intalnirii Comisiei de unificare a practicii judiciare in materie civili, dreptul familiei si conflicte de muncii $i le, 10.03.2010 in data de 10 martie 2010, orele 10.00, a avut loc Ia sediul CSM intélnirea de lucru dintre membrii Comisiei “Unificarea practicii judiciare”, pregedinfii sectiilor civile de la curjile de apel din fara si reprezentantul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru discutarea unor probleme de practicd neunitard semnalate de instangele de judecata in trimestrul IV 2009, La intalnire au participat = dnul. judecdtor Anton Pandrea, presedinte, Sectia penala, ICC = dnul judecator Florin Costiniu, Sectia civild si de proprictate intelectual, ICCJ; = dna, judecator Radu Adriana Maria, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Ploiesti; = dl. judecstor Darjan Traian, pregedintele Sectiei civile, Curtea de apel Cluj; = dna, judecator Anca Neamfiu, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Alba Iulia = dna, judecator Stoichin Dorina, presedintele Sectiei a II a civile, conflicte de munca si asigurari sociale, Curtea de apel Craiova; = dna, judecator Tapurin Tania, presedintele Sectiei a la civile, cauze cu minori si familie Curtea de apel Craiova; = dna. judecator Carmina Orza, Curtea de apel Timisoara; = dna, judecator Schnepf Aurelia Heana, Sectia conflicte de munc& si asigurari sociale, Curtea de apel Timisoara; = dna, judecator Tase Vanghelifa, Curtea de ape! Constanta; = dna, judecator Simona Bacsin, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Galati; = dna, judecator Grigorescu Nicoleta, judecdtor in cadrul Curtii de apel Brasov; = dna, procuror Constantin Antonia Eleonora, procuror gef adjunct Sectia judiciara, PICCJ; = dna, judecdtor Danaila Heana Ruxandra, Sectia a IX a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectual, Curtea de apel Bucuresti = dna, judecator Valan Aglaia, Sectia a IV a civila, Curtea de apel Bucuresti; = dl, judecitor Radu Daniel, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Pitesti; = dna, judecator Placinta Dochifa, presedintele Sectiei civile, Curtea de apel Suceava. cedinja a fost prezidata de catre domnul judecator Anton Pandrea, presedinte al sect ionate in mod neunitar in penale a ICCJ, care a supus dezbaterii _problemele de drept_sol materie civild in trimestrul IV 2009, conform notei intocmita de catre Directia Legisl Contencios si Documentare. 7. Unmare verificarii din oficiu a practicii judiciare la nivelul intregii sari in problema de drept | Vizand Interpretarea si aplicarea dispocitilor art. 322 din Codul de procedurd civila cu referire la admisibilitatea caii extraordinare de atac a revizuirii in cazul hotardrilor | pronuntate in procedura somatiei de plata”, Parchetul de pe langd inalta Curte de Casatie si | | Hustjie a constatat existenfa acestei probleme de drept si a formulat propunerea de a i inclusa | pe ordinea de zi a Grupului de lucru constituit pentru unificarea practicli judiciare, | mentiondnd ca au fost conturate urmatoarele doud opin | ‘a) intr-o primd opinie, s-a precizat ca, in raport de caracterul contencios al procedurii | somatici de plata, care nu rezolva fondul cauzei, hotararile date in cadrul acestei proceduri mu sunt susceptibile a fi atacate cu revizuire. |) intr-o alt opinie, s-a considerat ci dispozifiile art. 322 din codul de procedura civild, atunci cénd stabilesc sfera hotirdrilor judecatoresti susceptibile a fi atacate cu revizuire, indicd necesitatea evocdtii fondului, doar in cazul evocarii hotardrilor date de 0 | instant de recurs, in toate celelalte cazuri (hotirari ramase definitive in instanfa de apel sau prin neapelare) neexistand o astfel de cerin}a, a evocarii fondului, | De asemenea, caracterul inifial, necontencios al procedurii somatiei de plata nu poate | determina o excludere de plano a posibilititii exercitarii acestei c&i extraordinare de atac, deoarece folosindu-se argumentul