presi de legitorie,

expunand-o aci unei presiuni usoare. Nu se va negliji de a

pune cateva coale de hartie pe spatele tiparului ce se copiea.a. Spre a se convinge daci tiparul s'a copiat peste tot,
se poate ridici un colt al corecturn suprapuse ; daCa s'a copiat se scoate placa de sub presi, lisand-o si se usuce, ssi
numai dupi ce va fi bine uscati se va apuci la tilat.
Transportul formelor mai mari se fac astfel : Forma inchisi

intro massing, se potriveste bine spre a esi toate partite,

into cmai ca pentru tipar. Fiind gata se is o coati de carton
alb, lipindu-1 de catesi patru colturi usor pe cilindrul masinei,

apoi se trage tiparul Dupi ce s'a tras coala, se scoate forma

unand in locul ei placa de fonti; aceasta, bine inteles tiind
mai inainte inniltati la nivelul literilor ; scotand apoi valunle

se di masina pe gol. Tiparul de pe carton se va copia pe

placa de fonts, dand in modul aceasta un negativ excelent.

Acesta, fund uscat permite de a taia o fonti cat se poate

de exacta.

Altfel este insi procedeul cand se transporti un desen

sau o schiti colorati. In cazul acesta se va copia desenul
foarte atent pe o hartie transparenti in fetul descris la pag.
266. Copia obtinuti se aplici cu fata pe placa de fonti,
copiind
-o apoi exact cu ajutorul unui ac de gravat. Dupi
.aceea se unge transportul depe placa de fonti cu tincture de
transport, ferind astfel copia de a putea fi stearsi.
Transportul pe plicile de lemn se face in acelas mod ca
cele precedente, dand insi lemnului o culoare mai deschisi

cu ajutorul unui strat subtire de cerneali alba, azurii sau

verdenil. Ca sa se usuce mai repede stratul de cerneali se
adauga acesteia putin siccativ. Dupice cerneala va fi corn-

plect uscata, se poate procedi la transportul desenului si

apoi la tiiat.
Cu totul deosebit este ins procedeul, transportutui pe
plicile de Celuloid. Cel mai simplu procedeu estein cazul
cand e vorba si se faci. un transport dupi vre-o forma sau
un cliseus5 se dei o corectura buni, din massing, cu cerneala de copiat, lucrand insa foarte repede, cici corectura
uscandu-se, devine neutilizabila pentru transport. Transportul
.se va Iasi si se usuce apoi cel putin o jumatate de ors, stergan-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

237

du -1 in urma cu un burete putin ud. Buretele va lua numai

cerneala ce prisosete, lasand sa apara liniile foarte limpede ;
acestea se vor mai terge depe piaci. Dupe aceasta se poate
proceda la taiat.
Pe placile de celuloid se transports desenurile sau schitele
in modul urmator: Pe original se pune o foaie de gelatina
de grosimea unui milimetiu, fixand-o bine cu cate-va pioneze.

Cu un ac de gravat, bine ascutit, a carui varf se va freca

putin pe o bucata de lemn de stejar, se trage apoi cu atentie toate liniile desenului Prin inlaturarea virfului, acul de
gravat capita o muche taioasa care lucreaza pe gelatine qi
formeaza un mic Ontulet bine pronuntat. Ispravind in modal acesta copierea desenului, se pune gelatina pe o coala
de carton alb ; luind apoi intr'un mic saculet putin grafit

pulverizat se terge,freacatoata foam de gelatina. *an-

virile gravate se vor umple cu grafit. Punand aceasta foaie

acum cu fata in jos pe placa de celuloid, apasind uqor pe
dosul ei cu o faltuiala se obtine copia dorita. Pentru a putea
asigura desenului o rezistenta cat mai mare, se prepara placa
de celuloid cu tinctura de transport. In urma acestei procedun se poate incepe taratul.
Placa de plumb, care s'a dovedit ca cel mai prielnic ma
terial pentru taiat orice fel de fonta, face i cele mai putine
greutati la transportul desenurilor ce urmeaza a fi taiate.
Cand este vorba de a obtine un transport dupa o vigneta,
un chenar sau chiar o forma oarecare, se trage mai intai de

toate un tipar curat pe ba'rlie gumalci cu cerneala de

ilustratie, pe partea gumata a hartiei. Acum se va lua placa
de plumb, se asigura daca este irepropbil lefuita, preparand
use aceasta de cateva on cu susnumita tincture de transport ;
punand apoi tiparul cu partea gumata pe piaci, se supune

totul unei presiuni tan. Placa fiind udata cu tinctura, are

ca urmare ca hartia gumata se lipeoe bine de ea, nemai
avand posibilitatea de a se miqca din loc, adica de a se
deruta. Ajuns ad se va lua un burete muiat in apa i se udi
bine dosul tiparului, apoi se pune cateva foi de hartie de
tipar sau sugatoare deasupra, supunand din nou, totul unei
presiuni potrivite in presa. Apa va patrunde curand hartia,
care se va deslipi de stratul de guma. Hartia, fund complect
muiata, se va trage uor de pe piaci, tiparul va famine pe

www.dacoromanica.ro

238

MANUAL GRAFIC

plumb, hind acoperit stratul de gums, ce se afla mai inainte

pe hartie. Cum insa stratul de gums ar stingheri intrucatva
taiatul ; acesta se va spala deci cu un burete moale muiat
in apa curata. Prin spilat transportul nu sufera nimic, caci
cerneala continand grasimi, nu poate fi atacata de apa. Apoi

se usuca placa cu ajutorul hartiei sugatoare. Transportul

_astfel facut, nu se va terge in nici-un caz cand se va incepe
taiatul.

In cazul, cand trebuie sa se faca un transport pe plumb

dupi un desen, se va face cu ajutorul hartiei indigo. In acest
caz placa va fi preparati mai intai cu pomenita tinctura. Cum
insa, uzitand hartia indigo, originalul sufera prea mult, din

cauza deselor trasituri de creion, se va prefers urmatorul

mod de transport.
Pe desen se aplica o bucata de hartie transparenta, lipind-o
la cele patru colturi, apoi se copieaza cu ingrijire desenul
.cu tu in culoarea Sepia. Copiatul pe hartie transparenta,
-nu face maii greutati, chiar i aceluia mai putin obiruit cu
manuirea penitei. Liniile drepte se va trage desigur cu rigla,

iar cele curbe cu compasul. Dupace turl va fi uscat, se is

un burete moale sau un ghemotoc de vats qi se unge intregul desen in mod egal cu o solutie diluata de acid sulfuric,

apoi se va lua hartie sugatoare uscand de 2-3 on bine

desenul. Desenul astfel preparat se aplica cu partea preparata pe placa de plumb. Placa trebuie sa fie bine lefuita cu
emeri (mirgel) de poleit, ca sa fie libera de once murdarie,
chiar qi de petele provenite de pe degete. Dupa aceasta se
pune peste desen cateva coale de hartie moale i apoi
totul sub press. Ad va ramane 30-60 secunde supusa unei
puternice presiuni.

Luand acum copia depe placa de plumb, desenul va

.spare alb-argintiu pe un fond albastrui inchis. Un desen astfel copiat servete de minune spre a putei urr executa Bravura observand bineinteles. toate regulile necesare taiatului
in plumb.

Cand e vorba insa de a face o fonts pentru un oarecare

imprimat tiparit, se va putea renunta la facerea unei copii,
utilizand tiparul propriu zis, acesta hind preparat cu acid
sulfuric in modul descris mai sus, se transports direct pe
placa de plumb lefuiti, dar neunsa cu tinctura.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

239

Daca hartia imprimatului este prea inferioara, iar cerneala

prea stearsi, se va casiri acesta mai intai pe o bucata de

carton, uscandu-1 insa bine pe o press cal&
Ca incheere asupra diferitelor procedee de transport, se
va aminti ad, ca transporturile ficute cu ajutorul acidului
sulfuric, nu sufera deloc umezeala. Daca deci dintr'o cauza
oarecare nu se va putea termini taiatul unei placi, aceasta
se va unge foarte ingrijit, cu tinctura, pastrand-o apoi la un
loc uscat si ferit de umezeala.. Tinctura apara placa de igrasie, i va putea fi pastrata am de zile.
TAIATUL

Piaci le de Carton.

.811

GRAVAREA PLACILOR DE FON TA

Cartonul este materialul cel mai vechi

Si cel mai putin costisitor de care se poate servi ca material

in multe cazuri pentru fonte. Inteadevir cand e vorba de a
imprima o suprafata oarecare dintr'un anu-

mit imprimat cu un tiraj mai mic, intr'o

coloare deosebita, nu exists un material
mai putin costisitor ca cartonul.
Prepararea acestor piaci este urmatoarea :

3-4 foi dintr'un carton de prima calitate

bine satinat si lustruit, se caseaza cu clei
si apoi se lipesc pe o bucata de mucava

groasa cam de un milimetru. Cleiul trebuie

sa fie bine fiert ti framantat pentru a nu
forma cocolosi, cari ar stanjeni mult tiparul.

Placa aceasta se va pune sub press unde

va fi fasata 8-10 ore, lasindu-se sa se
preseze si sa se usuce bine.
In nici -un caz sa nu se intrebuinteze
b.
placile cari nu sunt complect uscate. Opea.
ratiunea taiatului ar provoci o dilatare a din fati dirt laud
cartoanelor lipite, devenind prin aceasta
Fig. 183.
neutilizabile. Placile uscate se vor taii apoi

pe formatul trebuincios si se vor lipi pe o bucata de lemn

rezistent. Acum se poate trece la copierea negativa a fontei
si apoi la taiat. La copiat se serveste de preferinta de hartie
subtire acoperita cu un strat de graf it. Hartia indigo nu este
buna, deoarece manjeste prea mult desenul. Ca unealta de

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

240

taiat intrebuintam un cutitas bun de otel, fiindca cartonul

continand lemn strica foarte repede taisul acestuia. De
preferat sunt deci cutitele speciale numite Sniter" (fig. 183
a si b) cali se gasesc in comer anume pentru acest scop.
Cu acest instrument se taie mai intai contururile fare utilizarea fortei. Instrumentul se va tine in mina, asa cum se
tine un creion Ia desen, putin inclinat insa in spre partea din afara
(fig 184 a si b).

Prima taetura nu se va face

6/,

mai adanca decat maximum adancimea unui 8ingur carton. Dupi ce

se ridica acesta se taie mai de-

Fig. 184 a.

parte si asa mereu pada ce se

ajunge la adancimea trebuincioasa pentru tipar spre a nu

murclari. Se va observe totdeauna ca taetura sa fie oblige,
adica piezisa in spre partea din afara
a desenului, nici-odata dreapta, verticals, ceeace ar fi gresita ; fonta trebuie
si fie la baza ei mai lata deck suprafata
AMMEMENEMEN capatand astfel rezistenta trebuincioasa
pentru presiunea tiparului. (fig. 185).
Fig. 184 b.
Dupe terminarea taiatului se unge intreaga piaci cu spirtlac, evitand astfel destramarea marginilor.
Placile de carton astfel preparate, rezista la un tiraj pans

la 2 3000 exemplare, sr suporta cerneala destul de consistenta (tare).

Un material bine cunoscut si foartePlacile Maser.

mult apreciat pentru fonte sunt placile Maser". Lucrarea acestor piaci este foarte usoari
si nu prezinta nici-o dificultate Ia tipar, in cazul cand
bine

greait

Fig. 185.

se =prima culori vii pe

hartie alba; dificultatile se
inmultesc insa cand se im-

prima culori tari pe hartie inchisi. In acest caz se va di

grey, placile Maser" fiind preparate dintr'o materie putin
rezistenta, nu suporta presiune tare, sfaramandu-se usor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

241

Placile Maser" au o grosime de V, milimetru; suprafata

for este formats. dintr'un strat de creta presata pe un carton
i se lipesc cu clei de legatorie foarte uqor pe lemn. Ca si

placile de carton se pun si acestea spre uscare la press.

Lucrarea for necesita o deosebita atentie si pricepere. 0
fonts simple cu suprafata mare se taie foarte usor cu un
cutita, asemenea celui ce se

intrebuinteaza pentru carton; fonte mai grele, cu ornamente se va taia de preferinta

cu

Fig. 186.

un instrument

special cu patru taisuri, numit viercantpber. (Vezi fig. 186).

Se intelege ca manuirea acestui instrument necesita o oarecare experienta, si numai acela care si-a insusit-o pin obisnuinta, poate sa se serveasca de el.
Ca si la placile de carton, se va taia si aci marginile piezise, evitand astfel micinarea lor. Mai intai se va trage toate

contururile cu un ac de gravat
foarte sublire (fig. 187), apoi se
urmeaza liniile gravate cu aberul
de mai sus sau cu cutitasul. Linia
care se face cu acul de gravat, se

Fig. 187.

trage putin mai in afara desenului, fiindca qaberul ia din

ambele parti din astratul de creta.
Albiturile mai maxi se vor departs cu ajutorul unei daltite,
numit flachstichel, (fig. 192) sau tot cu cutitasul.
Aceste piaci au proprietatea de a fi usor corigiabile, in
cazuri cand, alunecand instrumentul de taiat se produc stricaciuni. In cazurile acestea, la incepatorii, ba chiar si la
lucratorii experimentati, aproape inevitabile, se ia bucatelele
cazute udandu-le cu ape ; disolvandu-se, formeaza o masse
groasi care se amesteca cu un pic de dixtrina subtiati. Cu
amestecul obtinut se poate corija orice leziune provocati
prin alunecarea instrumentului de taiat.
Placile Maser se prepare, deasemenea inainte de a le di
la tipar, cu o substanta anume preparata pentru acest scop.

Placile din Celuloid.

Celuloidul este indiscutabil cel
mai ideal material pentru forite, din care cauza este foarte
i6

Manual Grafic.

www.dacoromanica.ro

242

MANUAL GRAF IC

Fig. 188. Reclama unei agentii de voiaj, taiati in linoleum.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

243

agreat de toti tiparitorii. Rezistenta celuloidului it face impasiv fats de nod urile ce se gasesc in hartie cum to orice

alte presiuni, fapt care nu se poate spune si de celelalte

materiale. Fara grija se imprima cu acest material orice cer-

neala incepand dela culorile cele mai deschise $i subtiri

pana Is cele mai Inchise, foarte consistente.

Acest material nu suge deloc cerneali, ci o tine pe suprafata lui. din care pricing este prielnic pentru orice culoare,

atat deschisi cat si inchisa. Spaland celuloidul cu benzins,

dispar orice urme de culoare, pentruci aceasta nu poate patrunde in piaci, cum este cazul cu carton, maser si linoleum.
Acestea din urma fiind poroase permit patrunderea cernelei
in pori.
Montarea placilor de celuloid este pe langi lucrarea for
propiu zis, una din muncile cele mai insemnate. Grosimea
for obisnuita este de 1-2 mm. Placile poleite nu sunt numai
inutile,
dar
ingreuneaza foarte mutt montarea lor. Se va ob, .
..
serva

ma cu atentie ca partea ce va veni la tipar, sa nu

aibi nici-o leziune, sau vre-o zgarietura.

Partea care va fi lipita pe lemn, se curata mai intai bine

de toate substantele grase cum si de orice alts murdarie.
Apoi se is putin praf de emeri (smirgel)
amestecandu-se cu spirt, preparand ast-

fel un fel de clei ; cu acest amestec se

ung a apoi bine partea de lipit, utilizand
pentru acest scop o carpa aspra. Dupa

aceasta se trage cu varful unui cutit

4''
.

Fig. 189.

ascutit, peste intreaga piaci taieturi in-.

crucisate. Taieturile sa fie diagonale si IMMEMIAMINffiak
b
a
-nu prea adanci. Apoi se impregneaza
partea taiata cu putin amestec de eterFig. 190.
alcool, muind astfel celuloidul care se
C

poate acum contopi bine cu cleiul depe placa. Lemnul pe

care se aplica celuloidul, fiind mai intai tot inasprit cu ajutorul unui raspel (pila de ros) de lemn, se incalzeste putin
preparat ungandu-1 cn sirrdeticon, iar in urma se aplica placa

repede pe lemn; totul se pune sub presi unde va ramane

pana la complecta uscare.
Astfel de placi se deslipesc foarte greu; totusi bucati mai
mici, izolate, vor fi intarite cu doui, trei tintisoare.

www.dacoromanica.ro

244

MANUAL GRAF IC

NINIVE
Fig. 191. Ornamentul gi rindul principal dintr'un afig, egiat in lema.

www.dacoromanica.ro

MANUAL G R A F I C

245

Lucrarea celuloidului in aparenta foarte grea, abtine multi

culegatori dela intrebuintarea lui. Desi lucrarea placilor de
celuloid necesita dibacie mai mare, ca cele de carton, Maser
sau Linoleum, totusi nu se lucreaza mutt mai greu ca acestea;
.mai cu seams in cazul cand se cunosc toate avantajele spre
usurarea muncii.
In cazul cand se taie o piaci de celuloid (fig. 189, a)

avand numai linii drepte se serveste in loc de rigla, de o

linie de coloana (fig. 189, b), lipind pe una din partite laterale o bucata de sugatoare, impiedecand astf el alunecarea

iiniei. La taiatul propiu zis se utilizeaza o daltiti, numita

Fig

192.

