STOICA DARIA-ANDREEA

CLASA a VI-a A

Nascut la 21 iulie 1821 la Bacau ; decedat la 22 august 1890 la Mircesti, judetul Iasi
a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, creator al
teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a
Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea.

1. Primii ani
1821-07-21 Se naste cel de al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei,
nascuta Cozoni, in orasul Bacau
1826 Se naste Ion (Iancu), fratele lui Vasile Alecsandri.
1826 - 1827 Vasile Alecsandri este scolit de un dascal grec, apoi in casa parinteasca ia lectii impreuna
cu Mihail Kogalniceanu, de la dascalul si calugarul maramuresean, Gherman Vida.
1828 - 1834 In martie, medelnicerul Alecsandri isi inscrie fiul la pensionul francez de la Iasi al lui
Victor Cuenim. Vasile Alecsandri ii are colegi pe Mihail Kogalniceanu si pe Matei Millo , viitorul
actor. Vacantele si le petrece la Mircesti, la mosia cumparata de tatal sau .
1834-08-01 Obtine rangul de boier (comis).
1834-09-01 Absolvind cursurile Institutului Cuenim, Vasile Alecsandri pleaca cu diligenta la Paris
sub indrumarea lui Filip Furnaraki. Impreuna cu el vor mai merge : Alexandru Ioan Cuza, N.Docan si
viitorul pictor muntean I.Negulici. La Paris ii va cunoaste pe Ion Ghica, care ii va deveni bun prieten si
pe Costache Negri.

2. Anii de formare
1835-10-27 Alecsandri isi trece examenul de bacalaureat in litere, sub indrumarea profesorului Cotte.
Studiaza chimia cu profesorul Gaulthier de Glaubry , pentru a se inscrie la medicina.
1836-11-01 Renuntand la Medicina, Alecsandri se inscrie la Facultatea de Drept .
1836-11-01 - 1837-04-01 Urmeaza cursurile Facultatii de Drept.
1837 La sfaturile tatalui sau, Alecsandri se pregateste pentru un nou bacalaureat , in stiinte, cu
profesorul Boniu, spre a se inscrie la Scoala de poduri si sosele.
1838-03-01 Respins la examenul de bacalaureat in stiinte, poetul intrerupe studiile definitiv si se
dedica literaturii. Din acest an, dateaza primele poezii in limba franceza : La jeune fille , Marie, Les
brigands , Le petit rameau , Zunarilla, Serata.
1839 In drum spre tara, intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova,
Venetia, Triest. Din aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor opere in limba romana :
Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.
1839-08-31 - 1846 Este numit seful mesei pensiilor si despagubirilor banilor scutelnicesti, in
Departamentul Finantelor.
1840 Impreuna cu Mihai Kogalniceanu si Costache Negruzzi, fondeaza revista Dacia literara.
1840-02-27 Impreuna cu Kogalniceanu si Negruzzi, printr-un contract semnat cu Guvernul pentru
patru ani, ia conducerea teatrelor francez si roman reunite la Iasi.

2.1 Debutul
1840-05-01 - 1840-06-01 In revista Dacia literara, publica in primul numar, cea dintai scriere a sa in
proza, nuvela Buchetiera de la Florenta.

