ti .

k Ui

11 A

_bE

AGRIGULTURA
PENTRU CLASELE PR1MAR1
Iit

P S. .11:11EL1INU
Agnett!lt,t...1

Dirkttorele scOtil de Apricitittill si

Si 'v41111111%4

Carte attlori'Patii de Consiliulti perrnat-lenIU ii Instritetilwri

Tuldite, pentru invi0Ontulu scknrii ri ware.

c
.---

-457-0/

,--iv-cAr..).-Y

av4")4.'

....4N

(3;g?...e..)'

N(LP Gf

0:1\s--0

C gap

Nr_., ....,

BCCURFIS1
imilrinteritt Th. 3fichiiieseu

ei

Vaitie3eu, st. Stit.1)71-17.4d1

.1$69.

www.dacoromanica.ro

PARTEA ANTEIC.

J)ESPHE AGRICULTURA
1.

DEFINITIUNEN Si IMPARTIREX AGRICULTURE'.

1.
Agr;cultura este arta de a cultiva parnentulil. Scopuid sea este de a produce plan-

tele folosit6re omului qi animaleloril, in catatime catu se pote mai mare, si cu chieltueli
6161 se p6t,?, mai mid,

AcestA arta se pUte Inparti fn cinci

parti care suntil urmat6rele: agricultur a, sail
2.

cultura citimpului; orticult ur a. sail cultura

grailiuilor6; silvicultur a, sail cultura padarilorit; vinic ultura sail cultura viilord; ceom i a vitel or ii sail erescerea si ingrijirea
11
au:Inal:Aurii domest:ce.

www.dacoromanica.ro

In acdsta carte not ne vonni indeletnici

mai cu semi cu agricultura propria dish; insa
vomu dice cite ce-va i despre cele-l-alte parti.
3.

4. Agricultura iudeletnicindu-se cu cultura

plantelorii, este de mare trebuinta ca inainte
de a vorbi desprecunni se cultivka plantele, sa
scinni mai anteiii ce suutu plantele.
IL
CATE-VA CLT1OSCINTE ASCPRA ['UNTRUE:.

1.

T6te corpurile care se 'Ail pe supra-

fact), i fn Intrulii pamentului se deosibescii

trel clase marl, care suit

g et alele sau plantele

Fi

Su

a n i Ina I el e, v e-

mineralele-

Animalele cuprindit omulu i tate fiintele vietuitore pima la cea mai mica insecta.
2.

3. Plantele cupriadil t6te plantele de la

cea mai mica erba i pana la eel mai marl
copaci.
4.

Mineralele cuprindii petrile, pamblturile,

www.dacoromanica.ro

sarurile si metalurile, precumii suutil ferulil, arama, aurulu si argintula.

5.
Animalele si plantele suntri Inzestratede
cititrenaturii cu vista; ele traescii, se Inmultescil
si moril; aceste fiinte se numescil o r gani ce,

Wneralele nu au viatk nu traiescil, si de aceia s'ail numitii corpuri -n e organic e.

Plantele se nutrescii si se prasescil

6.

Organele sail partite prin care se nutrescil

plantele

*until radacina, trunchiulii

si

foil e.
Organele prin care se prilsescil suntil: fl oril e fructele sail r6dele, si se m entele,
7.

Cele d'anteiil organe, adicA ratlacina,

trunchiulil si foile se numescu o r g au e de n utri ti un e; cele de alu doilea, adica, florile,

fructele si sementele, se numescil org a ne d e

reproductiuue.

Se vorbimil despre fie-care din aceste feluri de

organe.

www.dacoromanica.ro

1. Oryanele isulrifittnei
R a, d a cin a este acea parte a plantel care

1.

se Infige in piimentil. Pe r5daeind snntil o mcll

time de firisore care se numeseii mu sta ti. La
virfulu mastiit'loril este o gurita care se nu-

mesee spongio I

a'.

spongiolele loril deoseb:te zemuri sau sucuri care

nutrescii planta,
2.

Rildiicin;le sugil din pall-16)10:i

s1, se infigil in
p'elOntri, se ifigii iii trunchiurile copaciloril
sagil zemil dintr'ensi; ast-feliii small rat-Mc:11;1e
3.

Un:le ra lacini ill

loe,i1

de vesch. Asemenea ralacini se numescii p a-

rasite.
4.
116(lheinile nu triiescii tote tutu atata
timpu; uncle traeseil numai Emu ant si se usncA;
astil-feliil sant(' radaeinile de grth, de porumbh
de ovesil; asemenea radacini se chianni, a-

nual e.
Alte raldcini traiescu doui ani i apoi pieru

Pistil-fail suntil sfeclele. morcovi, napi; acestea se numescii b i s-an u. a I e.

www.dacoromanica.ro

-5
Altelo, in sir:;itri, triiiescu ani mai multi; astIda suntil visdeiulii, trifoinha si altele; acestea,
se numescil v i v ac e.
Dupe feliulit raldacinhlorn i plantele se
5.
numeseil anuale, bis -annale i vivace.

Indacinile n'ail tote aceiasi forai; de

G.
aceia unele se numescii tub e r c ul Ose, precumu senor carton, napi; altele fir Os e, precum switu rarl<icinile de grin, de porumbii; altele c e p 6s e, precumii suntil apa, usturoiulii.;
altele, p i v o t e nt e, precumil &luta morcovi, sfeclele,
7.

tuberculiise si pivotente suntii

de mare folosiI pentru agriculturii, pentru cli

ele se intrebuint6zii la h.rana omului si a animalt:101-6, i apol se scate si dintr'insele deosebite substante. precumil este zaharuld care se
sc6te din sfecle.
Mari de acesta, piimentulil in care se cultiv6ziti plante de acestea, remine curatil. i ma
nuntati'i, pentru c5, ele ail trebuintii de a fi spate 1e mai multe
8.

Trunch. i ul u este acea parte a planwww.dacoromanica.ro

tei care iasa din radacina si cresce afara.

0-

nele trunchiuri suntil midi; astil-felil este trunchiulu gr6neloril; altele suntil forte marl, precum este trunchivai stejarului, alu fagului si

alu paltinului.
9.

Se numesce trunchiii femnos

6,

acela care este tare ca alit copaciloril; si trunc h i il e r b o s u, acelii trunch'il care este male,
fragedii, ca trunehiulugraneloril si alii legumiloril.

In trunchiulii unui copaciii se deos'beseil mai multe parti, si taiticlil unit trunehiil
de ulthil de a currneclisulii vomu vedea ca se
afla o posgita subtire sail grosil care se numesce c 6 j a; dupe dinsa vine o parte de lemnil
a caruia fata este alba, si care s'a numitu a 1b u r nil; dupe 1emnulii OA vine lemnulil Inehisil care se numesce inim a de 1e mn
11.
In mijlocuiu trunchiului se afla mad uv a; din maduva pldca o multime de rage
care se numeseil r a d e m e d uv a r i1.
10.

12.
Foil e suntil acele parti ale plantel
alipite de trunchiil sail de ramuri, si care mai
tote eadil In toti anii. Foi1e se Onu de copaciii
printr'o c o di t L Printeinsele asudeda planwww.dacoromanica.ro

tele, si tota printr'ins-le resufla, adica: absorbil

aeralil de care ail trebu'iitil.

2. Organe le reproducliunei
Flortle
Fructele Semente le.
1.

Se numescil organe de reproductiune

care plantele oe prilsescd sail se

acelea
inmultesca.
pri

2.

Flarea se compune din mai multe

parti. Dad, vom lua and trandafirii sail o alta

flare, vom vedea ea" mai Anthill sunt nisce foite
de deosebite fete; in mijloculd acestorii foite se

vedil nisce firishre aid drora verfil este acoperitil de un prafil galbui. Aceste firislire se numescil stam i n e, si prafulil acesta se chiamd
p len u. Dad nu aril fi acesta prafil plantele
nu aril lega nici o-data".
In mdlocul firisoreloril se aflg, unil fire mai
groscioril care se numesce pi sti l d. Ciludil 140,
plantele prafulii celd galberni cade peste pistils
3.

De desubtulil flora' se af15, o umfliiturh"

in care se glisescil semente; acesta umflatura se

numesce o v a rid.
4. -- Cand 16ga, plantele florea se vestegesce.
www.dacoromanica.ro

8 -Dupe ce se vestegesce fldrea ovariuri

cresce si en timpulil se face rail, cum este maruin, Para, strugurele s. c. l. acesta este fruc5.

t u 1 ii.

6. -- Fructulil se cote, si in cele din urm5, se

user), sail putreclesce, si dintr'ensulil iesii s e -

men t e I e. Sementele se imprtistiii, de sine-le cum

se impriiscie tote sementele selbatice ; sail le
adttnii, omnlil si le semenii, dupii cumil face cu
griffin, porumbulii si alte plante cultivate.
7.

Dupe soiulil planteloril unele frute en-

prindil numai o sem6ntii., cumil este griffin si porumbulil ; altele din contra cuprindIi pal multe;

asa sere esemplu, lute teca de fasole se giisescil mall multe semente.

In on care senAntii se giisesce unu coltil

care se desvoltail cilndil se pune in pamentii ;
acestil coltil se chiamA e in brio nil. Aceia ce
este plodulii Ia onale de paseri, este embrionulil
sail coltulil Ia plante.
8.

3.Germinaliunea sail incoltilul planlelor.

1.

C,111(Fit pune chic -va o seme2nth in j)A-

mentii, ea dandilde umeclela incepe sa se umfle,

www.dacoromanica.ro

rape posghita ca se iasA, dacii, nu este

ruptii de sine.
si

2.

ea

Coltnlu se inparte Indoue: o parte apu-

in susii ca se iasa din pamentil sere a for-

ma mai pe urmzi lujerulil; si alta apuca In josil

ca se formeze mai pe urma raclacina.
3.

Pentru ca sementele sa Yncolesci tre-

bne ca siti gasescil, iii phinentn umeqe15, si calduriti, ae.il si lumin5.. Lumina este. trebuinciosii, mai

cu semii, dupe ce resare planta.

4.
eepii.

Dupe ce planta ias6 din p;imentii Indea foile, sh'i cresca lujerulil, sa info-

r6scii,, sa fac6rodil si semente, si fn urimi si m-

ra, lasendiii dupe sine sementele ca sa prasescA

alte plante asemenea ca densa.

4. Nuirifiunea sau hrana planfelorii

1.

Plantele se nutrescil din aeril si din pii-

mentii.

Aerulil este, ca cnmu amil slice, un fumit

care n'are fac5., nu se vede; ehu ample totit vzilduhulii. Frail densulii. nu potil trai nisi animalele nisi plantele.
2.

www.dacoromanica.ro

-10
3.

In aerii se afla, mai multe gazuri ; a-

cestea suntil o csig,e nu lit. azotulu, carb

cult'', am oniaculil i aburi de apa.
4.

Plantele absorbil prin folic lord aeril

oprescil dinteensnlu pA,rtile de care au

trebuintii si ce rilinane '16 dad afara. F,le oprescil
i

mai cu sema carboniculd din care scotil o parte

care se numesce carbon il, i cea-l-alta care
este ocsigenil o dad afarA.

Din pamentil plantele sugil prin radacinile lord o multime de substante hrAnitbre
5.

care suntii topite fn aph". Farce apd

n'ard putea suge nimicil din pilmentil i plantele
aril peri.

PAMENTULU

1.

In agriculture Intelegenth prin vorba

pimeiitu partea aceia pe care o lucrezA omulu

cu plugulil si alte machini, si in care 's1 infigil
mai cu soma plantele cultivate radacinile lord.

Suntilmai multe feluri de pilmentil: acelea in care se OA argilg adid, pal-116146i cli2.

www.dacoromanica.ro

11

sosil, se numeseil. pamenturi ar gi 16 s e; astfeta este pilmentuld de Ole i de ca.ramigi,

mantilla ro u i galbenil.
Acelea in care se afla creta sail tipetri de varil, marmura, se numesch
pamenturi calcari I; astil-felu suntii
pamenturile alburii care se afla pe la polele
2.

muntiloril de marmura.
3.
Acelea in care se [IAA nisipii multu se

numescii.pamenturinisipase.

Se intempla mai tote-de-una ca aceste

pamenturi sa fie amestecate unele en altele;
asa, spre esempin, pilmentuld argilosil este amestecatil cu acela nisiposa; atunci parnentulil
acela se unmesce argil o-n i s i p o s 11. llaca
este amestecatil ea calcaril, se numesce a r3.

ffilo-calcarosil.

Se numesca pa in n t ur I de Inn ca
sail al uvi one, acele pam6'nturi care se afla qe
4.

termurile apeloril; astir -feliii se dice lunca Si-

retaliff, a Oltulni, a Argeplui.

5.

Parnentnrile argildse sunta in de obsce

rqeate sail &bele. Ele ingh!ta apa multi.

www.dacoromanica.ro

12

eilnaii este seceth se inthreseil, craph i se lner6il, anevoie. Duch se aria de cu tUmmt, butsari deg-era si se milnunteseil prim< vara.
Grillln cresce bine in pilm6nturile argUse;
insh cAndh cuprindil argila prea multii deviiiii

clisdse, sail humdse, si luerarea loril ajunge sa

fie prea costis:tOre.
Pamentulll nurnitil clis it sail h u m it
este unii fell/ de argilti, tare, indesatil, care nu
se p6te luera.
6.

7. -- Piimenturile colearUse se nsuch lesne,

nu till apa, eraph chndil este secetii. Candi].
este umeclela multi se fach mocirlit. Asemenea
phmenturi citndil suntil curate, adich cuprindil

uumai calcaril, snutit forte rele.

8.

Pamenturile nis'pose lash sit tree", apa

numai de cRil. Se lucrep lesue, lush (fail patinil. Cu catil nis:pulil este nini manuntil cu a-

filth pamOntulil este mai roditoril.

Ca sit fiih unit piimenth bunil treble sit euprindil

argiI5, nisipil s! calcard.. Astil-feliii smith mare parte din patan9.

www.dacoromanica.ro

13

turle terei n6stre; ast11-fad sunta rodit6rece

lunei atAtil de intinse la nol.
10.

-- In pamenta afara de argila, calcara

si nisipa se mai afla o substanta care se chum .

Ii u in u s sari grasi m e. Huinusula este negni si se face din plantele putreciite. Pam6n.turile care nu cuprindu liuinusii,
produca pufna.
11.

Sc numescri p am enturi taris

acelea care cuprinda dish' multi;

turi us 6r e,

si

p a m e u-

acelea care cuprinda nislpii

m ulta.

12.

-- Pamenturile tari tina apa multa

vatama planteloril pentru ea le putreqescil radacinile. Ca sa le sventeze. cultivatorala trehue sa traga santuri in care sa se scurwa apa
de prisosa.
13.

Pamenturile

tune se eunosca dupe

plantele care eresea pe dinsele; copaci sunta

frumosi, c6ja linsa, plantele marl, CAnda se alit
plugulu merge a oru, brasdele se manunteseil
i au o fata ndgra.

www.dacoromanica.ro

14

1. Ainendamenle
1.

C.tu lii mai piimentii este, spre esemplu,

nisiposil de tutu, pentru ca ti se Fitch' acelii.

pamentil. Mai blind se amestecii cu parnentil
cbsosib asemenea amestea re se numesee am en fl a in e n t
2,

Cele mai iutrebuintate substante ca a-

menclamente santil argila, nisipulii, varulu si

parneutulii verde sail mama.

Argila se amesteea cu piimenturile ni_

sipOse. Cando ai unit paineatil nisiposu card
pe dfllsulu cute -va cart* de argilii, sail mai
bine de pamentil verdui; lasnil pin6, primavara;
fn primavara
cu lopata ysi apoi anl;
3.

vei vedea atunei ca p'amentulii nisiposil este

mai legatil i va produce mai. multil.

Candil pamentuhl este prea clisosil atunel se amesteca cu nisipil pentru ca sa se

MCA mai will. Pentru acesta se eara- nisipu
pe c mpu, se int:nde si se ara dupe acesta pa4.

mentulu.

Varulii se amesteca cu p5.menturile cli_

sase sail argildse dupe cumil se amestecti i ni5.

www.dacoromanica.ro

15

Asemenea se amesteca si cu acele nisfpose.

Pamenturile in care purse varii producii grane mai frumose si nutreturi mai mite.
6.

7.

Daramaturile de ziduri
a. (Tailse amesteca
varii si alte

semenea cu pamentulii; de '1

substante.

Noroiurile dupe ulite, amestecate fiinclu

cu balega si totil felldii de ram'asite, suntil bane
pentru viii pentru pamenturile tar!.
8.

2. ingra
1.

Candi' se cu1t:v6z5, parnentulil nepre-

curmatii, plantele sugil cta vlaga dintr'ensulii

ping ce incepe sa produca Area putillii. Ca sa
amesisi viie pamentulii in fire, cultivatori
alte
substante;
ae6sta
va sa
teca cu unoiu si

gica a ingrasa pamentulii.

Dintre tote ingrasamintele gun o i ulil

este edit mai intrebuintatii.
2.

Gunoiulu este amestecatura de paie si

de baliga de vite. Cindu stall vitele in cos: re
sail in curte, si baliga lord se amested Cu
3.

www.dacoromanica.ro

16

stratulil de paie care este mternutil subil densele, acea amestechtura o numescil cultivatori
gunoid.
4.

Pilmenturile cele mai rele, cele mai

sterile, se potii face fUrte bune candii suntri Ingrapte. Pentru aceia cultivatori cu Ingrijire nu

lash sh se percla gunoiulil;

stringil

'11.1

ducil pe terinile lord.

Ca sh aibi gunoiil bunil i multrt, trebue ca vitele sa file hranite bine si sa aibi
fu tote-d'auna uuu aternutil de paie.
5,

arnineta trebue scosil gunoiulti cu o

rob& sail cu o targh, i aeclatu subil unu adhpostit ca sh nu se usce i sh fie sphlatil de
pile.
6.

Gunoiulil se Intinde eu o furch i se

bate cu piciarele. Cantu s'a fhcatil gramada
7.

de duoi stinjeni de Inalth se pine pan-lentil pe

d'asupra, i se incepe alter grdmadd.
Grarnetiile de gunoiil se facil lung! si
In patru colturi, i late de doui stinjeni. Subit
grhanacla se pune unu strati de phmentil clisosil
8.

Bentru ca zeula ce va ei din gttuoi sa nu se LArdh.

www.dacoromanica.ro

17

Sa se aselle grimed le de gunoiii departe de puturi, cad pisatula se strict:n.5. prize

9.

0111'6[1ft-1 si stria, apa.

Pentru stratulil viteloril se intrebuintqii, tutu-feliuld de pale, Gi cliiaru foi de co10.

pad; numai strata sa file, caci altil-felii1

se

perde gunoiil multil.

Sa se stringa cu totg, ingrijirea gunoiuli1 bouilorii i vacilorq, cailorq, oilorii, porcilora si alii paseriloril. Ciue la a sa 1)605, gu11.

nolula perde grassimea pamentului seq.

12. Candil este sit se data gunoiulii la campi1

se taie c ou secure parti parti si se Incarc5, cu

o furca de feril.

3. Alle ingraftiminle.
Afara de gunoiil mai suntii si alte Ingrkaminte forte folositore. Cultivatoruld e datorii sa le intrebuintecie dacii, le are.
1.

Cenusa este unii ingrilsam1nti1 forte

bung mai cu sem5, pentru fenete. Se p6te In2.

rebuinta, chiara cenusa din care s'a, fAcuttl tesia.

2.
www.dacoromanica.ro

18

Cenqa se duce pe fenete primiivara i se

Traprascie potrivitu cu Lopata.

0 s e 1 e pis ate suntii asemeue Thrte

bune. Daca nu are tine -va Indestale le ames3.

tech' cu ganoiulti.
4.
fenete.

F a n i nginea este mil-Hama pentria

S Aug el e de v it e, uscatii i pisatil,

este lulu IngraOmentiibunil pentru tote pamen5.

turile.
6.

T is CO vina, dupe ce s'a 1'6(.110 ra-

chiulii este bana, mai Cu semi data se amesteca cu vara.

7.

Tartele de nuci, de inu, de canepiii

de rapita suntii dintre cele mai bane Ingraam lute.

8.

Tote ramaitele de p!ei, de land,

de petite, suntil bane pentru ingr4atu 'Amenulii.

4.
Apele de sapunb:rii i de luminararii,
curna si apele de zalhana, suntu forte bune pentru a uda pamentuld.

www.dacoromanica.ro

10.

-- 19
Muir' cultivatoruld nu are multe ra-

n-144-mi Ca sti part ingrala o intindere de pa.mentil mai mare, atunci face o gropa. i acolo
stringe di cu 4i tote riimaliturile. Candil s'a
umplutii gropa tote rg.m5,i1urile suntil putre-

q'te 0 se potu pine in grading sail pe

Pentru ingrkaturil pamentului se pot
ingropa plante ver4i i iat'a cuma: se arA pamentulil pe care voesce cultivatorulil sit 'lit ingrae; seman5, rapitii, rived, bobil, muturil sail
alte plante care facil foi marl i crescil lute.
1:andil aceste plante suntil aprope sa infloresc4,
sfti cult, la pamentil cri unit tafalugii sail se
cosecii. i apoi se arA pamentulu ca s'a le ingrope. Dupe plugil este neaparatii sa fira unomil care sa (lea in brasda plantele cosite, astilfeliii ca 64611E1 brasda sh le acopere pe deplinil. La trel septAmini dupe acesta se p6te
11.

semena griuld.

Ori-care aril fi gunoiuld sad ingraAmintulil pe care 'lit va intrebuinta cultivatorulii,

'Id sfatuimil ea sa nu lase O. se perch nici un12.

firil de gunoiii, cad numai astil-feliil va putea

s'a are i sit semene neprerurmatil fare ca sa
sarilcesca. parnentulii.
www.dacoromanica.ro

--- 20
111.

DESPRE LUCRAREA PAMENTULUI.

1.

Lucrarea pamentului cuprinde mai en

semi, ardtura, grfipatulu

tavatugitula.

1. Arafura.
Daca vomit but pamt":,ntit la &tat trei
palme de adzineime Cu sapa, si vomit sernena
1.

ceva intr'6nsulii, de o came data nu produce

mai niica. Dupe ce trece eati-va ani Inc epe

sa cresca earbi plat ce se acopera de tote.

Ouvintula pentru care produce dupe citi-va ani

este ca pantentulit a (lath de aertl qi de sore,

i a priimittl intr'ensulit o putere noua care
Ift-a schimbatii.
Din aceste nrmec1a ea parnentulii castiga forte multil Calla da de aeril, de sore, de
ceta i de tots cc p6te priimi din atmosfera.
Pentru acestil euventil se i ara pitmentulti.
Q.