reductio ad absurdum, at insemna c& toate procedurile necontencioase sa fie extrase de la exercitiul acestei ca. Un alt argument in sprijinul admisibilitayii revizuirii si in aceasta ipoteza, il constituie faptul c textul art. 322 din codul de procedura civild nu distinge intre cererile contencioase i cele necontencioase, precum si dispozifiile art. 11' alin, (2) din Ordonanja de Guvern nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plat, care araté cé dispozitiile art. 338 din Codul de | procedura civild se aplic& in mod corespunzator. | Or, art, 338 alin. (1) din Codul de procedura civili dispune ci procedura necontencioasa se intregeste cu dispozifiile de procedura conteneioasa, in masura care nu sunt | potrivnice naturii contencioase a cererii Totodata, din analiza efectuata, este exclusd ipoteza cazului de revizuire prevazut de art, 322 pet. 7 din Codul de procedura civila care se referd la contrarietatea de hotarari | intrucdt, potrivit art. 11! alin. (1) din Ordonanta de Guvern nr, 5/2001 privind procedura de plata nu are autoritatea de lucru judecat, cu privire la fondul raporturilor juridice | dintre parti. _ _ Prima opinie a fost considerata ca fiind opinia corecta. 2. Calea de atae impotriva incheierilor prin care sunt admise cererile de vestire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin. (Tribunalul Salaj ~ Curtea de Apel Cluj) a) fn opinia majoritara, dispozitiile art. 61 alin, (3) din Legea nr. 58/1934, prevaid c& ncheierea de investire pronuntata de judecdtorie nu este supusi apelului, Conform art, 106 din acelasi act normativ, aceleasi norme sunt aplicabile si biletului 1a ordin. Rezulta, din | aceste dispozitii legale, derogatorii de Ia dreptul comun, c& incheierile de investire cu formu executorie sunt supuse numai recursului, iar prevederile art, 373° C. proc. civ. nu sunt aplicabile. }) in opinia minoritard, se considera ca incheierile prin care sunt admise cererile de | | investire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin sunt irevocabile, fiind aplicabile dispozitile art. 373° alin, (1) C. proc. civ.. Conform acestui text legal incheierea de | investire cu formuli executorie a hotiririi judecdtoresti sau a altui inseris in cazur prevazute de lege nu este supusi junei cai de ata Prima opinie, majoritar’, a fost considerata ca fiind opinia corect’. [ 3. Calitatea procesuala pasiva a Statului Roman prin Ministerul Economiei si Finanfelor, in ceea ce priveste solicitarea persoanei indreptatite de obligare la plata despagubirilor pentru imobilele preluate in mod abuziv, atunci cind aceasti solicitare este formulaté sub forma unui capat de cerere in cadrulplingerii impotriva dispozitiei primarului, sau pe cale de actiune principali. | (Curtea de Apel Cluj) | intr-o opinie majoritar’ se apreciazi cA Statul Roman prin Ministerul Economiei gi Finantelor nu are calitate procesuala pasiva, pe cdnd intr-o opinie minoritara ~ inclusiv la | nivelul inaltei Curti de Casatie si Justitie -, se considera ca are calitate procesuala pasiva. | Cea de a doua opinie a fost considerata ca fiind opinia corecti. 4. Care este instanfa competenti si judece actiunea in despagubiri, formulati in temeiul art. 5 din Legea nr. 21/2009, atunci cind nu se | solicit’ si constatarea caracterului politic al condamnarii sau al misurii administrative: sectia civila a tribunalului, instanta de drept comun sau instanta de contencios administrativ ? (Curtea de Apel Cluj) a) intr-o opinie majoritara se considera ca aceste actiuni sunt de competenta in prima instant a seetie civile a tribunalului, intrucat printr-o lege nu se stabilese proceduri diferite b) intr-o alti opinie se apreciaza ci aceste actiuni ar trebui judecate in prima instant | in funetie de valoare. Prima opinie, majoritar’, a fost considerat ca fiind opinia corecti. A se vedea si problema de drept expusa la punctul 9. 