. MICA SS FEDITURA INSTITUTULT BIBLIC SIDE MISTUNE AL BISERICI ORTODOXE ROMANE BUCURESTI 1993.MICA BIBLIE TIPARITA SUB INDRUMAREA $1 CU PURTAREA. DE GRIJA A INALT PREA SFINTITULUT Dr. ANTONIE PLAMADEALA ARHIEPISCOP AL. SIBIULUI §1 MITROPOLIT AL TRANSILVANIEI, CRISANEI $1 MARAMURESULUT EDITURA ARHIEPISCOPIEL SIBIULUI SIBIU ~ 1993is ctl pe Mie al RierctOredowe Rone Tose dretirie roerate ISBN o73-0130-30:5 CUVINT INAINTE ‘Mica Bibi” este o Bite mal mich datri taptlal ch selectio- ‘ean din Biblia propre rsd texte alse In aa fel, init ski dew tnd tor ~ cic econceputd mat sles sf ls indemioa tineilor~conoyifele principale despre Dumnezew, despre originesuniversuli, alumi! noastre fle omulei, intron cuvint despre tot.ce exist. Avene conogtnte se alld, foate, in Biblia propei-isa. A ct nsaintreaga ible, cere imp indelungat fin vremea nous suferim tot de lipn de mp, ica Bic © mente {oust ss atragh spre ire Mark ‘Biblia e numa # Cartes Calor, adie8 cea mal cuprinzitoaro gi cea smal importants carte din fume. Mal savant tera arta fox Ince batt ce cart ar lon cus, dact arf evo ad se lnolere de lume pe toad inj, sl daca rar aven vole sia cu ding det singord carte, Tofu ie ‘pens ibn $1 nu mumal pentru ef ¢ 0 carte mare, ex un text care poate {imple mult dnp lal ales pent coninaal eh: Cac in ea se coprind de toate: stort, pocrie, povestin, proverbe,Slorofia, inte bine ineles tal presus de tout iin toate, eligi. Eada conogtine, dar da ida ceva de ea mal mare important tnume, di indrumasi morale, dexcoperite de Sus. Ds, ajadar, indrumst igure, garanate, pentru sat porancl de Damnerew. Tn aceasta privint Biss e singura Cre care contne dreapta inv tura despre cum doregie Dumnezen sh ne comportim in vais ydeopre cele ‘ce tebule st facem eh si dobindim mintulrea in Vala voare. Tibia este calgued sigurd edtre Paradis. Tata ctovs aprecter! despre Bible venite din parten unor oament de snare cultura, vestit in lume pentra oporele ifaptele lor, Goethe, poct ger ‘man, sutoraloperel Faust, spunea: Cu cit ortentn vials ma lineal fora, cu at sev flon mat mult de ibie= §hadanga ironic: Desigur muse vor fol de ea opt ‘Un pregedinte al Statelor Unite Woodrow Wilon a spas: Nici un ns va Feu Hi bie nie g’ncbeilydach mu te cop at Ethossrt coal ha BumnereDrepaonpoporcor x nislr¢ ase fat ds Dusmneren Un seritor rut intr coi mai mari din secolaltrecu, Loon Testo a ‘acu o marturisre demni de orice om ones i smerit: To cc om spun cua Gare ce sp cu mult ma hie in Evanghelh Bam fot area un care {ndepisteasi colbul de pe un talow, Dar wn tal de om nue pisor! Se tect losoful german Kant sa ocupat mult de legen morals yi de temoiurile morale A incereat chia oJustitare a norael oar pe puterile allel. Rinenfes e& nu va dovedit vials. Acest era Fa gat dint Ae altel, ct tata co a spo Dac Evangheli nar lost vont de pe agile sole precepele morale, caro of6 ‘ouvir vane til inteeglt omen, Hosoi mute Jor diving din Evanghell, niet pind estar. Enlneacu spunea ca Evanghella e ycrteadupi care crest omenieea”.Se spune cf poctal ar fi transcri ex mina sa toate cele patra Evangheli cule- gest do Pr. Toan Moraru) Edrept 9 fptul cf unll sam rtscl gl se mat rticore cw filo im mina slastich Blsetica noastrd Ortodowd e cea cere garanteazd interpretarea cea Ureapia a locarilor mai grele din Biblie, de aceca Biblia trebute citi sub indramarea Blericll care, singuri sie cum +0 tilewascd. A invAtat aceat actu devs lungul unel intregi perionde iatorice ~ perioada Sincadclor ecu ‘nenice dia seolul IV pind in secolul VII ~ stare garan{ia acestor Sinoade. ‘Gind, ayadar,cineva are greutati de itolegere a unor texte, 58 se adreseze preoilor #! teologlor. ‘pictura, In sujbe, nu vedem altceva decit fle Biblia in tmagini he Biblia fa lucrare, prin ragiciune in comun, prin Sfintele Taine gi prim cinta in coma a fannclor pe care al len transmis tradiia care nu se abate de In dogmele ortodoxe st de la propovaduires Biserii, onl trebule ad canoastem Shinta Seriptard. Pentru inceput si pentru incepitsri oferim aceasta Mici Bible care are o tradi mal indelungata in ‘Bischicn noastr, # eare +a dovedit a foarte folositoare. De aceoa © si forte cat © prs forns a aplrtin 1819 wb ingles Eeacopal Hoplor Nicodim Muntean viitoral patiarh. Urmatorul patra Justinian ‘Marina, a publicatin 1972 y 1977 edi imbunatatite, Alte doua editsian fost Dublicate in 1981 311984 in timpul Patriarhului Tustin. Acesten au adiugat entulat gi astra, uate din Uibla ia imagin, tparita la Letprig in 1860, ali ale Mics Bibl au fost tipdrte st sub pAstorirea Prea Feriitulat Patrlarh Teoctis, ultima in 199, dupa care o reproducem pe accasts. Ea cuprinde att Veehisl, ch si Now! Testament. Toli vor descoperi in ‘ealuerusipe care nu le-au pats decareau absoluta nevole. indrumam st pe cel vittaic, care maw ava Ia indeming Ia vremea potrivith, £0 Based in acecaqt misurd ca st nest, yt vor completa, i mod si Teane in conogtinfle religioase si chiar sin pregattrea cultural I asigur pe oles Mica Bibite iva conduce spre Biblla cea Mare, yimarefolos vor Meee in cltiren or. Bibl iva apropia de Dumnezeu sie va lumina caile “ict le memorial Le va potal neinitile mini i setea de cunoastere, ‘Yhrebat odaté de un mucenie ce trebuie sf fad spre ase mint, Sin tul Antonie cel Mare‘-aindieat tel lueruri. Unul dintre cele tre era acesta: ant ores fac st ai mature din Sfina Scripture". Pentru ca acest criterias ‘ie posts instrament de orientare, trebule 8 cuncaytem Sfinta Seriptars. Primele cunoytinge al le va da Mics Bible {1 putut elabore, tm puritatea } ANTONIE VECHIUL TESTAMENT\Ascultd, poporal Meu: Dommul Dumnezeul nostri ext. singurul Dumnesew. ‘SE tubeyti pe Dommul Dumnezeul téu, din toatd inima te, don tot sufletul tu, fi din toetd puterea ta. Guvintele acesten, pe care file spun Ew asst, sé te ain iia te fn suffetal tu ‘Sd le tntipdreyti fl 13 gi od vorbegti de ee cind jest in casa ta cd merg pe cae, cind te cui gi cid (Deut. 6,47) suka tnceput « flcut Dumnezen coral si pémbntal (rie. 1,1). Cert este al Dommului, iar pamintul Ie dat flor oamenilor™ (Ps. 115, 24) INCEPUTUL LUMIT | FACEREA LUMIL Zia iniia ‘umnezeu a facut lumea din nimie in sas zile. La inceput D: facut Dumnezew cerul si pamintul. 91 pimintal era rnetocmnit si gol. Intuneric era deasupra adinealui 3! Dubl lui Dumneze se puta pe detsupra apo. Sia zis Dumnezeu: , Sa fie lumina ! Sia fost lamina, $ia vizut’ Dumnezen ci © bund lumina gi a despargit Dumezeu lumina de intaneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ud, jar Intunericul la numit noapte. ‘Sia fost scard sia fost dimimeas4: ziua india (Fac. 1,15). ‘ ey eee10 ‘YECHIUL TESTAMENT INcEPUTUL LUM un Ziuaa dona ia zis Dumnezen: Sa fie © trie prin mijlocul apetor si si se despart ape de ape !" $iia fost aya, 'A facut Dunmezen tria gi a desparyit Durmsnezeu apele cele de sub tirie de apele cele de deasupra tariei. Taria a numit-o Dumnezeu cer. $i a vazut Dumnezeu cd este bine. $i a fost seard si a fost dimineaga: zfua a doua (Fac. 1, 6-8). ius a treia + ia zis Dumnezeu: ,.Si se adune apele cele de sub cer la Sun foe sisi se artic uscatul | Sia fost apa, Si sa adunat apele cele de sub cer la locuile lor gf ardtat scat Uscatul Ta numit Dumnezeu pamént, iar’ adunarea apelor & ramito mdr, Ss what Dumnete elt ine: oa zis Dumnezeu: »84 dea pamintul din sine verdeaya arbi, cu siminya Intrdnsa, dupa felul si asemanarea ei, si pomi roditori, care si dea rod cu siminga in sine, dupa fel, pe pamint I $ia fost aga. Pamintul a dat din sine verdeajai iarba, fare face siminja dupa felul si dupa asemanarea ely gi po™l Foditor, cu sdmin(2, dupa fel, pe plmint. $i aut Durmnese cheste bine. i a fos ja fost dimineaya: ziua a treia (Fac. 1, ou aght # foe sear i x fost ‘ ria (Fs2 \VECHIUL TESTAMENT § ia ti Dumneze: ina cincea 2 ca s& lumineze pe t, si desparta ziua de noapte si A poi a zis Dumnezeu: Sa migune apele de vietati, fiinge Sd fie semne ca si deosebeasci anotimpurile, zilele gi ani gis «oj cof Vat in ele i pasdri si'sbonte pe pamint, pe iatinval stujeasca drept Tumindto pe taria cerului, ca 34 humineze ‘rici cerului * $i a fost aga, pamintul*. Sta fost aga. ea A facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si ‘A facut Dumnezen cei dot lumindtori mari: luminatorul cel fintele oi, care migund in ape, unde ele se prisese ‘mai mare pentru cirmuireazilei gi lumindtorul eel mar mic pentru 41 toate pasdnile inaripate dupa felul lor. Sia vazut Grmuizea! nopyiiy 41 steel. Si lea pus Damnezeu pe tira 22 ck este bine. cerului, ca si lumineze pimintul, sk clrmuiascd iva gi noaptea $i Si lea binecuvintat Dumnezeu si a xis: .Prisitiva gi vi $2 despartd lamina de intanvc. $a vaeat Dumnezeu ef ete Snmalts ample spele maior 91 paste sie inmuliasct ine. © epamint Si a fost seard si a fost dimineaya: sia a patra (Fac. 1, Si a fost seard i a fost dimineaga: sina a cincea (Pac. 1, 14418). 20-28),“ VECHIUL. TESTAMENT INcEPUTUL LUMI 13 Ziua a gasea | Dumnezeu rinduieste ziua de odihn A poi a zis Dumnezeu: $4 scoata pimintul fiinge vii, “© Gupé felul lor: animale, tiritoare si fiare silbatice dupa _A ga sau flicut cerul si pamintul gi toati ostirea lor. Sia felullor" Sia fost aga. aren Mirgit Dumnezeu in dua a fasca Iwcrarea ‘Sa, pe care a A facut Dumnezeu fiarcle silbatice dup felul lor, ficut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurle Sale pe animalele domestice dupa felul lor, i toate tiitoarele pamintului care lea facut, ddupa felul lor. Sia vazut Dumnezeu cd este bine. $i a binccuvintat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintito, ‘$i a zis Dumnezeu: Sa facem om dupa chipul si dupa Ponts ci intrinsa Sia odihnit de toate hicruile Sale pe’ care asemnarea Noastri, ca sit stipineascd pestii mari, pasdrile facut gi le-a pus in rinduialé (Fac. 2, 1-3). Ccerului, animalele domestice, toate vietdtile ce se tirksc pe - ming, 91 tot pamintul". Si a facut Dumnezen pe om dup& Afari de lumea vizuti, Dumnezeu a mai fécut 0 lume Busey cba pllemels i nevdutd, lumea duhurilor nenumarate, care se numese fugen, 3) Damncseu in bisa scnd, Crete yi vt Duhusile‘acestea la inceput erau toate bune gi fercite: Mad pe famulfigi gi umpleyt pimintul il apunegi. urma finsi' multe din ele au plcdtuit, casind"in mindrie 91 ba $4.2 prvit Dumnezeu toate cfte flcuse, i ata erau bune fost aruncate in iad. Acestea sint duurile rele sau dvoh, fogn Sh Most sear, 9 fost dimineath 2a ¢gtea (Fac. 1, Yaa acestanevuith fost fhe hanes cll weer Eran Gs T4;ps 108; tuda 652 P02).8 \VECHIUL TESTAMENT (Omul in rai |) umnezew a ficut pe Adam. Atunci lund Domnul Dum- ezeu faring din pimint, a fEcut_pe om, gi a suflat in fat ui suflare de va t's fkcat omul fing wie. ia uit Dumnezeu Adam (de tut). Dumnezeu incearei pe om. Apoi Domnul Dumnezeu a saat ogrddind in Eden, spre risst 4 «pus acolo pe omsl pe $i a ficut Domaul Dumnezeu 3% risari din pimint tot soiul de pomi, placuti la vedere gi cu roade bune de mincat; Er in mijlocul raiului era pomul’viep gi pomul cunostingei Dinelui $i lulu. Si’ din Eden iegea un siu care uda raiul, iar de acolo se {mparjea in patru brate. vewgi a lugt Domnul Dumnezeu pe omul pe cared facuse, gi 1 pus in gradina cea din Eden, ca s-o lucreze 41 80 pazeasc ‘A dat apoi Domnul Duranezeu lui Adam porunca gi a zis: _Din tofi pomii din rai poti si_maninci iar din pomul cuno; tingei binelui si rlului sf-'nu mAninci, cdi, in siua in care vei ‘inca din el, vei muri negresit™ Dumnezeu a ficut pe Eva. $i a zis Domnal Dumnezeu: «Nu e bine si fie omul sigur; si facem ajutor potrvit pentru ae ‘$i Domaul Dumnezeu, Care ficuse din pimint toate fiarele cimpului 91 toate psarie cerului, le-a adus Ia Adam, ca si vada cum le va numi; asa ca toate fiinjele vit si se numeasca precum Teva numi Adam. $i a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului $i tuturor flarelor sdlbatice; dar pentru ‘Adam nu sa gdsit ajutor de potrva lui ‘Atunel @ adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn su; gi daci a adormit, a luat una din coastele lui gi a plinit focul ei cu came. lar coasta luatd din Adam a faeuto Domnul Dumnezeu femeie gia aduso la Adam, ‘Sia zis Adam: ylatd aceasta os din oascle mele gi carne din camea mea; ea s¢’va numi femeie, pentru c este lust’ din barbatul su". $i a pus Adam femeii sale numele Eva, adicd via\d, pentru cca avea ai fie mama tuturor celor vii (Fac. 2, 7228). Inaintea oamenilor este viafa si moartea $i oricare le va plitcea lise va da (Ing. Sir. 15, 17). ~ ‘va si Adam paciituiesc. Sarpele tnsi era cel mai siret BRD toes tin de pe Poa pe oeele hea Distal eet ee ree ae eae Sota oeeereh ux ilecan Prete tir cae ae aac ,Roade din pomii raiulai putem ‘sh exincin; mumai din rodal potmulal celui in miflocal Fauhat SH mu mincapi din el, nici st vt atingeti ‘Atunci gampele a zis cdtre femeie: Nu, nu veti muri ! Dar Dumnezeu stie ci in ziua in care veti minca din el vi se vor deschide ochii gi veti fi ea Dumnezeu, cunoscind binele gi raul De aceea femeia, socotind i rodul pomul¢ bun de ‘mincat si placut la vedere i vrednie de dorit, pentru c& da sting, a fuat din el si a mincat sia dat barbatului sau si a Inincat gi el (Fac. 3, 17).18 VECHIUL TESTAMENT Adam si Eva sint siligi si-pi vadi gregeala. Atunci li deschis ochit Ia amindoi si au cunoseut €4 erau goi, gi au cusut franze de smochin si siau facut acoperéminte. Tar cind au auzit.glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin ral, in PAcoarea serii, sau ascuns Adam si femeia lui de fafa Domnului ‘Dumnezeu printre poral raiulu. ‘Si astrigat Domnul Dumnezeu pe Adam, si sa zis: ,Adame, unde ejti ?" Raspuné-a scesta: Am auzit glasal Tau in rai gi ‘mam temut, caci sint gol si m-am ascuns™. _ Sita zis Dumnezeu: Cine tina spus ci esti gol ? Nu cumva ai mincat din pomul din care j-am poruncit si nu méninci 2 ‘isa Adam: ,Femeia care miai dat-o sii fie cu mine, aceea mia dat din pom'3i am mincat™. Sia zis Domnul Dumnezeu catre femeie: Pentru ce ai facut aceasta ?* lar femeia a zis: ,Sarpele sma amagit si eu am mincat" (Fac. 3, 7-15). Pores ngs oa ms rep te ait 2, 41). INCEPUTUL Lunt Pedepsirea picatului Figiduirca unui Rascumparator mnezeu blestemi pe sarpe. Zi-a Domnul Dumnezcu Diiitre garpes nPentru oh at facut aceasta, blestemat sa inize toate animalele. si intre toate (arele’cimpului: pe pintecele tau sa te tirigti si {arina sa maninci in toate zilele 14). | Dumnezeu fagiduicste un Riscumpiritor. ,Dugménie foi pune intre tine $1 intre femeie, intre sdminga ta-si sdminta ei: ta ffi va zdrobi capul, iar tu fi vei intepa cal Fac. 5, Dumnezeu pedepteyte pe Eva gi pe Adam. lar femeil ia Wel inant meretntcazue’ tle, mal ales fa vremes init tale; in durent vei nagte copit tras vel fi catre barbatul lel teva sepia2 ‘VECHIUL TESTAMENT i'mincatdin pont din care ram porunclt: 48a au ‘mininei, blestemat va pamintul pentru tine | Cu ostencal ite hrinesti din el in toate zilele vig tale! Spini pi pal igi vm rodi el gi te vei hrini ex iba comput | fn'eudosrca fete tale yi vel minea plinea ta, pnt te vel fntoarce in paint din care esti lua cil pamint esti gi in pimint te vel fntoarce™ (Fac. 3, 16-19). Dummereu ingoneste pe om din ra. Apoi a ficut Domnul Dumpcse il Adie foed ai braces Ge pide ott imbricat. Dupi aceea'i-a scos din gridina cea din Eden, ea st Iucreze pamintul din care faseseri lust. Si igonind pe Adam, ba asezat in preajma gridinit cele din Eden a pus enn i abe de lca. ivitoae St pizcascd drumulcitre pomul vet (Fac. 83,2124). Printrun om a intrat pfcatul ta lume pi prin pacet moartea: aga moarten a treeut a togi oamenit prin acela in care top au pacdtuit (Rom. 5,12). Omenirea pind la potop (in i Abel auc jertft hai Dumnezen, Adam gi Eva au + ayut' mai intl dot fis pe Cain qi pe Abel. Abel a fost pastor de oi, iar Cain lucrator de pamint. $f dupa un timp Cain a ‘us jerta inl Dumnezen din readele plrantalu, tar Abel din ele intvnascute ale ollor sale gi din grisimen lot. Sia cautat Duimnezea spee Abel gi spre darurile ui, far spre Cain qi spre aru beeen clita. Cain ucide pe fratele siu Abel, $i sa intistat Cain tare gi faa Int era posomoritd. Atuncl& zis’ Dommul Dumnezeu cate Gain: Peat ce tea Inrsat petra ceva posomort ata ta? Gnd faci bine, on nurfi ete data wring? lar de wu fa ing pplcatul bate tn sgh cout te rascd, dar tu biaiegte ‘Dupi aceea a zis Cain citre Abel fratcle sau: Si feyim la cmp" Ig cid rie es ree Cac arama gAT'A, fratele sau, si omortt. a Diacneent nite pe Goin Anae a ae anal Dumnezeu citre Cait; *Undei Abel fatele thu 2 lar clea lapis: Nu gia. Au doard cu dnt pasttorl fateh mea ?* Sie zis Domnlls ce ai facut ® Glasul singel fate tu stig Gite Mine din pimint. $i acum esti blestemat de pimintul fare g-a deschis gura sa, ea si primeascé fratelui tau din ‘mina ta. Cind vei luera pamintul, acesta nu-si va mai da roadcle sale tie; zhuciumat si ugar vei fi tu pe pamint™. Deanidajiira tui Cain. $i 2 zis Cain che Domnal Dumnezeu: ,Pedeapsa mea € mai tare decit ay puteao purta. De ma izgonesti acum din pamintul acesta, ma voi ascunde de la fata Ta gi voi fi zbuciumat gi fugar pe pamint, gi oricine ma va fntiini ma va ucide". Si Domnul Dumnezeu i zis: Nu aga, ci tot cel ce va ucide pe Cain ingeptit se va pedepsi ‘$i Domnul Dumnezeu a pus semn lui Cain, ca tot cel care fi va intiini si nul omoare. Si sa dus Gain’ de la fata lui Dumnezeu si a locuit in tinutul Nod, la rasarit de Eden, Set inlocuicste pe Abel. Adam gi Eva au mai cApatat un fu, pe care au mumil Se dupa aceea au mai avut sali fi i fie. -..22 ‘VECHIUL TESTAMENT INCEPUTUL LUMIE 23 Urmasii lui Cain. Cain la rindul siu a avut fiu pe Enoh, iar Enoh pe Irad, iar Irad pe Maleleil, iar Maleleil pe Matusalem, iar Matusalem pe Lameh si Lameh pe Noe. $i fneetul cu incetul uurmasii lui Cain si ai lui Set sau amestecat gi au ajuns si acdtuiasca din ce in ce mai mult faja de Dumnezeu (Fac. 4~5). Omul se witd la fata, iar Dumnezeu se uitd la inimd (1 Regi 16, 7). Dumnezeu a diruit oamenilor celor de la inceput, adici patriarhilor, via, foarte lunga. Adam a trait 930 de ani; Set 912; Enos 905; Cainan 910; Maleleil 895; Iared 962; Enoh 365; Matusalem 969; Lamch 753; Noe 950; din care 600 inainte de potop si 350 dupa potop. Enoh, tatal lui Matusalem, a dus o viaja atit de sfintd, incit el n-a murit, ci a fost luat cw trapul la cer. ay umnezeu hotiiriste potopul. Vizind insi Domnul Dum- Dee oe oe pe pamint gi cd toate cugetee 9, doringele nimi or sin tate la rau in toate zilele, I-a parut rau gi S-a clit Dumnezeu ca a facut pe om Noe face corabia. Noe era om drept si neprihinit intre coamenil timpului sau gi mergea pe calea Domnului. ‘Sia si Dumnezeu catse Noc: ,F3-fi 0 corabie de lemn de saleim. In corabie si faci despargituri gi smolegte-o cu smoala ‘pe dinauntru 51 pe din afara. Corabia insa s4.0 faci aga: lungimea Cordbiei s4 fie de 300 de coyi, lajimea ei de 50 de cofi, iar indlyimea de 30 de coti. Sa faci corabieio fereastra la un cot de 1a acoperis; iar usa cordbiei si o faci intro parte a el. De aseme- nea si faci tn ea trei rinduri de cimani: jos, la mijloc gi sus. $i iat En voi aduce asupra pamintului potop de api, ca sa pierd ot trupal de sub cer; tn care este sully de viata 9 tot oe este pe pamint va pier Iar cu tine voi face legamintul Meu; gi vei Intra in corabie tu, si impreund cu tine vor intra fii tai, femela ta si femeile flor tai, Si intze in corabie din toate animalele, din {oate tirtoarele, din toate fBarele gi din tot trupul, cite doua, parte barbiteasca i parte femeiascd, ca si ramind cu tine in iat, Din toate solurle de pasiri inaripate dupa fel, din toate Soiurile de animale dupa fel stdin toate soiurile de tritoare dupa fel, din toate sf intre la tine cite dous, parte barbateasca si parte femeiascd, ca sa rimina fn viayd impreuna cu tine. lar ta ia cu tine din tot felul de mincare, cu care va hréniti; ingrijestete ca Si fie aceasta de mincare pentru tine si pentru acelea'. Sia Inceput Noe fucral si precum fi poruncise Domnul Dumnezeu, ayaa facut (Fac. 6,9, 14-22). Noe intra in corabie. Dupi aceea Dumnezeu a zis lui Noe: wdntri in corabie tu $i toatd casa (a, cAci in neamul acesta numai pe tine te-am vazut drept inaintea Mea. Sa iei cu tine din toate finimalele curate, cite sapte perechi, parte barbiteasc gi parte femeiascd, iar din animalele necurale cite 0 pereche, barbat sijudecditile Tale (Ps. #8 drepte sint ju dintre Dumnezeu si Noe Drept esti, Doamne, ‘ ASS Sosa gs a at 118, 187). Ne pimint, de i de toate pe de crescut mereu te Dumnezeu ‘impreund ‘victatile, care sint cu tine, gi tot trupul de la pasiri ‘PFiseascd gi si se inmulteasca ale, si toate vietitile ce se_migcd pe pamint, pe pamint, tome pings nim Bike26 ‘VECHIUL TESTAMENT INcEPUTUL LUMI a rmireagm& bund ji a 2is Domnul Dumnezeu in inima Sa: ,.Am socotit 88 nu mai blestem pémintul pentru. faptele omului, tru cd cugetul inimii omului se pleaca la riw din tinereyile 51 nu voi mai pierde toate viet ile, cum am ficut. De acum ‘ct Ya trdi pamintul, seminatul 31 seceracul, frigul yi cildura, ‘vara gi jama, gua gi noaptea nu vor mai inceta !" Dumnezeu incheie un a binecuvintat pe Noe si pe Inmulfiti si umpleti_pamintal legimintul Meu eu voiy cu urmasit vostrt de dupa voi, c& nu va mai fi potop ca si pus eurcubeul Meu de pe norii cerului va fi semnud legdmintului dintre Mine gi tot trupul care este pe pamint"* (Fac. 8, 1-17). Laudati pe Domnul, cd este bun, ci in veac este (Ps. 135, 1). Lai Noe si omenirea dup potop F it ii Noe. lar fii lui Noe, care au iit din corabie erau: Sim, Ham si Jofet. Din acestia sau inmuljit oamenii pe pamint (Fac. 9, 1819) Ham picituieste impotrva tatilui siu, Atunci a inceput Noe #8 fie hnrator de pimint qt sidit vie. A baut vin gi, {mbatindu se, sa dezvelit n cortulsiu; iar Ham, tat hui Canaan, 2 vizut goliciunea tatdlui siu, si, iesind afard, a spus ceria doi fraji'ai sdi. Dar Sim gi Iafet au Iuat-o haind si, punind-o pe amindoi umeri lor, au intrat cu spatele inainte si au acoperit golicunea tatalui lor, si fetele lor, find intoarse inapoi, nat "zat goliciuneatatalui lor (Fac. 9, 20-28). Noe judeed pe fil sii. Trezindu-se Noe din ameteala de vin si affind ce Fa faeut feciorul sau cel mai tindr, a zis: Blestemat $8 fie Canaan !