2.2 Anii de formare

1840-11-01 O cunoaste pe Elena Negri, sora lui Costache Negri, bolnava de tuberculoza.
1840-11-16 In deschiderea stagiunii teatrale i se pune in scena piesa Farmazonul din Harlau , aparuta
la Cantona Foaiei satesti.
1841 Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile Alecsandri : Cinovnicul si modista.
1841-02-09 Apare piesa Modista si cinovnicul, sub titlul Inselatorul inselat. In revista Spilcuitorul
moldo-valah, publica poeziile Le Cosaque, La jeune fille si A Monsieur de Lamartine
1841-07-01 Este ridicat la rang de spatar.
1842 Alecsandri calatoreste prin muntii si satele Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea
tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia, scrie primele sale poezii romanesti - Doinele.
1842-02-03 Moare mama scriitorului. Moartea mamei ii pricinuieste o " zguduire nervoasa " . Poetul
merge la bai la Lemberg, apoi la Viena.
1842-09-01 Paraseste directia Teatrului National.
1843 In Calendarul pentru poporul romanesc pe anul 1843, apar primele poezii publicate de Vasile
Alecsandri in limba romana. In Albina romaneasca ii apare povestirea Monte di fo.
1844 Apare revista Propasirea , redactata de Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Panait Bals si
Ion Ghica dar cu titlul impus de cenzura : Foaie stiintifica si literara. Alecsandri va incepe sa publice :
Doinele si proza : O plimbare la munti, Istoria unui galban si a unei parale.
1844 Scrie " fiziologia" Iasii. Din aceeasi perioada dateaza si Jurnalul de calatorie la Viena.
1844-01-18 I se pune in scena Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, publicata si in Albina
romaneasca. Piesa este intampinata cu deosebit entuziasm de catre spectatori.
1844-01-23 I se pune in scena comedia Spatarul Hatmatuschi, comedie pierduta.
1844-06-01 Se afla la cura la Borsec ; impresiile le consemneaza in nuvela Borsec, aparuta partila si
in Propasirea.
1845 Se pune in scena piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului la Bucuresti.
1845-05-21 O intalneste pe Elena Negri la Manjina, la mosia lui Costache Negri. Tot aici il va
cunoaste si pe Nicolae Balcescu. Se indragosteste de Elena Negri, careia ii va dedica o serie de poeme.
1845-09-01 Apare la Cantora Foaiei satesti comedia Creditorii. Se prezinta piesa de teatru
Ramasagul, dramatizarea unei anecdote O intriga la bal masche .
1845-12-22 Se joaca piesa de teatru Iasii in carnaval sau Un complot in vis .
1846 - 1847 O insoteste pe Elena Negri in strainatate, pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria,
Germania, Franta, apoi din nou Italia, ii prilejuiesc impresii profunde. Insa boala Elenei se agraveaza,
iubirea poetului stingandu-se din viata la intoarcerea in tara. Scrie comedia cu cantece "Peatra din
casa" si nuvela "Balta Alba".
1846 Apare la Cantona Foaiei satesti comedia-vodevil intr-un act Un ramasag.
1846 Demisioneaza din functia de seful mesei pensiilor si despagubirilor banilor scutelnicesti, in
Departamentul Finantelor. Pleaca din nou in Turcia. Viziteaza Brussa.
1846-05-01 Calatoreste la Manastirile din Moldova, impreuna cu fratele sau Iancu, Costache Negri,
Alecu Russo si altii. Calatoria este consemnata intr-un jurnal in limba franceza.
1846-09-01 Il gasim la Trieste, unde il astepta iubita sa Elena Negri . Se instaleaza amandoi la
Venetia , trec prin Salzburg, spre Paris , apoi prin Napoli si ajung la Palermo unde se intalnesc cu
Nicolae Balcescu. Scrie serioa poeziilor venetiene.
1847 Se joaca piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului in Transilvania, la Orastie.
1847 Iarna si primavara, sta la Palermo impreuna cu Nicolae Balcescu si Elena Negri pentru care
scrie piesa de teatru Peatra din casa
1847-05-03 Se joaca piesa de teatru Peatra din casa, fondurile stranse in folosul artistilor din
Bucuresti si tiparita la Institutul Albinei.
1847-05-04 Elena Negri moarte pe vapor, in fata insulei Prinkipo. Este inmormantata la
Constantinopole. De fata erau Costache Negri, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. In memoria
ei, Alecsandri scrie poezia Steluta, care va deveni o romanta cunoscuta a acelor vremuri.
1847-06-01 Se afla la bai la Mehadia si la Balta Alba ; cea din urma statiune il va inspira pentru
nuvela Balta Alba , publicata anul urmator.
1847-10-01 Poetul pleca la Paris.

3. Exilul
1848-02-03 Se joaca piesa de teatru Nunta taraneasca, fondurile stranse in folosul saracilor.
1848-03-09 Se joaca din nou piesa de teatru Nunta taraneasca, fondurile fiind stranse in folosul
saracilor .
1848-03-15 Are loc miscarea miscarea revolutionara din Moldova. Impreuna cu alti participanti,
redacteaza petitia cu revendicarile ce trebuiau inaintate domnitorului Mihail Sturza. Dupa esecul
miscarii, urmarit de stapanire, se refugiaza in muntii Hategului si apoi la Brasov.
1848-04-01 Este propus membru al Comitetului revolutionar unic al emigratiei din Moldova. Sub
influenta evenimentelor revolutionare din Transilvania, Alecsandri alaturi de Costache Negri, Alecu
Russo , G. Sion si altii participa la elaborarea programului politic al democratilor moldoveni :
Printipurile noastre pentru reformarea patriei.
1848-05-01 Alecsandri redacteaza o Prestatie in numele Moldoviei, a omenirei si a lui Dumnezeu.
Scrie Hora Ardealului, devenita mai tarziu Hora Unirii si Desteptarea Romaniei (cu titlul initial Catre
romani). Publica in Foaie pentru minte, inima si literatura poeziile 15 Maiu 1848, Catre romani si Hora
Ardealului.
1848-09-01 In momentul in care izbucneste revolutia din Moldova, se afla la Cernauti (Bucovina),
unde se formeaza Comitetul revolutionarilor moldoveni, al carui secretar este. Se pun bazele revistei
Bucovina, condusa de A. Hurmuzachi, Tot aici, Mihail Kogalniceanu redacteaza Dorintele partidei
nationale din Moldova.
1848-10-01 Este admis membru al Societe Orientale de France.
1848-11-01 Il gasim din nou la Paris , de aceasta data incepe propaganda pentru cauza principatelor.
1848-12-01 Revine in tara.
1849 Se intoarce de la Paris si este numit in functia de arhivist al statului. Redacteaza studiul
"Romanii si poezia lor", sub forma unei scrisori catre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista
Bucovina. Colaboreaza la ziarul iesean Zimbrul.
1849 In revista Bucovina, publica studiul Romanii si poezia lor, in care vorbeste despre poeziile
populare culese in timpul calatoriilor prin Moldova.
1849-03-01 La Paris o cunoaste pe actrita pariziana numita intre prieteni Didri ; episod evocat peste
doua decenii la inceputul romanul Didri.
1849-05-01 Se afla la Constantinopole , impreuna cu Ion Ghica.
1849-08-01 Traverseaza Mediterana si viziteaza Arlos.
1849-10-13 Este ales membru al Societatii Stiintifice Franceze.
1849-12-01 Sfarsitul lunii, se intoarce la Iasi.