Fig. 193.

spitstichei. (fig. 193,). Acest stichel se alitura de linia (b),

care si ea trebuie sa alba o muche putin diagonals, tragand
apoi dealungul of asi cum se vede,in fig. 189. Rind in mo-

dul acesta toate liniite ntuite (zgariate, insemnate), se inlatura cu un cutit toate pirtile de prisos.
Daci se tae insa ornamente sau alte figuri mai migaloase,
lucrarea de la sine devenind mai grea, se serveste la tragerea
contururilor, de sniter-ul" (fig. 183) sau de o daltita numita
,,flachtichel" (fig. 192).
Dupe o oarecare practice oricine va gasi instrumentul cel
mai nimerit pentru a lucre cu dansul.
Desi mai greu, totusi ni placile de celuloid se pot repara,

adica corija. Daci e vorba de o suprafat5 mare ce necesita o indreptare, se scoate partea gresita, iar marginile par ilor

ramase bune se taie in mod conic (fig. 190, a); apoi

se is o alta bucati de celuloid, potrivit manmei celei gresite,

a carei margini se taie de asemenea conic (b) aka limit ambele taieturi se pot imbina una cu alta (c). Atat dosurile cat
si marginile se vor unge bine cu clei cald, apoi se pune sub

press. Dupe ce s'a uscat complect, se poate lucre mai departe pans la terminarea lucrani. Partite impreunate, adica
cusatura, se vor slefui cu o bucata de spume de mare.
Stricaciunile mici se poate repara si in modul acesta : se
scoate locurile defecte cu un burghiuspiral, jar golul produs

www.dacoromanica.ro

'

.Vo?,
V,Y

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

247

se umple cu celuloid dizolvat. Dizolvarea se obitne punand

bucati mici de celuloid, provenind din cazaturile la taiat,
intr'un borcanas turnand peste ele atata amestec de alcool-

eter in part' egale, sau acetat de amyl un alt dizolvant at

celuloidului, pans vor fi cu totul acoperite. Borcanul se va
inchide apoi ermetic, lipind o bands de hartie peste Incheeturile capacului pentru a nu se evapora dizolvantul. Peste
noapte, celuloidul se va disolva complect. Cu lichidul obtinut se poate repara mice defect provocat din neglijenta
sau gresali, Para sa se cunoasca vre-o urma.
In once caz este mai preferabil o reparatie buns decat sa
se tare din nou o alts place, chiar dace aceasta n'ar fi tocmai
complicata.

Piaci le de Linoleum.
In timpul din urma se utilizeazi
foarte mult gi Linoleum-ul ca material pentru fonts, acesta
fiind pe Tanga carton materialul cel mai usor de lucrat:
Mersul lucrarii este acelas ca la carton. Conturile se

trag tot cu sniter iar restul se scoate tot cu flachstichel"

(fig. 192).

Din pricina elasticitatii mari ale linoleum-ului, placile de

fonts nu necesita aproape deloc potriveala si pot fi tiparite
pe hartie destul de tare.
Cu toate acestea psi acest material are un inconvenient
destul de important, anume acela de a nu fi prea rezistent.

Mara de asta, culorile deschise nu se imprima destul de

curate ci dau acestora o nuanta murdara. Deasemenea marginile se macina foarte usor. Faptul acesta este un defect, din
pricina caruia nu este recomandabila pentru fonte migaloase

ci numai pentru lucrari cu supratete mari cu linir cat se

poate de simple, de ex. placarde, reclame, etc.
Piaci le de plumb sunt incontestabil cele mai practice si
usor accesibile culegatorului de accidence, deoarece oricine
si le poate procure cu ajutorul unei stereotipii plane.
Greutatea cu care se lucreaza a ceste piaci, pare mai mare

decat este in realitate, fapt care descurajeaza foarte multi

culegatori de a incerca lucrarea for ; cu putina rabdare fi cu

www.dacoromanica.ro

248

MANUAL GRAF 1 C

Fig. 195. Cadru cu o figuri pentru o reclami, earati in celuloid.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

249

multi silinta va putea realizi Ins in scurt timp lucrari frumoase.

Acest material este in primul rand de mare valoare pentru
culegatorul de reclame. Cu ajutorul acestuia culegatorul pri-

ceput poate sa-si faca randuri regatine, flori, spituri qi vignete pentru infrumusetarea reclamelor.
Toate aceste nu necesiti cine tie ce mare pricepere artistica ci numai puling dibicie din partea culegitorilor cari
practica taiatul fontelor in plumb.

Daca s'a aratat mai sus importanta ce o are acest material pentru culegatorul reclamelor, el devine aproape indis-

pensabil pentru culegatorul de accidente. Or cum ar fi tipografia, mare sau mica, se vor gasi lucrari ocazionale cari
vor fi cerute sa fie executate in mod mai deosebit, Para insa
sa se mareasca prin aceasta costul for prea mult. Ad intervine deci rostul acestui material, oriunde la indemana gi cu
ajutorul ciruia se poate creia lucrarile cele mai plicute.
Deaceea nici-un culegator de accidente sa nu neglijeze
sa-qi insurasca cunoOntele de taiat placile de plumb. Culegatorul de accidente avand acestea nu se va gasi niciodata in impasul, de a nu qti ce sa faca. Cu ajutorul plumbului va gasi repede o solutie multumitoare.
Greutatea taiatului in plumb consta in primul rand in
dibacia manuirii diltilor i apoi in priceperea desenului
0 piaci buni pentru taiat se obtine foarte usor. Si anume :
Se is doui coale de carton cromo uscandu-le bine intre doul
coale de sugatoare, pans ce va dispare orice urma de umezeali. Aceasta se obtine punandu-le intr'o press de stereotipie, incalzita, uncle se Iasi pans la incilzirea lor, adica
cam vre-un siert de ors. Apoi se scoate si pun una pe
fundamentul presei, peste el cleqtele de inaltimea de un
cicero, iar peste cleqte cealalta coala ; intre ambele coale
se toarna apoi metalul. Se va ingriji ca materialul sa fie
bine curatit de murdarie si zgura 9i si aiba infatisarea lucie
a argintului.

Pe astfel de piaci se face tiparul sau de.lenul negativ, aqi

cum se arata mai sus (pagina 237), apoi incepe tiiatul.

Metodele pentru taiat sunt multe. Cea mai practica pentru
incepator este urmatoarea : Mai intai va insemna toate conururile cu daltita numita viercantstichel (fig. 196), Orland

www.dacoromanica.ro

M AN UAL

250

GRAF IC

aces t instrument in mina dreapti, sprijinind stichelul pe o

scindurici mica condusa de mina stingi, (fig. 197).
Daltita aceasta se aseaza in mina dreapta, astfel ca daces
se pune degetul cel mic in jurul minerului, degetul aratator
si ajunga cam pini in dreptul varfului (taisului), iar degetul
cel mare, sa se lipeasca de
partea sting a daltitei. Cu
mina sting se impinge linioara, cam de vre-o 3 mm
Fig. 196.
grosime, 2 cm litime si de
10 cm. lungime, sub virful daltitii, asa fel limit ca aceasta
sa aiba mereu un suport sigur.
Tieturile sa nu se faces plea adinci, aceasta ar ingreuna
munca lira a aduce vre-un folds.
Incepatoiii sa nu se avante la inceput la lucr'iri grele, ci
sa se multumeasci cu unele mai usoare, facind astfel exercitii necesare pentru a putei
incerca mai tarziu altele, mai

<>

grele.

Deasemenea e bine ca elevul Si se deprindi mai intii cu

taiat in negativ, adici cu siFig. 197.

parea adancita, apoi si incerce

si taiatul pozitiv, adici cel in

relief. Ca loc de lucru se va

alege totdeauna un colt de masi, pentru a avea libertatea
necesara la minuirea diltilor. Spre siguranti, se va propti

placa de plumb de o

stin-

ghioari fixates pe masi; (fig.

197),

niciodati insi si nu

se inceapi taiatul firi a curata mai intii toate scamele,

provenite din lucrarea piacifor, de desubtul tor.
Fig. 198.

Cand elevul a ajuns la o

oarecare perfectionare poate

si se serveasca la tiiat numai de un flachstichel. Intrebuintaiea

acestei dilti necesiti o experienti mutt mai mare, dar este

ti mult mai interesanti. Fig. I92 arati forma unei asemenea
daltite, iar fig. 198 cum se lucreaza cu aceasta daltita. Dal-

www.dacoromanica.ro

MANUAL' GRAF1C

251

tita este condusi de mina dreapti si tinuti intr'o continua

miscare leganitoare. Figura 198 arata felul cum sa minueste
flachstiechel-ul insemnand contururile. Stichel-ul se apuci

cu mina dreapti,

anume in asa fel, ca partea lati a sti-

chel-ului sa fie asezati pe

buricul degetelui cel ma-

re. (fig. 199). Si'pind se

tine mina in astfel, ca
degetul cel mare sa fie
asezat sub stichel-ul ; el
impinge stichel-ul treptat
inainte, lar degetul cel
mic apasi manerul catre

Fig. 199.

podul palmei. Se va abtine dela once forti; mai cu seams

se va abtine dela once apisare cu podul palmei. Procedura
taiatului se va face numai cu partea stingi a stichel-ului.
Figura 200 arata deslusit asezarea lui pe degetul cel mare.
Ca incheere este necesar de a arata modul cum se corecteaza plicile de plumb. Cind se intimpli vre-o taetura
gresiti sau o scapare a diltitei se va incerca sa
se repare greseala prin lipire. Pentru a putei face
aceasta se curiti mai mntai pirtile gresite de toata
murdiria, caci oriunde se afli. mica de puling
murdirie sau grisime nu va tine niciodati lipitura, iar pirtile curitite cu smirghel se vor unge cu

api tare. Apoi se is un lOtcollen" bine incilzit,

frecandu-1 pe tipirig. Dupi aceea se prinde cu el o

bucati de cositor si se pune pe partea stricati,

Fig. 200.

prisosul de cositor se va depirti cu ajutorul unei

pile sau a unei diltite. Spre a netezi pirtile reparate se

va Iui o bucati de emeri (smirghel) fin, infisurind in ea un
reglete, apoi picind pe smirghel o picaturi doui de ulei, se
slefueste cu el partile lezate.

In modul acesta se poate drege once piaci de plumb

lezata.

Dibicia de a putei bpi- bine cu cositor este de altfel de

folos fiecirui tipograf.

Spre a complecti capitolul precedent voiu arata ad atat

formele bune cat si cele gresite ale diltilor, cum si modul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

252

fixarii for in manerul spre a corespunde scopului caruia servesc.

Figura 20 I a, arata cum trebuie si fie o buns daltita numita

spittichel, potrivit pentru lucrat cu ea, iar b, arata forma ei

.0buns

greita

Fig. 201.

greYa deci neutilizabila pentru a servi la taiatul placilor de

plumb.

Figurile 202 a vi b, infitiseaza deosebirea intre felul de

arzare a unei daltite in manerul ei in mod potrivit 1 cel
in mod grey. Primul
fel de aqezare a manerului este buns spre

a se putei servi de

a.

ea in mod practic,
inlesnind o manuire

uqoara a ei ; iar al
doilea fel o arata greY
b.

N. 202

arzata, fapt care influenteaza foarte mutt

bunul mers allucrului.

Cu aratarea acestor deosebiri de o importanta destul de

mare, de care va tine negreqit seama once culegator voi in-

cheia qi acest capitol; ramanand ca restul de invataturi

necesare, fiecare culegator sa qi le insurasca prin experienta
personali.

www.dacoromanica.ro

A *ASEA

PARTEA

MASINILE DE TIPAR
Cunoaqterea evolutiei mainilor de tipar dela primile inceputuri panala desvoltarea for de astazi, este incontestabil de mare interes pentru toti culegitorii. Scopul acestor
randuri este deci de a imbogati cunoOntele for technice in

aceasta directie, lira a avea aka pretentie deck aceea de

a face cunoscut toate felurile
de reproducere grafica.
De0 arta culegerii cu literile

mobile prin Gutenberg a Post

multi vreme tainuita atat de insu0 descoperitorul ei, cat qi mai
tarziu de elevii lui Fuss i
SchOffer, totuqi ea s'a raspandit

in mod destul de repede.

In

scurt timp, cateva zeci de ani,

a Post pretutindeni introdusa.
i

"-_._,(4
.-..*4;-'".,-.,
1.

cu toate ca mijloacele de

tipar erau Inca foarte primitive,

tiparnitele se inmulteau aproape

lr

,igier
,....

),

..,_

iffr4:.o.. z-

:ple. r
7, "::
--:-:'"

_=---------:"..-------

.0=

_ ---, .-..._,..:

,...--

zilnic. Totu0 mersul evolutiei

Fig: 203.
preselor de tipar a lost extrem
de incet. Multi vreme a slujit ca unica presa de tipar
vechea presa de lemn a lui Gutenberg construita in anul
1442 (fig. 203). In decursul Iungului ir de ani
aproape

www.dacoromanica.ro

254

MANUAL GRAFIC

400
tiparitorii batrani se serveau in tiparnitele for de
aceasta presa primitive.
Imprimarea cu presele acestea era destul de anevoioasa.

.Zatul compus se ducea la presa, se inchidea intro rams

de lemn, apoi se aseza pe fundamental presei. Aci se innegrea cu ajutorul unor tampoane" de piele
(fig. 204). Pe forma innegrita se punea mai
Inainte hirtia, fiind taiata pe formatul nesar i
udata cu ape. Apoi se aseza forma cu hartia
suprapusa, sub presa. Cu ajutorul unui brat,
tiparitorul stringea cu putere presa, Orland un
moment forma sub presiune puternica. Slobozind presa se ridica foaia de hirtie acum im-

primata. In modul acesta se imprimau rind

pe rind, paging cu paging, pina la terminarea
Fig. 204.

cartii. Mai tirziu se imprimau cite doua si

patru pagini deodata.

Din cele de mai sus se poate usor deduce greuta tea ce

prezenta pe atunci imprimarea unei carti.
Inca in secolul 19 s'au construit in Germania prese de
tipar dupe modelul lui Gutenberg. In 1772 a publicat un
elvetian, W. Haas, un raport despre o presa inventati de
el. Fiul sail a modificat aceasta inventie, aducandu-i insemnate imbunitatiri, inlocuind printre altele, toate partite
de lemn prin fier, adoptind si un picior compact tot din
her. Aceasta presa se raspindi cu mare repeziciune prin
Elvetia ; in Germania insa fa primita cu raceala, unde au
patruns numai un numar foarte neinsemnat. Tot in timpul
acela construi un lacatus german o presa, la care munca
manuali ar fi Post inlocuita prin aceea a piciorului. Dar
nici aceasta inventie nu gasi primire mai buni, ci avir tot
soarta inventiei lui Haas.
Foarte curios este insa faptul ca toti cei ce se ocupau
cu perfectionarea preselor de tipar, pare ca nu s'au interesat
deloc, daci in alte branse, asimilate artei tiparului, nu s'au
ficut modificari cari ar fi putut servi foarte bine scopului
urmarit de ei. Este stabilit ca cupru-gravorii s'au servit dela
in secolul 17 de o presa mult mai practice deck tipografii.
Aceasta presa are in principiu si astazi Inca formele presei

de cari s'au servit vechii gravori in cupru, cu deosebire

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

255

insa ca astazi sunt construite din fier, in loc de lemn cum

erau primele (fig. 205). Cum se vede, la aceasta presi.
tiparul nu se produce ca la cele lui Gutenberg prin presiune
plans, ci printr'un cilindru in mod rotativ.
Privind deci presele tipografice din punct de vedere a
clesvoltarii lor, se constata trei feluri :
1) cele cu forma plana si imprimare plana;
2) cu forma plana, dar imprimare cilindrica i
3) cele cu forma cat si imprimare cilindrica
Presa cupru-gravorilor, apartine cum se vede celei de a
doua categorie. Forma trece aci impreuni cu hartia suprapusa printre doua cilindre cu miscare
rotativa. Aci exista deja principiul
preselor jumatate-cilindrice, principiul
adoptat si de Fr. Konig la presele
sale.

Cam pe la 1790 construi englezul

William Nicholson o presa tipografica,

avand ca baza principiul preselor utilizate de cupru-gravori, obtinand pentru

aceasta presa un patent dela stat.

Antemergatoare preselor tipografice
Fig. 205.
sunt presele cari serveau la imprimarea
stofelor. In anul 1799 inventa francezul L. Rabat o marina,

care inlocuia munca manuala, prin cea mecanica. Prima

masina pentru imprimarea stofelor a Post pusa in functiune
in anul 1770 in Anglia, cum tot Anglia fu aceea care prin
infaptuirea inventiei facute de Fr. Konig, a realizat mecanizarea preselor tipografice.
Primele incercari de perfectionare a masinilor de tipar
facil Kiinig in orasul Suhl din Turingia, unde construi in
atelieiul tamplarului Kummer, o masina din lemn. Scopul
incercarilor sale era sa realizeze ca toate functiunile masinei sa fie mecanice, adica fara ajutorul manii de om.

Konig, reusind se adresa unor editori

tipografi ger-

mani, spre a-1 ajuta la punerea in practica a niscocirii sale,

fara a g5si insi la vreunul priceperea necesara refuzindu-i
ajutorul solicitat pentru planurile sale. Amigit de ingratitudinea compatriotilor sai, se duse in Anglia, unde interesul
pentru perfectionarea masinilor de tipar era viu intretinut

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

256

atat de stat cat si de numerosi particulari. Aci spera sa

gaseasca ajutorul necesar la realizarea ideilor sale ; aceasta
speranta fusese cu atat mai mutt indreptatita, intrucat aci

Stanhope construi inca in anul 1790 prima press de Fier.

Fig. 207.

Fig. 206.

In Anglia, Konig fa piimit de Thomas Bensley, i impreuna cu acesta a reusit in anul 1811 sa obtina dela stat
un patent, si prin aceasta posibilitatea de a construi prima
masina tipografica. Masina construita realiza toate asteptarile nutrite de Konig; ea fu cumparata de un mare editor de ziare

de la prima data
tipari cu ea peste 500 exemplare
engleze, care

pe mi. Acest tiraj El un record

uimitor, intrecand cu o singura lovitura produsul tuturor preselor de

tipar.

