Professional Documents
Culture Documents
NOIUNI INTRODUCTIVE
1. Termenul drept penal este folosit pentru a denumi ramura de drept, ca
sistem al normelor juridice penale care reglementeaz relaiile de aprare social,
dar acelai termen drept penal se folosete i pentru a denumi tiina dreptului
penal ca ansamblu de idei, teorii, concepii, cu privire la dreptul penal.
Dreptul penal se poate defini ca : sistemul normelor juridice care
reglementeaz relaiile de aprare social prin interzicerea ca infraciuni, sub
sanciuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile
sociale, n scopul aprrii acestor valori, fie prin prevenirea infraciunilor, fie prin
aplicarea pedepselor celor care le svresc.
2. Obiectul dreptului penal l constituie relaiile de aprare social, relaii
ce se nasc ntre membrii societii pentru respectarea de ctre acetia a unor valori
cum sunt persoana cu drepturile i libertile sale, linitea i ordinea public, nsi
societatea n ntregul ei.
Dac toi autorii de drept penal sunt de acord c relaiile de aprare social
formeaz obiectul dreptului penal, prerile difer cu privire la ntinderea acestor
relaii de aprare social.
Necesitatea dreptului penal nu poate fi pus la ndoial, ea este determinat
de :
a). necesitatea aprrii valorilor sociale;
b). existena fenomenului infracional i necesitatea combaterii lui;
c). necesitatea reglementrii juridice a aciunii de aprare a valorilor sociale.
3. Caracterele dreptului penal sau trsturile caracteristice ale acestei
ramuri de drept se desprind din specificul relaiilor de aprare social care i revin
spre reglementare.
Caracterul autonom al dreptului penal este constant evideniat n literatura
juridic de specialitate i pentru a sublinia netemeinicia tezei caracterului pur
sancionator al dreptului penal.
Caracterul unitar al dreptului penal, unanim admis n doctrina penal
romn actual, nu este infirmat de mprejurarea c normele penale se gsesc
grupate n partea general, n partea special a codului penal ori n legi speciale sau
n legi nepenale cu dispoziiuni penale.