4. Anii de maturitate
1850 Apare piesa O nunta taraneasca.
1850-02-03 Sub domnitorul Grigore Ghica ocupa functia de director al Arhivelor Statului, in locul
tatalui sau. Publica in revistele Bucovina si Zimbrul balade din colectia sa de poezii populare.
1850-04-02 Apare opereta Scara matei scrisa de Vasile Alecsandri.
1850-04-09 Are loc reprezentatia piesei Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca. In aceasta perioada,
incepe publicarea Canticelelor comice care il vor preocupa pana in 1875.
1850-11-01 Vasile Alecsandri calatoreste in Bucovina .
1850-12-30 Ii apar comediile Soldan Viteazul si Mama Anghelusa doftoroaie.
1851 Apare opereta Crai nou, pe muzica lui Ciprian Porumbescu.
1851-03-01 Este la Paris, apoi calatoreste in Germania si Anglia.
1851-05-31 Comedia Herscu Boccegiul , scrisa de Vasile Alecsandri.
1851-08-01 Se afla la Londra, unde viziteaza Expozitia Universala.
1851-10-01 Calatoreste din nou in Franta, la Paris si in Germania.
1851-10-28 Scrie comedia Doi morti vii.
1851-12-01 Se intoarce in tara cu un vapor pe Dunare, care este pe punctul de a se scufunda.
1852 Apare la Iasi prima fascicula din Poezii poporale. Balade (Cantece batranesti) adunate si
indreptate de V.Alecsandri.
1852 Se joaca Kir Zuliaridi.
1852-03-01 Primul numar din revista Romania libera, scos de Alecsandri in martie, este suspendat de
autoritati inainte de a fi difuzat.
1852-05-08 Se joaca Chirita in provintie. Rolul Chiritei este jucat de Matei Millo.

1852-09-01 Se intalneste la Galati cu Nicolae Balcescu, caruia , desi bolnav i se interzice intrarea in
tara. Apoi se indreapta spre Paris.
1852-10-01 La Tipografia francezo - romana, apare prima culegere a pieselor sale : Teatrul Romanesc
- Repertoriu dramatic al d-lui V.Alecsandri, tomul I, care cuprinde toate piesele de teatru scrise pana
atunci.
1853 La Paris, Vasile Alecsandri publica primul volum de poezii originale, Doine si lacramioare,
dispuse in trei cicluri : Doine, Lacramioare, Suvenire. La Iasi ii apare cea de-a doua fascicula de Poezii
poporale. Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii.
Relatarea partiala a acestei calatorii este cuprinsa in "ziarul de calatorie" : Calatorie in Africa.
1853 Publica la Iasi doua volume de Poezii poporale. Balade (Cantece batranesti) iar la Paris unul de
Doine si lacramioare 1842-1852. Scrie poezii exotice si primele poezii din ciclul Margaritarele.
1853-04-22 Demisioneaza din functia de la Arhivele Statului.
1853-08-01 Se afla din nou la Paris, de unde pleaca pentru o luna la Biaritz, iar de aici prin Bayonne,
Toulouse, Nimes si Marsilia la Gibraltar, apoi la Tanger si Tetuan prin muntii Uadras. Voiajul prin
nordul Africii e relatat in Calatorie in Africa.
1853-10-06 Se intoarce la Gibraltar si incepe calatoria prin Spania (Algesiras, San Rocco, Cadix,
Sevilla, Cordoba, Grenada, Madrid).
1853-12-01 Se intoarce prin Biscaya, in Franta.
1854 Apare la Iasi volumul Potpuri literar, publicat impreuna cu Matei Millo. Alecsandri este la Paris
1854-06-01 Alecsandri pleaca la Londra.
1854-07-04 Calatoreste prin Belgia si Germania apoi revine la Paris.
1854-09-01 Moare tatal scriitorului. Prelundu-si mostenirea, Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe
mosia parinteasca de la Mircesti.
1855 Scoate revista Romania literara, unde publica versuri si proza. Colaboreaza aici C.Negruzzi,
Alecu Russo, C.Negri, Al.Donici, Gr.Alexandrescu, D.Bolintineanu, A.I. Odobescu . Publica Anul
1855; tot aici apar fragmente din Calatorie in Africa si nuvela Balta Alba .
1855-07-01 E la Paris , de unde pleaca la Constantinopole; aici il intalneste pe Ion Ghica, in acel timp
bei (print) de Samos.
1855-11-01 Pleaca la Crimeea, spre a vizita runiele Sevastopului. Impresiile sunt consemnate intr-un
jurnal intitulat Suvenire din 1855.
1855-12-01 Se intoarce la Constantinopole si spre sfarsitul lunii in tara, la Iasi.
1855-12-03 Revista Romania literara e suspendata de cenzura.
1856 Fac parte din Comitetul Unirii si publica in Steaua Dunarii poezia Hora Unirii. Semeneaza
petitia catre domnul Ghica prin care se cerea unirea celor doua Principate Romane.
1857 Scrie piese cu caracter patriotic si unionist, printre care Cinel-Cinel si Vioandiera. Apar acum
Cetatea Neamtului sau Sobietki si plaesii romani (editia a doua), Vioara Teatrului romanesc, Culegere
de cantice si cupleturi din repertoriul dramatic al d-lui Vasile Alecsandri si Pacala si Tandala, dialog
politic.
1857 I se prezinta pe scena Cinel-Cinel si drama istorica Cetatea Neamtului.
1857 Ii apare la Iasi volumul Vioara Teatrului romanesc. In Concordia din Bucuresti publica Moldova
din 1857, poezie satirica impotriva boierilor unionisti.
1857 In Moldova sunt organizate noi alegeri, iar Vasile Alecsandri este ales deputat.
1857-07-01 Dupa o noua audienta la Napoleon al -III-lea, e primit la Turin la Contele Cavour, primul
ministru al Piemontului, apoi de regele Victor Emanuel. Ramane in Franta si dupa a treia audienta la
imparat, dupa care ia parte ca observator la Razboiul din Italia. Toate acestea , Vasile Alecsandri le va
consemna in Istoria misiilor mele politice (1862) .
1858 Se naste unicul copil al scriitorului, Maria, din legatura cu Paulina Lucasiewicz, care ii va
deveni sotie mai tarziu.
1858-10-25 Este numit secretar de stat provizoriu la Postelnicie , ministru de Externe, in guvernul
provizoriu care trebuia sa vegheze alegerile de domn. Vasile Alecsandri e desemnat printre cei 38 de
candidati la domnia Moldovei ; in aceasta calitate, restabileste libertatea presei; figureaza pe lista
candidatilor la domnie.
1859-01-24 Candideaza pentru domnie, numarandu-se printre favoriti . Renunta in favoarea lui
Costache Negri, apoi a lui Alexandru Ioan Cuza, a carui dubla alegere, in Moldova si in Muntenia, o
aclama.