Konig n'a limas insi pe loc, ci

nascoci un sir intreg de inventiuni
noi, realizandu-le cu ajutorul lui
Bauer, tovarasul sill de mai tarziu.
Fig. 208.
Konig poate fi deci cu drept avezat Tanga Gutenberg. Cu el sfarsete evul mediu tiparul.
De aci incolo, toate tarile cu cultura inaintata incep construirea masinilor de tipar. In frunte se gasesc Germania,
America si Anglia, construind masini atat de perfectionate

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

257

incat numai cu greu s'ar putea Inchipui posibilitatea de a

construi altele mai perfecte. AstOzi avem masini de tipar,
incepind dela micile bostoane (fig. 206), americane (fig. 207)

tighel (fig. 208) pinila mainile plane (fig. 210) simple

cat si cele duble cu sau lira aparatul automat de pus coale,
din can fiecare in parte este de cea mai perfectO constructiune. Cu toate acestea insa desvoltarea si perfectonarea
for nu s'a oprit nici aci. Tirajele mereu crescande ale marifor cotidiene de pretutindeni, au reclamat stiluitOr o alti
masina mai rapidi, mai multumitoare. Genii le niscocitoare
au satisficut si aceasta
imperioasa nevoe a culi

tutu!, niscocind gigantici

masinO rotativil (fig. 209).

AceastO masini inghi:e

intro parte suluri intregi
de hOrtie de mii de metrii

lungime, spre ai scoate

Fig. 209.

de partea cealaltO in zeci de mii de ziare de cite 6, 8

sau 12 pagini, tipirite, perfect filtuite si numerotate.
Rotative le au suferit insi si ele cu timpul numeroase
modificOri noi, astfel ca astazi sunt rotative speciale cari
imprimO cite doua, trei i mai mulle culori deodatei ; iar
altele speciale pentru imprimarea
Pretentiunile publicului consumator mereu crescande, prin
desvoltarea cultuni de o parte, iar evolutia continuu a arte-

lor grafice de alti parte, au dat nastere la alte masini noi

de tipar, cum ar fi de exemplu masinile Tiefdruck" gi
Offset"-urile.
MA$INA PLANA

Cea mai cunoscuta marina de tipar este masina plani

(fig. 210). Spre a imprimi o formi compusO din literile mobile in relief, cu ajutorul ei, se duce aceasta la marina ; aci
se aseazi pe un fundament de fier inchizind-o Intel) rams
speciali tot din fier, cu ajutorul unor Mini dintate de tuci
numite ristavuri" (fig. 211, 1 si 2) si a unor rotile tot dintate (fig 211, 3), cari se imbini cu dintii rOstavurilor, fiind
stranse apoi cu o chee speciali (fig. 211, 4). Forma inchisi
Manual Grafic.

17

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

258

se bags apoi in marina, unde se fixeazi rama cu forma pe

fundamentul ei tot. plan. Mersul acestuia este deci plan
si .anume inainte sr inapoi. La mijlocul masinei se Ad un
cilindru miscator, imbracat in panza si hartie. Hartia ce se

Fip. 210.

imprima se giseste aranjata pe masa (toba) masinei, de aci

este condusa cu mina sau printeun aparat automat spre

cilindru, unde este prinsi de niste clape, ce se gasesc aci
montate In momentul cand coala este prinsa de aceste clape,
cilindrul porneste in miscare rotative inainte, rostogolindu-se

impreuna cu coala prinsa, peste forma care in acelas moment se pune in miscare in directie inversa, adica inapoia
masinei catre cilindru.

Exact la mijlocul ci2,

--4==

4ftg
3

i.

lindrului se intalneste
cu marginea formei,
imprimand in mersul
silt circular coals de
hartie prinsa, prin presiunea exercitata asu-

pra formei inchisa in

marina. Rotatia odati
terminata, coala imprimati pe o fats este condusi afara din marina, cu ajutorul
Fig. 211.

unor sfori, iar aci prinsa de niste bete si depusa pe masa

direnapoi a masinei (vezi schema fig. 212). Intre timp
atat cilindrul cat si forma se inapoiaza in pozitia for de por-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

259

nice, asteptand aci coals urmatoare. Acest fel de imprimare

se deosebeste de cel vechi numai prin aceea ca presiunea
necesata imprimarii este produsa de un cilindru, montat la

A
Cibneing

IL'nuar

Fig. 212.

o anumita inaltime, care se rostogoleste pe forma, produ:

cand astlel presiunea necesara. Aceste masini apartin celei
de a doua categorie a masintlor de tipar.
MAINA TIEFDRUCK"

0 alts marina de tipar, in forma ei exterioara nu prea

deosebita de masinile plane, este marina numita Tiefdruck" (Masina pentru tipar adancit (fig. 213). Deosebirea
cea mai de seams este ca aci nu numai hartia, dar si forma
are mersul rotativ. In esentialul ei masina pentru tipar adan-

cit se compune din

doui cilindre, cel de
imprimare si aceea ce

poarta forma. Orice

forma destinata de a
fi imprimata cu ma-

4ina Tiefdruk" trebue si fie, daci nu

este un desen sau o
ilustratie, compusi la
zetarie. Desenul sau
ilustratia se transports

Fig. 213.

de obiceiu direct pe cilindrul imprimarii, iar dupe zatul

compus se face mai intai tipare foarte ingrijite cu cerneala
specials pe hartie de transport. Tiparele se transports apoi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

260

pe cilindrul imprimarii de arama, mai intai bine lefuit 6i

poleit cu ajutorul unor masini anume pentru acest scop.
Transportul data facut, se etueste copia pe Cale chinuci
insa nu ca la zincograhe in relief, ci in. mod 'rivers, adica
adancit, sapat Dupa terminarea .etuitulur se prepara cilindrul in asa fel, incat numai partile adancite primesc cerneala, tar restul cilindrului o respinge. Cerneala patrunde in
adancituri si prin presiunea produsa de al douilea cilrndru
imbricat cu un asternut, purtand coala de tiparit, se imprima pe aceasta din

urma, (vezi schema

fig. 214).

Pe cand formele
imprimate la masinile plane primes c
cerneala pe supraJ

Fig. 214.

fata for reliefata, iar

restul albiturii, fiind

mai joasa, nu este

deloc atinsi, se constata la formele pentru tipar adancit
tocmai contrariu. Atr tot ceeace se imprima este adancit,
primind totusi cerneala, pe cand restul cilindrului de arama,
desi in relief, nu prinde deloc cerneala fund in asa fel preparat incat respinge grasrmea.
Tiparele obtinute pe aceasta cale sunt foarte placute,

avand un aspect deosebit si armonic. Acest fapt a determinat introducerea for aproape peste tot intr'un timp foarte
scurt dela prima for ivire.
MAINA .,OFFSET".

Una din inventiile cele mai noui in domeniul masinilor

de tipar, este aceia a masinei Offset ", (fig. 215).
Tiparul cu aceasta masina este cu totul deosebit de celelalte. Asemenea masinei Tiefdruck si Offsetul" are doui
cilindre, cu deosebire insa ca aci unul este mic, tar al doilea
mare, dublu cat cel dintaiu. Pe jumatatea cilindrului mare,
se gaseste fixata tabla de zinc cu forma de imprimat pe ea,
transmisa prin procedeul transportului uzitat la pietrele litografice, cu deosebire insa ca ad forma este pozitiva, tar pe
cealalta jurnitate se afla un asternut elastic de cauciuc.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

261

Depe tabla de zinc, unde stim ca se gaseste transportati

forma in mod pozitiv, aceasta se imprima pe cauciucul cu
care este imbracat cilindrul cel mic, devenind astfel negativ,
adica inversat. data cu rotaliunea terminate a cilindrului

Fig. 215.

mic, acesta se gaseste imprimat cu forma si ajunge in momentul acesta cu capul exact in dreptul jumatatii a doua a
cilindrului mare, deasemenea imbracati cu cauciuc. Ad se
intalneste cu coala de imprimat suprapusi pe aceasta parte
.a cilindrului mare. Elasticitatea cauciucului preseaza hartia

Fig. 216.

care se gaseste acum intre doui straturi de cauciuc catre

cauciucul imprimat depe cilindrul mic, producand astfel, prin
presiunea cauciucului, imprimarea hartiei introduse, (vezi
schema fig. 216).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

262

Din cele de mai sus reese deci ca marina ,Offset" este

o masina de tipar meted rotativ, apartinand deci categoriei a
treia. Deosebirea tiparului intre a ceasta marina si cele plane

sau Tiefdruck, este foarte mare si consta mai cu seams in

faptul ca tiparul nu este niei in relief ca la plane, nici adancit ca la Tiefdruck, ci cu totul neted. Tab la de zinc pe care
se afla forma este preparati asemenea pietrelor litografice,
incat nu prinde cerneala de loc; numai forma propriu zisa sau
desenul prinde cerneala imprimandu-se pe hartie. Cu ajutorul acestei masini se obtine tipare de o rara frumusete ; mai

cu seams placardele si reclamele se prezinta extrem de

atragatoare. Of fset-urile sunt una din cele mai not inventiuni
in domeniul masinilor de tipar, iar astazi se construesc unele

din ele si pentru imprimarea in mai multe culori deodati,

cum si rotative pentru tiraje mars.

Astazi exists aproape in toate tirile fabrici marl de tot

felul de masini de tipar, cele mai cunoscute fiind : Rockstroh & Schneider, Kiinig & Bauer, Schelter & Giesecke,
Bohn & Herber, Albert & Co. A.-G., etc. etc. dintre can
cea mai importanta si mai introdusa pare a fi fabrica Albert
& Co. A.-G. din Frankenthal (Germania), ale carei fabricate sunt foarte apreciate $i nu lipsesc din nici-o intreprindere grafica moderns.;

Cele aratate aci cred ca sunt destul de suficiente spre a

face cunoscut atat culegatorilor cat si elevilor culegatori si
tipiritori, istoricul masinilor de tipar, cat si functiunile principalelor feluri de masini de can se servesc imprimeriile
noastre.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

263

MASINA DE CULES INTERTYPE"

Intarziind sa-mi parvie datele necesare asupra masinei de
cules Intertype", am Post nevoit sa inchei capitolul masinilor de cules, fara a putea introduce si descrierea acestei
importante masini de cules, putin cunoscuta culegatorilor
nostri. Cum lipsa descrierii in acest manual ar insemna o
lacuna regretabili, am gisit
aci locul nimerit spre a des-

crie si masina Intertype",

ficand-o prin aceasta cunoscuta culegatorilor tipografi.

Intertype" (fig. 217) se

numeste marina de cules si
turnat randuri, care nu este
decat perfectionarea linotypului ; ea se numara astazi
printre cele mai practice
masini de cules.
Constructorilor ei, a servit
drept model marina de cules

-ti-"r
6-

-.Or

Fig. 217

Lmotyp" avand insa in vedere o cat mai mare simplificare a tuturor pieselor cat si, ceeace este mai important,
normalizarea construcliei in general. Toate piesele sunt astfel perfect normalizate putand fi usor utilizate dela o maside' la alta, fapt care desigur constitue un avantaj considerabil, ce pose& aceste masini de cules.
Functiunile Intertypului" sunt in general aceleasi ca ale
Linotypul-ui"; cu deosebire insa ca multe din ele sunt vadit simplificate, marina lucrand totusi cu o singuranta desivarsiti.
Intertypul" are mai mutt de I 000 piese, mai putin ca

Linotypul", ceeace este deasemenea un mare avantaj al

acestei masini, si dovedeste cu prisosinta enorma simplificare a mecanismului.

www.dacoromanica.ro

264

MANUAL GRAFIC

Scheletul masinei este format dintr'o unitate de baza, ca-

reia se adopts cu usurinta, una, doui sau chiar trei magazi

i normale de matrite cum si dupi necesitate magazia

cu matrite pentru culegerea
titlurilor, impreuni cu intregul
aparat pentru acest scop. ScoII I
pul normalizarii pieselor este
de a inlatura construirea mai
r.II

IlEmihmFm,

multor modele de masini, ceea-

ce insemneazi desigur o economie insemnata pentru once

atelier, necesitand astfel numai
dublarea sau triplarea diferitelor piese (matrite magazii),

;mu

111

iar nici decum achizitionarea

mai multor masini.

Una din cele mai practice

adoptari este incontestabil,
construirea partii laterale, con(Hg. 218)
tinand magazia cu matrite pentru culegerea titlurilor. Partea aceasta poate fi montata

in cateva minute la oaricare model Intertype" Para a necesita din aceasta pricing marirea locului ocupat de marina; aceasta magazie poate

adaposti matritele pentru caracterele de liters compacti,

avand latimea normali, adica

obisnuita, pans la corp 36,

iar pentru caracterele inguste

subtiri pada la corp 60. Intregul aparat este usor deta-

(Fig 219).

sabil, dand astfel voie manipularii in jurul masinei. 0

singura miscare a manii este
deajuns spre a lasa inerta intreaga aceasta parte a ma-

sinei; magazia se schimba in cateva secunde.

Masina de cules Intertype" poate servi atat la culegerea
acidentelor cat si la reclame.
Claviatura laterala are acelas aranjament alfabetic cum si

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

265

aceeas subtilitate ca si cea principals. Nu exists nici-un

mecanism separat care ar fi necesar spre a mijloci trecerea
Bela una Ia alta, fiind intro pozitie care permite culegatorului

deservirea for in acela timp fira sa-i piraseasci locul in

scopul acesta.
Aranjamentul claviaturii laterale se poate pune astfel in

concordanta cu cea principals si permite culegatorului sa

-culeaga un caracter de liters, ale
carui litere verzale se gasesc ad.&
postite in magazia lateralS, iar cele

de rand intr'una
principale.
Un alt

avantaj,

din magaziile

deasemenea

foarte insemnat, este desigur fap-

tul de a putea culege randuri pe

o lime de 39.5 acero, adica pe
93/4 cuadrati si 6 puncte, inFaturand astfel in anumite cazuri corn-

punerea rindurilor din doui parti

deosebite. Prin aceasta dispare

albitura neplScuta ce se constati

de regula Ia mijlocul randului cand

(Fig. 220).

este compusS din doui bucati.

Schimbari noui sunt adoptate atat cutitului cat qi placilor
ce scot randurile dintre cutite. Schimbarea corpului se face
,deasemenea foarte uor si sigur prin adoptarea unei scale,
care permite printr'o singuri miscare schimbarea Vara ca
culegatorul si-si paraseasci locul sau. (fig. 218 i 220)
Mecanismul liberarii matritelor din magazie, nu este mon-

tat, cum e cazul la linotype" pe scheletul masinei, ci direct pe magazia respective (fig 219). Caderea matritelor
se produce in mod spontan gr absolut sigur, ceeace permite maximum de iuteala Ia culegere.
Roata cu forma de turnat este prevazuta, ca inovatie
cu o roata dubla dintata, care tine in nemicare roata chiar

cand este trasi in fats, inlaturand astfel grelita punete la

punct.

Matritele se deosebesc i ele de cele ale linotypului prin

faptul ca. dintii Jot sunt mult mai lati, ceeace micoreazi
uzajul tor.

www.dacoromanica.ro

266

MANUAL GRAFIC

Clapa cailurilor este montati variabil astfel, ca permite ave-

zarea ei atat mai sus sau mai jos cat si in latun, asa cum
ii yin mai potrivit culegatorului.

Numeroase alte adoptin ce posed aceasta masina sporesc in mod deosebit productia ei, si prin aceasta desigur
ridica mult rentabilitatea masinei ; fapt care are ca urmare
introducerea ei pretutindeni unde conducerea atelierelor grafice se gandeste la exploatare practica si pupil costisitoare
a masinilor de cules.

www.dacoromanica.ro

PA RTEA

A *APTEN

BRANSE ASIMILATE
LITOGRAFIA.
este incontestabil una din cele mai importante

L"grafia
ramuri a artefor grafice, i foarte apreciata ca mijloc de

reproducere gra fica. Ea se desparte in doui sectiuni separate, dar totuqi strans legate intre ele : Ele sunt desenul cu
grauura qi transportul cu liparul. Desenul executat de desenatorul-litograf se transports pe piatra, se graveaza, se
prepare qt apoi merge la tipar.
Piatra litografica este un fel de gresie, de structure foarte
deasa, care se gaseqte numai intr'un singur loc anume in Germania lingi oraqul Solenhofen. Descoperitorul acestui soiu
de reproducere este germanul Senefelder, inventatorul penitelor de scris din otel. Piatra de gresie gasindu-se numai intr'un singur loc, se imputineaza pe zi ce trece ; in mod firesc

dem se cauti materialul potrivit care ar putea-o inlocui cu

succes, cand va dispare cu totul. Materialul corespunzator
acestui scop, a fest gash in tabla de zinc lefuita. Tabla
de zinc hind mai eftina iar manipulatia ei cu mult mai upara,

a reuqit in unele locuri sa inlocuiasca depe cum piatra de

gresie, dei aceasta se giswe Inca in cantitati destul de
considerabile.

Procedeul reproducerii litografice hind foarte interesant,

cred ca este in interesul culegatorului tipograf de a cunoalte

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

268

$i aceasti Tamura' de reproducere graficS, care, de0riu este

strain legati de culegitor, totuqi apartine familiei artelor

grafice. In rAndurile ce urmeazi voi aratA pe scurt acest
procedeu.

Desenatorul sau litograful face desenul (originalul) o

schiti a lucrarii care, fiind aprobati de client, revine ace stuia spre executare. Dupe

Ir

21

so\*4:

"1
Fig. 221.

acest original desenatorul

face o copie foarte exacta

pe gelatina. Copia fiind gata
se unge cu prat de milori
O. se transportS apoi pe
piatra, care se slefueste mai

inainte perfect cu sare de

macri (Kleesalz) dizolvati

in apS. Acum incepe munca gravorului. Gravarea se face

cu ajutorul unor instrumente speciale : acul de gravat,
.aberul i diamantul. Cu diamantul qi acul de gravat se graveaza hniile ce-

le subtiri, fine,
iar cu aberul
cele groase, mai

compacte. Gra-

vura fund terminati, se unge

cu ulei, apoi
se terge piatra
Fig. 222.

cu o carpS

se inegreqte

CU

ajutorul

unui

tampon. Pirtile
gravate prind perfect cerneali, iar restul pietrei, ramanand

acoperiti de poleitura din sare de micris nu prinde deloc

cerneali. Acuma trece piatra la transportort spre a scoate
tipare pe hartie sensibila de transport, numita Umdruckpapier.

