MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

SPECIALIZAREA MSURTORI TERESTRE I CADASTRU
FORMA DE NVMNT ZI

TRASAREA AXELOR CONSTRUCTILOR

COORDONATOR:
Voicu George

STUDENTI:
Crisan Alexandru
Pascu Florin
Buha-Moldavan Andrei
Macarie Constantin
Duma Ioan
Boca Valer

1.GENERALITI
Trasarea lucrrilor de detaliu a construciilor se execut pe baza proiectelor de execuie a
acestora, n raport cu punctele i reperele de nivel materializate pentru amplasarea
construciilor. Ca urmare a efecturii lucrrilor de trasare pentru amplasarea construciilor, pe
teren sunt materializate repere planimetrice i altimetrice care determin conturul i (sau) axele
principaleale construciei. Materializarea acestor repere se realizeaz cu ajutorul bornelor.
Acestea trebuie s fie astfel concepute i executate, atat n ce privete locul
de poziionare, cat i modul de alctuire, ncat s constituie puncte de referin pe ntreaga
durat a execuiei construciei i s serveasc la transmiterea n plan i pe vertical la toate
nivelele acesteia.
Bornele trebuie s fie amplasate la o distan de construcie de cel puin 2/3 dinnlimea
acesteia, pentru ca ele s serveasc, n condiii de precizie corespunztoare, atat la ridicarea
pe vertical a cotelor plane, cat i la verificarea verticalitii componentelor i chiar a
construciei.
Inainte de a se incepe efectuarea trasarii lucrarilor de detaliu este necesar sa se
receptioneze, prin verificare reelele de sprijince au servit la realizarea bazelor de trasare i a reelelor
de trasare.

2. METODE SI INSTRUMENTE UTILIZATE

2.1 CONSTRUCTIA UNUI TEODOLIT
Instrumentul care permite msurarea direciilor orizontale la dou sau mai multe puncte
din teren, precum i nclinarea (n plan vertical) acestor direcii poart denumirea de teodolit.Determinrile
se raporteaz la un plan orizontal care trece prin punctul n care se staioneazcu teodolitul, numit punct
de staie.
Clasificarea teodolitelor se face dup :
-modul de citire a direciilor;
-precizia determinrilor;
-gradele de libertate ale micrilor
SCHEMA GENERALA A UNUI TEODOLIT

ntregul aparat se compune din infrastructura i suprastructura. Infrastructura este

cuprinsa ntre ambaza teodolitului i limb inclusiv, iar suprastructura este compusa din restul
partilor componente, toate putndu-se misca n jurul axei verticale V-V).
Partile componente, asa cum sunt prezentate n figura 1. sunt:
1 - luneta teodolitului; 2 - cercul vertical; 3 - axa de rotatie a lunetei; 4 - furcile lunetei; 5 - cercul
alidad; 6 - cercul gradat orizontal (limbul); 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulara a axului
teodolitului; 9 - ambaza teodolitului; 10 - suruburi de calare; 11 - placa de tensiune a ambazei; 12
- placa ambazei; 13 - surub de prindere (surub pompa); 14 - dispozitiv de prindere a firului cu
plumb; 15 - nivela torica a cercului orizontal; 16 - nivela sferica a cercului orizontal; 17 - dispozitiv
de citire a cercului orizontal; 18 - surub de blocare a cercului alidad; 19 - surub de blocare a
limbului; 20 - surub de blocare a miscarii lunetei; 21 - ambaza trepiedului

V
2

20

Cv

4
16

5 15
N

17

V s

17
6

18

19

9
10
11
12
21

14

13

Masuratorile s-au efectuat cu teodolitul Nikon NE-102 care permite folosirea

instrumentului in cele mai solicitante conditii deoarece este rezistent la apa si praf asigurand
continuitatea in munca.Precizia acestiu instrument este de 5.

2.2 METODODLOGIE DE LUCRU

CLASIFICAREA DRUMUIRILOR
n funcie de elementele de constrngere de care se dispune n teren, dar i a
obiectivelor topografice care trebuie ridicate se pot face urmtoarele clasificri ale
drumuirilor:
- Drumuire liber (neconstrns)
- Drumuire sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute
- Drumuire sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute i orientri
cunoscute (pe laturi cunoscute)
- Drumuire cu punct nodal
Drumuirea libera sau neconstransa consta in faptul ca ne pozitionam cu aparatul intr-un
punct de coordinate cunoscute; ne orientam pe un punct de coordinate cunoscute si determinam
un alt punct pe care o sa stationam si din care vom trasa axele unei constructi.