1859-02-01 E la Paris in audienta la Ministrul Afacerilor Straine al Frantei, contele Walewski, si la

imparatul Napoleon al -III-lea.
1859-05-01 Deputat in adunarea electiva, dupa Unire, Alecsandri e numit ministru la Departamentul
Afacerilor Straine ale Moldovei.
1859-05-01 Apara cauza Unirii la Londra pe langa Lordul Malmersburg, Ministrul Afacerilor
Externe.
1859-10-11 Alecsandri trece in postul de Ministru al Afacerilor straine din Muntenia.
1860-05-28 Dupa caderea Guvernului, Alecsandri pierde postul de ministru. Se retrage la Mircesti
unde scrie piesele de teatru Lipitorile satului, Sgarcitul risipitor, Satul lui Cremene, Retrogradul (Sandu
Napoila) si Demagogul (Clevetici). Planuieste acum si comedia Boieri si ciocoi .
1861 Apar Clevetici ultra-demogogul si Timofte Napoila ultra-retrogradul, canticele comice
interpretate de N.Luchian la Iasi.
1861-05-01 I se da geranta agentiei romane din Paris. Colaboreaza la Revista romana a lui A. I.
Odobescu.
1861-09-01 Reintors la Mircesti, scrie Rusaliile, Cucoana Chirita in voiagiu, Barbu Lautarul, Drumul
de fier s.a.
1862 Scrie "Istoria misiilor mele diplomatice".
1863 La Iasi, apare editia a doua a volumului Doine si lacramioare, la care se adauga si ciclul
"Margaritarele". Apare partea a doua a "Repertoriului dramatic, cuprinzand ultimele piese ale
scriitorului. Pleaca intr-o noua misiune diplomatica, trimis de Cuza.
1863-02-01 - 1863-03-01 Se joaca la Bucuresti piesele de teatru Cucoana Chirita in voiagiu si
Paracliserul sau Florin si Florica .
1863-06-01 Se stabileste la Mircesti, impreuna cu Paulina Lucasiewicz. I se tipareste, la Paris,
Grammaire de la Langue roumaine, sub numele V.Mircesco, cu o prefata de A.Ubicini. Publica
Repertoriu dramatic, cuprinzand ultimele piese. La sfarsitul anului pleaca intr-o noua misiune
diplomatica pe langa Napoleon al III-lea.
1864 - 1865 Incepe sa compuna ciclul Legendelor. Scrie numeroase canticele comice , in special
pentru Mateo Millo : Surugiul, Barbu Lautarul, Gura-casca om politic, Paraponisitul, Ion Papusariul,
Ginerele lui Hagi-Petcu, Barcarola, Concina, Agachi Flutur, Millo director, Covrigarul, Kera Nastasia,
Harta razasul (vodevil), Arvinte si Pepelea (poveste intr-un act), Drumul de fier (comedie in doua
acte).
1866 Apare intr-un volum intreaga colectie a "Poeziilor poporale". E numit membru al Societatii
literare romane pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia Romana, luptand
impotriva latinistilor, pentru impunerea pincipiului fonetic in scriere.
1866 In Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina apar : Concina, opereta Florin
si Florica sau Paraclisierul si Paraponisitul. Din acelasi an dateaza volumul Poezii populare ale
romanilor.
1867 In Foaia Sotietatii apar in ianuarie si in aprilie comedia Millo director , Barbu Lautarul si
Surugiul.
1867 Poetul este la Paris
1867 La nou-aparuta revista Convorbiri literare, trimite Stan Covrigarul, Chirita la Paris, Ion
Papusariul, Gura-casca si Surugiul.
1867-05-01 - 1867-06-01 Poetul se afla la Nissa
1867-07-01 Este in tara, este ales membru al Societatii Academice Romane.
1867-10-01 Vasile Alecsandri pleaca la Paris
1867-12-01 Se intoarce in tara
1868 Publica in "Convorbiri literare", primele pasteluri : Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, etc.
1868 Este ales deputat de Roman, dar refuza mandatul.
1868-04-01 Incepe sa publice in Convorbiri literare seria Pastelurilor
1869 In Convorbiri literare publica Dictionarul grotesc in care combate tendintele exagerat
etimologizante.
1869 In Foaia Sotietatii apare comedia cu cantece Agachi Flutur, iar in Convorbiri literare apar
comedia Drumul de fier si o serie de Pasteluri. Publica Arvinte si Pepelea
1869-03-01 La staruintele lui Kogalniceanu, primeste mandatul de deputat.
1869-11-01 Pleaca pentru 10 luni la Paris.
1870 Apare in Convorbiri literare comedia Ginerele lui Hagi Petcu.