Aceste tipare se arazi pe o coali de hirtie i se intep cu

acul. Spre a se prinde mai bine intepitura, se freaci spatele hirtiei sensibile cu sacas. Numirul tiparilor ce se intep
pe coals depinde de tirajul lucrarii. Coala cu copiile inmul4ite, se aplica apoi invers, cu fata in jos, adici cu desenul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

269'

transportat, pe o alts piatra, si aceasta va fi de sigur bine

lefuita, apoi se transports din nou in mod negativ cu ajutorul presei de transport (fig. 221) pe piatra a doua.
Transportul odati executat, se inegreste desenul, se aco-

Teri apoi cu un strat de sac5s, care spre a se intiri mai

bine se arde la foc; dandu-i prin ardere mai mare rezistent5Acum piat, a porneste spre etuit. Etuitul se face cu o solutie numiti ef, compusa din acid nitric, gumi arabicum si
ape. Aceasti solutie mananc5, adica adanceste in piatra
toate partile ce rarnan albe, adica nu apar la tipar. Dupi
etuit se unge piatri cu guma ssi apoi se spa15.
Piatra astfel preparata este definitiv gata si se trimite spre
reproducere la massing. Masinile litografice, (fig. 222) desi
au mare aserinare cu cele tipografice, difera totusi mult
de aceste din urm5. Ca si masinile tipografice, si cele litografice sunt plane. Aci se fixeaza piatra, se face potriveali
necesari pe cilindrul de tipar, iar apoi incepe tiparul.
Din cand in cand masinistul (tiparitorul) are griji de a'
sterge piatra cu un burete udat in api, impiedicand astfel
uscarea pietrei in timpul tiparului. Daci piatra s'ar Visa sa

se usuce, aceasta ar prinde cerneali peste tot, si}iparul

ar fi deci o pats compacti fare s5 se mai distinga vr'un
desen. Apa impiedici de a se prinde cerneali pe p5rtile
ce nu se imprimi, pe cand desenul, hind saturat de gr5sime,

prinde cerneala la perfectie. In modul acesta se imprimi

numai pirtile gravate.
Lucriri in mai multe culori, necesiti pentru fiecare in
parte, cite-o -piatra astfel preparata ; iar imprimarea se face
de asemenea pen ru fiecare culoare in parte.

STEREOTIPIA.
Stereotipia denumim acel procedeu cu ajutorul c5ruia obtmem dupe o forma compusi din literile ssr materialul

mobil, o matrit5 aclancrt5, iar cu aceasta la rindul ei turnand 6 compozitie de plumb, antimoniu gi cositor topit in
eao reproducere intocmar dup5 zatul cules. Fifa' acest
procedeu presele de tipar n'ar fi ajuns la desvoltarea for

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1C

270

de astazi, ear rotativele ar fi ramase lira nici-o valoare, si

de sigur nici ziaristica nu ar fi luat avantul actual. Stereotipia ne di posibilitatea de a avea totdeauna piaci noui
pentru tipar. Tot atat de important este psi faptul ca permite timp indelungat pistrarea matritelor, spre a fi puse la
tipar cand nevoia o cere. Stereotipia este deci si ea, cum
vedem, o ramura indispensabila astazi artelor grafice
Ca descoperitorii stereotipiei sunt pe rind numip Mai vi

Muller in 1700 1716 ; englezul Ged in 1725

1749 ;

Valeyee in Paris (1735) ; Al. Tilloch pe la 1775. Alsacianul Hoffmann in 1783 si a. Stanhope fu ins acela, care
pe la 1880 rispandi cu adevarat aceasta
descoperire. Francezul Firmin Didot

ocupi si el un loc de frunte la raspandirea stereotipiei ; tot el fu acela care

nascoci pentru .acest procedeu denumi-

rea de stereotipie".
Stereotipia de atunci a Post totusi
departe de ceeace este astazi. Ca ma-

trite se intrebuinti o pasta de ipsos,

in care se turna metalul topit. In 1705

se vorbeste pentru prima oars
de o reproducere metodica a
literilor mobile, cu ajutorul unor
Fig. 223.

piaci turnate in metal. Aceasta

este probabil prima incercare

a stereotipiei cu matritele de
dovedes re uzitarea ei Inca pe la sfarsitul sec. 17.
Descoperitorul adevarat a stereotipiei cu matritele de
hartie pare insa a fi francezul Genoux, care cu drept poate
fi socotit parintele stereotipiei de azi. In anul 1829 obtinir
acesta la Lyon un patent, vinzandu-1 apoi patronului sau
Rusand. Matntele lui se compuneau din kite lipite una de
alta, cu un amestec de scrobeala gi creta. Rezultatele bune
s'a obtinut cu aceste matrile numai la reproducerea textelor
compacte, lucrin mai fine, rarite, nu reuseau multurnitoare.
A. Isermann, un tipograf german, per fectiona, dupa indelungate incercan, stereotipia, obtinand rezultate foarte bune.
Tot el intemeia o scoala practica de stereotipie" editand
gi un manual destul de apreciat.
hartie

gi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

271

Astazi stereotipia este pretutindeni rispandita si nu s'ar

putea inchipui un atelier grafic Para stereotipia cu matritele

de hartie..
Baterea matritelor de stereotipie se face in modul urmator : Flancul format din foils si hartie sugatoare, lipite una
gi ingrosate printeun strat de coca ficuta din Rini
de grau si creta, se aseaza pe forma, aceasta fiind mai

de alta

intai unsa foarte slab cu ulei, apoi se bate cu o perie aspri

pans ce si partile cele mai mici se vor imprima in intregime in matrita. Matrita batuti se aseaza apoi impreuni cu
forma, sub presa aparatului de stereotipie (fig. 224) lasand
sa se usuce aci bine. Pe matrita se pune cateva coale de

sugatoare si o pasla groasa,

spre a suge vapori ce se pro-

duc prin uscarea matritelor

ude. Dupa 10-15 minute ea

este uscati si poate fi luata
depe forma. Apoi se rotunjeste si se intaresc pe dosul
matritei partile albe
goluri
se lipeste
mari de albitura
o facie de hartie la capatul
flancului, inlesnind prin aceasta scurgerea metalului, i se

aseaza in cele din urma pe

rama de turnat (clestele fig.

Fig. 224.

223). Clestele este de doua feluri, si anume cel pentru turnat

placile obisnuite pe grosimea de cicero, si cel pentru a
1

turns stereotipii pe.inaltimea literei. La turnat se aseaza

matrita cu fata in Jos pe cleste iar pe 'mesa se pune o
coals de hartie foarte neteda ; intre aceasta coals si matrita
se toarna metalul topit.
Stereotipiile pentru rotativa se fac la fel, deosebit hind
numai forma semirotunda a matritelor, numite flancuri",
care se obtine prin niste masini speciale de turnat. Forma
semirotunda este conditionata de cilindrele rotativei pe care

se aplica. Prepararea acestora este .ca si a acelora pentru

tipar plan. Acest fel de stereotipie se numeste stereotipie
calda", fiindca necesita caldura spre a se putea mai repede

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

272

usca flancurile. Stereotipiile se pun pe fasette sau se monteaza pe lemn.

Un alt procedeu este acela numit rece", wilizand flancuri" uscate obtinand matritele cu ajutorul unei masini speciale numit calandru", construita anume pentru acest scop.
(fig. 225). Calandrul are un cilindru fixat la inaltimea literilor, sub care se trece forma inc hiss cu flancul suprapus, intre\
buintand o presiune destul de
mare. Pentru a putea avea presiunea necesara, se pune deasupra
o pasla groasi si o coals sau doui

la

de carton tare. Acest procedeu

este mai nou ti mult mai practic,
.4... cm.
deck acela cu flancuri ude, de
aceea si este astazi pretutindeni
Fig. 225.
introdus, aceasta mai cu seams
ziare zilnice, unde once minut castigat are mare in-

se mnatate.

Stereotipia mai are insa si un interes deosebit pentru

culegatorul de accidente
reclame. Ei se folosesc de placile de plumb turnate la stereotipie plane, inlocuind prin ele
in anumite ocaziuni zincografia, mai ales unde aceasta din
urma nu este accesibili culegatorului. In aceste placi ei tae
chenare necesare lucrarilor ce execute, incercind
vignete
astfel infrumusetarea for (vezi pag. 221).

Din cele de mai sus se vede destul de limpede cat de

folositoare este stereotipia tipografului. Cele de mai sus dovedesc cu prisosinta cat de indispensabil este astazi stereo tipia oricarui atelier grafic.

ZINCOGRAFIA.
Zincografie se numeste procedeul cu ajutorul .caruia prin
mulocirea fotografrer se reproduc once imagini pe zinc,
spre a servi apoi la inmultire pe cale hpografica. Zincografia
se poate deci socoti Intre anexele artelor grahce, ca una dim
cele mai importante. Ea permite rlustrarea cartrlor, a revis-

www.dacoromanica.ro

Plano X

C
A

1-1

r3 F

.,!

IL

2airkacs:,

www.dacoromanica.ro

Plana XI
Ct
[T.

.1

i7

.-

...-,...-nwn*-

www.dacoromanica.ro

Plansa XII

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

273

telor si a ziarelor zilnice. Cu ajutorul zincografiei se poate

reproduce desenuri, portrete, picturi, etc. Reproducerile acestea sunt negative si se numesc cligee. Cunoastem trei
feluri de clisee.

1. Lineare, reproduceri dupi desen (fig. 226)

2. Autotipii, reproduceri de vederi, interioare, peisage,
portrete, etc. (fig. 227) si
3. Trichrornie, reproduceri dupi picturi, aquarele, etc. in

culori (Plansele IX, X, Xl si XII).

Cliseele lineare sunt cele mai simple, reproduse dupi
desenuri in tus Ele sunt fotografiate cu placile fotografice
obisnuite ; se transports

(fl

pe zinc, utilizind apoi

toata scala procedeului
chimic, proprie zincografiei.

A doua categoric,
autotipiile, sunt reproduceri grafice dupa na,re
turd. Cu ajutorul autotipiei se pot reproduce
Fig, 226.
dupi natura portrete
clisee interioare, obiecte, peisage, etc. Astfel se obtine
prin fotografiere a originalului, fie el de once natura. aezind intre obiectivul gi cliseul sensibil fotografic in interiorul camerei, un geam avind pe el mici careuri, obtinute
prin linii diagonale, can se incruciseazi. Geamul acesta se
numeste in termeni technici rastru" (fig. 228); el descompune originalul in mii de puncte, can in *tile luminoase
ale originalului sunt mai rare, iar in cele intunecoase devin
din ce in ce mai dese. Rastrul acesta permite deci redarea intocmai a originalului. Desimea lui variazi dupi telul
hartiei pe care se imprima cligeul. Pentru hartii fine este
des, de obiceiu de 60 la cm. iar pentru hartii interioare dea:4

vine din ce in ce mai rar. Cel mai rar este acela, care se
utilizeazi la efectuarea cliseelor menite sa ilustreze ziarele
imprimate la rotativi.
Cercetand un cliseu autotipie observam ci intreaga suprafati se compune din mici puncte ridicate, mai mult sau
mai putin apropiate, dupi cum formeazi parti luminoase sau
Manual Grafic.

38

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

274

umbre (fig. 229).

Clirele autotipii se tiparesc intro

sin-

gura culoare.

Cliseele cari servesc la reproduceri in culori, fac parte din

categoria a treia i se numesc trichromatice". Efectuarea
for este aceea ca a autotipiilor simple, cu deosebire numai ca
aci se descompune originalul in trei chseie deosebite, cari,
numai daca se imprima unul peste
altul, redau din nou originalul.
Inainte de a vorbi despre acest
soi de clisee in mod mai Iarg, este

necesar a se s tie ca reproducerile in

culori cu ajutorul
Trichromie" au

ca baza cele trei colori fundamentale : galben, rou si albastru. Este,

cred, tuturor cunoscut ca prin amestecarea a cite doui din aceste trei
culori. se obtine toate nuantele existente, afara bine inteles de alb si
negru. Principiul amestecului acesFig. 227.
tor trei culori fundamentale e baza
Trichromiei", adica a reproducerei in 3 culori. Efectuarea cliseelor pentru trichromie necesita insa un procedeu
cu totul diferit de cel necesar pentru cliseele lineare i auto-

tipie. Se tie ca placile fotografice obisnuite nu sunt sensibile pentru culori ; rosu si galben este redat negru, iar albastru devine alb. Pentru a putea deci obtine piaci pentru
deosebite culori, este necesar ca acestea sa fie acute sensibile, preparindu-le in mod special. Aceste piaci se numesc
panchromatice, ele devin prin prepararea lor, sensibile
pentru toate culorile.
Spre a putea deci reproduce un portret, o pictura sau un
peisaj in culori naturale dupa originalul colorat, sunt necesare trei diferite clisee, cari se obtine prin descompunerea
originalului in cele trei culori fundamentale : galben, rosu i
albastru, acestea imprimate una peste alta redau apoi intocmai originalul colorat. Procedura acestei descompuneri este
urmatoarea :

1. Spre a obtine placa de galben se fixeaza in fata

obiectivului un geam violet numit filtru". Prin acest filtru
trec razele rosii si albastre, iar pentru razele galbene placa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

275

panchromatica ramane insensibila; partite acestea raman deci

pe negativ albe, adica nu se fotograf laza, lormand insa in

positiv cliseul de galben.

2. Placa de rosu se obtine fixand acuma in fata obiectivulului un filtru verde, care va lasa sa treaca atit razele
albastre cat si cele galbene ; cele rosu insa va reline astfel in cat nu vor apare pe
placa sensibili, ramanand
ca positivul sa formeze aci
cliseul de rosu.

3. Pentru a obtine

at

treilea cliseu cel de albastru

se fixeaza in fata obiectivului un filtru rou. Acest

filtru va reline acuma tot
ce este albastru, ficand
placa panchromatica sensibila numai pentru cele-lake culori, cari vor apare
pe ea ; albastru insa va

Fig. 228.

famine alb, in positiv va forma insa mai tarziu cliseul de

albastru.

In modul acesta se obtine trei diferite reproduced fotografice.cari transformate hind, pe cale zincografica, in clisee
si imprimate apoi until peste altul, redau intocmai ongmalul colorat.

lmprimarea acestora pentru reproducere grafica se face in

aceeas ordine in care au Post fotografiate. Mai intai se imprima galbenul, iar dupi ce aceasta culoare este bine uscata,
se imprima rap peste ea, dupa complecta uscare a culoarei
rosn se imprima si albastru. In timpul imprimarii se poate
usor observa cum treptat treptat, din culoare in culoare se
pronunta toate nuantele din pictura originals. Partile inchise
se redau prin imprimerea celor trei culori una peste alta,
adica galben, rosu si albastru.
Daca se doreste insa o pronuntare mai puternica a partilor umbroase, se face un al patrulea cliseu, cel de negru,
imprimandu-I cu a patra culoare,

Acest cliseu se obtine cu ajutorul unui filtru" de culoare galbend, care neutralizeazi toate culorile si se obtine

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

276

astfel un cliseu cu reproducere complecta al originalului,

intro nuanta gris.
Prin cele aratate mai sus, se poate usor constata ce rol
important joaca zincografia in artele grafice ; orice desen,
orice object, pictura, etc. etc. se poate reproduce conform
originalului iar cel de at treilea fel permite chiar reproduceri in culori. Totusi reu-

rn

sita unei atare reproduceri

depinde foarte mutt de di-

Vida zincografului si nu
mai putin de cunostrntele
technice ale tiparitorului.
Zincograful poate gresi
cliseele, iar tipograful-tipa-

ritor, imprimand una sau

alta din culorile prea slab,
sau vice-versa prea tare.
In ambele cazuri se reds
rau originalul, facind reproducerile obtinute neutilizabile.

Ca descoperitorul Trichomier" EC numeste Ja-

ques Cristophe le Blon.

Acesta hind pictor de
Fig. 229.

mare talent fu nascut in

1670 in Frankfurt, Ger-

mania. El a cutreerat toata

Europa. Ocupatia sa de predilectie a fort studiul inventiilor ficute de altii cautand sa perfectioneze ce-1 interesa. El
avu probabil cunostinta de incercarile de a obtine tipare in
mai multe culori [acute anterior. Cele mai vechi tipare sunt
acelea lui Hans Baldung $i Lucas Cranach din anul 1509,
Ca pictor cunostea si faptul ca amestecand colorile una cu
alta se poate obtine toate nuantele existence. El n'a stat mult
pe ganduri ci a inceput experientele sale. In anul 1704 starni

le Blon mare senzatie cu primele tipare in trei culori. De

aci incolo se desvolta aceasta descoperire, ajungand la desvoltarea actuala, iar astazi multe imprimerii au creat o specialitate din tiparul in trei culori.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF/C

277

LEGATORIA DE CARTI
Strans legati de artele grafice este fati .indoiala legatoria
0--) de catti. Rudenia ambelor mestesugurt este adanc inradicinata, la baza hind desvoltarea for concomitenta. Inca
mutt inaintea descoperirii tiparului se cunostea legatoria de
carti; aceasta ocupandu-se cu legatul documentelor cum yi a
manuscriselor de. mans. Cu legatul for se ocupau mai cu
seams monahii psi calugarii ale vechilor manastni, dovedind
mare Made in exercitarea acestui mestesug Produsele for
artistice aveau mare valoare ; mat cu seams scoartele ornamentate in our
argint, legate in
piele si matase erau
foarte cautate si

bine platite.
Deabea zeci de
ani dupi descoperirea tiparului, legatorul de carti paraseste singuratatea chiliilor calugaresti si se fa's-

Fig. 230.

pandeste peste tot

ca mestesugar liber, iar in secolul 16 mai toate universititile din orasele insemnate au infiintat legatorii proprii Legatoriile acestea intretineau stranse legaturi cu tiparnitele,
ce luau pretutindeni fiinta. Deqi legatoriile sunt astazi peste
tot anexate imprimeriilor, totust nu se poate negi intaietatea
existentei lor. Cei mai de seams tiparitori s'au nascut din
breasla legatorilor de carti. Tiparitorii Plantin si Elzevir.
au fost mai intai leditori si apoi tiparitori. Dest pe atunci
ca si astazi legatoriile mai totdeauna erau in serviciul tiparitorului, totusi

intaetatea existentei a fost multi vreme

obiectul unei vii discutii intre ambele mestesuguri.

