Motorul sincron scurtcircuitat este unul din cele mai rspndite motoare utilizate n

acionrile electrice. Aceste acionri se gsesc n toate sectoarele consumatoare de energie

electric : industrie, agricultur, transporturi, casnic, etc.Folosirea lor larga se datoreaza
particularitatilor sale constructive si energetice :
-constructie simpla si robusta, fara contacte electrice mobile (la varianta cu rotorul in
scurtcircuit);
-gabarit redus, posibilitatea alimentarii directe de la reteaua industriala,
-randament bun
Dezavantajele motorului asincron sunt:
-pornire nefavorabila, cu socuri mari de curent, la conectarea directa la retea (Ip = (5 ...
6)/n);
-imposibilitatea modificarii economice a vitezei, in limite largi prin metode simple;
-factor de putere scazut, in special la incarcari reduse.
Caracteristicile de functionare ale motorului asincron pot fi obtinute prin calcul sau pe cale
grafica, cu ajutorul diagramei cercului, construite numai pe baza incercarii de mers in gol si de
scurtcircuit (incercarea in sarcina este costisitoare si adesea dificil de realizat).
Pornirea motorului asincron, cu rotor in scurtcircuit:
la puteri mici si mijlocii,
-prin conectare directa la retea, daca puterea motorului nu depaseste 20% din puterea
transformatoarelor din postul de transformare;
-prin conectare in stea si, apoi in triunghi, la motoarele asincrone proiectate a functiona in
triunghi la tensiunea retelei existente;
-cu autotransformator de pornire la puteri mari (sute de kW), prin care motorului asincron
este alimentat cu tensiune redusa (0,5 ... 0,7)Un;
-cu reactante de pornire inseriate in circuitul statorului.
Principalele condiii pe care le impun diferitele procese tehnologice acestui gen de acionri se
pot grupa n 2 mari categorii :
- Asigurarea continuitii n funcionare la diferite perturbaii n alimentarea cu energie
electric (goluri de tensiune, microntreruperi, abateri de durat ale tensiunii sau frecvenei)
sau produse de variaii ale parametrilor mecanici (ocuri de cuplu, suprancrcri de durat);
- Utilizarea unor regimuri de ncrcare care s conduc la folosirea raional a energiei
electrice prin reducerea pierderilor n acionare, realizarea unui factor de putere optim, etc.
Studierea funcionrii acionrilor s-a fcut prin modelarea matematic a fenomenelor fizice.
n acest sens, acionarea a fost considerat ca fiind caracterizat printr-o serie de parametrii
electrici i mecanici constructivi care leag prin ecuaii algebrice sau difereniale diferitele
mrimi de stare.
Prin parametrii electrici s-au neles rezistenele i reactanele motorului; prin cei mecanici,
valorile care definesc caracteristica mecanic a motorului i cea a mainii de lucru, inclusiv
momentul de inerie a ansamblului motor-main de lucru. Drept principalele mrimi de stare
s-au avut n vedere : alunecarea (turaia de regim), curenii i puterile, randamentul i factorul
de putere.

Motorul trifazic: parti componente

In cele de mai jos voi prezenta partile componente ale unui motor electric asincron (ASI) cu
rotorul in scurtcircuit. In crestaturile rotorice 43 (ancoshele) care sunt inclinate, este turnat
aluminiu iar in capatul rotorului este turnat inelul de scurtcircuitare care este turnat odata cu
aluminiul din ancose. In figura de mai jos este aratat in ruptura, motorul asamblat, ruptura fiind
facuta printr-o crestatura statorica, unde se vede bobina statorica.

fig.1 MA scurtcircuitat deasamblat

1- Surub. 2- Rondela metalica. 3- Surub pentru fixarea scutului cap arbore (antrenare). 4- Scut
cap arbore (antrenare). 5- Saiba elastica. 6- Rulment cap arbore. 7- Pana paralela. 8Subamsamblu rotor. 9- Capac interior pentru fixarea rulmentului. 10- Pana ventilator. 11Rulment ventilator(cap vetilator). 12- Subansamblu carcasa cu stator bobinat. 13- Inel de
ridicare. 14- Scut motor cap-ventilator. 15- Surub pentru fixarea capacului ventilator. 16- Surub
pentru fixarea scutului cap-ventilator. 17- Surub pentru fixarea capacului de fixare a
rulmentului. 18- Ventilator racire motor. 19- Capac ventilator. 20- Garnitura sub cutia de borne.
21- Cutia de borne. 22- Saiba grover. 23- Surub pentru fixarea cutiei de borne. 24- Placa de
borne. 25- Garnitura sub capacul cutiei de borne. 26- saiba grover. 27- Surub pentru fixarea
cutiei de borne. 28- Capacul cutiei de borne. 29- Piulita. 30- Rondela metalica. 31- Saiba
grover. 32- Surub pentru fixarea placii de borne. 33- Surub pentru legarea la pamint. 34- Saiba
grover. 35- rondela metalica. 36- Piulita presgarniturii-STAS 8498-81. 37- Inel de presiuneSTAS 8498-81. 38- Piesa de etansare-STAS 8498-81. 39- Piesa de racordare-STAS 8498-81.
40- Surub pentru fixarea talpii motorului. 41- talpa motorului. 42- Inel de scurtcircuitare
rotoric. 43- Ancosa (crestatura) rotorica. 44- Statorul din tole silicioase. 45- Latura bobinei
statorice. 46- Conductorii de alimentare a bobinelor. 47- Iesirile individuale ale bobinelor.

fig.2

Partile componente a M A scurtcircuitat

fig.3

Motor asincron scurtcircuitat cu infasurarea rotorica din cupru

Simbolizarea unui motor este format din grupe de litere majuscule i cifre, care sunt inscripionate pe eticheta
motorului.. Semnificaia acestor caractere este urmtoarea:
M

motor electric asincron trifazat construcie nchis

construcie nchis (grad normal de protecie IP 44, sau IP 54)

construcie protejat (grad normal de protecie IP 22, sau IP 23)

rotor n scurtcircuit, colivie normal

rotor n scurtcircuit, colivie cu bare nalte

rotor n scurtcircuit, dubl colivie

numr varianta constructiv

V

construcie vertical, urmat de valoarea sarcinii axiale [tf]

Pentru motoarele tropicalizate, dup primul grup de litere se intercaleaz tipul proteciei climatice.

a) motoare orizontale
numr nlimea axei de rotaie (cota H - mm)
liter

lungimea carcasei

numr diametrul captului de ax

numr numrul de poli

Exemplu de simbolizare: MIS 315M 80-4

b) motoare verticale
FF

simbolul flanei

numr diametrul cercului pe care sunt situate centrele gurilor de fixare prin flan
numr diametrul captului de ax
numr numrul de poli

Exemple de simbolizare: MASV FF600 80-4;

MIB 2 V3 FF660 80-4