5. Condamnarile martorilor lui Iehova au sau nu caracter politic? (Curtea de Apel Cluj) @ Intro opinie majoritard, se apreciaza c& accle condamnati, find dispuse pentru sdvirsirea unor infractiuni contra capacitafii de aparare a Roméniei, condamnari ce s-au | aplicat gi ulterior anului 1989, nu au caracter politic. }) Intr-o opinie minoritari, se apreciaza c& asemenea condamnari ar avea caracter politic, deoarece statul comunist nu a respectat dreptul persoanei de a-si alege liber religia | care le interzicea adepfilor acestui cult 84 puna mina pe arma, Prima opinie, majoritard, a fost considerata ca fiind opinia corecta. % Problema de drept care se ridicd in cazul respingerii unei cereri de | executare silita, ca find prescris. ( Judecdtoria Zalau ~ Curtea de Apel Cluj) apreciazé ca in aceastd procedura judecdtorul poate aprecia si poate | pronunta o solufie de respingere a cererii de incuviinjare a executari silite in situatia in eare | constata c& executarea si este prescris | 6) Intr-o alta opinie, se apreciazé c& judecdtorul investit cu solufionarea unei astfel de | cereri nu poate analiza dacd executarea silita este prescrisi sau nu. In aceasta procedura, [judecttoral analizeazi numai existenfa. tt lului exeeutoriu nepronunjindu-se asupre | | preseriptiei exeeutarii, deoarece in cadrul unei proceduri necontencioase cum este aceea de | a) Intr-o opinieincuviinjare a executarii silite, nu se poate invoca din oficiu preseriptia dreptului de a cere executarca silita. J Cea de a doua opinie a fost considerata ca fiind opinia corecti. 7, incuviinfarea executirii silite a titlurilor executorii constituite de | | contractele de credit bancar, incheiate de o institutie de credit. (Curtca de Apel | | Craiova) L | In ceea ce priveste problema supusa discutiei, este de mentionat ci potrivit art 373" din | Codul de procedura civila astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 42/2009 ,Cererea de executare silita, insotita de titlu executoriu, se depune la executorul judecatorese, daca legea nu prevede altfel. Acesta, de indata, va solicita instanfei de executare incuviinarea exeeutati silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv...” De asemenea, conform art, 376 alin. (1) din Codul de procedura civili se investese cu formula executorie prevazuta de art.269 alin, (1) hotirarile care au rimas definitive ori a | devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea si devind executorii, in cazurile anume prevazute de lege. Cat priveste necesitatea investirii cu formula executorie a inscrisurilor, legiuitorul a prevazut ins o excepfie reglementata de art. 374! Cod procedura civila, conform caruia vinscrisurile cdrora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu. sunt puse in executare fara investirea cu formula executoric’ | 4) in aplicarea acestor dispozitii Iegale, unii dintre judecatori au susfinut ca pentru a se dispune incuviinjarea executarii silite a unor astfel de titluri executorii se impune ca in prealabil acestea si fie investite cu formula executorie. in sustinerea acestei opinii a fost evocati decizia sectiilor unite ale inaltei Curfi de Casafie si Justitie pronunjata la data de 19 januarie 2009, prin care a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe linga inalta Curte de Casaie si Justific, stabilindu-se e& dispozifiile art. 374! din Codul de procedura civild, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteazi in sensul c& biletul 1a ordin, cambia si cecul se Jnvestese cu formula executorie pentru a fi puse in executare, Au sustinut ca, raportat la aceasta decizie si contractele de credit trebuie investit cu formula executorie, tocmai din considerentul de a da posibilitatea judecdtorului si examineze indeplinirea conditiilor de validitate a unor astfel de contracte, | b) Dimpotriva, uni judecatori au apreciat c& investirea cu formula exccutorie a contractelor de credit nu se impune din moment ce caracterul de titly executoriu