Asemenea mestesugului tiparitorului panala inventia preselor de tipar, era si cel al legatoriei foarte primitiv. In
anul 1850 Inca, interiorul unei legatorii de carti avei in-

fatisarea ca la Inceputul ei. 0 multime de scule, care de

care mai primitive si mai bizare, se gaseau raspandite peste

www.dacoromanica.ro

MANUAL CRAP IC

278

tot locul. Legatorii de astazi numai greu ar putea ghici

scopul lor, cu atat mai putin ar sti si le manuiasci.
Ca si tiparitorii vechi, tot asa sr le gatorii s'au opus multi
vreme introducerii a oricarei inventie noun in breasla lor.
Concomitent insa cu rapids desvoltare a
tiparului au fost si ei siliti sa adopte in
cele din urma inovatiunile fScute, supunandu-se progresului, iar astazi legatoriile
dispun de tot felul de masini, mari si mici,
spre a usura astfel munca manuals cum si
spre accelerea lucrului in general. Ele sunt
Inzestrate cu masini de fdlfuit (de indoit

coale), (fig. 230) cu masini de cusut cu

sdrmd (fig. 231), cu ater. (fig, 232), masini

de total (fig. 233), de perforat (fig. 234),

cu prese de aunt qi un mare numar de

masini

$i

aparate auxiliare. Toate acestea

sunt puse in miscare in mod mecanic,

omul servind mai mutt sau mai putin ca

Fig. 231.

supraveghetor.

Manipulatia prin care trece astazi o carte pani sa ajunga

in vitrina si deacolo in manile cititorului, sunt urmatoarele :
Coalele =primate, esite de sub press se duc la legatorie
uncle se numara si se controleazi, maculaturile (coale stricate) se scot, si se faltuesc. Filtuitul se face cu masina sau cu
mina. Coalele tiparite la masinile
rotative, vin la legatorie faltuite,
deoarece marina rotativa le UMtueste data cu imprimarea lor.
Odati faltuite incepe adunarea.
Coalele adunate se insira in ordinea lor in gramezi pe mass,
Fig. 232.

apoi

incepe lucritoarea sa

be

adune incepand cu ultima coati.

Coalele contin de regula cite 16 sau 32 pagini. Lucrarile
de editura cum si cele de tiraj se tipiresc mai intotdeauna

in coale de 32 pagini, inlesnind prin aceasta atat tiparul

cat si munca adunarii la legatorie. Coalele adunate se duc
la masina de cusut. Volumele de editura se coase in

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

279

mod mai upr cu ma sau ca sa fie mai rezistente cu sarma

pe panza. Apoi se aeaza in press incleind spatele cu clei.
Volumele fund uscate se lipesc tot cu clei in coperta,
scoarta. Acest soiu de legat se numeqte bropt, i nu este
durabil. De regula volumele broqate nu se taie, spre a
putea fi ulterior legate durabil in carton. Cirtile de gcoala,
cataloage, qi a. se coase cu

sirma pe deasupra. Ele se

taie de regula in trei parti.
Acestea sunt pe scurt fazele prin cari trec cartile
can se raspindesc apoi cu
miile in public.
Cartile de valoare artistica sau ttintifica se leaga
mai totdeauna in scoarte
durabile. Pentru a putea
fi legate, coalele adunate se
pune Intre *urupuri, se preseaza, si se cresteazi la
cotor cu un ferestrau. Crestatura serveste la adapo-

Fig. 233.

stirea sforilor intinse intro rams specials pe care se coase

apoi colile. Primei gi ultimei coale se ataeaza o coals, numita
vorsat" aceasta hind lipita de scoarta, servqte la susti-

nerea volumului. Carole legate., sunt deci dela inceput durabile, si au de regula o imbraciminte mai aleasa.
Imbricammtea cartilor legate sunt felurite. Cele mai eftine
au scoartele de mucava imbricate cu }Janie ; in al doilea
rand yin apoi cele in jum. panza, jum. piele qi jum. pergament. Aceste volume au colturile i cotorul de panza, piele
sau pergament, far scoartele imbricate in hartie. Acestora
urmeaza volumele mai scumpe, legate peste tot in panza,
piele sau pergament. Volumele artistice se leaga pe deaintregul in piele impodobindu-le cu ornamente aurite. Scoartele de acest soiu se fac dupa schite speciale. Legatorul
poleitor le executa cu ajutorul poleiturii de mina qi cu mo...saicul in piele. Procedura poleiturii este urmatoarea : dupa
scluta, poleitorul va face o cope care se aplica pe scoarta
cat i pe cotorul cartii. Apoi impnrni cu ajutorul sculelor

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

280

de poleit, prin forta manii, atat liniile drepte cat si ornamentele schitei.
Sculele sunt de alama si prevazute cu un maner de lemn.

Inainte de a se ,servi de ele, poleitorul le va incilzi la o

lamps de gaz aerian sau spirt.

Sunt toate partile desenului imprimate se departeaza

copia si se sterge pielea'usor cu otel. Cu ajutorul unei pensule
se acopera apoi desenul imprimat cu
albus de oua. Cand albusul s'a uscat,
se unge suprafata scoartei cu ulei de
migdale sau vaselina, asezand foile
de aur-metal, presandu-le bine cu ajutorul

vatei. Prin

presiunea suferita

desenul devine clar visibil. Acuma

poleitorul va trece la imprimarea desenului cu sculele incilzite la foc.

Incalzirea se va face insa cu mare

Fig. 234.

atentie. Sculele prea mutt incatzite,

and foils de am-metal, sau chiar i
scoarta; jar, daca ele sunt prea reci,

nu se lipeste poleitura. Numai exercitarea indelungata a

mestesugului poate duce la perfectionare.
Scoartele cu mosaicul de piele sunt mutt mai scumpe, dar
$i mai artistice. Pentru scopul acesta poleitorul!aie intregul
mosaic din piele colorata, subliind-o cat o foita de hartie ;
le...lipeste pe partite respective a desenului pe scoarta, urmand apoi procedura poleitului ca mai sus.
Scoartele de felul acesta sunt foarte frumoase, avand fiecare in parte o deosebita valoare artistica; dar tocmai din
aceasta cauza sunt costisitoare si de aceeia si rare.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

282

TABLOUL
NECESAR LA UN TIRAJ DELA
Necesiti coale hirtie, dacii dintr'o

MANUAL GRAFIC

283

HARTIEI
50 PANA LA 25.000 EXEMPLARE
coali ies exemplare,

incl. 100 /no prisoase

Exemplare

10

12

16

14

20

18

32

30

24

40

36

48

50

60

56

64

50

55

27

15

12

10

I00

105

55

28

22

19

14

11

150

155

80

40

32

27

20

16

14

14

12

10

200

205

105

53

42

35

27

21

18

15

14

12

11

10

250

255

130

55

52

44

33

26

22

19

16

15

13

11

300

305

78

62

52

39

23

20

18

16

14

11

10

6
7

155

31

26

350

365

180

90

72

60

46

36

30

.26

23

20

18

15

12

12

10

400

405

205

103

81

69

52

41

35

30

26

23

21

18

14

13

12

11

500

505

255

128

102

85

64

51

43

35

32

29

26

22

18

17

16

15

13

11

11

600

605

305

153

122

102

76

61

51

44

38

34

31

26

21

19

17

16

13

13

11

11

10
13

800

805

405

203

160

132

103

81

68

59

52

46

41

34

32

26

23

22

17

17

15

14

1000

1010

505

253

205

169

127

101

85

73

64

57

51

43

34

32

28

26

22

21

19

17

16

1500

1515

757

381

307

254

191

152

128

108

96

86

77

65

52

49

44

41

35

32

30

26

24

2000

2020

1010

506

410

338

254

202

170

146

128

114

102

86

68

64

56

52

44

42

38

34

32

2500 2525

1262

634

512

423

318

253

213

181

160

143

128

108

86

81

72

67

57

53

49

43

40

3000 3030

1515

759

615

507

381

303

255

219

191

170

152

128

102

95

83

77

65

62

56

51

47

4000 4040

2020

1012

820

676

508

402

340

296

256 228 204

172

136

128

112

104

87

83

75

67

63

5000

80

2525

1265

1025

845

635

505

424

354

320

284

254

214

170

160

140

130

110

104

94

84

6000 6060 3030

1518

1230

1014

762

605

509

437

384 341

306

258

203

191

168

155

131

125

113

101

95

7000 7070

3535

1771

1435

1183

889

705

595

515

447

308

356

300

236

224

193

180

151

145

130

117

110

8080 4040

2024

1640

1352

1016

804

680

591

511

455

408

343

271

255

223 207

175

167

151

135

127

9000 9090 4545

2277

1845

1521

1143

907

765

651

576

513

458 386

305

267 251

233

197

188

170

153

143

5050 2530 2050

1690

1270

1010

890

710

640 570

510

430

340

320 278

269

218 210

189

168

158

8000

5050

10.000 10000

20.000 20200 10100

5030 4100

3380 2540

2020

1780

1420

1280 1140 1020

860

690

640

560

520

480

410

380 340

320

25.000 25250 12625

6295

5125

4225 3175

2525

2105

1795

1600 1423 1272 1071

846

795

695

646

585

510

470 420

393

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

284

NUMARUL APROXIMATIV DE LITERE

MANUAL GRAF IC

285

CUPRINSE IN SUTA DE KILOGRAME

U
100 Kilograme de hteri antique.

confine aproximativ litere:

Corp 6 = 200 000

bucici

bucili

buciti

buciti

buciti

Corp 12 = 60.000

Corp 10 --= 82.000

Corp 8 = 120 000

buciti

buciiti

bucati

buciti

buciti

buciti

buciiti

;-;-

a
b
c
d
c

f
g
h
1

j
Ic
1

in
n
o

2 qr
s

t
u

w
x

y
z
$

t
a
a

9500
3250
6250
9500
31500
3000

7000
2000
12250
250
500

0
0
0

750
600
750
600
550
450
450
250
625

150

250
350
450
500
400
300

B
C

If
H

6750 L
4750 M
15000 N
4000 0
1250 P
125 Q
12250 It
10750 S
10500 T
7500 U

500 V
250 \V
250 X
250 Y
1000 Z
1500 $
1500 T

2000

1000 2
1250 3
250 4

A
I

250 5
250 6

Lc

125
125
75
75
75
125

ce

IE
CE

c.
C

8
9
0

a
0

i
i
0

0
0
0

A
A
E

B
E
75 I
300 I

750 0
400 6
250 0
500 U
75 U
175
75

300
200
200
375
300
300
300
500
250
250
250
250

U
.
,

:
;
!

'

25
25
25
24
25
25
25
25
25
25
25
75
75
75
75
75
75
75
75
75
75
75
75
75

a
b
c
d
a

g
h
1

j
Ic

in
n
o

r
s

w
x

2000 37
3000 z
2500 S
1000 1
1000 rt
500 a
500 1
500 A

350 A
250 t
250 w
500 ce

500

625 D
125
125 &

iE

750 CE
500 Q
125 6

5700 A
1950 B
3750 C
5700 D
18900 E
1800 F

3000 G
1200

II

7250

I
J

150

300
3950
2850
9000
2400
750

K
L
M

0
P

75 Q

7500 It
6450 S
6300 T
4500 U
300 V

a
b
c

75
75
75
76
75
75
75
75
75
75
75
45
45
45
45
45
45
45

45
45
45

45

45
45

450
360
450
360
330
270
270

375

it

0
6
t

i
0
o
150 0

90 it
150 0
260 A
270 A
300 E
240 k;
I80 E
45
180

450 ()
360 6
150
150

d
e

f
g
h
i

k
1

in
n
o

\V

45 U

X
Y

75

45

120C

600 Z
900 $
900 '1'

180
120
120

1800

150C

60C
60C

180 !
180 ?
180 '

300
300
300

500

150
150

,-1

I5C
300

is

30C
45C

1E

150
150
150

1200

600 2
750 3
150
150
150
75
75
45
45
45
75

4
5

6
7
8
9

0
a
0

225

150
150
150
150
375

[
a

75
75 &

it
I

A
I
ce

(E

3800 A
1300 B
2500 C
3800 D
12600 E
1200 F
2000 G

II

800
5000

100

J.

200 K
2700 L
1900 M
6000 N

1600 0
500 P
50 Q
5000 It
4300 S

4200 T
3000 U
200 V
100
100
100

\V

400
600
600
800
400
500

X
Y

300
240
300
240
220

i
i

180 0
180 0
100 0

250 it
60 it
100 ft
140
180

200

160 T
120 E

30

120

300
240
100
100

30 U
50 U.
30 .
120

$
T

80 80 :

150 ;
120 !
120 ?
120 '

3
100 4
100 5
100 6
50 7
50 8
30 9

200
100

250

300

t;

30 0
30 it,

75

50 a

50 50 &

E:E7E.,:=EL=z=,:/1,Emnaccun
www.dacoromanica.ro

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
30
30
30
30

a
b

c
d
e

f
g

If
i

Ic
1

in
n
o

30 p
30 q
30 r
30 s
30 t
30 a
30 v
30 w

30 x
800 y
1200 z
1000 s

400 1
400 5,
200 A
200 1
200 ,1.
100

-1-

100
100 (
100 [

lf

100 I
100 tc
200 rc
200 ,F.
300 Of,
200 Q
50

2850
975
1875
2850
9450
900
1500
600
3750

A
B
C

D
E
F

II
I

75

.1

150
2025
1425
4500
1200
375

K
L
31

0
P

50 Q

3750 It
3225 S
3150 T
3250 U
150 V
75
75
75

300
450
450
600
300
375

W
X
Y
Z

$
T
1

75 4
75 5
'75 6

40 7
40 8
10 9
10 0
10 it15 a

225
180
225
180
175
135
135

0
6

i
i

0
0
75 0
190 ft
45 it
75 ft

105 A
135 A

150 E
120 If,
90 E
10

90

225
180
75

75
10
15

U
U

0
0

10 .
90 ,
60 60 :
112 ;
90 !
90 ?
90 '
150
75 ir
75
75 (
75 ]

187
12
12 &

40
40
40
40
40
40
40

40
40

40
40
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10

600
900
750
300
300
150
150
150
75
75
75
150
150
225
15C
40

MANUAL GRAFIC

286

SEMNELE MATEMATICE.

=3 X sau
4

2,

-r-

10

Z \._
17

18

25
0

13

.Zi

C7

15

/ iL L
iCO

23

30

31

32,

14

Cs.0
C0 CO
19
,20

c:foc=,

0 = 1 = hall/ +

P2!

33

C7
1=7
42

11

>

<>

26

28

Z7

,29

c DiThArys sGE
34

35

36

37

38

39

16

2,4

.71

I =- mai mult, plus, si pozitiv, semnul de adunare (o cruce in picioare).

2 = mai pulin, minus, negativ, semnul de sciidere (o liniula simplii, pauzii);
3 = la fel cu, egal (douii liniute subtiri) ; 4 = ori, semnul de inmultire

(o cruce risturnata), punctul poate 1i in linie cu baza literilor sau asezat

a mijlocul lor ; 5 = mai mare sau mai mic, acelas semn inversat inseamni
mai mic sau mai mare ; 6 = mai mare ca ; %-= mar mic ca ; 8 = semnul
progresiirii ; 9 = mai mult sau mai putin, cam ca, plus si minus (semnul
acesta, ca si cel precedent pot Ii congrese, atasind plusului o liniuti sus
sau jos) ; 1 = *rat regulat ; 12 = paralelogram ; 13 = romb ; 14 =
paralelogram ; 15 = triunghiu ; 16 = drept- unghiu, drept unghiular ; 17 =
unghiul ascutit, utilizarea semnului < acesta, in locul unghiului ascutit,
I

duce adeseori la confundare ; 18 = unghiu obtus ; 19 = asem'ankor, acest

semn se poate inlocui printr'un CO mare din antiqua (bune numai din
caracterul grotesti albe) ; 20 = neasemiinkor ; 21=concruent sau acoperitor, asemiinkor
neaseminiitor; semnul acesta ca I cel precedent
se poate procure utilizand semnul asemiiniitor" pi una sau douri linii
subtiri; 22 =,infinit; 23 = drferentialul; 24
integralul; 25 =-- cub; 26--=
cerc, circonferinti; 27=aproape egal; 28 = vertical, perpendicular; 29--=

identic, tot una; 30; paralel, se compune din douii linii subtiri sau din
douii bare alkurate; 31 =egal pi paralel; 32 = egalitate; 33= proportie; 34 =semicerc, semnul subordonkii; 35=supraordoniril; 36 =
prima la
unghiu egal ; 39 =sums, total; 40=z
; 37 = racliicinii; 38
cifra lui Ludolf, proportia periferiei circonferientiare yi diametrul.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

287

SEMNELE ASTRONOMICE.
.Qemnel.e astronomice gaseac utilizarea mai cu seams in lucririle astronomice si calendaristice; se ivesc insi deseori si in deferite alto
lac
Cunoasterea lor, adicii denumirea lor, este necesarii oricgrui culeitor tipograf. Ele aunt urmitoarele :

Luna plin'a
raatra r

CS
111111f

6 p irnSoitul.

9-1 Neptuyt

uu Vesta

do' opozilLune

Luna no0;

Cf Conunctjune

lu.-nona

).< E xo9onta

p-atrar ? Ceres

()bow-0e

Palos

flercur

cua el ra tura

Qtrison ttil

7+ Jur rer

Venus
9
0"
Mai-tie

Inaturn,

bodul. superior

(5 Uranus

UtIodul cobori for

La acestea se mai adaugii urmiitoarele semne meteorologice gi cele ale

zodiacului.