3. -- A aria ptimentulli va sa clicA a 'lit

tit'a In bras le la Ere -care adancime, i a Intwee aceste brasde asta-fel a' ca partea de dewww.dacoromanica.ro

21

subtil a pamentulu sa fiia adusil d'asupra, si

partea de d'asupra de desubtil.
Pam6ntulil se ara, cu mana intrebuintandu sapa si tiirnacopulil; sail cu. plugulil.!
4.

&I/Altura este mai bung, ca aratara cu

plugulil; lust Omeni intrebuinteqa pluguhl pentru ea lucreqii mai jute; si face econoinie mai
multa. Untl pluei cu patru bout, sail chiaril cti
doui boi buni, lucre,cia intr'o qi dal dotia-ileci
de Omeni cu casmaoa.
5.

Plugulil se compune din bucaliie urmitote: brasdarulii sail ferulu celu latil, urechia
sail cormana, cutitulu, plasulli, grindeiulill carnele i regulatorulal.
G.

7,

13rasdaru1u sail

ferulil edit labs.'

este bucata cea mai trebuinci6sa din plugil;

elii tale pamentuhl In latil si incepe sa-15 intdrca,. Brasdaruill trebue ()tenth bine, mai cu
soma, tai ulu

verfultl, fiindil-ca acstea Bantu

partle care lucrecia,.

Urechia restdrna brasda de pamentil

pe care a taiatu-o feruliI eelu latil i cutituld.
8.

/Fara urechia sail cormana, plugult1 nu lucr6da

www.dacoromanica.ro

22

bine, caci tocmai aasta parte indeplinesce scopulli araturei. care este de a resturna brasdele
De aceia se si cauta ca ac6sta parte s fiia tutu
mai bine facuta.

Cutitul il este partea aceia care taie

parnentulil in josu, i fae ca brasda sa pota fi
deslipita, mai cu inlesnire de catre brasdarii
9.

Totii-de-odata elil tale

radacinile pe care le

intimpina in mersulii sea, aceia ce inlesnesce muitil

lucrulu plugului. Si au trebue otelitii.

10.
Plas ulu sail talpa, este
cea care infra in brasdaril, si se

partea atirasce pe

fundulil. brasdei, pentru ca plugulu sa stea bine.

Aril trebui ca plasulu sa fiia canal scobitil

astil-felift ca sa nu se tarasea, pe pamentii de
tutu cu verfurile; atunci vitele tragil mai usoul.
11.

Grindeiul il este partea aceia de

care tragii vitele si care tine trite partite phicrului

12.

C 6 r n e 1 e suutil o parte a grinde-

iului; de dinseie se tine plugulti, se infige sail

se scOte din brasda.

13

Regulatorul u, este partea pluwww.dacoromanica.ro

23

gului cu care putemil s damn brasdei o latime

mai mare sail mai mica, i o adineirue mai mare
sail mai mica.
14.
Plugurile suntil de doue felurt: plugurile cu rotile i raritele.

suntil mai bune;

alti ca cele de alit doilea. Adeverula este ca
nude i altele all bunatatile lora.
Uni 4icii ca cele

Rarita este mai buns pentru ea este

mai iiora i mai eftina; la adincime mare ara
15.

mai bine ca plugulil cu rotile; fuse', ca sa merga

bine trebue ca plugarulil sa fiia dibaciil, 1 sa
nu lase cornele din mans.
16.

Plugulu cu rotile este mai greii 1 mai

scumpil; insa odata ce s'a regulatil merge casa

qicemil aa singuril, i luere4a bine.
Plugari nostri intrebuintecla mai cu
soma plugurile cu rotile; insa tote suntil lucrate
ieu i sunt grele. Plugurne cele bune ail cormana
17.

de tabla de feril sail de tuciil, qi Intarsa',' astilfeliit ca brasda sa alunece cu inlesnire pe densa;
cele-l-alte parti suntil de ferii, afara de come

www.dacoromanica.ro

24

de grindeiti.. 'rota plugulil este multil mai usoru si lucrecla mai bine.
F.,;i

Adencimea la care se aril piimentulil

merge de la o jumatate, palina si phyla o palma si jumatate; suntil culttvatori care ara si
18.

mai adIncii.
Chic lii se Intorcii miriscele aratura (la
o jumatate palma' este de ajunsii, pentru cii sementele de burieni Incoltescil curendu, i (Mali
19.

se ara a doua orgy mai adencii, se Ingropa.

Araturile obisnuite trebue facutc, la adencime de o palma bung, si la doni trei an
sa se are si la o palma si jumatate ca sa se
20.

mai adencesc5, pamentulii.

20.

Cultivatori nostri ara prea d'ast pia,

si facia forte 1761; caci nu numal case sqracesce

pamentulil mai curendil, darii tote-de-oda0 I adacinile planteloril nu potil sa se Infiga adencii
Arandii mai adencii, aducemii d'asupra pamenrii
not., grasil si inbunatblimii si pe acelii vee1i it.

21. -- Araturile se facil candil pilmentulti nu

este nici prea uscatil nici prea uinedu. P6,rnentulle tari. clisose, trebuescil arate de cu tawny
www.dacoromanica.ro

25

ea sa degere iarna. Pamentula cle2,-eratti se manuntesee si se lucreza cu inlesnire.

22.

Araturi le dese suntil forte folositore

pentru ea ingrasa pamentulii, 'rn nainuntescil ii

starpescil i burienile. La not se ara pamentnlil
prea pntinu. i de aceia granele suntil slabe
si pline de palemida, de piril 1i alte burieni.
23.
In alte teri se ara pamentulil de trei
si de patru on Si apoi se semena.

Cea din urma a. ratara se face mai puOnu adencil de catil acele-i-alte.
24.

In de obsce este bine ca dupe ce se

cnlegu bucatele sa se intarca pamentulii.
24.

25.
Araturile sa se faca in totil-de-una
in curmeclisa; adica dach se ara Orilla in lungil,

a doua ors sa se are In curia:101p. Cana' este

ins& locula delosu atunci se ara numai in curpentru ca altilsfelft apele te-rascil pamentula in vale.

. 2. Grapalitlii.
1.

Grapatula sat boronitulii, se face en

itistrumentulii numita graph* sau bor6lia.

www.dacoromanica.ro

26

Prin griipatil se sf5ramA bulg'ari, se

manuntesee pamentulii, se potrivesce, se smulgii
burieuile i se ingropA sementele.
2.

La not se intrebuinteqii mai en sema

grapa de maracini; insa grapa de lemnii en
dinti de ferii sail de lemnil este mai buna pentru c patrunde mai adencii i rdanutesee mai
3.

bane.
4.

Nu se grap6c15, ptimentulii nisi candii

ste umedu, nici candii este uscatil.

Cine are grap5, cu dinti, va face forte

bine Ea grapeze pamentulti dupe ce'lil ara, afaro, numai calla arg, de tomna pentru prima5.

varg,.

3. Ttivalugilulie.
1

Tavalugitulii se face cu instrumentulii

numitu tavalugii; acesta este unii surd de lemnil

grosii de douii palme in curmeciu, i lungii de
unit' stinjinu i jumatate.
2.
Tavalugulti
fadscri vitele peste aarsatura ca sa sfarame bulgari i sa bath', pa-

mentulii candil este pea afenatil.

www.dacoromanica.ro

-- 27

4. Despre semantitura.
1.
Semenatulil se face in tail-de-turn
dupe ce s'a tleqatii pamentul5; prin urmare

dupe ce se ara sa se lase pamertulil ca sa se

mai indese.

Gehl d'anteiil lucre la semenatil este

ea sementa sa fia bungi curata; caci de giaba
ara omulil pamentulii
Ingraa blue data
pune Intr'ensula sementa pi-6sta.
2.

3.

De aceia cultivatori cu grija lasa a

mime locuri de uncle sa culega sementa, sail

data n'aii, cumpara d'aiurea sementa bung!
4.

Dupe ce se culegilgranele i alte plants,

trebue ca aceia ce se opresce pentru sementa

sa se ingrij6sca cu deosebire; sa se feresca, de
ume461a, sa se ciuruie din candii In canal.
Granele de sementa trebue curatite en
ciuruhl de t6te sementele de secara, de neghina,
astir -feliu fn catu sa fia bobii i bobs.
5.

Se cauta sementa de doui ani sail de

nal anil. Sementa vechia, mai cu sema dacii
rru este blue pastrata, nu este bung.
6.

www.dacoromanica.ro

28

In catu despre timpula semenatului, acesta se seihmbil dupe plante. In totii-de-una

este mai bine ca sa se semene de timpuriii de
ci til tardiu. Granele timpurii suntil mai cu putere, Si duct.'" mai bine atatil la geril catii ei la
6.,

seeeta.

Candil este pamentulii lucratil bine i

grasii se pune sementa mai patina de catti In
pamentuld saracil i lueratil rail.
7.

8.

Grape le se sem'ena sail dupe aratura

se Ingrapa Cu grapa, sail. se sengma sub('

brasda. Candil se semena subil brasda, sh nu
se are prea adencu, ci din potriva catil de d'asupra. Ca sa se semene bine subtil brasda, se
ogoresce pamentulii in mai multe rthaluri, se
sem6na la timpu i apoi se ara ca sa se insi

grope sem'enta.
9.

Porumbulii qi alte plante, precumil car-

tofuhl, se purl in cuiburi sail in urma brasdei.

5. Despre plivitit, prasitti si mufuroita.

Nu este In destulu ca sa se semene
palnt3le i trebue dupe ce resaril se fat si In1.

grijite.

www.dacoromanica.ro

29
2.

P 1 i vital u este lucrarea grin care

se smulgu tote burienile vetamatUre din sernenaturi.

Se plivesce graulil de palamida, de neghina, de cepa ceori i alte burieni.

3.

Plivitulii se face cu o sapaliga dreptii

en coda lunga; se infige fn pamentil ea sa se
tale buriana catii de adencii.
4.

5.

Pr aitul u se face ca sa se curete

de buriani semkaturile facute in cuiburi. Sapa

este instrumentulti intrebuintatii pentru acesta
lucrare, i de aceia se i numesce lucrarea s
pa tii.

Sapaturile dese suntii forte priinciose

plantelor5, pentru ca nu numai curata burienile,
ci totil-de-odata manuntescii i parnentulii.
6.

7.

Candil se da cea din urma sapa se strange

pameutulii pe langa cuiburi, i de aceia acesta

lucrare se numesce muur oit u sau c u i-

barit

Cuibilritulil este bunil pentru ca (la mai

multa tarie radacinilurii i le tine mai multi).
8.

ume(161a.

www.dacoromanica.ro

30
9.
In uncle locuri se musuroiescii porumblithe cu rarita cu doui boui. Lucrarea se face
mai lute si mai cu economic.

. 6. Cosilu let si secealula.

Candil vomu vorbi despre fenete 0i despre
grave, vomit arata chichi
cumil se cosescil
sail se seeera.
I

V.
DESPRE PLINTELE CULTiVATE.

1.
Plante cultivate suntu acelea pe care
le semena si le ingrijesce cultivatorulil Ora ce
vine recolta.

2.
Tote plantele cultivate se potii deosebi
in sese categorii, care suutu:

C e r e a l e l e, adica griulil, alaculil sail caplage6a, porumbulil,

secara, si risca.

Leguminosele fitin6se, adica,

bobulii.

fdsolea, mazarea, lintea si nahutulil.

ItAcracinile

tuberculele,

precumii

stint(' cartofi, napi, morcovi, sfeclele, guliele.

piisternaculil.
www.dacoromanica.ro

31

Nutr e turile semenate sail artificia I e, precumil suntil visdeirthi, trifoiulii, spar-

ceta, mazarichea, bobulil, cic6rea, varcja, drba

grasa, meiulu, mohorulii, si on -care alte alte
nutreturi pe care le semend male.

Fene tele sail livegile, care cuprindii locurile in care cresce erba de sine.

Plantel e indu stri ale; intre acestea infra plante care dail uleiu precumil suntu rap:ta, sementa, de inu 0 de canepa, maculil; plante

care &di torte, precurnii suntil inulii si canepa;

plante din care se face vepsituri, precumil suntu
roibia, qofranulil i ofraneluhl. Totil fn ac6sta
catigoria intra si tutunulii, mutarulii, hameiulii.

. 1.

Plante cereale

1.
Subil numele de cereale se intelege
plantele ale carora semente sae producte se

intrebuinteza mai cu semi, pentru hrana mum 0 a aniroalelorii.

2.

Din cereale se face i rachiu i alte

producte, precumil scrobela, aluaturile qi altele.

3.
Cerealele care se cultiveza mai multil
in Romania suntii urmatorele: grfulu, porumbulii,
www.dacoromanica.ro

-32-ordulU, ovestt16, secara i meiulii; se cultivdzit

qi prea, putinil rica mai cu semi, pes to 14lilcovu

GGri a14.

Griulu este uiia din plantele cele mai

folositore omului, i putemil (lice cea mai folositare, pentru cii, elit nutresce cea mai multii,
1.

lume.

Suntu peste trei cute de soiuri de griii.

In fiiii-care Ord se afla mai mite soiuri.
2.

3.

Tote griurile se potil inparti mai in-

teiii fn douil close marl; 1. Griurile cu bobulu

golaii, adica acelea care dupe se suna treierate au bObele Ole; 2, Glriurile inbrAcate, numite la not alacu si caplage a, aid carora
bobil i dupe ce se treierii, sp cele, ri.l.mine acoperitii de o pasgh a plevasa.
Grfurile cele mai cultivate suntil acele Wan-

grinrile golae unele suntii cu

m ustati i altele faro must 5, ti. La not se
4.

antre

gasescil i de nnele 9i de altele.

5.

Dupe aria bobului suntu griuri numite

www.dacoromanica.ro

33

fragede ard carura bobti este fragedil i albu

fainosil fn intru; altele care as bobuld tare,
at closa candd se sparge, si pentru aeeia senumescu g,rrinri t a ri. Griarile taii se cultiveza
mai ea sena in terde caldurOse. La not se cult:vdzit si uncle si altele.
G.

Dupe timpulil semerattirei griurile se

inpartil in griuri de t 6 m n a, care cuprindii

tote soiurtle care se s6inend de cu ta* g r turf de prim dvara care caprimlii pe acelea
care se sem(na in primavara.
na cele mai vesLitre griurile de
t: te la nui suntd griuld romanesed alba si rosu,
si griuld de Banatii; iard intre acele de primayard gealU numitd ghir c a este celd mai build
7.

8.

Griurile care isbutesed mai bine la noi

8111161 acele de tonna.

9.

Griulil cresce mai in tote feliurile de

.p amenturi daca suntil lucrate bine si gunoite; cu

tote acestea pamenturile argilose maruntite bine,
luncile grase, suntii locurile unde 'I priiesce
mai bine.
10.

Grialii vine bine mai inteiii dupe o3

www.dacoromanica.ro

34

goriI;pentru aceia cultivatori care voescil sa aiba

reeolte frum6se de grill ara de Moue on pe yard

porunabistea sad alai locu uncle are sa se se-nrene ()Tian"11.

Linda porambuld se oboe de timpuputemil sernena grid dupe de:Isiah, pentru

ca pamentult1 fiindii bine lueratil 5i curatta de
burieni, va prii acestel cereale.

Fitt,

Aratura din urma sa fife mai puniii

ad'enca de catil acele facute inainte, pentru ca
pamentuld din fundil sa se aeile bine. G-riului
12.

merge bine candu pamentulil de desubtil este

alegatil bine.

'1

13.

Ca sa aibi grill bunil trebuo sa pui

In parnentil se.mentii. buu5.. De aceia cultivato-

rulil s. saute catii-va putea ca sa capete grid

de sementa coptil bine, eurata i greil la liana,.
Sementa de unu anil este in totil-de-uua cea
mai bung.
Totil cultivatorulii cu grija de trebile
sale, eaut6, sa lase pentru sementa griult1 ce i
se va parea mai bunii; ba Inca aril trebui sa'111
sernene a nunae, i sill lase sa se coca catii
de bine.
14.

www.dacoromanica.ro

35

15. -- Dupe ee s'a facutil cea din urrna arkura se semen5 griuhl. Mil se sdm6nA cu myna.

In uncle teri se salena griula i in rinduri,

i.

produce mai multil.

Timpul5 cela mai priinciosil pentra
senienatulu griului este intre Sante Mara, adica
14.

de la 15 augusta pfua la 8 de septembre. Cu

rite acestea se s6me.na griil i Oita, la 15 oetombre, i la nevoia cliiaru pin& la santulii Dimitrie; WA. griurile timpurii suutil cele mai roditUre.
15.

Pe unit pogong se seme"na de la treT

'Ana la patru baniti de sem&ita. Cu cite este

pamentulil mai grasii i mai bine lucratii, ci cu
cita se sem6na mai de timpuriii, cu atatil se pune
setu6nta. mai putind In pamentii.

Gaulle de primavara, se s4rnen5 pe

data ce se desprimavareza. De aceia locurile
trebuesca arate de cu tonna.
16.

17.
Sementa se ingr6pa sail se acoper5,
cu grapy sail cu plug,ulii. Can lit se semana terdiu sementa se ingropa cu plugulii.

18. -

Primav,ara dupe r ce esare gzittlit este

www.dacoromanica.ro

36
de trebuintii ea sa file pi:vitti de ptilarnidtl, de
neginuti. i alte burient Numai
vi prin

arilturi dese [Ate cult:vatorulii sa scape de aceste burieni vatilmatare.

Li allele tea se grapeziti prinnivara
griurile semOnate in paniCuktai turi, i se tafalugescii acele semOnate in pauR)nturile usore.
19.

Dac5, ti se pare griniii prea mare,

prea puternicil, atunci true en secera verfur.le foiloril de susii; cu elfpulfi acesta scapa
grinlii de a se culca.
20.

21.

lui iunie,

Griulri
vi

se secera la campu iii tuna

spre mute pe la inceputuld lui

ugustii.
22.
Grialii de vengare se secera candii
este in p i r g it, ad: ca ping ce nu s'a intar;tii
bobulil de tutu. Facendii
spicele nu
se scutunii mai de ocii.

Griulti se tale cu secera sau cu cosa

inpedecat6. Cu casa tai de patru on mai multii
ineo qi de catill cu secera. Pentru aeeia cultivatori trebue sa se s:lesea sa invete'a cosi
23.

www.dacoromanica.ro

37

24.

Griulu seceratil se face snopi,

snopi

se facil clai pina ce se cars la aria.

Griulil stindil in snopi 1I cote bobulu pe

Cana. se earl griulii la aril se face

ail marl, sail ire. Sire le trebue facute bind
23.

pentru c.a daca-, sa intimplA sa pica si se pota

scurge apa.
26.

Gaulu se treieri Cu call sail cu ma-

china. sail se bate cu. mraciultl. Treieratulil cu

cal este mar obi*uuitil la not. Suntii cu tote a

cestea machini raid de treieratu cu bout sail

ea cal, care aril fi forte bane pentru cultivatori cei mitt.
Griulii treieratii se venturg, bine en
lopata, sail mar bine cu o mica machina numitg,
27.

lenturAtore.
28.

Dupe venturatii grulu, dael se yin-

indat5,, se chi la ciuril; insa data s'a yenturatii bine, gi este curate nu.mal este nevoie
de ciuruitil.
de

29.
Irni ii merge bine, griulti des dou6
chile ti unialate la. pogonii.; Insa terani nu-

www.dacoromanica.ro

38
'vi camil

Invijescil tali t6rinife

si de

neeia

multi sunti multunaiti candii iau o chili dupe

pogonil.

Daca nu se viude grllllu Im Tata. se

30.

pune fn magasia. Ca sa nu se strice trebue

venturatil din candil Yu candii, cad

se gargar46za, gi daca este prea gramaditil se

incinge i muceqesce.
31.
Dupe eumii scie fiia-care, din grill se
face MIA, cu care se fabric6qa panea. Dintr'onsulii se face i rachiu, such 61a, bere vi site

producte.

Paile de grill se dal 1a vite iarna canal este

gerii i se alternii i subil-densele.

Secara.
Secara, este dupe cumii (lice Ind! anisip6se i Barnet.
gricultoni, griula
1.

Acolo uncle nu cresce grIulii bine, secara cresce.

2.

Secara se s6mAn'a tomrza

gi

primavara

ca i gnSulu. Pamenturile umede nu suntii bane

pentrn sem6niturile de secara.

www.dacoromanica.ro

39

Antaha. se lucrezil pentru secara ca

si pentru griii; se manutesce citii de bine, si
apol se lash de se as6-16 o lung de clue. Diva
3.

ae6k-,ta oc1.1m5, se face semeniitura.

4. -- Pe pogonii se semena mai aceiasi cats_
rime de sem6nri ca si pentru grid. Sementa se
.:acopera ca si plat.
5,
lamidii

In primavarii, se plivesce secara de pai

alte burieni.

Secara se cdce inaintea grialui. Indata ce se secera se face clai si se si treira,

cad daca diti ploie peste densa incoltesce tota
in spice.
(1.

7.

In unele teri se intrebuint6za paiele

de secara pentru a face legiituri de snopi. In

asemenea caqii secara se bate cu
nnmai spicurile, pentru ca paiele se ramie
intregi. Paiele se faciii

snopi

candii vine

timpulu seceratului se mole in apA si se facil

legaturi.

Canal este anulii ploiosii se face intro

8.
secara unit felii de babe negricedse care se numescii pinteni. Secara care cuprinde pinteni trewww.dacoromanica.ro

40 -bue ciuruita bine, cad aces pinteni suntii 0travitori.

Secara se scutura lesne candft este prea

copta; si dupsa ce se recolteza biSbele cagute
resarti tonana; acesta este s a mul a s t r a. Oultivatori lenei lass loculu sernenatil asttl-felni ca
sa secere anulii fiitord. Asemenea secara, produce
f6rte putind si strica si pamentuld,
9.

10.
Secara verde este und nutreti din cele
mai butte. Painea de secara de si came 6chesii,
este buns la mancare, dulc4 6. hi gustd. Din
secara se face rach:d. Paiele suntil f6rte butte
pentru acoperitil casele.

Oreulu.
Orqurile suntii de t6mna si de prinAvara. La not se s6mana mai multd rail de pri1.

ma-vara.
Unele oroluri ail done raduri de 1361aq
si altele patru. Bobulii la' unele este golasi ea
ald griului, la altele fnveluitu Intr'o poighita
cumil este orcluld cultivatil la noi.
2.

Fata ordului este gillbeu; se afla fnsa

i 01.0 cu bobul ngrue
3.

www.dacoromanica.ro

41

Orclal cresce bine iu pamenturile grase si bine literate.

4.
5.

Se semena cu mina si se aeopera cu

grapa.

Prima -vara se titivillugesce si se ,grapeda, orqurile.

6.

7.

Buruienile nApildescii orgulil forte lese

de aceia trebue plivitu cu mare ingrijire.