1870 Se casatoreste cu Paulina Lucasiewicz.

1870-05-01 Se afla o luna la Nisa, dupa care calatoreste prin Viena, Munchen si Paris .
1871 Isi da demisia din Societatea literara romana, dupa ce aceasta hotarase sa adopte principiul
etimologic in scriere si sa publice dictionarul lui Laurian si Massim.
1871 Apare in Convorbiri literare opereta Harta razasul. Din acest an dateaza si piesa Nobila
cersetoare, dedicata Frantei aflate in razboi cu Germania.
1871-07-01 Alecsandri ia parte la serbarile de la Putna pentru care scrie, la cererea Comitetului de
organizare din care faceau parte Mihai Eminescu si I. Slavici, poezia Imn la Stefan cel Mare.
1872 Apare studiul "Introducere in scrierile lui Constantin Negruzzi", mai intai in "Convorbiri
literare", apoi ca prefata la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie "Dumbrava
Rosie", pe care o citeste la o sedinta a "Junimii".
1872 Apare la Iasi poemul istoric Dumbrava rosie, dedicat lui Costache Negri , cu mentiunea " se
vinde pentru a contribui la subscriptiile ce se fac in favoarea eliberarii teritoriului francez". Poemul va
inaugura un nou ciclu, cel al Legendelor.
1872 Scrie Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, aparuta in Convorbiri literare.
1872-07-01 Calatoreste prin Austria, Elvetia si Franta.
1873 Colaboreaza la Columna lui Traian si la Revista contimporana , unde publica romanul Didri.
1873-06-01 Se afla in Franta, cu sotia si cu fiica sa.
1874 Ii apare poemul Dan, capitan de plai.
1874 Apare in revista Convorbiri literare comedia Boieri si ciocoi dedicata lui Mihail
Kogalniceanu, pusa in scena la Iasi in acelasi an.
1874-06-01 Vasile Alecsandri se afla la Paris.
1875 Apar primele sapte volume ale editiei sale de Opere complete, patru volume de Teatru si trei de
Poezii.
1875 Apar la Socec primele sase volume de Opere complete : Teatru I (Cantonete comice, scenete si
operete), II (Vodeviluri) , III (Comedii) , Poezii I (Doine, Lacramioare, Suvenire) ; II (Margaritarele),
III (Pasteluri si legende).
1876 In seria Operelor complete apare volumul Proza.
1877 Inaugureaza prin Balcanul si Carpatul ciclul "Ostasii nostri". Tine, in folosul ranitilor, o serie de
conferite, in mai multe orase.
1877 In Convorbiri literare , Alecsandri dedica poezii ostasilor carfe lupta pentru independenta tarii.
Pentru a strange fondurile necesare ingrijirii ranitilor, tine conferinte in mai multe orase. Scrie piesa La
Turnu-Magurele.
1878 Scrie "Epistola generalului Florescu" si "Eroii de la Plevna", puternice satire impotriva
conducatorilor regimului. Apare volumul "Ostasii nostri".
1878 Apare volumul de poezii Ostasii nostri si piesa La Turnu-Magurele e publicata in Albina
Carpatilor. Participa si obtine marele premiu la concursul Societatii Limbilor Romantice de la
Montpellier pentru poezia Cantecul gintei latine. Poezia e tradusa apoi in toate limbile romantice si in
celelalte limbi de circulatie internationala.
1879 Termina piesa de teatru Despot-Voda.
1879-05-01 Intr-o sedinta a Junimii tinuta in casa lui Titu Maiorescu, Alecsandri citeste drama
istorica Despot-Voda. Sunt de fata Eminescu, Caragiale, Slavici.
1879-09-30 Pe Scena Teatrului National din Bucuresti, are loc premiera dramei Despot-Voda,
aplaudata intens de publicul spectator. Vasile Alecsandri inaugureaza o noua etapa a creatiei sale
literare, cea a dramei istorice.
1880 Apare cel de-al noualea volum din seria "Operelor complete", cuprinzand "Legende noua" si
"Ostasii nostri". Scrie feeria Sanziana si Pepelea . Apare la Socec drama Despot-Voda. In Convorbiri
literare debuteaza schimbul de scrisori cu Ion Ghica. Alecsandri va scrie, de fapt, o singura scrisoare :
Vasile Porojan.
1881 I se decerneaza Marele premiu "Nasturel-Herascu" al Academiei Romane pentru drama "Despot
Voda" si poeziile din ultimul volum "Opere complete"
1881 Imita din frantuzeste farsa de carnaval Sfredelul dracului, reprezentata in acelasi an la Teatrul
National din Bucuresti.
1882 Invitat de Felibri, pleaca in Franta. unde e sarbatorit in mai multe localitati prin Proventa pentru
Cantecul gintei latine. Calatoreste prin Viena, Milano, Genova si Monte Carlo la Montpellier, apoi in
MUntii Alpi, Avignon, Gap, Paris, Londra. Este premiat la concursul literar de la Forcalquier.