-Robul robilor si fic la frat sii" Apoi a zis: _binecuvintat si fie Domnul Dumnezeul lui Sim, iar Canaan sa Fie rob. Si inmuljeasci Dumnezcu pe lafet sisi se sililuiasca acesta in corturile hui Sim, iar Canaan si-ifie slugit* (Fac. 9, 24-27). Fericiti cei curati cu inima, cé aceia vor vedea pe Dummeseu (Mt. 5,8). ‘Turmul Babel (Omen se apueara rdeasd un tum inalt tn vemea accea era in tot pamintul o singurd limba gi un singur gai le (oi Purcezind del risinty oument au gt in [ara fenaar un es gi au descdlecat acolo. Apot all zit unul cdtre altul: ,Haidem sme facem un orag si un tum al edrui virf ‘a ajunga [a cer gi si ne facem faima inainte de ne impragtia pe fagaa tot pamincul” (Fac 11, 1-4), Dumnezeu amesteci limbile. Atunci S-a pogorit Domnul si vada cetatea gi tumul pe care il zideau fii oamenilor. $i zis Domnul: fata, tofi sint de un neam gio limba au gi iatd ce sau apucat s4”facd) si nu se vor opri de la ceea ce gicau pus in gind sa faci. Haidem, dar, si Ne pogorim si si amestecam limbile lor, ca si nu se mai injeleaga unul cu altul", De aceea s-a numit ‘etatea aceea Babilon (amestecare), pentru ci acolo a amestecatDumnezeu celor mindri le std impotriog, iar celor smeripi le dathar (1 PU 5.5). acca oamen a uitat lark de Dumnczea a Be peal enna pine ae Tsraclit, casi pastiese credina cea Siovdacd 9 ladhate i veniea Riscumprdtora TIMPUL PATRIARHILOR (Chemarea lui Avram ‘[ erah_se muta din Ur in Haran. Terah, un strinepot al Ai'sim, "a avut tre fi Avram, Nahor Haran. Terah epotul sau Lo, fal ul Haran, ‘i plecat eu et din Urul Caldet E.G meargh in tara Canaanulu; dar au mers pind la Haren, flecu agent acolo (Fac. 11,81). Chemarea. Iai Avram, DupSaccea a zis Domnul.cAtre Avram: ylesi din pamintul iu, din neamul tu 31 din casa0 \VECHIUL TESTAMENT iit tea a yale pre Eu voi ridicn din tine ‘an popor mare, te voi binecavinta, vot mari numele tau gi vei fl irvor de binecuvintare i se’ vor binecuvina intra tie toate neamarile pdmintul Avra ints & pinsnial Canaan, Sin facut Artacn Gn Fi poruneise Dumneceu'a lat eu diel pe emia a Sara pe Lav, hepotul sdu, si toate averie sale 91 a vent iy Canaan ‘Accasta ea petrecut cam pe la andl 1207" dups atop, cind ‘Avram ert de 79 de ani, ‘erm; dps ces il naj plceeee Te ereal loans ere eeeesines Aes i Jerfelnic Dommulu, Care ise ardtae. $i dupa o scurtd poponire, Deepa ok se vispetis ile Atrems Aven’ Go Tot ayer nenurstrate 91 plquoile de acolo rat le jungean In diol, din_pricina aceasta pistorii lor de multe oni se certau. De aceea Sob Athan este mngotal cate gt ma Seated ora fea te Incvipaliinl wpe pacer ee cae siete Tidy mr? ours br periwal emnes tx? Deperceaey date tring 1-91 de vel epeca tu laatoga, cu vol apuen la di Ge vei hese cae dene Cit eres tcetieg™, Gate Tot patie cole aa! Hunioate le lobisntlal of 24 tyeecP Sodhes ter Apetor a veal aiapeas Musial Manet oe tstein flebron (Fac. 1113), " Sd tube pe Demat Davimerenl tnd twit ADBU RE Pas Jertfa lui Metchisedec arita Eu. $i ‘ot dus in robie. Atunci, pe cind traia Lot la Sodoma, sat idicat patra regi si au venit cu razboi asupra tegilor Sodomei si Gomorei. $i au fost batute aceste cetati si pradate, \pi oamenit lor duyi in robie, $i a fost uat in robie si Lot, nepotul fui Avram, cu toata averea iu. Avram scapi pe Lot din robie. $i auzind Avram ci Lot, nepotul sau, a fost luat in robie, a adunat oamenii sai de casa, 318, au urmarlt pe vrajmasi pind la Dan gi, niivalind asupra lor noaptea, iau batut gi leau luat inapoi toate prazile, tofi robii spe Lot. Melchisedec aduce dar de pine 'si vin. Pe cind Avram, biruitonul celor patra regi strdini, se Intorcea acasi, Melchisedec, ‘TIMPUL PATRIARHILOR at regele Solu, ivimpinat yi fa edus Se eer at a ete . binecuvinta Mlchisedee pe Avram gi a ais; Binecnvintst st fie Avram de Dumnereul eel Presinalt, Care a'dat pe vay {ai in mfnile tale |= $1 Avram ta dat hi Melehisedce neces ain toate Avram nu wea aK primeasci risplitire piminteasc. lar regele Sodomel 2 ss catte Avram: »Diemt amen; iar avec inde pentru Gne®, Avram tnsi a raans regcai Sodomels Tata imi dic mina spre Domntl Dumnezeut co Preanal, Zidvorul ceralui sal parmintulay ca nico ayf su curea de ncaljaminte nu voi lua din toate che sint ale tale, ca st nu zie: SE am imbogatit pe Avram 1", fark numa cle ce au mincat tne fi cera ce te cavine a se impr celor caret mers cu mine la Tupea™ (Fac: 14, 1-24). Ter preot eae dap rindi bi Meee 109,4).2 VECHIUL TESTAMENT Legimintul lui Dumnezeu cu Avram [DD ammeren siepitese credinga hi Avram. Dupi acestea, fears cin Domai ele Avan, noape, in il, sans hu te tome Ave, c& Busine stalls Fpl Ueto fre mre. Apt Faso lr js sn ae Spi menlel eee) 0 pol oma a magn Ae Safer teams air ea ay ee $i a crecut Aura pe Dumnezen sii a socoit aceasta ca dropate (Rom. 4.9). ; umncsos' chim mumale Ini Avr. lr ci era Avia de OQ 3c an ca eatat Domnal is tu” pu snt Duranezeal Sci Atotputemicy cet pleut nates Mea 9f fi fad de fhand De scum fic ut vet mal aml rtm, ci Acres, ai mum cay cela aa te fac aca mule de popoare™ (ac rt) ‘TIMPUL PATRIARHILOR ‘Avraam primeste porunca teri imprejur. Apoi Dumnezeu a zis hui Avraam: ,.Tu i urmasii tai de dupa tine, din neam in hneam si paziti Icgimintul Meu. Toti cei de parte birbateasc ai vostri si se fare imprejur; acesta va fi semnul legdmintului dintre Mine gi voi (Fac. 17,911). Dumnezeu vesteste nagterea fui Isaac. Dupi aceca a zis iarisi Dumnezeu cdtre Avraam: Pe Sarai, femeia ta, si nu 0 ‘mai numesti Sarai, ci Sarra sii fie numele. $i 0 voi binecuvinta Siti voi da din ca un fiu, gid vei pune numele Isaac. Si voi incheia cu el legdmintul Meu, legamint vegnic; sii fia Dumnezeu Ii gi urmasilor lui de dupa el (Fac. 17, 15-19). Acestia sint fit lui Avraam, care sint ndscuti din credint (Gal. 3,7). | Avraam primitor si apiiritor de striini ‘umnezeu_gizduieste la Avram. Apoi Domnul S-2 D Sta aft fat Avram tigen Manon, tro 2 pe la amiaza, cind sedea el in usa cortului Sau, ‘Atunei, ridicindu-gi ochii sai, a privit stiteau inaintea lui; gi, cum Ta’ vizut, ‘cortului sau in intimpinarea Lor si sa inchinat pina la pamint. Sia zis: ,Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul ‘Tau | Se va aduce apa si Va spalati picioarele si sa Va odihnit sub acest copac. $i voi aduce pfine si veti minca, apoi VA veti duce in drumul Vostru, intrucit trece{i pe la robul Vostru !* Ziscau Accia: ,,F&, precum ai zis", Dupa aceea a alergat Avram in cort la Sarra gi ta zis: Frimintd degraba tret masuri de faina bun. si fa azime". ‘Apoi Avram @ dat fuga la cireada, a luat un vitel tindr ‘i gras $i ka dat slugii, care Fa gatit degraba. Si 4 Tuat_Avraam unt, apt si Niel ce git lea pus fnaintea Lor 51 pe cind Ei mincau a stat gi el alaturi de Bi sub ‘Si Lau intrebat Oamenii aceia: Unde este Sarra, femeia ta? larel, réspunzind, azis: ata, in cort™. Zisa Unul: lati la anil pe’vremea asta am sa vin iar pe {a tine si Sarra, femeia ta, va avea un fiw, lar Sarra a auzit din ‘usa cortului de la spatele Lui (Fac. 18, 1-10). Gei tei calitort nu erau alfii decit cele trei persoane ale Sfintei Treimi.‘TIMPUL PATRIARHILOR % pee a only ete, atigee feller Senge ct eee are tie eam a ei boom Die HL Sirkaedrmml tere fo gree Oe are ae are matecienele ee eee Sienna, Attn tie ete ere st ca $i pe cel pacatos, incit si se tntimple cel ce se eg er cer ree ee oe anes de drepti: picrde-i-vei, oare, si nu vei crafa tot locul accla pentru cei cincizeci de drepi, de se vor afla in cetate?* Zis-a Domnul: ,,De se vor gsi in cetatea Sodomei cincizeci_ 1 ae ee ince oes eed eee coe pio corey a ek enae anes 2 re crap eee ee is con Saar ee cinci din cincizeci de drep is poate si fie numai patruzeci gi cine; pentna lia cine! pierdeved ome, toatheetatea Zis-a Domnuls,,Nu o voi pierde de voi gisi acolo patruzeci ie drepti". $i a adugat Avraam si graiascd Domnului acolo numai patruzeci de drepti }Nuo Noi pierde pentru cei patruzeci™. ‘Si a zis iardgi Avraam: ,S4 nu se minie Stapinul meu de ‘voi mai grdi: Dar de sc vor gisi acolo numai treizect de Zisa Domnul: Nu 0 voi pierde de voi gisi acolo treizeci Sia zis Avraam: jJatd, mai cuter sd vorbese Sti meu: Poate ci se vor gisi acolo numai douazeci de Raspuns-a Domnul: ,.Nu o voi pierde pentru cei doudzeci. ‘Sia mai zis Avraam: ,S% nu se minie Si ‘meu de voi mai, grii inci o dati: Dar de se vor gisi acolo numai zece lar Domnul ia 2is: Pentru cei zece nu o voi pierde". ‘$i terminind Domnul de a mai grai cu Avraam, S-a dus, iar Avraam s.a intors Ia locul siu (Fac. 18, 22-33). ‘Mult poate rugdctunea stdruitoare a dreptului (ac. 5, 16). Pieirea Sodomei si a Gomorei Lot primeste pe cei doi ingeri. Cei doi ingeri au ajuns 1a < Sedoma Sear iar Lot sedea Ia poarta Sodomel. $1 nd Lot asia innten Lor 58 pee fata png mint. Sia zis: ,Stapinii mei, abateti fa casa slugii josie casi raminc| acolo; palayiVa pitioarelc, iar dimineay sculindu-V, VA_veti duce in drumul Vostru". Bi ins au zis! Nu, ci vom rimine in uliya™. Tar el {ea rugat staruitor gi sau abatut la el si au intrat in ‘casa lui, Atunci el Lea gitit' mincare, Lea copt azime si au ‘mincat (Fac. 19, 1—4). Ingeriisilese pe Lot si plece din Sodoma. lar in revarsatul zorilor gribeas ingeri pe Lot, ricind Scoala, iat femeta 91 De cele dou fet ale tale, pe care Te ay i Feyi ct sf ple 51 t pentru nedreptatile cetatii. Dar fiinded el 2ibovea, ingeri, din mila Domnului catre cl, Faw apucat de mind pe el gi pe femeia lui si pe cele dou: fete ale lui $i, scoyindusi afara, unul din Kia zis: ,Minuieste- sufletul tau'{ $a nu te uiti inapoi, nici sa te opresti in cimp, i fugi in munte, ca sa nu pieri cu ei":ar Lot a zis eitre Dingii: Nu, Stipine ! lata, sluga Ta a aflat bundvoinja ina ual facut mild mare cu mine, cas nam teste mai aproape; s4 Fug acolo i si ma izbavesc. Ea micd gi ‘oi scapa acolo viaa prin Tine". ‘Sta zis ingerul: la ‘cuvint, si nu pierd celatea despre care graiest te dar $i fugi acolo; ca nu pot st fac nimie pind nu vei ajunge tu acolo !* De accea +a gi numit cetatea aceea foar. ‘Gind 2 ridicat soarele deasupra pamintului, a intrat Lot in Toa. ‘Dumnezeu pierde Sodoma i Gomora. Atunci Dumnezeu a slobozit peste Sodoma $1 Gomora ploaie de pucioasé si foe din cerdela Domnul a stricat cetaile acestea, toate imprejurimile lor, pe why locuitort cetailor9i toate plantele finutului aceluia. “TIMPUL PATRIARHILOR a sesafemelt Lat ies lat nao iva pref in p ‘Avraam se duce la lar Avraam $2 sculat disde- dimineaja $i 5a. dus Is local unde st8tuse fnaintea Dommulu Sletutin spre Sodoma si Gomora i spre toate Imprejur ibaa cn dey pint mez, ca famed dntan tuptor, Pujin dupa acces Avraam a paras valea Mamori gia asezat la Beer-Seba (Fac. 19, 15-28). i até, Eu voi trimite ingerul Mew tnaintee ta: ascult de Snel npedepte tee es 3, 20-21). | aca Avram S27 dobindeste un fin. Apoi a ciutat Domoul spre Sara cm ppc, i Hicat Dorm Ser am fagiduise. $i a zimisit Sarra gi a nascut hai Avraam un fiu la batrineje, ia vremea aritata de Dumnezeu. $i a pus Avraam fFiului sit, pe care il nscuse Sarra, numele Isaac (Fac. 21, 1-8). eee fal chur pe Issac, pe singaral tau fin, pe cared iubesti, 3 dute in pi E si humic, pe care fr voi argta Eu ‘Avraam se supune. Sculindu se deci Avraam disde-dimines- a pus samarul pe asinul su gia luat cu sine doui slugi si pe Issac, fiul su; gi tdind lemne pentra jertfa, s-a ridicat si a plecat ‘Dumnezeu, ‘Atunci a zis Avraam slugilor sale: ,.Ramineti aici cx asinul, jar ew $i copilul ne ducem pind acolo si, inchinindu-ne, ne vom vest deci Avram lemoele cle penta jet TLuind deci Avram pentru jertfa, le-a pus pe ‘umeri lui Isaac, ful su; iar el a Juat in miini focul si cupitul $1 ‘rau dus amindot impreund. "Atunci a grdit Tsaac lui Avraam, tatal siu, sia zis: Tata! lar acesta a raspuns: Ce este, fiul meu ?* Ziv Isaac: ,Jatd, foc ‘ilemne aver; dar unde'i oaia pentra jertfi 723 VECHIUL TESTAMENT “TIMPUL PATRIARHILOR 3 ‘Avraam ins a rispuns: ,,Fiul meu, va ingriji Dumnezeu de ‘oaia jertfei Sale I"! $i sau dus mai departe i impreuna. Dumnezeu rufa pe Isaac. Iar daci au ajuns a locul de care i grdise Dumnezeu a ridicat Avraam acolo ic, a agezat Jemnele pe el iy legind pe Isaac, ful elu, 1 pus pe jertfelnic, di ji sia ining mina sia luat cutitul ca si junghie pe ia strigat cétre el din cer si a Rispunsa acesta: latina! Tar ingerul a 2is: ,,S4 nu-{i ridict mina asupra copilului, nici sii faci vreun ru," cdci acum cunosc c te temi de Dumnezeu gipentru Mine n-ai crajat nici pe singural fiu al Satna Aman, sh pov oe . Si, ducthdu-se Avraam a luat berbecul si Fa adus jertfé in locul Tui Isaac, fiul sau. ‘Dumnezeu rispliteste lui Avraam. Si a strigat a doua oaré ingerul Domnului din cer citre Avraam 31 ka zis: ,Juratu-M-am pe Mine insumi, zice Domnul, c& de vreme ce ai facut aceasta fia crutat nc pe singurl tu fia pentru Ming de acecs fot inecuvinta cu binecuvintarea Mea, 31 voi inmulfi foarte neamul tau, ca ad fie ca stelele cerului gi ca nisipul de pe tarmul mari ji va stipini neamul tau cetatile dusmanilor se vor Bineeuvinta prin neamul tdw toate popoarele pamineului, pentru Meu. chai ascul int luse apoi Avraam la slugile sale, sau sculat impreund i sau dus la Beer-Seba gi a locuit Avraam acolo in Beer-Seba (Fac. 22, 1-19). Cel ce iubeste pe fia sau pe ficd mai mult decit pe Mine, mu este sednie deine te 10.57) ‘Muntele pe care a vrut Avraam sf aducd jertfa pe Isaac, fidl su, se chema muntele Moria. Mai tirziu swa zidit pe acest munte erusalimul yi templul. Sarra'a murit la Chit 5 is vale, adied tn Hebronul de astaiz, in fara Canaanului, in vist 127 de ani. Atunci Avraam a cumparat de la fiul lui Het w {in apropiere de stejarul Mamvri. Acolo se afla o pestera si in ees son = a lui Avraam (Fac. 23, Popoarele care se coboari din Avram: Moab -.-..-4++Maabitit Maan ct | ge me Tacov «+ Iseaeligtt ns te {a fee) ea ceceeee ee Hamad Madian Madinith (Clsitoria lui Isaae 2 liazar se duce in Mesopotamia. Avraam, imbitinind, a chemat pe Eliazar, slaga cea mai batting din casa sa, care cirmuia toate cite avea, 91 ra zs: yMergi fn fara mea, unde‘TIMPUL PATRIARHILOR a mam niscut eu, la nudele mele, si vei lua de acolo femeie lui Isaac, fiul meu". Apoi a luat sluga cu sine zece cimile incircate ‘ca Iucruri scumpe si sa dus in Mesopotamia, in cetatea lui Nahor. $i intr-o i, spre seard, cind ies femeile sa scoata apa, a poposit cu camilele la 0 fintina afard din cetate. $i a zis! »Doamne Dumnezeul stapinului meu Avraam, scoatemi-o in ale astizi si f& mili cu stipinul meu Avram. Iata, eu stau la fintina aceasta gi fetele locuttorilor cctaju au oi iasd sf scoatd apa. Deci fata cAreia fi voi zice: Pleaca urcioral tiu si beau gi ‘care-mi va rispunde: ppina se vor situra“, —aceea si fie pe care Tu ai rinduit-o rol ‘Tau Isaac I" Eliazar intilneste pe Rebeca. Dar nu sfirgise el inci a ta acestea in mintea sa, cind iat cA iesi cu urcionl lumir Rebeca, fecioara care’ se nascuse lui Batuel, fiul Milcai, femeia lui Nahor, fratele lui Avraam. Bea ! Ba gi camilele toate le voi . ‘ ae 2 la imtind, sia umplut urcioral si a pornit ui Avraam a alergat inaintea ei $i i-a 2is: ‘beau puyind apa din urciorul tau". lar ea azis: Bea, i indata gia Lsat urcioral pe braje gi ia dat Tncetat de a mai bea. Si Gimilelor tale am si le scot api pind vor }i indata si-a desertat urciorul in adipatoare gi a alergat ina Hinting 28 Soh Sps adapt toate miele. ar onal acla sc nit la ea eu erate gt thcea, dorind stie de ba binecivintat Donna! citar at Si dacd an incetat toate cimilele de a maibea, a luat omal sera fa damned de rp dows rata tine a intrebat-o gi a zis: ,,A cui fata esti tu ? eee 5 iach a ian Capes: ‘Sant Tata al Betuel al MICA pe care intasiei hu Nueet-apes eater cavum pane ae Hanoi este giloe, cast rimineti" ‘Atunci $a plecat omul acela si s2 inchinat Domnului. liar in cara lei Betnel. Rebeca ined avea un fate, amame Laden: S's aioe Lake ofc ls Tetins to camel ae cae di virus incl de aur gi braparic la mille savor sale Rebeca, $i music vorbele Rebect som sy care spusse: Aga 358 mi Liebert Si ahngind la ci, La gist sind cu cimilele ly fntnd ieee chess, deseo reer ate ce ae Star 2° Ena "eam gitt cast gh ailag pentru clmilele tale" gta nate eer a eee ee tee pio lataae gaa ep it ge ee ae Eh ia meee satel poe ‘eat En abet Se melee. Rico tent sninca fin ts vol pune nce ma veut Finn Labs ‘dupa ce Batuel i Laban au ascultat toate, cum vent ‘pune nimie nici de’ bine 2 Heo gilda pha Be(VECHIUL TESTAMENT 2 $i a doua side dimineaga, Rebeca a plecat cu ef cara Cinan sa facut ota ne ee SAeraam a trait 175 de ani gi Isaac La ingropat lings Sarra (Fac. 24, 1-67) . Isay gi lacov [Damncsen dinuiegte Rebecti doi fi. Isaac si Rebeca au Himas muled veme (4rd cop. $i sau rugat el Domaului sia asculta sta ntscut Rebeca dt fi, Cel dind aves tot tupul it cu pir, de accea bau pus numele [sv. lar celui deal doe | sa pus’aumele acov. Copii aceytia au crescut gi Tsav Sans vindtor iscusit trind pe eimpi, far lacov, fire blind, i lice Bt irliasca in cortur,Teaae “bea pe Ie, pentru cid 2 vinat, lar Rebeca iubea pe lacov. Tsay igh vinde dreptal siu de inti-niscut. O datd fnsdi a fiert Tacov linte gi Isav = venit ostenit de la cimp gi a zis Isav etre Incovs aii ‘sd manine din aceasthmincare rosie cl int Fimaind™ de aceea Tsay + mal numit gi Edom (103). lar Tacov i Mindesmt mai inti dzeptal edu de inchinlscut Si Ieee a ts! ata eu mor. La cent va folonl dreptal de tnt Rascal 2" Atul lacov ba ziss qJurkemi I $i sa jurat Isa gi Mindat lai lacob dreptul shu de Stiindscut. ‘Atunei lacov 2° dat hui lsav pline 3! ferturd de linte si acesta a mincat. gi a baut, apoi sa scult gi sa dus. $i astfel Sesocott Isa dreptul sau de ntiensacut (Fac: 25) Samu fe wenn desfrinat su itn ca a care petra 0 mincere fia vindut dreptal de. tutindscut (Evr. 18, 16)- Binecuintarea pirinteascd. ‘saac_vrea si binecuvinteze pe fiul siu intitmiscut. lar ‘Gupa ce a imbatrinit Isaac gi au slabitvederile ochilor sai, ‘a chemat pe Isav, pe fiul sau cel mai mare, si ia zis: plata, am Inbar‘ sua moti mee, dar woe ae tolba si arcul gi test la cimp gi adusmi ceva vinat, si-mi facl trincare, cum Sni place mie, gi du-mi #8 maninc ca'sa te bine- ‘cuvinteze sufletul meu pina fu mor". Rebeca face si fie binecuvintat Iacov. Dupa ce a plecat say, Rebeca a st etre Iacov" yPiul meu, asculta ce amt sj ‘TIMPUL PATRIARHILOR 43 incesc cu: Ducte la turma, adumi de acolo doi iezi tineri si Ben it fae in linear cam i place tat tar ‘0 vei duce tatilui tiu s% manince, ca si te binecuvinteze tata tau inainte dea muni". = tae ‘$i sa dus lacov si a ales doi iezi gi Rebeca a facut din ei imincare, Dupi aceea ‘a Imbricat pe Tacov cu cele mai bune hhaine ale tut Isav; si cu picile ira infigurat bratele 9i BAtile gle ale gala Is, yi apoi ba trimis‘cw mfncare fa _ lacov binecuvintat de Isaac. $i acesta a intrat la tail su gi fa zis: Tata. I" Tar acela a raspuns: ,latd-ma ! Cine esti th, copilul meu Zisa Tacov cite tatil siu: Eu sin Isav intiiul tiu nascut, ‘Am facut precum miai poruneit, scoalé. gi gezi de maninca ddin vinatul meu, ca #8 ma Binecuvinteze sufletul tau l=\VECHIUIL TESTAMENT Zis-a Isaac citre ful siu: Cum Fai gisit asa curind, fiul i is Dumnezeul tiu mi Fa scos Ta bee HE Gane cer: toenails sa mente tf cy ea sa : i a i ;,tatal su, iar acesta |-a pipait sud este glaval lui Tacov, iar mine int mime hi tpt te tender gente ch mide bl ene plow, Se etd de keris bineewsian sie JAmintului, pline multa si vin. Sa-fi slujeasci popoarele, gi Reet’ osc tae faite iy ol {ab qi feciorii mamei tale si {i se inchine fie; cel ce te va blestema si fie blestemat gi binecuvintat si fie cel ce te va binecuvinta Tsav vine prea tirziu. Indati cc‘ isprivit Isaac de bine- ‘cuvintat pe lacov, fal su, gi cum a iesit lacov de la faga tatilui ‘Shu laaacy 2 venit ji Isav cu vinatal hi. ‘A facut gi cl bucate gi le-a adus tatalui gi a zis citre tatal siu: ,Scoali, tati, gi maninca din vinatul fiului ti, ca 58m binecuvinteze sufletul tu!" Tar Isaac, tatil su, ia zis: Cine esti oa 2 Tar el a zis: Bu sint Isav, ful tiu cel inti-nascut * ‘Atunci sa cutremurat Isaac cu cutremur mare foarte gi a zis: Dar cine acela, care a cdutat si mia adus vinat gi am Imincat de la el inainte de a veni tu si Lam binecuvintat si bine- ‘eavintat va fi?" Tar Tsav, auzind cuvintele tatilui sdu Isaac, a strigat. cu ‘gas mare si foarte dureros ia zis citre tatil siu: ,.Bine uvinteazi-ma gi pe mine, tata! isa Isaac catre cl: A venit fratele tau cu ingeliciune sia huat binecuvintarea ta Tar Isav a zis: Din pricind oare cil cheama Iacov, de aceea ma ingelat dc dou ori ? Deunazi mia rapit dreptul de intivndscut, iar acum mi: binecuvintarea mea. Apoi 4a ais Isav catre tatal sau: Nu miai pastrat si mic binecuvintare, tata 2 Ina a se; ath, spin Fam fhewe peste tine si pe toti fratii lui iam facut lui robi; cu pline si Pe vin bam datuit. Dar cu tine ce sf fac, ful mew ‘Sia zis sav cAtre