Orclu1i se voce Inaintea grfului. Era
so scuturti fOrte lesne ; de accia este bine ca
t6 se secere sail sd se cosesca dimineta si sera.
8.

9.

Orcl.ulit se secertI cilndii a ingalbenitu ;

daca se lasb, ping ce albesce se scutarg mai

tutu, ba Inca 'i caclu spicele intregi.

Din faina de orqii se face o pane negra si negustesa Din orclii be face mai rn semi
unii felil de beutura numita b ere. Pentru cai
orqui este forte Itranitoril i racoritcrii; paiele
suntii bune patu nutretu i pentru stratil de vite.
20.

Ovesulu
1.

Ote ovesarile saatii de primi-varl

www.dacoromanica.ro

42

Dupe fata bobului se deosibescii ovesurile albe

i ovesurile negre. Ovesulu negru este mai brew
de clad acelti alba.
Ovesnla vine bine dupe porumba, dupe
rapt .5i dupe alte plaLte pra:te. Rea facia
cultivators cars puna ovesit dupe griii sail dupe
alto cereala.
2.

3.

Ovesului 'I priimesce In pamentula argi-

losa i cama umeda. Locurile trebue arate de

tUrnna.

Semenaturile dal de timpurii sunta

cele mai roditore. Sementa se ingropa mai a4.

dinca ca sa nu sufere d(seceta. Pe unil pogond se

sOnena trei piny la path' baniti de ovesa.
5.

Ovesula se Nice clupa grin. Dupe ec

s'a secerata. se lasa fntinsu pe eampa cite -va

(Tile ca sa se crca bine. Dupe acesta se face
shopi i se duce la aria.
6.
Canda este semenata In piimenta bums
si lucratu, ovesula da mai multii de jeltil griulil
7.

Ovesula este bums pentru hrana cailora

In unele teri se face pane din faina de ovesa.

Paiele de ovesa sunta forte bune pentru vite.
www.dacoromanica.ro

43

Ovesulii verde este

plaudit.

unii. nutretii. brimitorii ci

Porumbulu
1.

Porumbulu sail papusoiulil, este plunge

care se cultiveza.mai multu la noi, pentru ca

cult vatori din Ora nostra se nutresca cu Mina
ce se face dintr'ensulii.
La not se cultiveza mai en semi (10116
soiuri de porumbil: unulil cu druga (spicul5)
2.

lunge si cu babele mari,

altulu en druga
mai mica si cu b6bele mai mirunte; acesta este
i

nnmitii i scorumnicil.

Porpmbulii cu b6bele mici este mai

spornicil si di Mini mai multi.
3.

4. De catii-va timpu s'a introdusil la tc6la de agriculture de la Pantelimon porumbari

timpurii; acestea se cocU pe la inceputalii lui
Augustii. Astil-felin rarufne pamentulil slobodii
si

se p6te pune griil de Omni.

Porumbului 'I place pizanturile grebe

emit suntil luncile, Si lucrate adincil .i bine.
De Aceia aru trebui ca s5 sa arc de cu torilna
5.

www.dacoromanica.ro

44

ocurile de porumbii, i apol sa se are pentru

semenata.

Semenatulil porumbului nu se pate fa6.

ce prea de timpuriii, &del data da vre-o brurna
dupa ce a resaritil, degera totu. Cultivatoruhl
insa sa fie cu bagare de seniii, si sa semene
dupe cumil va fi anulu, cats se p6te mai timpuriit. In generalU la not se sernena porumbulli
fn aprilie ping la santul George ; si la munte
si mai tardiil,
7.

Sementa de unil anu sail de doui este cea

mai band; se dice ca sementa de doui anu produce drugi mai multe.
Porumbulit se semena in cuiburi pe urma brasdeloril. Rindurile se punil la done si
la trel brasde ; iar cuiburile la unil pasu mica.
In fie-care cuibil se punil cloud babe ; caci ca
sa fie poraibulil baud in fie -care cuibil trebtie
85 fie numai unu fire, i atunci se p6te semena
8.

V. mai desil.
9.

10.

Porumbulil se pune cu pandit sail

cu

In unele p5,rti ale terei se sementi

www.dacoromanica.ro

45

porumbulii en mina ct grfulii; este lush multu

mai bine s'a, se pine in cuiburi pentru ca ea se
pata lucra mai lesue

Porumbulii dupe ce resare i face done foi se prasesce: Ganda se mai fnala se pa.sesce din non i se si cuibilresce Atunci se
mule"' i firele de prisosii
11.

In loch sa se pra6se5, cu saga, a

cloud r sa prillesce cu muluroitorulil
12.

23. -- Candil a legatil porunibulii se potii rape verfurile lugerilorii; astir -feliii vine mai multi mi8ga", la drugi; verfurile se dail ca nutretii.
14.

Din tulpina, porumbului

dail pu*ri

care suntil vdtanAtori; ace 0a trebue rupti.

15. In multe localiati se pune de-odat5, cu

porumbil i fasole care se urea pe densulii, i
dovleci.

audit suntii pamenturile slabe, este

bine ca in fie-care cuibii sa se puie cite o furca de gunoiii.
16.

17. -- In luna lui septembre se c6ce poru-

www.dacoromanica.ro

46

mbuld; b6bele ingillbenescii i se intarescil. fi

coceni se used. Atuuci trebue culesd.
18.
Porumbuld se culege sad cu foi sail
filra foi. Este mai bine sh se cul6ga cu foi, si

dupe cote -va (life se curate.

19.

Porumbulil cariititd se pune in patuluri.

Cando se culege porumbuhl se alegd

drugile cele mai frum6se pentru sementd; acestora li se lase foile i se atarnii, in podu sail
20.

ainrea.

21. Porumbuld bine cultivatil produce i trei

chile la pogonii,
22,
Cand- este trebuinta pentru more sail
pentru vemlare se bate porurnbulii in culci sail
rye curate cu mana,
23.

eoceni n'ami.asi dupe ce

curatitii

baele suntil forte buni pentru arsii ; ba In

unele WI se taie bucati, si se ferbii cu ape
si

cu sane pentru vaci.

Porumbuld este una din plantele care

se intrebuint6za mai multd. Faina sa sail mfilaiulii, se intrebuint6za pentru a face mb.maligli.
24

www.dacoromanica.ro

47

Porci se Ingrash forte bine cu porumbil si facii

sla&ua tare si gusttisa. Pentru paseri este forte
bunil. Din malaiu se face rachiti. Porumbulii
cositii de verde este unil nutretu din cele mai
bane,

'Whiffs
Aleita se cultiva In destulti de multil
la noi, atitu pentru hrana 6meniloru, catil gi
ca nutretii.
1.

Acestei plante fi priesce In pamenturile grace si lucrare bine,

2.

3.

Se s6mana fu aprilie cu mina. Nu

cere nisi o lucrare de Intretinere,

4.

Meiulu se cosesce In septembre; se cars

la aria si se treiera ca si cele-l-alte cereale.

5.

Manialiga de meiii nu este ass de buns

ca cea de porumbil. Diu faina sa se face unit

feliu de bautura numita brags. Paserile si vitele 'Hi mananca cu placere. Paiele suntu bane
cle nutretil

Rifca.
1.

Rica cresce In pamenturile

www.dacoromanica.ro

aisle mai

48

grace, in nisipurile sterpe. Suntil ten uncle 6meni se hranesca cu mamal:ga de rica.

Elil se sem'ena cu mina in

2.

Luna lui

maul.
3.

Rica se cace in augustit. Sa se babe

de semi canda sementele de d'asupra suntileopte

atnnci sa se i secere. Dupa ce se lag done

411e, se cars la aria i se treera.
4. Sem 6nta de rica este band pentru paseri
i pentru pore'. Paiele nu suntu buue ma,i pentru nimica.

2. Plante le leguminose fainose.

Subtilnumele de plante leguminase fain 6 s e, intelegema pe acelea ale carora babe cuprind Mina i se iutrebuintaa pentru hrana 6merdlor3; astfelii sunfa fasolea, mazarea, bobulii.
lintea qi nautulii.

Fasolea.
1. Santa multe soiuri de fasole, Trig tate se

pota inparti in done clase: faso I ea cu arac al adica aceia care se urea, i fasole a o 16 g a care create joss.
www.dacoromanica.ro

49

Faso lea cere unit pamentil bunil i lucrata bine. In pamenturile umede putrezesce
bobulu, i in cele uscate incoltesce anevoe.
2,

Se semana fasolea dupe doue arature,

in cuiburi. In fie-care cuibii. se pune patru cinci
babe. Departarea intre cuiburi este mai ca la
3,

porumbii.

Fasolea se semena in aprilie de o-data cu porumbulii.

Dupe ce resare fasolea se praesce gi
5.
se cuibgresce in mai multe rinduri,
6.
Fasolea se eke in august(' i cea targig, in septembre. Pentru culesu se smulge cu
lugeri cu tot(' i se intinde la sore pang, ce se
usucgt bine. Dupe aceia se pane in aria i se
4.

treera.

Dupe cercarile cunoscute s'a doveditii

ca fasolea nu sarficesce pamentulii; de aceia se
pate semena de doua i de trei on in ace7.

lai locii.

Mazarea, naululu, bobulu fi lintea.

1.

Aceste d'anteia trei plante leguminase

se eultiv6za ca i fasolea,

cu.

deosebire ca se

www.dacoromanica.ro

-50-potil semena

Cu Mama peste tot loculit.

Cu

tote acestea semen'atura in cuiburi este cea mai

buns i pentru densele.
Bobulil este o plantii din acele mai
bane. Nu numai ca este hranitoril pentru 62.

meni, darii este bunil mai cu sans pentru vaci

i rimatori. In multe teri se semenit pentru
vite, i dupe ce s'a uscatil se face suopuleti.
Se da bobulil vaciloril qi oiloril mai cu soma

iarna; ba se da
du-111

3.

chiarii caaorO ainestecan-

cu pleva sail cu pale tocate.

Nautulil se cultivOza prea pit inn, ti

cu tote acestea este forte hranitoril.

Lintea se s6mentl in pi inentu maruntatil bine, clan de timpuriil. Ea se pune sail in
rinduri sail se arunca peste tote. Pe 611(lii cresce
este bine ca stl se prkesed. Candii ingalbeneseil
tecite, lintea trebue culestl. Ea se smulge ca i
fasolea; se lass de se usuca bine i apoi se treera. Lintea este hranitore i placut5, ht mancare.
Paiele sale se dail ca nutretii la vite.
4.

3. Plante fuberculose ft radacinose.

In acOsta categoric intro. tote plantele cultiwww.dacoromanica.ro

51

irate pentru tuberculele sail pentru ridacinele

lord. Unele dinteensele se intrebuintea Ili pentru lirana dmenilorii qi pentru a animalelorii;
altele numai pentru a animalelorii.

Cart() fi sou piceoieile.

Cartofi suntii nna dintre plantele cele
mai folositore. Ei ail fostii ado i din America.
1,

Sunlit o multirne de soiuri de eartofi,

de nairime i de form5, deosebita. Acei mai marl
ti mai apoi se eultivez5 pentru animale ; acei
mai mici i mai f linogi pentru omeni.
2.

D:ntre cartofi cultivati la noi, doue soiuri

suntil mai butte : acei galbeni i ace violeti.

Soiulil de cartofi de Bra0ovii este tinulii din

cele mai bone.
3.
Cartofiloril le priiesce In pginentitrile
bine mLruncite qi grase, precunth south luncile
nisipase. In phmenturile argilose gi umede nu
le merge bine.

Cartofi se potil pune dupe grane sail

In telink Loculii trebue aratii vi Mgr 4atil dacL
este slabil. Araturile de tomna suntil neaparate
pentru ca sL se maruntesea pamentalil b:ne.
4.

www.dacoromanica.ro

52
5.
Pentru saditii se likgu cartofi nici prea
maxi nici prea midi. Ditch suntil Area marl se
pot( thia fn doue
fn trei buchti.
i

Saditulu cartofiloril se face cite mai de

fminiri a. Pentru acesta se facii cuiburi marl si
in fie-care euibii se punii doui sail trei cartofi
dephrtati uni de alti. In unele locuri se infigii
cartofii in brasda dupe ce trece 'Angina, i se
acopera cu brasda fiitore.
6.

Dupe ce resaril, cartofi se pr4escil.

Mai tarcliii 6111E1 au crescutii de o palms, se
pr4escii din noil si se niquroiescii, faeendu-se
mquroiele eitil de marl.
7.

8.

In hula lui septembre lugerli se usuch;

atunci se i scotu cartofi Cu saga, sail eu o casma.

9.

Cartofi se phstrezh in bordeie, pui pe

paie. Acei de sennInth trebue inriji i Cu deosebire ca sh nu dea in primavara.

Cartofi se intrebuint6za intro muItirae
de tut pentru Tirana omului. In Transilvania se
10.

face pine dinteen0i. Pentru vite, i mai cu soma pentru acele care se punilla ingrasatii, suntit
forte lirilnitori. Din cartofi se face si
www.dacoromanica.ro

53

Napii.
Napii se cultivea, in multe Teri pentru
vite i pentru rachili. El se prasescii forte lesne
i se cultiveza ca i cartofi. Suntli forte buni
prinnivara pentru vaci, pentru of i pentru porci.
1.

El crescil fn pamenturile nisipdse off6161 aril fi de sarace.

2.

Sfeclele
Suntil mai multe soiuri de sfecle: unele sand" roii, altele albe; unele suntil marl
altele mici. Acele roii se cultiv6z5, in gradini
pentru omeni; acele marl i albe se punil la
campil pentru vite.
1.

2.

Sfeclele crescil bine in piimenturile grase

i cam: jilave. In pamenturile slabe radacinile

ranninil mici; pentru aceia asemenea pamenturi
trebuescia. gunoite.

Pentru sfecle se
sail de cloud on tomna,
3.

aril, pa'mentulii
i

odatil

o data primh.vara.

4. Ele se sern6nii Iii lung lui aprilie, in rilduel drepte i depiirtate ca i rindurile de Porumbil. Se traga rindurile cu umi fert3 n i du-www.dacoromanica.ro

54

pe aceia se s6mena cu mina 41 se acopeia totil

cu mina sait cu o grebla.
Indata dupe ce resarrt sfeclele trebuescit
pralite. Plna ce se culegil se mai pra4escil 4i se
muluroescii de done ori.
5.

G. Sfeclele se scotil din pamentil In septem-

bre. Mai anteiii li se taie foile MIA ca sa se

atiuga tidacina, 4i apoi se scotil afara cu unit
tirnacopil cu craci.
Sfeclele se pastreqa Iii bordeie uncle se
7.

WO bine pe paie.
Candil vine lama cultivatorulil incepe
se dea sfecle tocate la vite, amestecandu-le cit
paie tocate sau cu pleva. Este bine ca clupa ce
se amesteca sa se lase tocatura, sa stea o 4i si
8.

o n6pte
9.
Din sfecle se face zacaril i rachiu. Sfeclele din care se face zacard euntu mai mid 4i
mai dulci de catii acele de vite.

Morcori fi pasternact
1.
Morcovi qi pasteranaci se cultiveza mai
cap qi Sfeclele, i le priiesce totil In pamentil grasil

4i bine lucratil.
www.dacoromanica.ro

-- 55
2.

Morcovi de vite suntil albi i mart. Suntil

bunt nu numal pentru vaci si pentru of ci

pentru cal. Se dail tocati ea si sfeclele.

4. Nutrefurile semenale sun arti/iciale

In aast6 categoric intra tate plantele pe care
le s4mena omulil ca sa fac6 nutretil pentru vite.
Pin' acumii la not nu se semen& nutreturi multe,
i acesta este pricing pentru care vitele n6stre

mai t6te pier. iarna de fame. Canal aims avea

nutreturi multe ne am nutri vitele mai bine si
ne amil folosi de densele mai multil.

Fisdeiulig sag luzerna.

Visdeiulil este o plantit care cresce selbaticg la not in fenetele cele bune. Acumil de.
1.

cdti-va ant s'a semenatil pe alocurea i acel

care ail semeuatil ail intelesil catii. este de folos tort'.

Acestet plante 'I priiesce in p6mentii.

grasil, aratil adaneil i curatitil de buruieni. Radacinile sale se infigil f6rte adencii, i daci pamentulil nu este aratil la o adencime mare, plantele stall pe locii si se pipernicescil ping ce pi-.
2.

era.
www.dacoromanica.ro

56

Visdeita se s6mena primavara fn orcla

sail in ovesii.
dara candy are cineva sa semene visdeia trebue sa are pamentulii
in care are s se puie orqulil, de mai multe on
de cu t6rnna. Pe unit pogonil se s6mena optil
oca de sementa.
3.

Sdmena orgula qi tocmai dupe ce a

rasarita bine s6mena visdeiulu. Sementa se
4.

acopera Cu o grebla ui6ra.

5.

Se p6te semena visdeiulu i singuril; in-

sa in grane este mai feritil de seceta.

In anula d'anteia nu se cosesce visdeiula pentru ca este prea mica, In all doilea
pe data ce infloresce se cosesce. De abia s'a
eosin, i iarai da, i crece forte lute. Daca
timpula este priinciosil visdeiula se cosesce de
patru si de cinci on pe vara, i r6mine i palunare pentru vite.
6.

7.

In loci buna visdeiula tine

6pte

optit ani. Dandii incepe sa se raresca se sparge

pamentula de cu toning i se semena ovesil in

primevara,
8.

Visdeiula cu Urea galbena se senAnii

www.dacoromanica.ro

57

ca i acelu cu Urea albastra; Insa cresce mai

miou i este bunil mai cu soma pentru paunare.

Visdeiulil produce fiat multil i buri.

9.
Afars de acesta elu ingraa pa,mentulii priu radacinile care le lass inteensulii

Sfatuim pe acel care vora semana

visdeiii ca sa nu lase vitele
manInce verde
de pe livede cael se umfla. Dupa ce se cosesce
i se mai sventeqa sa da i ca maldara.
10

Trilo Julie' Sri sporcela.

Toff cultivatori eunoscii trifoiulu, i sciti
ca suntil mai multe soiuri: trifoiulu roii sail de
finete care cresce In tote fInetele; trifoiulii albu
care cresce pe marginea apelorii i In fInetele
jilave; i In sffr itn trifoiulu profiril care cresce
In acel41 locuri ca i acelfi alb.
1.

'fate soiurile de t.tifoii1 suntii bune; 1118a

ace1u mai cantata este Mil roil. In cele mai
multe teri cultivatorii '111 sOmena pentru nutretu.
2.

Trifoiului rou priiecce In pamenturile argilose i jilave, In luncile grace. Elu se

3.

www.dacoromanica.ro

58

lucr4a. 1 se semena ca qi visdeiulil. lush' tine

numai trei ani.

Sporceta se semen6 ca i trifoiulii, se

pune lush mai multi sementil cad este mai mare
la bobil. Lui li priiesce i fn pamenturi uscaciose, i pentru aceia aril fi forte buna fn multe
locuri la nol. Candii se semeng, se ingrdpg tote
la aceia1 adincime ca qi or4ulu sail ovesulil on
care se saiena de o data.
4.

lifithrichea safe boreegula

Wazarichea cresce la not mai in tote
finetele bune. El Ii priiesce in pamentil uteri,
bine maruntitu, grasil qi emu
1.

Se afla mazariche de tomna qi m5.zarielle de primevari.

2.

Acest5, plang se sem'ena singura intocmai ca lintea.

3.

Pentru ca mazarichea eade la pgmantil este obieeiii sa se amestece cu ovesii sail cu orgii
candii se seme'ia; se pune trei psarti mazgriche i
o parte ovesti. Pe anu pogonil se s4m'ena, patrudeci de oca de sementa,
4.

www.dacoromanica.ro

59
5.

Kaza'richea se cosesce sari inflorit5., sari

mai bine dupe ce a filcutil teci i bobe.

6
Suntil prea putine nutreturi care sit fie
aa de hr5.nit6re ca mazErichea. De acela agricultorii noWi aril trebui sa o prils6sca.

Dupe ce se cosesce mazarichea se lucraii, prmentulil i se pune grill.

7.

Heiulet fi mohorulii
Meiulil este nutretil Inquitoril cumil se
lucr6z6, nu vom mai vorbi aici despre acEsta.
Vomil adaoga numai cu agricultori nostri aril
1.

trebui sa caute a face mai multil mein nutretil

ekci elii le aril scote vitele grase in prinivaat.
2.

Mohorulil, sail paringulii, este asemenea

unil nutretii f6rte bunu, i este Ocatii ca nu se

caut5, mai multil. Dlu se sem6na qi se 1ucr6zri
ca si

5. Finefile
1.

Se numesce fin e ti sail live di, lo-

rurile pe care cresce erba

2.

si

nutretil pentru vite.

In finete crescil multime de erburi; Suwww.dacoromanica.ro

6o

sa cele mai bone suntil acelea made se afla visdeki, trifoiii, mazarcihe rill graminee multe.
3

Finete le de lunci producii flail multil

bunii; acele de Mit producil fiat mai putinii

iusa hranitoril i. gustosii..

Finete le se potii inparti in paquni, finete uscate i finete jilave.

4,

5.

Paunele suntii locurile acelea undo 6r-

ba nu cresce aa de mare ca sa se 06, cosi;

ast5-feliu suntil paqunile dupe munti care producii erba bunk hranitore i gust6sa. Suntil p5,uni qi pe campii, care insa s'aril putea cosi data
s'aril lasa erba ca 85, cresc5,.
6.

Finetele uscate sunt acelea care se a-

fla pe Muff ; ele producil finil bunt'', mirositorti

i gustosil. Muscelurile stint(' finetele care se afla pe palele muntiloril,

Finetele jilave sunt acelea care se afl5, pe Iunci. Loculii fiindii mai in totii-d'auna
jilavil aceste finete dad find chiarii pe timpil
7.

secetosii.

Pentru ca finetele sa produca finil multii

li bland trebue grapate in tote prim5.verile cu
8.

www.dacoromanica.ro

61

graph Cu dinti de feril. Asti -feliii se sterpesce

muschiulti care inpedich plantele de a cresce.
9.
In primblvarh este neaphratii ca sh se
risipesch tote musuroiele de cirtita, care facil ca
cositulii sh fie anevoie.

10. -- In locurile umede este bine sr], se presare cenusa primavara; eenusa face ca in loch
de buruieni 'rele sa erescb, plante bum:.
11.
Fin* le se coseseti candil mai tote plantele au infloritii; acestu timpil este la chmpti in
lima Jul main si iuniti; la munte se cosescii mai
tai ci 1.