1882 Publica la Socec comedia franceza Les bonnets de la comtesse, scrisa cu 18 ani inainte.
1883 Tine la Ateneul Roman o conferinta in beneficiul lui Eminescu. Apare in Convorbiri literare
feeria Sanziana si Pepelea.
1883 Termina in doar patru saptamani drama Fantana Blanduziei.
1883-07-01 Calatoreste pe Valea Rinului, prin Olanda, Anglia si Franta.
1884 Apare la Socec al X-lea volum al Operelor complete, continand Fantana Blanduziei si Varia
(poezii).
1884 Apare volumul Scrisori catre Vasile Alecsandri de Ion Ghica, cu o prefata a lui Alecsandri.
1884 Moare Iancu Alecsandri, fratele poetului.
1884-03-22 Se joaca pe scena Teatrului National din Bucuresti Fantana Blanduziei.
1884-11-01 Este ales senator.
1884-12-03 Termina intr-o prima forma , in Mircesti, noua piesa Ovidiu.
1885 Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, functie in care va ramane pana la
sfarsitul vietii.
1885-03-09 Se joaca, pe scena Teatrului National, din Bucuresti, in premiera, drama Ovidiu.
1886 Este atacat de catre critici. In apararea lui Alecsandri, Titu Maiorescu scrie articolul Poeti si
critici.
1887 Lucreaza la prelucrarea dramei Ovidiu si intervine in tara pentru inceperea repetitiilor cu
versiunea definitiva. Apar primele simptome ale bolii care ii va provoca moartea.
1888 Scrie poeziile, ramase postume: Plugul blestemat, Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele
semne ale bolii care avea sa-l rapuna.

5. Sfarsitul
1888 - 1890 Incepe un proiect al unei tragedii, Virgiliu.
1889 - 1890-05-01 Se afla la Paris, apoi bolnav si "ostenit de atata chin" , Alecsandri se intoarce la
Mircesti.
1890-08-22 Moare de cancer hepatic si pulmonar la casa sa de la Mircesti.
1890-08-26 Este inmormantat in gradina casei, daruite in 1914 Academiei de catre sotia poetului.
Deasupra mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei, in 1928. Intregul ansamblu
a devenit muzeu memorial.

STOICA DARIA-ANDREEA
CLASA a VI-a A

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost un poet,
dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator
al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate
marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX

Primii ani
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului (boierul care i turna ap domnului pentru a-i spla
minile, punea sarea n mncare i i servea masa. n secolul al XVI-lea marele medelnicer era
membru al Sfatului domnesc. Originea cuvntului este medelni, un lighean de ap n care se splau
minile) Vasile Alecsandri i al Elenei Cozoni. Dup unii cercettori, anul naterii ar putea
fi 1821,1819 sau chiar 1818. Locul naterii sale este incert, deoarece naterea s-a petrecut n timpul
refugiului familiei Alecsandri n muni din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se consider c s-a
nscut undeva pe raza judeului Bacu. i-a petrecut copilria la Iai i la Mirceti, unde tatl su
avea o moie i unde a revenit pe ntreaga durat a vieii sale s-i gseasc linitea. A nceput
nvtura cu un dascl grec, apoi cu dasclul maramureean Gherman Vida.
ntre anii 1828 i 1834, s-a deschis la Iai pensionul lui Victor Cuenim. Sptarul Alecsandri l-a nscris
pe fiul su la pensionul francez, unde a studiat alturi de Mihail Koglniceanu i de Matei Millo,
actorul de care l-a legat o mare prietenie i admiraie i pentru care a scris Chiriele i o mare parte
din cnticelele comice.

Anii de formaie
n anul 1834, mpreun cu ali tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza i
pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde i-a dat bacalaureatul n anul 1835.
n 1837 s-a pregtit pentru un bacalaureat n tiine, urmnd cursurile Facultii de Inginerie, pe care
nu a terminat-o.
n 1838 apar primele ncercri literare n limba francez: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit
rameau, Serata. n anul urmtor s-a ntors n ar i a ocupat un post n administraie pn n 1846.
mpreun cu Costache Negruzzi a fcut o cltorie n Italia, care a devenit motiv de inspiraie pentru
nuvela romantic Buchetiera de la Florena.
n 1840, mpreun cu Mihail Koglniceanu i Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iai
i i-a nceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatic
nsumeaz circa 2000 de pagini, rmnnd cel mai rezistent compartiment al activitii sale literare i
va constitui baza solid pe care se va dezvolta dramaturgia romneasc n principalele sale direcii
tehnice
comedia strin i drama istoric. n noiembrie s-a jucat Farmazonul din Hrlu iar n februarie
1841, Cinovnicul i modista, ambele preluate dup piese strine.
Din 1842 dateaz importanta sa cltorie n munii Moldovei, n urma creia descoper valoarea
artistic a poeziei populare. Scrie primele sale poezii n limba romn pe care le va grupa mai trziu n
ciclul Doine i care sunt foarte strns legate de modelul popular din care au luat n 1844, mpreun cu

Mihail Koglniceanu i Ion Ghica scoate sptmnalul Propirea, n care poetul va publica versuri ce
vor fi incluse n ciclulDoine i lcrimioare, iar n 11 ianuarie se reprezint piesa Iorgu de la Sadagura,
comedie de rezisten n dramaturgia scriitorului.
n 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mnjina o cunoate pe Elena, sora prietenului Costache
Negri, de care se ndrgostete i creia, dup moartea timpurie 1847, i dedic poezia Stelua i apoi
ntreg ciclul de poezii Lcrmioare.