tatal sdu: Tata, oare numai o bine- cuvintare ai tu ? Binecuvinteszi-mi si pe mine, tath ' Si TWMPUL PATRIAREILOR scum Issac ticea, Isav gi-a ridicat slasul gi a inceput a plinge. Atunc, rispunzind lesa, tatdl Iai, 4 st cltte ol: lath, locuinya ta va fi un pimint manos gi cerul iji va trimite roua Cu sabia ta vel tai gi vei f supus fratelui tau. Va veni Inst ‘wremea cind te vei rica vei sfarima jugul lui de pe grumazul tau (Fac. 27, 1-40). Buzele cele gréitoare de minciuni sint uriciune inaintea Dommului(Pilée 12,22). (Calitoria lu lacov in Mesopotamia cov fuge dinaintea lui Isav. De aceea ura Isav pe Iacov ‘pentru bineeuvintarea cu care binecuvintase tatal su Sia ai Isav in cugetul su: ,Se apropiezilele de jelre pentri {atl meu; atunci am si ucid pe lacov fratele meu. Dari spusRebeci cavitcle li Bay, fal cel mai mare, sica a timis de a chemat pe lacoy,fiul ei cel mai micy sia Zist plat Isay, fratcle tau, vrea' si se razbune pe tine, omorinducte. Acum dar, ful mea, ascultd. povaja mea si Sculindu-te, fugi la Haran, in Mesopotamia, la fratele meu Laban, $i sti la el citva timp, pind se va potoli minia fratelui tau, si Pind va tai uta el ce ial facut, Atundi voi trimite $i te voi ua de acolo, Pentru ce sf min cu into singud 2i fark. de voi ‘Kpoi Rebeca a zis catre Isaac: ySint scrbita de viaja mea, din picina fetelor heer. Dacis it lacov em ca aces, din fetele pamintului acestua, atunci la ce-mi maic bund viaga 2° (Fac. 27, 41-46) ‘Atunci_a chemat Isaac pe Iacov si ta binecuvintat si ia Ponuncit, zicind: yS& nu-i ici femeie din fetcle canaanelor, Gi scoala, si merg! in Mesopotamia, in casa tui Batuely tata mame tale, g-ji ia femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele ‘mamei tale. $i Dumnezeul cel Atotputeric si te binecuvinteze, Si te creased gi sf te inmulfeascd is rasard din tine popoare des binecavintres ta Avram, at met, Be lurmagilor tai de dupa tine, casi stapinesti pamintul cel locugt acum pe cae bad Dune Aart ascultind lacov pe paring si, sa dus in Mesopotamia. (Fac. 28, 1-7) me z lacov vede in vis 0 seari minunati. Tar Iacoy, iegind din Beer-Seba, dus in Haran6 VECHIUL TESTAMENT Ajungind ins la un loc, a rdmas s4 doarma acolo, c&ci asfingize oarele. Si huind una din pietrele Tocului aceluia 5 punindu-si-o cApath, sa culcat in locul acela, i ‘Si a visat €& pared era o scard, sprijinitd pe pimint, iar cu virful” atingea cenil; iar ingerii lui Dumnezeu se suiau gi se Coborau pe ea. : ‘Apoi Sa ardtat Domnul in capul scdrii si -a zis: ,.Eu sint Domuly Dumnezeul lui Avram, tatil tu, si, Damnezeul Iai Tate: Na te tome PAmintl pe’ care dorm, gl vol uurmayilor tai, Urmasii ti vor fi multi ca a pimintului situ te vei intinde la apus gi la risirit, la miazinoapte gi la niazizi, 9i se vor binecuvinta intru tine si intru urmagit 12 toate neamurile pémintului. lata, Eu sint eu tine si te voi pazi jn orice cale vei merge; te voi intoarce in pmintul acesta, gi nu te voi lisa pina nu vol implini toate cite ti-am spus™ Tacov face o fagiduinya. lar cind s-a desteptat din somnul sau, Iacov a zis: .Domnul este cu adevarat in locul acesta si cu ‘nam stiut $i spHimintindu-se Tacov, a zs: Cit de inticoya tor este locul ‘acesta ! Aceasta nu e alta fii numai casa lui ‘Dumnezeu, aceasta e poarta cerului™. i sa sculat Lacov disde-dimineata, a lat piatra ce si-o pusese cipiti, a puso stip si a tumat pe virful ei untdelemn. “lacov a pus focului aceluia numele Betei, c&ci mai inainte ‘cetatea aceea Se numea Luz. ‘2 facut lacov fagéduinta, zicind: De va fi Domnul ‘Dumnezeu cu mine si ma va povaqui in calea aceasta, in care erg eu astizi, demi va da piine si manine i haine si mi {mbtac, gi de m& voi intoarce sinatos la casa tatalui meu, atunci Dommul"va fi Dumnezeul meu, lar pitta aceasta, pe. cre am paso stilp, va fi pentru mine casa Ini Dumnezeu si din toate itesmi vei da Tu ‘mie, a zecea parte © voi da Tie" (Fac. 28, 8-22). cov sjegte In Laban. Seulinduse apo lacow, $2 dus in Jamintal flor ‘Rasaritalui, a Laban, si armas in slujba lui Bode ani. Acesta ha dat de rofie mai in pe fica sa cea mai mate, Lia; apoi pe fila sa cea mai mica, Rahtla. Si Domnal era fu lacov, $1 i sau nascut lui unsprezece fil in Haran: Ruben, Sinieon, Levi, luda, Dan, Nefiali, Gad, Ager, Isahar, Zebulon 431 Zosif Siva ajuns foarte bogat, avind oi, capre, asini, cimile Tnulte, $i multime de slug i slajnice (Fae. 2980). Dumnezeu toate le luereaza spre bine celor ce iubesc pe Dumnezeu (Rom. 8,28). ‘TIMPUL PATRIARHILOR a [2207 primeste porunci si se intoared acasi, Dumnezeu a ics ie reer etemenel, Cl 4 a aie |, unde Mi-ai turnat untdelemn pe siilp $i unde Mi-ai facut figiduin{a. Scoala decl acum, lest dln pamnintl acesta gi mergi {in pamintul tau de nastere, si Eu voi fi cu tine”. | $i Tacoy a plecat la drum, cu familia sa si cu turmele sale, 41 4 trimis inainte soli la fratele siu Isav, ca si fic primit fraeste. Si intorcindu-se soli au spus: ,,Am fost la fratele tau Tsav iat, el vine in intimpinarea ta’ cu 400 de oameni*. Si sa inspaimintat lacov, $i 2 zis: ,O, Doarane, izbaveste ma din mina fratelui meu 1" Apoi a luat din cele ce aducea si din vitele sale, sia trimis dar fratelui siu Isav, ca $41 imblinzeasca (Fac. 31). acov primeste slavitul nume de Israel. $i ajungind apro: de apa lable, m tceut toate ue ale pe cella md Ineorevdzznulzorlor; aro x shmassingut $i, int, cineva 9 luptat ee aan kiprdemad meet Wedel wabiet aa oe pune, lela" azine de inhelccara coupe! iva vAtimat Taf nce fncheietura compel pe cnd ac lop cue ‘ia gis: ,Lasima sa plec ca s-au ivit zorile“, Iacov i-a raspuns: ,.Nu te las, pind nu ma vei binecuvinta‘*. $i i-a zis acela: DE acu nf va mal sume lacow @ firel te vel nami Shea laptat bu Dumncnen geo oamen ia fort mai tare $f J binezuvbnat pe lacovs Bin acea aa gchloptatlacov de un Bly chet Fa as acetate, 38). Tsar © fmpacd cu Inov. Abc iichidugiIaov ack vazut pe Isav, fratele siu, venind cu ci 400 ‘de oumers. $i, Tpropihidse de frtcle shay t's inchinat de yapte om pid ls howboe feo ish talengt a intrpinares i, babe at, TIMPUL PATRIARHILOR 49 cuprinzindui gramazul, [a sirutat sau pins amindoi. Apoiazis inser ne turge erau acelea pe care lem inllit 7 lar lacov a Hispuse ,Darun din cele ca care ma miluit Dumnezeu [ram trinis multe, cas aflu bundvoinga ia tine". Atune fay a zis: ‘Am si eu mult, frat fines ale tale penta tine na lacov rit pind Fa fdcut sh primeascd. Sta intors Is In aceeagt tie caea sala Sir Tacov isi implineste fagiduinga. De acilacov sa indreptat re Stchem unde e's agerat. $f aduclnd aminte de aga: finja.datd lui Dumnezen, #2 dus la Bete! unde tse aratase Domul, si a ridiat acolo altar qi adus jer. Putin mai Atpurte'de acolo, aproape de Betleet, a murit Rahil, dupa ce ra inal flout un bala. Acesta.a fost al doisrezecelea fu al Iui Taeoy, 1 pus numele Veniamin, $i alngropatIacov pe Rabila Hing clea ce duce la Efrata sa in Betleem is rdicat un slp de pitta pe mormine. ‘Apol a sosit cov la Isaac, tatal su, ei la Mantra Hebron, unde locals vremel Tarallele pe care lea triit Isaac a fost 180 de ant. Slabind apot, la must sia tecut la pining sii; ind batrin 91 ncareat de file, tau tngeopat fectori hi sav’ Tacov (Fac. 31-33) Lertati si veti fi iertati (Le. 6, 37). = casa pivintilor sii Tost ind de 47 ani plptea ‘cu fra sal. $i uber lel Masti, pent ch el en st iubeste mai mult deeit pe ci prietenos. Si visind Iosif un vis, la spus PAscultati visul, ce am visat: mi se parea cA legam snopi in fari isnopul meu parca sa ridicat gi a stat drept, iar snopil Sau adunat imprejurul lui sii s-au inchinat snopulai m fra lui rau als Ai st domnest poate peste nol? Sau poate a si ne stapinesti 2 $i pentru visul lui yi pentru spusele lui lau. urit inc $i mai mult. Ura fratilor lui Iosif ereste din ce in ce mai tare. $i visat el alt vis gi La spus tatdlui sau gi frapilor sti zicind:0 ‘VECHIUL TESTAMENT am mai yisat alt vis: soarele, luna si unsprezece stele se inchinau ‘Si Fa certat tatil siu gi ra zis: Ce inseamna visul acesta pe care Iai visat ? Au doar eu si mania ta gi fratii tai vom veni EE ne inchinam fie pind la pamint 2sDe aceea il pizmuiau fratii fui, iar tatal siu pastra cuvintele acestea in inima lui (Fac. 37, 11). Iosif dus in Egipt Tosi se duce si cerceteze pe Sau dus frail lul $2 pasca ol a zis Israel cdtre Losi: ,.Duce si vezi Sie gi si-mi aduci rAspuns", x : Tosif a. plecat sia gisit pe frasii sii la Dotain, lar vieindul de*departe, au zis: lata visitoral | Haidem si ‘Omorim sisi sruncdm intr-un’put si si zicem ci La mincat © fiarasilbaticd si vor vedea Ge se va alege de visurile lui". Ruben ined lea zis: Nu, $4. nu varsaji singe ! Aruncatie mai bine in putul acela din pustiu, dar minle s4 nu vi le puneti peel". Tar aceasta o zivea el cu gindul de a1 sepa din miinie lor sil teimite acasi la tatal si. Iosif vindut de fratii sai. Cind insa a sosit Iosif la fraii sai, acestia lau dezbricat de haina cea lunga si aleasa gi Tau aruncat §n put dar puyul era gol sinu avea apa. upd. accea gezind si manince piine gi clutind cx ochii lor, eiau vizut venind dinspre Gelaad o-caravana de ismacliti, ale cator camile erau incireate cu tami, cu balsam si cu smima, pe care le duceau in Egipt. Atunci a zis luda citre frayii s8i: EGe vom folosi de vor cide pe fratele nostra si vom ascunde Singele lui ? Haidem sal vindem Ismacliilor acestora, neridicin Gumne minile asupra lui, pentru ci e fratele nostra si trupul hostru', $i au agcultat fait lui, lar efnd au trecut negustori Inadianiti pe acolo, frag au tra giaw scot pe Tosif din put. si Tau vindut pe el ismaelitilor cu 20 de arginti. $i acestia au dus, oa in gipt Cind insta ntors Ruben a pug simavdrut pe foi In pute cl giarupt hainle gic Intorcinduse In fai 98, ‘as: Batt nu! Tacoto si apue eu acum acov plinge pierderea fiului su Tosif. Atunci ci au luat haina lui losif gi, junghiind un ied, au muiat haina in singe si TIMPUL PATRIARHILOR: st fu trimiso tatalui lor, spunind: ,Am_gisit aceasta; veai de € haina fiului tiw sau hu Sia cunoscuto Tacov gi a zis: haina fiului meu. L-a mincat o fiara silbatica pe ful meu ‘Atunel sia rupt lacov hainele sale gi a acoperit cu sac coapsele Sia plins pe ful sau zile multe. Dupa aceea, sau adunat toti Ti Mt lacoy gi toate fiicele fui i au venit ca sil. mingie; dar el zu yoia 34 se mingle, ci zicea: ,Plingind, ma voi cobori in iad, Ta fial meu™ (Fae. 37, 12-35). Gindurile Mele nu sint ca gindurile voastre; si caile Mele nwsint ca ale voastre, zice Domnal (Is. 55,8). Iosif la Putifar | Tost ejtiga increderea stépinulai siu. Dupi sosirea lor in 7 Tigpe ngustort pac? au vindut pe fosif hu Puta, & capetdte de la curtea hil Faraon f comndantal gzi! ai2 VECHIUL TESTAMENT omnis ers cu ost yi toate ete fecal Domne sporen De accea a aflat Iosif trecere inaintea stipinului siu gi La pus peste casa sa gi toate efte avea lea dat pe mina lui losif. Sia binccuvintat Dumnezeu cata egipteanului pentru Losi i Gra binecavintaea Domnula peste €6avea ff cas iif farina lui. feat Bis Bilis: bytes tc ke re tice top Yoxnen Egpt, femela stipinultt siu gra pus ochil pe los gil indemna eee eee os toe Ral a tictiom aioe eat BO Mikes beter Doomaetatenee Sr itice aig hese loel be cad opt bebe le 4 eae sn ck ekil a ansehen Sekai wal Stir ace Ton bt na nech pf deaegt hci a te Braise ced pene ofa tr toe ee 2. Tee ie ie a caeuiger ei set eas Ea Wact tk Sere ce hg tek oc arto Glet iaaeis mine Sfp ester oie ne tpt tre, Aug : An egy Mansa hee ry ‘itt ital 3 asn air acess de a ems, PEA ame ps eae pelosi he coma! ron a ¥ Pe N84 ( Fiul meu, de voiese pacdtosii si te ademeneascd, nu te Invoi (Pilde 1, 10) | losif in temnita ot ajunge mai mare peste cei inchig. Singur gi £48 nici seen sh cu on emia Tad Dunes ec sia virsat mila. asupra hui gi ta ddruit Iai trecere inamtea mai- Tharelui temanifei init acesta a dat temniga pe mina hi. §1 dupa Glwva Uinp, mevinarele pallamic qi mabmarele pitar al regehit st gresit inainea stapinulol lors! mlniat Farnon pe amindoi Si a pus sub pazd in temmita, in casa cApeteniei garilor, unde fra inchis 4 Losi. $i intro dimineags, cind a intat Tosi la el, soa yt neti, bana cing De caine ste feycle voustre ? Tar ea rdaptins: Arm Vsat nigte vise gi ware ag cine nile tleul" Ziva lor lost: are, lcwie hu sint ele de la Dumneseu ? Spanejimi, da, wtelevoastre™. Iosif tilcuicyte visul paharicului. Atunci paharicul a zi tou am vizut vs ch ‘era Inaintea mea 0 coarda de ves 9 coarda aceea avea trei vife; apoi a infrunzit, inflorit gi au Grescut strugud’ gl sau copt. $1 paharul lui Faraon era in mina trea; #1 putea ‘ch am haat un stmagure gi Fam stors In paharul Iii Faraon g1 am dat paharul in mina hi Faraon". “Keestuia Tosif fa zis: plata tlcuirea visulul tu: cele trei vige inseamnd treizile. Dup’ tre zile ig va aduce aminte Faraoy Ue dregatoria ta i te va pune iarSgi fo sluba ta yi vei da Faraon’ paharul’ in iniad, cum faceat mai inainte, cind.erai raharmic la el Dect, cind vei fla bine, adit aminte gi de mine gi fami bine de pune pentru mine cuvint la Faraon si ma scoate din inchisoarea aceasta; cici eu sint furat din pamintul evreilor; ici nam facut mimic, casa fix aruncat in temnifa aceasta Tosf tlcuieste visul marelui pitar. Vizind mai-marele pitar ef a Heat bine 2 fe os, S1 ea am vat un i: iat ‘& aveam pe cap tel panere cu piine. Tar In cel mai dg Geamupra fe aflgu tose felunil’ de aluatust coapte, din care tanined Parson, si pasdrle cerului Te ciuguleau din panerul cel de pe capul meu. Raspunaind acestuia, losif ta zis: Jatk si tleuirea visu tiu; celerel panere inseamnd tre ale. Bupa tri zile Faraon it ta ius capa‘ te va opincura pe wn lem, si pasirle cerului ifivor cluguli camea de pe tine" ‘Tinipul adevereste tlmacirea lui Tosif. Dupa tei zile, Faraon a pus inapo! in slujba. pe maimarele pahamic, iar pe matmarcle pitar ba omorit, intocmai precum prezisese Iosif. Ins maimarele paharnie ma gra mai adus aminte de losif, ci Fa uitat (Fac. 39, 21-40, 23) Drepyii vor mosteni pamintul si vor locué in veacul veacului peel (Ps. 36, 29). Iosif | Ridicareain rang ah iste visuri cared nelinigtesc. La doi ani dupa aceea, a visat si Faraon un vis, Se ficea cf statea tng, ata cay eit dint pte vac rumoase la nf sare gi grasc la trup, si pasteau pe mal. Tar dupa ele au iesit alte gapte vaci, urite la chip gi slabe la trup, $i au stat pe malul riului linga celelalte vac. i Vacile cele urite gi slabe la trup au mincat pe cele yapte vaci frumoase la chip si grase la trup; si s-a trezit Faraon.\VECHIUL TESTAMI i iar a adormit sia mai visat un vis; itd se rican dinero! tulpind de grin spte spice frumoase i pline st dup Shei Sept alte gape pie sub Sct pate de nl de Fisant; 1 cele gapte spice cl gi palite au mincat pe cele gapte Spice gvase a pline. Si sa treat Faraon gi'a injeles cd era vis Sr dimtingaya sa tulburat dubul lui Faraon si timis Eel 9p tot inept has Hea Tosif este chemat la Faraon. $i nici unul dintre inteleptii Egiptului na purut tilmici vsele lu! Faraon. ‘Alunel mabmarele pahamic sia adus aminte de Tosif si spus de el lui Faraon; gt Faraon a chemat la dinsul pe losit Besint Sam vieat un vis giteare cine mid tllcai*. §i'a rlapuns Tosi: Nu eu, ci Dumnezeu va rispunde pentru Tinistirea lui + Farsos?” Dipl sceea Parson aiatorit cele ot vise. Tosi tleuieste viscle ui Faraon, DupA ce a isprivit Faraon de istorisit, Iosif zis: ,Visul ful Faraon este unul: Dumnezeu {esti lal Faraon cele ce voiegte 9 facd. ‘Cele gaptc vaci frumoase inseamn gapte anis cele sapte spice frumoate inseamna gapte ani; vsul insi este unul. Cele Sapte vac ae sabe, cafe a eit dupa ele inseamnd. fapte ani; de aseimenca si cele gapte spice, 2ech # Hive de sdntul de ristnt, nseamndyapte ani Vor 8 yapte ani be foamere. iat pentru ce am spus eu ui Faraon eX Dumnezeu a aritat Iai cele ce voleste x8 facd Ta vin pte ani de belay mare oft pint ip ‘Dupa ei vor vent sapte ani de foamete 31 se va uita tot belpugul acela in pamintul Egiptului si foametea va secitui toals tara. i belgugal de altédatd use va mai simi in ard, dup Beametea care va urma, cf va fi foarte grea. Tar ci visul sa aritat de doud ori lui Faraon, aceasta jnseamna c& Tnerul este hotarit de Dumnezeu si cf El zoreste casi plineascl. ‘ ssf acum, s4 aleagé Faraon un batbat priceput 4 ingelept si afl pund’ peste pimintal Egiptuls, Si poruncensca, dar, Farnon Si'se und fupravegheton peste ard, ca a4 adune in cai gapte_ani de. belgag a cncea parte din toate roadcle Pamala Egiptulul, Sa strings aceiatoata pfinea de prisos in Reeytl ani bu ce vin sis-0 adune in cetd{ile pin, sub mina kui Faron i s4 0 pastreze spre hand. Hrana aceasta va fide rezervi ‘TIMPUL PATRIARIILOR 55 in gard pentru cei sapte ani de foamete, care vor rma in tara Fgiptulu, casi nu par Yara de foamete™ Tosi este rdicat la cel mai mare rang. Atunci Faraon a ais catre Tost De wreme ce Durnencu (ra descoperit tie toate SEeatea, nu se afla om mai inglept gi mai priceput decit tine | Se Bidar ta peste casa mea. De euvintal tu se'va povaqul tot poporil incu yi numa pen’ tronul meu voi fi mai mare decit Beets eu ‘te. pun astiel peste tot pamintal Egiptulu. $i $i 'scos Faraon inelul din degetul sau si La pus in degetul ui Tosie'Ta imbricat cu haine de vion 9 aps Tan de ave Imprejurul gitulu fu. Apo! a poruncit sf fie purtat in a tiuuck asa gi si stiige Insintes lal: ,Cadepi im gemunch ‘Si 4 pus Faron lui losif numele Tefnat Poneah.in vremea aceca Tosif era in virsta de 30 de56 \VECHIUL TESTAMENT jaan sa hee el saa: pop pirate reese laa ep a Sree areca eth eae ee en en eee eee te ets Ee oNepekcpeert feet seta sera pe omens Pee Bin ee eee el ea vinde ptine tuturor egiptenilor. pee eee ieee ae eae cee oe Eres ata cic PEW Bea Gh toria intiia a fratilor lui losif in Egipt Cams Alind Tacor chest hoe Meath ste od bucte TINPUL PATRIARHILOR 20 lar losif, vazind printre ei si pe Ver fratele si cel de o mama ou cl, a zis catre ispravnicul casei sale: Bagi pe ‘oamenii aceia in ca pentru’ ca la ere mie pe ere ee ee Re esa aha cl, BL eee Ste (Mie dl ela oe it ee ceases ear ee ee eee ea ee ese ee! coe ieee ues marron Tei ee Ye Dp evn Tlf tS ons ranean Pg eaters de Sere oe & oe Bal ae So rehete nore pies i s-au veselit cu el (Fac. 43, 1-34). Nu spune: ,,Ureau sa résplatesc eu rau ! (Pilde 20, 22).60 \VECHIUL TESTAMENT t if cunoscut de fratii ski lost ma © dath pe frasil sli. Dupé aceea a Teeruncl toad Upenticaini aoe suc 9 ba tes Umple sacii odmenilor acestora cu bucate, dt vor putea duce, i argintul fiecaruia si pu in gura sacului lus. Tar cupa mea cea de argint si o pul in sacul celur mai mic, cu preyul griului lui. Sia facut {cela dup cuvintul lui Tosif, cam poruncise el. ‘Tar’ diminesfa, in revarsatul zorilor, le-au dat drumal ‘oamenilor acelora $i asinilor lor, Dar iesind din cetate, ei nu a dw dearest Tonite panic ewe le: {Seoald. si aleargl. dup oamenii accia’ gi, daci-i vei ajunge, Bitte De oe teht clot ce vio penta bine ? Det ‘ati furat cupa cea de argint ? Au nivi sceasta cupa din care Bes mapina mea in cae ghiceyte ? Coca ce at Fach a facut _Stamics fick» far Ii Tot. i, ajongind, ea is cawintee neestes. Tar el au rlspuns: De ce grdegte domnul vostru acestea ? oi ri ih, ha al aa pth Dacd nol gl argintal’ce Fam, gisit tn saci nostri qi Lam aus Papo! in jaa Canaan, cum dh rd din casa tpn ini Giu fagint sau aur ? Acela dintre rob ita care te i gS Si mara, far noi vom frobil dommulul ost". isa lor acela. »Bine: cum ati zisaga sh fie! Acela la care se va gsi cupa, sini rob, lar voi vet Br nevinovati fund fccare a dat zepede jos sacul niu fia devlogat fiecare sacul; lar acela 4 cSsat, incepind de Ta cel ma mare st isprivind cu cel mai mi, gia gasit cupa in sacul ful Veniamin. ‘Atunel el srau rapt hainele qi punindusi fecare sacul su pe asinil s4uy sau intors in cetate Sica intrat Tada gi frag al la Tos su cau la pimtat nantes hi c& era inc acolo, si Tosif le-a zis: Pentru ce ati cut o fapta ca aceasta ? | ‘Au nai stiut voi cd un om ca mine va ghici tainuirea ?* 7Zis-a luda: ,.Ce si rAspundem domnului nostri, sau ce si zticem, sau cu ce'si ne dezvinovitim ? Dumnezeu a descoperit nedreptatea robilor ti. Iat’, acum sintem robii domnului nostra siinol gi acela la care Tosif insa lea zis Eu aceasta nu voi face-0. Ci rob imi va fi acela la care a gasit cupa, iar voi ducetia cu pace la tata vostru". ‘TIMPUL PATRIARHILOR st ia, apropiindu-se de losif, a zis: Eu m-am prins chezag la tatal meu pentru baiat; deci sa rimin eu robul in locul baiatului, iar pe el lasé s& se intoarca cu fratii sai Tosif se face cunoscut fratilor sli, Atunci Iosif, ne mai putindu-se stapini 3 ipteniis si rimfnind rhumai el sing Ew sint Tosif | Mai triieste oare tata mew ?