You are on page 1of 81
Dr. André Moreau Psihoterapie Metode si tehnici Traducere din limba france’ ‘Smirandifa-Virginia Briescu Prefata de Camelia Stavarache TReI Faber Studio (Silvia Otteana gi Dinu Dumbevician) REDACTOR Catlin Simion pip Cristian Claudits Coban. Deseere CIP 2 Biliotet Nationale « Romane, ‘ANDRE ‘MOREAU, Paihoterapie + meiode gl tehnicl / Andet Moreu ; tad: Smarindifa Vigna Brea pe Camelia tavarache, ~Bucue Baiaca Te, 2007 ‘itoge BBN 970-979-7075 1. desu, Senne Vinita) Ti Savane, Camel (pre!) esa. Aces ei eate bazat pe PSYCHOTHERARE. Métis Techies, ‘de André Moreau, 2008, (© Bditura Tei, 2007 Cuprins ‘Prefafi (Camelia Stavarache) (Cuvant fnainte (Lue Fauville) bobeeesk BSG & EOL 2. Obectval epi: tine cu ell reduce credinfelor noastre deformante...... * 4, fi in relate... 1°. Dolores si Felix 2°. Mai inti, sunt in relafie cu mine insu 5°, Cella se manifests gi se exprim.. 4°, Cum reactionez: coe ce Implirtigesc. 45 49 49 “50 33 35 6 ‘André Moreau 5° Cumn ae ponte prim evaluate ea ceva hpitigese cella Sin dragon 4. Comunicre,terapie eae 1 tenga teapior (a comuniiri) Becta pl 1 Cental placebo poritv” (4%) 3 Terapeael (profesor, funconaral 2 Son ace ape poste OO) Seni de ip V.PNL. (Programarea neurclingvisict) “A Argent 3. Peuponiile” sau copie” PN. Peihoteraple, Metode gi tenick 7 . Chestionarinspirat din PNL.. Di elticf PNL sn 7, Problema diagno cae pentru cet A. Harta nu este tertoril... B.Tipuri de diagnostic. 1. Diagnosticul in ,modelul medical” 2 Diagnosticulpoiiatre — 3. Dingnosticul istorc aprofundat: madelulanaitc 4, Diagnosticul lrg al vii actual a clientul. 5. Diagnostculinstantonex gai gi acum. C. Mandstirea de pe malul lacult. 1. Diagnostic fic -meical 2 Diagnosticul aprofundat arheologc gi storie 3. Dingnosticul.lagit” 4 Diagnostic actual 8. Instrumentele diagnosticulul ale terapiei 1. Aprivi 2 Aasculta 5: iagin (eiterpea) 6. Asimgi Bibliografie in france. Bibliografie fn limba romana. Pratap Unii oameni cumpard o carte dupa ,pedigi 4, daci e scris& de autorul X care e o celebritate, atunci trebuie si o cumpere. Ei fac parte din categoria constt- matorilor de tipul ,o cumpar, deci exist”. Alfii aleg 0 carte fir stie cf sunt lucruri pe care nu sti ci le gtiu, dar le vor gist in acea carte. Ei sunt cumparitorii ,0 iau ‘ca 8% mi schimb", Cei mai mulfi se iau dupa sfaturile altora, ei sunt cumparatorii de tipul ,am auzit cf..." Exist si o categorie mic’, pregatita si caute intr-o car- te rispunsul lao intrebare personalA. Ei sunt cumparé- torii mi indoiesc, deci cumpar’. ‘Un vechi proverb oriental spune c&lun lucri trebuie spus dact e ,adevirat, util gi exprimat intr-un mod bi- nevoitor”. Parafrazand, am putea afirma c& Psihoterapie, ‘Metode gi teknici respect cele tei principi: exprim mai multe adevaruri stiinfifice, e folositoare atat incepitori- lor, edt si psihoterapeutilor experimentafi si e scrisd in- trun stl interactiv-practic. Principalul atu al acestei cirfi este cf in ea poti gist teorie gl practici, exemple de exerciii gi studi de caz. Exerciiile sunt descrise in detaliu: cu instruefiuni, inter pretare si indicafi clinice. 10 André Moreau Un viitor psihoterapeut afla ce fel de intrebari se pun in cadrul primei intalniri cu clientul, cum s& pri- vveasel, si asculte, sf vorbeasci, si simtd sau si inter- preteze materialul oferit de pacient. Aceste aspecte de- osebit de practice sunt greu de gisit in cartile aflate pe piafA, care trateazi psihoterapia la nivel de con- cept. ‘Celilalt avantaj este integralismul ei. Cartea docto- rului Moreau integreaza principalele repere din psihana- liza, Gestalt, analiza tranzacjionals, terapia rogersian si hipnoza-PNL. Aceste forme de psihoterapie fac parte din psihoterapiile clasice. ‘Cartea Psihoterape. Metode pi tehnici te invitt si-fi deze volfi politeismal fn psihoterapie, si mu cazi in plasa jo- curilor psihologice distructive pacient-terapeut, s8 co- munici intr-o maniera ,placebo pozitiva” gi s& alegi dintre mai multe tipuri de diagnostic. ‘Cel mai interesant aspect al cirfii este modul in care se explic& principiile teoretice sau metodele cu ajutorul ‘unor exerciii, multe dintre ele fiind creafia autorului. ‘Aceste exercifi sunt structurate pentru a fi aplicate fn ca- ral psihoterapiei de grup. CCitind aceasta carte nu vei deveni psihoterapeut, dar vei infelege ce fel de psihoterapeut pot si fii. Formarea fn psihoterapie presupune un drum lung de la teorie la practict, de la terapia personal la psihoterapia clientu- Ii, iar pentru unii de la rigiditate Ia flexibilitate in psi- hoterapie. Mai pofi invaja c& ,inteligenta inseamné si ‘spunzi creativ in fiecare moment” si, ceea ce este mai important, oi succesul in psihoterapie tnseamndt un terapeut care intr tn apatul fui Procust-clientul”. Dupi toate cele prezentate, poate vi intrebafi care ¢ legitura intre tipurile de cumparatori enunjaji la ince Pret " put gi lucrarea de fafa. Ce fel de cititor se potriveste cel ‘mai bine cu cartea doctoralui Moreau? Ei bine, eu v-am det tat’ dar dumneavoastra va trebui si-l meste- cat ‘CAMELIA STAVARACHE, ‘Aaitet univ, piholog speciist haloglecliiet 9 per Frei anda ete lelntegats Cuvént inainte Doctorul André Moreau sau Andsé, cum imi place sie s8-i spun, este inainte de toate un birbat cu un zimbet fermecator, pasionat in permanenfi de injele- gerea sistemelor noastre psihologice. Mi se pare un om asionant, un fel de enciclopedie a terapiilor, un ex- plorator aflat mereu tn cdutarea a altceva, inventiv gi fin ascultitor, observator atent si respectuos al fiinfei umane, Mi-e drag pentru cl-mi plac oamenii curajosi, Indeménatici si pujin rebeli. André nu se fereste sii suflece manecile gi si dea 0 mand de ajutor in comu- nitatea terapeutica pe care a creat-o sau cind vine la atelierele de vacanfi ale asociafiei noastre, Microcti- mat, unde este un susfindtor de incredere si terapeut apreciat. Asociajia Microclimat, fondata in 1997, este ,copi- Jul natural” al organizatiei ,Espace du Possible” din Franfa. In fiecare vari se aduna aici peste o suti de participant, in cdutatea sensului viefii sia nevoilor lor. rice persoana competent intr-un anumit domeniu poate propune un atelier de muzict, sculpturi, bio- dans, biovoce, explorare naturala, metoda Byron Ka- tie, dar gi ,grupuri de intalnire”, metode mai eficiente pentru abordarea unor teme precum dragostea gi se- 4 ‘André Moreau xualitatea, stresul, monotonia viefii de zi cu i, chuta- yes unui petener ete ——— ‘Luc Fauville, sculptor gi fondator al asociafiet ‘ASBL Microclimat Belgia Introducere Dupi ce, timp de 30 de ani, am condus in Belgia gru- puri Balint centrate pe relafia medic-pacient si grupuri de formare pentru terapeufi in Belgia si Franfa, am ince- put si fin cursuri de formare pentru terapeufi gi in Ru- sia, Polonia, Tunisia, Franfa, Algeria, Bolivia i Romania. ‘Am descoperit in Romania mult& motivagie in randul ‘medicilor si psihologilor pentru a se forma in noile tera pil. Am intalnit editori care mi-au tradus si publicat cit file (vezi bibliografia in limba roman). In Romania am condus unele grupuri de formare pparfiald, iar, dintre acestea, multe igi continua a tea formatoare pentru mai bine de 350 de terapeufi. Doud dintre lucrarile mele, Autoterapia asistatd i Desco- perifi-od trecutul, dezvolt’ teoria gi conjin numeroase exerci ‘Mai mulfi terapeui mi-au cerut o carte de introduce- rein psihoterapie, concret4, cu multe exercifi practice $i rapid accesibile pentru terapeutii in formare sau pentru psihologiiinteresai de psihoterapie. Este important si subliniez ci aceste exercifi nu pot fi utilizate practic dact terapeutul n-a urmat el insusi o formare serioasé intr-o ‘metodi psthoterapeutic’. Doar prin aprofundarea cu- noasteriide sine printr-o formare adecvatt pute si ti- 6 André Moreau lizafi acesteexerciii pentru a+ ajuta pe celal Ele pot fi utlizate gi de cftrepacienfi care au stablit deja o re- lajie terapeutict cu o persoand calficata. André MOREAU Miinistirea Béthanie din Bruges, Belgia — Paste, 2006 Capitol 1 aNoile terapii ‘Scurtd istorie a psihoterapiilor in Europa Pand fn 1970 doar psthanaliza exista ca metoda psi- hoterapeuticd, in gedinjé individuals. Intre timp s-au dezvoltat alte metode, dintre care doar uunele au apairut inainte de rizboi, in Statele Unite, pre- cum trainingul autogen, bioenergia sau terapia centrat& pe client a lui Rogers. Astfel au apirut gi la noi, venite adesea de dincolo de Atlantic, asa-zisele terapii umaniste, precum dinamica de grup (1960-1970), psihodrama (1965-1975), bioener- gia (1975-1980), Gestalt-erapia (1980) pi multe altele. 1° De ce noile terapii?! Aceastd expresie, pufin ambigua, desemneaz un an- ‘samblu de metode orientate spre starea de bine, dar care 1 Vea g Ghidul practical Noilor Terapii de Kdmond Marc, Eaitura RETZ, 1991. 18 André Moreau ‘nu sunt toate de acelasi ordin. Sunt noi pentru ci sat dezvoltat in Franja sit farile vecine i, drept urmare, ut ‘sunt inca bine cunoscute publicului, de altel nici practi Cienilor. Este posibil s8 le clasificim sub aceeasi denumi- re pentru cf prezinti unele convergenfe. Mai inti, toate ‘acorda un rol important abordarii corporale. in compare fie cu demersul verbal al psihanalizei, ele pun accentul pe exprimarea emofionall si pe comunicarea nonverbal ‘sunt interesate mai mult de comportament, de acfiune, ecit de discurs. Sunt orientate cite aici si acum’, citre felul in care se exprimé persoanele, acfioneazd si intretin relafa in prezent, mai degraba decat si evoce trecutul gi ‘i reconstituie povestea subiectului. fn sfargt, utilizeaza adesea tehnici de grup, ceea ce le diferenfiaz8 de terapii- le clasice, pur individuale. Multe dintre aceste abordari vin din Stato Unite, dar suits adesa of dc lor ssuntin general europene. Unele se incadreaza intr-un cu rent numit ,psihologie existenfals”, yexpresie a potenfia- Tului uman” gi care este mumit cel mal adesea in Franja sn expresia ,psihologie umanista” (pentru a-l distinge Secucntal cteponareetaist ide cel psthanalitc). ‘Acest curent al psthologiei umaniste nu este nici form, nici omogen. Este rezultatul a numeroase tendin- fe care au apirut fn anii ‘30 si s-au dezvoltat dup& riz- doi: = Psihodrama lui Jacob Moreno: ~ Dinamica de grup a Iui Kurt Lewin; = Analiza existenfiali creat de Ludwig Binswanger, Victor Franki, Rollo May; 5 ~ Non-directivitatea lui Carl Rogers sau terapia centra- ta 7 EE men tat = Gestalt-terapia a lui Friedrich Perls. Nolte terapi ” Diferitele abordiri care jin de psihologia umanistt (bioenergia, analiza tranzacfional8, Gestalt-terapia, re- birth, non-directivitatea, analiza primar8, sofrologia, etc.) aut specificul lor. Ele impartigesc totusi o anumitl ‘0 anumit conceptie despre om care se ex- in nofiunile de crestere, experienfé, intalnire, autenticitate... Ele tind totodaté s& anuleze o opozitie prea marcantd intre stinitate si boald, adresandu-se att persoanelor ,notmale” cat i ,nevrozafilor”. Obiectivul Jor const mai putin in a ingriji sau vindeca o ,boala” cit in a permite fiecdiruia si-gi dezvolte si si-sl sporeas- cA potenfialitifile, si-si imbogtfeasca viafa gi experien- fa, si creeze relajii mai intense si mai armonioase. Nu exist deci pentru psihologia umanist& 0 delimitare strictd ntre psihoterapie, dezvoltare personala gi tehnici de creativitate gi exprimare. Totusi, daci dorim si stim care sunt aceste posibili- {8 diferite, parcursul devine adesea lung, scump si nu {ntotdeauna eficient. ‘Schimbarea nu este neapirat dificls, dureroasi sau lTungé. Acordand o atentie diferita viefi gi experienjelor noastre, noi alegeri gi noi resurse pot si apard. 