3.AXE DE TRASARE
Avand in vedere faptul ca toate detaliile constructiilor sunt date de axele lor tasarea
constructiilor va consta din: trasarea axelor fata de punctele retelei de trasare ,trasarea in
detaliu fata de axele materializate pe teren.
La proiectarea si executie se vor avea in vedere axele principale ,axele de baza si cele
intermediare. Axele principale sunt constituite din 2 linii drepte perpendiculare I-I si II-II dispuse
simetric in raport cu constructia . Punctul de intersectie a celor 2 axe i se determina
coordonatele in sistemul dat. De regula ,axele principale se aplica pe teren pentru constructiile
care au o suprafata mare si o configuratie complexa. Axele de baza sunt axele care formeaza
conturul exterior al cladirii. In practica trasarii constructiilor se aplica pe teren tocmai aceste axe
care trec prin punctele caracteristice principale date prin coordonatele carteziene ale retelei de
constructie. Celelalte axe se numesc axe intermediare.
Materializarea axelor prezentate se face prin minim 2 repere materializate de o parte si
de alta a constructiei .Punctele axelor de baza se traseaza pe teren fata de punctele retelei de
constructie prin metoda coord rectangulare sau prin celelalte prezentate.Verificarea trasarii
punctelor constructiei se face prin : trasarea acestor puncte prin alta metoda ,trasarea punctelor
de la alte laturi masurate ale retelei de constructie,utilizand aceeasi metoda,prin compararea
distantei masurate intre punctele trasate,cu cea data in proiect.
Pt controlul trasarii punctele caracteristice ale constructiei de mici dimensiuni se masoara
diagonalele constructiei trasate ,diagonale care trebuie sa fie egale intre ele si egale cu cele din
proiect. Abaterea admisa fata de unghiu drept nu trebuie sa depaseasca +- 60sec respectiv
185cente. La abateri mai mari se va corecta pozitia punctelor trasate .Pt trasarea in detaliu a

constructiei ,cu o precizie ridicata se executa in jurul cladirii , o imprejmuire speciala din
lemn.Imprejmuirea se proiecteaza si se traseaza cu laturile paralele cu axele cladirii si la o
distanta egala cu inaltimea gropii de fundatie ,pot fii continue sau discontinue.Cele de tip
continuu sunt formate dintr un sir de stalpi amplasati la distante de 3-4 m care inconjoara
cladirea ,iar acestia se prind prin cuie ,dulapi cu muchiile superioare amplasate orizontal la o
inaltime de 0,5-1,2m fata de sol.Cand terenul are o inclinare mare , imprejmuita se construieste
in trepte .

4. POZITIONAREA CAPRELOR
Axele constructiei se vor marca cu ajutorul unor sfori care se vor fixa pe niste capre (ca
cea din figura 1). Caprele sunt formate din doi tarusi verticali, batuti in pamant si o scandura
orizontala, fixata transversal pe acestia. La partea superioara a scandurii transversale se vor
fixa sforile cu care marcam axele. Scandurile transversale ale caprelor este necesar sa fie la
acelasi nivel.
Se vor bate intai tarusii verticali ai caprelor in pamant. Amplasarea lor pe teren se va
face, ghidandu-ne dupa conturul provizoriu aproximativ al casei pe care l-am marcat anterior.
Caprele se vor amplasa in exteriorul conturului casei, in prelungirea axelor peretilor casei (ca in
desenul din exemplu). Prin urmare, bateti tarusii caprelor in asa fel incat caprele sa fie departate
de conturul provizoriu al casei cat de mult posibil, astfel incat sa nu incurce desfasurarea
ulterioara a lucrarilor in santier.
Dupa baterea tarusilor, cu ajutorul furtunului de nivel, se va insemna pe tarusi nivelul la
care va fi amplasata partea de sus a scandurilor orizontale. Va propun ca nivelul partii de sus a
scandurilor orizontale ale caprelor sa fie la minim 50 cm de pamant, astfel incat sa nu aveti
ulterior probleme cauzate de denivelarile terenului. Se fizeaza scandurile orizontale ale caprelor.
Folositi atat pentru fixarea scandurii transversale, cat si pentru cuiul de care intindeti sfoara,
holtzsuruburi in loc de cuie veti avea precizie mai buna si nu veti deranja tarusii batuti in
pamant.

5. TRASAREA CELORLALTE AXE SI MARCAREA .

Odata trasate doua axe perpendiculare, trasarea celorlalte axe devine o sarcina mai
usoara. Nu avem decat sa repetam procedura de la pct. 3, ca sa obtinem figurarea in teren a

axului 6. Apoi, spre exemplu, masuram de la intersectia axelor D-7 si D-6 cate 420 cm, pe axul
6 si 7, marcam cu carioca si avem practic 2 puncte prin care trece axul C deci putem trasa si
axul C. Astfel se va proceda pana la pozitionarea sforilor corespunzatoare tuturor axelor
casei. Ca verificare orice dreptunghi facut de catre 4 axe trebuie sa aiba diagonalele egale (daca
nu le are inseamna ca nu este dreptunghi si prin urmare casa nu este dreapta, deci trebuie sa
refacem niste masuratori). Marcati cu vopsea pe fiecare capra pozitia axei si numele acesteia.

6.CONCLUZII
Se sublineaza importanta trasarii corecte si exacte a casei. De aceea recomandam o
verificare finala (chiar daca cladirea a fost trasata cu instrumente topo).
In concluzie trasarea axelor unei cladiri este o metoda foarte utila chiar necesara la
construirea cladirilor ingineresti, fiind de mare ajutor constructorului in teren.