*: Frajii lui ins nu ‘au putut raspunde, cdci erau cupringi de frie ‘Atunci Iosif le zis iarigi: ,-Apropiagivi de mine ! Eu sint Iosif, fratele vostru, pe care [ati vindut in Egipt. Acum insi si ‘nu va intristafi, nich si va pard rau ci mafi vindut aici, ci Dumnezeu mea trimis inaintea voasted pentru pistrarca vietii voastre. Grabitiva dar de va duceti si aduceti aici pe tatal meu, i ‘purta de grid de voi, ci foametea are si mai find inci2 \VECHIUL TESTAMENT Apoi, cizind el pe ul Iai Veniamin, fratele siu, a pln! Venamin a pins pe gramazul ‘Si Tosif a sirutat pe toi frat sii gi ol Ea losif trimite yeste tatalui su. Cind a auzit Faraon cl au vvenit fratii lui Tosi, sa bucurat gia zis citre Iosif: ,2i fratilor Ui: Inthe 38 facet ic Incdreath dobitoacele yoasre‘cu pling si VE duceti im plimintal Canaan, lund pe tat vos 9 famille Yoastc, venti Ja mine, svi vot da eel mai bun loc din fara ptului gi vegi minca din belg tului. nee er a edt ag lon. presim fa porunet Faron; gia dat Srailor shi caret haine de. shritoare, si Ia plecare lea mal 2s: 88 nu va sfadigi pe eale™ (Fac. 44, 1~45, 24), Defi va gresi fratele tau, dojencstet, gi dacd se va pocdi, iartd-l (Le. 7,3). plins cu ei. Dupa + Plecarea lui lacov in Egipt acov primeste pe fii sii. $i plecind din Egipt, ef au venit in tata Caan i cow, tall or f a vest znd ‘iy, teste gi el domneste astdai peste toatd tara Inima lui lacov insd rimase rece gi nui eredea pe el spus et toate cuvintele lui losif, pe care acesta daca vizut cdrutele, pe care le timisese losf, wiorat dubul lui Iaeov, tata lor. Siva is Israel: Destul | Iosif, fiul meu, traiegte inck | Voi merge sil vid inainte de a mui sculindu-se deci Israel cu toate ia adus jertfa. Dumnezeului Tacov se duce in Egipt. cite avea, a mers la. Beer Se tatalui sat Isaac. ‘Atunci a zis Dumnezcu catre Israel noaptea in vis: ,lacove, Tacove !"! Tar el a rispuns: Jaté-ma 1's $i Dumnezet a zis: Eu sint Domnul Dumnezeul tatélui tiu, nu te teme a te duce {n Egipt, cdci acolo am sa te fac neam mare. Am si merg cu tine in Egipt Eu insumi si tot Eu am s4 te scot de acolo, iar Iosif igi va inchide ochii cu mina sa. Dup aceea sa tidicat Iacov de la Beer-Seba si a pomit la drum, sia intrat in Egipt cu tot neamul lui si cu toate averile lui. Tar sufletele, care au intrat cu Iacov in Egipt, yi care au iegit din coapsele lui, au fost de toate gaizeci $i ase, afara de femelle filor hut lacov. Fi hu Losif, niscugi fn lps, erau de tos! nous suflete Decide toate, sifletele casei hi Tacov, care at! venit fn Egipt tite, a fost saptezeci gi cine find’ inglingat Tosif de soscea tatalui sau, a inhimat carele sale gi vest intra intimpinarea hu Isacl, tatdl sau, $y Visindul a cdeut pe grumazl il sa plins lar Israel a zis chtre Iosif; ,De acum pot s4 mor; am vazut fafa ta i cd trdiesti ined’ Tacov se infitigeasd inaintea fui Faraon, Apoi a adus Fosif Induntnt pe licow, ttal sis, fa infatiyatinaintea fl Faraon si.a binecuvintat facoy pe Fataon; iar Faraon a 2is tre Tacov: elt ant ani vig tae 2 Rispunsa Tacoy lui Faruon: ,Zilele pribegiel mele sine fo suth teizeel de ani Paine rele au fost ailcle vii mele i ‘am ajuns ailele anor vit paringlor mei, cit au pribegit et in ait lors $i arp a binecvintat Inco pe Farood i ssi dela Faraon.o VECHIUL TESTAMENT Si a zis Faraon cdtre Iosif: ,,Ageazd pe tatdl «au gi pe fray tai in cel mai bun loe din tard, in pamintul Goyen; si de cunosti ‘ei oameni pricepuli, pune-i supraveghetori peste vitele a asezat Iosif pe tatil su gi pe frafi sii gi lea dat mosie in pitainual open, in cea mat buna parte a f4ei (Fac. 45,25— a7} Nu avem aici cetate statitoare, ci o cdutiim pe aceea ce va sa fie (Evr. 13, 14). Moartea lui lacov gia lui Losif J[ 200" binecuvinteari pe fit si, vestind pe Mes Boyar oxi i tn Sau See $i ingelegind Tosif ch s-a apropiat sfirgitul tatalui sau, sa dus la Sno ce eet dos Hi al sah, Manare-£freim. ‘Si Israel, fadunindu-si puterile sale, +a vidicat in pat si a zis catre losif: “vAcesti doi fii ai t41 82 fie ai mei, ca Ruben gi Simeon™. Si ba Binecuvintat. Apoi a zis Israel catre losif: glata, ew mor; dar ‘Dumnezeu va fi cu voi 9i vi va Intoarce in tara parintilor vostri". iy chemind pe tot 1 dat fieciraia dintee ei cite 0 Tar lui Tada ia zis: luda, pe tine te vor lauda frat ‘ceafa vrajmasilor tis Inchinasewor fie feciorii tatalui tu, Pui de lew esti, luda". ivi va lipsi sceptrul din luda, nici toiag de cirmuitor din coapiele sale, pind ce va veni Impaciuitorul, Céruia se vor supune popoarele o ‘Sfirgind lacov poruncile sale, pe care le-a dat feciorilor sii, si intinzindy:si picioarele sale in’ pat, sia dat sfiryitul si 3-2 Adaugat la poporul su. Atunci losif cazind pe fata tatélai si @ plins si la sirutat, Apoi ia imbalsimat trupul si egiptenii au pllns moartea lui 70 de zile. Iosif ingroapa pe Iacov la Hebron, Dupi ce au trecut zilele pling ui Toat ey ‘ai au ds tupac fo ct Ingroape in Canaan. Si au. mers impreund cu ei toi slujitori Inf rataon, dregatoril easel la gf tof batrnit din tara Egipulut si au plecat de ssemenea cu el cérate gi clareti gi sa facut tabara mare foarte us e ‘$i dupa ce au ajuns in pamintul Canaan, Iau plins inci sapte zile $i apoi lau ingropat in pestera din arina Macpela, fen de lings Mamvri, pe care o cumplrase Avraam, cu farina ‘TIMPUL PATRIARHILOR 65 x tot, de la Efron Heteul, ca mogie de inmormintare, cici aga poruncise lacov inainte de a muri. Iosif dupa moartea tatalui siu. Fil lui Iacoy saa intors apoi cx tofit in Egipt si au wrdit in pimintal Gogen. lar frail Iai Tosif, temindu'se ca nu cunva acesta si le faci! ceva pentra réul ‘cei facuserd ei, au venit la dinsal gi gi-au cerut iertare. Losi inst 4 inceput x8 plinga gi lea zis: ,Fifi fara fricd. Dumnezeu toate lea facut spre bine ! Si Gnd a cunoscut Iosif ci i sa apropiat sfrsitul, a zis ‘mDumnezeu va va cereeta, vi va scoate din vi va duce in pamintul pe care La fagiduit “Atunel a lua cu voi gi oasele mele ‘$i a mut Tosif in vitsta de 110 ani, si Lau imbalsimat si lau pus intrun siriy, in pamintal Egiptului ‘Numele filor lui Israel, adic& Cele 12. semingii, care aa intrat in Egipt impreund cu lacov, tatil lor, aducind fiecare toatd casa sa, sint acestea: Ruben, Simeon, Levi, luda, Isahar, iat, Veins, an Nef Ga Aer (ae 7, 28-80 26). In ochié celor firs de minte, drep ti sint morti cu destvirs- re, dar ei sint in pace (Inj. Sol. 3, Dreptul lov YF grciss tow, a gata in sinutal Ue un om pe cae {i'chema Tov i acest om era fara cusur si drept; se temea de Dumnezeu si se ferea de ee este réu. $i i sau miscut sapte fecior i tei fete, Bl avea gapte mii de oi, trei mii de cimile, cinci sute de perechi de bo! gi cinei sute de asini si mulime mare de shy Si omul acesta era cel mai de seama dintre toi rasiritenil. Toy suferi necazurile firi cirtire, $i Dumnezeu a cercat pe Tov gia ingiduit lu satana sii facd o maltime de rele. intro 28, cind feciori 4i fetele lui Tov mincau gi bean vin jn casa fratelui lor mai mare, sosi un vestitor la Tov sii spuse: wwBoli erau la ardtura gi asinele psteau pe linga ei; atunci inbeent nial aap or purer mina pe wie, ps 0b ‘recurd. prin ascuyigul sabiel. $i am scdpat mumai ew singur am venit sii dau de veste™ e ia« VECHIUL TESTAMENT Nu sfirsise vorba bine gi altul sosi si spuse: ,,Focul lui Dumnezeu a cizut din cer si a ars olle tle $i pe fobi ti 51 ira mistuit. $i am scdipat numai eu singur gi am Yenitsi-fi dau de veste™, Nu_sfirgise vorba bine si altul sosi’si spuse: ,Caldeii, imparjiti in trei cete, au dat nivala peste cdmilele tale gi lea Tidicat gi pe robi fa trecut prin ascutigul hhumai cu singur i am venit sii dau de vest ‘Nu sflrgse vorba bine gf altal ssi gf spuse: ,Feciori Ai gi fae GE tno yl bean fx ome Svteid lor ml muse, 91 at tn. péné ndprarnic be stimi dingpre pustia 91 abi tn cele patra Coljurt ale easel gi casa se prabusi peste Uneri gi el muri, $i Sm sedpat numal cu singur gi am venit ste dau de veste™ "Atunci Tov se scula, Ist sflsie vepmintul, se rase pe cap si, ‘sind la pamint, se Inchind, gi rost: . Gol am iesit din pintecele tamed mele gla yo) fntoarce th pumint | Doms da, Domnul hat; fe numele Domnului binecuvintat', i intra toate acestea, lov nu picdtul gi nu rosti nil un cuvint de hull mpotriva lt Duronezen- Tov rimine eredincios si in boala grea ce La cuprins. Dupi aceea tlana a lovit pe lov et lepré din tiple picioaelor $1 pind in cregtetul capului! §i'a luat lov un ciob ea ef se scerpine, fipedea pe gunei, afard din ora. Atundi nevasta lui aziscatte 2aE imercu in satornicia ta? Blestema pe Dumnezeu 91 mont ‘Dar fov i raspuns: ,Vorbesti cum ar vorbi una din femeile spn Ge? sek am ppt def Dumas cle une, nvr Primi oare ai pe eee rele P* $1 In toate acestea, ovina pact Aeloc eu buzele sale. lov marturieste ci € nevinovat. lar tre priteni ai hui Tov aMlard despre toate aceste nenoroctt care ddusera peste el yi toe is sel erau: Elfaz din Teman, Bildad vazindul, mud mai lis Tov de euferingele ale lar prietonil a ais cl pentt plcatele lu ll pedepseqte Dumnezeu. Sia ais Lor, chiar gi clad Elma va omovt, eu Vol nkdXjéui tnurnsul El gtie"bine ce a fost vaga mea, dar md pune la fncereare ca auful in topitoare. «Ins eu tin ca Rascumparito- nul me este vis gf in ta cea de pe unm va idiea dn pulbere sceasta piele n mea ce ae destrama, $i afard din trupul mneu vol sedea pe Dumnezeu™ Dumnezeu daruieste Ini Tov bi si pricteni adi au terminat de vo ei. $i am scapat il indoite. Dupi ce Tov ity Sea ardtat Domnal in ‘TIMPUL PATRIARHILOR furtund si a grit cdtre Elifaz din Teman: ,Minia Mea arde impotriva ta st impotriva celor doi prieteni ai tai, cici nati vorbit de Mine aga de drept, ’2 vorbit robul Meu lov". ‘$i Dumnezeu binecuvinta sfirgitul vietii lui Tov mai bogat ecit inceputul ei. $i lov a mai trait dupa aceea 140 de ani. Gov ef Pind lao oreme va suferi cel indelung-rabdétor, dupa aceea-i va raséii veselie (Inj. Sit. 1,22).‘TIMPUL LUI MOISE © Gei dintii ani ai lui Moise [srselitit sine asuprit, Dar au muri gi Tosi gi topi fragit lui $i toyi cei de pe vremea lor Jar fii lui Israel sau prasit gi sau inmul si ssau intdrit foarte, foarte tare sis-a umplut tara de Dar sa sdicat alt rege peste Lgipt care nu cunoseuse Iosif, Acesta a zis citre poporil su: ylat’, neamul fillor Israel e mulfime mare jie mal tare decit noi. Veniti dar sii impilam, ca 84 nu se mai inmuljeasc’ gi ca nu cumva la vreme au crescut TIMPUL LUI MOISE 6 de rzboi si se uneasca cu vrajmasii nostri, si batindu-ne, si ist din fara noastri De aceea au pus peste ei supraveghetori de Tucriri ca si-i Impilere cu mune! pele. Atunch + si Tnracl cetfti tar lal Faraon: Pitom si Ramses, care serveau lui Faraon pentru patule sicetatea On sau liopolis, Ins cu cit ti implau mai mult oat mai mult se fnmuleau si se Intareau foarte, foarte tare, aga cd eqiptenil se fngrozeau {be Hi ui Israel Vind asta, Faraon a2is moagelor: ,Cind moyiti la evreice, si luatiseama cind nase: de va f Bat, i omorii iar deva f fad, sh o crutayit ‘Moasele ind sau temut de Duranezeu gin pone rege xiao a mt 9p hie ‘Atuncl Faraon a porancit la tot poporul si 9i a 2 copilal de parte birbitcaseh, ce se va nayte evrellor S44 aruncaji fn il iar fetele si le lisa si trdiacd toate” “Moise pus pe apa rului, Un om oarecare, din semintia hui Levi, gia lant fembeie din fetele lal Levi. Remeia accea a lat in pintece sia ndscut un biiat si, vaind che framos, la acuns veme de tei luni ‘Dar fiinded tu putea sil mai doseascl, a luat mama fui un op de pap fa un cy an ge toa punnd pill in ely a ayezat in papuris, la marginex sul. ar Maria, sora. copitihl, pindea de departe ca si vadi ceareal ise intimple. Moise iabivit din apd. Atunci sa cobort fata lui Faraon ta sa ie sade, once ho nour pe mala ul. $ ain col ppd ea wins pe une da abe sae sb cd. Si detchirindu, a vieut copia; era un bxiat care pli ‘Atundl i fa facut pif de el feet fot Faraon pia niet Acoma intr copilevellor™ far bora copilului a zis citre fata lui Faraon: ,Voiegti #8 1k dc ache o dock dine erie cas alptiz copia ata lui Faraon $a zis: gDucte 14 $i +a dus copta gi 8 chemat pe mama proncal "Atuncl fata ul Farson i 2s alipteacd, cen am siti plltesc™ Ta tiptat. lami copilul acesta gi mil 'Si a luat femeia copilul $i0 VECHIUL TESTAMENT TIMPUL LUI MOISE, um Dupa ce a erescut copilul, doica ba dus la fata lui Faraon gi ia fost ca fiu gi ra pus numele Moise, pentru ca iyi zicea:,,Din api lam scos 1 Moise fuge din Egipt. Dupi ce Moise sa ficut mare, a vizut, suferingele fratilor sai, 1-2 facut mild de ei gi a inceput si le ia apararea impotriva asupritorlor. ‘Siauzind Faraon una ca asta, uta ca si-] omoare pe Moise. ‘Atunci Moise a fugit in pamintul Madian din Arabia. $i era Moise ca de 40 de ani cind sa dus in Madian; iar acolo a stat lard 40 de ani pascin ole preotu eto, x aceta ita dat de so ie pe fiica sa Sefora (Ies. 1-3). Moise a ales mai bine si patimease Dumnezeu, dectt sd aibé dulceaja pécatulu (Eve. 11, 25). cu poporal but (cea trecdtoare (Chemarea lui Moise D) umnezea se arati. fai Motte. In viemen accea, Moise, pitea eile ha let preotal din Madisn,socrul 380. $i departinguse data cu turma In pustin, a sn pind Is Tuntele Iai Dumnezes, Is Horeb; iar atolo 1 artat i Domnulul, intro. pard-de foc, ce tegen dinteun ug. Sia varut (oral area pi se mist. vec! Mcuc gia ca? jE duck wedacents ardbee smimunats frugal mt se mittee" Tar daca vizut’ Dommul <8! se spropie xi priventca, 3 strgat lel Domnal din rug gi a zis; Mowe t Mole T= $i el srbopun: latial Deamot"s ‘$i Domnl a zs: Nu te apropia aici! Ci scoate i nels mig din pc ec oc pe care cal ete paint s ‘poi ia. ais iarigi; Eu sint Dumnezeul taalui_ tu, Dumnegeul lai Avraam gt Dumnezeut Ii suse $1 Dumanezeu hl Tacor ' $i gra acoperit Moise fata sa, cde temen si priveascd eel ‘Dumnezeu trimite pe Moises ibiveas pe irl. Zita Domnul chive Mowe: DAm vazut pecaril poporuii Mea in Beipt i srigareadut de ‘mip apdedton aim such 9 durerea hi ti am poyort dar, sil ebavesc din mina epipteniior, 84 Kot din fat Secasta gf oa] due intran pine Fodor 4 lag, fn tara unde cnge mice glapte. ino da #8 tc ttt i Farzon,regle Egptubi, cask sco Gi hi larsel, poporal Meu, din fare Eeiptth gi Ku-vol fies Zia Moise citre Dumnezeu: Jat, eu ma voi duce la fii tui Ioael si Te voi zice: Dumnezeul parinilor vost ma timis la voi... Dar demi vor zice: Cum i cheama", ce si le spun “Aiunei Dumnezeu a raspuns lui Moise: Eu sint Cel ce sint" glasul meu,civorzice: )Nu fi = ardtat Domnul! Zisa Domnul pGe ai in mind 2" $i el a rispuns: Un toiag I"! ,,Arunca-l jos {ii 2ise Domnul. $i 2 aruncat Moise {oiagul jos gi s.a facut toiagul garpe gi a fugit Moise de el. i he pun2 \VECHIUL TESTAMENT Sia zis Domnal citre Moise: ntinde mina gi apuct de coudl 12 §1 gra tim Molar rasa fl ta cat de cool gio ‘eat iar Sag enna ‘Apel ats Domnul: Aga a4 faci iaiten log, ca sh te cradh ch fi Sa arta Dimhezcul piri lor lor, Dumnezea Ei Avena Uieeaciet! a genet er Deemed Be ee Aaron va nso pe Mois fa Faraon,Atunci Moise a zs ctee Domnul: ,,0, Doamne, eu nu sint om indeminatee la vorba, ci siesc ca anevoie gi Sint gingav. Dumnezeu insi a zis citre dar; Eu voi deschide gura ta si te voi invaga ce Rogumi, Doane, trimite pe altul, pe care ~“Atunci, aprinaindu-se minia lui Dumnezeu asupra lui Moise, Nal tu, oare, pe fatele tu Aaron levtal 2 Sti ed el poate Si vorbeascd fn locul tiu. latd,el te va intimpina si, cind te va vedea, se va bucura in inima sa, Tui vei grai lui 9i4 vei pune gurdcuvintce Mele, ar Eu voi deschide qua ta # gure ‘iva voi invata ce sa face{i. Va grai el poporulu, in locul tau, iva pentru tine ca gi cum ar flgura to, ar tu vei fi gritor fin partes Ini Duroneseu.Tolagul acess, care a fost prefacut in gape, il mina ta cic efx fact mint Moise se intoarce in Egipt. Atunci Moise gia luat rimas bun de la Tetro, socrul siu, si a plecat in Egipt. Iar Dumnezeu a zis ‘edtre Aaron: ,.Mergi in intimpinarea lui Moise in pustiu. Si sa ‘dus acesta si $a intilnit cu el in muntele lui Dumnezeu si sau sirutat amind ‘Atunci a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, ppe care i le poruncise, si toate semnele ce-i incredinjase si faci. Dupa aceea, sa dus Moise si Aaron si au adunat pe tofi batrini filor lui Israel, gi le-a spus Aaron toate cuvintele pe care Je graise Domnul lui Moise, $i a facut Moise semne inaintca ui, si poporul a crezut si sa bucurat ci a cercetat « al pe fi Tut Tsracl i a v8zut necacurile lor, ten tacheat, z Moise i Aaron inaintea hui Faraon, Dupii aceea Moise si Aaron ait intrat la Faraon $i au zis cAtre dinsul: Asa grdieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Lasa pe poponul Meu ct s4-Mi faed sdrbdtoare in pus i plecindu-se, TIMPUL LUI MOISE * Faraon insi a zis: Cine acela Domnul, ca si ascult lasul i si dau drumul fillor lui Israel ? Nu-L cunose pe Domnul iu voi da dramul lui Israel |"! ‘Apoi a dat poruncd mai-marilor peste lucratori ca s puna la munci inca si mai grele lise, gi_ Aaron la Faraon gi Ia slujitorii lui si au facut cum le poruneise Domnul: a aruncat Aaron toiagul sau fnaintea lui Faraon gi tnaintea slujitorilor lui gi sa facut sarpe. ‘Atunci a chemat gi Faraon pe inteleptii Exiptului gi pe itori si au facut gi vrajitorii egiptenilor asemenea lucru cu vvrajle lor: fiecare din ei si-a aruncat toiagul si sa facut sarpe. Dar tojagul lui Aaron a inghigit toiegele lor. De aceea s-a invirto- iu Fa ascultat, dupa cum spusese Domnul gat inima lui Faraon Utes. 3-7, 13) Astizi, de veti auzi glasul Lui, si nu vd invirtosapi inimile voastre (Ps. 94,8).4 \VECHIUL TESTAMENT, Cele zece pedepsetrimise de Dumnezeu ‘supra Egiptulul ‘A pa Nilului preficuti. tn singe; broaytele si muptele Yeninoase, Zi Domnul citre Moise: ,Inima iui Faraon se indirdtniceste simu asi poporul, Due dar la Faraon Gimineata; el are sh iasd la apd, iar tu ai si stain calea lui, salul lulu gi toiagul acesta care sa prefacut in sarpe sil tei in mina ta; 31.84 zie li Faraon: Domnul Dumnezeul evreilor mea timis la tine si-ti spun: Lasd pe poporal Meu s4-Mi facd slujbi in pustiu, 9 jat8 pina acum nu Mai ascultat, ‘Aga zice Dommnul: Din aceasta vei cunoaste ci Eu_sint Domanul: iatd, cu acest toiag, care ¢ in mina Mea, voi lovi apa din thu gi se 0a preface in singe; pegtele din su ya’ mur, Ful se ‘a impufi si egiptenii nu vor putea bea apa din iu", ‘Moise si Aaron au facut precum lea poruncit lor Dumnezeu si toata apa din ru 8a prefacut in singe. ‘Si au facut aga 51 magi egipteni cu vrajile lor. De aceea sa invirtosat inima lui Faraon i nu ie ascultat, precum Te spusese Domnul, si pedeapsa asta a tinut saptezile. ‘tunel as Domi cite Moise: Int ia Parson sii zi: Aga grdiegte Dommul: Lask pe poporul Meu ca si-Mi shujeased. Tar de nu vel vrea sil Tap, iath, Eu voi lovi toate finuturlle tale cu broagte™ $i sia intins Aaron mina sa asupra apelor Egiptului 3 dle at scos broagte; gi au iesit broaste gi au acoperit pimincul Egiptului. ‘Dar au Eacut asemenea si vrajtori: egiptenilor cx stall lor si au seos broaste in pimintul Egiptul ‘Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron si a zis: Rugativd pentra mine Domnului si departeze broastele de ia mine si de la poporul meu, si voi lisa poporul lui Israel si jertfeasea Domnului !'