2° Cum si ne regisim? Pe piaja exist mai mult de 130 de metode psihotera- peutice. ‘Vom incerca in continuare si le clasificdm in patra 20 ‘André Moreau Clientul este invitat si vorbeasc& pentru a se vinde- a: exemplul tipic este psihanaliza. Alte exemple: terapia lui Carl Rogers, programarea neurolingvistic’, dar si analiza tranzacfionald in sedin}a individual. 2. Socioterapiile se practicd in grup. ‘Tulburarile de dezvoltare apar in relafile defectuoa- se cu persoane importante (parinfi-educatori) din copi- Tie. fntr-un grup, fiecare persoand repeti cu ceilalfi membri ai grupului drama existenjei lor: dependen{a, dominate, agresivitate,tristefe, evitare, contact defectu- ‘95, proiecti, transfer. Grupul animat de terapeut poate clarifica aceste com- portamente gi ajuta la gisirea unor rispunsuri mai adec- vate nevoilor din relafile deschise gi far& aparare. Exemplu: dinamica de grup, Gestalt-terapia gi anali- za tranzactionald in grup, psihodrama. ‘Scopul acestor terapii este crearea unor relafii sind- toase in grup pentru a vindeca relafile traumatizante din trecut. 3. Somatoterapiile sau terapiile cu meditare corpora- 1. Conflictele au repercusiuni corporale: asupra muschi- lor (tensitune-destindere), viscerelor (contrac, secret), circulafiei sau respiratici ‘Terapiile corporale folosesc corpul ca suport de schimbare: miscarile, respirafa,relaxarea, masajele. Exemple: bioenergie, rebirth, eutonie, integrare pos- turalé, masaj senziti, sofrologie, Trager. {n toate aceste situafii trebuie si mobilizafi corpul, si estindefi ori si respirafi pentru a va vindeca. Noite” terapit 2 4. Oa patra categorie este reprezentati de meditafit care pot da un rezultat analog metodelor precedente, cu toate ci aici nu se vorbeste, mu se creeaza o relafie gi se imobilizeazs corpul. ‘In aceasta direcfie se incadreazi hipnoza, terapiile trans-personale gi curentelespirtualiste. Artele marfiale au un efect terapeutic si pot fiintzoduse in categorile 3 gi 4. 3° Vindecare sau dezvoltare personala? ‘Cludate sunt caile schimbatrii, dar si corpul nostra ‘este ciudat, Sa analizim pufin. Puter manca in sute de feluri di- ferite gi s& supraviefuim mult timp. Indiferent daca mancim mai mult legume, carne sau cereale, corpul nostru reugepte cel mai adeses si-gi pro- ccure calorie, vitaminele gi tot ce-i mai trebuie. fi putem asemina cu 0 maginé care funcfioneaza indiferent de combustibilul cu care este alimentata: gaz, benzing, mo- torind, alcool, zahir sau dinamiti. {in psihologie, e oarecum la fel. Majoritatea oamenilor {pi rezolvé conflictele in viafd fra tratament. Terapia nu face adesea decit si ajute la regisirea mecanismelot pier- dute sau refulate ale unef cresteri sinatoase. Astfel, si adesea fird 0 infelogere rafionalé, ei reugesc s8-si rezol- ve complexul Oedip, problemele in dragoste, competi- fie, creativitate etc. ‘Nui deloc uimitor of tulburdri asemandtoare se vin- deci sau se amelioreaz: prin vorbire - psihoterapii prin crearea de relafii ~ socioterapii 2 ‘André Moreau mobilizarea corpului _- somatoterpi Prin imoblizare corpulsi ~meditai 4° Aici si acum, puncte comune ale noilor terapii? Bineinjeles ci intre toate aceste terapii exista puncte comune. _Somatoterapiile utilizeaz’ vectori comuni: *" referinja la corp, la organele de sims care ne rea- duc in mod constant la «aici si acum, adic& Ja un = proces in evolusie asupra cliruia persoana fi con- centrezi atentia, printr-o = focalizare pe procesul psiho-corporal pe cale si se produc’ aici si acum. 5 Printre procesele somato-terapeutice comune, eviden- exprimarea libera verbalé si corporala; = catharsis (sau amplificarea emojionala); = trezirea constiinfei dinamice; «RE sayrmen cee dine ccursul la aceste terapii, _ ‘Terapiile corporale care ne intereseaza aici au, de ase- ‘menea, puncte comune: ao = specifice terapiilor corporale ca respirafia, destin- derea muscularé, fipatul; - aseménitoare terapiilor verbale, dar cu 0 conota- sie corporald: transferul, de exemplu, exist fn tos fe tril, dar are un impact special dac inte ‘greazi corpul (al clientului gi al terapeutului). Un punct comun al terapiilor corporale, care le dife- rengiazA de terapiile verbale, este in mod evident refe- Nolo trap 3 tina la cosp, la organele de sims (vézul, aural, atingerea, pperceptile musculare gi visceral) sla sistemul psihomo- tor: incdrcare-tensiune-descércare-relaxare. Acestea ne re- aduc adesea la «aici si acum» (aport major al terapiei Ges- tall), nu ca o stare, ci ca un «process in curs."2 In terapiile umaniste (precum somatoterapiile), pro- cesele vindecirii nu fac adesea decat si pregiteasci te- renul pentru dezvottarea personali. De aici rezult lip- sa de interes pentru a distinge intre terapie gi crestere personald, cici procesele sunt aseménatoare. Vechile te- rapii au ca scop reducerea obstacolelor care stau in ca- lea dezvoltiri si creeaza boala, in timp ce noile terapii prezint& printrealtele gi un nivel ridicat de antrenament pentru dezvoltarea personali Terapiileindividuale sunt centrate pe boald. Noile te- +apii, mai ales in grup, sunt centrate pe schimbare gi via- ra 5° Procesul schimbarii? Exprimare si schimbare in terapie Modelul psihanalitic a dominat mult timp practica psihoterapeutica sia condus la punerea accentului pe fac- ‘orii care pot si induca o schimbare la pacient prin aso- ‘afi libere si interpretare. De fapt, interpretarea, adu- cand manifestarile constiente ale subiectului la motivele Iu inconstiente, favorizeaza indepArtarea refulasii, mo- dificarea economiei pulsionale gi a relajillor intre dimen- 3 Betras din revista Somathothispias, nz. §, lamar, 1990. 2 ‘André Moreau siunile personalitifii. Interpretarea apare ca un mod de ‘acfiune esengial al analistuli, fara fi totugi singurul. -Noile terapii” (analiza bioenergetics, Gestalt-terapia, analiza primard, abordarea lui Rogers) au pus sub sem- nul intrebarii locul central al interpretirii si au plasat pe primul plan al procesului terapeutic ,descircarea emo- fionala, jipitul, exprimarea traizi. ‘i ‘Astfel, exprimarea implicé sentimente, emofii,tréirea corporala si mobilizarea corporala ca find motorul cel mai profund al procesului de schimbare: expresia nu este doar singurul mijloc de a accede la altceva (injelegerea, ‘rezirea constiinfe, sugestia, modificarea corporal ‘ntr-un grup, repetim aici gi acum cu ceilali partici- pangi comportamente preprogramate de mult imp: pa- siv-activ, dominator-dominat, supunere-revolt&. Dat par- ticipantul nu este constient de toate acestea. Toatd arta terapeutului este de a-lajuta pe client si identifice com- portamentele pe care le induce la ceilafi gi care seama- nd cu comportamentele parinfilor, ale partenerului, ale copiilor sii, ale patronului stu ori cu cele ale colegilor gi prictenilor. in grup, el vede concret care este partea sa de responsabilitate in conflictele pe care le provoaci sau cu care se confrunta. Trezirea constiinfei sale este emo- fionala si comportamental8. Printre altele, prin experi- ‘mente sau exercifii adecvate, el este ajutat si exploreze comportamente alternative, mai favorabile, susceptibile de a aduce un mai bun rispuns nevoilor sale. Rolul terapeutului este deci esential in favorizarea procesului de exprimare. Pentru aceasta trebuie creat un. ‘limat de incredere gi de libertate. Rogers a descris foar- te bine atitudinile terapeutului care permit instaurarea unui climat de infelegere empatict, atenfie pozitivi ne- condifionati, de autenticitate si congruenfi. Se pare cX Noite tapi 25 atitudinile sale trebuie si fe pertinente, oricare ar fi abor- darea terapeutick utilizat8. ‘Terapeutul trebuie astfel s& ,reflecteze” pacientilor comportamentele sale, discursul siu, atitudinile sale; el trebuie si joace un rol de oglinda, nereacfionand intro prima fazt la propunerile si conduitele pacientului, ceea ce permite acestuia si le perceapt mai bine gi si infelea- gi partea sa de vind in relafia $i conflictele pe care le cre- eazi in grup, aseméndtoare celor pe care le ereeaza aca- si ori la munci. Implicarea corpului in situafia terapeutici este un alt mod de a amplifica procesul de cexprimare. In primu! rind pentru ci exprimarea corpo- ala manifest mai direct decat cuvantul (supus rafiuni) fenomenele incongtiente: ,Corpul nu minte’, dupa for- mula lui Lowen, ceea ce inseamna ci el transmite ade- sea emofile, impulsurile, reacfile profunde ale persoa- nei, cici, mai mult decit cuvéntul, corpul scapi fn parte controlului constinfei tenia indreptata astfel asupra a ceea ce se exprima prin gesturi, mimic, posturi, modul de a respira si de a se misca poate constitui un mijloc de acces mai direct la problematica pacientului dectt simplul discurs. ‘ln sfargit, implicarea corpului in cadru, terapeutic antreneazi o activare a procesului de schimbare. Ea este ‘componenta unei «treceri la acfiune» care apare din ce fn ce mai mult ca o condifie necesara a oricirei modifi citi psthice. Tind gi simfind intens conflictele in situa- fia terapeutica (si nu doar vorbind), pacientul se poate angaja in procesul de schimbare."3 ‘Am urmat personal, in mod aprofundat, formari Jungi: mai inti in psihanaliz8, sofrologie si psihodrama am 26 André Moreau analiticd cu formatori europeni. Apoi, progresiv, mam orientat catre formatorii americani: psihodrama more- rriand, analiza tranzacfional, hipnoza eriksoniand si mai ales Gestalt-terapia. Am refinut urmtoarea opine. fn te- rapiile verbale, mai ales in psthanaliza, trebuie 6% infe- legi pentru a te schimba. Dar am vizut si am trait ade- ‘sea pe pielea mea faptul cf a infelege (a deveni congtient intelectual) nu favorizeaza decat foarte pujin schimba- rea. In abordarea american’, mai global emofional si corporal, trebuie 68 te schimbi pentru a infelege. In PNL se spune: dact avefi conflicte cu cineva, schimbafi-va ‘ai intai comportamentul. De asemenea, se menfiones- 28: dack facefi mereu acelasi lucru, vefi obfine mereu ace- lagi rezultat. Din aceasta perspectiva, vad adesea schim- bari de comportament, uneori chiar rapide. 