este | recunoscut de lege, in spe(d art.120 din OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit bancar, conform carora ,Contractele de credit, inclusiv contractele de. garantie reali sau personal, Incheiate de o institutie de credit constituic titluri executorii”, In sustinerea acestei opinii s-a aratat ci efectele deciziei inaltei Curti de Casatie si Justitie nu pot fi extinse si in ceea ce priveste contractele de credit, cel putin din doud considerente: ~ in primul rand, decizia respectiva nu face nicio referite la contractele de credit sau la | dispozitiie legale care reglementeaza institujiile de credit; = in al doilea rand, in cazul cambici, biletului la ordin si cecului, insasi vointa legiuitorului a fost in sensul de a se investi cu formula executorie aceste titluri de credit, | avand in vedere ca in cuprinsul aceluiasi text (art.61 din Legea nr. 58/1934, cu modificarile si | | completirile ulterioare, art.53. din Legea nr.59/1934, cu modificarile si completirile tlterioare), stabileste valoarea de titlu executoriu a cambiei, biletului la ordin, respectiv a || cecului dar totodata se referd si la cerinta investirii cu formula executorie a acestor titluri de credit de catre instanfa competent. | Ori, o astiel de vointa a legit privitoare la institufiile de credit. Pe de alt& parte, legea recunoaste caracterul de titlu executoriu si al altor inscrisuri, exemplificand in acest sens inscrisurile intocmite de notarii publici, procesele verbale de contraventie etc. A interpreta continutul deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul primei opinii inseamna a extinde efectele acesteia tuturor categoriilor de inscrisuri_ carora legea le recunoaste caracterul de titluri executorii, solufie care ins ar fi in contradictie cu dispozitiile codului de procedura ci itorului nu se regaseste in cadrul dispozitiilor legale Cea de a doua opinie a fost considerati ca find opinia corecta. 8. Calificarea juridica a actiunii prin care se solicit constatarea nulitatii absolute ‘a actului de adjudecare intocmit in cadrul executirii silite a unui titlu executoriu. (Curtea de Apel Craiova) | { «@) Intr-o opinie s-a sustinut cd indiferent de calificarea data de parte cererii, instanfa se | va considera investit’ cu judecarea unei contestatii la executare intrucdt solicitarea de a se constata nulitatea absolut a actului de adjudecare — act intocmit in procedura executarii, constituie motiv de contestatie la executare. b) Potrivit unei practici recente a instantei de control judiciar, s-a conturat si o alti opinie, pottivit cireia in astfl de situatie, instanfa a fost sesizatd cu 0 actiume de drept comun jn constatarea nulititii, care trebuie analizatd in raport de dispozitiile art. 948 ~ 966 Cod civil | simu a celor din materia contestatiei la executare Cea dea doua opinie a fost considerata ca fiind opinia corecta. 9. Competena solutionarii in primi instant a cererilor de despagubiri, formulate in baza art, 5, formulate in baza art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnirile cu caracter politic si misurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (Curtea de Apel Craiova) a) intr-o prima opinie, s-a apreciat c& dispozitiile art. 4 alin. (4) din lege, care instituie competenta special’ a secfiei civile a tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesatd, in judecarea cererilor prin care se solicit constatarea caracterului politic: sunt aplicabile si in privinga cererilor de despagubiri intemeiate pe art. 5 din | al condamnarii , s lege. b) S-a sustinut, intr-o altd opinie, c& sesizarea instangei cu actiunea in despagubiti in baza art. 5 din Legea nr. 21/2009, este supusi regulilor generale de competent in material silor cu obiect evaluabil in bani, in raport de dispozitiile art. 1 si 2 alin. (1) pet. 1 lit. b Cod procedura civila. | jn argumentarea acestui punct de vedere s-a ardtat ci dispozitiile art. 