Dupe ee s'a cositil finulii, se lash de

se usuch pe o parte qi apoi se intarce; si dupe
ce s'a useatii si pe cea-l-alth parte se face pure6ie si fu urmh copiti. Copitile se lash chtii-va
timpti pe livede ping ce finufil se dospesce si se
svL)ntezh bine, si apoi se cars i se facii clai.
13.
Claile trebue aseclate bine pe unu loc
mai inaltii ca sh se path scurge apa. Nu este
reu ca BA' se faca si unti sentuletti de jurti im12.

prej urn.

Ca sh se economisesca finulti, este bine ca

claile sh se inveldsch cu pale.
www.dacoromanica.ro

62

In unele teri se uda livedile prima"vara qi apoi dupe c6s5, iar5,0 se uda; astil-fela
se pote cosi o ffneta de trei on Inteunil anti.
Udatulil se face prin qe'ntulete acute de a
14.

lungulti finetel; In aceste ffentulete vine ap5. din

116 i canda se umple se varsa peste tota ffata.
Pentru ca sa fie folositoril udatuld tre15.
Lue ca parneuttilil ad fie potrivitil bine.

6. Plante indusfriale.
Subii numele de plante industriale se intele-

ge acelea pe care

le

cultiv6za agricultorulii

pentru deosebite meserii sail industrii; astil-felil

este rapita pe care o caut5, aceia care facil

uleill; multi i canepa pe care le cantli pfndari,
allele. Aceste plante aductIcaOgii. candil suntu
cultivate bine i se potil desface.
i

Plantele industriale se fnpartil In _pl ante a-

plante tecstile, plante vApsit6re,-0 plante aromatice sail mirolei6se,

sitore. Sa vorbimti despre cele mai fusemnate

din aceste plante.

Plante uleiose.
Se numescil plante ulei6se acelea din a carora
sementa se scote uleiil. Cele mai fiasemnAte suntii
www.dacoromanica.ro

63

rapita .i maculii. Se mai sate uleirt

din sementa, de inn qi de canepil; insa desrpe acestea

vomit vorbi la plantele tecstile.
i

Rapita.
1. -- Rapita create bine la not qi toti aceia
care o semeng se folosescili. Ac6stg plantit de
abia a inceputii sa se cultiveqe de veri-o clece ant.
Ti priiesce in pamenturile lucrate bine ;
arate de doue i de trei ori. In teling iarii '1
merge bine rapitei. Paaantulii argilosii este edit
2.

mai bung pentru dinsa.

Se aflg rapitg de taring i rapitg de

primavard. Acea de tomng dg mai mall; Ili
pentru Ora nostra este cea mai bung.
3.

Rapita se s6m6na in luna lui augustii

dupe ce pamentulii sa aratil de doue off. Ea se
4.

semeng ca meiulii. Pe unit pogorni se pone cinci

oca de sementa. Sementa se ingr6p6 cu grapa.
5.
Este multil mai bine ca rapita sa se
semene in rinduri ca porumbultl, pentru cg atunci se p6te pra0 primavara, qi candii este
pralitg di mai mita sementa.

www.dacoromanica.ro

--64
6.
In unele teri rapita se prasedesce ca
varza. Atunel se face in iulie o resadnita qi in

augustil se presaclesce.

Rapita se eke in iuniu inaintea grinlui. Candil mai tote pastaile ail ingalbenitil atunci trebue secerata, caci dacii se lass sa se
coca prea multi se scutura tab,.
7.

Rap 4a se secera dimindta qi s6ra pentru ea se nu be scuture.

8.

Dupe ce s'a seceratil se cars la arie

in carre cu zablaie pe din intru, i apoi se
9.

trei era.

Unit pogonti de rapita da optii-sute

10.
de oca candil 'I merge bine, i suta de oca se
vinde cu 60 i 70 de lei.
Din sementa de rapita se sc6te uleiil
pentru luminatil. 0 suta de oca de sem'enta da
trei-cleci i optil de oca de uleirt. Turtele de
rapita suntil bane pentru vite. Paiele se pupil
subil vite saii subil chit.
11.

Macula.
1.

Macul inca nu se cultiv646 la noi; din

www.dacoromanica.ro

65

sementa sa se scote unil uleiu care este forte

bunii pentru mancare; i data not ann1 pune
mace n'amil mai avea nevoie de uleiu de nnisbne.
2.

Ac stn planth cresce bine in pAmenta-

rile grase i literate bine. Se s6mena cart de

timpuriii, chiaril inda,tu dupe ce se i'a zapacla
3.

Se sOmerni ca meiulu, sail mai bine in

renduri; pe unit pogonii se pune done oca de

sementa, se acopere Area putinii.

Dupe ce resare macula trebue prig 3tii

pins ce nn napAdeseil burienile. Se mai pre4.

sesce odatit candil s'a

meii

inaltatii.

Candu capatenele de macil sail nscatii

si sementa suns in intru, atunci se culegil. Ciipatenele se purril intr'unil sacil i apol in care
5

eu zablail. In urma se dud la arie uncle se

bath cu mlaciile. Dacii suntil copil multi potu
s taie capatenele in done, i sementa cade
de sine.
6.

Unn pogonil de mace da Ose sute de

oca de sonata.
5

www.dacoromanica.ro

66

Plante leeslile
Se numescil plante teestile, acelea

din

care se sc6te uisce fire care mai pe urilia se

futrebuintdcla pentru a face peneleturi, fringki i.
c. 1. Astil-feliil suntii inulu i canepa. Amen-

done eras o data cultivate multU in sera nostra; darU de candii au Inceputil Omeni sa parte
cimei de pInza de america nu se mai cultiv6cla pe intinderi marl. Noi sfatuimil pe cultivatori sa puie ins i canepa cad suntu plante ca-

re aduca 6,00.
Cdnepts.

Canepa cresee forte bine in prtnaentil

grasii i cams =edit Loeurile cele mai bane
sunth luricile, vaile,
i pamenturile untie a fostli built.
1.

2.

Ca sa rad, bine canepa, pamentula

trebue aratti in mai multe renduri i adancU.

Se ara tOmna o data sari de (lode or!, In primavara se mai ara de doue on i se grape4a.
Semenatula se face In aprilie i maiS
Sementa trebue alesa bine, sa fie luci6sa, grea
i faca Inchisa. Pe anti pogonil se semen4 de
3.

www.dacoromanica.ro

67

la 30 pins la 40 de oca, dupe cum(' voesce

cine-va sa fife canepa de desa Sementa se acopera cu grapa.

Canepa de pinza se sdm6na mai (Us./

i cea de fringhil mai rara.
4.

5.

Dupe sem'onatii sa se pazesca canepiq-

tea pina ce rasare, caci paserile manilla,' sementa.

Peutru sem'enta este obiceiii Si se semene carepa prin -porumbii i pe marginea porumbisceprii. caci cresce mare i se ramaresce.
6.

Intre firele de canepa suntii unele mascule (acele 'cu motu). si altele femele. Firele
mascule se culegil in iuliu i august (', iara cele
femele mai tardiil dupe ce se c6ce sementa.
8.

Canepa cul6sa. se face manunchiuri care se pun('

in picibre pans ce se culege WU' canepa.

Daca s'a lasatti canepa sa fad, sementa, atunci dupe ce s'a culesil se bate, i apol
se pune si se topesca.
9.

Canepa se topesce In apa. Se punii

trite minuehiurile In api In prejuratii unit parii
10,

www.dacoromanica.ro

68

i dasupra copitel se punil petre i lemne ea

sit aria m'anuchiurile afarii. In (left Bile canepa
s'a

Dupe ce s'a scosil canepa din apA se

spal'a Cu apa limpede la fontanit i apol se intinde la sore ca sa se usuce. Dupe ce s'a uscatil se pane In coarii pind ce se melita.
11.

12.
Apa In care s'a topitu canepa este
forte vatarnatore pentru vite; de aceia sa fiie
ferite de a bea din asemenea locuri.

13.
de arsil.

1.

Din sementa de canepa se scate ulein

Inulu cresce mai in tote soiurile

de

phmantil, insa priiesce In pamentarile in care

cresce bine gris16.
AcestA plants se semeni dupe grifi, dupe
canepa, dupe porumbil sari in Celina.
2.

Pamentulil trebue lucratil bine, mAnuntitil prin mai multe araturI.

3.

4.

Sem'enatulii se face In aprilie. Pe powww.dacoromanica.ro

69

goal se pune 20 oca sementa. Se pun i mai

multil candu voiesca cine-va se alba numai toertil.
iard nu i sementii. Sementa sa acopera putinii,

Dupe ce resare inulu trebue plivitu fn

mai multe rinduri.
6.

Daca se cultiveda illulu numai pentru

aca atunci se culege dupe ce-a infloritii; iaril
dacii, se cultiveo pentru sementa, atunci se culege dupe ce a ingalbenita gogqelele. Dupe ce
s'a sventatil se bate, i apoi lujeri se puini la
topita ca i canepa.
6.

Dinii sementa de iati se scdte uleiu

bunii pentru mancare i pentru zugravela. Turtele smith bune pentru vite.
7.

Plante viipsitOre
Intre aceste Plante le socoteseu acele
din care se scota vapsell; astil-felii suntii roibia
1.

i sofranulii.
2.

Lq, not nu se cultiv6da piny acumu

asemenea placate, i forte rau ca,ci sunta banose

3.
Roibia cresce in pamenturile grase, jilave *i sapate catil de adincii.

www.dacoromanica.ro

-- 70
Ea se pcite prasi sail semenandu-se in
renduri, sail sadindii butall din radacini. Dupe
ce resare se plivesce de mai multe on pins tomna; atunci se acopere cu pam6ntii. In primavara iarki se plivesce, i candil incepe sa in-.
floraca se tale lujeril i se da la vite. Tomna
iarki se acopera Cu pilmentil. In sfiritii in arulii alil treilea iarasi se plivesce, se tale lujerii
i in septembre se scotii radacinile.
4.

5.
Radacinile se usuca la umbra; se pnni
apoi in saci i se vind5.

Deosehile planle.
In acesta categoria punemii tutunulii, hameiulii i mutarula.

Tutunalii
1
La not se cultiveza mai multe soiuri de
tntunii, qi mai tote an foile marl. De cAti-va
ani se cultiveqa i tutunii turcescil care are foile

mai mici.

Pentru tutunii trebue alesu painenta

grasti i lucratii bine. Ii priiesce in Celina de
2.

padure i de fin*.
www.dacoromanica.ro

71

3.

De en primavara se face o resadnig

Muhl resadula este camri de o jumatate palms

se scdte si s presadesce.

Resadula se pune In rindurI si se uda'

In urma se prasesce pins ce vine timpula cu4.

lesului.

Foile se culegil canda incepii a Ing'albeni se Insira pe sfora, si se puru de se usue

5.

la umbra. Dupe ce s'aa uscata se full papuil

si p5pusile se faca tencurl sail boccele.

Hatnefules.
1.
Hameiula nu se eultiveza pans acumil
la noi; acei care ail trebuinta culegil selbatecil
sari aduca din alte teri.

2. -- Eta se cultiv6za ill pamenturi argil6se

arate bine. Se fact% gropi ca pentru vile cata
se 'Ate de marl; se pune gunoirt Inteensele si
apoi pa'mentii. G-ropile se face la duoi psi uuele de altele. Primavara s5, Ia lastarI care dail
din hameiil batrana si se sadeseri. In gropi.

In fie-care grope. se pune cate o pr5,jina de tr el stinjini pe care se urea hameialii.

3.

www.dacoromanica.ro

-72-Se pri:sesce ctita. de desit pentru Ca locum sa fle curatil i maruntita.

4.

5.

Tomna se taie din fata parnentului vreji

si se acopera cuibula cu brasda. Prajinile se

puna la o parte in forma de surla.
In primavara fiitore se iau brasdele de
d'asupra, si se taie din faca pAmentului lastari
crescuti in aceste brasde i se pune pe d'asupra
iii elu pamenta. In tot i. annii se tale hameiula
tota asta-felia.
6.

Din anula ala doilea hameiula (la producte. Canda incepe sa Inegr6ica verfulii conuletelora sau ala rodului, se culege hameiula.
Hameiulii este de culesa pe la santa Maria mica;
une-ori i mai de timpuria.
7,

Se allege t6te rodurile hameiului ; se

Intinda ca sa usuce, i apoi se puna in sad
unde se indesa cata de bine se va putea,
8

Hameiulu se 4ntrebuint4z5. cu orclula

pentru a face o beutura care se chiama bere.
9.

Muflarult1
1.

Mutarula se cultiveza ca si rapita. Din

www.dacoromanica.ro

-- 73
sementa lui se face find cu care se face t apoi
mustarulu de mancare. Se sate si uleih din
sementa.

vi.
Despre Rolatiuni.
Prin rotatiuui se intelege rendulii ce se
cuvine sa se dea plantelorh pe acelasi pdmentii,
adica dad se semdiiii, antr'unh anil porumbuliipe
unit loch, candil trebue sd se mai semeue.
1.
Pentru ca sa aibd cine--va o rotatiune
'si inparte loculu in atatea bucdti cite plaiite
cultivezd; asa de pildd la not se cultiv6zd grin
porumbil si se face si ogoru, Dacd at unit loch
de trei-4eci de pogane, '15 inparti fn trei bucdti: inteuna put porumbil, intealta griu, si pe
alta o. fact ogorii. 0 asemenea inpArtire se nu1.

mesce rotatiune de tree ant sail trienald

Dad, s'aril inparti in .doud, s'aril numi de doui ant.

Rotatiunea, sau inpartirea pnmentului,

are mare folosi.i. in agriculture, si acelii cultivatoril care urmezd o rotatiune build este siguril
ca va produce mai multi si mai eftinii...
4.
Regal' le care trebuesdi urmate la ro3.

tatiuni suntil:
www.dacoromanica.ro

74

Plante le de aceiasi faniilia precumil suntii gra.-

nele, sa nu se puie uncle dupe altele, ea atiltil

dupa grill. Pumai multi si nu se pule
indu aceleasi plante.pam'entulli se manincii, pentru cti, ele sugii dinteensulii aceiai hrana. Daca

se s6m6n5, alto soil de plante, spre Oda griu

dupe rap:til sail dupe cartofi, griulii nu va lua
din piime.ntulii aceiasi hyara ca cartofii.
Sa se inc6pa rotatiunea cu o plantil care se
prasesce pentru ca se curiita pamentuld de burieni, se ma'ntesce, se face inteunil cuventii
bunii pentru granele care voril veni dupe plantele prkitore.
Sa se gunoiesca piimentulii mai cu semi pewtru plantele prasitore.
Candi"' nu se pane gunoiu si se fang, in tote
de'auna ogora, adica sa se lase pitmentulii ne-

semenatti and anu, si si se are de mai mite

on peste anii.
Rotatinnea cea mai obicinuitii la not
este urmatorea: se inparte locurile in trei parti:
inteuna se pune porumbil, intealta griil i alta
se face ogorii.
obisnuitii anu loch
la not se ogorasce in unulil d'anteiii; t6mna sa
semenci grid, si in anulti fiitorii dupe mirisce sa
5.

www.dacoromanica.ro

75

pane porumbil. Cu chipulil acesta rotatinnea

tiustra este ogoril, grin, porumbil.
6.

Multi cultivatori nu se tinii de aceste

Inpiirtire, ci semiina si elite cinci ani grill dupl."

grid. In adeveril ea in locurile grase se face,

insa trebue sit scimil cu on dart de grasil aru

fi unit loeli se sleiesce, se maninea en timpulii.
Pentru aceia este de mii de on mai bine ca sa
se pastreze rinduiala de mai susii, i
copii voril moteni locuri grase si curate, ;aril
nu locuri miincate i pline de plildmida i de
phi%
7.
Scopuhl ogorului este mai itinteiu d'a
'Asa pamentulu sa" se mai odilinescii, i Ma doilea ca sa WI mai manunt6scii, Si sit In mai a-

ereze La not uncle nu se pane gunoiu ogorulii

este neaparatil.
8. -- Candu s'aru gunoi pitim6ittuli1 n'artl mai
fi nevoie de ogorii: p atunci cultivatorulii aiu
ci4tiga paraentulii care sta" nesem6natil. Pentru
aceia stAtuimil pe cultivatori noWi ca sa itic6plt a 'i gunoi t6rinile pentru cli s'a camil strimtoratil locurile.
Candi' s'aat gunoi locurile atunci aru
9.

www.dacoromanica.ro

76

putea sa se urmeze astir -felii: se aril si se gunoiesce phme'ntulu bine si se pane porumbii ;
dupe porumbli se pane griii de primirivarh sau
ovesii sell orclii; dupe acestea se pane nutretii,
si dupe nutreta, arandu-se pamentulu bine se
pane grin de tomna. S'ara putea pune griulu
de tbmna dupe porumbil, data sc cdce de timpuria, i atunci dupe nutreta se puna ovesa
sad ordil, sail tota grid.
10.

in locula porumbului se pate pane

rapitA, sfecle, cartofii, tutuna

plant& care se prapsce.
11.

i on -care alta,

Ganda pAmentulii se umple de burieni

atot este bine ca s& se lase ogora la cite cinci

sOse ani, chiara candil se gunoiesce; caci riimiinda locula nesem'enata p6te omula s& 'lure in mai multe renduri i snit cur* cu grapa de rildacini.

Des pre Vila fi despre vino.

Viia este una din plantele care isbutesca mai bine in Ora nostra. in tote partile
unde se awe porumbula se cbce si viia.
1.

2. - Ea cresce in ori-careopam'Onta. fire catu

www.dacoromanica.ro

77 -de saracil frig nu'i merge bine nice fn primaltula clisosii de totil, nici .n nisipuln curatii.
Palamturile cretdse, manunte gi bogate, amnstecate cu petricele suntil acelea in care "1 priesce mai bine.

Ii merge mai bine viiei pe deluri sill

costisuri de catil In campiia; pentru aceia i vinuiile cele mai brine vinu dupe deluri. Locurile
3.

urnede, cetdse, vecinatatea mlastinitord suntil

vatamatare viiei.

Viia pusa spre amiac i, acolo unde bate sarele mai multii, da celil mai bunii
4.

Candil voiesce cine-va sa sadesca viia

din no saps mai anthill pamentulii la o adincime de done palme; arunca petrile cele marl. si
Inprascie pe d'asupra pe acele midi. Dad, se
pune viia Inteunil loca unde a fostil padure, este bine ca loculu sa se pIrjolaca i apoi sa
5.

se sape.,

Candu este sa alega soiurile de viia ce

are sa saclesca, cultivatorulii trebue sa alega pe
acele mai vestite, care se cocil mai timparifi, ti
6.

de data. Fie-care soiii de vita este bine sa se

www.dacoromanica.ro

78

sad4sca la o parte, iaril nu amestecate uncle cu

altele dupe cum se vede adesea In viile ndstre.

Cele mai vestite soiuri la not sunlit

7.

urnt5,t6rele; balana, verdunca, gordinulu, timpuria, beOcata, tata vaci, razachia alba, coma,

cornita, mischetu, ardelaca, pistruia, seina, tamei6sa, negru vertosii, negru mole, murga, vulpea, i crueiulita.
Viia se prasesce prin butai simpli, i
pr:u butai cu mustati
Butai simpli smitu bucati de vita, de
9.
unit anti care au la partea de josii i o bucata
pe lemnu de duoi ani Lemuulii de duoi ani se
lass peatru ca sa nu se usuce prea curenda vita
i audit se sidesee viia se p6te taia. Asti-1401
8.

ca data tine -va is butai din viia sa, sau o

vie vecina poate sa ea numai lastari de un an.
Butavi se sadescil pimavara In aprille
gait i mai de timpuriii data, analit este pri10.

inceos4.

11. , Daca vita este lunga, se p6te 1110.1'0 in

doue gi trei bucati, caci unit butaii care are
sa se seidesca este in destulii sa aiba patru ca(muguri).

www.dacoromanica.ro

79

Daca nu se sadesca butai indata, este neaperatil ca sa se puie inteun locu umeda.
12.

13.
B itai cu mustati se prasesea intr'o anume resadnita sail scUlti. Se sapa bine o

bucata de pamenta, i fn primavara se infige

cu unit teruit bucati de vita cu cite trei patru
capui, puindu-se In renduri Mara se lass numai o capua. In timpa de duoi ani se plivesee i se pralesce acesta sala de viia.
Butai cu mustati se sadescil tomna,
in octombre. Condit se scota din pamentil sa se
bage de soma Ca sa nu se mpg pulsatile ; de
aceia trebue scoi cu tirnacopula sail cu casmaoa
14.

Saditula viiei se face dupe cum urmeza : tragi pp pamentit cu o pfbra renduri drepte in Maga i in curmeclia, asta-felia ca flecare renda sa fie departata unuJi de altula de
una pasit buna ; acolo uncle rendurile se taie
15.

are sa se sadaci butaqi.

Se faca gropi cu una parr' grosa adtncI de
trei palme, i in acele gropi se v1r4 butaqula
puindi cama culcata partea care ramane afara,
Pc langa buta0 este bine sa se puie cati-va
www.dacoromanica.ro

-80-pumni de gunoiil bung sail de pamentii negru

de vale.
Afarti din parnentil se lasil numai o eilpusA,
si dacti se Oa nisipil In apropiere este bine sa se
acopere ca"pusa, caci este mai ferita de seceta.
Pentru butasi cu mustati in locil de gropi cu

pant, se faci gropi cu o casma, mai largi ; inteinsele se pune putinil gunoill: pe urma se
is butasulii se asecia fn mijlocil si se pune gunoiti i pknentil pin'a ce se umple gr60; apoi.
se bate cu piciorulti de juril In prejurii.
16.
In anuli1 d'antaiil se prasesce si se pli
vosce viia cu mare ingrijire. Tdmna se ingrOpg,
intinclendu-se lastarulil i acoperindu-se cu pa-

mentii. In anulil alil doilea se taie viia In primgvar5, ; se lasi numai Mstarulii celil mai mare,
iara cei-l-alti se tale. Lastarului rernasil i se

las6 numai doue capusi. In anulti alil treilea se

facil aceleaqi lucrari.
17.
In multe localitati nu se ingrbpo viile
t6tuna; Intr'altele se ingropil si se desgrapa primgvara dupe ce a Inceputii caldura.
Primavara pe la mucenici, dupe ce se
18.
desgr60. viia se taie Ora ce nu incepe se dea.
Taiatulii se schimbg dupe locus In unele locawww.dacoromanica.ro

81

nap: se lasa' vitele I ungi, intr'altele se lasa. scurte.

Candd vitele suntu luugi atunci viia se ariicesce adica lastari se intindii pe duoi trei araci
se l6ga cu tniti sail cu. ricli:ta.
C.indu suntil l'psuri in viia, pi in-I:avant Se cufca, cate ullll lastaru, se ingnipa Cu painland verfulii afara. Lastarulii
il elt!il,
19.

se tine en carlige piny ce da ralacini, atunci se

tale de la talp:na.