Exilul
Dup nfrngerea micrii paoptiste este exilat, i dup ce cltorete prin Austria i Germania; se
stabilete la Paris, unde se ntlnete cu ali militani munteni; din perioada exilului dateaz
poeziile Adio Moldovei i Sentinela romn. n 1882 este ales preedinte al seciei de literatur a
Academiei. Cltorete n Frana pentru a primi premiul oferit de felibrii; este srbtorit laMontpellier.
l viziteaz pe ambasadorul Romniei la Londra, prietenul su Ion Ghica. Pleac la Paris n 1885, ca
ministru al Romniei n Frana. n 1889, primete vizita poeilor francezi Sully
Prudhomme i Leconte de Lisle.
Vasile Alecsandri s-a stins din via la 22 august 1890, dup o lung suferin, fiind nmormntat cu
toate onorurile la conacul su de la Mirceti.

Activitate cultural
A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu Koglniceanu
i C. Negri Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor
moldoveni.
n 1854 - Apare sub conducerea sa Romnia literar, revist la care au colaborat moldovenii C.
Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al.
Odobescu.
n 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis
n Frana, Anglia i Piemont pentru a pleda n scopul recunoaterii Unirii.
Primete Premiul Academiei pentru Literatur n 1881.

Alecsandri i Junimea
n 1863 ia natere la Iai societatea Junimea, al crui membru onorific a fost pn la sfritul vieii. n
anul 1867 este ales membru al Societii literare romne, devenit Academia Romn.
Cu ocazia serbrilor de la Putna din 1871, poetul trimite dou cntece care au nsufleit marea mas de
oameni: Imn lui tefan cel Mare i Imn religios cntat la serbarea junimei academice romne. n
acelai an Titu Maiorescu public n Convorbiri literare studiul Direcia nou n poezia i proza
romneasc n care spune: n fruntea noii micri e drept s punem pe Vasile Alecsandri. Cap al
poeziei noastre literare n generaia trecut, poetul <Doinelor i lcrimioarelor>, culegtorul
cntecelor populare pruse a-i fi terminat chemarea literar (...). Deodat, dup o lung tcere, din
mijlocul iernei grele, ce o petrecuse n izolare la Mirceti, i iernei mult mai grele ce o petrecuse
izolat n literatura rii, poetul nostru renviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ...
n mai 1849 pleac, mpreun cu ceilali exilai la Braov, n Bucovina, apoi, n toamna aceluiai an,
la Paris. Scrie primele cntecele comice (oldan Viteazul, Mama Anghelua) i cteva scenete comice
i muzicale. Se ntoarce n ar n luna decembrie.

Anii de maturitate
Nicolae Blcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo n 1852. ntre anii 1852-1853,
Alecsandri rmne pentru mai mult vreme nFrana. n vara anului 1853, pornete spre sudul Franei,
ntr-o cltorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o cltorie care va lsa urme
n creaia sa poetic, n gustul pentru exoticul mauro-hispanic.
n 1855 s-a ndrgostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fat, Maria, n noiembrie 1857. S-au
cstorit nousprezece ani mai trziu, pe 3 octombrie 1876. Din 1860 se stabilete la Mirceti, unde
rmne pn la sfritul vieii, chiar dac lungi perioade de timp a fost plecat din ar n misiuni
diplomatice.
nateren 1843 apare, n Albina Romneasc, Tatarul, prima poezie care va face parte din
ciclul Doine i lcrmioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloana, Strunga, Doina, Hora, Crai nou.
n1848 scrie poezia Ctre romni, intitulat mai trziu Deteptarea Romniei.