6° Cum si vi alegefi terapeutul? Noli terapeuti” au practicat adesea pe ei ingsi diver- se metode fnainte de a se forma in cea care le convine cel ‘mai mult, Unii chiar au urmat mai multe forméri apro- fundate: de exemplu intre 60-100 de zile in somatotera- pe sau intre 500-1000 de ore de terapie si de superviza- rein psihanaliza, Deci inainte de a decide, incercafi alte modalitijina- turale de a vi descurca: prieteni, intalniri, migciri spiri- tualiste, dans, meditafi ete, Informati-va apoi de la prie- teni, din reviste sau cirfi. Consultafi un terapeut. Nu czitaf si intrebafi ce calificiri are (medic, psiholog, psi- hhiatru, asistent social), ce formar a facut (peihanaliza, Gestalt, analiza tranzacfionals, bioenergie, somatoanali- 28) g.ce tare practic’, Noll terapi ar Eventual, incercafi mai intai si vi inscrief la el pen- trun week-end de grup sa citeva gene Face fl ‘cu un alt grup de tendinga diferita. Citi articole gi cArfi despre aceste metode. Alegefi apoi terapeutul cu care vi sin armonie pacing un dr hag imprew luni sau cafiva ani: u in week-end. ose eeeee Sinu uitafi niciodata c& persoana conteaz4 mai mult decat metoda, Este preferabil si alegeti pe cineva care nu este fixat {in mod dogmatic la o singurd metod3. Dupa acest drum lung, vefi avea timp liber sf incercafi s8 gustafi si alte ‘metode, vefi putea si incercafi si alfi terapeufi, pentru tun drum complementar, in functie de nevoile voastre. Cu ajutorul acestei iri sau al altora, antrenafi-v8 cu rieteni in care ave}i incredere! Creafi noi relafii cu per- soane care vi pot vorbi despre ele insele sis vA asculte ind vorbiti despre voi, fird s& va consoleze, si vi dea sfaturi, s& va critice sau si va judece. Impirtisifi-va lec- turile. Vefi ajunge astfel sX creati, progresiv, o lume in care cotidianul va fi terapeutic. Vefi reugi astfel sx spu- nefi ,La revedere gi mulfumesc” terapeutului gi parinji- Jor, fird sentimente de culpabilitate si cu dragoste. Capitola Credinfele noastre dirijeaz’ lumea Prin credinf’ infeleg ceea ce credem despre noi si cei- lalj: pirerile noastre,judeciile noaste,criticile noastre, ceea ce credem ci este ,realitatea”, Si lum céteva exem- ple: ~ Credinfele noastre despre noi ingine: sunt incapa- Dil, nu valorez nimic, nu am dreptul, sunt formi- abil, sunt superior, am dreptate, mi ingel mereu; ~ Credinfete noastre despre ceilalf i lume: oamenii ‘nu mi plac, ,gura lumii“, tofi barbafii sunt... toa- te femeile sunt....,tofi oamenii sunt ri, tofi politi- ‘deni ig bat joc de popor,toati lumea este frumoa~ 8%, toaté lumea este amabilé, trebuie si te feresti de oameni... Unele dintre credinjele noastre ne permit si-l injele- gem ori si-l ghicim pe celilalt. Ble sunt constructive, Alte credinje au consecinje dezastruoase in relafiile noastre cu ceilalfi, cdci sunt cauzele conflictelor pe care le generim si care ne fac si suferim, atat pe noi, ct si pe cella. 30 ‘André Moreau A, ,Realitatea” este o constructie Ceea ce in limbajul curent numim ,realitate” este 0 combinafie intre ceea ce este si ceea ce eu numesc ,ade- viral” despre ce imi imaginez in legiturd cu acest su- biect: realitatea exterioari si realitatea interioars. 1° Perceptia ,obiectioi” Ce auzi EXERCITIU IN GRUP. REPETAREA UNEI FRAZE AUZITE Explicaj of tei persoane din grup vor ies din salts ok 0 sa spunef flectrei persoane exact aceeng fazt gi flecare va re- cea cuit. 7 tel pesoane pesca, Dac exo tei pu tefi scrie fraza urmiltoare: ,Ieri am mers lao conferin}t si ‘am auzit pe cineva care spunea: «Eu mu amt iluzil. Vid re- alitaten in faft», Conferentiarul ii spune: «Toati lumea are ilucii, dar cei care au prea multe rise st cad tn dezi- luzie gi depresiex”. : Introduce tn salt prima persoant pe care o aezafi cu spa- tele la tabla, ca sit nu poat vedea textul seis ye tabla. Citifi exact aceensifrazk gi ceri sto repete ait mai fdel posbil, ‘apo scriefi pe tab ceea ce a spus “ ‘Procedafi la fel cw a doua persoani si cua teia. Comparati cele te faze reproduse gi vefi obseroa ci sunt difrite. ,Coea ce este” este ceea ce afi scrs gi ceea ce afi spus. ,Realtaten” este ceea cea repelat persoana,cici cu aceast realtate ea plea- i, ip va construi ptrerea despre dummeavonstrt si va acfo- 1a sau reactiona fn consecing sett ‘Vi putefi imagina cf lucrurile se complicd atunci steve leontne nai complexe, deun discus saude-0 Credinjlenoastr direazd lumen ” vvorbi spust acum 20 de ani, Fiecare igi construieste lumen in functie de capacitatea si dorinja sa de a nfelege. . Limbajul gi sensurile cxvintelor Fiecare om confer cuvintelor folosite sensuri diferi- te de ale celorlalyi. Cand ascultm pe cineva, selectim din ceea ce spune cuvintele care ne intereseazA,frazele gi semnificafiile de care ne putem lega. Chiar si cuvinte- Je sunt codate in mod diferit. EXERCTTTU IN 4, DEEINITIA UNUI CUVANT Fiecare membru al grupuluiscrie 10 cuvinte pe care le aso- cian mod liber cuottulué .dragoste”. Cand afi termina, fiecarecitete cuvintele pe care leva ales gi stablese cite alte (persoane au ales acelasicucint. Am ficut acest experiment in reo sui de grupuri de cite patru persaane in care singurul uct commun celor patru memtbri dint-un singur grup era tandrefe. In toate celelalte grupuri, nu -a tntamplat nicioda- (ca un cudnt st fe comun celor patru membri. Aceasta inseamni cd oamenii au nofiuni diferite de- spre dragoste, ceea ce explicit in parte conflictele pe care le fntalnim in cupluri, cici cei ce se iubese au idei diferi te despre dragoste. La acest stadiu de neinjelegere se adaugi conflictele care pot apirea din alte motive. (Cand un politician spune ,Poporul doreste o schim- bare", toati lumea este de acord, dar nu stim despre ce schimbare este vorba. Fiecare si imagineazi o schimba- re diferiti. Ne aflim aici in fafa unei declaraii demago- gice, ficuta pentru a obfine mai mulfi legatori in acest moti in terapie este important s& ajutim clientul si explice exprimarile prea vagi, cum ar fi, de 32 ‘André Moreau cexemplu, ,au1 ceva cu mine”. Rispunsul terapeutului tre- buie si fie: ,cine gi de ce?” 6. Ceva ce vedem 1. CUBUL Daca cerefi unui grup si priveascd acest desen, cu si- guran{é toaté Jumea va vedea un cub. Uni vid de sus sidin dreapta,alfi il vid de jos si din stanga. Ceea ce este sigur c& nu existd nici un cub. Acest desen este pro- iecfia unui cub pe o suprafafa plan. Nu exist volum. ‘Totusi,ficcare ,vede" un volum. Incercafi s& privifi timp de 10 secunde acest desen firé si vedeti cubul. Practic, nimeni nu reugeste. ,Realitatea” este acest desen facut in lini si proiecfia cubului pe care-1 avefi in cap inc din scoala primard, cAnd afi invaat sB-1 desenafi. Un co- pil needucat nu ar putea si vada un volum fn desenul respect “Totusi cu aceasti ,ealitate” putefi si discutafi despre proprietafile unui cub si s& fabricafi obiecte care au aceasti forma. ‘Gredinfee noasre circa lumea 33 Aici, putefi fi constient 4 proiectafi un cub. Putefi chiar si-i descoperifi originea (atat de importanté in psihanaliza): in scoala primard cu un anume invajitor care desena pe tabl& cubul asezat pe catedr’. Nici trezi- zea conginfei ci nu este vorba de un cub adevirat, nici descoperirea originii sale nu va vindec’ de proiectia dumneavoastrd. Acestea sunt iluziile majore, credinjele si proiectile psihanalizei, Singurul lucru util i eficient este de a deveni con- stient ci aceasta proiectie ne apartine gi avefi responsa- bilitatea de a v-o reinsusi pentru a nue coplesi pe cela laltcare ignora acest lucru gi se simte Tuat dreptaltcineva sinerecunoscut aga cum este. In exemplul dat, proiectia este aproape logica gi recu- noscuta cu upurinfa de toati lumea. In proiectiile mai putin ,vizibile”, ca frica de autoritate, abandon, revolt, respingere sau agresivitate, proiecfia rimane inconstien- ti 5i se repeti pe tot parcursul viefii. Putem astfel s& ne ‘dim seama ci este mult mai greu pentru o persoani si se elibereze de proiecjlle sale deformante, chiar dac’, atunci ele cand se repeti, i se aratl si i se demonstreaz existenja lor. 2.VAZA Pe acest desen pot fi ,vazute” diferite lucruri: 0 vvazi sau doua profiluri care se privesc sau o cupa care poate evoca slujba religioast sau o sect. Mai putefi »vedea” dou’ vaze: pe mijloc, una alba, mai fink, si tuna mai mare, pe fundal, inchisi la culoare. Mai pu- tefi, de asemenea, ,vedea” patru profiluri: douk negre {in interior i in spate, precum si doua albe, in exterior si in faft, de sexe si rase diferite. in plus, nu putefi ve- dea vaza gi profilurile in acelagi timp. 36 ‘André Moreau Unii vid aici o clepsidra, Pentru a vi pune de acord, trebuie spus cl mu existi nimic din toate acestea. Exist doar o suprafasa plan, linii, un desen. Profilurile sunt {n capul vostru gi le proiectafi pe desen, la fel casi vaza, ccupa gi clepsidra. Dac& fntoarcefi desenul sau il ristur- nafi, nu vefi mai vedea nimic din toate acestea. Intr-un grup din Romania, un barbat a ,vazut” o halterd: era campionul de judo al Romaniei! ‘Aceasta este ,realitatee" care] conduce la ,adevir”: ‘ceea ce descriem practic cu proiectii gi care existé pe de- sen fird a- interpreta. ‘Acest desen a fost creat in 1870 de citre fiziologti ger- ‘mani (fondatorii Gestalt-terapici) care voiau 84 arate di- ferenfa dintre senzafie (ceea ce ajunge pe retina noastr8) i perceptia pe care o aver, adici proieciile pe care le rrimitem” pe acest desen si care-i dau un sens, ,.Reali- {atea” ne aparfine gi este diferita pentru fiecare. Gestalt-terapia se defineste ca 0 relafie data intre un subiect (dumneavoastr) gi un obiect (aici desenul, dar poate fio alt& persoand, un Iucru, un sentiment ete). Re- Iatia depinde de proiecfile pe care le facem. In ,dragos- Credingle noastre diaz lumea 35 tea la prima vedere”, aceste proiectii predomina gi as- ‘cund oarecum ,adevirul” persoanei aga cum este ea. »Realitatea” este o combinafie a ,adevirului” acestei persoane si proiectile fiinfei ideale. Partea pozitiva a acestor proiecfii este de a avea un proiect despre ceea ce dorifi s& construifiintr-o rlafie gi s8 alegefi mai bine ti- pul de persoand pe care 0 cAutafi. Nu existi vant favo- rabil daci nu sti in ce direcfie te indrepfi. 3, DESCRIEREA UNEI PERSOANE EXERCTTIU IN GRUP. DESCRIEREA UNEI PERSOANE IN TREI PROPOZITI CCerei ca tei persoane sit ast din sald. Solcitafi un volun- tar, de preferingt necunoscut de cele tre persoane gi care a ra- ‘mine in mijlocul grupului. Chemafi prima persoand -i cerefi sf descrie persoana care st tn picioare in trei propozifi. De exemplu: od at este blond, are o nut degajat ioc albagtri Asigurat-ot of ceea ce ved persoana poate firemarcat de toatl lumen, Ceea ce se obser trebuie fie obiectio. De exemplu, mu puter vedea oi persaana se sme fn largul stu, frst sau pani- ‘alt (deaarece aenstt descriee mu est obiectiod). Semme obiec- tive sunt alura degajata planseele sau tremuriturile.Intrebati ‘poi voluntarul daciceen cea ales are vreo important in viafa ‘1, en de exemplu, pail blond care poate eoca modell de feme- ie ideals oki albastri, pe ce ai mami sau dact aura degaja- (2 evoct faptul cd practic relaxarea. In majorittea cazurilor, dintr-o sui de elemente obiective, persoana alge tei care au 0 semnificaieobiectio’ deosebita pentru ea. Este vorba deci de 0 alegeresubiectod dine osuti de lucrari objective. “Introducefi in sal cen de-a doua persoand gi realiza} cu ea acelasiexercif. La fe cu cea dena treia persoand. 