In aite de a inflori se sapa viia ()data. Mai 0,41 cIndil se face burianil iartgl
20.

sii, mai sapa Curatema pannIntului este neaparata pentru ca viia sa taca struguri bulb.
Vila se culeg,se fn septembre candil toti
sing tri s'ail coptil blue. 8truguri culqi Area
21.

de tin-Tura-1 dad vinil acru si care se strica curandil.

Struguri se culegii ill couri i hirdaie

1 se ducil la Hal.
22.

23.
Linulii este o Ian, de lemnii in care se
punii struguri de se calci. Dupe ce s'aii calcatii,
botina se pane in tescd, uncle se storce ping ce
6
nu mai remine mustii inti6usa.

www.dacoromanica.ro

82
24,

Mustulil, sail z6ma de struguri, se pune

In vase numite buti. Butile se pun(' In pivnite,

unde ineepil sa ferba. SA nu se lase butie astupate caci plesneseil candii ferbe vinulii. Dupe
ce s'a potolitu fertulil se astupii.
25.

-- In t6ta primilvara vinulii se pritocesce,

adica se schimbil dinteo butie intrialta. Butiile

trebue sf.1 fie opiirite i spalate cat(' de bine ca
0, nu dea mirusn vinului.
26. -- Ca sii se pastreze vinurile bine, trebue ca pivnita sil, fiie bona, adinca, departe de
gunoiur; i useata bine.
27.
Dupe ce
culesti viile, i calla incepe fruntiele sa radii, viia se ingropii, acolo
uncle este obiceiulii. Araci se string(' i se facii
gramedi la o parte, puindu-se la adapostil ea sit
nu putreqesea.
28.

Dupe ce se tescuesce vinulii rarnine bo-

Kna, care se numesce t6s c o v i u a. Tacovina

se pune fn putini marl, i In primavara se face
rachiii dinteensa. Asemenea i rand(' se pritocesce vinulii rilmline la fund(' dr oidil din care
se face raclliil.
29.
Yiile Celle mai vestite din Ora nastra
www.dacoromanica.ro

83

sunti ar elle din Dealu mare, DeagitlanI, Odo

besci

Cotuari.

vi

30.
Daa, amu ingriji mai bine vine i
innlie n6stre, uoi amiI putea to trimitemii vinuri

de acele mai bune in teri ,strain.

VIII.

PORt R01111'0111,

Nmeutti.
Nuc..1a este dintre copaci roditori unulit
dintre aceia care isbutescii mai bine in tera n6strA; 1 dovadti dupre ae6sta este ca 'lit gasitnii
fn tt5te partile.
1.

cresce mai In tate pilmenturile, i

in relic Mai sarace; cu tote acestea, 'i merge mai
2.

ta.

bine in acele calcarii, wire si adinci, de dau

in arele cl:s6se. In piiinentii petrosii nuculit cres-

ce mai incetu, darn lemnulit sat este Itirte t4.re.

Santa mai multe soiuri de nuci; Ins

la not putemil deosebi: nuci care fact nucile
3,

mar!' i lungaete; nuci care le facii rotunde ;

nuci care le facia mid* i eu coja tare sail nuci
costelive. Aceia tare Fuca nuci, rotunde Banta
www.dacoromanica.ro

84

ace mat bunt pentru ea miezulii este prinii

unsurosii.
4.

Nuci se preaa,seir din put dobanditi prin

sernentl, Pentru acestn sfersitil se alege o bacata de prtmentiI bunii, se aril, adencil si se niaruntesce bite. In acesta pr rnentil se sAdescii nucile cu cnija en total, cu verfula in josii la o adencime de optil degite, i 4,i rinduri departate
unele de altele de trei palme. Nucile se punii la
done patine unele de altele.

5. Ttimna sail pr:rniivava se scotii prat, li se

seurt6cla radacilla i sa sadeseil iu scala, departati de nal pasii uni de alti. Odata saditi, nuculeti sa plivescii si se prasescil candu este trebuinVi.

Ganda" nuculeti suntii de dout stinjini

se scotii din scola si se sadescii. pe loco.
6.

G-ropife se filed de cu primavara. largi

adinel; i Winona se sadescil nuci. Este bine
ca la s'adire sa se arunce cate-va loped: de gunoig in fie-care gropii.
7.

8.

Ca sa nu se fringa este bine ca nucu-

letiloril s6 11 se puie araci pins ce prindii putere.

www.dacoromanica.ro

85
'9,

Nui se potil prasi

gi

prin altoire, ma!

ca s6ma conch gasesce cine-va unit' soiil de nuci

bane.

In tail anula este bine sa se are lo10.

culi1 uncle sail sadita nuci , piva cue se fvacil de
doue -deci i cinci de ani. Asemenea trebue sa
sa se curete tote cracile uscate

It.

Nucile se culegil in augusta i septembre. Ganda se bath nuci en prajini sa, se bage

tic sana ca se nu sa rupa cracile.

Nucile culese se curata de c6ja i se
pima fn podil, sail intr'unil Iota uscatil, in straturi sutiri. Mai in t6te 4ilele este bine sa se pre121

fire cu Lopata plit'd se usc.a.

La trei luni dupe culesil nucile se pota

intrebuinta pentru a face uleiii.
13.

Din nttci se scdte unti uleia care se

numesce la not n ntil de nue a. Acesta uleia
14.

este f6rte bung pentru mancare.

Aril trebui ca cultivator/ de la munte

mai cu sema, sa umple d6lurile sterpe numal en
nuci, caci acestil copacia este folositorii nu numai prin adele sale ci i prin lemnula Oil, care
15.

www.dacoromanica.ro

86

este nnuill din lemnete cele mai scumpe pentru

famplirie.

Dudulu sau Agudulu.

ibult115 cresee bine tu Ora ndstri. LTA
'1 priiesee mai eu sZmi, In pfirnktii nisipos i.
grasii; Fn pamentil elisfasii, nu 'I mer
ge bine.

1.

2.

La not suntil done n4inuri de dna; du

i dudulil negru. Acelii Obit este mai

albil

bunii pentru crescerea gandaciloril.

Duqi sa pritsescil si din "buta0 qi din

sementA. Se ia, dude din Judi care ail 40 de ani;
3.

se storeosescii bine, apoi se spala cu Iva qi se

pupil si se usce.
Semintele se punii .n pamentu tdmna
sau primavara. Se alege o bueatit, de parn6ntii
bunit ; se luereza bine, i apol se semena in reit
duri trase cu unit leru1.
4.

Dupe ce resarii dnduleti, trebue pliviti

1 sapati mereil; se i mai rilreseii astil-feliii ca
sa fiie, unit' puiii la einei degite. Duca este se
5.

cetiti se ud'a dudi.

www.dacoromanica.ro

-- 87
G.

Dupe una arta se scotti pui si se sa-

sadesca in scala. Piimentula de scola trebue sapath adanca i maruntita. Pui se sa.desca in renduri, departati uni de alti de unit pasa.

Candii cresca se rupa cu unghiile lIetari care dail pe trunchiit si se Iasi numal cei
dela vertu.
7.

Canda suntii pui de trel ani se pota scote

ii sadi pe loch. Pentru sadita se face gropi marl
primavara., gi tomna se face sadirea. Dui se
8.

vita la trel stingini uni de alti.

9.

Inainte de a se sadi dud), li se tale .tOte

cracile lasandu-se ntunai cinci la varfa ; ase-

menea se tale ii ratlacina gr6sa saa morcuvula.

Pina ce prinda du4i putere trebue sapati Ftl totii anula. Se pt te clliaru ara pamentulii dintre dens' si semena ca porumba saa alte
10.

Plante.
11.

In uncle teri se cresert dui pitici pen-

tru ca sa se pita culege frun4a cu inlesnire.

Pentru acesta sa tale trunchinla mai de josh si
se lass de cresca ramurile.
12.
Frump, incepe s se culega la qese ani
www.dacoromanica.ro

88

dupe ce s'ai saditi1 dugi. Candil se culege este

neaparatii ca sa se is tat'fi inn*, caci ramaindii
pe uuele craci mlsga sa trage acolo , si cele1-alte ramuri sufera.

Foile de dila se Intrebuinteza pentru

a cresce giudaci de matase. Crescerea acestorii
gIndaci este o industtia f6rte banbsa, si de aceia aril trebui ca tots cultivatori sa aiba calfva duqi.
13.

Prunules.
I.
Pruni se cultiveza mai cu sema la munte
uncle se face diu prune rachiii
La not suntu multe soiuri de prunl, de
2.
vary si de tamna; Insa pruui tomnatici suntii eel
mai cgutati pentru fabricatiea rachiului.
El cresci1 In pamenturile adanci si nu
prea sarace ; se prasescii ca duqi, seruenandu3.

se si apoi sad ndu-se. Se prasescii $i din pui care

daii din radacini.

www.dacoromanica.ro

89

PARTEA DOUA.

Despre animalele domeslice

1.

AltirnAlele dornestice caprinta: b o uii i

vac ile, caii, asinii, pile, caprele.porcii,

pas eri I e. Totii fu acesta categoric intra

gindaci de mAta se, albinele

pescil.

In cart;le de agriculturA Carl deosebitil

speciile sail soiurAe de vite, prin cuvintele urmatoe : specia b o v in 5. (boui i vacile), s p e2.

cia cavaling (caP specia asina (asini),

specia ovine (oile), specia caping (caprele) qi specia p or c i rr a (porci sail rituatorii).

3.
Fie-care Ora are soiuri de vite deosebite, potrivite cu loculti, cu clima si cu nutretuld. De aceia candir anti agricultorii voiesce
sa aduca solar' de vite din OH straine, trebue
sa tiie sdma de inprejurgrile in oare se afld pameirtulti pe care 'Id cultiveza. In zadaril va aduce cele mai bone soiuri de vite; cad' dace

nu se vorIi intretine ca in Ora lora; data nu vorn

avea nutretulil qi ingriprile de acolo, .pierii cu

www.dacoromanica.ro

DO

4.

Fiie -care Ord are vite bune; numal

cultivatorult1 sa scie sit. le ali.tga si mai in tirma

sa le prasesed. 0 vaea buns de lapte face 'vitele care mai in totii-de-una voril fi si ele bune
de lapte. De aceia dupe mai ss cautri sementa
bung, pomi eel buni, trebue sa, se saute si vitele cele bune.

Rase le sail soiurile de vite se potil inbunatAti In trel cli'puri s'ail corcindil vitele en
soiini mai bune; sail aducendit vite din Ora stnlinil ; sail alegtIndil dintre vitele din teat pre acele mai bune si tiindu-le pentru prgsila. La
noI putemil inbuniitAti vitele alegendil tauri sail
armasari bun! dintre ace! din Ora, precut-nil si
vaci si iepe.
5.

Vitele aduse din teri strAine se tine Cu

mare anevointtl; de aceia agricultori trebue sit
se socot6se5, multi qi b:ne pins ce se voril ho6.

tart ca se aduea vite din ;lite tell.

7.

Uni agrieultori credit ca vitele marl suntil

cele mai butte; asa ca data ve-dil vacs6re mai

midi, sail cal mai inodati (ilea. ea" nu suntil asa
de bunii ca ace! marl". 0 asemenea socotinta e6te grelita, caci aceia ce se cauti la o vita, este
www.dacoromanica.ro

91 -ca sa dea multil din aceia ee i se sere, adica

lapte sail munch', sail carne, potrivitii cu mitre tutu si ingrijirea ce i se da. Ce folosu ca o vae mare pate sa dea lapte mai multil de catu
una mica, dad, cea mica da mai multil lapte
potrivitii cu ce ne tine hrana sa.
8.

Trebue tinutii In same ca marimea vi-

telorii este .pi dupe loco;

f la not boni
de munte suntii mai mid ca mei de campiri ;

asemenea qi cal. U vaca mare, gre614, nu aril

putea trai la multe pentru ca nu pate sa se
ince pe stinci ca sa. pasca.
Ca sa &Irani"' vite bone trebue i ingrijire bunA. Pentru tote soiuhl de vite agrieui9.

tonal trebue sa alba adaposturi bane i hrana

indestulatore potrivitii cu ce se cere de la vite.
Pe Oa qiva vitele trebueseil teselate, periate
,palate. Cultivatori nostri neingrijesc prig mu:til

vitele; i apoi se mai miry ca in primaxara de

abia mai riimine stiff'. i pelea pe densele.
Vonni vorbi dupe tote soiurile de vite, insii mai eu same de bout i vael, de ea13
de of i de rimiitod.
10.

www.dacoromanica.ro

92
I

Bouti fi Facile
Bou:i i vacile suntil cele mai trc..buincease dintre animalele domestice ; ele suntii care
dart omului productele cele mai folositare : lapte, cantle, munca, pei si gunoi. Afard de adsta ele sunta i mai lesne de ingijitil de catil
unele din cele-l-alte animale. Pentru aceia cul1.

tivatorulii romanil tine atilt(' de mita la boateal i vacvira sa. Cine are boui i vaca nu
piere
ci are casa in totil-d'auna indestulata.
2.

In tera nostra se gasesca mai multe

soiuri de vite albe; insa, acele de soil mai bunfi

se gasescil in Moldova, i in judetulii Talon-14a
Iu file -care local tate cultivatorula pate dobaudi
vite in desturti de bane ca soiii ; rern6ne la densu u ca se scie sa le pastreze si sa le prasesca.
3.
In terile straine se gasescii vite vestite
mai cu s6mit acolo unde cultivatori au sciutd sa
le aldga i sa le pastreze soiulti. Astir -fella se
afla vite frumase in Elvetia, in Olauda, in Normandia q. c. 1.

Facile
1.

Vacile bune de lapte nu suntil dIn acele

www.dacoromanica.ro

93

frunidse; din potriva la vedere suntu slabe, os6se, si pentru acei care nu le eunoscli, ele par(&
urete.
2.
Vac; le bune de lapte, ail trupulii
soldurile es:te, capuld inlets, cornele subtiri si

lucibse, barbia rn:ca, pelea subtire si male, pandit' (.1( sa si mule, vinele dupe ugerii grilse si
umflate, inele din apoi elite, v inele d e 1 ap t e
fungi i grilse, ondulate .i i s v 6r e largi.
Ugerulii vaciloru laptOse este mole, si
sOmena cu o punga gala, dupe ce s'a mulsii.
2.

Ugerulii are face galbuia

suit"' este forte mica, desil

parulii dupe dinmule ca matasea.

4.
Vine le d e l a pt e se afla subtii. pan-.
tece ; ele iesii din ugerii, treen pe pantece, si

aprdpe de picidrele de din'ainte intra in pepti.t.

Gaurile pe uncle vinele de lapte intra

in peptu se numescu i sv Or e sail fo ntani
bunt(' asa de largi ca verfulii degetului in intru;
5.

Vinele de lapte se cunoscil bine pipahula mai cu s6ina cu maim pe subtii pantece:
urmandu-le spre peptii ajungi dreptii la foutanile de lapte.
6.

www.dacoromanica.ro

94
7.

Vaci le Itipt6se au o cautAtura blanda;

se Iasi. de pule m Ina pe dasele, trait la omu.

Unit agricultoru francesil, a name G- ue n on, a gas4a nisce semne dupe care se pot
ettn6sce vacile laptUse aceste semne smart tit8.

blitele i spicurile.
Tablitele se Oa pe partea din apoi a
vacilork de la setlutu i pina la, ugerii : Sit se
bage de s..Sma ca pelea de la ugerii i pita la
etlutil este acoperita, cu nisce Ord scurtii i
desil care in loco sit caute in josii ea tota pandit dupe vac:, cauta in susil partea de pele
pe care se afla asemenea peril se numesce t a9.

blit 5,.

Cu catil tablita se vede mai bine si

este mai mare, cu citU perula dupe densa este
10.

mai desii, mai scurtil .i mai mole, cu atatii vaca

este mai buns de lapte.

11.

Spicurile suntii nisce figuri lunguete

care se afla mai cu semi, pe tablite si pe ugeri.

Dac5, perula dupe densele este mare si aspru
vaca nu este buns de lapte.

IngrUirea vacilorel.
1.

Inainte de tote canda cultivatoruill a

www.dacoromanica.ro

95

datii peste o vacs lima de lapte, trebue sit caute szt, aiba pritsile dinteensa. Pentru acesta nu
trebue si o dea la on -ce taure, (bubali); sit intrebe, sit cerceteze uncle se afla veri-unulil mai
bunil.
2.

Vacile care suntii tinute la grajdiil tie-

bile sit a:ba unit strata de paie pe care sit se

culce. Stratulu se schimba pe tetit
3.

Daca cultivatorulii tine sit aibii, vaci bo-

ne, trebue sa le tesele i sit le perie in tote dirainetele , sit le spele bine cu o mittura sail etc o
Aerie brush, data suntu pline de baliga. In loch
de perie 'Ate intrebuinta unit mototolil de pale.

tine erba vacile potii pasce, sad

manta malaril a casii. Candi"' nu mai este tie
4.

Oath

'Asocial se punii la grajdiil uncle Ii se cha fenii,

pale de orclii si de ovesil, mein, coceni de porurnbii, tarite, vartp, sfecle, morcovi, cartofi sail
piceoiel, turte de inil sail de canepa, uruialit de
porumbi1 i de mein qi alte nutreturi.
5.

Atari paiele city gi radkinile,

cumil

suuta sfeclele i morcov:, se daii tocate; cu tote

acestea paile se potii da qi intregi, mai cu sema data granele au fosta" treierate en cal.
www.dacoromanica.ro

96

In prIvinta nutrirei vitelorti cultivatori

nostri suntil prea inapoiati. Vacile lore cadil de
slabe pentru ca mai tats erna n'ail de cata coceul de poramba. Cu chipuld acesta nu vorii ayea nici-odata vaci laptose, pentru ca nu pate
6.

da lapte o vacs care piere de fame.

lu terile uncle cultura patuentului a iliaiutatii, se ferbii mai tote nutreturile vitelorii.
Fertura este buna, numai ca sa le mole. Nu este
7.

veri-una lucre mare ca sa se puic apa pe foca

qi sa se dea unda hrana trebuluciosa pentru o cji

Mancarea viteloru trebue data la timpa

hotaritii. Nimicii nu este mai rail de rata sa stea
v tele in asceptare.
8.

Sa se dea manca.re tnai putina i mai

desa; pentru ca vita mananca mai cu placere i
9.

mistuiesce mai bine.

Vara ca'ndu suntii vacile la erba potil

sa bea on candii le vine; candu suntit la grajdid trebuescil adapate vara de douo ori, dilnineta i sera; qi dacii este prea caldil se adapa
vi de trel ori; iaru iarna este in destula sa bea
vitele data pe 41 la amiacji.
11.
In privinta apei trebue sa fiie curate,
10.

www.dacoromanica.ro

97

limpede i lama &A nu fie prea rece. Cultivatori

nostri facti marl greple candu 'Si adapa vitele

in on -ce lacii; caci adesea din apti vin. multe

bole, sci pierti multe vite.

Vacile potii sa fete poste totil anuld ;

mai obicbuitii fat, primilvara.
12.

13.

Vacile bortase tr. buescil ingrijite dad

se pate de bine ; untrite din stitnlii , .aciiipate forte

regulatti. Candil se adapa sail sa aducil dela Orb

na trebue gonite, caci multe lepAda.

Candil. este aprOpe s fad', vaca, trebue push singarl Intr'und coaril bine aerate i
14.

privighiatil de aprope. Unil stratil chicle i schimbatil desil este neapgratil.

15.
Dupe ce a fatatil vaca trebue hranitd
aa de bine ca i mai inainte, i mai Line dad,
se pate, cad acesta 'I folosesce el i vitelalui.
Asemenea trebue ps'azitE de rg,e616, caci multe
vite pierii din pricina rdcelei.

Vitelula on se las5, de sage, on se

lirAnesce la o parte ca Iapte. La not este obiceinlil ca sa se lase sa saga; in alte ten inclatti
ce fata vaca se pane viteluld la o parte 1 i se
16.

www.dacoromanica.ro

98

da sa, bea lapte dinteunii cenacit La done luni se

pune in lapte i putinl Mina de Oil sail ma, i ou5.. In a treia Ulna vitelahl incepe a
manta fenu. Otava este cell mai bunt fenii pentru vitel.
Vaca tine vitelulii apr6pe 285 de (life.
Vitei se potil scopi candil suet Inca, 1110, trebue
ingrijiti de apr6pe.
17.

18.

Vitei se potil inta'rca canclu suntil de

patru luni. Intarcatulil sa se faca treptatil; cad data

se is de odata viteluld de la tits, slabesce. Trehue obinaiti mai dinainte cu rniincarea, i apoi
dati la vac! din ce in cc mai putinii.
19.

CAndU vacile inbatramescri, sail nu mai

suni-U bane de prasild din veri-o pricing Orecare, atunci se ingra,0 i se viude la macelaria.
20.

Vacile se ingra% ca i boui, despre

care avemii se vorbimii mai josil.

BouS de maned.
1.

Boula este cell mai pretiosU animalu

pentru munca carnpuliAl. Iu alte teri se intrebuint6za mai peste totii loculu cai ; la no! VIA, se

intrebuint6s6 mai pesta totii loculu boui.

www.dacoromanica.ro

99

Boulil bunil pentru muncg are capulii

mare, frutea had, ochi vioul, cOrnele Infipte
bine. Greb6uulil trebue sa fiie ridicatu, spetele
late, loldurile marl, Inchieeturrle cat5 de late,
coda grOsii si Infipta catil mai sere sirulil spinarii, picidrele grdse copita mare, pelea tare qi
perulil aspru.
2.

3.

Versta cea mai potrivia pentru a se pune

boui la jugfi este de la tree pInh la patru ani, xi

p6te lucra pia: la clece ani. La not cultivatori
punil boui prea de tineri la jugii; de aceia ramanri piperniciti si n'ai1 putere.
Boulu lucreza mai incetil de cat5. calulii.
Irish' duce mai multii.
4.

5.
Ca sa, pots munci multri si bine, boui
trebuescil nutriti qi Ingrijiti bine. Nu pate munci
boulii cEruia i se da numai coceni sail o many
de MA, si nu se tesalI nici-odatii.

Cana' este qiva prea mare boui trebue

sari schimbati la lucru, sail lasati sil se odih6.

ndsca In destulil.
7.

Primivara avendfi vitele multil de lucru.

trebuescfi Ingrigite bine peste lama. Pe lingi

www.dacoromanica.ro

100 -feiiu si pate sit 1: se dea urn:aid de porumbii, de

ortlii, de ovesli si de meld.
8.

Teselatulil si perlatulii suntil tutu atetii de

neap6rate pentru boui ca si pentru vacT Boni

neteselati se umple de mardaria, de feliil de fail
de lighione, si cliiaru ditch suirai nutrIti bane,
nutretulil nu le folosescil in destulii.

ingrefiirea ritelorii.
Sc ingrasa boui ca i vacile. ingriiatulil se face sail la 6rbil sail la grajdia.
1.