C5',1-Tawperit

(11-tacoreritikiatoperit 4110 ?este to

XYYJI 3
1

nil =t1' Tt1 t /16

7

10

11

12

1 =Virsitorui ; 2 =Pestii; 3 =Berbecul ; 4 = Taurul ; 5 = Gemenii ;

6 = Racul ; 7 =Leul ; 8 =Virgina ; 9 =Balancia ; 10 = Scorpionul ;
1 = Sigetiitortd; 12= Capricorn.
Lucra'rile astronomice se culeg in general ca si cele miitematice f i se
deosebesc numai prin utilizarea, semnelor astronomice pe langi cele maI

tematice.

Materia astronomice se va lucre cu aceiaf atentie ca gi cea maternatick tinind !mama' de perfecta implinire a formulelor, spre a nu di nagtere
la nemultumiri, ce s'ar ivi in timpul implimiirii lor, in cazul dacii nu s'ar
tine seami de aceastii importantii reguli.

www.dacoromanica.ro

288

MANUAL GRAFIC

ALFABETUL TELEGRAFIC
(MORSE)

SEMNELE

Valoarea

SEMNELE

MEM

OMB

8=6 IMW MIMI

MIME MOM

MOM

Mie

MIND

OMB OMNI OEM MIN0

111

MEM MIND
111=11

ch
d
a

UM

MIND

MOM MIMI NEM

MOM MEW

=MI =MD

MEM
h

=MI
m

2
3
4

SW=

6
7

OM= MI= MIND

MIMI SEMI 111=I M.11

NMI

111N Mlle

GM= MEM IMME

MEM OMB NMI

maw mom
smor maw mow moo

SIM=

M=B NM=

Mil=

Vaioarea

AIM MIMS HMS NMI MEM

8
9
0

01=D IMMIN MEM

MIND IMMEN MEM

IMM OMR
1=1111 MNO OMB

OMR

UMW MINI IMI

MOM II MIMS AIM,
NEM =NW MIMS

MED
Men 611111
MEMO

=IMO

www.dacoromanica.ro

11111811=1
MEND

90

INDICE ALFABETIC
A

AC DE CRAVAT, un ac de lel
imbricat in lemn, servind la tragerea conturului deseuurilor, des-

tinate pentru Iona.

ACC1DENTA, se numegte once
lucrare grafica conceputi in mod
deosebit ; in general lucrarile de
mercantilaj (comer%).

ACOLADE, se numesc arcuri cari

leaga doui sau mai multe randuri
sau cifre. (Vezi pag. 54).
A1NFAS, Vezi linii de cap. (Vezi

Pag. 52. si 171.)

ALBERT A. Unul din cei mai renumiii fabricanli de masini de tiparin

tile legate. A contribuit foarte mult

la desvoltarea legatului cartilor.

ALDINE, un caracter do I iterii antique de tietura semi-neagra, tii-

iata de Aldini M.
ANTIQUA, se numegte in general
erica caracter de liters de tieturi
latina ; cunoagtem antique frau-

cezi cu Hoare lunguiati gi mai

compacts, cea englezi cu Hoare
late gi subtire.
ANUNTURI, aunt un soiu de materie, conceputi apre a servi ca
reclama pentru o walla !oarecare;
se insereazi in gazete, reviste, etc.

(Vezi pag. 130).

ARCUITE. Randurile cu less in forma rotunda, semi rotunde se numeac arcuite. (Vezi fig. 99, 100,
101, 102.

Franckental -Germania; ale cam;

fabricate aunt rispindite peste
tot globul.
ALBITURA, se numegte once spa-

A*EZAREAPAGINILOR.Modul

tiu ce se gisepe intro litere sau

de aranjament al paginilor la ma-

randuri, precum gi materialul ce

sina

umple acest spatiu lira a esi la

80).

tipar (de ex. interlinii, regletii).

ALDINI MANUT1U. Cel mai meritos tipograf Italian. Dela el avem
caracterele de Merit' aldine gi ita-

pentru

tipar. (Vezi pag.

AUTOTYPE", se numegte o mating de cules, construita de ger-

lice. Tot el in inventatorul unui

manii Milllendorf gi Vorreiter.

ASACHI GHEORGHE, reintroduce in anul 1827, din nou tipografia

Imams gen de ornament pentru car-

in Romania, dupg ce cazuse in

Manual Grafic.

19

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

290
amortire timp de 150 ani, dela Matei Basarab, incoace.

AZUREE, un soi de linii de alama

de diferite grosimi, caror floare
are variate desenuri. Aceste linii

CADRU ; denumirea ornamentelor

servesc la compunerea cecurilor,

chitanlelor, scopul for fiMd Ingreunarea falgificarei. (Vezi pag. 53).

CALCULAREA MANUSCRISULUI, (Vezi pag. 95 gi tabl ourile

ARMGARD construi impreuni cu

Galiyn o magina de cubes. (Vezi

Coptotipe")
B

BARE, vezi fractii. (Vezi pag. 50).

BATARDE, vezi un caracter de liters caligraficii. (Vezi pag 42),
BATATOAREA, o bucatii de lemn
de forma fig 35 care servegte la
baterea formelor inaintea tiparului
spre a egala literile, ferindu-le ast-

inconjuratoare a imprimatelor sub

mice forma. (Vezi chenare).

pe pag.. 96, 97, 98.
CALIGRAFICE, se numesc carat.
terele de liters can imiteazi scriere curenta de mini.
CALFUTA, vezi .,bittiitoarea.
CAP DE TABELA, partea de sus a
tabelelor care tontine explicalia
rubricelor.
CAPI TALUTE, numim acele caractere de liters de diferite grade,

can se compun numai din literile marl (majuscule, verzale) avind

inaltimea literilor mici din cor-

fel de a fi rupte de cilindrul ma-

pul respectiv. Ele servesc spre a

scoate in evidenta unii autori cat

ginei ; deasemenea se bat gi gpaltele cu materie culeask inainte de

gi la colontitluri vii.
CARAS CONST., unul din primii

a fi data corecturii.

discipoli romini ai lui Gutenberg.

BLUME MELCHIOR, unul din

primii tipografi danezi.

BONHOMME PASQUALE, este

numele unuia

dintre

meritogii

tipografi francezi.
BORGHIS, denumirea pentru corp 9.

BRACHELSBERG, E. din Westfalia construi o magina de cules,

fare a avea Iasi vre un suces.

BRANT PETER, tipograf danez

CASE, se numesc casutele de lemn,

can servesc la adapostirea ma-

terialului grafic. Deosebim case

de titers, de linii, de material
(albitura), de cure gi de fractii.
(Vezi fig. 13, 14, 15, 16, 17, 18).

CELULOID, cel mai ideal material de tidal fonts; consta dintr'un fel de cauciuc foarte tare.
(Lucrarea celuloid-ului v. p. 241).

CHINA.

de seams.

BRASOV, a avut prima tipogafie in

anul 1534, fiind introdusi de
Hunter loan. Aci s'au tiparit mai
multecarti bisericegti cu deosebire
in latiaegte. In anul 1546 s'a dada
aci prima moarii" de hartie de titre judele Bragovului loan Beukner

gi tot aci s a tiparit prima data

Arta tiparului se cu-

noagte in aceasta tare inc a inainte

de Christos, cand se tiparea dupi

piaci de lemn gravate. Tiparul cu
tipele mobile se introduce deabea

in anul 1620.
CHEPMAN WELTER, introduce
in tovarigia lui Andrew Millar,
tipograf is in Scotia.

Katechismul lui Luther gi noul Tes-

CHENARE, se numesc ornamentele

tament in grecegte la 1550.

BRE1TKOPF, constructor de ma-

de mice fel can servesc Is intadrarea lucrarilor grafice, ele pot

gini tipografice.

fi compose din figuri geometrice sau

BUCURESTI, vedq prima sa tipoprafie in anul 1675.

figuri, pot fi albe sau negre, cam gi

in culori. (Vezi pag. 58).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
CENINI BERNARD, celebrul tipograf italian, despre care com.
patriotii lui sustin ca ar fi foot
descoperitorul tipelor mobile, pe
tend exercita meseria in Brugge
din Flandra.

CERNEICOVICI PRINCIPELE,
introduce in anul 1493 pentru
prima oars tiparul in Montenegro,
aducand aceasta arta din Elvelia.
CICERO, denumirea pentru corp 12,
Origina acestei denumiri dateaza

dela inceputul ivirei tipografiei ;

prima literii Latina tiliati fu de
marimea scrierii lui Cicerone, deacolo acest nume.
CIFRE, denumirea semnelor de care
se servegte la exprimarea unui numar oarecare; cele obignuite, nu-

mite arabe gi cele latine, can se

compun din literile verzale (mad)
ale alfabetului latin(antiqua). (Vezi

pag. 33).
CIT ATELE, se numesc acele parti
din carti, reviste, broguri, etc, cari

aunt reproduceriode idei ale altar

autori ; aceatea se culeg deobiceiu
dintr'un corp mai mic dec.& restul lucrarti.

CLARENDON LIVIUS THILBOUST, tipograf francez renumit

prin faptul a a taiat caracterele

de liters numite Clarendon".
CLESTUTA. Un instrument mic
de otel nichelat, de forma unui
clegte aervind la scoaterea erorilor, gi la ridicarea literilor ca
zute.

CLINCEANU, tipograf roman.

COMPACT, denumirea unui zal cules lira multe stari, fiat intervale

de Altura adica nerarit.

COLONTITLURI, avem douli felud, primul numit viu, al doilea
mort. Cel viu arata pe scurt con

tinutul parlilor sau a carlii in

general in dreapta (pag. Cara' sot).
gi numele autorului in stints (pag.

cu sot.).Colontitlul mort consta

numai din sirapla cifra a paginilor

291

agezate, dad. se gaseac la mijlocul paginilor intre doui pauze,

dace aunt Irma puce Ia marginea
paginilor in dreapta gi stings, lira
pauzii.
COLONEL,denumirea pentru corp 7.

COLINET, SIMION DE, tipograf

francez de mare merit.
COMPAS, instrumentul de care se
servegte la desen pentru masuratgi
cu ajutorul caruia se trage lanai arcuate gi cercuri.

COMPRES vezi, compact.

COPTOTIPE" este numele unei

magini de Cules, construita de
francezul Galien gi Armgard.
CORSELLES FRIEDRICH, fa cel

dintai care in anul 1474 introduce tipografia in rap' Cambridge

din Anglia.
CORDOVA, este unul din primii
tipogafi spanioli.
CORPUL, = gradul, marimea literilor. Avem urmatoarele corpuri
de Uteri obignuite : 6, 8, 10, 12,
gi mai marl ; 14, 16, 18, 20, 24,
28, 36, 48, mai putin obignuit

aunt 3, 4, 5, 7, 9, 11, 32, 42.

CORECTURA, se numesc spalturile sau paginile, imprimate cu
ajutorul periei sau a presei, cari
servesc la rectificarea erorilor.
CORPUS,denumirea pentru corp 10.
COPERTA, se numegte in limbajul
grafic, invelitoarea cartilor, revistelor, brogurilor, etc. se tiparesc

de regula pa hirtie coloratii.

CULEGAR, instrumentul de tier
sau alamii, cu ajutorul caruia tipograful ingua literile spre a le de-

gerta apoi pe gif. Culegaul se

compune din 4 diferite bucliti gi
anume : dintr'o gini in forma unui
vinkel', la un cepa inchis; din broasca, cingatoarea gi din gurupul,
care fixeaza broasca gi cingatoarea.

(Vezi fig. 26 a, b, c, d.)

CUPRINSUL, vezi table de materii.
CRATIMA, semnul interpunctiunii
care se ageazii Ia sfargitul unui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

292

rind, despirtind ultimul cuvint,

indicind Radel ci silabele des/air-

lite formeazi un singur cuvint.

CRUCIULITA. (Vezi pag. 31).
CUADRAT, buciti de albituri do
mirimea 2, 3 gi 4 cicero, gi de
grosimea corpului respectiv. De
cuadrati se servegte mai intiii la
implinirea rindwilor, cum gi in
general la complectarea spatiului

alb. Face parte din albituri.

CULEGAUL, vezi culegar.
CULEGERE, manipulatia ingiruirei
literilor in culegar.
CUNEIFORME. Scriere v eche; mai
desvoltatii ca hieroglifele, constand din semne geometrice, mult
mai simplificate. (Vezi fig. 2).
CZERNOVIC S GEORGE are ma-

rele merit de a fi fost col dintii

care in anul 1493 a introdus tipografia in Rusia, gi anume in oragul
Tichernigon.
D

DEDICATIE, acea parte a unei ciirti

prin care lucrarea se inchini unei
persoane oarecare. Se ageazi ime-

diet dupi titlul pe pagini Uri

sot, lisand inaintea ei o fatii albi.

DELEATUR, in limbi latini distruge, semnul ce servegte la in

semnarea in corecturi a literilor
de prisos gi inseamni a acoate,
a distruge ceeace este prea mult.
(Vezi pag. 72)DESERTAREA, manipulatia golirii culegarului umplut, pe galior.
DIAMANT denumirea pentru corp 4

D1DOT, fir acela care didi sistemului punctelor lui Fourrier,

o bazi, denumindu-I iistemul
parisian ; abandonind astfel sistamul german, care socotea gradele

dupi linii" socotite a cite doui

puncte" (corp pe frantuzeste).

DIOTYPE" este

numele unei ma-

gini de culea construiti de francezul 1. Pinel, in anul 1926 la Paris.

DURSUSI, se numesc nigte linii

de plumb, de diferite lungimi pi
grosimi dela 1 pini la 4 puncte
gi servesc la ririrea materiei.
E

ECHERUL, o linie triunghiulari

care servegte la desen. (Vezi fig.
228).

EGALUL (Vezi pag. 3 I).

EGYPTIANA, un caracter de litera
foarte plicuti, a cirei proprietate
este de a nu eves prea mare deosebire intro liniile subtiri 9i cele

groase ce compun litera, d. ex.

antiqua.

EGALIZAREA, impiirtirea egali a.

albiturii dintre fiecare literii, cind
se spationeazii un cuvint aau un
rind intros.

ELZEVIR. Membrii acestei marcante familii de tipografi aunt tietorii simpaticului caracter de literS
cunoscut pretutindeni sub numelede elzevire sau medievale.
EN-TE 1-UR1, se numesc capetele,
firmele, tipfirite pe scrisori, fac-

turi, etc, in goner pe toate imprimatele comerciale.

ET-CETERA, semnul care inseam ni latinegte gi aga mai departe.
Se intrebuinteazii in felul acesta:
etc.

ET, (Vezi pag. 32).

ETIENNE, o farnilie de tipografi de

mare valoare, cari au ficut mad.

imbunititiri tiparului francez.
Until din membrii acestei familii
a CI-fiat caracterul de

literii cru

acelag nume.
F

FARBE, tipograf francez care a in-

ventat caracterele de liters cunoacute sub numele de Renaissance..

FASSOMBRONE, Otavio Petrucci.

are meritul

www.dacoromanica.ro

de a

fi

fost col

MANUAL GRAFIC

293

dintii care a imaginat semnele

Ele se despart printr'o liniuta ori-

notelor muzicale, El instalase in

anul 1469 la Venetia tipografie

zontalii sau diagonal& numite bare.

(Vezi pag. 50).

FRANK THOMAS,

proprie.

constructor

FENONOLA BERNARDO, introduce in anul 1474 pentru prima

owe' arta lui Gutenberg in Spania, anume la Valenta.
FLACHISTICHEL, o mica daltita
de otel, de care se serveste la
taiatul fontelor in celuloid. (Vezi

preselor de tipar.
FREIBURGER MICHEL, german,
care in anul 1469 instal impre-

fig. 191).
FLORATE, se numeste orice caracter de liters a carui floare eate
impodobita cu ornamente, fie nu-

racterele gotice cu cele romane

(latine, antique).

FUNDAMENTUL, este un fel de

plans& previzutii cu picioare si

mai linii sau si flori.

FOALE, eate un mic burduf care

stinghe care serveste la pastrarea

formelor bune cat si a formelor de

serveste la curatirea prafului din

casele de liters ; deci nu. trebue
si lipseascii din nici-o tipografie.
(Vezi fig. 19).

FONTA,

unit' cu doi tovarisi ai lui prima

tipografie in capitala Franlei,
FROBEN IOAN, tipograf elvetian;

el fit cel dintai care inlocui ca-

impartit. (Vezi fig. 25).

FUNDAMENT DE MASINA,
aunt un soi de fundamente, lucrate mai trainice si prevazute la

Prin fonta se intelege o

una din laturile ei cu o sin& de

forma care se tipareste intro cu.

Joare deschisa si peste care se

fier, ce serveste la impingerea for-

imprimii un alt tipar mai inchis.

melor inchise in marina cat si la

scoaterea for din masinii.

Fontele servesc la infrumusetarea

FL/STCapitalist mare, fiind mai

.imprimatelor, ele pot fi compuse din

zat (bucati de chenare cu un desen

intai asociat cu Gutemberg. reusi

prin intrigi si viclenie a inl&tura pe

linear), taiate in material de font

acesta asociindu-se cu Peter Schaffer ; ambii au contribuit foarte

(Vezi pag. 235 si fig , 38, 191,

194 fl 195), on chiar ficute in

mult la imbunitatirea tiparului.

zincografie.

FORMATUL,prin format se intelege mat lungimea randurilor insiruite, cat si latimea si inaltimea
formelor in general. Formatul se
face pe cicero.
FORMA, se numeste orice materie
compusi spre reproducere pe tale
tipografica.

FOURRIER, P. SIMON ; Tipocare fixa punctul

tipografic si stabili sistemul cunoscut sub numele de sistem parisian"
FRACTUR, se numeste taetura de
caractere de !heti proprie limbei
germane. (Vezi pag 149).
FRACTII, sunt niste cifre mici cu
gra; renumit,

ajutorul carom indicam fractiunile.