36 ‘André Moreau Intrebati apo’ tn sald care este caracteristca principald care 1a frapat pe fiecare participant gi vet vedea cf ficare are 0 imagine diferits despre aceasttpersoand. Acest mod de a ve- dea este .realitaten” pe care o are despre persoana respectio. Este ceaa ce determint comportamentul pe care vom avea fa de ea. Ficare are realitatea sa ori punctul situ de vedere. Ceca ce vedem in realitate este deci o selectie foarte subiectiva a coca ce apare sub ochii nostri din punct de vedere obiectiv. Este adevarat pentru ceea ce vedem, cee ce auzim. Asta explicd de ce ne plac anumite geruri muzicale sau de ce barbafii nu se indrgostesc cu tof de aceeasi femeie..., din fericire! ‘Asa se explict si atracfile noastre extrem de selecti- ve. In dragoste, de exemplu, sunt atras de o femeie din douazeci sau cincizeci de femei si asta se explict prin atenfia acordata detalilor care sunt cel mai adesea lega- tede forma fejei sau a corpului, mult mai mult decat va- lorilor pe care le consider importante cum ar fi relafia, tandrefea, privirea interioari ote. si care nu intervin de cat in plan secund, In plus, aceste alegeri sunt aproape ‘oarbe gnu stim de unde vin, nici cum opereazs ele. Noi credm astfel o selectie extraordinars, cel pufin la prima vedere, si asta face ca multe persoane s& riménd singu- ze, cici privirea merge cel mai adesea man in mand cu respingerea Cand indrum un grup, la inceput ma simt atras de femeie din cinci. Atracjia este trezitk mai intai de sem- nele exterioare vizibile, n special finefea fefei(trisituri deja subiective). Dupa trei zile, ma simt atras de trei fe- mei din cinci. Alte semne invizibile la inceput imi _alrag’” atenfia: privirea ei asupra mea, rispunsurile sale, privirea interioaré, exprimarea liberd a sentimentelor, gratia miscdrilor pe care le asociez cu suplejea caracte- Credinjle noastre direaz lumea 7 rrului, capacitatea de a primi in mod pozitiv crticile si de a se reevalua, tot atdtea valori importante in ochii mei, deci foarte subiective. 2° Ce-mi imaginez EXERCTFIU DE PROIECTI IN 2 ‘4 frei imagines ci tu... (Grupaj-0i doi ote doi. Primul spume celui de-al dilea tot ceea cei imaginenzlt despre el: imi imaginez ct tu... preferi muzica clasct, de exemplu. Celilaltrispunde: este adeotrat sau fals. Dac este fals, prinual incearct si identifce ce deta- Iii din cele obseroate a acest individ i fc st se gindeasci la mucica clascd. Este poate ointuife fondatt pe un adevir cum ‘ar fi, de exemplu, ol degetele sale lungi i fac si-yi imagineze ca persoana cinta la pian. Poate st incerce sisi dea seama ce cvoci asta pentru el, de exempt, mama care cia la pia seu interesul stu pentru maczicaclasict pe care-ltmprumut aici alte persoane. Dall proietia sa (cea ce imaginenzi) nu co- respunde realli, este important cael si devin constent ct este o proieeie x ci trebuie sso reinsuseasci devenind con- sient cf proiecteazi cit este priviren lui asupra celuilalt in sadenirul” stu gic, tn acest caz, el deformenci reaitatea.. Celuilalt gi creaza un obstacol pentru tntatnire si comunica re. Faptul de a sti de unde vine aceastteroare in trecutul su este un aspect secundar, chiar accesoriu. Prima constientiza- 1 (aceea cd proiecta ti aparfine) este mai utilt pentru modi- ficarea comportamentelor, tn timp ce a doua (a originii) nu schimb ,eroarea" din reafi Important este si dea seama de repetifia care se produce in proiectile sale. Dac este doar cational, ea nu are iniportanga. Dacl se repet este 0 pro- lem care dune relate. 38 ‘Andi Moreau 6. Tu gindesti despre mine ci... Fiecare spune vreo 2ecefraze care tncep cu lm imagine ‘i tu gindesti despre mine... de exemplu, ci sunt inferior, cl sunt celibatar ct sunt dominator etc." fn acelasi mod, parte- neu fi rispunde dact- adevrat,fls sau mai degrabi...”, specifi astfel ce gandeste intr-adevar despre el. Este im- portant si nul flat pe clits i-ispumem sincer ce gan- ddim, ceea ce permite, de asemenea, corectares proiefilor de acest tip. Proecile au dou dimensiuni: ce ne imaginam de spre cellalt si ce gindeste celilalt despre sine. O dat exerci- Jil termina, este randul partenerului st in initiation: yceea ‘ce tu gandesti despre mine este c...". Realizafi apoi exerci- fiud si cu afi parteneri. Este foarte important si putem clarifica proietile pe care le facem asupra terapeutului si, mult mai important, caacesta si reacfioneze si si clarfice ,realitatea” pe care clentul g-o imagineaza despre el. fn relaia empaticd a tui Rogers, terapeutul trebuie si fie transparent. Astfel, proiectie-> transfer Acesti termeni au fost dezvoltafi de psihanaliza in ‘mod static si doar intr-un plan diagnostic. ntroiectia este un proces in care subiectul last si trea- ci, intr-un mod fantasmatic, din «exteriors in «interior», obiecte gi cali inerente acestorobiecte.” (Laplanche gi Pon- talis, 1967, Vocubularul psihanalizei) Proiecfia este ,operata prin care subictul expulzeaza din interior silocalizeazit tn cellalt(persoand sau lucru)calitai, sentimente, daring pe care le ignort sau le refi la el.” (La~ planche si Pontalis, 1967, Vocabularul psihanalizei) ‘Transferul este ,procesul prin care dorinjeleinconstiente se actualizeaz.. in relafia analitict...” (Laplanche gi Pon talis, 1967, Vocnbularul psthanatize) Jn sens strict, in psihanaliza, proiecfia gi transferul se ppetrec in relafia dintre client si analistul siu. In Gestalt, pprocesul este mult mai dinamic:introiectim modele pe care le proiectim asupra terapeutului si a oricarei alte ppersoane. Aceasta induce un transfer al sentimentelor ‘mai legat de trecutul stu cecat de prezent. ntroiecta este _Ancorporarea pasivd a ceea ce medial furnizeaz& subiec- fului, Este modul original de interacjiune intre copil gi ‘mediul su. Copilul accept totul cu incredere si inghi- te orice hrand fizit si psihologicS care-i este prezentatd. ‘ expen pve pf mimic: 30% = expresia intregului corp, limbajul corpului: Oui cercetae a arta ck menu terapentc ne es rite in proportie de 52% prin expresia fefei sia ochilon Este suficient si faceji apel la experienja dumneavons. tri in dragoste pentru a vi convinge ci cea mai mare arte a comunicirii se realizeaz& prin aceste canale. 4. Cuvintete _ Este surprinaltor sitet tn transitrea mesgjuluicu- ‘intel introin att de pufin, Ele st totusiesenfale pnts ‘ransmiterea mesajuli $i se poate obsero cum rugesc evo, {eles impresionezeeuditoral sau persona circa ne adresion Cand red tn trecutul meu atenta pe care oacordam ne. ‘suelo verbal ii dau seca cum comunictrie verbal mo. nocorde tei induc o stare de somnolenta itm distrag ator fia: cursuri, lecturi sew precentiri monotone finste de Profesor, conferenfar sau lectri care vorbese pentru by $5, fr si priveasctpublcul sr si obser renee Plus, adorm de-a dreptul cind sala mai ese gi intunecatd supraincteit, 70 André Moreau b.Tonul voc ‘oratorul s-ar modela vocea fn timpul cursulti sau ete or men it tn a fi lar, erm, modulat si armonios, aturc og fa tent. Pede alt parte, om o inte mai puernic despre profess, ri care inn cursurie fr note, prvi auditor fn fafa, mai ales doc ddecu exemple, povestenu fntmpliri si ‘mai cea din cid tn cind cleo glum. . ia fefei, pric ‘gi mimica . Se at a ant mening teres si are o mimic expreso. fn plus, Paul Eckman, un cer- tment essence et {n toate cullurile. Este deci un limbaj universal, intercult a care mu este influentat de educafie. Existd optsprezecefeluri i at rt me i lat. Un ofiter al lui Cezar putea sii spurt acestuia, sind me ‘ioe ex tron ie a caesar ann foment ising see de plicere de zimbetele jenate sau de ztbetele preficut, dar se rs see ci eae ze - eeeeete pnp st opand dean pi acs Intregului corp, limbajul corpului A ar el gp al fime meme Le in i Cn nee tn a Se are”, tel CComunicare, terape gi rlaie n este ascuns in noi, Cand cineoa devine constient de ceva in comportamentul situ, i se intimpla 8 spun: ,descoptr ci in- f-0 oarecare musuri stiam acest lucru, dar mu-mi dideamt seama”, A descoperi ceea ce era acoperit. Ni se intdmpla, de ‘asemenea, st ghicim uneor ce gindesc ceillfi despre noi dup ‘comportementul lor ticut: simpatie, neincredere, minie sau ‘mila. Intrind intr-un restaurant, putefi imediat 58 wit dafi seam cine este patronul. La banci ghicifi cind este momen tul potrivit pentru a vi adresa functionarului, Un grafolog competent poate si ghiceascit multe din caracteristicile per- sonalitaiireflectate in scris, care este un comportament pstho- motor. Cénd un profesor sau wn conferentiar se mised, srie la ta- Bd sau arab gi explictceea ce a proietat pe ecran, ct pri- este publicul, pune eventual intrebari si interacioneacit cu publicul, atunci atengia mea este captioatt gi retin mai bine ceea ce spune, 2. Calitafile comunicatorului a. Aacorda Este o dimensiune dezvoltata de PNL (programarea neurolingvistics). Afi in acord cu” sau ya se acorda” (to match, a face cechipa pentru a castiga) inseamnd: a vedea jumatatea pliné a paharului, partea pozitiol {n fiecare situafie, punctele comune fntre persoane; = aasculta ce spun ceilafi, -i valoriza, a-i considera ‘mai degrabé parteneri decit adversari sati dusmani: ~ ale stimula rdspunsurile gia le valoriza sugestile po- Zitive ori solutile alternative; ~ a accepta si eventual a integra opinia celuilalt pentru 4.0 modifica sau completa pe a sa, a-si ardta clar acor- a Ande Moreau dul, dezacordul sau sugestile, findnd cont de nevoile PRT, negcis pentru agi sau dezvoltaconvergene ile mai degra soll probleme deci proble- eat rebirile intro parere ~ agi transforma intrebiril intro pee; a insofi gia dirija n acelasi timp; =a uni mai degraba decat a despirji. Putem fi ,in acord cu” sat placebo pozitiv” in tera- pie, ca terapeut sau client, dar si fn viafé, la serviciu, la ‘bucktirie sau in dragoste. b. A dezacorda Afi in dezacord” sau ya dezacorda” (is-match) tn- seamni: a veea jute goa a paar, pasta negativs a fieotrei situafii, punctele divergente sau dezacordul ‘re persoane; : Tecan ~ ari considera pe ceilalfiadversari sau dugmani; ~ anu ua fn considerare rispunsurile, sugestile ori so- lufile adversarilor; | es. raul; = oe gina sua eit sche pei a nego =a dezvolta divergent, deancorduri; =a separa mai degraba decat a uni; =a cluta probleme lasolufi. Get care sunt yin deracora” critic adesea, nu sunt sltumif de cial (ic de inp), se revolt ade sea, contest a priori si creeaz& si mai multe conflic~ te. Comunicare, rape si rele 1 C. Formarea concretié a terapeutului este mai im- portanti decat informarea sa Dupi cum am vazut, cercetirile independente nu pot dovedi ci o terapie este mai eficienta decat alta, In plus, utilizarea ei nu are decét 20 % importanfa in vin. decare. Este deci imperativ, dincolo de terapie, s4 vi <(a) sau (1)><(Q), ne aflam intro pocitie de conflict, in care comunicarea este defectuoas’. Dar acceasi intrebare poate fi pus de Copilul din sof: ,CAt ceasul, draga mea?, stind cd e timpul sf mearga la cculcaze, si s4 primeascatraspunsul Copilului din sofie: ‘Ab, e ora 22.00, etimpul! (sau) e prea tAtziu, sunt obo- siti", Este o tranzacfe paralelA potrivita situate. Copiii trebuie 6 meargt la culcare la ora 20.00. La 20.10, P&sintele din tatt fl poate intreba Cite ceasul?” pe un ton sec (al Périntelui) pe ful stu, care poate rés- unde cu Copitul din sine: Tat, este deja prea tarziul” (tranzacfie ncrucigata) sau cu Adultul din sine: ,E tre- cut de ora 20.00, de acord, ma voi duce la culcare” sau cu Parintele: ,Tu, cu regulile tale!” {n emisiunile televizate, politicienti din tabere adver- se incearcl adesea 88 adopte pozitia Parintehui Critic fat de tot ce spune cellalt, pentru a-| aduce in poziia Co- pilului vinovat, luat prin surprindere sau prins cu maja {in sac. Cum celalat riposteazi in acelagi fel, ei nu se mai asculti siriman blocaji de cele mai multe ori in tranzac- fii inerucigate P&rinte>» runerstaso Dovinpinon-vertalt [INDISPOZTFIE(@] Rigpunlamenjalacne, su respingee| savant Devalrzane de sine “ana complementre weet. sus celala Conteteanfee. Su supravaluare Iadecvatt, Masipulare Taner 1. Nusunt hn stare de nie L cTevoi aja.” Geupictede mine, Nevo dea [Ea meglcunoagte propria capacate Tend alvator Elgort dea racion a problenele sale 2-Toimedici mau decamigh. 