Vitele bune pentru ingrasatii, adicil care

se ingrasil lesne, au captilii uiicu, cantatura Mina,
2.

fruntea lata, gitulu subtire, scurtil si fara barbra. Criebanitlfi trebue sa fie micuI, peptufil

spata rotunda, genuchile subtire, p'cidrele scurte,

,spinarea Intl i dr6ptil, solduri marl si coda subtire. Petea este subtire, peruiu desu si mole si
osele subtiri.

ingrasatulit la 6rba se face de cu prinavara pica tomna. Vitele se ducil in pasuni bogate si acolo nu li se da de eau Bare. Dupe trei
lout viti. le slabe suntil prase. Astii-feliii facil cirezari la not care tale mat pe urma vitele la zal3.

!Ian%

www.dacoromanica.ro

-101 -4.

Ingrdatulil la grajdiil este obinuitil mai

multil in Moldova. Acolo se VInci buoi slabi la

grajditi treI Inlli. i mai multil, dupe cumil smith.

vitele canal se punil la Ingrdatil. Hrana lord

se compune din fan i z a c h e r e a care este o
amestecilturd de uruiald de porumbil, snit faind
de oro Cu pale tocate sail en plevd. Acestd amesteciiturd se sari i se udii, cu apd, i dupe ce
std eatil-va timpil se da la, vite.

Se mai ingrasd vitele Ia grajdiil cu rdniala de la velnith (povarnA), care se chiamd

b r.a It a sail b orhot d. Rachiulil fdcendu- se din
Mind de porumbil, de grail i alte bucate, braha
este hrdnitore. Pe MAO brand se dd, viteloru i
paie. Borhotulil
aposii vitele nail nevoie
sa bea apd.
5.

6.

Carnea vitelorii Ingrate cu zacherea

este mai gustosd de aid a celoril Ingrate cu borhotil. Carnea de borhoth are unit mirosii neplacutil

In multe din oraele marl nu se gaseseil

vite ;rase lama pentru. ca cultivatori nu Ingra.A.
Acesta este unit refit mare, caci ingrayandil boui
bdtrdni sail vacile care nu mai dad lapte, cultivatori aril ealtiga multu, pe candil venge.nda-la
7.

www.dacoromanica.ro

- -102
slabe, de abia jail cite patru-leci de lei pe una.
8.
Pentru ca vitele sa se 1ngrae in putinil
timpu, trebue ca grajdiulii sa fiia email 1ntunecosil, curatu si cildurosii; vitele trebueseil teselate In tote (Tilde, hranite din destu15. i 6.10 de
regulatii. Fe liulil nbtretiului si se schimbe din

canal in cAndil, cici li se urasce totil cu unu

feliii de hrani.
9.

In terile unde vitele se Ingrasi bine li

se di la inceputil mancari ap6se precumii sfecle.

nap!, morcovi, varqi ti cartofi crucli ; apoi li se
di mincari mai uscate precumil fenii, cartofi amestecati cu tarite sail cu uruiala, morcovi, turte
de inu si de canepi. Apr6pe de sfersitit Ii se ferbe
mai tog mancarea si li se pune sane mai multi'
Inteeusa. Ap5, li se di dupe void, i iarna si
fia mai caldicici.
10.

Este bin ca sit se dea mancarea dei

patru cinci on pe di, cad vitele o mistuiescii ma

usorti si mininca mai cu pofti.

Vitele puse la ingrasatti trebue sa file
citil se p6te de linistite ; de aceia dupe ce li se
da mancarea se 1nchidil usile ti ferestrele, si 1111
11.

www.dacoromanica.ro

103

se Iasi nirneni sa umble prin grajdia afara de

omula care le Ingrijesce.
II

Despre earl
Crescerea eailori este una din ramuri1e cele mai ban6se ale agriculturei, pentru ca
calula este animalulii cela mai folositorii pentra
carauitil, mai cu sema In lerile acelea unde na
mita Inca drumuri de ferit.
1.

Dintre tote soiurile de cal acela are.bescil este mai vestiti pentru alergata, Ina nu
este bums pentru munca. Cai nostri se apropia multi de acei arabesci; sunta iuti, Insa nu
duce multi Ia povara.
.

2.

Cai de Transilvania sunta mai virtcri,

mai legati de catil acei din Romania. Cal de
3.

Moldova au fostil vestiti o.data. Venea lume din

teri departate sa ampere iepe de prasila din
Moldova. i astaii se gasesca cei mai bums cal*
din Romania tota in Moldova.
4.

Noi amu avea cal buni dad, cultivada ostenela ca sa alega bine alma-

tori
sari i iepele,

se. cresca cu Ingrijire manzi.

www.dacoromanica.ro

-104 -Semnele dupe care se cunoscil cel mai

buni cal de munch suntii multe; vomil arhta pe
acele mai insemnate.
5.

Ca lulu bunil nu trebue sa aibh capuhl

prea mare, potrivitil cu trupulil : urechile sale
suntu drepte, subtiri midi, se mica neincctatii.
i cauth totil 1nainte ; ochi marl, narile largi.
6.

Cai care an capulii mare suntil greoi;

aceia care le aternh urechile suntn muoi.
7.

Gitulu calului trebue sh, fiie dreptil de

la spete i sit se carnti ratungach candii ajunge la capil ; grebenulii trebue sh fie mare, eitri
afarg spetele tepene i aeqate pie4i0 iarti nu
8.

dreptil.
9.
Peptulil trebue sh fihr mare, latii. i adancil ; &Ad atunci are plumanii marl i nu

prinde mai nici-o-d'ath ticnafesil.

10.

41ele 'late i nu prea lungi, dovedescil

ca calulil este vertosil.

11.
Sapa trebue sit fia dr6pth, lath i lunga. C6da trebue sh fie phrosh. i camil ridicath

la radhcina..
www.dacoromanica.ro

105

Panteeele sa nu fie nisi mare, nici

prea micil. La iepele de prasila pdte fi catil del
12.

mare.

Genue bele trebue sa fie catii de tepen;

inelneaturile eatu de late.
13.

14.
Copita, dupe marimea ealului, sa nu
fife prea lata nisi prea dr4pta. Copita alba este
semnil ea este frageda ; copita negra este cea
mai tare.

Pentru prasila trebue sa se alga arnasarii de o marime potrivita cu a iepelorii.

Unit armasarii eatil o naming i o iapa mica,
15.

face unu manzu f dr t e uratil.

Iepele se dait la arrmisarii In lung hat

aprilie i mail.
16.

17.

Este bine, pre call se pate, ca iapa

i armasarulii sa aiba acela1 para.

18.

lapa tine m )41111 unu-spre-deco luni

i eate-va gile. Dou6 luni inainte de a face,

trebue iapa bine Ingrijita; Inhamata mai raril
i nu la greutati marl; plimbata din canal' In
call(' it.

www.dacoromanica.ro

106

16,

La doni-deci de ;Me dupe ce a fa-

cuta, iapa se pate pure la lacru.

20.

Mindii se intarca calla suntii de chic;

luni.
21.

Cai se nutresciz vara cu &N. sail cu

iarna cu fend. Cai lora de mune./ mai

cu soma, trebue sa li se dea ovesil sail Nit din
destulit

Minzi asemenea trebue bine nutriti,

caci altil-feliti lantana piperniciti. De la patru
luni fn colo Ii se pate da cite o 'nada de fend
bunii i ovesil sail orda.
22.

Cailorii de lucru li se da mancare de

trei on pe di: dimineta, la amiadi i sera. Inainte de a li se da graunte trebue adapati cu
apa curate i limpede.
23.

In cats despre ingrijirea Cailoru, sfatuimil pe cultivatorY ca sa nu le scape nimicil

din vedere; cad numai cu ingrijire bung potil
avea cal buni. Cultivatori notri tina grajdiurile
murdare, cal neteselati i plini de murdaria : acesta nepasare dovedesce ca nu '1.1 intelega in24.

teresele.
www.dacoromanica.ro

107

Pe fie care di vedemii bmeni care bath

25.

fara run cai ; acestadovedesce ca suntii bmeni

vriimali.

III

Despre 01
1.

Oile producii came, lima, lapte, mie

unoiu.

2.

Suntii unite soiuri de ol; la not cele

oile tig al, oile st og o e, oile birsane i oile turcane.

mai cunoscute suntii.:
3.

Oile tigai au Jana cea mai bung; fi-

nal potrivitii de lung" i de subtire.

4.
Cele-l-alte soiuri au Irma mai grbsa i.
mai aspra. Tureanele au 'Ana lunga.
5.
lntre aceste soiuri suntii of albe i oinegre. Se mai afla unele cam" ro ii, gi altele f u niur e. Oilefumure se gasese numai in Moldova.

Uni proprietari din Moldova all adusii

of din teri straine care se numescii o I m e r i nbse Aceste 01 an 'Ana forte subtire, matasbsa i creta, Nu le pbte on -clue sa le pras4sca
fiindii mai anevoie de tinutii de cat" cele-l-alte
6.

www.dacoromanica.ro

108
7.
Cultivatori eel mici, terani, trebue se
tiie of de ale loculni, si s se sil6se6 sh" dobindescA igitii. Aceste of hrilnite si ingrijite bine
suntil cele mai bane pentru densi.

Oi le se marlescii pe tbmnE, aprbpe de

8.
santulil Dimitrie, ca sa fete in prime-Noire.
9.

Berbei trebue tinuti bine; pe lenge

finil sail erbii, s li se dea si o mania cle ovesil

sail de orclil.
10.

Oi le tinil mei came 150 de Bile. Dupe

ce facii trebue bine nutrite si despartite de oile

sterpe.

Mei se intarca candii suntil de patru

luni. La not in multe locuri intarcatulii se face
la santulil Petra.
11.

Candil voiesce cine-va sit aibit herbed betefi, atunci 'I scopesce candil suntil de
done lent. Carnea de berbeci batua este
forte bung.
12.

13.
Oi le se nutrescli la p?isciune de cu
prim5.vara ping da tomna. Dupe ce se secerA

bucatele se ducii pe mirisci.

www.dacoromanica.ro

109

Pasunile uscate suntu cele mai bune

pentru ca oile suntii. sanatbse. Candil pasta in
losuri umede oile se inbohnivesca forte lesne si
14.

pf era.

lama se dii, oilord fedu, pale, "morcovi tocati, si din canda fu canal cote o mana
de graunte, Paiele li se da ma cu sOna candii
15.

este geril, si fenula candla se apropia primavara.

19.
Oi le se mul ii papa ce intarca singu-

re. Iii hula lui septembre incepil a intarca.

Tunsulii oiloril incepe in hunt lui main.
In uncle teri se split mai anteiii Jana, ducense oile in apa, si apoi dupe ce eat sventatii se
17,

tunile.
18.

Oi le sterpe si altele se ingrasapentru zal-

hanale. Ingrasatulu se face la pasune unde li se

da sare, si data se pbte si cute o many de uruiala din candii In candit

In Ora nbstra se tale pin& le santulil.

Petru multime de mei. Pei le de mei negri suntii
19.

fbrte cautate mai cu semi candid se taie mielulii cilia' de tenaril, Aceste pei se uumeseii

hirii.
www.dacoromanica.ro

110

Iv.

liespre eapre
1.
Capra este unulil din animalele cele
mai folositbre ; de aceia in unele tee]: s'a numita* vaca saraculni.

2.

Caprele suntii bune de tenutill mai cu

serna in locurile padur6se unde potil manca frunmuguri.

qa
3.
Aceste animale suntil fbrte stricatbre
campului si copaciloru de totil
; de aceia

trebnescri pazite (le aprope

@i

duse prin locuri

pe unde nu ail ce strica

Lana se nutrescil caprele en ferni, cu

frump., cu craci de copaci. In unele teri se
stringe foi de yip qi li se d lama, La nol la
munte se tinii caprele In mice bordeie numite
4.

o 1 um u ri; pentru barna li se tale copaci, carora le mAnancri muguri.

5
ie(IT ai

Caprele ca i oile, producii came, p6rii,

gunoiii. 136rulii de copra se intrebuinteza

pentru a face o pinza pentru traistr, sack, preuri qi altele. Laptele este fort bunU la mawcare.
www.dacoromanica.ro

111

Cu aceia ce se plivesce din grading,

cu cite o mina de iarb5, cu putine tarfte, mai
t(;t5. casa aril putea tine douCi trei capre, care
aril Indestula familia cu lapte Si until.
6.

In unele teri s'a adusil capre albe numite ca pre de Tilt) et 6 acestea suntil cele mar
7.

bane peutru ea parulu lorii este mutt mai scumpil

ea alu capreloril nbstre.
V

Despre rimetori
Ramatori sail porci, suntil animate folositbre. In multe teri teraui maninci mai multa
came de pored.
1,

La not se afl5, mai multe soiuri de

2.

porci, Ins5, cei mai cautati suntil p o r ci s e rbesci i acei nurciti mango 1 I. Ace ti porci
crescii marl i se Ingra5, bine.
Porci suntil fbrte priisitorr Scrbfele
iuu purcei 16 pada. la 17 sept5m6ni, i facil cite
phi i cate ciece de o d'atb,"
3.

Porci se scopescil amid suntil de o

4.

igna

gi

jum5.tate sail de dome.

www.dacoromanica.ro

112
5.

Aceste animale lacome, mancacibse, se

pota intretine cu mare f lesnire, caci maninca

on -ce le da cultivatorala. Vara, pascii si iarna
li se da dovleci, porumbri, tarite, ramasite de
grane, cartofi si alto radacini La munte chiarri
iarna se ducii pe locarile unde se afla feriga si
maiiiuca radacinile acestei plante care suntu
grbse si hranitare
In locurile unde suuta paduri de stejari
si de fagii, porci mananca ghinda i jirii.
6.

Pond se ingrasa de ca tomna pina primavara La not li se da la campia porumbii,

iaru pe la munte ghinda qi jiru. Slanina de
porumbil este mai tare si mai gustbsa de cata
acea, de jira; acesta este mole, luclosa, si tare
la mancatii
7.

Porci se tinii lesne unde se afla stane;

acolo li se da zeril si alte ramasite de laptaria.
8.

Porci trebue hraniti cu rinduiala; li se

da mancare de patru on pe di, si catti se p6te
la ore (cesuri) regulate,
9.

10.

Femeile casnice trebue sa alba inta!unil

coltil alu cuhniiei unu hirdail sail altii-vasii, In

www.dacoromanica.ro

113

care sa puie trite ramasiturile de cuhnia. Aceste

ramiisituri amestecate cu apa multa i cati-va
pumni tie malaiil sail Mina prosta on tarite, ferte
putitai, suntii cea mai !pima hrana pentru porci.

11. - Sarea este forte bursa pentru porci pusi

la Ingrasatil.
12.

In localitatile uncle se facil raehiuri,

se pate da porciloru borhoturr de prune, de drojdii,

de tiscovina, de malaiil, etc.

13. . Daca voril cultivatori sa aiba casa indestalata., trebue sa 'I apuce tbinna cu cati-va
porci pusi la Ingrasatil.
VI.

Alblnele.
1.

Albinele smith uisce insecte care pro-

ducii miere i cdra.

2.

Ele traiescil mai multe la nal locit 0

adun5,tura sail o familia de albine se chiama r e

Cu tote acestea cultivatori intelega prim roil mai

cu soma o parte din albinele cele tinere care se
despartii din cele batriine si se ducil sa traiasca
fntr'altu loco.
6

www.dacoromanica.ro

114
3.

Albinele domestice trgiescii inteunil fe-

MI de cgseiore care se numescii ul e i e. Se numescii st u pi uleiele cu albine en tote.

4.

Mai multe uleie adunate la unii locil for-

m4z& o stuparie.
5.

Numerulil albineloru dintennil uleiii este

mare; Ins& dupe mai mate cerc6,ri acute, este

ennoscutil astagi cg, intr'unii stupil se aflii, trei
feliuri de albine : o femei e, care este mai mare
de catil cele-l-alte ; acesta se numesce mat ca
sau regin a; de la 6se 014 la optii sute de m as-

QUII sau trintori, i albinele lucratore,

care suutil cele mai mici dintre tote.
Albinele dupe ce se stringil Intennil
Incepil se .i faca locuinte care se numeseii
f a g uri. Faguri In care se afla mierea sent facuti
6.

de cell, i mierea este push de catre albine In

nisce mici chiliore en dse pared care se numescil

alveole sail chiliore.

7.

In chiliorele care suntii In partea de susii

a uleiului se afla mierea pentru iarnd; iaru In

tale de josil se efla ouele sail prasila.

8.

Dupe ce trece catii-va timpu ouele

www.dacoromanica.ro

115

acestea se prefacil in nisce vermui albi, i apol

in nisce musculite ubrede i inchise in alveole
numite nimfe; in sfirsiti.i in cele din urma nimfele se prefacil in albine.

Stupgria trebue meclat5 la unii locil aapostitii mai cu sera, de ventalu de la criva.til.
6.

10.

In unele OH se punil aluni in preju-

rulii stupariei, pentru ca acesti arbori inflorescii

de timpuriii si daii albinele peste dini candii
incepil sa iasa primAvara.
Loculu celil mai bunil pentru stupAria
este acela care se aflg aprope de flori, de fenete,
de gradini. Dacg, trece vre-unil piriia11 pe apr6pe este i mai bine.
11.

12.

Stupi trebue pusi departe de locurl

unde se afla fumu, mirosuri grele, sgomotii mare.

In lunile hal mai i iuniu incepu albinele sa r o i a s c a; adica o parte din albine, care
suntiI tinerd, din preuna cu o matca, iesu din uleiti qi cauta sa, se dud, aiurea. Timpulu in care
iasa roiurile incepe la 10 . ore de diminetA i tine
pAni la trel dupe amia41.
13.

www.dacoromanica.ro

116

Candil este ca sa piece roiulii se aude

unu sgomotil mare in
; albinele iesil i in14.

tro mereti.
15.

Candii iasa matca albinele se tenii dupe

densa x qi data se pune pe vre-o ramura in apropiere t6te albinele se facii gramada pe linga densa.
16

Une-ori albinele vorii sg, se duca de-

parte ; atunci se arunca terenainteinsele, fume,

se face sgomotil

se chiamg, ca pui ping, ce se

punii.

Stuparulil, adica omulii care ingrijesce

de stupi, a pregatitil mai diiiainte uleie ; i dupe
ce s'ail stransii tote albinele pe craca, turd omit
One uleiu1u de desubtii qi altulii scutura bine era 17.

ca; t6te albinele cadii In intru, sa lash uleiulii

pe locd dacg nu suntil strinse tote albinele, i se
aqqa candii inmurgesce fn stupg,ria.
18.

Uni stupi roiescil de doue i chiaril de

trei on intro vara.

Uleiele suntii de mai multe feliuri; la
not se obilnuiescii mai multii acele de buduroill.
Staril putea face uleie de paie inpletite i de ri19.

Chita lipitfi cu baliga, Snntd uleie fg.cute din done

www.dacoromanica.ro

-117 -lAdite de scanduri care se tinii una de alta cu

cfrlige ; In Intru suntii stinghiore pe care

facu

albinele faguri. Gana voiesci sa tai stnpi, des chki acele ladite, lei faguri 163..6 sa to atingi de
prasila.

Unele lighi6ne fail reu albinelorii, le

manincA mierea; astii-feliu suntii sobolaui ,
20.

furnicile, gargauni

viespele.

Candii se apropia iarna albinele se punil

la adapostil Inteunil cosarii, pentru c6, dad. s'arii
rasa afar& mierea Inghiata, i albinele alai peri
de lame.
21.

Albinele aducil catigii qi nu teal pe

cultivatori mai nimicii; pentru aceia aril trebui
ca fie-care si alba cite -va uleie in grading..
22.

www.dacoromanica.ro

118

PARTEA TREIA.

Despre Grildindrie
1.
N'arti trebui sh fie cultivatoril care sh
nu aibh o grading de legumi i pomi in prejurulii easel. Cultivatorulh crede mai multil In legumi de atil in came; prin urmare n'art fi mai
folositil ca se gatesch lingh cash totil ce'i trebue, de chth se" se duch se cumpere din tirgii pin& si cepa si ardeiulil?.

In mesa privinth cultivatori nostri sun til f6rte rnapoiati. EI lash se cresch spini Qi ar2.

pe lInga cash, si nu punii unii graunte

de usturoiii. Acesta este o gresalh din acele mai
marl, si nimeni nu le va face mai mare bine de
citii acel care'i voril indemna ea se si fach fiecare o gradinith lingh cash.
()icicle

3.

Locultigradinei este lInga cash. Mich sail

mare gradina trebue Ingrhdith bine spre a fi ferith de vite.

4

Pentru mai multi regula gradina se in-

parte in patru phrti prin doue drumulete, unulil de

a lungil si altulli de a curmegisii.

5.

Loculil se saph adincii de cu tomna si se

www.dacoromanica.ro

119

gunoiesce bine; caci inainte de tote pemantulil

trebue sa fie grasii..
In pritnavarl se saps din nal. i se grebleza bine, si apoi incepil semenaturile i sa6.

diturile.
7.

Pe ling& &earth'," se pune pomi roditori

pe i la unghiurile tableloril sail rezoreloril.

Citil tine vara, gradina trebue plivita,

pralita si udata. Fara apa nu pop face legumi
8.

multe.

Primavara se uda plantele pe la amiavara se uda sera, tomna se uda dimindta.

9.
cli;

Nu se face semenaturi indata dupe afil

se saps loculu, sail dupe ce ploa; se las& ca se
se mai svanteze.
10.

Dupe on ce semenatura este bine se

se arunce pleva pe d'asupra pementului pentru
ca se nu se usuce curendil candii se uda.
11.

12.

Candil incepe omulil gradina se caute

se ie sement5. buns; i apol in ce1-1-aIti ani se'i

facia sementa singurii.
www.dacoromanica.ro

120

13, Pentru acdsta trebue sa aldga pentru seTanta, plantele cele mai frum6se i sa le pastreze cu Ingrijire.
Uneltele trebuinci6se pentru grading
swan sapa, casma6a, ternfi.copulii, grebla, cosoru15, unii ferestrefi, o stropitOre, r6be, pre14.

saditore q. c.

1.

15.
De la t6te plantele cultivate, de la
unele se intrebuintdz'A radficinile, de la* altele
foile, de la altele florile qi de la altele radele. Sa

cercetamfi pe cele mai intrebuintate din aceste.

Plante cultivate pentru raddcinile lerti

In acdsta categoric intra cartofi sari piceoicile, sfeclele, morcovi, pfisternaci, guliile,
ridichiile, irenulu, celina. cepa i usturoiulii.
1.