! Tesind deci Moise si Aaron de la Faraon, a strigat Moise caitre Domnal, ca s& piari broaytele, pe care le trimisese impotri- va lil Faraon- Sia’ feat Domnal Vazind insd ci sa facut usurare, Faraon sia invirtopat inima si nu + ascultat, dupa cum spusese Domnul. ‘une! aes Domnal hte Moe: 5 a Asn: tind toiagul tau cu mina 31 loveste farina pamintului i vor fi finan lg xn Leg ch p toata farina pamintului se va face tingari in tot pamintul Egiptului. jupd cuvintul Tui Moise. TIMPUL LUI MOISE ® i au facut ei asa. Au incercat atunci gi magi cu vrajile lor si faci tingari, dar n-au putut. Si au rimas finjarii pe oameni gi pe vite. ‘$i au zis magii catre Faraoi zeu ! Dar inima lui Faraon sa invirtosat si nu ia ascultat, dup cum spusese Domnul. _ Tiuni, ciuma vitelor, rani si bube. Zisa Domnul citre Moise: Scoala mine de dimineasa gi iesi inaintea lui Faraon im vremea cind el are si iasd la apa, iar tu sii zici: Aga grdieste Domnul: Last pe poporul Meu ca siMi slujeasca. in pustiu ! Dac tsi nu vei lasa pe poporul Meu, iat, Eu voi trimite asupra ta, asupra slujitorilor t4i, asupra poporului tau gi asupra caselor voastre, tduni si se vor umple casele egiptenilor de tiuni gi pamintul pe care triiese ei. $i voi osebi, in ziua aceea, pimintul6 ‘VECHIUL TESTAMENT Gofen in care locuieste poporal Meu, cf acolo nu vor fi tiuni, Gath tired Eu sint Domuln milocul aeste fan". Si +9 fScut aga. Atunci a chemat Faraon pe Moise ‘Aaron yi lea ts; bu va vor lisa +4 aducey!jertfa Domnulai Darmneseulul vortray in pustu, dar si nu vi duce, departe. Rugtivi dar Domnated pentru mine” Tar Mtae it ats) cin od fe Dama Donne hve te vor apa tun dea Faron, de 1a syjtort lu gi de Te poponl : Frccone semaine, nedind drumul poporulilss-aducd jertlt Domnului' i icyind Moise de Ia Faron, 4 gat lai Dumnereu. $i a facat Domml ups cum sitese Moise. : Dar Farton fea hvitoyat ini gi de data aceasta gi a lsat poporul st se duck. Rebel a zis Domnul cétre Moise: Atri la Faraon gi spune’ "Acts tice Dommal Dummnezeal eclor: “Land pe Reporal Mew SiAHsijeasea 1 Tar de ma vel rea si Tesi pe Peporal Mu, cf vei ma fine, iat, tina Domnulu va fi peste Peale cele de In cimp: peste ei, peste aim, peste cimile, peste bot sof sva moerte foarte mare, Dar va face Domnal Petbie ine Seven inte vtele isueliior ji vtec egiptenlor: in toate vtele ior lu Iorael nu va nica Sioa tert Batis hai Faraon sa invirtogat gi nu a Hsst poporal sive ducd, Tai a grdit, Domnul cu Moise si cu Faraon gia zis: Lua{iv ifte' mind plind de cemupi din cuptor f+ arunce Trae eer antes lt Faraon a shijtorior la, Ste va Mint palbere in tot pimintul Egiptuk # vor f pe oameni peda dnp baptt usturtoere Boat fara Epa reais : Si magi nau putut sta impotrva lui Moise din pricina nile, penta ck erat bube pe cf rin tot Egil ‘Daf Domnal « indrtoga nia ful Farson gio i asculat, dais eer Doreoad bu oe Grindina, Wicustele si intuncricul. Zsa Domnul, tre Moises Wt te scl fine imineaja gi te nfl gent MeNE AS: ‘Age qateste Domnal Dumnezeul ewlor: Last pe Foporal Meu 'a'stNt slajeasch, fndcs de data aceasta vot TIMPUL LUI MOISE 0 trimite toate pedepsele Mele impotriva ta, a slugilor tale poporului tau, ca Si vezi cd nu este altul asemenca Mic in tot pamintul. De Mi-ay fi intins mina gi teas fi lovit pe tine gi pe oporul iu cu cium, tu al fi fost gters de pe fata pAmintulss aF te-am crutat, ca s&-Mi ardt puterea Mea $i ca sd Se vesteasca numele, Meu in tot pamintul. $i ta tot te mai impotrivesti Poporului Meu si nu lagi. lati, Eu voi ploua mine, pe vremea asta, grindind foarte multa, cum na mai fost in Egipt de la itemeierea lui si pina in ziua aceasta. Siasaa Grindina aceasta a batut in tot pamintal Egiptul cra in cimp, oameni si dobitoace; toata iarba cimpului grindina si tofi pomil din cimp ia rupt grindina, Numai in Finutul Gosen, unde trdiau fili lui Isracl, n-a fost grindina. ‘Atunci, trimitind, Faraon a chemat pe Moise i pe Aaron a zis catre ei: ,Acum vad ca am pacatuit ! Domnul este drept, jar ew si poporal meu sintem vinovati. Rugativa. Domnulul pentru mine, si inceteze glasul lui Dumnezeu, grindina si focul Pe pimint, si va voi lisa si mai mult nu vi voi impiedica™. Tepind deci Moise de la Faraon gi din cetate i ‘citre Domnul, au incetat tunetele si grindina si s-a oprit mil ploaia. Vazind_insi 4 au incetat_ploaia, Pind cind au vei vrea sh te poporul Mea ca si-Mi sjeasca lar de nu vei lisa pe poporul Meu, iaté mine, pe vemea asta, voi aduce Ldcustd mult in toate hotarele tale" Si aga a fost. $i au venit Heuttele gi au pustit total Xtunci Faraon a 'chemat in-graba pe Moise sf pe Aaron $i Jea zis: ,Gresivam inaintea Domnui Durmnezculut vostra $1 inaintea voastrd | Tertaimi, acum, ined o data, greseala mea 3 ‘a nigati Domnalsi Dumnezeulai vostra ai abate In orice chip de In mine prapadul acesta™ Si ieyind de la Faraon, Moise 5-4 rugut lui Duranezeu, si Dommul a stimit vine puternic de la apus si acesta a dus cust sia anuncat-o in Marea Rogie $i n-a timas nici o lacusta fn tot pamintul Egiptului. Dar Dommul a iavirtosat inima lui Faraon i acesta ma dat drumulsfilor li Israel1 ‘VECHIUL TESTAMENT Atunci a os cer gi se va face fntuneric in pamint cu mina", Si sia intins Moise mina sa spre cer si s-a ficut intuneric beena trei zile in tot pimintul Egiprului, de nu se vedea om cu. fom, si nimeni nu s-a urnit de la locul su trei zile. lar la fii lui Israel a fost lumina peste tot in locuinele lor. Domnul a invirtogat inima lui Faraon 4i el n-a vrut sf le dca drumul, ci a zis Faraon citre Moise: ,.Du-te de aici ! Dar bagi de seama si nu te mai ardti in faga mea, c&ci in ziua cind ver vedea fafa mea, vei muri”, Pedeapsa a zecea: moartea intfilor-niscusi, Dupi aceca ‘zis Domi catre Moise: plnca 0 plagd voi mai aduce asupra lui Faraon $i asupra Egiptului, gi dupa aceea va vor da drumul de ich Dar cind va vor da drumul, cu grabire va vor alunga de aici. La miecul noptii voi trece prin Egipt, gi va muri tot infiub-ndseut in. pamintul Egiptului, de la inthul-nascut al lui Faraon, care lurmeazi sd sada pe tronul sau, pind la intfulnascut al roabei de la Fisnifay si pind la intiulndscut al dobitoacelor. $i va fi linger mare fot pain gpa cum ama fost cum bu va mai fi Tat la iofi fii Jui Israel nici cline nu va latra, nici la om, nici la dobitoc, ca s8 cunoagtefi ce deosebire face Domnal intre egipteni gi israeli “Apoi a zis Domnul citre Moise: Nu vi va asculta Faraon, ca si se inmilfeasca semnele Mele gi minunile Mele in pamintul Egiprului. "A ficat deci Moise i Aaron toate semnele si minunile acestea inaintea iui Faraon. Dar Domnul a fnvirtoyat inima lui Paragon si el na ascultat sa lase pe Israel si jas din pamintal su (leg. 7, 1411, 10). Mare esti Tu, Cel ce faci minuni, Tu esti singurul Dumnezeu (Ps. 85,9). Domnul citre Moise: ,fintinde mina ta spre fpiptului, de sl pipai (Cina pascali, Apoi » ait Domnal cu Moise si Aaron in ‘pln Egil fle zs: Lana acana vi fe inceputl lunilor, #€ 88 fie Inia inte Tunile anuli. Spane dar TIMPUL LUIMOISE 0 la toata obstea filor lui Israel gi le zis In ziua a zecea a luni acesteia 8-4 ia iecare din capii de familie un miel Mielul si va fic de un an, parte barbateascd si fara metead Tuy aun mil sa ed Et ei ind in Zia a paisprezecea a lunii acestea i atunci toath adunarea Obst flor li Tract s&l injunghie etre seard. Sa ia din singele ll gi sung amindoi usori 51 pragul cel de sus al usit case unde a, sil m&nince. $i si manince in noaptea aceca carnea lui friptd la foc; dar $0 minince cu azima si cu ierburi amare. Dar si nu] ‘mincati nefript deajuns sau fiert in apa, ci s4 mincagi totul fript Bine pe foe, si capul cu picioarele #1 minuntaicle. Si-nu lasat din ef pe a 'dous 41 si omvele lui si/nu le zdrobiyi. Ceea ce va imine’ pe a doua zi sé ardeqi in foc. S84 mincaji insi aga: 4 aveti_ coapsele incinse, inedlyimintea in picioare si toiegele late Mena si sil mincati cu graba, caci a Pastile Domniu- i. In noaptea aceea voi tece peste pamintul Egiptului, 31 Vol levi pe wt nce in panied Eppes20 VECHIUL TESTAMENT ‘Toi intitnscuti ai egiptenilor mor. Au mers deci fil lui Israel $f au facut toate cum poruncise Domnul tui Moise si ui Aaron; aga au facut. Tar la miezul nopyii a lovit Domnul pe tofi intiinscutii in pamintul Egiptului, de la inti-nascutul Ini Faraon, care avea a Fedea pe tron pind la intivnascutul robului, care sta in inchisoare, inascutii dobitoacelor, Sivsa.sculat noaptea Faraon insuyi, toate slugile lui gi Gqiptenii, #1 sa facut bocet mare in toata ara Egiptului, ‘caci nu era casa unde s4 nu fie mort. ‘in aceeagi noapte a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron gi lea zis: ,Sculativa 41 iesiti din pamintul poporului meu ! $i voi si fil lui Israel! '$i duceti-va de faceti slujbi Domnului Bumnezcului vostra, precum afi zis, Luafi cu voi gi oile si boii Yost, cum aft cerut, gi 9¥ duce{i qi mA binecuvintatt si pe Si sileau egiptenii pe poponil evreu si iasit degrabi din tara aceea, cAci ziceau: ,Pierim cu toil". Isracliyii pleaca din Egipt. $i au plecatisracliii in numir de jase sute-de mii de barbati fara a socoti pe femel si pe copii. Ei au dus cu dingii turme mari de oi, boi si tot felul de vite $i din pricina grabei au luat cu dinsit si covey cu aluat, nainte de a se fi dospit. lar Moise a luat cu el oasele lui Losif. ‘Sirbitoarea Pastilor. [ar Moise a zis cAtre popor: 88 vi aducetiaminte de aiua aceasta, in care afi iesit din plmincal Egiptului, din casa robiei, cici cu mink tare v-a scos Domnul de 31s nu mincaji dospit. ‘Azime'sl inca apt ile yi muse giseascd a tine pine dospitd, nicl dospitura in toate hotarele tale. In ziua accea $4 spat fiului tau gi cesteass pentru cele ce a facut Domnul Gu mine, cind am iesit din Egipt. 54 paziti dar legea aceasta din fn in an, la yremea hotarita. Si cind te va duce Domnul Dumne- Zeal tau in tara Canaanului, cum Sa jurat tie 91 paringilor tai, tio va da fie, atunci si osebesti Domnului pe tot cel de parte BabSrtasch de'la onmeni, care se mapte ints gi pe tot cel de parte barbateasca, care se va naste intii din turmele sau de la Fitele ce vei avea sid inchini Domnului™ (les. 12~13). Gurdpigi aluatul cel vechi, ca sd igi frimintdturd noud, precum pistnteyi fard aluat; cdci Pastile nosiru Hristos Sa jertfit pentru noi (I Cor. 5.7). G ooirea isracitlor Ia Marea Rogie. Jar dup’ ce Faraon > a'dat drumul poporului, Dumnezeu nu La dus pe calea cea catre pamintul flistenilor, care era mai scurtd; cdc zis Dumnezeu? Nu cumva poporul, vizind rizboi, of se ciiasct si i se intoared in Egipt". Ci a dus Dumnezeu poporul impre e calea pustiului, catre Marea Rogie. Si bund Finduiald din pamincul Egipeului. lar Domnul mergea {naintea lor: ziua in stip de nor, aratindue calea, iar noaptea in stip de foc, luminindutle, ca poat merge si ziua gi noaptea. Si astfel mergind ei, au ajuns la Marea Rosie, si au poposit acolo. Faraon urmireste pe isracliti. Atunci s@ clit Faraon cd a Misat pe israeli s8 plece, sia luat gase sute de care alese i Mics Bateca \VECHIUL TESTAMENT tonti,cilirimea Egiptuli. yi cdpeteni Saati ga june ronpe de Maren Ro DBur'cind $a apropin Faraon si cnd sau uitat fi I Israel inapol $i su ut Ed ogipten vin dopd esau spaimintat foarte tae nd at Isuel g a strgat cat” Dommal. Si ais Moise: "Nu vd temefi, Domi are se lupte pentru vol ia voi fit iis " Tsracliii twee Marea Rogie. Atunci 2a sdicat ingeral Domus Ware Therger iainten iaberl flor hil ral, Rta ih uma lor; ft ridieatslpul cel de nor dinainta lor So sietio rae be ‘Astfel a trecut el si a stat intre tabiira egiptenilor 9i tabara flor at rel; ea nepurd i intuncsic penta uni fr pentra Cela! mind, noapten #1 toatd ospten mu 5a apropiat uni dealt Tar Moise gia fhtins mina sa atupra méri i alungat Domnul marea toati noaptea.ca vint putemic de la risirit sis facut marea uscat, cl sau deprye ape. tau intra fi iu Lsacl prin mill mari, mengind ca pe astet ba apcle le’ eral pectie; mh deeopia i {a rege lan ipteni ve ineacd in mare. lar egiteni, urmarindui au intrat Sepa ein milocal mini, toyi eal hl Faraon, cacle aeti Darin stra diminetii a chutat Domnul din spa cel de foc din or pe aba xptenior ea mpl aire een Fee Tar Domnul a zis cdtre Moise: ,Antinde-}i mina asupra mérit casa te Intonredapelessupraeyipenilr,asupra caelor 9 supra Siiiveor ior Si sia intins Moise mina_asupra mit gi spre zu fsa ina i el ea egitim ap Spe inceat Durmneseu pe exipten in milocul mar : Tar apele sau loc gi au copes caste gi cilreyi au alergat dupa simu rimas nici unul dint ei f ‘Aga a izbivit Dommul in ziua aceea pe isracliti din miinile cziptenilor, si au vazu fi lui Israel pe egipteni moryi pe malurile fieuta Israel mina cea tare, pe care a intins-o Domnul, asupra egiptenilor, gi a temut poporul de Domnul si a crezut in Domanul gi in Moise, sluga Lut. tregii ogtiri a Iui Faraon, care intrase dupa isracliti in mare,, ! | SriMpUL LUI MOISE 33 Atunci Moise ji ili lai Israel au cintat Domnului cintarea aceasta $i au zis: {Si cintm Domnului, cAci cu slavd S-a preaslivit ! Be eal gi pe calarey in mare ta aruncat ! Tara mea gi marirea mea este Domnul, ‘ckci El ma izbavit. Acesta este Dumnezeul meu i. voi preaslavi, Dumnezeul parintelui men iL. voi preainalta ! Domnul este viteaz in lupti: Domnul este numele Lui. Impirayiva Dommul in veae gi in veacul veacului !* (les. 13-13) ‘Nu noud, Doamne, nu noud, ci numelui Téw da slat, pentru mile Ta gi pentra adevirul Téu (Ps. 113,9) Minunile ce sau facut in pustiu D amnezeu indulceste apele amare, De Ia Marea Rosi, 2D ili sau afundat fh pustu, gi n-au mai itn apa In airgt, dupa tre zile, au gast-apa ia Mara: dar apa aceasta era cu hepatinga de bau, pentru cA era amar. ‘De fecea citea paporul impotrva lui Moise si rica: ,Ce st bem ?* Atuncl Moise strigat catre Domnul, $i Domful aratat un lemny sila aruncat fn api, ia indulelt apa. Dumnezeu trimite prepelife.si mani. In pustiul Sin, isractigt au incepat din nou a ti Impotriva ui Moise gi a Iai ‘Aaron zicind: lai bine maream batt de Doran in parmintal Egiptuiu, cind gedeam imprejarul e8ldirllr cu came st mincam pile dee shear | $1 a grit Domnul cu Moi: »Spunele rr Diseard came veji mincay iar dimineata v4 veyi Situra de Pine sti canoute i bu’ Domnl int Daneel von dad sa facut seard, au venit prepelije gf a aco tabira, lar dimineata, dpi ce +t luat roun dimprejurd tabere, lath se ala pe faa pustulul ceva manunt, ca nistegraunte, 9 albicios, ea gundina pe pat. Si'vaehnd fl i arnt, sai unit ctr aie Ci na gtiau cei, ar Mose Tea zis: yAceasta pines pe care o di Dumneveu sd o mincati. lai"ce a poruncit Domnal: ‘Adunayi fleare elt svi ajungl de mincat:cte un omer de om, tp mama eter yout fears rein got ates Sinn Beatalar in ziva a gasea adunau de dou or mai mult: cite doua mere de fecare, pentru cd Moise lea 2st Mine odin, aeese ter sfintd im Cinsten Dommul; ce trebuie copt cance Ce trebuie fiert, fierbeti astazi, si ce va ramine, lasagi sa riming: peadoua 2 j (Casa la Israel si aceasta era albs, ca siminta de coviandin, tla gost carta cu mere. SP HGS Taree au trait ce mand Gimp de 40 de ani, pina cind au soit n Canaan. Dumnezeu face si iavorasch api. din piatrd. Dupi aceea a plecat a dum toatd_ebgten filo lus Trae din pustiul Sin tuk‘ porunca Domnuluy ya bart la Refidim, unde poporal fnutavea apa de bat. Rise oporil,apasat de sete, cites impotriva lui Moise yi rice Cbs aceaita’? Neal scr din Egipt, ea 8h ne omon 3. ie pelo, pe copit nostri i turmele nousre ‘TIMPUL LUI MOISE. 85 Tar Moise a srigat cdtre Domnal gia zis: Ce 8 fac qu poral acena 2 Cie putin lipseyte cast ma ucida ca pietre™, isa Domnal cdtre Moise: yTreci pe dinaintea popors cesta day feu ne itive din bats ha arc], nt mind seGolapil du eave af Tovt Nill gt due. Tat, Eu voi sta inaintea 2 AB Slanes din Hovey as tu vel low i sinc va curge din ea apa p va bes poponil” iPS Gacut Mee, a, inainten bitinilor Iai Israel, gi a iavort api din stinea, isa sitarat poporl de apa. Tonua bate pe amalecii, Atunci au venit amaleciil sk se aut ee iin. ree ar Moise a zis eltre Losua: Alegene blrbati voinii si duce de teluptd cu amaleciyt lar‘eu md voi sut mine in viral shuncelui si total fui Durnezeu va fn mina mea ‘A fatue dec lose cum i asese Moi fi sa. dus si batt pe amalesisiar Moise ou Anron 91 Ora sun vrfu munteli Tied piace Moise mine, bin Israel, iar cind ig sa el mile bru Amalec ar obonnd mine hui Mois, au lato par ya puro tng a sna pe pins Aon OH spines me tinal de pate gi atal de altd parte. $i au stat mile i Mcate pind in afagitl soar Si edz Tne pe Amc 0 poporl ic ascuin sabie ley 15, 22-17, 19) Pine. fngereased« mincat omul, bucate lee trimis lor din desta! Ps, 29). LEGAMINTUL. CU POPORUL ALES Darea Legii pe Muntele Sinai trebuia prgitt lar in tuna a tela de la iegirea P eRe tal nae Ln pamintal Egipeul, chiar fn ziua de lund pnd au ajun n pustil Sina Piece des tel de ls Rafidin 9 sjungind tn pustil Sinai a tabs acolo in pst fn fata mance ‘Apol basalt Mole in minte, a Dumneccu; gi Fa strigat Dom din veful mantel qi tas! ,Graiete case ui Tacov26 ‘VECHIUL TESTAMENT. 4 vestesteFillor Inj Iarael aga: Aq vlzut ce am facut egiptenitor $i cum vam luat pe aripi de vultur gi vam adus la Mine. Dect, ‘de Veti asculta glatal Men side vey] pazi leyamintul Meu, dintre toate neamurle Ini_yeti fi popor ales, ca al Mew cite pamineal; bmi yeti impardgie,preoyeascd $i neam sft KReestea.sint cxvintele pe care le vei spune flor lui Israel”. ‘Si senind, Moise 4 chemat pe bitring poporulut si lea ‘us Toate cvintele aceite, per care. Te. poruncre, Dom Atunci fot poporal, raopuriind incu glas, zs: Toate cte'a zis Domnl tom face gi vom fi ascutiton! !* §i'a adus ois nce poponal a Doms Tar Domnul a ris citre Moise: Jat, oi ven Ia tine in siip den des ad poporulck'Ea aise a ine, a ‘read purarea" lar Mobe a epus Domndl cuvintele popona Ziva Domnul cite Moise: ,Pogonricte de grdiegte poport- lui si se yind curat astizi gi mines 9i sisi spele halnee, cas fic gata pentru poimfine, cil poimine se Ya. pogort Domnul Inaintea ochilor a tot poporuly pe muntele ‘Sina. S44. tragi oporuluy hotar imprejural muntelui si si spui: ,Pazitiva de E°¥i bul in muante g de a vic atinge de ceva din el ch tot cel ce fraletings demiciciva tons Nici mine shu teatingt doch Cava fi tues cu plete sau se va slgeta cu sAgesta; nu va rhmine in vita, fle om fe dobitoc. la dacd se vor indeparea tunetele ai trimbijele gi noral de pe mute, se vor putes sui in mune, Dumerce 46 Decalgul ack ele sce porn Tar» treia zi cind a facut ziuay eran tunete gi falgere $1 nor des tountele ‘Sina gf sunete de timbije fosrte putemice, $i fa Citremurat tt poponi! in tabard ‘Atunc a sco Moise poponul din tabard. In intimpinarg hu Dues at apie muni = Tar muntele Sinalfumega tot, cX se pogorle Dumneggi pe el in foc; site ridica de peel fim, ca famtul dintrun euptor, $i tot muntele se cutrenura puternie. ‘Atune a rostt Donna tnaintea acestea gia it: 41, Bu sint Domnal Duimnezel ta, Care teascos dit limit Exiprudes din casa robit. $4 al ai dumnezet Store Nine 18a nacfi faci chip cioplit si nici un fel de asem’- pense marc aeek ben yea ae pe pamint, jos, si din cite sint in apele de sub pamint 1 joise toate cuvintele TIMPUL LUI MOISE “ 1 Sa nw te inchini lor, nici si le slujesti, cd Eu, Domnul Dumnezeul tau, sint ae De zelos, ae pelts Beenie caeiaie outa Pd Soe ee al Mem ee aaa “= bE eri erence rer desert numele Lui. bey er ee eae area plane ee ee fe oa ae are pea aed ss see eeu ae ee See alae eee8 ‘YECHIUL TESTAMENT toate cele ce sint in ele, iar in ziua a gaptea S.a odihnit. De aceea a binecuvintat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o. 5. Ginsteste pe tat pe mama ta, casi fie bine gi sd trast ani mulls, pe pmbutul pe care Domnall Dumne- eal tau pel vada fe. § Samu fa dey SH na fi desfinat 8. Sanu furi. ne 9. Sa" mu mérturisesti strimb impotriva aprogpelui ta " 10, Sa nu doresti casa aproapelui téu; sd nu doresti {femeia aprogpelui tdu; nici ogordl lui, nici sluga lui, nici Tinie Ta niet bolts ac asi at nit wna din obitoacele lu fi nimic din cite are aprogpele tau. Poporul se invoieste si_piizeascd Legea. lar Moise a scris toate cevntele Domnulsi, Sf crscuindtse dirdedimines a aidit altar sub munte i 2 pus doisprezece stilpi, dupa cele douisprezece semintii ale lui Israel. ‘rimis apoi tineri dintre fii lui Israel, de au adus aceqtia arderi de tot si au jertfit vijei, ca jertis de izbavire Domnului Dumnezeu. ‘Atunci Moise, Iuind jumatate din singe, La tumat intr-un vas, iar cu cealalt& jumatate de singe a stropit jertfelnicul Dupa aceea, luind cartea legimintului, a citit in auzul poporult, iar ei au zis: ,Toate cite a grit Domnul le vom face fi le vom asculta !* Dupi aceea, Iuind Moise singele, a stropit Poporul icnd: Accs single lgimintl, pe care ba iat Domnul cu voi, dupa toate cuvintele acestea’ Dumnezeu di lui Moise table de piatri. Dupi porunca Domaulul: Mowe sa suit din nou in muntcle Sinai, px sat acolo 40-de zile gi 40 de nop ti, fara s manince sau sd Bea ceva. ‘Atunci Dommul a grait cu dinsul gi ia dat cele zece porunci, scrise cu mina Sa, pe doua table de piatra (Iey- 19-24). Serie Legea Mea pe tabla inimit tale (Pilde 7, 3). Vigelul de aur Pgpora se abate te ola, Vazind inst poporal foise intieie a se cobort din munte, sa adunat la ‘Aaron gi ta zis: ,Scoalé gi'ne {4 dumnczei, care si mearga ‘TIMPUL LUI MOISE aw jaintea noastra, clei cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos ddin fara Egiptului, nu stim ce s.a intimplat* Tar Aaron le-a zis: ,,Scoateti cerceii de aur din urechile femeilor voastre, ale feciorilor vostri gi ale fetelor voastre ii aduceti la mine". ‘Atunci tot poporul a scos cereeii de aur din urechile alor gia adus la Aaron. Laindwi din miinile lor, ia tumat in tipar si a facut din ¢i ‘un vigel tumat gi la cioplit cu dalta. Iar ei au zis: ,.atd, Isracle, ‘dumnezeul tau, care te-ascos din tara Egiptului \Vazind aceasta, Aaron a zidit inaintea lui un jertfeln ji a strigat Aaron fi a zis: yMlinei sarbatoarea Domnul A doua zi s-au sculat ei de dimineata gi au adus arderi de tot si jertfe de pace; apoi a gezut poporul de a mincat sia baut jie trma sa sculat gi a jucat.90 \VECHIUL TESTAMENT Cei ce sau inchinat ta idoli sint pedepsiti, Atunci a zis Dombil cre Moles sGeabagtense of epta deiail cae poporul tau, pe care Iii scot din fara Egiptului, sa rhavratit™ Si sea coborit Moise din munte cu cele doud table ale Legi Tar dupa ce s-a apropiat de tabaré, el a vazut vitelal gi jocurile ji, aprinzinducte ‘de minie, a anuncat din miimile sale tele doud table gi lea afarimat sub munte. “Apot hitnd vitelul, pe cared facuserd ei, La ars in foc, La facut pulbere si presisindul in apa, a dato si o bea fil lui Israels ‘Dupa aceea a zis cdtre Aaron: .Ce t-a ficut poporul acesta, witit intrain pat aya de mare > Tar Aaron a faspuns lui Moise: »S8 nu se sprind’ minis Domnului meu ! TW sti pe poporal acesta ca rizvrdtitor Caci ci mi-au zis: -Fi-ne dummnezei, care ad mearga Inaintca noastri, cdcl cu omul acesta, cu Moise, care nea scos din ara Egiptului nu stim ce + Ineimplat* ‘Sia stat Moise la intrarea taberei, si a zs: Cine este pentru Dommnul,s8 vind la mine! §i sau adunat lael tofi fil ui Lev Tar Moise lea zis: Aga zice Domnul Dumnezeul lui Israel: wStsi Incingd fiecafe din voi sabia sa Ia gold si stribadnd {abira de la 0 intrare pind la cealaltd, nainte gi inapoi,s& ucid fiecare pe fratele sur pe prietenul sdu 91 pe aproapele su". ‘Sivan facut fil lu Levi dup cuvintul Tui Moise. In ziua actea'au edzut din popor ca la trei mii de oameni Moise mijloceste la Dumnezeu pentru poporul siu. ar a ddoua 21a zis Moise cate popor: ,Aqi facut picat mare; md voi Sai acum la Domnul s4 vad hu curva vol gterge picatul vostru™. ‘Si +a intors Moise la Domnul sia zis: ,O, Doamne, poporal acesta a sivirgit pleat’ mare, jummezeu’ de" at. Rogu-ma acum de vret ai le ser(i plata acest, iartii;iar de nu, stetpem4 si pe mine din cartea'Ta, in care mal sci! isa Domnul cdtre Moise: Pe accla care a gresit inaintea Mea, Il voisterge din crt Mea lr acum meri a poporal acesia la locul unde {iam spus, Tar ingerul Meu va merge inaintea ff ln sina cereeticl Mele vol pedeps! pleatul lor". > ‘Astfela lovit Domnul poporul; pentru vigeul ce gi fScuse, pe care! tumnase Aaron: Moise aduce alte table ale Leg. Zis'a Domnul c¥tre Moise: aGiopleyte dous table de piatra, ca cele dinti, si siete la Mine Ey munte, gi vol serie pe aceste table cuvintele care au fost Scrte pe tablele cele dint, pe care leal sfarimat™ de TIMPUL LUI MOISE or $i 4 suit Moise cu cele doua table, in munte. Moise a stat acolo la Domnul patrizeci de zile si patnuzeci de nopti; 61 nici pline m-a mineat, nici apa n-a baut. Si a seris Moise pe table cuvintele legamintului: cele zece porunci. Tar cind se pogora Moise din