2. Am foarte marenevole 6 ‘gwpureamugiitshantlede cnet inieelpomieantvindot'c, Nerf supedo elo oct wen seat noewoutdeaoal 3. Situopt un tos 3. Banu eunt aca Dept cine nats? Metodele yaa 3°, Elementele unui joc psthologic distructio ‘Pac paalop itv copie jane mente ‘uh mesa acura ‘Stluin cite exemple Mesa) deschie Mes) aca Dee por alma ats? Norm plas taina pe creo por. ‘Unde eal mar sens? Tesuspecer cea a Messju ascue contne de mile ok: 2. devalrieare de sine sa. celal cuprine in mesjlacuns ‘Nutone mene ascaneconinodevSlorzare. Clr sfc se timp ele ceo np, Dac at mes soar ny. 3 pet a al rer ae pot Spy ecm Ft ‘4 daconfort se dezvl ete advan prim sz percept Jol se ade nog de tml lh a prs par ei Prey 5.0 tet posto, de exer pate 2 20 pot deo intimate ne ‘dort Oe pie de nspeontate pena evita se it in {eco net, ext dene: 6: un beac l focal, de exempta domine pe eat ox 9 one firme un crave ia de gel et a wun capa vez ‘And Moreau ©. Lista jocurilor ‘PERSECUTOR SALVATOR VicrMK Acum team pring, — Di altri = Bada, der Aetonle = Vien doarst te jt ~ Po sda cit me ‘Actaladefcinle — —Ceteai face fed Numa ic mi ser ‘ori ‘mina? ‘Sop asta ‘ibunallsa aca ~ Sunt ert sf vac ~ Cee nt Dincauzats, seat servis ila seduce apo (sac plier mab) Aloaicgdrogat ile cemat ficutst = Vorfincirtatich Nu mai pot fe mmeunovcut > Bll deine! Inobisat = Bine cme gst Jandarn hop 5°, Scopul jocurior 1 Astras inp 2A bine reac poative lacey, nogatve la set 13 Aue wn sentnet para pee a, seen, conti, ‘ina neputinj,orgotul. 4 Amentne depen a psa pe cl oar sin sbi ooh ent a fie a distant A obyne un nivel al de ntersfane ev End innate, Sf cfr aria ei (pct inti pig sia arma, 6 pln ii (OK, nen OR) ovations 17. A ic compertamentl pei inueniod ecile clea item omenlu pe cae sting be. 6°, Rispunsuriterapextice la jocuri 1. Asin cof inc de a espe at pili al eee a jee Penour cli mesjul dhs Bee acrea eeu darn, ara enc despre ce ent vorbe Dac eure ier delat ‘ol dic sunt teapeut ede prea trp pin a epune “No {sit in nga meu Veh dep propria poset ans” 2 Avo deoaloriare nc de ence. ‘Sepotexprima pl ecunoupte neve Cpu Adaptat Na mst ecoscit ai MA sin devaloieat ie tam hoot mje Metodele 123 ‘n aeap mod”. Cind ntl ete gate recatsc problema gl ind cela tecapettich ete emp, pul eborde puncte ce? {.Aplrecnoet pect sab cx eae venta xr MB Sine wlan dumoeaonsl Hoe pe cea Intra tr eta e ep r pe ie peice you Cal ft pre eco ee Cepne ei ha fe pope Taner Feet te pre i, dare st ae peat ‘cle ovat da hs pia pert 9 om ar inn empl ple ocsins falop coe ‘Almere cx sect ace (eal ear “stoi mopar ee soph cind a sto eg” aucun bet he compa oe Seep Cais eprint int un pure a adr 5 Afni informal tener oj eae Selo oselieone, 1 EG cot eee pong cura me + sere age au denaret al demodkndntl: Cum ‘smi ac cd lure ata a + Gncenl epetiv apa {nterpi ete pert ktm cent expe seinen funk fsa ele ater ma a + {ijt nema tnprera a en dente (Ajeet Sra foi doce Dat dampens se ‘hao vents min esate ede 1A gore fol ast ape i deh sai A gwar jc a pide, i dest ree tetra ee nk expt rated. A propune wn alt joc, mal pun nei: «Af ‘onaatat cl celal terapenf cae a ict epl ere incapabi in Limp cx pe mine mi eonsera formidabl Ene minana, Vea ‘i faco propunce post tpl: in urmdonrele spine, vt observa cu mule tenis cum of mk prvi ho sh ml oboee petra a md alia dep incapbil Dac ve eu va er, ‘mda Vil nal fac at Bn mad contin er gr Fin mod incon” Flcind4 cent propaner,Hreccnaeec ‘areca mentee chentult, i propel pried cbservato ti fl de coverapeut, le dumneavosatl ly din poria de viel. si desert 126 Ande Moreau 7. Manipulirie copiluui supraprotejat devenit dependent Copilul mic este total dependent de mama sa. Prin nevoia sa de a explora gi stimularea din partea pirinfi- lor, el invafi s& conteze mai mult pe el insusi si devine progresiv autonom, apoi adult. Dar dacé' mama tl inhi- ba indicandus pericolele sau citicindw, ea fl suprapro- fejeaza. Copilul invajé si conteze mai mult pe ceilalfi de- citps elit pen ag un rspuns la nevote ele De aici decurg patru consecinje posibile: a. Dependenta pasted a aglepta nlc dea actions, Ai servitor, femeie-obiect (Ce vrea birbatul acesta de la mine?), Este o pozitie depresiva. Alcoolul si drogul sunt, de asemenea, consecinte posibile ale acestei pozifii ; , Manipularea. Copitul supraprotejat, risa, gjuns la gcoal la serviciu sau in cuplu se agteapti ca cel- Jalfi fact in Locul sit ceea ce el nu vrea sau nt poate st faci. Acestea pot si-i reupeasct dact in- vai si-i manipuleze pe ceilalfi ca s& acfioneze in locul situ. De exemplu, copii rasfajafi si de bani gata care fi urmeazd tatalui sunt adesea tranic. 6 Joo erste ic,» pa: 4amenini, & "ni, a sparge pentru a+ face pe ceilalti si se supu- ‘i, Teroristul sperie populafia pentru a 0 domina i pentru a regisi pozifia atotputemica din trecut. Certurile domestice fac parte din aceasta catego- re: din cauza ta... dar gi tu?! . 4 Focal deve kamikase: Manipulator su roi i epuizeaza anturajul care ajunge s8 se team 2 spotter seul ndeptenst Hine i gut gi pierde acolo unde credea ci o si cigtige. Poate si-si piard’ locul de munca or s& se sinuci- i, Un kamikaze islamist a avut prieteni care au Motodele 125 fost ucigi, este disperat i plin de uri (dou forme de depenclena), are convingerea ci i se spald pi- ‘atele daca se sacrifica (culpabilitate,o alld forma de dependensa), c& va fi primit direct in paradis (frica de infem este evitata) si de a avea 72 de fe- cioare (sarmanele!) la dispozifia sa far8 si trebu- {asc si cucereascit vreuna (ca manipulare, nuvi ritt deloc!). Uni sinucigasi trec la fapta in intenfia de a-si culpabiliza anturajul. Cei care fac greva foa- ‘mei sunt manipulatori admirafi de anturajul lor Ei vor sti culpabilizeze pe ceilalfi pentru a-i face si se supund pe cei care nu rispund asteptitilor lor: suntefi responsabili de moartea mea. '. Exercifiu fn 3: Rdspunsuriterapeutice la un joe psthologic Terapeut, client, obseroator. Vi fli fx consultate, Clie ‘ul va incepe defecare dat consultata cu o frac cave declan seual un joc psihologic. Terapeutul trebuie st abn ff is {a rispunsurilor terapeutice la jocuri, pe care am prezentat-0 Anterior. El ascultifraza (de mai jos) pronunfatit decent, ig ‘cord timpul necesar, este atent la proprile reac pentru agi ia seama dact simte o indispoitie, nceared so identfice, tpi obseroi eventual punctul sensibl identfict devalorizare ni Siald, detectenzt mesajul ascums al clientului. Poate cere aju- ‘orul obseroatorului pentru a identifica elementele de mai sus (3°) care intervin in oferta pacientului. Cand este preg, fi «dt rispunsul terapeutic care i se pare cel mai potrioit. Cid lientut il primeste, el obserod eectul asupra sa si le spune ce- lorlalti doi dact ise pare terapeutic, newtru sau antiterapeu- fic. Obseroatorul igi indreaptd atenfia asupra atitudini ver- bale gi corporate a terapeutului. Putfi, pentru fiecare ,ofertt” 4 clientulu, si wt schimbefirolul gi sit tncercati, la randul dummeavoastrd, un alt rispuns. Pentru fiecare faci de mai 126 ‘André Moreau 5 facet o roca schimba rturile. att diferitele faze in- Jone oferite de clint, care poate st aleaga fra si prevint: = (Cate terapeutul cae incepesedinga cu 20 de minute tn- (trciere) Ati viz ott este ceasul? = (O femeie tngelat de ctresoful suf intra terape- tu, care este birba!) Tof brbafi ip tngaldsofile? ‘Am vorbit destul, Este réndul dumneavonstrd acum! —Neam si reusesc niciodata...,infelegefi? Niciodat ~ Terapia cost scump. ~ Eu writs oamenii! — Femeile ma decgust. ; — (Un profesor) fn scoala mea mui posibl sf vorbim ca de la om ta om. vee ~ Prefer s-mi punefiintrebari. —Numai mie mi se intémplt tate! —Nu am niciodatt noroc. ~ Burt ziua, doctore. Ce mai facei? —(O client etre terapeutul stu, care este btrbat) Eu nam incredere in barbati! D. ‘Triunghiul dramatic: Victimd — Salvator — Persecutor 1 Proce joa ‘Acest tunghi dramatic, numit si triunghiulalcoolic, faneyoneend tne dul persoane care sunt capil joace alternativ cole trei roluri. Adesea unul declangea- 24 si clalalt urmeaz4, dar fiecare ii joac& rolul pentru: Gafocas continue foul de dare’ contin ala np ti hl a cles ne Dood cll incepe st joce gah jcul de dame a fa poste continua. fn orice joc puihologg, in special in Metodele ter friunghiul dramatic, daci unul dintre cei dot inceteaz& ‘tsi mai joace rolul, jocul este intrerupt. Totusi,cind ci- neva se oferi drept victima in mod convingStor, este foarte greu si nu adopji comportamentul salvatorului. ‘Comportamentul cel mai frecvent al .victimei” este de- pendenja. Pacientul se prezinta cao victims neputincioa- 4, incapabil se salveze singurd. Jocul psihologic in- cepe dack terapeutul este tentat si rispunda acestor cerinje neadecvate. Este cazul unei persoane care pune -mereu intrebisi gi sfargeste prin a depinde de rispunsu- rile terapeutului. Victima-Salvator este un tandem foar- te puternic care poate lua forma de dominat-dominator, de dependent-supraprotector. Majoritatea celor care Iu creaza in sindtate au, cel pufin la inceput, tendinja de a fi ,salvatori’: ,Eu pot si-i ajut pe ceilafi”. Este foarte di- ficil si sesizezi nuanja Intre ,a ajuta s8 fack” in mod po- trivit @ fi protector) sau nepotrivit:a fi supraprotector, a ajuta ficdndul pe celdlat s& devind dependent. Unul dintre indici, pentru terapeut, este de a vedea dack efor- turile pe care le depune pentru clientul situ se soldeaz cu un esec gi dacit asta il face si aibi un sentiment de frustrare. Terapeutul este decepfionat cX eforturile sale ‘nu sunt acceptate sau aplicate de clientul siu. El poate deveni iritat sau respingAtor si si adopte astfel pozitia de persecutor. Pozitia de salvator este riscul a ceea ce Ba- lint numeste ,funcfie de apostolat”: medicul are o con- vingere de nezdruncinat despre modul in care pacientul ar trebul sd reactioneze gi vrea s&-l converteasci pentru 4 vedea lucrurile la fel ca el. O parte important a for- ‘mirii terapeutului este de , se vindeca de nevoia sa de a vindeca” pe cineva care nu doreste acest lucru. Acelagi jucru este indicat si pentru parinfi a cSror evolutie na- ‘turalé este de a abandona nevoia de a fi pirinte cu co- 128 ‘André Moreau Piii care au devenit adulfi. Daca parinfii vor s rman ‘p&rinfi cu copii lor, cestia trebuie si rimand copii pen- trua le satisface doringa. 