Carlo /1
Dintre plantele de grading cartofi suntfi
din aeele mai folositbre; ei suntil mancare gata;
cad on copti In spuza, on ferti, on prajiti cu
until, cumii i vet gfiti suntu bun! 1i satioqi,
2.

3.

Ei se cultiveza in grading dupe cumii

www.dacoromanica.ro

121

a mil aratatu ca sa cultiveza si la campil ; insa, lo-

fiindil mai grasp si mai bine lucratu eartofi

se facil mai marl.

Ilorcovi
4.

In gradina se sem6na morcovi roil.

Sem6natura se face in rinduri,

pamentil lucratil bine si ingrasatii.
5.

6.

si

in

Dupe ce resarii se pliveseil, se prfi-

sescii si se rarescil ca sfi pot& cresce in 1fituri.

7. -- In octombre se scotii morcovi si se aski la pivnica pentru lama.

Ca sa aibi sementa de morcovi alege
pt:imilvara cati-va morcovi din acei mai marl
i sadescel la unit' capu de loco. In lima lui
augustii se cote sementa ; atunci se taie stufurile, se lega cu teiu si se atarna in podil
8.

Sfeclele
Se eultiveza pentru mancare sfecla ro9.
ia pentru ca este mai dulce si mai gust6sa.

Ele se cultivezfi ca i morcovi, si s6rnenta se dobandesce ca qi de la deni.

10.

www.dacoromanica.ro

122

PosIernaci
11

Posternaci se cultivOza intocmal ca i

morcovi.

Radacinile lorii se purni in

ferturg ca sa '1 dea mai multii gusta.
12.

61a

cu

Guliile
13, -- G-uliile se s6men5, mai ca i morcovi.
In nude locuri se presadescii, WA' pail crese
i

din sementa".

44. Ele se manancA ferte cu came.

Ridichiile
15.

Suntu mai multe feliuri de ridichil

lush' acele mai Intrebuintate suntu r i d i

i i i le

de lung i ridichile de tomna.

Ridichiile de lung se semena, de cu
16.
primavara papa tomna, i data este pa'mentulil
bunii vi suntu udate crescu forte frumOse

Ridichiile de tomna se semena de odata cu sfeclele, i se scotti tomna ca sa se

17.

manance iarna.

www.dacoromanica.ro

123
18.

Ca sa aibi sementa de ridichii de

lima le lai de cresce lujerula 1 face pastai6re.

Pentru ridichiile de tamna se sadescil cite -va
ridichii primavara; acestea fact' sementa

Ireanulis
Irenulil se prasesee mai cu sepia pu19.
iridt' fntr'unu colt' alt' grAdinei cate-va bucati
de radacida, cu foitele loru. 0 data prasitil tra.esce ani multi.

Elu se sc6te din pamentil, se rade, se

amesteca cu ocetu i se manenca cu rasolil sau
came f6rta.
20.

Pentru lama* se mote radacinile de

irenil i se pastreza in pivnita ingropate in nisipii.
21.

Celina
merge bine in locurile umede, liacrate adancti qi gunoite bine.
22.

Celinel

'1

23.
Se semena in resadnita primavara cat
de timpuriii qi canal este ca de patru degite se
presadesce in rinduri, puinduse firii de firii la
o palms.

www.dacoromanica.ro

124
24.

Celina se Lida mereil Ora ce se r5-

coresce timpulil.
25.

In octombre se scete i se pane In piv-

nip, In
26.

Ca sa aibi sementh, sidesce prinavara

cite -va radicini marl i sinit6se

Celina se minanch gatita cu came.

Este una din legamile cele mai placate. Foile
24.

tinere, fragede, se mananca cu ocetil i uleiii ca

laptucile

Cepa.

Prazalis.

Usturolulik.

Cepa este una dintre plantele de gradinii, cele mai trebaincidse. Cultivatori roman!
pote ea manhici mai multi ceps de catii multi
din alte teri. De aceia aril fi trebuinti ca totii
sittenulil sa aibi cite va razore de cep5, in gradinita sa.
28.

Suntii mai multe soiuri de 045,, tail

la not se calla mai cu semi doui soiuri7 cepa
roqik sail mai bine venata i cepi alb A. Cea
d'anteiil este mai tare ca cea de a doua. Se mai
cultivezi i unu fail de cepa mica, vaniti qi
29.

www.dacoromanica.ro

125

alba. care se intrebuinteza mai alesii la stufaturi.

Acestei plante '1 priesce In pamentri

grasii i camil tare, bine luerata.
30.

31.

Se pate prasi cepa in doua chipuri

prin arpagica seil prin resada.

32.

Arpagiculii se sadesce priniKvara in

rinduri, puindu-se la trci patru degite de departare. Se plivesce i se uda on calla' este trebuinta..

33.

Oandil voiesce tine -va

sa prisesca

cepa prin rasadii, sZmena de timpuriii un 0010

de pamentil grasu hotarata pentru resaclnita. Se

uda i se plivesce acesta resadnita pea, canal

nesadura este de o jumatate palms. Atunci se
state i se presadesce Intr'una pamenta bine
lucratii. Firele se punii in renduri.
Se p6te semana cepa i d'a dreptulii,
Para ca sa se mai presadesca. Dupe ce resare
se reresce. Firele scose se pota
se plivesce
presadi Intr'alt loch.
34.

35.

Candil s'a uscatii cepa, se state, se

www.dacoromanica.ro

126

se mai sventeze 1 apoi se duce acasa

si se face funii.
lase

s3

36.
Sementa de cepa se dobandesce addind6 primavara cate-va cepe bune ; aceste cepe

facii iusu. i calla.' se ace sementa se culege

si se pastreza pens la primavara.

Pr az u 1. se cultiveza ca si cepa Si
elii este o plants forte folositore 81 n'arti trebui sa lipsesca din nici o grading,.
37.

U st ur o iu 1 u, plants din cele mai bune,

se prasesce intocmai cumil se prasesce cepa din arpagic. Primavara se iau capatenele si se desfacii
38.

toti graun t i. Graunti se sadescil primavara

ou verfulii in susil la o adencime de patru degite.

Ca sa eresca capetenele marl se innod& lujerulii in iunie, dupe ce s'a camil sucitii
39.

40.
Se smulge usturoiuli dupe ce s'a uscat(' foile.
11

Plante cultivate pentru Truckle (r6dele)lor

In acesta categorie infra castraveti,
1.

www.dacoromanica.ro

-127 -dovleci, pepeni verdi i galbeni, pfitlfigelele

vntete i patragelile roii, bambile, fragi.

Castraveti
2.

Castravetiloril le priiesce in pfimenta

grasil mai multa nqora de cite tare.

3,

Se sapfi. bine locula in prima'varg,

i,

daefi. este trebuint6 se gunoiesce, i apol se semena.

Castraveti se s6menain cuiburi, departate la unii pasa bung unele de altele ca sfi se
path', intinde vreji. In fie-care cuiba se puna
patru cinci semente, cu m'ana, la o adancime de
done trei degite.
4.

5.

Dupe ce resara se prfiesca i se udfi.

(Neil este seceta.

Castraveti se manincfi vergi, murati i
6.
pfistrati in ocetii.
Ca sfi a bi sementa, se lass citti -va
7.

castraveti de se coca; dupe aceia li se seate

sementa i se pune de se usuca.

Pepeni ver(U. Pepeni galbent Dovleci.

8.

Tote aceste plante se cultive44 ca 0

www.dacoromanica.ro

128 -eastraveti, Cu deosebire e cuiburile se faert

mai depArtate unele de altele.
9.

Pepeni se facu forte bine in

Celina.

In eatu despre folosulit loril, nu suntii

atatii de folositori catu suntil de pla'euti; si nu
10.

striea ca eultivatorulii sa pita avea vara pe

masa sa unu fructii ma de plleutii ca pepenele.

Patlagetele vinete. Pallagelele

roe'

11.
sadii.

Patlagelele vinete se praseseil din re,

12.

Se sem6ia in martie unit coltisorii de

resadnita, i candu resadulti este de cinci degite se prasedesee

Loculu in care se presadeseit pat15.gelile trebne 86 fie lueratii qi grasii.

13.

Dupe pres'aditil se ud5, plantele mereu

si se praseseil.
14.

CAnda patlagelile ail ereseutii in desWA, se culegu treptatil pentru mftneare. Ele se
eocil in spuza, se eurat5. de NW, ti apoi se
toca eu cGpa vi cu ardeiu. One are, pure si
15.

www.dacoromanica.ro

-- 129 -uleia peste dausele si le amesteca bine. Astiifalai gatite sunta o mancare placuta.
Se gatescii si ell came si de post
16.

Patlagelele rosii se cultiveza ca

qi

cele vinete; ca deosebire ca euiburile se face

mai departate, pentru Ca se intindil mai multi.'
in laturi.
17.
Canda inceph sa infloresca, si chiara
si mai dinainte, li se pane cate anti aracil de
care se legs cu o savita de tent
18.

Aceste patlagele se mananca fii fertura.

si ver4i se puna In uraturi pentru iarna,

Sementa pentru unele si pentru altele
se dobandesce lasanda sa se coca pe depliva ;
dupe acesta se taie In cloue, 6i sementele se
scotii. se spala i apoi se usuca,
19,

Bambil
20,

Bambiile se semena de o-data cu cas-

traveti, Ele se puna in cuiburi departate la o

palma qi jumatate cuiba de cuibil. In fie-care
cuibil se punti trei patru semente.

Se 'Ida si se saps bine qi desa pfna

ce incepa a inflori,
21,

www.dacoromanica.ro

-- 130
22,
Dupe ce se trece fl6rea fructele se
marescil, jai catil sunta de tinere sunta bune de
mancare,
23.

Ele se maneca gatite cu came, sail

date unda cu oceta i uleiii,

24.
Pentru lama se stringil bambii, se Ingira pe aria i se punii de se usca la umbra.

Ca s aibi semaita, se lasa de se co25..

ca cite-va cuiburi, i candil bambile fncepti se
Grape, se culega, se deschide Ili se is setu6nta,

Fragi
23
Copil cultivatorilora nostri cautb fragele prin paduri i pe campii. Soiula acesta esde celil mai mirositora qi mai placutil.

Prin orate se cultiveza matte soiuri de

fragl. El se pima pe razore in rindari i mai depirtati uni de alti pentrn ca se fntindii de sinele.
27.

Fragi trebuesca pralitl, pliviti gi udali la timpa.

28.

Din fragile care crescil pe campil, nu

este rem ca cultivatorula sa pue uni razoraqii,t
due& 'I prisosesce !octal.
29.

www.dacoromanica.ro

-- 131 -III

Plante cultivate pentru toile lord.

1. -- lntre aceste plante vomit numera varza,
macriplii. mare, spanaculii laptucile.

Varza
Varza este o leguma indestulat6re i
p15.cuta. Pentru cultivatori este preti6sa mai cu
soma iarna. Insa pre cite este de folosit6re, pre
atatit este 1 de neingrijild in mite locue. De
cite -ori nu se vada terani cumperandi varza
de la Orgill candu ei aril trebui ca sa vends.
2.

Acestei plante 'I priiesce in pamentil

gruel, =Leda, cama argilosii bine lucratii.
3.

4.

Se face o resadnita primavara, qi candu

resadulii este de o jumatate palms se scote

se presadesce intr'unii locu sapatii sail aratii bine,

5.

Resadurile se punil la trei palme uuulu

de altulil ca sa aiba varza locu sa '4i maresca

efipatena.
6,

Dupe ce

ori este rebuint5

s presaditti se uda de eateptilesce a

se

www.dacoromanica.ro

cuibaresce.

-- 132 -Capatenele de varza sunta pe deplina

7.
formate in octoinbre. Atunci se taie, se (Inca
a cask se pund la sore catil-va timpa, si apoi
se punii la patina ca sa se acr6sca.
8.
Ca sa dobInd6sca cine-va serne'nta de
varza, lass de tamna cite -va verze cu cotora
cu totil, le pastreza lama fu nisipu, qi prima-

vara le sadesce. Din acesta varza cresce lujera, se faca flori i apoi Ostia' cu semente.

Milerlfula mare sag de grading.

9.

In gradini se purse unil felifi de macriii

cu f6ia ca a teviiei.

Pe una razorii bine lucrata se s6mena In rauduri, se praqesce qi se uda pins ce se

marescu foile qi suntil bane de mancare.
10.

12.
0 data ca s'aii prasita radacini, se
pate desparte o radacina in mai multe parti, i
sagi pe marginea drumurilora.
12.

Macriqula face sementa pe vara.

Foile sale se mananca ca qi steviia;

gatite cu came suntii forte bune i s6natose.
14.

www.dacoromanica.ro

-- 133 -Spanaculei
Cine voiesce sa alba legume verde de
timpurirt sa semene spanacii.
15.

16. -- Elil se sem6na i tomna, i primavara,

fn prtmentil grasu. lucratit dart de bine. Se semena, peste tote razorulii, i se uda, neincetatii
17.
sa

Ca sa aibi spanacil tota vara, trebue

semene cine-va in renduri.

18.
Spanaculil face sementa chiarri vara.
19.
Elu se manilla, gatitri cu came.
'171

Liiphdcile
Suntil doua soiuri de 15ptuci: laptucile care facil capatena, i marulele; i allele Ili
altele suntil f6rte bone.
20.

21,
Ele crescil bine
grasil i literati...1 bine,

22,

in pamentil writ,

Se semeni primivara sari peste tart,

s'art in renduri,insa arunandil sementa mai rare,

Ca sa o acoperi este destulii sa se tragg, pe

d'asupra cu o nuia.
23.

Laptucile se potri prasi i din resadii

www.dacoromanica.ro

-- 134 -Dupe ce resara, laptucile trebuescil

ririte ast-fela ca sa ramaie intre fie-care o
24.

jumatate palma.
Sementa de laptuci se dob'andesce la25.
bandu sa, faca fusa cite -va laptuci.

Iv
Plante cultivate pentru semetla lam%
1.
1,i acesta categoric intra fasolea, lintea,
mazirea, bobula si nautula.

2. -- Pentra cultura acestora legumi amu

vorbita la plantele legtuttinose fainese.

3. - Tete aceste plante, daril mai cu oselintea, sunta attar" de neaparate

in eata chiaru acei lenesi care nu le semeni
nisi fn grading nici la campa, Suntii nevoid sa
cumpere cu ocaua de la targit.
bire fasolea

qi

4. -- Atata lintea cata $i fasolea se puna

mai cu semi la campa Lintea se semena ca si
graula saa ca canepa.
5. -- Mazirea se pune ca si nautula, mai on
semi to grading, in cuiburi, qi catil de timpu
www.dacoromanica.ro

-- 135 -WI,
de

Ciindil este de dou'd palme i se pune cad

copaci pe care sa se urce.

6. -- Faso lea gi mazarea se man'anca verc i

i

uscate.
V

Alle edle va plante.

1.

--

Vomit pomeni aici despre cate-va plante

care se cultivdza in grading nu pentru ea suntii

nntritore, ci pentru ca dau gustr] manca.riloril.
Astir -feliii suntr] ardeiulii, mararalii,patrunjelu.lii
cimbrulti. vi leutenulii.

2. -- A r d e i u l u se prisesce prin resadr].

Primivara se face o resadnig, j candu 6rele
suntrt de patru. degite se presadescii in p'amentii
lucratil bine.

3. -- Rana ce prinde putere, ardeiulii se udi

Oita de desii.

4. -- Pastgile sale se mingua mai en sdmi

verdi, se pastreza pentru iamb; murati.

5. -- Mararulit ee edmAna inteunil coltd

alit gradinei. data' seni4natil abia se mat scapa
gradina de densulit
www.dacoromanica.ro

-- 136 --- E11 se culege verde qi se pune in fertura; se gatesce cu came, qi candil a facuti
flare se taie qi se pastreza pentru a se pune fn
putina cu varza.
C.

7. -- Patrunjelulu se pune ca qi mararulii

la o parte qi catii de initial, cad nu se intro0,

buinteza prea multii; se semena ca

mararulii.

8. -- Radacinile (le patrunjelu se scotii tomna

qi se tinil pentru iarna in nisipil. Se pund IH

fertura qi se gatescil qi cu came.

9. -- Ca sa aibi sementa, pune primavara

caste -va radacini iu panientii.

10. -- Len, te n u l n se intrebuinteza numal

in fertura cu bor n. Doue trel fire inteunii colt
alu grading sunta fn destulii pentru casa.

11. -- Cate-va semente de cimbru, producii

in destulii pentru casa. Acesta plants se pune
In bucate ca BA le dea unu mirosu plfieutti.
VI

Resadnifile
1 -- Amu isu di mai multe dintre plantele
de grading se semena In resadnita i apol se
c

www.dacoromanica.ro

-- 137 -presAdescil; sa aratirnil in cite -va cuvinte cumil

se face o resa,dnita,

2, -- La spatele easel, spre arniacli, se sapi

o gropa, fu patru colturi i so ample cu gunoiii
prosp.iitil. Pe d'asupra gunoiulai se pune unft
strateletil de pamentil negru ing.runtil ca candil
aru fi cernutil,

3, -- In acestil pamentii se semen' parti,

parti, plantele pe care trebue s le resadimiii,
gi se acopea cu o grebliOra.

4. -- Resadnitile se lida in tote. cjilele,

naptea se acopere cu o rogojina ca s nu le
strice bruma.

5. -- Ca sa stea rogojina bine, i sa nu cagi

pe resadil, se punil pe marginea resadnitei cateva furculite i inteensele prajini; pe aceste priljini se pune rogojina.

6. -- Resadnitele se plivescil
daci resadulii este prea desil.

si se rarescrt

7. -- Resadulil se sate atunci candii trebue

sa,

se pres6desci.

www.dacoromanica.ro

-- 138 -VII

Oriidina de pomi
1.

Cultivatorult1 cu minte are tali -va pomi

in gradina sa, sgditi pe langa gardil, sail face

o a name gradina numai pentru pomi,
2.
Pomi eel mai trebuincioi suntil: peri,
meri, zarzari, pruni, gutui, persici, eirei i vi4tini. El se: sAdescil Ia sese pal uni de alti.
Candil voiesci sa sadesci pomi, cautl
3.
soiurile cele mai bune ; fa gropile marl de cuprimitvara, i sadesce t6mna, cad se prindil mai bine.

4. -- Cauta s5, al p6me de vara.. i p6me care

se potil 'Astra si iarna.

5. -- Daci nu gasesci pal, Inv* de altoesce,

cad' in totil satulil swat batrini care to vorti
fnvica cu plikere.
5. -- SEtpa primavara i peste vara pomi la
eidacina, carat& 'I de milli, i taie t6te cracile
uscate.

Iv
Contabilitalea sag finerea socotelilores
1. -- Orl-ce cultivatortI care se indeletnicesce cu sirguintI de trebile sale, cautA ca sa
scie la sferitulil anului dad. este in *tier sail
in pagubg; i daci a caltigattl trebue s scie
www.dacoromanica.ro

-- 139 -de uncle 'i vine castigulii, qi data a pagubitil ur-

meza sa scie de uncle 'i vine paguba. Ca sa cumisca aceste lucruri atetii de neaperate pentru
cultivatoruhl trebue sa Vie ca toti neguciatori, nisce catastihuri saa registre. Tinerea acestoru registre se numesce c onta bil it at e, cu glte vorbe tinere de socoteli.

2. -- Nu este veri-una lucrii mare ca cultivatorulil sa aiba doue trei catastise, si sera inainte de a se culca sa trees inteensele ee a yendata si ce a eumperata ; ce a cheltuita pentru,
cutare vite ; cat(' a platitil pentru sapatil sau
pentru seceratil; cate chile a lucrata pentru araturii griului si cu cati haul3. -- Ca sa nu se incurce cu prea multe Catastihuri, nol sfatuimil pe cultivator sa tiie de
o camii-data numal. doue

Unulii in care sa scrie in t6ta qiva on -ce a

venduta si a cumperatii, cuma si totii.ce va lu
era in pamentulti sea.
Altulti in care sa deosibesca griulii la o parts,
porumbula la alta, vitele la alta, sementele la
alta; si dumineca canda nu are de lucrii sa is
catastihufil celti d'anteiii si se treca pentru fiie-

care aceia cc i se cuvine. Asa de pilda data a

trecutil luni ca a sapatil porumbulii fti a cumpowww.dacoromanica.ro

-- 140 -rata fenii pentru vite, canal trece in celii &alit

doilea catastihil, canta uncle se afla porumbii pi
trece la chieltuieli o 4i de sap& pretuita atetil ;
cautA, apoi la vite i trece iaritsi la cheltuieli
ea a cumperatii feat pentru ateti bani.
Daca totii in acea di a vendutil unit vitelO,
trece la vite in venituui ea" a vendutii unit vitelil
pentru cutare suma de bani. Astir -feliil pe o
parte a catastihulni se afia cheltuelile i pe ceal-alta veniturile. La sfersitulil anului insemnendil
gi pe unele si pe altele, vedemil dac6. aruil castigatii sail emu perdutil.
4. -- Acel care nu voril voi sit tile aseme-

nea catastihuri, celu putinil sa insemne4e pe

cate-va c6le de artie ce iau i ce dail, cu alte
vorbe veniturile i chieltuelele; si tote vorii
sci la stersitula anului dace au castigatii sau
au pagubitil.

5. -- Asemenea este f6rte bine ca cultivatorulii sa insemneze candu sem6n5

candii cu-

lege, arida se nascu vitele, candu sadesce pomi,

in sfersitil tote ce face pe mosiora sa.
6. -- Bagarile de soma asupra timpului
suntil f6rte folosit6re, si are trebui ca- file-care
sa insemneze candii ploua, tend bate ventulii,
candii ninge S. c. 1.
www.dacoromanica.ro

141

PARTEA C1NCEA

Casa de locainfii fi alle inprejinuiri.

1.

Casa de locuinta a cultivatorului trebue

sa fiie facuta 661 ma1 bine, caci dupe munca

ce '41 (la, aril fi forte tristu ca sa nu alba nisi
unde sa se odihnesca.
2.

Casa de local* sa pune cu faca spre

resaritulu stirelti, 4i se a6cia astil-feliii ca de

la ferestrele de la spate sa se p6ta vedea la o

parte grajdurile bouiloril, vacilorii i altora vite,
iarti la alta qopronulii, patululil i hambarele de
bucate.