muntele Sinai, avind in mini cele dous table ale Legi, el nu stia ci fafa sa strilucea, pentru eh grdise Dumnezeu cu el. Deci Aaron $i tofi fil lui Israel, vazind pe Moise ca are fata stralucitoare, Sau temut si se apropie de el. ‘Atunci ia chemat Moise si au venit la cl Aaron si toate ‘peteniile obstei si Moise a grit cu ci. ‘Dupa aceasta sau apropiat de el tofi fii lui Israel gi elle tot ced graise Domnal in muntele Sinai (24—25) Sd te temi de Domnul Dumnezeul tau, $1 numa Lui sit slujesti, de El sa te lipesti si pe Numele Lui si te juri (Deut. 6.13). M tite pune sit se faci cortul, Atunci a gr prinoase: de la tot prinoase pentru Mine. Diniacentea si faci locas sfint voi locul in milocu or $i a spus Moise acestea poponului, si sa grabit si adued fect, hc dev auc 9 de ag pier scuipe woe de pret. Apoi Moise a incredintat facerea cortului la doi mesteri [Seutiti, pe care li alesese Domnul. In fiecare dimineay’ poporul ‘aducea daruri noi, pind cind le-a zis Moise: .Destul ! Acum avem tmalmule decit ne tebuie ‘Cum era cortul sfint iin lungime, 10 cou in lagime gi 10 co mpirtit in dow parti: partea de dinainte, care era spre ra se numea sfinta,3i era lunga de 20 de coi; partea dinspre'astinjit Se numea sffnta sfintelor si era lunga de 10 cosi. Pe tri laturi Cortul era inchis cu scinduri de saleim ferecate cu aur. Tavanul fe sus sau acoperigul era aleatuit din tei rinduri de Snveliguri, amunaate peste ule de lemn de sam, inhricatd cu aur, fi avind capetele lor lasate peste cel trei pereti. Inveligul cel de dledesubt erm de pinch albade in risucit gf de mainte violets, Stacojie gi vigine, iar in {exdtura lor au facut chipuri de heravimi, alese cu’ iseusingi. Al doilea invelig era de par de capri, 3i al “eeilea de piele de herbee vopsite in rosu% \VECHIUL TESTAMENT ‘Sfinta sfintelor era despiryitd de sfinta printe-o perdea de mitase violetd, stacojie si viginie gi de in rasucit pe care au facut puri de heruvimi, cu iscusinga alese; iar intrarea in sfinta se idea tot cu o perdea de pinzi de in, Insi aceasta mu avea alesaunle gi chipuie hervimilor pe a. hi urtea dimprejurul cortului unde intra poporul, le 100 de cofi si latd de 50 de coti era nchieh de jur Imprejur ex pinzd groasi de in, prinsa din 5 in 5 coti pe stilpi de lemn de Saleim, inalfi de 5 ‘cofi. Intrarea era spre rasirit si se inchidea ‘ou perdea de in rasucit. {iran sintlo, in dol perdelei dei, se ala chivotal epi aca ert de lenin de sl, hing de do ou jumatate, larg de un cot si jumatate si inalt dé un cot si jumatate, imbracat cu aur curat 91 pe dinduntru gi pe din afard, avind in cele patra colfuri patru inele de aur prin care se virau doua pirghii din de salcim, imbracate cu aur, cu ajutorul carora putes fi luat pe lumeri gi purtat din loc in loc. Acoperigul chivotului Legti era de aur curat, lung de doi coti gi jumatate 9i lat de un cot si jumata- te gi avea la cele dowd capeie ale sale cite un heruvim de aur, ale” elror apt Intinse,acopercau chvotul In chivot e_ flay ‘cele dou table ale Legii, nastrapa cea de aur cu mana, si toiagul hui Aaron. ‘in. sfinta se afla: 1. in partea dinspre rasirit, dinaintea perdi Ye la enia enislr in jlo rebel Ember 2. in partea de miaznoapte, € afla masa piinilor punerivinainte; piinile se puneau pe dou talcre; 5. in fata acestei mese, in partea dinspre miazizi, se ridiea sfegnicul cel cu gapte lumini, ‘curat gi frumos lucrat. Th curte se vedea: 1. ertfelnicul pentru arderile de tot din Jemn de salcim, imbracat cu arama; 2. Intre altarul pentru jertfe si perdeaua care inchidea cortul, s¢ afla un vas de arama pentru spalarea preotilor. ‘Domnul igi face intrarea in Sfinta Sfintelor. Dupi ce hucrri- Je au fost ispravite, Moise a uns cortul gi lucrunie din el cu Aintdelemn sfntie i ba sfingt. Atanc! un nor «acopert coral adunarii si locagul sa umplut de slava Domnului. Acest nor era lumbros fi timpul zilei $i strilucitor ex focul in timpul noptii. ‘in tot timpul cilatoriei filor lui Israel, cind se ridica noral de pe cort, atunci plecau la drum, iar de nu se ridiea noral, nici ‘i'nu plecau la drum pind nu se ridica (les. capitolele 25-40) Legea nu era decit 0 umbri a bunurilor vitoare (Evr. 10, 1). Met LUIMOIS} Preotii i levitii Jumnezeu _rinduieste preotia. Aflinduse Moise Deere gg ame gree may Dumnezeu: ,Fratele tu Aaron i fii lui vor face cu rindul slujbele preojesti, in locul intilor-nascuyi™. $i Moise a implini aceast porunci a Domnului. El a agezat ashiereu pe fratele sau ‘Aaron 1 a rinduit si fie preoti ut gi urmagii lor. Veednicia de arhiereu a fost data pentru totdeauna hui Aaron, iar dupa dinsul intiiuluindscut al siu gi urmasilor acestuia. Moise sfingeste pe Aaron si pe fii Iui. Dupii ce sa adunat ppoporul in curtea cortul stint: Moise a chemat pe Aaron 31 pe fit Iui in uga cortului_ si, spalindui, a imbracat el singur ‘athiereu cu podoabe sfinte, a uns cortul si lucrurile din el gl a fumat untdelemn pe capui tui Aaron gi fa sfingit. In urma a imbrécat cu vesminte preofesti sfintite pe fililut Aaron gi le-a dat. si lor ungere sfintd. Dupa aceasta ceremonic, a junghiat, cea jertfa. de iertarea pacatelor, un taur tindr, peste care Aaron, $i fit sii giau pus minile, gi a mai adus ined’ un besbec pentra ardere de fot gi alt berbec jertfa de sfintire. Apoi a avut loc cina sfinta. Urmind poruncii ul Dumnezeu, Moise a facut aga gapte zile de-a rindul, iar in ziua a opta Aaron s-a apropiat de jertfelnic, si a adus gi pentru dinsul si pentru tot poporul jertfa de iertarca Picatelor, jertfa pentra ardere de tot si jertfa de mintuire pigeon ‘au iegit au binecuvintat tot poporul; atunci sa aritat slava Dommulul la tot poporil gi, iepind foc de Ia Domnul, a mistuit pe jertfelnic ardetea de tot $i grisimea. $i vézind tot poporil 4 sCos strigate de bucurie gia cazut cu fata la pamint. Indatorirea levitlor este de a sluji preogilor. Atunci a grait Domnul cu Moise $1 a zis: yla seminjia hut Levi gi o pune la indemina lui Aaron’ preotul Ca si-1 ajute Ia slujba Tui. Sa fie de paz in locul lui si in locul flor lui Israel la cortul adunarii, 5 ford slubele Ia corti pastreze toate, lyrutle cortul salundsi 5 strdjulased in local fillor la sae isi fac slybele ia cort. Da pe leviti la indemina lui Aaron, fratele tu, gi fillor lui preotilor; s4-Mi fie diruiti Mie dintre fii hui Israel Tar iui Aaron i filor lui incredinteaza-le cortul adunasii, ca sicpi pazeasca datoria lor preojeasca si toate cele de la jertfelnic si de dupa perdea; iar de se va apropia cineva strain, 54 fie omorit"9 \VECHIUL TESTAMENT Tats, iu am luat din fi lui fsael pe le intilghnascuyi in local tuturor eelor cevse nase ini in Israel yi tela vor fin loc acestora. Tit at fe al Mei, c&ci togi inindscugit sint ai Mel In zing el Binlovit pe tot ine-nascusii in pamineul Egiptulu, tn A Gham sfingit pe tou! intienascu(i Iu Israel de 1a om pin ieaebitoe 41 acestia $8 Ge ai Me. Eu sint Domnul" eretntcle preoesti de. slut eraus 1. Pontaloni de ins 2. o hada aba Ana Gein, langa pina la eAtie, numitd Aiton: Fo inptioare brodata cu matase de felurite calor; 4. un 3 Ban iy fe de in pentnsinfasuratcapul, purtat pent cinste Set 0 fe vind shee eNitasupra vesmintelor preotesti de rind ashiercul mai avea Inca alte patra si anume: 1. Efodul, care era lucrat eu BShima' ain tie de aur, din matase violet, stacojie i vsinie eusin(® Ginn in Fisuci. Eleva ain dowd bucati: una pe piept Tina pe pate, unite pe simeri cu dowd incheietari Peste el Be ee pbeia lucrat a fel cu efodul. 2, Hogenul era lucrat Te RP a"ctodul. Fe deasupra el era ispodobit cu, 12 pletre were care smbolizau cele 12 semingi ale lui Israel. 3, Medal Sear Cel mitase visine, gi se pura sub efod, La poale avea ea seee caypotel de aur. te Peste turban! preosilor de vind, cicural punta o mitra de stof’ albastrd-inchisd, care avea peste qrhierewl Pima de aur, pe care stateau scrise aceste cuvinte: ifinjenie Domnului" (ley. 2440; Lev. 8-9; Num. 3-8) Teme-te de Domnul si cinsteste pe preoti (Inj. Sir. 7, 32) Jertfele fe cite feluri eran jertfele. Jertfele, dupa materialul Fatrebuingat la sdvirgirea lor, erau de doua feluri: unele singeroase, ji altcle férd singe. La jertfe se injunghiau: 1. daca Seeerete mari: boi sau berbeci; 2. dacd erau vite mici: miei sau felt ar dacd erau pasari: turturele sau pui de porumbei, Vita frebuia sa fie fard meteahnd si de parte barbateasca. La jertfele fara de singe se intrebuingau: fina de griu, piine, azima, vin, tuntdelemn, sare yi tami Tar dupi. menire jertfele erau de trei feluri: 1, Arderile de tot, cind vita era aisi de tot pe jertfelnic, recunoscinduse prin aceasta domnia desavirsita a lui Dumnezeu si adorinduse Priacelagi timp. 2. Jertfele de iertarea pacatelor, care se aduceau TINPUL LUI MOISE 98 pentru. iertareagresealclor fScute impotriva Iui Dumnezeu. i MJertfele de impacare, prin care se cerea mila de la Dumnezeuy ssau alte bunuri. Ta. jesticle.singeroase, aducdtorul prezenta animalul de jerit“iintea jerteincaldh ander de fot, i punca mille pe capul animalutui si apoi il injunghia. Preotul stringea singele, Stropea cu el jertfeinicul, si atita focul ca si ardé cimunile jertlei. La jertfele de iertarea pacatelor i la cele de impacare hu se ardeau pe jertfelnic decit anumite parti grase ale animalului jertfit-De obicei, cealalté carne a animalulut junghiat se impirtea fa preogi; dar trebuia si o minince acolo, in locul cel sfint. Lavjertiele de impacare, partea preotulul era, marginitd la anumite doud bucd{i, iar cealalta parte ce raminea nearsi si heimpartita la preoti se dadea celui ce adusese jertfl, cas8 facd sielo cind sfinta. “lerticle lard singe se_alcdtuiau din roadele pAmintului, ca: pling, faind, sare, untdelemn, vin, miresme, timiie 4 altele nea insd, adusd ca jertfa, trebuia si fie nedospita (Lev. 1-7) Sabatul, sirbatorile si timpurile sfinte 3 abatul. Eyreii aveau o 2i de odihni pe siptimin’, mai multe sirbiton peste an, si chiar ani sfingi. Aga, pe cind Moise se alla in muntele Sinai ca s4 primeasca Legea, Dumnezeu, intre altele, va zis: SSpune fillor lui Israel asa: Bagati de seams si paz ritete"sEie ae oainnd, cht acesteas ston Inte Mine gi voi din ream in neam, cad stii e& Eusint Domnul, Cel ce vi shinjeste Pariti deci Ziua de odihnd, céci cae sfinta penta voi: cel ceo va intina, acela va fi omorft; tot cel ce va face in ea vreo Jucrare, sufletul acela va fi strpit din poporal Mew. Suse zile sd lucteze, iar a gaptea este zi de odihna, inchinata Domnului: tot cel ce va munct in ziua odihnei va fi omort. Si pazeasca: deci fill li Israel 2iua odihnel, priznuind odihnei din neam in neam, cx un legimint vepnic. OaiRceta sen eprint al, peng ok in gase aile a facut Domaul cerul si pamintul, ir in ziva a gaptea a incetat $i Sa odihnit". 4 i (Cele tei mari sirbatori de peste an, insogite de editor Ia locurile sfinte. De tre of pe an, tof ili Iu Israel si se infatige te tnaintea Dominulii la sarbatoarea Pastilor, la ua cineizecimit96 ‘VECHIUL TESTAMENT Pe ae $1 ta err ae octet fe ei a ip BO tw ae si OL eo poe ps SUPE Ge cic ie vane de ito aol GN tty en Be res et at pe pha se Less ot aioe Peotone See es See ee rl ep ee else oe a ge ge peers cel ee ie eas ot sel oni tre 9 ei ene el I ed shed ie sete ie ees ae fed PE lad pink Yak pena a ta ea Bes a peti oti ural are aa eee a ak ceca piel tee rene |,8 sfingiti anul al cincizecilea, care este incheierea a yapte viata coeaecn or et sil a Pt ee a ode x sl ne Sh Bae an attr seep eee SE ee ag Mee Sane ie oan Se a a wee senate al Sachets A Be 2 et pn semana ik er ea sir kl eo! Heupel pom In a ast rein oe Pon all de a a Eo pints di tiller opie 2-;be Fiecare al gaptelea an se TIMPUL LUE 1O1SE Cercetayii sau iscoadele M cise wimite 12 incoade. De ls ieptesircliilor din Eft, recuse un an de zie incheiat- Fit ui Israel feu seri Paste sub muntele Sinai. Putin dupa. accea, norul +a deat deapra, com ait vane a eat irc fia plecat [a drum prin pustu, inaincind pind la Cedes, ling Hotand de miazisi al'anaanului. De acolo, Moise a trimis 12 Oameni care sa cerceteze pimintul Canaan; print acetia. se Sf gi Caleb, din neamul al Tada, 9i Osi, ul Iai Navi, din feamtl li Effem., Moite a dat lui Osa numele de Zosu Zece din acesti tsimipirizvritese poporul. Dupi 40 de zle, ical fa Iti ion Bo Gament abia aduceau Peo pitghie o via de vie cu struguri; au mal adus ei Todi 31 Boeing s1 au zs: Am fost in painful in care ne-al trims pamintal th care curge micre si lapte iat roadele ll. Dar poporul cate locuieste in el este Indriznet si oragele sint indrte foarte matybai pe fil i Enac -am veut acolo". ‘Atunci toutd obgten asidicat stright sa plins poporl toatd noapteaaceea, crtind impotriva lal Moe ya hal Aaron: tout Ti fu Israel gi toata obsteu au ss cdtre ei Mal bine eras hurt in pimintal Exiptului dectt si murim in pustiul acesta ! a ce ne duce Domul in pimintul acla, ea si eldem ta rizboi ? Femelle noastre si coptii nostti vor fi prada, Nu ar fi ‘are; mai bine sf ne tntoarcems in Bgipt 2 ‘Apoi au zis unii citre alti: yS8 ne alegem eipetenie gi sine intoarcem In Exipt™ ‘tune au Cizut Moise gi Aaron cat fetele la pamint inaintea Inte adunari a obsti filo Iai aral. Lat osu, il Tui Nav gh Caleb al ui lefone, tare craw din cei ce cercetaserd. ara, sia rupt hainele for, us cate obste ior lui Trac: Paranal, pe care ham steib ut noi, foarte, foarte bun De va fi Domnal bun cu noi, neva duce i pamintul acela gi nit va da nous; in pamintul acela ivoragte lapte ql mire Deci nuvi rica impostiva Domnulgi-hu vk temeti de poporul pint ace cc a ajunge mincaes nos ti tau apafare far cu noi este Domnul. Nu vi temeti dee" "Auunci toatd obstca a zis: , Sa ucklem eu piewe ! Dar int Slava Dommulai ¥ arétat in nor taturor flor lui Israel In coral aduniit Dumnezeu pedepseste pe poporul vinovat. $i a zis Domnul catre Moise si Aaron: Pina cind aceasta obste rea va cirti9% \VECHIUL TESTAMENT Impotriva Mea ? Cirtrea, cu care fil ui Israel cirtese impotriva Mea, 0 aud. Deci, spunese: Viu sint Eu, zice Domnul ! Dupa cum ai zis in auzul Meu, asa voi face cu vol: in pustiul acesta vor idea oasele voastre pi voi toti cei numarati, de la douazeci de fn in us, care aU cu impotriva Mes, ort a fla numa, mu ‘ti intra'in pamintul pentru car, ridicinducMi mina, Meam jurat Savi agez, ol numai Celeb, fiul lui Tefone, si Jorua, fil hii Navi Pe copili vostti, despre care voi ziceati cd vor ajunge prada vrljmasilor, it voi duce acolo si ei vor cunoaste pamintul, pe care ‘oi Fath nesocotit; ir oasele voastre vor-cidea in pustiul acest, Copii vostri vor ritéci prin pustu patruzeci de ani i vor suferi pedcapss pentru desfinarea voastra, pind Yor cides toate ‘atele voaste in pasta. Dupa numirat celor patruzeci de zile, in care afi iscodit pimintal Canaan, seji puta pedespsn penina picatele vousre patruzeci de ani, cite wh an pentra fecare 2i, cs sf cunbasteji fe Inteamnd fy pardsiide Mine” $i camenii pe carei trimisese Moise si iscodeascd pimintul 1 cate la Intoacere au Inala, impotriva la teats obstea aceasta, raspindind 2vonuri rele despre fara acces, au murit iovifiimaintes Domnulul. Numai forua, Ohl lai Navi #1 Caleb, * fiul Iui Tefone, au rimas vii dintre birbarii aceia, care fuses sf iscodeasca tara Canaan, Seulindu'se deci poporul, disde-dimineaté, sa dus pe virful muntelui zictnd: Jatajne ducem Ia locul acela, de care ne-a grait Domnul, cici am gresit™. Moise insi le-a zis: ,Pentru ce cileafi porunca Domnahai ? Nu vei izbuti. Nu va dueeti, caci Domnul nu este intre voi, si vefi_cidea inaintea vrajmasilor vostri; cici amaleci ‘canaaneii sint_acolo inaintea voastra. si veti cidea de sabi pentru cd vafi abatut de la Domnul si Domnul nu va fi cu voi anit s8 se urce pe virful munteluis iar chivotul_ ‘Legii Domnului $i Moise n-au parisit tal Atunci sau suit amalecitii si canaaneii, care tiiau la muntele acela, si iu infrint, si -augonit pina la Horma, gi sau intors in tabara (Num. 13-14). ‘Omul care spune tucruri neadevirate se va prabusi (Pilde 19,9). TIMPUL LUI MOISE % Pingiritorul sabatului. Rizvratirea lui Core, Odraslirea toiagului lui Aaron, U8 pingititor al sabatului ucis cu pietre. Cind se aflau fil tut Israel in pustiu, au gasit unom adunind lemne in ina, odihneis si cei ce Lau gasit adunind lemne in ziua odihnei rau ‘adus la Moise i Aaron si la toati obstea fiilor lui Israel si bau pus sub paza, pentru c4 nu era inck hotarit ce si {acd ._Atunci a zis Domnul cktre Moise; ,Omul acesta si moar; 4B uci cu pletre de cdtre toatd obstea flor lui Isael, afard in tabara". Rizwitii in inghiiti de pimint, Atunci Core, fi Uthay, fal In Cabat, alll Lead Daten fos bin Iai Bia, cu On, ful Tut Feet din seminal Ruben” Scala inpotrva ht Moise, Impreund cy 230. de batbat, dpetet se bgt flora ial, amen nsnat care ee hema la adunare.100 VEGHIUL TESTAMENT Adunindw-se_acegtia impotriva lui Moise gi Aaron, le-au xis: ,Destul | Toata obstea #1 tofi cei ce o alcatuiese sint sfingt 31 Dommul este intre ei. Pentru ce vi socotiti voi mai presus de Adunarea Domnalui ‘Auzind acestea, Moise a cizut cu fafa la pimint, gi a grit lui Gore futur’ pirtaior Ia 9 tea zs ine va aata Domnul cine este al Lai gi cine este sfint, ca gi apropie: $1 pe cine va alege Fl, pe acela va 51 apropia la Sine™ ‘Apoi a zis poporulué ,Feriji-va de corturile acestor oameni netrebel gist nya atinget de tot cee al Tor, cas4 nu pienit eu toate picatele lor. 4 z : ‘De Yor mur acestia, cum mor tofi oameni, gi ded va ajange aceap pedeapsa, care ajnge pe tof! oamenit atunc mu ma ‘wimis Domnal ar daca Domnul va face lucru neobignuit: de-i va deschide ppimintul gura sa si va inghiti pe ei si casee lor, si corturile lr, $i tot ce at ei, gi daca ei de vibe vor duce in iad, atunci sa stiti i oamenii acegtia au dispreyuit pe Domaul* ‘Si sau departat tofi de loeuinta hii Core, Datan gi Aviron i stiteau la ugile conturlor cu femeile gi Copili. Si cindasfirgt Moise de vorbit,s-a deschis indata pamintul $1 Inghiit pe eAztratti de vi, mpreund cu casele, cu neamurile $i cu toate avutille lor. Siafard de acestia au mai murit lovigi de Bommul 14.600 de oameni. cheiag ui Aaron odrsleste. Dupi aceea cu Moise sia zis: ‘»Spune filor lui Israel gi ia de Ia ei, de Ia toate cApeteniile lors dupa semintii, 12 toiege, cite un toiag de fiecare semintie, gi numele fiecarei capetenit serie pe toiagul siu; iar numele lui Aaron si seri pe tolagul ui Levi, ede un toag vor da de fecare Capetenie de semintie. Toiegele acelea si le pui in cortul adunarii fnaintea chivotul Legi unde Mi are Siva fi cA toiagul omului pe care voi alege va odrishi; si. aga voi potoli cirtiea filo lui Israel, cu care citesc ei impotrva voastea", Si Moise a facut aja. tay a dua intat Mois Aaron in coral adun jath toiagul lui Aaron din casa lui Levi, odrislise, tnmugurise, Inflorise #1 ficuse migdale TIMPUL LUI MOISE. 