2° Rispunsuriterapeutice - Abordarea sentimentelor ascunse: ,Am impresia ci aveti nevoie si va plangesi’ ~ Ase limuri asupra manipuliii: ,Orice v-ag propune, dumneavoastré avefi mereu o obiedie, afi remarcat?” ~~ Acda un rispuns in oglinda (Rogers): ,S-ar spune ci dumneavoastra afi simit totul din plin pe pielea solufic) Psihoterapia in sensul strict este o terapie (sau un tra- tament) prin mijloace psihologice. Aceasta presupune ttilogia: simptom —> diagnostic —> tratament Intro de- presie simpli (diagnostic), exist simptome (oboseali matinalé, insomnie vesperalé, trstefe) si un tratament (antidepresive si/sau psihoterapie). fn afara bolilor in care originea biologicd este sigura (psihoza maniaco-de- Presivd) sau probabilé (anumite schizofrerii) acest ,mmo- del medical” are tendinfa si se estompeze mai ales in foil terapii, cel putin in confinutul acestor trei cuvin- te: simptom-diagnostic-tratament. 2. Diagnosticul psihiatric Pentru practica psihoterapeutict, diagnosticele clasi- ce sunt pufin folosite: nevroza fobici, tulburarile obse- sionale compulsive, isteria de conversie sau diagnos cele mai elaborate ale DSM IV, clasificarea intemnafionala a bolilor mintale. De-a lungul carierei mele, cind am tre- cut prin aceste etape, eram convins c& aceste clasificiri erau utile tratamentului. Trebuie sé constat astizi ci ele ‘nu mi-au orientat niciodat’ psihoterapia, ci numai tr tamentul medicamentos: configurarea diferitelor simp- tome ne orienteaza in alegerea medicamentului potri- vit. Aceste diagnostice nu sunt teritoriul. Nu sunt deca hari care existd in manuale gi in capul psihiatrului. Ele se schimb& de la o epoct ia alta, de lao fara la alta, de la 142 ‘André Moreau un psihiatru la altul gi de la un an la altul in viafa sa, Aceste diagnostice sunt util in timpul congreselor gi in cercetare pentru a fi siguri cA vorbim despre unl gi ace- lagi lucru si pentru a progresa in infelegerea omului, dar zumi servesc in terapia mea psihologict cu pacientul in acest moment al evolufiei sale. Pierre poate prezenta 0 ,depresie post-gripala”. Mai poate fi deprimat, surmenat, in depresie reacfionala sau Intr-o stare de epuizare de dati recenti. 3. Diagnosticul istoric aprofuundat: modelul analitic ‘Comptexul Oedip prost rezolvat la un birbat in con- flict frecvent cu autoritatea il conduce pe acesta 8 se te- volte impoiriva nedreptitilor pentru a-sirestabili drep- turile gi pe cele ale altor ,victime” in mod paranoic. Aceasta{ lupta perpetual epuizeazi pe Pierre gi] aduce 1m perioade depresive recidivante. Terapia se indreapt& spre cauza fragilitaii lui Piere gi spre fragilitatearezi- duald actual4, ceca ce il face si lupte impotriva morilor de vaint gi si se epuizeze. Este diagnosticul care se stabileste dupa un interoga- toriu aprofundat asupra trecutului si prezentului, inti- rit si confirmat de teste psihologice adecvate. Find licen fiat in psihologie clinica, am invafat s& utilizez teste psihometrice i proiective care permit stabilirea unui diagnostic precis a a cunoaste clientul. Mi se prea fas- cinant si pusin magic si stiu mai multe despre el decit el insusi, uneori inainte ca el si-mi vorbeascd. Tram sentimentul de superioritate al vrajitorulul. Reluam cut el anumite raspunsuri date la testele proiective gl invi- fam si caute de unde puteau veni rispunsurile sale gi sensu! lor in viafa sa; de exemplu: , Vad o femeie intin- Problema diagnosticulu: care gi pentru ce? 143, 4 si epuizatd dupi o zi obositoare la birou. fyi oferé un moment de linigte, inainte si se intoarca soful stu. Tre- buie si se simtd tris gi singurs.” fl lceam s8 infeleaga eX doar modul Tui deformat de a vedea realitatea facea ca viafa sii se pari atat de grea si deprimanti. MA ser- vveam de aceste lucruri ca prim suport terapeutic in pri- ‘mii mei ani, inaintea de a-mi face psthanaliza. Cand for- marea mea psihoterapeuticd a inceput si devind funcfionala, mi-am dat seama cA ficea aceleasi proiectii si transferuri asupra mea si asupra lumi, fn aceagi timp ‘eu deveneam mai sigur in felul in care- abordam: ince- eam si lucrez pe transfer. Am constatat cf, progresiv, ceream din ce in ce mai pufine teste psthologice, cu ex: cepfia cazului in care trebuia si-i dau de lucru psiholo- gului in cadrul unei institufii oficiale . gratuite”. Le-am abandonat mai tarziu, 4, Diagnosticul largit al viefii actuale a clientului Cand un client (fi din ce in ce mai putin un pacient, ici el nu se simte neaparat bolnav) prezinta aceleasi simptome depresive, il invit si-mi vorbeasci despre via- fa si sufrina sa. ajut deci pe Pierre s& vada cum a ajuns aici, st-si injeleaga partea de responsabiltate in ceea ce i sefntimplA gi si identfice de ce anume are nevoie pen- trua fi mai satisficut. Elaborim astfel un ,diagnostic largit” de cu totul alt odin. Pierre ne spune: ,Tottimpul mia fost frici de au- toritate si, la serviciu, nu reupesc si mi afirm gi semi va- lorizez competenfele; mi izbesc de multe nedreptai rise simi pierd locul de munct sinu mai dorm”. A diagnos- tica c-i este frick de autoritate din cauza tatalui stu au- toritar este un psihodiagnostic istorc lipsit de interes din 146 André Moreau dou’ motive: pe de o parte, nimeni nu poate si afirme asta si, pe de alta parte, ,a deveni congtient” (daca este adevarat) nu va schimba nimic. Dimpotriva, a pune diagnosticul cd el continua si proiecteze 0 intentie autoritara asupra patronului séu pe care colegii il percep a fi conciliant devine deja mai inte- resant. Pierre se simte cel putin ascultat si poate in felul acesta si-si clarifice dificultfile. Dar, in comunitatea mea terapeuticd, incepe deja si mi se pard inutil si mai fac asta, ci obfin mai direct si mai mult imediat 5. Diagnosticul instantanew ,aici gi acum” Prin diagnostic instantaneu injeleg privirea pe care 0 are Pierre asupra situafiei prezente gi care induce jude- afile, sentimentele si comportamentele sale. Daca Francine se teme de Paul, dar eu nu-i cunose, eu ‘nu pot sa stu nimic. Daca Paul se arata ameninfator sau violent, a trage concluzia ci ea este clarvazatoare. Dact este tandru si respectuos (teritoriul actual) si dact Franci- ne continu si se teama de el (harta sa rimane neschim- batt), in timp ce ceilalfi membri din grup nu se tem (har- ta lor), 0 voi ajuta s4 injeleagd c& a avut, cu siguranga, ‘motive anterioare pentru a se teme, motive pe care noi nut le cunoastem. Celelate femei vor vorbi despre fetul lor de ‘al ,vedea” pe Paul (narta lor pentru a‘ ,vedea”), in pre~ _zenja lui iar Paul ne va spune cit se poate de sincer care sunt sentimentele ui (harta sa). O voi ajuta pe Francine si priveasci il atinga si sii vorbeasca pentru a-si mo- difica astfel in mod constant harta sa, asa cum facem in ficcare moment din via, pentru a-intdlni pe celdlalt pe teritoriul siu daca se poate cAt mai mult, ct mai aproa- pe... posibil si pentru a micsora astfel conflitele. Problema diagnosticulu: care si pentruce? 145 Operand astfel, nu fac decat si diagnostichez intro- ‘ecjille (fara si ma interesez de originea lor), proiecfiile si transferurile si si Ie pun terapentic in acjitune. Acestea ‘Pot fi astfel utilizate in alt mod de terapeut gi, mai ales, de client in felul situ propriu de a-giinfelege dinamica interna si schimbarea care trebuie si se producé ulterior. Dac Pierre repett acest proces cu terapeutul sit ori ‘cu oamenii din grup, atunci este mult mai interesant si mai util, ciciipi transporti trecutul gi ,acfioneazi" pe loc fyi transport fantasmele (harta sa) in realitatea pre- zentd. Toate acestea servesc la stabilirea diagnosticului. ~lnterventia” terapeutics se poate realiza cerindwi, in ‘mod limitat gi controlat,s&-si amplifice revolta impotr- vva birbafilor pe care-i percepe ca fiind autoritari sau si dea ordine pe un ton foarte ridicat sau chiar si coordo- neve munca membrilor din comunitatea terapeutict, oui ore pe zi timp de o siptimand. Uneori oamenii ajung férd voia lor intr-un grup gin vorbesc niciodatd despre problemele lor. Unii se arat& foarte activi in intervenfiile lor cu ceilalfi, igi exprima sentimentele, sunt creativi in orice moment gi fac fain orice situafie. Progreseazd si fac schimb&ri importante. MA intreb uneor daca a-i face s& vorbeascd despre pro- blemele lor nu este 0 forma de evitare, un fel de a-i as- cculta in detirul lor, in modul lor de a-gi vedea dificulta- file, pe scurt ,harta lor despre lume” gi sf riménd astfel orbi la, teritoriul” celorlalfi. Perls, fondatorul vizionar al Gestalt-terapiei, spunea, in 1960, of sunt depasite consultatile, cli se par invechite ‘grupurile desfisurate in camera gi avea fn vedere realiza- ‘ea unor comunitfi unde munca ar putea fivalorizat§ prin terapie. Este vorba despre un anume Gestalt-kibboutz pe care La creat la Vancouver, in ultimul stu an de viaf’. 146 André Moreau Cénd imi scriu cdrfile, ma simt pasionat de munca ‘mea, Descopér lucruri care-mi par dintr-o data, subit, simple sau evidente. Am dorinja si proiectul de a cere ‘unor voluntari si nu vorbeasci despre problemele lor de vviafa in primele siptimani, ci si-si trasca din plin re- lafile aici si acum cu ceilalfi membri ai grupuli. C. Manistirea de pe malul lacului 1. Diagnostic fizic , medical” Lacul,aflat la acceasiatitudine ca gi mandstirea (292 sm), este fundul unui crater de vulcan cu perefi abrupfi unde se pot 28ristraturi din era secundara si cea terjia- 74, amestecate cu resturi de roci vuleanice negre si roi si acoperite de aluviuni cu o vegetaje luxuriant care vvariazi o dati cu altitudinea. 2. Diagnosticul aprofundat ,arheologic si istoric” Este vorba de o manistire cisterciand construitd in se- colul al XMf-lea pe locul unei foste vile romane, construi- {i de sclavi pe platforma unui deal. Spre munte se poa- te vedea un enorm perete stincos. Spre lac, o mare parte din gridind gi clAdii se sprijind pe stalpi si arcade de acum dowd mii de ani 3, Diagnosticul ,lirgit” ‘Mandstirea este gestionatil de un secol de o comuni- tate engleza care are ca misiune si primeascd in regim de pensiune studengi si cilétori englezi venii in Italia. Problema clagnosticulu cae gi pentu ce? 147 4, Diagnosticul actual Sunt primit cu cildurd givin aici pentru a scrie aceas- 1 carte, Am fn mod regulat conversafii interesante cu reofii, cu un ambasador si sofia sa, cu studentii gi cu starejul. ‘Ajung ultimul la masa de prénz, unde 80 de calugiri $120 de pensionari ,mé asteapti in picioare” (prima mea shasta). Cand ajung la Tocul meu (a doua ,harta),sta- Teful incepe rugiciunea. Rogu de rugine, mas fi ascuns sub masi. Dar as fi putut si nu observ nimic (a treia ‘harti") ori si mi simt onorat c& sunt asteptat astfel (a patra ,harti"), Curios, a doua 2i ajung mai devreme, dar toati lumea este acolo si, dup un minut (a cincea ,har- 189, ei incep. Dup& mai multe zile, imi dau seama ca ef {ncep cind clopotul de la biserica bate pentru prima oar prénizul(teritoriul). Ne adaptim la lume nu aga cum este a (teritoriu), ci aga cum credem noi cd este ea (harta). In fiecare dimineaf4, ma plimb gi fac jogging sau ci- tesc la soare pe terasa de unde vid Castelul Gandolfo, rejedinja de vara a Papei. M-am dus pnd acolo ier, in- {t-o or’, si m-am intors cu un taxi. De la fereastra mea, unde lucrez, pot contempla 0 gridind destul de vasta, Asist lao slujb8 pe zi. Dar vecinul meu, stnitos, mare nevoie de diagnosti- cele 1, 2 sau 3 pentri a se bucura de vinul servit la mas, pentru a se uita la filme pe video sau pentru a merge la ‘Roma in fiecare zi, A cunoaste harfile este pentru mine © simpla curiozitate, dar nu serveste la nimic pentru a te bbucura de frumusejea locului. Totus, fara tot acest tre- cut (teritoriul 1, 2 gi 3), n-as fi putut veni aici pentru a sma bucura de acest loc minunat de odihna. ,Minunat” este o ,harti” ca frumusejea care existd in ochii privito- 148 ‘André Moreau rului, A cunoagte teritoriul (1,2 gi 3) nu serveste la nimic pentru a trai din plin sejurul meu in acest cadru minu- nat (este o hart ca oricare alta: méndstirea 4). Comparatia diferitelor niveluri de diagnostic cu aceasti ministire de pe malul lacului este destul de su- ‘mari, Ea arati totugi ct multe situaji de via (teritoriu) pot fi ,w&zute” intr-un mod aseménator gi ci diferitele ddiagnostice in psihoterapie nu reprezint& decit o aplica- fie speciald a aceluiagi proces. Intr-un mod analog s-ar putea descrie diferitele feluri de a ,vedea” rizboiul din Kosovo, constructia europeand sau ecologia. Capitotu Instrumentele diagnosticului pi ale terapiei Pentra a inelege mai limpede ce se intimpla in relafia ferapeut-client, propun terapeutilor in formare 64 experi- ‘menteze, in mare gi pe nd, elementele care se manifes- {iin cadrul ei, In munca sa terapeutul priveste, acu, atinge, vorbeste, imagineaza (interpreteazi) si simte. 