G
GALION, iunt niste planse din Iemn
sau zinc, previzut, la cele din Iemn

pe douii,- iar la cele de zinc, pe

trei laturi cu margini; ele servesc
la insiruir ea randurilor (materiei)
culese si adunate in culegar, (Vezi

fig. 29, 30 1 31.).

GARAMOND CLAUDE, fU acela
care tile cel dintiti caracterele de
liter& de marimea corp. 10, de
aci si denumirea de garmond pen-

tru acest corp.

.
GARMOND, denumirea corpului
10, (Vezi Garamond).
.

GEORGI, cunoscut si meritoa constructor de masini de tipar.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

294

GERSON, RABINUL, introduce

in anul 1483 prima tipografie la
Constantinopol. Impreunii cu fiul
si

nepotul sill au respendit arta

lui Gutenberg in tot

imperiului otoman.

cuprinsul

GHEMEN GOTTFRIED OF, introduce cel dintei in anul 1483,

tiparul in Danemarca.
GH1LMETELE, aunt de douit feluri
cele obisnuite compuse din doui
virgule la caracterele antique ",
si cele medevale de forma aceasta A. (Vezi peg. 29).
GHIFERT, vezi patrisor.
GILPIN, constructor de prese tipografice.

GISECKE, cunoscutul si renumitul

fabricant german de masini tipo-

grafice si turnetor de litere.

GORLIEN, iventa inpreune cu Am-

gard o marine de cules (Vezi

..Coptotype ")
GO1 ICA, tieture de literi proprie
limbei germane.

GOBEL CAROL, betrin si meritos tipograf roman.

GRADUL, vezi corp.

GRECIA, vechiul leagen al stiimei
si a artei, primi din pricina prigonirilor turcesti, deabea in 1817
primul tease.
GRIZATE, (strefate, hasurate) caractere de liter& can au pertile

groase compuse din liniule, fie

orizontale, fie verticale.

GROLIER JEAN, un distins legetor de certi.

GUTENBERG IOHAN, a descoperit ih anul 1450 tiparul cu tipele mobile de metal. Este socotit
ca perintele tiparului.

HALBGHIFERT, Vezi jum petrisor-

HAASE WILHELM, mecanic din

Basel (Elvetia) se ocupa foarte
mutt cu perfectionarea masinilor
de tipar.
HAMMERSBACH ION, a deschis=
in anul 1481 prima tipografie in
orasul Basel, Elvelia.
HEL1AS HELIE, fu unul din primii
tipografi, cad au introdus tipografia in Elvetia.
HERARD, constructor de prese detipar.

HIEROGLIFELE, primele forme

de scriere constind din figuri de
animale, de oameni si plante, din
cari se formau cuvinte si fraze
(Vezi fig. 1).

HOPIL WOLFGANG, tipograf

francez de mare merit.
HUMERI Dr., bogitas german, ciruia Gutenberg incredinte nedreptatea suferit a de purtarea lui
Fust si SchOffer, care ii inlesni

instalsrea unei noui tipografii.

HUNTER 10AN, fu primul care

introduce arta tiparului intro localitate locuite de romini, anume
la Brasov.
1

IEANSON NICOLAS, fir trimis de

regele Ludowig al XI-lea in Germania apre a invite tipografia si
a o introduce apoi in Franta. Jeanson insii nu se mai inapoiaz in
Franta, ci dupe invitarea acestei

arte se stabileste in Italia (Venetia). El fir acela care invents.

caracterele romane.
INALTIMEA GERMANA, se numeste inaltimea tipelor, dela picior pine la Hoare ; cam 25 mm.

INALTIMEA FRANCEZA, este

I -IAAGE URLICH, introduce in
toveresia unui oarecare Sixt de
Ressius, in anul 1467, arta tiparului la Roma, aducencko din
Venetia.

o scurtare a celei germane la 23'/,

mm. cu scopul de a economise

material, obtinind la aceias cantitate un numer mai mare de litere,.

INTRODUCERE, se numeste par-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C
tea explicativii care precedeazi
lucrarea.

IN1TIALE.Literile care se aqeazit la inceputul textului sau a Capitolelor se numesc initiate. Ele
cuprind de regula 3-4 randuri din
text, nici-odat/i 'limit mai putin de 2
randuri, de pot fi atrit simple cat
qi ornamentate (Borate). Vezi pag.
121).

IMPARTITUL, se numeqte procedure distribuirii materiei sau for-

melor tipiir ite. (Vezi pag. 93).

1TALICE, denumirea caracterelor de

literii tiiiatii oblig, inclinata spry

dreapta; inventate de Aldini Manutiu.

JUMATATE PATRIOR, sau

halbghifert, apartine grupului albiturei, cuprinde jumiitatea grosimei

a unui Otrigor din corpul respectiv, qi serveqte la despirtirea

cuvintelor.

295

LEPREUX JEAN, tipograf francez.

LICHTENSTEIN, tipograf din CoIonia, introduce in anul 1482 pentru prima oar tipografia la Viena.
LIGNA MINA, ION FILIP DE, turns cel dintai la Roma literile ebrei-

ce, Nand tot a colo, in anu11470

qi primul tipar.

LINII DE COLOANE, se numesc

liniile cari despart coloanele de
materii in pagini. Ele pot fi linii
aubtiri, sau turnate special pe 6,
8, 10 qi 12 puncte. Sunt de alamit sau plumb.

LINII DE CAP, aunt liniile cari

despart colontitlul v iu de restul

textului. Vezi qi Ainlas.

LINIA DE NOTE. Vezi

note,

pagina 31.

LINII, aunt un soiu de qini din alamii pe ale ciror rnuche se aflii
gravat desenul reap. : o linie find,
douli una rani alts (dublii), semineagrii, neagra. etc. Se serveqte de

KALTMAYER, constructor de pre

se tipografice.
KANON, denumirea pentru corp 24,

ele la tribe] s, la compunerea dif.

chenare qi altele. (Vezi pag. 51).
Floarea for se imprirnii, deci con-

trar liniilor numite dursuqi.

KOGALNICEANU MIHAIL, in-

LINOLEUM, un fel de material

staleazii in anul 1840 o tipografie

sub numele de ..Candora".
KONIG F RIEDRICH, pune in mitt-

co mpus din cauciuc sau pluti apli-

care prima presi de tipar cu ajutorul fortei motrice (aloud), qi anume in Eisleben, Germania in anul
1810.

KRAUS, Renumitul fabricant de

maqini pentru uzul stabilimentelor
grafice.

KOSTER LAURENT, olandez,

care se spune, cii ar fi introdus
xilografia in Europa, 9i ar fi ridicat-o la o mare desvoltare. El fu
primul care tiparea cu ajutorul

cat pe piinzi, ce serveqte pentru

fonte. (Vezi pag. 247).
LINOTIP, maqina de cubes qi tur-

nat randuri intregi, inventaa de

Otmar Mergenthaler din Baltimore

(Vezi fig. 1431.

LOMBARDO, Giovani Paolo, deschide in anul 1459 primul atelier tipografic in Mexic.
M

MANSION COLORI, tot un tipograf belgian de mare merit.

xilografiei ilustratiuni qi cirri de joc.

MAIOLI THOMAS, mare amator

L
LANSTON TOLBERT, inventa-

a leggtoriei de ciirti ; lui se datoreoe in mare parte dezvoltarea

torul maqinei de cubes Monotip.

(Vezi pag. 215).

MA RINONI, constructorul maqinelor de tipar cu acelaq nume.

legitoriei de cirri.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

296

MARTENS DIERICK, un meritos

tipograf belgian, care introduce
arta tiparului si in Olanda.

MARIMEA TIPELOR. Sub mirimea tipelor se intelege inne1timea

literilor (floarea tor). Aceasti
mirime se imparte in grade, corp.

(Vezi pag. 24)

MAJUSCULE, (Vezi capitalute)
MANUSCRIS, dela latinescul manuscriptum=scriere de mini, se

numegte orice model care seavegte culegitorului pentru a fi re-

produs pe tale tipografici.

MILLAR ANDREW, este primul
care introduce tipografia in tovirigia lui Chepmann Welter, in

turnat riinduri, construiti de Sander, un elev a lui Mergenthaler.

MONOTIP, magini de cules gi turnat litere mobile, inventati de Tolbert Lanston. (Vezi fig. 153).
MISSAL, denumirea pentru corp 28.
MITTEL, denumirea pentru corp 14.
MUSGULI FE, denumirea literilor
intoarse pe dos, can apar la tipar
ca puncte negre". (Vezi peg. 21)
MULLENDORF. E., coustrui im-

preuni cu E. Vorreiter o main

de cules. (Vezi, Autotype").
N

Scotia.
MINUS, denumirea unei liniute ori-

NONPAREILLE,denumirea pentru
corp. 6.
NOTE, se numesc textele explica-

zontale, de forms, cireia se zice

tive ce se pun la piciorul pagi-

si pauzi. Mirimea for variazi dupii

nilor, precedate de o linie de note.

corpul resp. de literi.

MARCEL, Jean losif, fir cel dintii care introduce tipografia in
Africa si anume la Cairo.

o fractie. stein ti sau cruciuliti,

care se repeti gi in text, la locul

In capul for se aft& un semn

respectiv.

MA TEIU BASARAB, Voevodul,

ageaza in anul 1634 prima tipografie la Govora, in vechiul regat.

MAY, ION VAN DE, este des-

PAGINI, se numesc un numir de

coperitorul stereotipiei, nelipsitii

rinduri formate, spre a di, a con-

astizi din nici-o tipografie.

MELETIE, calugarul, fir cel dintii tipograf roman. Cu ajutorul
lui se instaleazi sub domnia lui
Mateiu Basarab in anul 1634 prima tipografie la lagi.

MEDIEVALE, o tieturi de literi

foarte plicutii. (Vezi pag. 27)
M.-.RGINALE, se numesc cuvin-

tele sau titluletele ce se aseazi

pe marginea paginilor, adici afari

din format. (Vezi pag. 107)

MERGENTHALER Otmar, constructorul maginei de cules Linotip" (Vezi pag. 210)
MORETUS, belgian, ciruia revine
marele merit de a fi muncit foarte
mutt pentru desvoltarea tiparului
in Belgia.
MONOLEINE, imagine de cules gi

stitui, o pane dintr'o carte, etc.

PAGINATIE, se numeste manipulabia formSrii paginilor.

PANARTZ ARNOLD. Elevul lui

Gutenberg, care impreunii cu Con-

rad Schveyteyn, un alt elev al

lui fg. au introdus in anul 1462,
adicii cu 12 ani mai tirziu, arta
tiparului in Italia.

PAPYRUS-UL. Un soi de hirtie

a ciirei inventie se atribue inca
in sec. Ill in. Cr. chinezilor. Se
fabrici din cinepi, iar mai titziu din plants Papyrus-ul.
PA RAGRAFUL, Vezi pag. 31

PARENTEZII, aunt de douii feluri, cele obignuite ( ), gi cote franceze [ ). Intrebuintarea tor. (Vezi

pag. 30).

PATRI$OR sau ghifert, se nume-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC
,rte un paralilipiped de forma literilor, pe grosimea corpului reap.
ins putin mai scurt ca literile,
deci nu apar la tipar, ele fac parte
din grupul al biturii. (Vezi pag. 36)

PERL, denumirea pentru corp 5.

PERGAMENTUL, pielea animalelor netibicitg, preparati gi ne-

297

ajutorul ciruia se infige in casi,

numit ienacul (Vezi fig. 63).
PUNCTATE, LINII, aunt un so i
de linii de alami, a cgror floare
reprezinti numai nigte puncte sau
liniufe foarte dese gi aubtiri, (Vezi
pag. 52.

tezitg cu ajutorul varului, care ser-

vea ca material de scris in locul

hartiei de azi. Denumirea o are
dela oragul Pergamum, undo s'a
ficut inventia ei.
PETIT, denumirea pentru corp 8.

PETRU CEL MARE, are meritul

de a fi dispus turnarea caracterilor ruseelti,
PENSETTA (pincette), Vezi cleg-

trill fig 39.

RACCO, Lope de; meritos tipograf,

spaniol.

RADAUTI, fu inzestrat in anul 1736

cu prima s'a tipografie.

RADULESCU HELIADE, un prea

meritos

roman,

care

s'a ocupat

foarte mutt cu desvoltarea tiparului

in Romania.

PIC1ORUL TABELELOR, partea

de jos a tabelelor, cc se cora-

RAFFELSBERGER, tipograf vie -

pune din liniile verticals can despart rubricele una de alta, deci fira
partea explicative a acestora care

RAR1T, se numegte acea materie

sau cuvintele cad au intre randuri
sau litere un spatiu alb. (Vezi

se numegte capul.

nez.

spatiat.)

PILSEN, primul orag austriac care a primit tiparul.

PLACILE MASER, este denumi-

RASIDESCU ST., cunoscutul gi me-

rea unui soi de material foarte prielnic pentru taint fonte. Conga

servegte la adapostirea caselor de

dinteun strat de crag preparata fi

aplicati pe'carton. Se numesc astfel dupe inventatorul tor, germanul
Miser. (Vezi pag. 240).
PLANTIN, meritos tipograf belgian.

REGAL DE FUNDAMENTE, se

PINEL I, construi in anul 1906- o

ek au o grosime dela 6 puncte

magma de cubes (Vezi Diotype"

gi pag. 222.)
PORT-PAGINI, dela frantuzeascii
Port-au-page; se numesc bucgti
-de carton subtire sau hartie in-

pang la 4 cicero ; lungimea for este

doitg, pe care se pun paginile

formate spre a putei fi ugor ma-

ritosul tipograf din timpurile noastre.

REGALUL, un stelaj de lemn, care

Deere.

(Vezi fig. 60).

numesc regalele unde se adapostesc

fundamentele (Vezi fig. 24 gi fig. 25)

REGLEJI, aunt un fel de albitura

servind la co mplectarea spatiului alb ;

de regula dela 1-6 cuadrati.

RIGNONS, Thomas Francois ; este
primul tipograf francez, care utilize
femei ca culeggtoare.

ROMANE sau Romain un caracter

de literg foarte plicut, care are
aseminare cu elzevire.

nuite.

PORT MANUSCRIS, un mic portativ de km, care serveste 1 a

tinerea manuscrisului, ugurind cu-

lean!. Consta dintr'un clegte numit elloisorum, gi dintr'o stinghe

previzutii cu un bolt de otel, cu

RONDE, vezi caligrafice.

ROSETTI, C. A. are marele merit
de a fi muncit pentru rispindirea
tiparului in Romania.

ROTH BERTOLD, este unul din

cei mai de frunte tipografi elv etien

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

298

SANDER, a eonstruit masina de

cules 9i turnat rinduri intregi, nu-

miti Monoleine".
SCAUNUL DE CORECTURAL,
un scaun de inaltimea pieptului,

SIXT DE RESSIUS, a introdus impreuni cu Ulrich Haase in anu

1467 arta tiparului din nordul haIiei la Roma.
SMIRNA, orasul din Asia mica,
unde se tipirea in limba romans
cirri bisericesti.

servind la scoaterea erorilor Ia for-

SNITER, un fel de cutitas special

me marl (Vezi fig 40).

SCHITA, este un desemn in linii

pentru tiiat fonte. (Vezi fig. 183.)

SOLENHOFEN, singurul loc in

fugitive, redindu-ne imagines filer:rii ce se esecutii. (Vezi pag. 232).

SCHOFFER PETER, elevul lui
Gutenberg, apoi tovaris cu el.
SchOffer a inventat matritele de metal (stemplul) pentru turnat litere ;
descoperire de important capitalS.

Germania unde se giseste piatra.

litograficii Igresie).

(Vezi pag. 14).

SCHUTTHEWORTH, din Londra
se ocupil cel dintii cu perfectionare preselor de tipar.

SCHWEYTEYN CONRAD, vezi

Panartz.

SERBIA, primi prima sa tiparnit5

deabea in 1515.

SENEFELDER, descoperitorul litografiei si a penitei de scris de

SPALT, o bucati de materie inyiruiti pe un galion, spre a fi cetita gi apoi paginatii.

SPATII, albitura ce serveste la im-

plinirea rindurilor. Spatiile sunt

de mai multe grosimi. (Vezi
pag. 35).

SPATIAT, vezi ririt.

SPITSTICHEL, un fel de diltiti
care de asemenea serveste la tiiatul fontelor in celuloid. (Vezi
fig. 193).
STANHOPE, e acela care construi
in anul 1800 prima presi de tier,
la Londra.

STARE, spatiul alb ce se

o tel.

SIBIU, fir inzestrat cu primul siu

tease in anul 1575, adicii cu 40
ani mai tirziu ca Brasovul.
*IF, vezi galion.

iveste

Is terminarea alineatelor.

STELUTA, (vezi pag. 30).

*IF DE PAGINATIE, un sif de

STEMA, se numeste marca editorials care este inregistrati la tribunal ; ea se aseazi de reguli pe

forms dreptunghiulari de diferite

prima pagini, cum si pe prima sau

dimensiuni, cari servesc Ia pagina,

precum gi la culegerea mercantilelor
SIGNATURA, este un semn, o cres-

a patra pagina a copertri.

STRAUSS, la Viena, se ocupi cu

tituri, ce are fiecare literi increstatii pe partea grosimii ai anume

pe acea parte uncle se giseste
piciorul floarei si mai aproape de
piciorul paralelipipedului. (Vezi

mares stiruinfit la desvoltarea preselor de tipar.

SULA, un bolt mic de ofel, ascutit, previzut cu un miner, servind

la scoaterea erorilor. (Vezi fig.38).

fig. 5). In al doilea inteles, primele

pagini fiecirei coale, care pe Iiingi

cifra coalei, confine gi numele auto-

TABLA DE MATERII, se nu-

rului si a lucririi. (Vezi pag. 103).

SISTEMUL PUNCTELOR impirtirea corpurilor (gradelor) de literi in puncte, dupS Fourrier in

Franta.

acea parte a ciirtilor, brosurilor, etc. care cuprinde confinutul lucritii. Se poate aranja in
meste

fati cat si la urma lueririi.