01 $i atunci a scos Moise toate toiegele de Ia fata Domnului 4a tof! fil lui Israc; gi au vdzut gi stau Iuat flecare toiagul sau. |__Apoi a zis Domnul catre Moise: ,.Pune iar toiagul lat Aaron fnaintea chivotului Legit spre pastrare, ‘ca. semn pentra, fil neascultitori, ca s@ inceteze de a mai citi impotriva Mea, ca si nu moara* (Num. 15—17). Nimeni nu-si ia cinstea aceasta, ci dacd este chemat de Dumnezeu, dupa cum si Aaron (Ev. 5,4). Indoiala lui Moise gi Aaron. ‘Sarpele de arama Moise si Aaron se indoiese. In luna intfia a venit toata 2Y* obstea fillor Tui Israel in pustil Sin $i +a oprit poporul fn Cadeg. Sia murit Mariam gia fost ingropatd acolo.102 \VECHIUL TESTAMENT ‘Acolo insi, nu era apd pentru obste, si sau strins ci ‘mpotriva lui Moise gia lui Aaron. , "Atunci s-au dus Moise si Aaron din faa poporului la uga cortului adunarit gi au cSzut cu fejele la pimint gi s-2 ardtat an vai Dowel cx Moise 4 Ja toiagul si adun a. grat cou Moise gi a zis: pla toiagul si adun ‘obstez, tu'pi Aaron, fratele tu, 91 graiti stincii maintea lor 31 fa vi va da api; 4i le vei scoate apa din stincd gi veti adapa ‘obgtea gi dobitoacele ei”. "A luat deci Moise toiagul din fata Domnului, cum poruncise ‘Domnul, $i au adunat Moise gi Aaron obstea la stincd gi au zis te obsier Ascultag) indardtnicilor: au doard din stinca aceasta vi vom acoate apa?" "Apoi $a ridicat Moise mina gi a lovit in stincd cu toiagul siu de doud ori gi a icgit mult apa gi a biut obstea gi dobitoacele ‘Atunci a zis Domnul cdtre Moise si Aaron: Pentru cA nu Meayi erezut, ca si aritai-sfingenia Mea inaintea ochilor flor Ii Isracl, de’ aceea nu ve{t duce Voi adunarea aceasta in pamintal pe care am s8 i dau”. ‘Aaron moare, Dupi aceca, au pornit fii Iui Israel din Cadeq sia Veit toata obgtea la muntele Hor. Yar la muntele Hor, care e linga hotarele 4Arii lui Edom, a rait Domnul cu Moise si cu Aaron i az Aaron va adacgat la poporul uy cl ou a intra ip pamihtul pe care il vol da fillor lui Israel, pentru cd nu vati Supus poruncii Mele la apa Meriba. ‘Sh ici dar pe fratele tau. Aaron i pe Eleazar, fiul lui, $i si ‘sui pe muntele’ Hor, inaintea intregii obsti, si dezbraci acolo hhainele de pe Aaron si 4 fmbraci cu cle pe Eleazar, fil lui, 91 dud si moard sole ‘Sia facut Moise aga, cum ii poruncise Doms pe maruce Hor nuntea oetlor tre abgt- "Acolo a dezbricat Moise de pe Aaron hainele lui si a imbracat cu ele pe Eleazar, fiul lui. $i a murit Aaron, pe virful muntelui, iar Moise si Eleazar sau pogorit din munte. ‘Vazind toata obstea cd a murit Aaron, [a plins toatd casa lui Isracl 30 de zie. Ela trdit 123 de ani Dumnezeu trimite gerpi veninogis sarpele de arama, De la muntele Hor au apucat pe calea Marii Rosii, ca si, ocoleasca ‘pamintul Tui Edom, dar pe cale sa imputinat poporul cu dubul, va suit TIMPUL LUI MOISE 103 $i grdia poporal impotriva lui Dumnezeu si impotriva lui Moise Mtind? Ea ee neal scoy din plmintl Eqiptuul, cx st rhe omori in pustiu, c& aici nui nici pfine, nici apa, si sufletul hostru sa scibit de aceasta hrand netrebnica, "Atunci a trimis Domnul asupra poporului yerpi veninosi, care mugean poporul, '2 musit muljime de popor din Hi fl a seal peel \ ep ‘A venit deci poporul la Moise gi a zis: ,Am gresit, grand impotriva Domnului i impotriva ta; roagécte Domnului, ca si departeze serpii de la noi". $i sa rugat Moise Domnului pentru popor. Tar Doma zs ctve Moi: Fi pune pe un stip; si de va musca sarpel Muycdt care we a utalach va tai" 7 at facut Moi un gape de ard a pus pe unt, si cind un sarpe mugca pe vreun om, acesta privea la garpele de arama si traia (Num, 21-22). e tun sarpe de arama gil ‘pe vreun om, tot cel08 VECHIUL TESTAMENT Precum Moise a indlsat sarpele in pustiu, tot ape gi Fiul Qmului Seva tna, pentr ca himeni din cel ce vor cvede t Elsd nu piard ci sd iba viaga vesnied (In. 3, 14, 15). Valaam Bake cheams pe Valaam. Purcezind apoi de acolo, fi lui "jac au tabu in ges Mom, ing Toran, 2 fata terdhnuiu Hay‘, Fil it Sef, vsnd tate te flewse tae amoreilor, #2 infrcogat foarte tare de poporal scesta penta ck cra mult ia namdr, 3a inspdimnintat moabift de ftihas neat Deci a timis acesta lt la Valea, fal hai Beor, in Peter, care « ayezat lings rol Exfrat, in pamintal Tor poperata sau, os te i fai es a paper din 1s acoperit fafa pamintului # tkiege thgd pes Vino Jimi bletteama’ Peper acesta, cil mai tare decit minc, 9 Btunci poate voi in stare sil bat gi sil alung din fark Bu fsa pe cine binecuvintcel ta acest bestemie blestemat™ Valaam binecuvintearé de tri or poporul israeli. Dumne- eu ined a ai catre Valsam Samu te duel ce ek yok ma bestemi popora!acela, ce binceuvintat™ ‘Valaam a pornit la drum impreuna ca cépeteiile Moabu- ar Balac ia legit Insine si Fa dus pe untimunte ct Goud indlimt deoscbite, de unde ol viru tabars raion, Stindata 4 binecuvintat Valaam pe popor ht Isacl $i nu ba blstemat fn ac das ple eel ct 9m imal att. $i ind 4 vazut pe inacii, Vala a srigats ct famouse aint silane de, coke 1 Cede terete Sak ile tale, racle: lesa din siminta lui un Om, Care Spin neamert multe 4 tipinitea Lui vaintrece pea hi Apag inmparatia Lu se va inal Binccuvintat 9 fe cel et va cee na 4 blestemat cel e eva lester binecuvintat, gi pe cine cortus Cuprins de minie, Balac a zis catre Valaam: Eu te-am chemat si blestemi pe dugmanii + Inel; gi tu kai bineewvintat pind acum de tcl on { Fugi dar In tara Valuam vede cu duhul pe Rascumparitorul, lar Valaam a ripunss Dect fata ma de repede fn tara meas, ur ino Siti spun Ge are si. fac popordl cesta ca poporul tu tn vremutle vitoare, Il vidy da feum ined muss pevese, Gas a TIMPUL LUI MOISE, 208, de spe ay rey oe seas Seat cog a a ce eee Ae ei aan io Lai (Mt. 2, 2). ‘Moartea lui Moise Joma _urmeazi lui Moise, Ajungind Moise la sfirstul chemani sale, a zis Dommul catre dinsul: lati pe Tosua, ful ui Nai, om cu duh intrinsl, pune peste el ina ta; apol dul tnaintea preotului Eleazar, inaintea a toati, obgtea xi di Povete inaintex ochilor lor; dvi din slava ta, ca si asculte toati ‘obsteafilor lui Isral™. $i Moise a facut aga,108 \VECHIUL TESTAMENT Moise imparte jara de pe malul risiritean al lordanului ‘Tara dingpre rasarit de lo ‘care 0 cuprinsese, a dat-o semintiei Ti Ruben, seine ul Gad sla jumtate din semingia Tui Manase, dar eu acea invoiali, ca femeile, copii si turmele lor fetid fy acente Toca ia 8 fe dud cu faq lor peste Tordan gi si le ajute a cuprinde {ara canaaneilor; si numai dupa fecee al abt suapinie anipra pkoinnialcelivadat. Moise sfatuieste poporal pentra cca din urn oar. Dupit aceca Mose a sis ede poporih sau: Eu voi must sich in tara ‘Stes Bu mu voi teve Tordanul, Tar voi, dy vefl Weoe fordanal Gr fer has bh phake ween feamoeed foc yo eae o wales, Recula, Isncle Dorma! Dumnezeul norte mimai £1 sngur site Domn 1 Sa iubeytt pe Dommal Dumnezeul tau din toata Sima ta, din fot sued tug dn tonte pater tale | Aces fuvinte Si rainindsipate in ima ta ge vel si gin cop {HiT Adwrti aminte cum Dommul Dumnezeu te-a povkyuit prin pustiu timp de 40 de ani, pentru ca ri te smerencd gi ott Exe, El tea lisa sf afer foume i fra dat spre hrand mans, pe care no cumoptent nicl to, nicl panini tay volta EL si, fixe chi muna co pine va irom at cal ieve din gura tut Dumtezeu. 94 phzey dar poruncle Dumnezcy- Iai cau Dommul Dunneseul edu din milocul poporulu te Fait fear ob tice Pore, Cory ve hes plimine pe Acts Sec acultagi 1 Gx marion tnaten yous Iau setia cera intl: vata fi moaten tram pus u attaai iain, 4 bin Uinvare i blewem Alege vinja esa tate ta gi uray ta foie moare pe muntele Nebo. Apoi a zis Domnul catre Moise! Sule tein mantcle acess al Abarimaluy i muntele Nebo, care este in pamintel Mosbului, In fata Iedhonul, vivejte pra Canuanulu pe care dau In stapinirea fillor at Feet si meni pe sunte gi te'sdauga la poporul tu, cam amurit Aharon, fees tau, pe mantel Hor fos addupat i poporal ae Dupi ce a binecuvintat pe ficcare semintie a Iui Israel, Moite sa suit pe Nebo. De acolo de sus, Dumnezeu ia ardtat inc’ o dati ara si La zis: ,Jatd pamintal pentru jurat lui Avraam, lui Isaac si lui Tacov, zicind: Seminti voi da. Te-am invrednicit si-l vezi cu ochii tdi dar in el nu vei cul $i a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, in pai Moabilui, dupa cuvintul Domnului TIMPUL LUI MOISE 107 ‘$i a fost ingropat in vale, in pAmintul Moabului, in faya BevPéoruai, dar nimeni mu ste morminal lu nici pin in iva ‘era Moise de 120 de ani, cind a mu slibise si taria lui nu se imputinase. $i au plins fifi lui Israel pe Moise in sesurile Moabului, la Tordan, aproape de Terihon, 30 de ile, pina sau implinit zilele de jelit si de plins dupa Moise. Tar Tosua, fiul lui Navi, s-a umplut de duhul intelepeiunii, pentru ci igi pusese Moise miinile asupra Iui, si i sau supus fii [ui Israel si au facut aga cum le poruncise Domnul prin Moise (Num. 27;Deut, 31-33), Moite a fost iubit de Dumnezeu si de oament; pomenirea tui vatmins lotderuna bovecuneand Gin. 88.48, 1). dar vederea lui nuIv. TIMPUL LULIOSUA ST AL JUDECATORILOR Intrarea in pimintul faigiduingei Jlosua ia locul tui Moise. Dup’ moartea Iui Moise, robul Domnuluiy « gréit Domnul cu Tosua,fiul lui Navi, sj tonul lui Moise, gi a zis: ‘Moise, robul Meu, a murit. Scoala dar si treci Iordanul, tu gi tot poporul acesta, in fara pe care o voi da fillor lui Israel, Precum am fost cu Moise, aga vo! fi gi cu tine; nu Ma voi departa de tine, gi mu te is | PAzegte bine Legea Mea. TIMPUL LULIOSUA $1 AL JUDECATORILOR 209 4 nu se coboare cartea Legit acestein de pe buzee tle, c calsuzesteste deen rua #1 noaptes,casd piney intocma tot cel Sersin en; atunc vei fica iebinda i cle ale vel pag cu spor, ‘Dumnezeu desparte apele lordanului. Iosua a pornit dis-de- dimineata in fruntea filor fui Israel 3i, sosind la Tordan, a poposit acolo te ie ‘Atunci a zis Domnul citre Tonia: in ziua aceasta voi incepe'a te preamint tainten ochilor taturor flor tat Track Gash canons cca, precum am fost cu Mots, aja am $f sicutine ‘Th. sh porunezyti preatlor cre poarth chivomal eps- sipedli gf tT Ser Pa Oe Bae eed Recor Tordapuly sf v3 oprigi'n lordan = Sia facut Tosua aya, Tata ce preayit cei ce duceau chivotal ay intrat in Tordan si’picionrele preoyior, care duceau chivotl, sau afundat In apa Tardanuhiy ope care corgea din son va opt pl oa flout perce eo foarte mare departare, pind la cetatea Adam, care ¢ linga arian ar cea ate cages Spe marca cos din Aran se Marea Sirata, sa scurs $i a secat, $i poporul a trecut in faja foe Poporul israelit trece Tordanul. Preogii care duceau chivotul Jegmintului Domnulut stateau ca pe uscat in mijlocal Tordan- Ju, eu picioarele neudate; iar fl li Israel au mers ca pe uscat, pina ce tot poporul a tecut prin Tordan. Apoi a grait Domnul cu losua gia is: sBoruntete precio cle dae ehivotul mlrturei Dom uj sfiasd din Fordan”. regi At BE st di Tordanpreogi, et ce duceau chivotl Jimintului Domnului, si. 3iau. pus picioarele pe useat, apa Tordanului a pomit pe’ abba sa gf'a curs ca maiinaint, pind peste maluri. Mana inceteara de a mai cides. Dupa trecerea lordanului, fii tui Iorael tau intine ‘corturile la Chilgal, spre rasarit de Terihon, si acolo au facut Pastile. Tar a doua zi de Pagti au mincat din roadele pimintului acestuia azime si pline nous. In ziva aceca a incetat mana de a mai cAdea side a doua 2i, dupa ce au mincat din roadele pamintuli, fii hui Israel nat mal avut mand, ci au mincat anul acela din roadele {&rii Canaanului (osua t~ Voi, mari sé riuri, laudapi pe Domnul (Dan. 3, 78).n10 VECHIUL TESTAMENT Cuprinderea lerihonului gi a oragului Ai ‘omnul se arati Ini Tosua. Aflindu se insd Iosua aproape de erihon a ehutat och i ath sttea Inainca tui un om; acela avea in mind o sabie goala. Apropiindu-se Iowa a2 dha BRat Seal ogee epilban eg itv yan noi lar acela a réspuns: Eu sint cApetenia ostiil Domnului si am venit acum Atunci Tosua a edzut cu faja la pamint, inchinat gi a zis cAtre acela: ,.Stapine, ce poruncesti slugit Zis-a citre Tosua cdpetenia ogtirii Domnului: ,Scoate {inealfimintea din picioare, c& locul pe care stai tu acum este sfint I" Sia facut Tosua aga. lar Domnul a zis catre dinsul: sata, Eu voi da in miinile tale Ierihonul, pe regele lui gi pe puternicii lui Ducetivva imprejurul cetdi tale tofi cei buni de rézboi si in conjurati cetatea citeodata pe 2i. Aceasta si 0 faceti gase ile ‘Sapte preoti 3 poarte gapte trimbife de alarma inaintea chivotului, ar in ziua a gaptea sa ocolift cetatea de sapte ori pe vor sana de alarm yi, cnd veh aus sur iba, atunci tot strige cu glas tare Sereuis chad Woh sea of clatio eet toe Pe ‘Atuncl tot poporul si nivileased in cetate, plecind fiecare din partea unde se afla, emule Tesionulu ca. Tosun a fit precam Hi ponancie iin ziua a gaptea sau sculat de dimineata, in revarsatul zorilor gi au mers tot asa Imprejurul cetafii de sapte ori; numai in aceasta zi au inconjurat cetatea de sapte or. " Tar cind au sunat preotii a yaptea oard din trimbite, Tosua ais luge fi la Irak: Stiga eva dat Domnal ceiatea! Tot aunil si argintul fe arama i de fier sa fie sfingenie a Dommului gi #4 intre in vistieria Domnului™ ‘Atunei au trimbitat preovii din trimbite si cum a auzit poporul glasul de trimbita, a strigat tot poporal impreuna cu as tare. si sit toate zidurile imprejural pind in temelie si a intrat tot poponil in cetate, fiecare din partea unde era, i au luat cetatea. Nelegiuirea lui Acan pedepsita. Dupi aceea losua a trimis dar au fost puse pe fuga de ait TIMPUL LUIIOSUA $1 AL JUDECKTORI JK un tune Tosua gia sfgiat vegmintee sale, a ezut eu faa la pamfnt tnsioten chiles Donut ia sta aya ping sear § Bil striae! qm presarat pulbee pe eapetle Tor. Ine Dom a2 cite Lotus Scoala, pentru ce at edz cu faa Ie plmint 7A pacatut poporal 1s cca lent Meu pe cate Lam inchelat cu els a furat din lvrule date spre Dimi, au mingt 9) eau pus rine lucrurle lor 7 poporaul: nul care se va doved cha farathuera dat spre niche, st se ard cu foe gle toate efte are, pent €d Pale legionntal Dommnulay gr Cheut faraelege In Ital”. 1 don de imine oma Feu rac pe dna sa tot popora ll loach semingie pa semingi, triad sort Sitka sorul eau pe acon, din tut a luda fe Acan: Fiul mew, di asti slavd sae al ‘Atunci Tosua a zis ci Dumnezeului lui Israel gi £4 marturis ‘ce ai fAcut. S nu ascunzi de mine !uz \VECHIUL TESTAMENT TIMPUL LULTOSUA $1 AL JUDECATORILOR ne ‘$i rAspuncind Acan lui Tosua, ais: ,Adevarat, am pacatuit tnaintea Domnulii Dumnezeulut fa lived gi am thot fatare $1 cutare lucru. ‘am Set prin pra o hand fumowsa pent ido sute decide dru dr de ae row de cnc wonton ees hen Riad Oe eceee RET inmlocl crt meu argntal este pu ub ainle™ ‘Atunet a trimis Tosua citiva sujitor’ yi acestia au alergat Ja cort, in tabard, gi toate acestea erau atcunse in cortul fi. ‘91 au luat acestea si eau adus lui Tosua i la ba Israel 9 fe-au pus Inaintea Domnului. ‘Acan a fost uciz cu pictre qi toate lucrusile lui arse. up aceea Tosua a pornit asupra cetajii Ai Sia fost luatd pi damatd Cetatea aceasta (los. 6-8). Cuprinderea si imparyirea Canaanului Sncased ch din reel Henusalimull a ven ct rbol asia &%,impreuna cu ali patra ret alist, pentra 2 0 bate, Chibeonttit n ajutor de fx lous, care va ridicat impotrva lor cine! reg unit, a bata 9i apoi ra urmarit casi prindd- ‘Auunch Tosta' sa rigat agai Stay soare deasupra Ghibeomul, $i tu, lund, oprestete deasupia vali Atalon™. $1 soaree sa oprit Fi luna a stat pina cind Tosua'a bavut ogtrle vrajmasilor. Tosua imparte tara dinspre asfingit de Lordan. Dupé porunca Domnului, Iosua a imparyit apoi fara intre seminfile hui Israel, arte de iia tat dat Semi il Jud: seminal incon a capitat pamintul dinspre asfinitmiarizi de a lui luda; dinspre mlazanoapte de Tuda a fost data hui Dan si Ventamin, lajumdtate din seminfia fut Manase, lui Lahar, Zabulon, Aer, Neftalim si Efrem: ‘ella dows! sming Rabon”) Cad, recum si jumatate din seminfia lui Manase iyi aveau paminturile este lordan. lar semingei lui Leet nu i's-a facut parte. Fil tui [met au dart levitilr 48 de orge, cu paguni imprejur Treizeci din aceste orage erau ale preotilor, iar Cort sfnt a fost agezat in Silo, in pamintal hl Efrem, adica in milocul tri Moartea Ini Tosua, Inainte de a muri, fosua a adunat seminjile lui Israel la Sichem, unde fusesera ingropate oasele li Tost, i lea is: yTemetiovd de Domnul si slit Lui eu credincioge gi curatenie. ar dack nu v4 place si shyifi Domnului,atuncialegetors acum cul avefi sh shjifi: oare dumnerelor chrom ai sajt patingit voyt cei de peste fuviu sau dumnezellor amoreilor. fire chrora criti ? Ew ined picasa mea vor sluji Domnul ck Minteste : aaa Dac voi veti plirisi pe Dommul si veti sluj fa dumnezsi strdini, atuncl El ya aduce esupra woah ful 9 vi va stip, dip ce wa fcut bine" $i alt poponal care Towa: nostra vom sul st gasil Lal vom asculia Si tom's mnt in vee de T10 an, dup ce poviuie pe isaclit 25 de ani (ls. 9-28) Jomnului Dumnezeulut Dreppii vor mogtent pdmintul ix veacul veacului (Ps. 36, 29).14 ‘VEGHIUL TESTAMENT. ‘TIMPUL LUT 1OSUA $1 AL JUDECATORILOR a Judecatori umnezeu pedepseste pe Israel, pentru cd sa inchinat la D eet ela ugeiatanss eee a osua gi in toate ailele batrinilor, a edror via s.a prelungit dup’ Tonia 51 cae véaiserd toate lucrurle cle'mat ae Denne pe care le facuse cu Israel. ‘Si dupa ce tot rindul acela de oameni a trecut la parintii lor gi chad sa ridicat in local lor ale rind de oameni, care nu cunosteau pe Domaul si luerurile Sale pe care le ficuse cu Israel, tunel fii Tui Israel au inceput a face rele inaintea ochilor Domnului gi sau apucat s& shujease’ Baalilor. ‘Au parisit pe Donal’ Dumnezcul paringilor lor, caresi ‘covet, din pimincal Egiprluy i ga Invors la alt} dunce catre dumnezeit popoarelor jurul lor, gi au ineeput si Se inchineacelora i at miniat pe Dom. Au para pe Domoul siau inceput a se inchina lui Baal si Astartelor. De aceea sa aprins minia Domnului asupra lui Israel gi ha dat in mine jefuitorilor care lau jefuit;“datwi-a in miinile wrdjmasilor dimprejurul lor si nau mai putut s4 reziste in faya ‘rijmasilor lor. Dumnezeu vidicd judecitori. Atunci ridicat Domnul judecitori, care i-au izbavit din miinile jefuitorilor lor. ‘Dar nici pe judecatori mui ascultau ei, ci se purtau desfrinat pe urmele altor dumnezei si se inchinau’acelora gi minias pe Domnul; ugor se abteau de la calea pe care umblasera parinjii lor, care se supuneau poruncilor Domnului. i ins. nu faceau aga ind le ridica lor Domnul judecatori, atunci Insusi Dorn era cu judecitorul sii iabavea pe ei de vrdjmasii lor in toate 2ilele judecdtorului Dar cum murea judecdtorul, ei iarigi faceau gi mai riu decit parinjii lor, abdtindw-se Ia alti dumnezei, slujind. acelora si inchininduse lor. Nu se lasau de lucrurile for si nu se abatea de la calea lor cea rea. Si se aprindea minia Domnului asupra Jui Israel si zicea: Pentru cd poporul acesta calc& poruncile Mele, pe care Bu le-am Sezat et pling lor fm ancl lal Mes, de ace nie Eu nu voi mal iggoni de laei nici unul din acele popoare, pe care lest lsat Tosua, il Ini Navi in fara, nda musite $i au fost in Israel 14 judecdtori dintre care cei mai insemnati sint: Ghedeon, Samson, Eli si Samuel (Jud. 3-6-7-8). Pentre cd Mai witat i teai intors de la Mine, de accea sue 06 emi eleva pentdesrarenehes2, 33). Ghedeon judecitor ‘Ghredeon va izbivi pe poporul sau. inceput iarasi sa faca rele inaintea Domnului si Domaul ja dat tn mlinile madianitilor pentru gapte ani, i Isracl a sircit cumplit din pricina madianitilor gi a steigat cétre Dom ‘Atunci a venit ingenul Domnului si a sezut in Ofra sub un stejar care era al lui Toas, tatdl Ini Abiezer; gi fiul sau Ghedeon trelera atunci griul in arie, ca si-1 ascunda de madianiti. ‘Si i sa ardtat ingerul Domnului si fa zis: ,,Domnul € cu tine,voinicule". lar Ghedeon ia zis: ,Domnul meu, daci Domnul ¢ cu noi, pentni ce ne-a ajuns pe foi toate necazurile acestea ? Si unde Sare toate minunile Lui de care neau istorisit noua’ parinjii nostri cind ne spuneau: Din Egipt nea scos pe noi Domnul.8 VECHIUL TESTAMENT Acum insi ne-a parisit Domnul si ne-a dat fn miinile madianiyi- ind Domnul spre el, a zis: ,Mergi cu aceastd putere a ta 31 izbaveste pe Isracl din mlinile madianitilor. lata‘ te taint". Atunci Ghedeon a zis: ,Doamne, cum sé vavesc eu pe Israel ? Tata, neamul meu e cel mai sdac din seminjia hai Manske, iar eu sint cel mai mie fn casa tatilui meu", Dommul insd tas, ‘sBUVoi fi cu tine st vei bate pe madianitica pe un singur om" ica semn c& va fi aga & poruncit ingeral lui Ghedeon sf adued jeri punind Ciemurile gi azimele pe'o patra $138 toame zeama cimutllos peste ele, Sia intiny hngerul Domnului toiagul, atingind cdmnusile gi sa afitat foc din piatrd gi a mistuit cdmutile gi azimele, Si ingeral Domn.iui a dus de la fata lui Ghedeon. ‘$i apor a zidit acolo Ghedeon altar Domnului + Pacea Dormia. {Ghedeon cre sem. Atunc 2 caprns, dl Dorit pe Ghedeon sia trimbigat acesta din trimbita sia fost chemata familia lui Abiezer sf mearga cu dinsul Apoi s.a trimis soli prin toatd semintia lui Manase si aceasta 4 risplins e& menge cu ainsul, St ila Ager, la Zabulon gi la Nelli qi au venit gf accsia in intimpinarcs lor ‘Atunci a zis Ghedeon cdtre Dumneceu: De vrei sf iebavesti pe Israel prin mina mea, cum zici, apoi iata eu intind aici fn are Ina ce am tuns; de va fi rou numa pe faa, iar fncolo, peste tot locul, uscéciune, atuncl voi sti e& vel izbivi pe Israel prin mina mea, cum ai zis Si Sa facut asay gia doua Zi sa sculat Ghedeon di dimineata isa apucat'sd stoarca lina gi a stors rout din find lun vas pin de apa ‘Apol iarigi a zis Ghedeon cétre Dommul: ¥S& nu te mi pe mine, daci am si mai sic odatd si dacd am sf mai fac numai © tncereare eu lina; $8 fie uscatd numa lina, iar Incolo peste tot focul sa fie roua" Sia facut aya Dumnezeu in noaptea aceea;a fost uscaciame ‘numai pe ling, iarincolo, peste tot loculy «fost oud. Ghedeon are prea mulfi osmeni. Atunci a sculatJerabaal, audica Ghedeon, 51 fot poporul care era cu dinsl dis-de-dimineat si au tabarit ld En Marod, iar tabira madianiilor era spre miaza- foapte de dinsu, pe colina More cea din se. ‘TIMPUL LUI IOSUA $1 AL JUDECATORILOR aa Tar Domnul a zis etre Ghedeon: ,E prea mult popior eu tine; nu voi putea Eu si dau pe Madia in mfinile lor ca 88m Se mindreasca Israel inainten Men sisi sicd: Mina mea ma inbivie! De accea gidieste in auzul poporu si 2: Cine fricos si sc teme, acela $4 se intoared si si se duc inapoi din mumtele Galaad. ‘Si sau intors din popor doudzeci 3i doud de mil $i pol a is Domnal eftre Ghedeon; Tote prea mult popor: dul ia'apas acolo am s8-{i leg. $1 de care vol rice: si Remy Utne, acela sf meargd ch tne ae de care: vol zice mu trebuke Si meatgh eu tne, accla sf meargi™ Sia dus el poporul la ap, iat Domnul a zis ce Ghedeon: sGine'va limpai apa cu limba din pumni, cum lipdie cinele, pe, acela sil pul deoparte; deasemenea sf pui deopare st pe tot aceia cae$i vor pleea genunchil si vor bed apa ‘Sia fost humana! celor ce au limpait cu limba lot din pamni_ $00 de ‘oameni, far tot celal popor sa plecat pe Eennchii si 88 bea apa. ‘Atunei a 2is Dommul eXtre Ghedeon: Cu cei tre sute care au timpait am svi iebavese Eu iam si” dau pe madianiti in pie soar, iar t0¢ poporul call s4 se duet eare Ia Ghedeon bate pe madianii. Apoi a impartit pe cl tri sute de samen! in ues exte fe ddgu lator in mint tebe 4 oalegoale fin oale fal Stes 2is: Sd Vi uitagi la mine gia face{i ce vol face eu; iatd eu ma dela tabard 91 ce vol face ets face} vo ‘Gnd eu si cei cu mine vom trimbita, sd trimbijati9i voi din trimbiele vouste tmprejural intregh tabere gis stigatl: Sabi Domnului gia Ghedeoa I Sis propia de tabard Ghedeon i cx ao uth de foameni, pe la inceputal stajt de mijloc a nop i, au degteptat gra a wnat din trinbie 3 au sma alle Be ere ie'aveaun matin. Si au tinbitat tustzile cote din simbite slau spartoaele si tinea in mina stngd facia arin mina Greaptatmbijele gf icimbitau din iimbie i strigau: Sabin Domnulul iia hal Ghedeon Si stiteau fiecare la locul stu imprejunul taberei i au frceput ce din tabard alga In oat tabara yi sg $9 huato Ta fagne VECHIVL TESTAMENT. Pe cind cei trei sute de oameni sunau din trimbite, in toata tabra a intors Domnul sabia unora asupra altora, si a fi labara catre Terera pina la Betsita