1A privi EXERCTTIU IN 2. A INVATA SA PRIVESTI ~ Grupafi-ot doi ctte dt. Agezati-oft confortabil unul tn Saja celuilall. Pentru a od tmblanci anxietatea, of propun si ‘2d atingeti (mdinile,chipul sau genunchii) si apoi sod pi- fi fn och, fr sie scat, fra sé vorbif... Obseroaf tot ce putefi ween taceldllt... incepefi.... timp de 3 minute, = Inchidefi acum ochi i amintii-o delaile partenerulul ostru, ochii, ptrul, piles, misctrile.... timp de 1 minut. ~ Obseroati apoi ce se tntdmpla cu celal (serane de emo- Hie, clipste din och, evitt privire, ii inghite saliva, are pul- sul rapid, se rropese ori livid) si, mai ales, observa ce sim Jifi dummenvoasint:clldurt, palpitapi, gurd uscatt, fri, ‘minie tristee... Nucl judecatipe cella i nici pe dummea. voastr. timp de 3 minute. 150 ‘André Moreau ~ fn inal, pitti partenerul dunmenvonstd tot ce ai tit tn acenst ea timp de 5 minute. Facef la fel cu tot grapul Evident, pentru mulfi este un stres sau, mai degrabi, tun factor de stres: s4 priveascé in fafé pe cineva care fl priveste ticut. Stresul este insai doar réspunsul dumnea- ‘voastri, mai mult sau mai pufin stresat, la privirea ce- Iuilalt. Adesea, la inceput,fiecdruia fi este frict: ,Lmi daw seama ci frica mea este produsd de ceea ce proiectez, de ceea ce-mi imaginez cf cellalt gandeste despre mine sau de ceea ce ganclesc despre el. Sau mi-e teamé cio 88 ghi- ceasca ce gandesc despre el si c& va trebui si-i spun”. Coca ce se intimpla aici, intr-un astfel de exercifi, se in ‘ampli si in relaia terapeut-client. Dar, in mod obisruit, studentul la medicind nu a fnvafat incd sé-si controleze emofiile pe care le transforma in jen, critic, evitiri sau proiecfii. Toate acestea interfereazd in relafii gti pot blo- ‘cape cei doi parteneri care fie se jeneazi, fie evil, inter- ppreteaz prea repede sau intelectualizeaza. 5 ‘Terapeutul poate, de asemence, si evite aceasta jena {n relafie pundnd intrebairi pentru a c&uta noi simptome. ‘Tot ceea ce creeaza o emofie poate avea valoare de diag nostic. Evident, practcianul nu va mai privi un pacient fix in ochi, dar trebuie si poatA susfine privirea celui care se uitdla el si sisi observe emofia pe care acest lucra i-o d& manipulare, luptd de putere, seduce, fricd. Aceast emofie poate fi abordata: , Ma privifi si ew ma intreb" saut {-M& simt prost cind ma privifi fix, va propun si conti- ‘huafi gi sé-mi spuneji ce dorfi si-mi comunicafi”, Putefi si mai simfii gi o indispozitie de ordin homo- sexual. Este poate un simptom pe care vi-l induce homo- sexualitatea pacientului. Semnalaf-i jena dumneavoas- Instrumentele ciagnosticull gale terapiei 151 ‘ri dupa un anumit timp, dar nu inaintafi prea repede cu interpretirile. Dac sentimentul pe care il avefi sare in ochi, spunefi-i: ,Sunt intrigat gi am impresia of vrefi ca eu si ceder... este adeviral?” $i mai tirziu: ,Vi se n- ampli asta gi cu persoane care exerciti o putere asupra dumneavoastri?”. Acelagi procedeu poate i utiizat gi in ‘azul seducjiei si al jocurilor psihologice. 2. Aasculta A asculta in sensul sit cel mai simplu: a invaja 88-1 ascultaim cu adevarat pe celélalt. ‘Terapia de cuplu ne ofer dou instrumente intere- sante. Cand cei doi parteneri dintr-un cuplu se cearts fra incetare, se poate cere fiecdruia sii vorbeased timp de cinci minute celuilalt, care ascult& fara si spund ni- tic, Procedeu! are un dublu avantaj: Mai inti, cel de a vorbi férd sa fi intrerupt. Este bene- ficiul major al con-sfaituirii in care cei doi parteneri se ajutl, fir terapeut, si se exprime in voie, liber, pnd la capat, farsa fie devia, intrerupfi, interpreta, sau acu- zai in fafa cuiva care asculté far si dirjeze. ~ Apoi, cel de a-l asculta intr-adevar pe celélalt,fiind obligat 58 tact fara si-gi pregateasc& rispunsul, de a se ‘oli pe sine pentru a lisa si-i pitrund in suflet spusele celuilalt, dea incerca s4 infeleaga fari si interpreteze. Cel de-al doilea instrument este re-formularea: se cere ‘unui partener si reformuleze ceea ce a spus cellalt pink ind acesta se simte recunoscut in reformulare. Cele dou insirumente pot fi utilizate in diferite exerc- fii de un grup de formare. Doi céte doi, un terapeut il in- treabi pe celdlalt ,Cine et tu, ca terapeut?". Al doilea ris- 152 ‘André Moreau punde timp de dou minute. Apoi cel care ascult refor- ‘muleaza ce a spus primul, pani cind este satisticut atat {n ce priveste forma, cit si confinutul. Ascultarea poate fi bservati pe video: felul de a ascultaintr-un joc de rol sau {in grup poate fi vizionat de cAtre protagonist, care inva astiel si observe simultan din exterior si din interior. Intr-un grup de formare, a asculta confine o dimen- siune suplimentars: a asculta cu cea de-a treia ureche, cea a inconstientulu, ceea ce, in spatele cuvintelor, pa- cientul vrea sau nu vrea si comunice. Acest gen de for- mare aduce, i personalitatea terapeutului,o schimbare considerabilf, chiar daca limitat8, care fine de abilitatea dea asculta. Pentru asta, trebuie ca terapeutul s& ascul- te in el insusi ecoul spuselor clientului, ca in cazul aten- fiei selective in psthanalizi, Plecind de aici, practicianul vva putea incerca o interpretare care fine de conilict(in- ucind poate simptomul), de transferul clientului (sen- timentele sale fafS de terapeut) gi de propriu stu con- {ra-transfer (reacfile sale la sentimentele clientului). Dar interpretarea este delicatd, cic riscurile de a gresi sunt ‘ari, jar eficacitatea terapeuticd a interpretirii este pust sub semnul intrebarii in multe alte metode terapeutice, precum terapia scurti, terapia sistemicS, hipnoza, Ges. talt-terapia sau terapiile de necondifionare. Trebuie avut {n vedere c& interpretarea este adesea o proiectie a tera- peutului asupra clientului, modul siu de a infelege si de ‘-si imagina ceea ce se petrece si toate acestea prin ra- portare la propriul su cadru de refering (analitic, ges- taltist sau altu). In Gestalt, tendinja de a interpreta este evitata sau completata de reinsusire: ce evocd in mine ‘cea ce-mi spune pacientul? De ce interpretez eu simp- tomele sau comportamentul celuilalt? Este prudent s8 va deschidesi propriul inconstient inainte de a-l deschide Instrumenteleciagnosticuul gale trapiel 453 peal celuilalt. Lunga mea practic’ imi permite si-mi ex- plorez propriile ,pivnife” fnainte de a trece prin ,podu- rile“ lui Freud sau Perls pentru a incerca s4 infeleg dup © ord ce vrea sau nu si spund persoana din fafa mea, care triieste cu ea insigi in fiecare zi de 20 sau 40 de ani, [EXERCITIU DE ASCULTARE IN 2, AASCULTA SIA REFORMULA Ati spune lui B tot ce vede in aceastd tncipere. Dupt um minut, Bf intrerupe fi spune lui A coea ce el tacma a spus, A spune dact se simte bine ascultat de B. BB povestesteceea ce aficut intr-uma din seri. A intreru- pe dup doul minute si spune din nou ce t spus B, care eva- Iueazitcalitaten ascultiri sale. A relatezzi primele sale amintiri din seoala primar, Duptt oui minute, B reformuteazi. A se simte bine ascultat? B descrie un eveniment dramatic din existenta sa. Dupt oud —trei minute, A reformuleaat. Evaluaren Tui B. A exprimti cum se percep el pe sine n acest grup sit viae 1 calitiile sale de a asculta side afi empatic. B ti spune cum il percepe acts, dact poate, in viafa sa. Acelagi lucru se face apoi de a B la A. ‘Acest exercifiu este indicat in mod special intr-un cur plu, cnd unul dinire cei doi nu gtie si asculte, igi pre- ‘giteste replica, fl interpreteaza pe celalalt care simte ci ‘mesajul fi este deformat, vrea si aiba dreptate, vorbeste tot timpul sau tace pasiv. 3. A atinge Este lucrul cel mai important in terapiile pstho-cor- porale, Cand palpafi un abdomen pentru a induce o res- 154 ‘André Moreau pirafie de destindere, atingefi in acelagi timp gi un pan- tec, panteculaltcuiva care simte ceva in stomac. Obiec- tivul vostru rimane palparea unui abdomen, dar fifi atent in acelagi timp la ceea ce intimpli in voi si la celd- lat EXERCIPIU IN 2. EXPLORAREA MAINIT CELUILALT Pentru a inci st obseroatice se intdmpl, va propun un exerci simplu de Gestalt: doi cate doi, membrii grupultai sunt invitaf st explorece mina celuilat (sau fafa), cu oc ‘chip si apo deschisi, fri st vorbeasc ip de cinciminu- te, ca un copil care exploreai.Impitrtsit-ot doi cate doi tot ese petrece in reli si apo! in grup Scopul este de a spori siguranta migcirilor fizice sau @ examenului medical si de a se simfi in largul siu cu toate emofile care pot apirea cu aceastii ocazie. [EXERCTFIU IN DOI2. A AJUTA SA RESPIRE RELAXAT Alegef-oi doi cate doi. Cel care joacd rotul clientulwi se saad sau se intinde pe spate. Celaalt pune mitna pe abdome- ‘ul sau pieptul clientului. Vet respira in modtl urmator: ex- pirati incet si actio pind ce oli plan bine, fr st forfaji fotupi.. lent... Cd simfifi nevoia de aer, inspira pasto fart ifort... luah aerul de care ace nevoi... apo expiati din ‘ou in mod acti... inspirat apo pas... tmp de 3 minute, Inversafi acum roturile si celilat oa fi terapeutul care dit instructiuni clientulu stu. Exercifiul respectiv va permite si utiizafi aceasté teh- nici simpla cu un anxios, inainte de examen sau o intal- nire, lucrnd Ja stabilirea unei relagif mai bune al carei Scop nu este doar diagnostic, ci si terapeutic. Acum Instrumentele lagnostculugialeterapii 155, {erapeutul, obignuit cu contactul fizic in relafie sau eli berat de tot ceea ce putea deranja la acest nivel, dobain- deste o mai mare lbertate pentru a palpa, a atinge, a ma- nnevra, a face si respire or s& fipe. 4. A vorbi ‘Terapeistul poate si tact aproape tot timpul, si vor- ‘beasca pufin ori sii dea multe explicafii. In functie de for- marea 6a, va putea si practice ascultarea centrati pe client a Ini Rogers si si se fact, indeménatic, ecoul clien- fului care spune ,Cand ajung la birou mi-efrict...",r8s- Punzaindwi ,Vi este fricd...”, simu ,V este fica?” sub formé de intrebare. Este vorba de reflectarea verbal care poate consta si intr-un oftat (cu o privire empatict) ris- Punzénd oftatului clientului. {In alte momente, pentru a