TENACLUL, vezi port manuscris.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C
TERTIA, denumirea pentru corp 16;
TEXT, denumirea pentru corp 20 ;
in marimea acestor litere a'a cults
textul" dela prima biblie de aci si
numele de text.
TIEFDRUCK, procedeul de repro-

ducere prin tipar adincit.

TIFLIS, orasul in Caucazia unde
sau tiparit primele cacti bisericrsti
in romaneste.

299
la compunnerea chenarelor. (Vezi

pag. 52).
TRICHROMIE, procedeul cu ajutoful caruia se poate reproduce
intocmai picturi, portrete, etc. etc.
TRIGAULT NICOLAS, iesuit. introduce tiparul cu literile mobile
in China in anul 1620, adica 145
ani mai tarziu, dela descoperirea
tor.

TIGHEL, marina de tipar de maU

rime intermediara intro americana

si plena. Sunt puse in

miscare

cu motor iar uncle mai vechi si

UMBRATE, se numesc caracterele

de litere cari au intro parte sau

cu picior.

TIMIWARA, aci se deschide prima tipografie in anul 1765, si pare

a fi adusi de episcopul roman

depe vremuri.

in alta Inca o linie deosebiti, formind umbra tor.

UNTERLAG, se numeste regletele, de regula pe

cicero, ce
se puns la sfirsitul paginilor, cu
scopul de a le da un sprijin oaI

TINCTURA DE TRANSPORT,
se utilizeaza la copierea desenurilor pentru fonte. (Vezi p. 236).
TIPELE, se numesc betisoarele de

recare.

plumb pe varful carom se afla gra-

vat in relief semnul literei reap.

(Vezi fig. 5.). Guvintul derive
din latinescul typus".
TIPOGRAF, marina de cules si
turnat randuri intregi, inventatif
de Rogers, (Vezi fig. 149),
TITLUL, prima paging a oricarei
carti, brosuri, etc. care ne indica
con(inutul

lucrarii,

autorul

ei,

editorul si tiparitorul ei ;
doilea inteles orice rand
scos in evidenti ;mewl text oarecare ; la reclame randurile princloak.
TOPLICEANU DUMITRACHE
unul din primii tipografi romini.
TORY GOFROY, un meritos legator de carti.

In al

TRANSPORT, se numeste copierea desenurilor, din pozitiv in

negativ, si vice-versa.

mic val portativ, ctr miner, servind la inegrire a materiei spre a

da corectu rii, fie cu peria fie cu
presa.

VALLEYEE, din Paris ar fi descoperit si el in anul 1735 steriotipia.

VASILE LUPUL, instaleazi in
anul 1640 prima tipografie la Iasi.
VERTATUL, in latineste, intoarce (Vezi pag. 72).
VERTE, vezi vertatur.
VESTFALIA, loan de, fir col dintai care introduce inven(ia lui Gutenberg in Belgia.
VfERCANTABER, un mic instrument servind la gravarea fontelor
in plicile Maser (Vezi fig. 186).

VIECANT*TICHEL, o diltita de
specials pentru uzul tipografilor, servindu-le la lucrarea fontelor in plumb. (Vezi fig. 196)
opal,

TRATTNER, unul din primii tipografi vienezi.

TREMURATE LINII,

VALUL DE CORECTURA, un

aunt

de

doui feluri, si anume tee- pi

, ele servesc de obiceiu

VIGNETE, se numesc figurile si

ornamentele, can servesc la infrumusetarea lucrarilor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL RAFIC

300

VILLA, Jacob, de, introduce alitturi de Fenola, arta tiparului in

Spania.

VORSLAG, se numeste regletele,

de obiceiu pe 2 cicero, ce an

pune in capul formelor, servind

staleaza in auul 1591 prima tipografie in Japonia

XILOGRAFIAi arta de a grave
grav
att figurile cat pi literile in lemn,
spre a fi reproduse. Descoperirea
ei este atribuitii tot Chinezilor

tot pentru sprijinirea zatului.

VORREITER, Construi impreunii

cu Miillendorf o masinii de cules.
(Vezi Autotype).

WATS RICHARD, constructor

de prese tipografice.

X
XAVIER FRANCISC, iesuit, in-

ZAT. mice materie lucratii se flumelite, in termenul grafic, zal, fie

text compres sau altfel.

ZETLINIA, o link de alamit cu

mici urechi la ambele extreme, de
care se serveste la cules, usuriind
astfel alunecarea literilor in cule-

giu ; culegand Uri zellinie, literile se impedicii de signaturii, in.

greunind culegerea. (Vezi fig. 27).

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL
Rostul acestei lucriri
Din istoria tiparului

Pag.

.....

'Prelate
.

5
7

Partea

MATERIALUL TIPOGRAFIC.

.............

Tipele, infiti#area for . .

Caracterile cele mai obirmite
Semnele interpunctiunii
Semnele noastre de numiirat: cifrele

19

25

28
32
34
42

Albituraquadratilinii (dursu#i)
Caracterile de literii pentru titluri
Casa de litere
Linii de plumb pi slams #i casele for .
Regalul, Regalul de fundamente #i fundamentele
Culegarul gi zetlinia

45
51

60
62
63
63

Portmanuscris-Tenacul
Galion eau giful

Partea a doua.
DESPRE CULEGERE.
Manuscrisul .
Facerea formatului
Culesul

65

Starea, impliaitul rindului

Despirtirea cuvintelor

..... .

impirtirea egalii a albiturii

www.dacoromanica.ro

66
66

68
69

MANUAL GRAFIC

304

Pag.

Desertarea culegarului pe gallon

Corectura, cetitul ei si scoaterea erorilor
Alta aemne de corecturi
Formarea paginilor. Mirimea for (fall de formatul hirtiei pi asezarea
for pe foaie .

Formate le de hirtie si mirimea respectivi a paginilor de text

75

if i

77

tabele
Legato! paginilor
Asezarea paginilor pentru tipar
Impirtitul (distribuirea materiei tipirite)
Calculate& manuscrisului
Tabloul de calculat manuscrisul

Numirul literilor cuprinse Intr'un rind dela 4-8 quadrat;

70
70
72

79
80
93
95
96
97

Parka a bele.
LUCRARILE TIPOGRAFULUI.
Brosuri si reviate

99

Tabloul paginilor de inceput de arts

Executarea cirtilor de lux

104

Incadrarea paginilor
Asezarea ilustratiilor
Implinirea cligeelor
Reducerea cliseelor
Initialele
Culegerea poeziilor
Culegerea dictionarelor .
Culegerea reclamelor
Culegerea formulelor matematico
Culegerea limbilor striine
alfabetul grecesc
alfabetul rusesc
alfabetul cirilic
alfabetul german
alfabetul evreiesc
Note muzicale
Scrisul orbilor
Culegerea tabelelor
Culegerea lucririlor de accidents

109

www.dacoromanica.ro

111

118

119
121

124
126
130
138
141

142
144
146

149
149
152

163
167

174

M A N U A L GRAF 1 C

105
Pag.

Culegerea lucririlor de accidente

Linia ca ornament

174
178

Diferite ornamente

181

Rindurile arcuite .
Titlurile interioare ale cirtilor
Coperta sau invefitoarea exterioari
Cotorul cirtilor
Alte lucriri de accidenle

182
184
189

192
194

Parka a patra.
MASINILE DE CULES.
Linotyp
Typograf
Monotyp
Monoleine
Intertype

210
212
215
218
263

Parka a cincea.
DESENUL, SCHITA

FONTA.

Desenul
Executarea schitelor

Transportul desenurilor si tiiatul fontelor

Transport ul 'clesenuril o r

Tiiatul 'si gravarea pliicilor de fonts

..

Plicile Miser
SO

Celuloid

223
232
235
235
239
240
241

Plicile de Linoleum
Plicile de Plumb

247
247

Parka a ;easea.
MAS1NELE DE TIPAR.
Istoria masinelor de tipar
Malin'. phial
Melina Tiefdruck"
Marina Offset"

253
257
259
260

Manual Grafic.

so

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

3c6

rag.
Par lea

a peaplea.

BRAW ASIMILATE.
Litografia
Stereotipia
Zincografia

267

Legitoria de carli ...

269
272
277

ANEXE,
Tabloul hertiei necesarli la un tiraj dela 50 pia' la 25.000 exemplare
Numirul aproximativ de litere cuprinse intr.() rata de kilograme .

282
284

Semnele matematice
Semnele astronomice

286
287
288
289

.
.

Alfabetul telegrafic (Morse)

Indica alfabetic
Cuprinsul

www.dacoromanica.ro

301

Monotype
it

1111111111211611111111111111

Singura magna din

fume pentru turnat
caractere mobile.
Cea mai productivd
si rentabild din toate
masinile de cules si
turnat.
11111111111=111111111111111111111111

Cei interesati primesc la cerere informatii mai

detailate, aprecieri din practica, probe de litere

etc. complecte si gratuite prin

CONTINENTALE MONOTYPEVERTRIEBS-A. G. Basel (Elvetia)

sau prin Reprezentanta Generals :

Henry & Emanuel Frankel,

Bucuresti Str Doamnei 16.

www.dacoromanica.ro

Telefon 3'8 38

HENRY & EMANUEL

FRANKEL, S. I. N. C.
BUCURE$TI
STR. DOAMNEI, 16
TELEFON 878/88

REPREZENTANTII GENERALI A URMATOARELOR FIRME :

Continentale Monotype -Vertriebs

A. G., Basel

Schnellpressen' Fabrik Koenig &

Bauer A. G. Wuerzburg IC:idling
Aug. Fomm, Leipzig (masini de
taiat)
Sachsische Cartonnagen lk.c..chinen
A. G. Dresden

Ph. Mayfarth & Co. Frankfurt a/M

(Marini de facut baloturi de hartie)
R. Hammer & Saline, Aschersleben
(Marini de numerotat)
Gebr. Janecke & Fr. Schneemann,
Hannover (Cerneluri de tot felul)
H.vMiibius & Fils, Basel (Clef de valuri (,,Reform")
I. D. Boecker Skihne, Hohenlimburg
1.1W (Sarnia de legatorie)

Viktoria" Bronzenfarben . Werke

Fuerth I./B.
Paul Szigrist, Leipzig (Cerneala spe
ciala pentru marmorat)

SE FAC INSTALATIUNI COMPLECTE DE

TIPOGRAFII, LITOGRAFII 51 CARTONAGE
1

www.dacoromanica.ro

I Marina de cules TYPOGRAPH" Universal

n oil e formate

Asiguia maximum de rentabilitate 0 face

de turnat

randurile C e 1 e

a obtinut un nou

record prin

Rationel"
1

Si

mai bune.
Este cea mai

2, cu care

se poate turns

simpla,

toate corpurile

mai

de la 6-12 Si de

sina de cules si

fa 4

deci

30 cicero

II

IES3

4;6-1L

eftina

cea
ma-

cea mai
rentabila.

eon=

TYPOGRAPH"-G. m. b. H. Berlin
Reprezentania pentru Romania

SOC. TECHNICA, BUCURE$T1 1, STR. SMARDAN 39

TELEFON 1/33 si 73;60

SOCIETATEA TECHNICA"

BUCURE$T1 I, No. 39 STRADA SMARDAN No. 39

FURNIZEAZA :

MA$1N1 LITOGRAFICE $1 TIPOGRAFICE

MA$1N1 DE LEGATORIE $1 CARTONAGE
MATERIALE GRAFICE
APARATE DE INCALZIT ELECTRICE PENTRU MA$1N1 DE CULES ELECTRO FUNDITOR" ETC.

..

IINISSONIMM

www.dacoromanica.ro

COMERTUL GRAFIC
DEMETRU BARA$
BUCURE$T1 1, Str. SMARDAN, 43. Telefon 69/17

MAIM i MATERIALE pentru INDUSTRIA GRA FICA

LEGATO R.I ECAR.TONAGEZIN CO GRAFIE
Reprezentanta generals pentru Romania a urmatoarelor fabric!:
Schnelipressenfabrik Frankenthal, Alberta Co. A. G., Frankenthal:

Masini pentru imprimat in toate procedeurile $ Rotative, Plane, Offset, Tipogravura.

Kielm & lingerer, Leipzig Leutzsch : Fabrica de ptiitoare automate (sorb)
..Universal", Malin' de faituit. Malin' de tras corecturi.
Maschlnenfabrik Kempewerk, NUrnberg: Instalatiuni complecte Si moderne
pentru Stereotipie, Zincografie si Galvanoplastie. Utensilii tipografice.

Deutsche Feinschielf-Ges. m. b. H., Berlin-ReinIckendorf: Masini de cules

Linotype renovate. Accesorit si Wiese de rezerva pentru masini de cules Linotype si Typograph Executiune de precizie.
Schriftguss A. G. vorm. BrUder Butter, Dresden z Caractere tipografice In
taieturile cele mai moderne. Lind si ornarnente de alama.

Steinmesse & Stoliberg, G. 111. H. NUrnberg: Masini cilindrice moderne

pentru litografie de pe piatrg si de pe piaci de zinc. Masini aiutStoare.

Masinii de IScuit.

H. Pautze & Co., Berlin-Reinickendorf : Fabrics de rame si aparate pentru

nurnerotat actiuni s. a., Paginatoare de mans. Masini pentru imprimat bilete
de carton pentru caile ferate.

Dr. Ldvinsohn & Co., Berlin-FrIedrichsfeide

Fabrica de cerneluri pentru

tipografie, litografie, offset, tipogravurS, litografie pe tinichea. Cerneluri de

anilinS pentru pungi de hartie. Catnap superioare.
Btittcher & Renner, NUrnberg : FabricS de tuburi de piele pentru litografie si
offset. Pletre litografiee st materials pentru toate procedeurile de reproduc
tiune. Renumitul cleiu de valuri, marca .Noris".

Druckplattenfabrik Glauchau, Julius Wezel G. m. b. H., Giachau I. Sa. :

Fabrica de piaci de zinc lucioasc si granulate peritru litografie si offset. Pre
parate chimice pentru adaogat la cerneluri, marca .Keralin", pentru toate
scopurile grafice

Richard Naumann, Dresden : Fabricd de hartie de report pentru litografie de

Pe piatra, offset, litografie pe tinichea, pentru tucriri cartografice, note
muzicale etc

F. Heidenhelmer, G. m. b. H., Stuttgart : FabrieS de panza de legalorie in

toate genurile, moleskin, tifon, etc.

Dorstener Drahtwerke, H. W. Brune & Co., G. m. b. H. Dorsten Westf :

Fabrica de sarma pentru legatorie si cartonages galvanizata, cupruitS. zin
cuitS, cositorita si otelita.

Hoh & Hahne, Leipzig : Fabric5 specialS de aparate fotografice moderne pentru
toate procedeurile de reproducliunc. Masini aiutatoare, aparate si unelte
pentru zineografte.

A. Laue & Co. Metallwerke, Berlin : Fabrica de piScl de zinc, de cupru si de

alama pentru zincografie si pentru gravori.

Cafaloage, prospecte si oferte ca preturile originate ale fabricilor primifi

imediat la cerere, adresandu-vd Reprezentanfei:

DEMETRU BARA$
COMERTUL GRAFIC
PUCUREfT1 I, Str. SMARDAN, 43. BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro

CASA
GRAFICA
SOCIETATE IN NUME COLECTIV
CERNAUTI

BUCURE$T1

CLUJ

lancu Pondor 18
Adr. telegr. :
Graflca, Cerniutl

Bd.I. C. Bretlanu 26

Str. N. lorga 11 A
Adr. telegr. :
GrafIca, Cluj

Telefon 901

Adr. telegr. :

ri

CaeagrafBucurectl
Telef.: Aut. 220.78

1111

Telefon 478

MASINI $1 MATERIALE GRAFICE

SE FAC INSTALATIUNI COMPLECTE DE
TIPOGRAFII, LITOGRAFII $1 CARTONAGE

REVISTA

GRAFICA ROMANA
UNICA REVISTA ROMANA,
DE TECHNICA GRAFICA IN
TARA. ABONAMENTUL PE

UN AN LEI 120. PENTRU

LUCRATORI, IAR PENTRU

PATRONI LEI 200.

.1

AdministraIia si Redactia:
CRAIOVA, Bd. Mihai Bravul 4.

www.dacoromanica.ro

INSTALATIUNI COMPLECTE
NOUI $1 OCAZIONALE
de tipografii, litografii legatoril
de carts, se fac in ceI mai scurf
timp Si cu preturile cele mai avail.
tagioase.

UTENSILII $1 ORICE
MATERIALE
pentru bransa grafica si poleito-

rie se livreaza din Depozit Cu

PRETURI FARA CONCURENTA.

RESURSA CEA MAI BUNA

PENTRU REVANZATORI

ING. E. PREISLER

BUCURESTI

Str. Baratiel 47, Etajul III-lea

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTFCA TIPOGRAFULUI
Dimitrie C. lonescu:

Un mic istoric asupra tipografiilor din

Romania
Partea I (1533-1901)
Partea II (1 902 1927)
Partea III (in preparatie)
V. aColin :
Vocabularul tipografului

- Afisul artistic (cu planse)

Lei 40.-

Xilografia. Cu clisee i planse . . .

Lapsus correctoris. Un istoric al gresehlor de tipar
Zincografia. Notiuni pentru tipografi
Cartea elevului tipograf. Pentru

ly
71

_n

20.
30.
20.25.-

40.

ucenici incepatori

Album memorativ. Biografii, monografii pi portrete

100.

Colectiunea lucrarilor grafice. Un

volum cu imprimate moderne

Almanachul Graficei Romane pe

anul 1928

,,

50.
80.

V. 7Zolin i cCatdrescu :
Grafica Romans. Revisti pentru educatie technics. Abonamentul pe un an :
Pentru pau oni
Pentru lucratori

200.
,,

120.

Toate aceste lucriiri se pot procura direct dela autori eau prim
organizatia tipografilor Gutenberg", Strada Imprimeriei No. 38.
1

31920

PRETUL LEI 90.

www.dacoromanica.ro