n 1850, dup o absen de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se ntoarce n ar; public n
revista Bucovina poeziile populare Toma Alimo, Blestemul, erb srac, Mioara, Mihu Copilul. ncepe
sa lucreze la ciclul Chirielor cu Chiria n Iai. Aceasta va fi urmat de Chiria n
provincie (1852), Chiria n voiagiu (1864) i Chiria n balon (1874). La Teatrul Naional se
joacChiria n Iai sau Dou fete -o neneac.
n 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cntice btrneti). Adunate i ndreptate de d. V.
Alecsandri. Tiprete primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care conine pieseleIorgu de la
Sadagura, Iaii n carnaval, Peatra din cas, Chiria la Iai, Chiria n provincie. n 1853 apare
volumul Poezii poporale. Balade adunate i ndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Public la Paris
primul volum de poezii originale: Doine i lcrimioare. n 1856 apare n Steaua Dunrii, revista lui
Koglniceanu, poezia Hora Unirii.
n 1874 public Boieri i ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o fresc social de
dimensiuni considerabile. Tot n Convorbiri literare public nuvela Cltorie n Africa.
n 1875 se editeaz Opere complete, cuprinznd Poezii (I-III) i Teatru (IV).
n 1876 se public volumul Proza.
n 1877, odat cu poezia Balcanul i Carpatul ncepe seria Ostailor notri.
n 1878apare volumul Ostaii notri, nchinat eroismului romnilor n rzboiul din 1877.
n 1881 apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende nou i Ostaii
notri.
n evoluia artistic a lui Alecsandri se pot distinge cel puin trei momente, trei vrste aflate n deplin
corelaie cu epoca plin de transformri prin care trece societatea romneasc a acelor timpuri.
Debutul su st sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florena, Doine i
lcrimioare) dar i al unei necrutoare critici a ridicolului social n piesa Iorgu de la Sadagura sau n
ciclul "Chirielor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romne din perioada paoptist, are
n literatura lui Alecsandri cea mai nalt msur n Balta alb i nDeteptarea Romniei i, de cele
mai multe ori se prelungete prin unele texte pn dup Unire.
O a doua etap, aa-zis de limpezire, de obiectivare a viziunii i a mijloacelor artistice, se poate
observa ncepnd cu prozele cltoriei n Africa i terminnd cu expresia artistic matur din pasteluri
i din unele legende.
Cea de-a treia etap l face s revin spre teatru, cu o viziune n general romantic, viziune filtrat ns
printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o senintate a nelegerii care l apropie declasicism. Epoca
n care triete Alecsandri este fundamental romantic, dar fr ndoial c a vorbi despre clasicism i
romantism la modul concret (implicnd aadar o contiin i practic concret), e o aventur la fel de
mare ca aceea de a descoperi marile curente europene ntr-o literatur cu alt evoluie cultural i
istoric dect cele din vestul Europei.
Pastelurile
Alecsandri ncepe s publice pasteluri n 1868, n diverse numere ale Convorbirilor literare.
Pastelul este o specie a genului liric cunoscut - n aceast form - numai n literatura romn, creat i
dus la celebritate de Alecsandri nsui, ntr-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri",
publicate n revista Convorbiri literare, n cea mai mare parte ntre 1868 i 1869.

Autorul dramatic
n perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mirceti, scrie drama istoric romantic Despot-Vod.
Premiera a avut loc n octombie 1879 pe scena Teatrului Naional din Bucureti. Piesa fusese citit n
cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflndu-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca
Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama Despot Vod. La Montpellier este premiat
pentru poezia Cntecul gintei latine. Scrie feeria naional Snziana i Pepelea.
ncepe s lucreze n 1882 la piesa Fantna Blanduziei, pe care o va termina anul urmtor. Sunt celebre
epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. n 1884 piesa Fntana Blanduziei este reprezentat la Teatrul
Naional din Bucureti.
Scrie i citete n cenaclul Junimea drama Ovidiu. n 1885, Teatrul Naional prezint drama Ovidiu a
lui Vasile Alecsandri.
n 1886, Titu Maiorescu a publicat n Convorbiri literare articolul Poei i critici; acesta se ncheie cu
o privire sintetic asupra operei lui Alecsandri:
A lui lir multicolor a rsunat la orice adiere ce s-a putut detepta din micarea poporului nostru n
mijlocia lui. n ce st valoarea unic a lui Alecsandri? n aceast totalitate a aciunilor sale literare

Volume de teatru. Comedii

Chiria n Iai sau dou fete -o neneac (1850)
Chiria n provinie (1855)
Chiria n voiagiu (1865)
Chiria n balon (1875)

Volume de poezie
Doine (1842-1852)
Doina
Strunga
Andrii-Popa
Baba Cloana
Hora
Groza
Cinel-cinel
Dorul romncei
Cntec ostesc
Lcrimioare
Stelua
Gondoleta
Pe mare
Adio
Lcrimioare
Suvenire
Pe un album
Adio Moldovei
- Mrgritarele (1852-1862)
Hora unirii
Deteptarea Romniei
Sentinela romn
Muntele de foc
nir te, mrgrite
Stelele
Varia
Soarele, vntul i gerul
Imn lui tefan cel Mare
tefan Vod i codru
tefan i Dunrea
Legende
Cuza Vod
Dan, cpitan de plai
Legenda rndunici
Legenda ciocrliei
Legenda lcrimioarei
Ostaii notri
Pene Curcanul
Sergentul
Oda ostailor romni
Hora de la Plevna
Postume
Fluierul
Romana de toamn
Proze
Istoria unui galben
Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenta
Iasii n 1844

Un salon din Iasi

Romnii si poezia lor
O primblare la munti
Borsec
Balta-alb
Cltorie n Africa.
Un episod din anul 1848
Proze din periodice
Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir
Melodiile romneti
Prietenii romnilor
Lamartine
Alecu Russo
Dridri, (roman scris n 1869, publicat n 1873)
Din albumul unui bibliofil
Vasile Porojan
Margrita, (nuvel scris n 1870, din ea fiind publicat numai un mic episod n 1880)
Introducere la scrisorile lui Ion Ghica ctre Vasile Alecsandri
Drame
Cetatea Nemtului
Lipitorile satelor
Sgrcitul risipitor
Despot Vod, dram istoric
Fntna Blanduziei, 1853

Sfarsitul : pe 22 august 1890 se stinge din via la Mirceti, mistuit de nemiloasa-i boal: cancer la
ficat i plmni i este nmormntat pe 26 august n grdina casei.