verifica dact a fnfeles bine sipentra ar face pe celAlat si se simta infeles, terapeu- ‘ul poate utiliza tehnica reformularii: ,Daci am infeles bine, avefi adesea dureri de burt gi credefi c& este din cauzd cl vi este fricd, de exemplu, 54 vi intalnifiseful la Dirou". Este urmarea a ceea ce a fost descris mai sus, in Capitotul VELL 4 ,A asculta”. Aceasta vi permite s& fii in contact empatic gi si evitafi capacana interpretirit ugoare. Felul de a vorbi este, de asemenea, important ciind trebuie si dim o veste rea, neplicutl pentru ambii parteneri, Anunfarea unui cancer (ori ascunderea lui) sau ‘unui deces este adesea insofitd de o mulfime de expli- cafii inutile, pentru a se justifica sau a evita contactul dezagreabil. Este important s& inaintafi lent, si lisafi ‘timp persoanei si ,digere” mesajul primit, sf exprime emofia pe care osimte si consecinfele pentru ea si apro- 156 ‘André Moreau piafii sti. A vorbi sia asculta sunt in acest moment la fel de importante. Un coleg imi spunea: ,La inceputul carierei, imi era frick si vorbeam «ca si ma aflu in treabi». Dups citi. va ani, ascultam mai bine si uneori vorbeam «pentru a spune ceva» sau prescriam vitamine ut aliquid. Apoi, am invajat si vorbesc cand aveam «ceva de spus» Abia acum reusesc si nu spun nimic si s& ma simt bine cind nu am nimic de spus. Acelagi Jucru se in- tampld gi intr-un tratament. Pot si las un pacient sa Plece fir8 o prescriptie medicalA (férd una inutilé, bi- neingeies)’ 5. A-gi imagina (a interpreta?) Este instrumentul principal al psihanalizei si al multor terapeufi. Este 0 parghie usoara, oarecum ase- ‘minitoare cu modelul medical liniar -> leziune sau simptom... diagnostic... tratament. In medicina so ‘aticd, acest reflex este eficient,cici duce lao etapa de tratament adecvatd. Dar cand pacientul nu are 0 boald catalogati,fiind totusi bolnay, trebuie procedat altfel. In psihologie, existé un continuum pesibil ins tre diferitele conflicte susceptibile de a induce un simptom sau o leziune. O frici va putea duce la de- Presie, la 0 criza de astm, la palpitatii sau la consu. ‘mul de alcool. Durerile de cap pot avea diverse caus. ze. De aceea, ascultarea non-directiva este adesea mai adecvatd. Interpretarea este adesea o tentativa de a cataloga conflictulca pe un simptom al unei boli psi- hice. Aceasta prezinta riscul de a organiza boala ,dez. organizata si este de preferat si o lasafi la acest nivel Instrumentele lagnostcultgialeterapiel 157 atata timp cat pacientul nu vede limpede ce i se in- tampla. 4n plus, interpretarea este cd terapeutul fyi imaginea- 24 ce se intémpli cu clientul sau, Este adesea proiectia sa, in funcfie de cadrul su de referinga (analitic, siste- mic, tranzacfional, gestaltist sau un altul). Este o tenta- {iva de a organiza ceea ce se intémpla i un rise de a in- duce, la client, o credinga inadecvata care poate, pe termen lung, si ,organizeze boala. A face o femeie fri- Sida si creada citi este frica de barbafi din cauza abu- ului tatalui siu poate amplifica resentimentul fafa de el pi furia faf8 de ei. Este mai bine s& fie ajutatd sl fac doliul dupa dependenfa de tatal ei, s4 incheie ,lucruri- leneincheiate” si si-si regiseasci linigtea in relafia cu el. Celalalt demers va consta pentru ea de a ajunge si facd fafa fieckrui barbat in grup: 6& spun ce gandeste despre el, ceea ce-si imagineaza cl el gindeste despre €2, verificind daci este adevarat,si-I atings gi si fie atinsd de el si, eventual, s8- ia in brafe. Acest proces 0 vva conduce la reducerea imaginilor si senzafiilor dure- roase din trecut sila ,imprimarea” unor experienfe mai sigure. Daci ea stabileste o alt& legaturd intre tata shu si frica sa de babafi, poate fi util si o intrebafi: , Te gén- esti Ja asta pentru ci fi s-a spus sau pentru ch ai citit ‘ori aga simi in corpul tu?” Interpretind prea mult, aga cum ficea Freud uneori (tiinja a demonstrat c...), se pot ,crea” legituri care nu cexistau in creier, dar se mai pot crea si amintiri”. Ma {tem cd asta se intampl adesea cand un fenomen psiho- logic este la moda: ,nagterea” cind ,rebirth” era la modi, .viefileanterioare” cind s-au descoperit experien- fele asemanatoare cu moartea si numeroasele incesturi de cnd se vorbeste despre asta, 158 ‘André Moreau fi A sim este utiliza aici i sensul ,Gestalt” ag sim Senzatille fizice (raceala-cilduri, tensiune-destindere, tremur...) i sentimentele proprii(ricd, triste, bucurie, furie, dragoste...) Dacf terapeutul este sensibil la ceea ce simte fn fafa Pacientului su, el va putea si comunice gi si-t convin si cl este in relafie cu un practician vi, care vibreazd si ascultl ceea ce spusele sale induc in el, Va putea si-gi ox Prime frca ca urmare a agresivitii clientulu, atracfa 2 subliniind seducfia, disconfortul siu indicind ince. Putul unui joc psihologic distructiv (de exempl atunci nd i critica pe fosti sii medici sau terapeusi), plict- seala Iu in fajaceluilalt care rimane pasiv i asteptarea Intebrilor sale, iritaja sa fafi de dependenfa, neputin. Ja.8a in fafa cuiva care fuge sau i face si esuere. Adlesea, ind terapeutul resimte o jena neobignuiti, el este cet care depoziteazi (un sentiment de esec, de exempl) un simptom al clientului (criticism sau agresivitate) indus in relate A simi sia deveni constient este primul lucru gi une- ori este suficient. Comunicarea poate fi un mijoe de diagnostic: ,Mi-e frick si nu fiu critcatt la réndul meu cand vorbifi despre medicul dumneavoastr’ anterior apropiatii vostr se simt adesea crticafi™ sau un instru, ‘ment terapeutic: ,Putefi schimba subiectul si sicmi vor. Difi de ajutorul pozitiv pe care Lai primit de la contra. tele meu, de calitifle sofiei dumneavoastra sau de ceea ce simi in fafa mea?” (formula de preferinfa cite 0 ce rere, pe rind), ‘A:mi obisnuisX simt profund in prezenja celuilalt imi Permite sf fiu mai impacat cu ceea ce simt, cu ceea ce 6A si Instrumente dlagnosticuui gale terapiai 159 cred sau imi imaginez despre celal, cu ceea ce pot i spun sau nu vreau si-i spun. De fapt, cind celalale ma pPriveste,adesea ma simt ca gi cum as fi pus sub o lupi: ‘ma observ ca si cum celilalt ar vedea totul in mine si ma {em ci m-ar putea ghici. Dar, sel trece prin acelagi hu- cru. Daci-i comunic teama mea, ea va dispirea. Cand mice fricd, nu m& dau bitut gio spun deschis: in consul- tajie, in dragoste, in relafile mele profesionale gi chiar la lun mare congres international pe care-1 coordonam: Mice teama de critici”, g1up, facilitez comunicarea celor simfite intre pacient, ceilalji membri ai grupului si eu in calitate de formator. Astfel,utilizarea acestor mifloace, atunci cand se decide acest lucru in consultafie, nu inseamna mai ‘mult decit transferul celor invafate in grup. Bibliografie in francezi BANDLER et GRINDER; Les seerets de la communication (PNL), Ed. Le Jour, 1982 ‘GRINDER Serge et Anne: La Gestalt, une therapi de contac, Ed. Homines et groupes, Paris, 1987 HARRIS Thomas: D‘accrd avec 50 et les autres, Ed. De VEpi, Paris LAPLANCHE et PONTALIS: Vocabulaire de a psychanelyse, 1967, PUL, Paris ‘MEYER Richard: Freud encorps. Ed. Somatothérepies, Stras- Dourg 1995, 320 p MOREAU André (Dz) aux Editions Nauwelaerts (B) et Frison Roche (Paris) + Viore ma vie ici et maintenant: Gestalt-thérapie chemin de vie + Gestalt, prolongement de la psychanalyse * Peychothérapeute: faire" dela thérape ou tre” thé peute + Formation paychologique en médecine et groupe Balint © Autothérapie assstée = Défrchez votre passé POLSTER E. et M.: La Gestalt, nowelles perspectives théoriques et choix thérapeutique éuctifs. Montréal, Le Jour. Ges. lalt therapy integreted, Bibliografie in limba romana (Cirfi de acelagi autor traduse in limba romana: (Ca si triegti mat bine tn prezent, fmpaci-te cu trecutul, Editura ‘Tei, Bucurept, 2006, Dragoste gi sexuatitate, Editura Trei, Bucuresti, 2006 Viaka mea sci si acum, Gestal-trapi, drasmul vei, Editara Tei, Bucuresti, 2005 Aicl si acum. Ghidul psthoterapeutului, Bditara Astroblos, Buct- ret, 2005 Autonomie, putere,vindecar, Edits Astrobios, Bucuresti, 1999 Incursiune in autoterapiaasistatt, Editura Polirom, las, 1999 De acelagi autor Viafa mea aici si acum (Vivre ma vie ici et ‘rartrana Cesta Therap, chemin dee) Editions Nauwelaerts, Beauvechain 2003 & Editions Frison Larouche, Paris 2003, Limba originala: frances Traducere de: ‘Smirindigz Virginia Brtescu Anul apart: 2005, Autor drum in week: cend-uri grupurl cw temele: sites, dependen, dragost gi sevualtae, putere gi afrmare sina in ulm rind, gruputi Balint pentru medic. A animat grapur cle frmare in Gestalt p= somato-terapie In Polonia, Ageia, Rusa Bolivia gi eondee tn prezent, tn mod regulat, grupuri de formate in Gestalt gi analiza, ‘ranzactional8 in Roménia, Tuisia, Franfa, Germania gi Ungaria. A Dredat timp de zece ani cursuri de phologie clini la Universitatea in Louvain, Faculte de Medicina gi Pstologie. GESTALT-TERAPIA, inventaté de Fritz Pels(SUA),se rage din psihanalizd din car utlizeaz8 anumite procedee a imprumut de la W. Rich pi bioenergie numerosse date de- ‘pre rela inte emo corp. Se nse n nll terapi ale mig uumanisteinalstind pe calc si acum”, unde fleare repelé nile rect Gesaltig get originaltatea mal ales in mijloaceleterapeutie: ‘entrar constant pe treziteaconstinfo sentimentelor gi orpull pPunerea in acfiune a nei comportamente in vederea necucert Feaistejelor cate reprezints un obstaol pentru contac. Aceasti carte descre printrealtele experienjataité fn comuc nitateaterapeutic .Y Volt Cai” fondats de eltre autor pl aduce © contribufi special ‘supra proceselor tite in familie, cuplis much I si societate Ca sé trdiegti mai bine in prezent, impacd-te cu trecutul (Oétchez votre passé Beauvechain, Blgi. Editions Frison Roche, Pars, Franga Limba orginal: francez4 Traducere de: Dragos lips Anul aparite: 2008 -livesen carta de fat descr fenomene oe se petec tn fecare liph in eadral rlailor umane, st in terapi, cit 91 in vsfa profesional, sentimental, politic spiritual sau religions Prolectim adeses in prezent ceca ce am interioriza odiniard, bociele pe care leam sufent n tecut descopeim ata vend nevednd, ne afiim deja sub influega unoe anumitereprezent i fantasme ale autoritaji, compete, sexuelitai sau cd suntem sutomat tetas credem ceva despre un ler sau 0 persoand firs ® si prea multe despre el. In acest fel, fansferdm in vsja nossird actual senimente de ube de ura, de team, de tse care provin din alte momente ale exitenei note. Terapia pecare o rcomandt sceastl carte ne indeamnd 58 ne elberdm de tentayin de a proiecta asupra prezentlul obliga, nterdi, opin care iho ze vin din tecut gt prin care a fu puter fudecs in mod adecvat prezental Incentul practi pe care 0 propun se plaseazt ‘Gestalt ferapia, Cele cinciterapit pe care leam urmat eu insu (Qsihanaliza, pshodrama, analiza tanzacjionals, NLE, Gestalt-terapia) au imbogait fnsd metoda Gestalt-eorei 9 poe smiau permis formarea nei = panorame ample asupra [Ca si traiesti mai bine ferapilor, relajilor umane. lin prezent, impaci-te Gane ofert mumeroase {€H trecutul xeric vor permite ctor ulus percep din interior & rucleul teoriet mele, iainte chiar doa inflege rational” “André Morest

You might also like