4 alin. (4) din lege stabilesc 0 competenta materiala speciala, derogatorie de la cea reglementata de normele | de drept comun, in favoarea sectiei civile a tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaz’persoana interesati, numai pentru categoria de litigit prevazuta in alin, (1) al textului, respective pentru cererile de constatare a caracterului politic al condamnéti Fiind vorba de o lege special, derogatorie sub aspectul competenfei materiale a instanfelor judecatoresti de la legea generala, normele privitoare la competen{a sunt de stricta interpretare si igi gisese aplicafie numai in ipotezele 1a care se referd, neputind fi extinse, pe cale de interpretare, si la alte categorii de litigi. Referindu-se la cererile pentru despagubiri, art. 5 alin. (1) din lege foloseste sintagma «. instanfa de judecara”, fara alte precizari, or daca intenfia legiuitorului era ca si pentru aceasta categorie de litigii si instituie competenfa speciala a tribunalului ca prima instant’, textul ar fi prevazut in mod expres aceasta, sau ar fi facut trimitere la normele din art. 4 alin, (4), in lipsa unor asemenea prevederi se aplica dispozifiile generale de competenta in materia litigiilor cu obiect evaluabil in bani Prima opinie a fost considerata ca find opinia coreeta. “ZO. Legea nr, 10/2001, art 42 - drepeul de preemfiune al chiriagului. Opyiune | sau obligasia unitagii deyindtoare — unitate administrativ-teritoriald de a vinde ( Curtea de Apel Iasi) ‘Problema de drept a fost supusi dezbateri si la alte intilniri, fara a se pronunta un recurs in interesul legii,astfel ci a fost recomunicati in sensul luarii masurilor necesare Pe rolul instanfelor, actiunile promovate de chitias avind ca obiect obligarea unititii detinitoare de a transmite dreptul de proprictate, urmate de cereri pentru a se pronunja hotirirt care si find loc de act de vinzare-cumpirare sunt in numar insemnat, textul fiind suscepubil de interpretiti diferite datoriti redactirii ,pot fi instrinate”, cat si decizillor de speti ale LC.CJ~ Sectia civil si de proprietate intelectuals (decizia civili nr. 6129 din 7 iulie 2007). a) Intr-o opinie se susfine ci dispozitiile art. 9 din Legea nr, 112/1995 si ale art. 42 din Legea nt. 10/2001 trebuie interpretate in sensul ci, pentru locuingele ce nu se restituie fostilor proprictati deposedati de stat, ,chiriasul” are ,opfiunea” cumparinii acelei locuinge, iar nu in sensul cf unitatea definitoare poate opta in a nu vinde locuinga. 5) O alta opinie este in sensul ci solugia este de respingere a actiunilor in ,obligatia de a da”, de a transmite dreptul de proprietate si pronungare a hotiriri care si gina loc de act autentic de vinzare-cumpirare, motivati astfel: locuinga aparfine domeniului privat al unitisii | administrativ-teritoriale, supusi regimului juridie de drept comun, dac legea nu dispune altel, | fiind incidente art. 4 alin. 2 si art. 5 alin, (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprictatea publica si regimul juridie al acesteia si Legea nr. 215/2001 privind administrajia public’ locals. in materia proprietiti, legiuitorul a reglementat vinzarea-cumpirarea locuinfelor definute | de chiriasi, pentru imobilele preluate abuziv in perioada 6 martie 1946 ~ 22 decembrie 1989, constituind pentru chiriasi dreptul de preemgiune. in cazul dreptului de preemfiune se reglementeazi numai prioritatea la cumpérare in. | condifiidentice si nu dobandirea de bunuri in condift avantajoase, fx a se crea privilegti pentru | categoria de persoane ce le degin. Reclamangii in calitate de chiriasi au dobindit vocagia de a cumpira, iar paritul de a vinde imobilul ce nu a fost revendicat si restituit, in conformitate cu dispozitiile art. 42 alin. @) din | Legea nr. 10/2001 si respectiv art. 9 din Legea nt. 112/1995. In interpretarea dispozigilor | menionate vocagia nu echivalea | cu obligatia, nu se poate pune semnul egabiigi si nici nu se |