Pe catil se va putea casa trebue sa fiie

sanatosa, cad num ai Trite asemenea locuinta
(multi '3i pbte 'Astra silnatatea.
4.
Ca sa fiie sanrit6s5,, casa nu se face in
vale, i aprbpe de smIrcuri i bald, ci pe loch
inaltil, sanatosu, uncle apa nu se pbte strange.
5.
Fiie casa de caramida, de gardii lipita,
sail de bOrne, canta ca sa fiie inalta in infra
de una stinjinti, i jumatate i sa aibil ferestre
marl, ca sa intre lumina i aerulii din destulii.
6.
0 casa trebue as eupriacia celu putiriii.
3.

www.dacoromanica.ro

142

Incaperile urmatbre : o odaie mare uncle se sringil

parinti, copii i rude; o odaie mai mica numal

pentru culcare; o cuhnia mare unde sa

pOta

manca familia; o magasia, o pivniciara, i una

podii bunt'.
Una cuptoril este neaperatil pentru orice casa; elii este bine sa se face In curte, dupe
cumii camfi este obiceiulil la noi.
7.

Alaturi cu pivnita este neaparatil sa

fife unu becioril In care sa se tie lapte, brtnza,
until, tote ce privesce la laptarie. Acesta beci'lora se face spre crivetil i i se lass o ferestra.
8.

Candil are multi casa trebue sa caute

a o tone tutu se p6te de curate In fntru pe din
afara, cad nimicii nu este mai vatamairoril snatati ca murdariile.
9.

Pe josil trebne pusi caramida sail

seanduri. Ferestrele sit alba tote gemuri. Cate
se va putea mai desil 135 se .varuiasca pereti;
cad varuitulii nu numai ca Infrumusetdza casa
CI o face vi mai senatbsa
10.

Odaia de culeatil se pune spre iesarita sat' spre aeusi Ferestrele sele sa file marl,
11

www.dacoromanica.ro

143

ca sa pbta intra aerii candfi le deschizi. Fetes.trele s'a stea deschise tbta qiva, papa ce apune
sbrele.

Sa caute toti eultivatori ca si nu se

mai culce pe rogojina gbla, cats nu se potii
odihni. Nu este luau mare ca sa facii un min12.

diril 1 se '15 umple cu foi de porumbil sail

chiarti cu ling, i si pule pe d'asupra o punza
curate,.

ell si 6meni s6l voril fi tnal

odihnitl cu atetil vorii lucra mai multi i cu
13.

Cu &Atli

placere.
14,
Dupe locuinta 6meniloril vine a vitelorfi. La not este obiceiil ca grajdurile, coftarele

as so facit In facia easel; este multi mai bine

ca BA se puie alaturi Cu easa; la o parte grajdurile i la alta patululu, sopronula i hamharulii.
15.

Grajdurile de cal trebue sa aiba o

Iirgime de duoi stanjini vi jumatate, i oinaltinie

de duoi stanjeni.

Pentru 6e-oare (AM trebue unu loco

de qese palme in lArgiine.
Coqarele de buol gi vacs as aceeavi
17
lirgjme ca i grajdurile de cal,
16.

www.dacoromanica.ro

-- 144 -18.

Pentru vitele manunte trebue unil stilt-

jinn patratii pentru fie-care.

Grajdiurile s5, se pardos4scd cu earlmida pus6, In dungii., sau cu martaci. Din O.ratula cailorii sa file unii antuletu in care s'a
se scurga pisatulu. Acestii Ontuletil sa se scurga trite() gropa, sail mai bine lute pivniciorA,
sg se intrebuinteze pentru udatti gunoiula qi
19.

fenetele.
20.

Locuintele vitelora trebue 8a aiba uTi

largi, qi ferestre. sa se varuiasca din candii in

audit.
Pentru porci trebue o coda. pardo21.
sita i tinuta ma de bine ca qi grajdurile.
22.
Fie-care cultivatorii trebue sa 0)5,
patulurilei magasiele trebuincebse pentru a'i
'Astra bucatele; qi in t6ta curtea sa se afle unu
qopronii subtil care sAse adapostaca carele plugurile st alte unelle

www.dacoromanica.ro

- -145 -PARTEA A EAP.NEA.

Cunoscinfa limpului
Tote sirguintele ce si le d eultivato1.
rulil suntu de prisosil daca nu va fi ajutatil de
timpu. Ara s6mena, si dadi, nu dh pl6e, plantele resante se p:pernicescil, re'menil pe locii.
2.
De aceia plugariuhl este cu ochi totil
pe ceru, si canta sa gicesca, camil ce timpil are
sa file. Deosebitele bagari de sema facute de
la mosi stramosi, de si nu smith t6te, si In totude-una adeverate, totusi ajuta multh pe cultivatorii. Aceste semne se numescil provost lc uri, care va sa diva prevestirea timpului.
Amu adunatii mai multe de acek.te pronosticuri, si le trecemii aid peutru cunoscinta
cultivatoriloni
3.

1.

Semne de Weld dupe tangos(era 1.cisduhit):

Va ploa;
Candii stelele parii mai marl de catii sunlit In
tote -de-unasi candil bate ventulii.' despre

Canal se Intuneca stelele si perdil din str6lacirea loril, ca tate ca cerulii este seninii, si
nu se vede nici unit noril pe dinsulii;
to

www.dacoromanica.ro

-- 146 -Candii suntA mai multe stele de cail obisnuitu i caudil scanteescil far& sa file stralucit6re;
Candu curcubeulti se arata spre miadfi-di
sau spre apusii ;
Candu curcubeulil este indoitil 'sail intreitii ;
Candil in totil curcubeuld se vede mai multii
faca verde sail rosin;
Ctindil curcubeulil este intreruptil;
Candi' faca sarelui este rosiatica, atunci ctindil
resare, si raclele sale suntii amestecate cti linii
negre;
Candil cerulil este vin ltu la apusulil sbrelui,
sail rosiaticil candu resare ;
Candil se pare di sarele a resaritil mai de
timpur:u (le catil trebue sa" resara, si se afla incongiuratii de unit cercil indoitii;
Candu sorele se pare lungueta atuci candii
resare si c Lndu apune;

Candil ploua vre-o doua ore dupe ce apune

sorele ;

Candu ceri tlit se pare verclu'il dimiata ctindil

resare sorvle. cu tUte di nu se afla pe dinsulil

idol unu nuorisoril;
Atunci candu resare sail apune s6rele, raclele
sale se paril rupte In doua sl seincruci4eda lute
www.dacoromanica.ro

-- 147 -uiiu chiptinereg;ulatil, cutbte ca cerulii este curatil;

Ciindil nu se arata hula tocmai pe la mie-

gala nopti si bate ventulii despre

Cana.' se:pare ca hula resare praa de timpuriil ;
Candil litna se pare lunguiata i mai mare
de c Lt l in totii-de-una;
Candil se AA in prejurtilii lunei unsii feliu de

curcubeil sail unil cercii de aburi, care se preface din canclil in cAndii in nori negriori ;
Candil se gramadescii nod si s6mena ca nisce
munti sail ca nisce 'starici gramadite uncle d'asupra altora;
Candil nod suntu respincliti pe ceriri ca nisce
stufuri de 'Ana;
Canal treed pe subri sore norisori mici 1i
albisori, si se aratii galbeni sail rosii ;
Cando vinii nor' despre
'i schimbil
calea desil;
Candil aerulil este mai luminosil de cata in

tutu -de una;

Candil picaturile de plbie smith alburii si facil
beici, adiea dupe cumil clicemtl nol, caneil ploda
cu besici;
Candi( apa de bait& si de eletea este mai

calla de cad obi uu,tu, fiira ca sii putemii dice

ca, a incalditil'o atmosfera;
www.dacoromanica.ro

-- 148 -Canal suntii s6ra nori multi intre nordit gi

-resaritii; sail candil vino despre resaritil negri
grosi, va ploa noptea ;
Daca nori vino despre apusu, va ploa a doua 41;
DaeA nori se arata pe la amiaqi i vinix despre apusil i m'arla -q i, va ploa si va fi furtana noptea.

2 Semis. de plain dupe vile, inseele fi paseri

SA asteptamit plOia:
eandU cilntap't goiul inainte de a resari s6rele ;
CandU mfininea canii 6rba, sail cAndil le belbaeseU matele;
Candti se lirigU pfsicile;
Ciindir se punil eeocile pe vfrful eopacilorsail pe
alu easelor,Isi aseundt1 capulu subil aripa, se main
In apa, sail shad, cu (-Toad(' deschisil i triste ;

0 'ndil iesu brosce multe si oracitieseil ;

Canduc ants br6seele dimineta, (aceiia ce nu
fail de catil pr!mavara);
Candil rathl eArf tile musunSie mai marl de
catii totil -de-una ;

Carnitl se j6ea museulitile si tintari In umbra

dupe apustifi s6relui, gi biziie multi ;
'si strica stratufil ;
Canal se freeb, rimAtori
CaOU TidicA vitele cornurate equal' In susil,
sip ci6pe'
1-1 1 rtgn botnlu
ttngii
tele, m;.initteil mai ulti. se u:ta desil spre tufai

www.dacoromanica.ro

-- 149 -45,-cji, se cilia, pe partea (1.6pta, si mugeert

candil intra fn saicle ;
Candil

data cocosi de cu s6ra, sau farat mpLi;

Candil se aduna ceocile (stanc,utole) i corbi,

sbora facandu sgomotil mare, lila ndu din aripi;
Ganda' se vedii, cotofeni sburandil ajci pi colo,
maindu'si capnlil in upa ;
Candii pare stirculii obositu. i sboril ap.r6pe
de paruentil;
Candii lasa paserile mancarea pi fugii la cuiburi;
Candil iesil rime multe din pamentil;
Candi' cadii paiejeni din. panzele
i

Cana nu se depart6za albinele de stupi,

rti

intru in intru fara sa file 14careatts, en merivde;

Canal. II scoti, fuynicile tale din, furnicariia, si lucreza en barba4ii4;
Candu se lovescii herbed i oile in capete,
i pascii candii vinu spre aria.;
Candii sbara rindunelele apr6pe de pamentii
ca sa apace mustele, si candii sbora apr6pe de
suprafata apel;
Candii iii acopere barza pui ;
Candil sbiara, asini (magari) mai multi de
cetu totii-de-una, iii misca urechile, ridicit coda
fu sus si se tavalescii prin pulbere;
Candii se aprop'e pitigoi de case ;
www.dacoromanica.ro

-- 150 -Cana. se arunc5, giscele i ratcle in apA qi

se scald macanindii i biitIndii din aripi ;
Cana'. p**6, muscele tare;
Cana. cants cocosulli pela 9, 10 sail 11 ore
sera, este Bernal ca se va schimba timpuhl ;

Va tine plbia multil canal nu intra coco0

cei biarini in cotetil dupe ce a inceputii s plod.
Daca intra, plbia va Inceta curindii;
Candu saril pesci din apa i Moth pe d'asupra;
Candil se tavalesc gainile In pulbere, &Audi,' a-

ripi, i se scaled mai multii de catii obinuitii;

Candii pAialani care II facit casele prin coltuff. se infalurg. In pinzele lord 0 lasa, afara
numai partea din apoi ;
Cana phialani care facil pinze rotunde nu
tor* sail facii scurte firele care formezit raele pinz el ril.

3. Serene de ploid dupes saduri.

Sa ateptimfi plaia:
Cana scaetele celii mare (acela all caruia
rodg este lunguetil qi are peri Intepatori ca ai
ariciului), taiatu i atfrnatil lute cash', se stringe, qi tepuqi sei numai inepa aqa tare;
Candfi se Indoiessii foile de trifoiii i lujeraid sei1 este mai dreptii de catil alt5. data;
www.dacoromanica.ro

-- 151 -Candil zoreoa de eampii (pala Maichi Precesti) isi inch de florea.

4. Senane deosebile pentres plaid.

Semnele urinatere vestescii pleia

Canal asuda pareti caseloril;

Candil cade luningine dupe cosil ;
Candu Inminarile aprinse plesuscil gi ardil in
tunecatil ca cumil aril fi sa se stingy ;
Candy se vede In prejurulil lunel cercanii cu
fete multe ;
Candil e sera bmedil si se vede pe until pi-.

eituri de apa ;
Candil arde focul inchis si filacara este galbibra ;

Candii se arata seentel pe vasele puse la foe;

Cand se mbia cbrdele de la vidra sail de la cobza;
Candi' se moia si se eurma curelele de la opinci;

Candi se include si se deschide loft anevoe,

si c4ndii se unifia, seindurile ;

Candil trosnesce masa, Nile., icanele

qi

alte

lucruri de lerunii;

Candii flacarai foculu au o faca albastrue

Candil plesneseil carbuni i aruncA scautei
Candil nu iasa bine famulli pe cosil;

Cand muceclesee festila lampelor si a luminarilor ;

Candil iasa final din fetila lampelord si litplesnesce ;

www.dacoromanica.ro

-- 152 -Candil flacara lampelorti si a luminariloril este

inconjurata de mai cereanil ,

Candil pute ceta urftu ; asa de pilda, candil

mirosa a paiie arse ;
Candil se recoresce timpulii dupe cc a ploatfi nileln

Audit se aude de departesunetniii clopotelorii

si sgomotulii apei ;
Candfi iasa aburi din Snvelitorile de paiie,

dupe ce a ploatil cu fartuna ;

Candu ferbe apa lesne i lard sgomotii;
Candii se umfla lemnulil ;

Candii se face umedela pe d'asupra petrilor;

Ctindil se rapil cordele singure ;
Oandil putii gundiele i privatele, mai tare de
catii totil-de-una
Candii trage sarea.

6. Semne de /rigu qi de ingheffs.

V a ti fti gu sau va ingheta:
Candil paserile de padure se ascaudii prinu
stufisuri si hatisiuri;
Candii la Incepatuli ernei, atuncicandfi este sa
inghete, se vedii paserile de apa care locuescil
pe ele.staie si pe brotT eil viuI pe apele curga-

tore, pe riuri si pe parade, a carora apa ingliiata mai anevoe

www.dacoromanica.ro

-- 153 -cAudr,

fulgii de zapada s uitir mici si usiori;

Canal cade lit inceputtilil Ingheruriloril o grin(ulna usidra rotunda si alba ;

audit focnlu si carbuni paril mai aprinsi de

cltii ob'stutitii ;
Candil picaturele de la strasina radii mai Incefii de catii obit,,untitii.
Cana se Intorcil pisicelc cu spatele sere focii;
Candil vinii de timpuriii gascele selbatice si
alte paseri calat6re;
Candil paserile celle mid se facii stoluri si
umbla Impreuna ;
Candii disculu (talerubi) lunei este stralucitorri,
si cornele sole par a fi ascutite dupe Kula noua;
Candii bate ventulii despre nordil (crivatii)
sail despre rasaritil, dupe lima none ;

Okla suntil stelele stralucitore ;

Candil nori eel mid suntjos si se due sprenordii;
Candil ninge marunt5 atunci candil nori se
crramadescil in forma de stand.

Candil tessil paiajini dou6 sail trei panze una

peste alta intr'o ndpte, este semnil c5, peste vre-

o-dece dile va incepe unil frigu forte mare ;

Candii esu schintei frecandii o pisica pe spate
in intunerecil, si de o data cu schinteele se 41utle si niste midi plesnituri,
www.dacoromanica.ro

-- 154-6 Seinne de ninsore,

MANI Wawa a ioste. cetbsa ;
sOreci'i facii euiburile adanc. prin graze;
Ci
Cared focul pare iafna mai roii de cat obinuit;

Canal carbuui aprini au o facia alburia ;

Candu vulpele Tatra iarna.

7. Semne de petrii suet grinding

Candii uori albi galbui mergil incetu cu tote
ca bate ventulii. tare;
Candil ceriulti este galbui spre rasarittl fnaiute de rasaritulii sUrclui i ragele sole infrents
se vedil Intre nori dei.
Nori albi sunt vara semna de petra i iarna
semnil de ninsore;

Candu nori au prima-vara i iarna o f5aa alba care bate in albastru, i se intindil
este semnu ca va cadea

8. Semne de pets fi ninsore

Candil nori inchii-vineti se facii alburii, mai
cu soma candii bate crivatulii;
Candii sbrele i luna sunt incunjurati .de unit
cercanu galbuiu i camil rosdticii.
Mad se pare ca se hanoine46 dupe un frig mare;
Cand frigulii este uscat fara ca se Inghete tare;

Candii se lingii pisicile i (hit cu laba de trei

on pe urcchi i pe spate.
www.dacoromanica.ro

-- 155 -PRONOSTICIURE PENTRU IAkNA

Semnele urmaVre arat5, ca iarna va fi grea:

Candu paserile suntii grase tamna, i candu
ceocurile qi pic;6rele lora suntil mai multii negre de coal negriOre ;
Ceindii se face hameiil niultu, ghindg, porumbil

alte p6me cu saraburr;

Ca'ndu au aluni florl multe qi nu se gaseseii
paiajeni in ghindii;
Candu gogoVle de turd suntii uscate qi sbircite,
Candii ficatulii stiuciloril este ascutitii la par
tea sa dinainte ,
i

Cana se merlescil oile de timpuriu

Candii suntii 6reci putini,

Cana blana epuriloril, a epuriloril de cash',

a pisiciloril selbatice, a lupilord qi a altoril dobitoce este ddsa i intesat6,.
Arida dreci de munte
astupa visuinele
cu
erbd
i
cu
mu
ehiiz,
1141
CAndil brindua infloresce ds susu in josii piny

la vertu este unil semnii ca iarna va fi grea

va tone pang la jumatatea lui aprilie,

Clnd cad foile copactlor indata ce sint vestejite

larna va tene mulla:

Candil in luna lui iuliu furnicele 'I facti mufluf6ile mai marl" de cetil ol,icinuitu ,
Candi."' suntti viespe multe i gArgauni, in lima
Juni octombrie ,

Candu paserile de paduri vinil de 'i cautii

hrana apr6pe de case
www.dacoromanica.ro

156

C :vela spre sfai*tulii telmnei sau iarna nu

putemil baga oile in cosarii,

Semne ea iarna va fi timpuria:

CandpaserlIede apa parasesc riurilegi elestaiele,
Candil priv;g1torolul canta in colivie forte bine,
Candu se aduna cocori Si pleca,
Claud se bat gascele si striga in giurul mancarei I or,

Candu canta vrabia de cumu se crapa de gala,

Canal' ple,ca renduneleIc i alte paseri trecatbre inainte de santa, Maria mica,
Ganda sosescu cocori pe la senta Maria mare,

larna va /1 moinosa fi dulce

Candi paserile suntii slabe tbmna,
Candii snntii sbreci multi ,
Candi este jirit multil si hamefil pacing, gliinda, porumbe i alte pouffe cu sanburi,
Candil nu s'att trecutii insa tote florile la
sfersitulil tbinnei,
Mud ficatul tiucilor este latil la partesa dinainte,

Candil nu cadil foile cureudii,

Candu canta vrabiile iarna ,
Candilstintii pucine ciuperci $i mangtarci v6ra,

Candu ciocunle si picibrele paserilorri suntil

negribre pncinu inchise.
Candil tuna in noembre si in decembre,
Candii n'aii plecatil paserile pe la augustil sau
in celle danteiu septarneni ale lui octombre, este
semnil ca iarna va fi dulce pfna la Craciunil.

www.dacoromanica.ro

-- 157 --

Tabla lilaterilloris
PARTEA ANTEIU
DESPRE At3111CULTUIL1
Pap [la.

1. Definitiunea i Inpartirea Agriculturei. 1.

11. Cite -va cunoseinte assupra plantelorii 2.

1. Organile nutritiunei.-Radacina.-Trun-

chiulii. - Foile. 4.
2. Orgaude reproductiunei. - Florile; -

Sementele. Fructele.
7.
3. Germinatiunea sau incoltituhl plantelor. 8.
4. Nutritiunea sau hrana plantelorit.

9.

111. Parnentul.-Deosebitefeluri de pAtne'nt. 10.

1 Arnendamente.
14.
15.
2. Ingrasaminte.
3. Alte ingri,sarninte.
17.

IV Desprc lucraea pdnantului.

1. Aratura.
2. Grapatulil.

20.
25.
26.
27.

3 3. Taf6,1ugitulii.

4. Despre semenaturi.
5. Despre plivitil, prafft
6. eositulii qi seceratula.

9i

muluruitii. 28.
30.

V. Ocspre planlele cultivate.

1. Plante cereate.

Grata, -

www.dacoromanica.ro

Secara.

-- 158 -Pagina

Meiu
Ovesulu.
Porumbnlil.
Or ulii.
Ricca.
30-48.
2. Plante Legumbabse i faincise. Faso lea

MazareaNahutulil. Bobo lii si Lintea. 48-50.

3. Plante tubercnlose i raTacin6se. Car-

Napi.
tofi sari picioicile.
MorSfeclele.
covii i Piisternacii.
50-55.
4 Nutretiori semenate. Visdeiulu.
Trifoiulu 4i Sparceta.
Alaztirichea sari borceagnlii.
si Mohorulii.
55-59.
Meiu

5. Fenetele.
6. Plante industriale.
Plante oleidse. Rapita.

59
62.

Macula..

Su62-65.
66-69.

sann15.

Inu
Plante tecstile. Ciinepa
69.
Plante vapsitore. Roibia.
Hameiubl.
Deosebite plante Tutonnlii.
M ottani ii.

70

VI. Despre Rota fiu i

73
76

VII Despre Vile lei despre vital

VIII. Pond rodilori. Now la.

Dadulil

Prow d'u.

83

PARTEA A DOUA.
DESPRE ANIMALELE DOMESTICE

89

1. Raid fl Vacile. Vacile.

Ingrilsarea Va92
-13onide muna.-Ingraqarea vitelor

II. Despre Cal.

III. Despre Oi.
IV. Despre Capre.

www.dacoromanica.ro

103
107
110

-- 159 -Pagina

V. Despre rinilltori.
VI. Albinele.
PARTEA A TREIA
DESPREGRAD1NARIE

111.

113
118

I Plante cultivate pentra radeicinele For

Cartoii.

G-uliile.

Alureovi.
6ieulele.
RidiehiLt.
Irenulil,

Pastarnaei

Prasu!ii Ustaroiulu.

Celina.

120

II Plante cultivate pentru frac:fele tor.

Castraveti. Pepeni verdi,

Dovleei.
Barnbii

Patlagele vinete.
Fragi

Pepeni galbeni.
Patlagele rosii.
126

III. Plantele cultivate pentra toile loris

Varza
Maeriulii ware
Laptueele.

Spanaculd.
131

./1/ Plante cultivate pentru setnin fel e For

Fasolea.
Mazare. --- Bobit15.
Linte'a.
Nnatnlii.
134
Y. Alle elite va planle Xrdeiul, Mararn.1.

Citabruld. Leqteanulil 135

136
IV! Resadni file

Patrungelani.

V II Gradina de pomi

138

PARTEA A PATRA.
1. Comptabilitatea sail tenerea socoteleloril. 138
PARTEA A CINCEA

1. Casa de loeainta i alte imprejmairI. 141

PARTEA A EASEA
1. Despre eanoseinta timpnlui.

www.dacoromanica.ro

145

www.dacoromanica.ro