si pind la hotarele lui Abelmehola, aproape de Tab: __Atunci au fost chemati israelitit din seminsiile lui Neftali ‘si Ager si din toatd semingia lui Manase gi au alergat dupa {jara sa bucurat apoi de pace 40 de ani, pind la moartea lui Ghedeon. me ae E ‘A Ta este, Doamne, impératia, si Tu esti: mai presus de toate (1 Par. 29, 11). Gammon este figiduit Domnului. Si fi ui Israel au Ficus iarai rele fnaintea ochilor Domnului gi ia dat Domnul {in mifinile filistenilor pentru 40 de ani. Era insi in vremea aceea un om de la Tora, din semintia ui Dan, cu numele Manoe, gi femeia lui era st Gdata insa sa aratat ingerul Domnului.femei sat tu egti stearpa gi nu nastis dar vei 28 Fazeste-te, dar, s4 nu bei vin, nici sichera si nimic necurat si fu mdninci Cc ital sd misestt 9 al sf ast un fy ‘nu se va atinge briciul de capul lui, pentru ed pruncul acesta’ va fi chiar din pintecele mamel sale saceu al hd Dumnesen 91 va fncepe si izbiveasea pe Israel din miinile filistenilor'. ‘Sia nascut femeia un fiu gi rau pus numele Samson. ‘a ereseut copilul si ka binecavintat Domnul Samson fgi arata puterea. In vremea aceea, sa dus Samson la Tinna gf a visut fn Tina 0 femeic din ficele hlistenilor siaceasta ia placut. Deci s-¢ dus Samson cu tatal gi cu mama sa la Timna; iar ind s-au apropiat de vile Timnei, fat un le tinar venea rdcnind Inaintea lor. a ‘Atunci sa pogorit peste el dubul Domnului si ef a sfigiat eal cape un ie nu avea mimic in mad, Sint spus tata ‘Apoi Samson s-2 dus gi a prins trei sute de vulpi sia luat isle Chg che tne wip con st i te a dupa aceea a aprins faclile si a dat drumul vulpilor prin grinele filistenilor, 31 a aprins si cle si griul nesecerat, ville 3 livecile ‘TIMPUL LUIIOSUA $1 ALJUDECATORILOR’ 1S Axta a fcuto el pentru asi rizbuna de necazurle ce de la et, Lsraclijiy de fica, ca au curva flistend 8. Te cof mal marl rele, a prins pe Samson, Fa legat cu dou Fright i Eau dat fisterfon Atunei rit peste el dubl Domnului 4 Faniile care xan peste minke fui sau facut ca nigte cl argt de foc slau ‘heut epaeurie de pe minile hi Tare, gasind 0 faled sdndtoasd de asi huat.oy sia uls cu e1.0 mie de oameni *enind, inst, odata Samson la Gaza, vizu acolo o femeie desfrnatl a intat le. {intinzindu-si mina a Samson a venit aici". Tau inconjurat si kau pindit toati noaptea la ‘ceta ii gi sau ascuns tozt4 noaptea, zicind: ,,Sa agteptam portil pind se va lumina de ziua gi sa-l ucidem !120 ‘VECHIUL TESTAMENT pe eae eee eis SE Gece een og i wl. Samson spune taina s8 si motre. Mai tru, Samon #4 Intovirdgit cao femeie din Gara flsienior pe care © chema Dalila; Gi tides aceasta fl necajea merew casi spuna tina Piteot sale, Samson a sx: Bical nu va atins de eapal mew ich eu sint aziveu al ii Dumnezew din pintecele mate tele de mer tunde cineva, aun! sar departs ay slab gag tex cela oamens®, Auznd Balla"ana et asta, Ia pint pind ce adormi, a pus de iau tit eee gapte sume de par din caput ats 5: Inara au part pce tale fitend ay mal aps Ini, au seor och, lepat si lay dus la Gaza, colo up ia Inchsoare gi slau ai fnvrteasel toatd fas la dong, Costd dupa acces paral stu inepu a crete fi odath co ma pes puterile sale, Intro zi, maimart fitenlor se adunard tun ep de bce dt dist Dagon oor cnk tare, Ficata din stip, sc strnsra ca a 3000 de camens: Dups xpi, flstenil voind sf acd az, aduserd pe Samson iavaien lor stl ageaar tre sp pe care cra ayersté eases Deshi 2 Sums crel cea de in »Duima ‘a 58 pipai stp pe care © intemeiath cata 4 mk Feszim dee Sih ru thet aa, ‘unci strigat Samson cate Dom a zis: ,Doamne Dumnezeule,adurt amines de mine $4 nctesterms Inch 6 ta, ©, Dumnezcale, ca printro. singutaloviturd nd ein pe een etek a el it miscat Samson din loc doi stipi din mifloc pe care era inemiatd casa, sprjninduse dec, tn al cu ina deeape Hin celalalt cu tna oot g3 i Samton: «Mori, aufete al meu cu isteni poi sa sprinit cu tosta puterea gi sa prabagit cies peste inumtayt ister yi peste tot poponl ee era's ee gee Be cate ia ucts Santon a moar sa aa fost mal mili'deok foil pe cared uclese in vaya sa Qua 15-1), Taria mea i leuda mea este Dommul. $i mira fost mie iebacive eo tif 18 ieee ‘mine puterea mea § ‘TIMPUL LU IOSUA §1 AL JUDECATORILOR 12 Rut soci sntonceaBetem prea Rut a le cont sitcoms tem a, en Foamete nen Atul un om din etleemal i tnda a dos fomete pe Am No oun ed Soa, nea i uh ace ra linc: pe fom cea weet mae eee ase Chilton. ‘Acestia era efrateni din Betleemal Tui luda i, veninc Ci A aoa . "Supa inp Hime Satna Noemne, 2 ur es ra salar “ fe dintre moabitence; numele uneia cptia au lua 1; numele era Oat Mime eelelalte era Rut. Acestia au tet acolo aes aceea au muri amndot feciori ei: Mahlon gi Chilion oa umd serena mart fe pbc af fa ee dot seer _ ‘ Sl oth ox cu murorile sale oe Intouch din va ya Oo eae a Boe seu moabitr spond Sau ibaa ptne. pleca ea din loca acl care ria imprant o cle ee eae Se Bar mergind cle pe eae, penta eee tae a Tada, Noemina a i lie coe Oud usorl ale safe: sfntoarceyiwva si va duceti fiecare la casa man moron ak ae, olntoaret aa cu vol eum ni Tht $Y Gt Seale “Orin ae supuse acetal st, uscd oe ce ft Dummesel du af Dumnezca Peper tame Dome agonal 2 Onice-mi va face Domnul, numai moartea ma va desparti de pe tar ee No ee i te Bema errr a dp ee a Ce wel om Ace IMS (nark este mosbiteanen aceca care 4 Wentwe VECHIUL TESTAMENT ‘TIMPUL LULIOSUA $1 AL JUDECATORILOR 123 Noemina din gesul moabitlor. Ea ma ruga aduna spice printre snopipe urma secerat 1d gf acasd sade foarte putin acs NG Bane 8 ete Rats Asc fl mea, mute 4 string! in alta (aink gnu te depirteei de ache mil ac ou slujncele mele; sai nantes oehilor i farina unde Secera ele si meng dupa ele. lack am ponincit shgilor mele Si nu te atingd. Cind vei wrea sa bei, mergi si bea de ande bem Siugle mele" La vemea minchll ea se apec4 lingh.secerdtor, iarsel va dat pine gi ea a mincat i va siturat si ra mai mas, ‘Apoi sa sculat gis apucat de sri. Si aga a adunat ca tn farind pind seara si a batut cele dunt # a cpt aproape o fa de of _ Booz se cisitoreste cu Rut. Rut a adunat astfel spice in farina lui Booz cit a finut secerisul griului si al orzului, Dupa seceris, Booz a zis citre Rut: Toatd lumea stic ci tu esti o femeie vrednicd si cinstitd. Dumnezeu si te binecuvinteze, flica mea I“ $i a luat Booz pe Rut de sotie. $i Dumnezeu lea dat lor un fiu, cruia ia pus numele Obed. Acesta a fost tatal fui Jesei, iar Tesei a fost tatal lui David din care se trage Mintuitoral Dumnezeu nu este numai Dumnezeul iudeilor, of gi al neamurilor (Rom. 3, 29). Intrarea moabitencei Rut in familia Ini Boo, din urmasii ccdreia ea naseut mai rziu Tisus Hristos, ne arata c€ Mintuitonul Iumii nu se trage, dup trup, numai din Israel, ci $i din celelalte neamuri ale pamintulai (Rut’ 14). Eli si Samuel amwel va 6 unl din cet inchinati Domnutu. i era i S athierew si judecator in Israel. Pe vremea lui traia un om, pe care chema Elcana, iar pe sofia sa Ana. $i oamenii acestia ‘naveau copii, Ki in fiecare an, la zilele mari, se duceau amindoi I Sido pentru ca si se inchine Domnului si si adued jertfa Intro zi, Ana sa mugat Donmului cu lacrimi, zicind: Atotputemice Doamne, Dumnezeule Savaot, de vei ‘eauta la istarea, oe ale gh ve adce amine de mine demu ve uta pe roaba Ta, ol vei da roabei Tale un copil de. parte irbateased, il voi da Tie, gi nu va bea el nici vin, mic sicher’, nici briciul nu se va atinge de’ capil ‘Sia auzit Domnul rugdciunea ‘Anei, si ea a nascut un baiat, caruia 1a pus numele Samuel. Cind era de trei ani, baiatul a fost adus la Silo 31 inchinat Domnului, Acolo a crescut el ‘ochii lui Eli,in slujba Domnului, ubit de Dumnezeu si de oam Fili lui Eli au purtiri rele. Cei_doi fii ai tui Eli, Ofui si Finces, au iesit oameni necredinciosi yi 1d se aduceau jertfe, ei igi luau parti de acelea la care preojii nu aveau drept ‘Astfel ei au facut fumea sa au mai aducd jertfe Domnului. Eli era foarte batrin, Aflind inside purtarea fillor sii, lea zis: .Nu efi asta, copili mei !* Dar ei nut ascultara. Atunci a venit la ii un om al lui Dumnezeu gi a zis: ,,Amindoi fii ti vor muri in acceasi zi". ‘Si pruncul Samuel slujea Domnului sub povata preotuluiws \VECHIUL TESTAMENT Eli, In zilele acelea cuvintul Domnului era rar si nici vedeniile ‘nu erau dese. Si int, in vremea aceea, cind Eli stitea culeat la locul si 451 ochii lui incepusera a se inchide si nu mai putea s3 vada;: Si dupa ce i sau spus toate gi cum nu se giseste printre israeli nimeni ca si se bata cu Goliat, David zie: reat eu 3 ma bat cu dinsul". ,,Tu na vei putea sh mergi impotriva acestui filstean, ca s& te bafi cu el, zis Saul catre David, c&ci esti inci tun bait, iar acesta e ostas din tineretile hu David insi a zis cétre Saul: ,Robul tu a piscut oile tatalui ‘cind se intimpla si vind Icul sau ursul sa ia vreo oaie din turmi, atunei eu alergam dupa el si 0 luam din gura lui, iar dacd el se anunca asupra mea, eu il apucam de coama si loveam pina ‘Apoi a mai zis David: ,Domnul, Cel ce maa scapat de la lei si ursi, ma va scdpa si din mina acestui filistean'. Atunci Saul a is ui David: ,.Du-te $i Domnul sa fie cu tine David doboara pe Goliat. $i a imbricat Saul pe David cu hainele sale, a pus pe capa li Coif de ram yi Fa imbricat in " $i sa incins David cu sabia Iui peste haine gi a inceput si umble cici nu era deprins cu astfel de armurd; apoi a zis David edtre Saul: Nu pot a4 umbla cu acestea, cd nt snt deprins"- Si sa desbrhcat ‘David de toate aceates gia huat tolagu in ting, a ales inci pitrccle fact din piri gi fea pus in gga Ge piso pe cae 6 sve, ic ga cu praia in ming ay inalntenfilsteanalut ‘Atunci a iesit ‘i flisteanul, inintind gi apropiinduse de David ia armagl hi merges aint Deel chung fisteanul gi vazind pe David, priv cu dispret lal, edi acenta era tina, balan gi frumos Ia fat Zisa flisteanul catre David: Ce vii supra mea cu toiag sivcu pietre 2 Au doard eu sint cline >" lar David a raspuns: No, Gl mai riu deci un cfine™. Sia blestemat flisteanal pe David in numele dumaecelor sh. TIMPUL REGILOR 195 Apoi a zis fiisteanul cAtre David: ,,Apropie-te de mine gi voi da trupul tdu pisirilor cerului si fiarelor cimpului "= Tar David a réspuns filisteanului: Tu vit asupra mea cu sabie si cu lance si cu seut; eu insi vin asupra ta in numele Domnului Savaot, Dumnezeul ostirilor lui Israel pe Care tu Lai hulit + of hcum ns teva da Domnul in mina mea peu t voi ude voi lua de pe tine capul tau, iar trupul tau gi trupurile ostiri ene le vol da pisdmlorcerulut yt harclor cmpulu, iv ala tot pamintul cain Israel este Dumnezen; si toata adunarea aceasta va cunoaste c& nu cu sabia si cu sulija izbdveste Domnul, acl acest razboi este al Domnului si El va va da in miinile noastre" Tar dupa cea sdiatfiseanal ga tnceput a ven a ia in intimpinarca lui David, David alergaé cu grabire spre hide ostiri in intimpinarea fsteanuluis Si igi viri David mina in gluga, lua de acolo o pietricicé, © repezi cu prastia si lovi pe filstean in frunte, aga incit piatra Se Infipee in funea ui gel cazu cu fatala pamiags ‘Atunci David a alergat si, caleind pe filistean, lua sabia lui sis scotind-o din teacd, il lovi cu ca sti tdie capul; filstenii, Vizind cd uriagul lor a murit, au fugit. Deci sau sculat barbatii lui Israel gi ai lui luda gi cu strig au gonit pe filisteni pina la gura vai gi pind la portile Ecronuhui. $i au cizut ucisifilisteni pe calea Saaraim, pina la Gat gi Ecron. Tar David @ luat caphl filisteanului si 1a dus Ia Terusalim, si armele lui le-a pus in cortul sau (1 Reg. 17). Omul mindru, urit este Domnului $inw va ramine niciodata nepedepsit (in-Sit-16, 5). Saul dusmaneste pe David avid zavistuit de Saul. Apoi, dupa. ce a ucis pe uriayul D Fiincan David ton seal ee Seal Prctandent pe drum te leyeau inante femelle 4i cnt David ze demi De aceta a mini Saul foarte tare, neplicindui cuvintele acentca, gra tnt yall David fsa dat 2ec! de m tmiiyacim numai donna i mai lpeeste" saa sit he aceasta in ot timp urmstor, wt a Davi Saul a biruit136 VECHIUL TESTAMENT. ‘TIMPUL REGILOR 137 Jar a doua zi sa intimplat de a cdzut duhul cel ru de la Dumnezeu asupra lui Saul gi acesta se indracea in casa sa, iar David cinta cu'mina sa pe strune, ea 51 in alte zile; Saul avea in mind o lance. Si a aruncat Saul lancea,cugetind: Voi pironi pe David de perete "1 Dar David se feri de doua ori de Saul. Sia inceput a se teme Saul de David, pentru ci Domnul cera cael, iar de Saul se departase. De aceca, Saul Ia indepartat de la sine si la pus edpetenie de mie; $1 se ducea si se intorcea el in fruntea poponului. David in toate treburile sale se purta cu chibzuinta si « Domnul era cu el. Jonatan mijloceste pentru David. De cind David biruise pe Goll Tonatan tial ft Soy e lnplteioe cu daa gt hes cape un frate. PS Sta vorbit Ionatan fi Saul totals, de bine pentru David SA mu gregeascd regele impotriva robului tat Davi ic nea gresit impotriva ta si faptele lui sint foarte folositoare pentru tine. si4 pus viata in primejdie, ca si loveasca pe filisteni, si Domnul a facut izbavire mare la tot israelul. ‘Tu ai vazut Sceasta gi teai bucurat. De ce dar vrei tu sd pacdtuiegti impotriva lunui singe nevinovat si s& ucizi pe David ir4 nici 0 pricind >" Sia ascultat Saul glasul Iui lonatan si sa jurat Saul: ,,Viu este Domnul ! David nu va muti David nevoit si fuga. Dar se incepu iarigi razboiul sia iesit, David si sa luptat cu filistenii si le-a pricinuit infringere mare yi au fugit ei de el. Tar dahul cel rau trimis de Dumnezew cizu asupra tui Saul si acesta gedea in casa sa si sulifa lui era tn mina lui; David ins Cinta din harf ‘Atunci Saul a wrut si pironeascd cu sulita pe David de pevete isi David et fect de Sal i sulya a ine in perete; poi David a fugit in noaptea accea sia sedpat. Atunci s-a sculat Fonatan, fiul lui Saul, a venit la David in padure si la intarit cu nddejdea in Dumnezeu, zicinduis Nu te feme, cdci nu te va gisi mina tatdlui meu Saul si fu vei impara fi peste Israel, iar eu voi fial doilea dupa tine; Saul, tatal meu, stie acestea". {Si aw incheiat ei intre ei legamint inaintea feyei Domnutu § poi Tonatan sa intors la casa sa, iar David a rimas in pidure (1 Reg, 18-22), (rel cpdipsine ote wi se piste commana axearmiierda boadlay tel flay. Bk 9)" u Bundtatea aritati de David Saul 1) avid are pe Saul in mind. David se ascunsese tn muni Enghedi, iar Saul se puse si-1 urmareased cu trei mii de ‘Sia mers pind Ia o sting de oi, care era ling drum; acolo era o pestera si Saul a intrat in ea pentru nevoile sale; David insi si oamienii lui gedeau in fundul pesteri “Atunci a zis cdtre David oamenii lui: ,Aceasta e ziua de care sia vorbit Domnul, zicind: ylatd Eu voi da pe vrdjmagul t8u in imiinile tale gi vei f Divi sul 9 the ncetjorpoala hane! de deasupee ahi Saul Tar dupa ce Saul s-a sculat si a plecat, sa sculat siDavid si isin din pestera, a strigat dupa Saul si'a zis: ,Domnul meu, rege "Saale ulti inapol, iar David se aruncé cu fata la pimint sie inching. "Apoi zise David catre Saul: ,De ce asculti de vorbele oamenilor care zic: Tat David unelteste rele impotriva ta ! Tati, astazi vad ochii tai c& Domnul te-a dat acum in miinile mele, ic In ested si mie mi sa zis ol te ued: eu Insd team eral si am zis: nu voi ridica mina asupra domnului meu, pentru © unsul Domnului = ee Priveste, parintele meu, poala hainei tale in mfinile mele; iam tiat poala hainei, dar de ucis nu te-am ucis. Afla dar si te ‘ncredinteaza, c4 nu este rau in mina mea, nici viclesug, gi n-am giesit cu nimic impotriva ta; tu fnsd caugi sufletul meu, ca sid Dupi ce David a isprivit de vorbit euvintele acestea citre Saul, Saul a zis: Al tau'e oare glasul acesta, ful meu David 2 Si ridicindu-giglasul a plins. Sia zis cdtre David: Tu esti mai drept decit mine, cici "asplatit cu bine, iar eu team rasplatit cu rau; Dumnezeu Fisplateasea cu bine pentru ceea ce ai facut tu astazi cu mine", Apoi Saul s-a dus la casa sa, iar David si oamenit sai ‘sau suit in nigte locur tari. David cruya viata hui Saul in Zit, La citava vreme dupa aceea, Saul a auzit cd David sa ascuns spre miazazi de138 VECHIUL TESTAMENT Hebron, in putal if yi + pomit numaidectt #41 caute ou 5000 de ‘amen Urmat'de alga, David furgat conta ial Sel, pe ciod dormen, Abiga a vat si omoare pe foc Ded ete Abia ml wy cht eg ridin mina aupea unsalut Domus iva ramine nepedepat 2 Sh Dovid be muljunit sf a numa wala veal ap al rela Apo! punduse peo caine, a stget catre abner ened ut Souk gia tebe ce mu plcey pe sxe pul fin reste unde alia Tepe pl aml capi ce rela capal i Saal ink a cunotutglaul Io David ga ast Al tha © glasl acest, ful meu > Tar Davida rigpunt: AJ mew, dom meu, rege! Pentru ce ummireye domnil mes pe Tobul mi? Ce am Wat eu > Shu crnau inna men?! ‘TIMPUL REGILOR 130 .Am gresit ! Intoarce-te, ul meu David, ef uci vot mai face ru, pentru ci sufletul mew a fost acum sctimp Jn ochil (ai; nebunegte.-m-am purtat gi am gresit foarte mult, Binecuvintat +2 fii tt, fiul mew David: gf ucrul si faci gi de dovedit 4 dovedesti". Si s-a dus David in drumul sdu, ir Saul $8 intors la local lui (1'Reg. 24-31; 2 Reg. 1). A Mea este risbunarea sé rasplitivea (Deut. 82, 35) Samuel a musit Ia Rama, cetatea sa, si a fost plins de tot au fugit acestia de Ghelboa. " ‘Si au ajuns filistenii pe Saul gi pe fili lui si am ucis pe Tonatan, pe Atpinadab gi pe Melehigua, if Sal Lupta contra lui Saul ajunsese cumplita si arcasi iL ovira pe acesta, care fu greu ranit. ‘Atunci avis Saul purtatonului de arme al stus , Trage-ti sabia fad Tnpunge cy enc ma vind cet neta imprejur 8 ma ueidd si sa-si bata joc de mine™. Purtatonul de arme ins& aa volt, cAct se temea cumplit. Atunci Saul gia luat sabia gi sa aruncat in ea. Wazind purtatorul de arme c& Saul a murit, st anuncat si lin sabia sa gia murit cu el Ado a iste a vent jefiasa pe cel uc au sit pe Saul 5 pe ce rei fi a nt cdzut pe mantle Ghefbon orcindlt pe acesta, au tdiat capul, au luat armele de pe «li au trimis in foatd. fara filstenilor ca si Se vesteasca despre ‘aceasta in capistile idolilor gi poponul ‘Armele iui lean pus in capistes Astarte, iar trupul lui Law spingurat pe zidusile cetayii BetSan. ‘tun de pe cimpul de luptd a alergat un om In David ia zis: Poporul a fugit; mulfi au ‘ekzut morti gi cu ei a pierit ie wa ‘Si plins David pe Saul gi pe Ionatan, ful lui, prin aceasta cintare devjale, pe care a poruncit 84 0 inveye fil lui luda, dupa lin etesdned caren ep nde see140 VECHIUL TESTAMENT TIMPUL REGILOR a Podoaba ta, ral vite Na vestiti im Gat i ma dati de ptire pe ulijele Ascalonubai ca #8 fg bueute cele Misteior, cast prdanuiatch cle celor neigh un lor Ghelboa, si mu mai cada pe vo! nic rous, nici ploaie: gx ‘na mai fie pe vol tari roditoure, cl acolo 2 fost doborit scutul celot "izboinci cul hi Sau, ca $1 cum ar {fost mirlt cu untdelemn fing. “Arcil lui fonatan nu 4 lntorcea Tir sage de rBnifi fd easines doborité pe indlyimile tale. Cum aii eheut ‘Ticee ba tac, Sce'wa inbaie Sev lifiele hi sc, loge} pe an ol ceva Enea ts purpuk cu odes vt pte hal ote de nr a fim ta Edsut viet tal lope! | Us fst lonatan pe tnltinile tale, lacie! _ ra i rate lonatane; nite st dup tne, cit mi siubirea ts fowe penta mine mi pesos de tbires fem ‘Cam au clit et iti! Became rib David se face rege. Di aja Domnului, David sa suit apoi la Hebron; unde Yaa ans ome din sera hl eda Tau uns rege. fn acest timp Abner, generalul lui Saul, a ridicat ‘scaunul regal pe lyboget, un fi al lui Saul. Fapta asta a dat loc [ro muljime de lupte pentru domnie. Dar tinaral David clgtiga mereu dragortea poporului, iar easa lui Saul pierdea din 21 in 21 increderea israclifilor. Starea asta de luenuri a tinut 7 ani 6 hii, pina la moartea lui Abner si Tsboset, cind toi batrinl ui Israel ‘au venit la David i Fau cunoscut de rege. Atanei David, in fruntea ostenilor sii, a mers asupra lerusalimului, care s¢ alla in stapinirea lebuseilor. Acolo a ridicat el cetatea Sion $i fia agezat’ acolo regedinga si, numind-o cetatea lui David. David bate pe filisteni. Dupa ce filistenii au aflat ci David a facut rege, au alergat amipra lui, crezind cil vor gasi nepregatit. 1 tabarira in apropiere de ferusalim. David a intrat ‘eu ei in lupta i ia binuit. Acesta a fost semnul ca Dumnezew Fra binecuvintat si fie rege peste tot Israclul (2 Regi 210). Mai inainte de sfirsit pe nimeni sd nul socotesti fericit ir. 11, 30), (ing. & David rege evlavios si insuflat de Dumnezeu (C hivotul Legit mutat in Sion. De multé yreme chivotul ‘Legii se alla Ia Kiriet-learim, in casa lui Aminadab. David a facut pe muintele Sion un nou cort sfint, gi sa dus cu saptezeci de mil de oameni si adued acolo ehivotul Leg ‘Acesta a fost agezat pe un car nou, si pe cale boii eriindu-se era sa ristoarne Carul cu chivotul Legit. Atunci Uza, ul Iii Aminadab, care conducea car, sa intins miinile, ca sprijineasca ehivotul, si indatd a e&zut mort. Cuprins de spaima David a intrerupt serbarea si agezat chivotul im casa unui israelitevlavios, care se numea Obed-Edom. $i numai dupa ce a vazut ei Domnul 2 binecuvintat pe Obed Edom 3 cas hl # ada tor Isat 9 adus chivotal Leg pe muntele Sion. Chivotul era dus de preoti in strigate si cintari de bucurie, Insusi David mergea inainte ‘gi cinta din harpa. David sinduieste slujbele dumnezeiesti, Dupa ce chivotul fost agezat in cortul cel now, David a rinduit slujbele dumnezciesti, ce aveau sa se faci acolo. El a impirtit pe preoti fn 24 de cete, care aveau sa faca slujbele cu rindul, fiecare ceatat (© saptamina, Levitiide asemenca a fost imparjitiin 24 de cetes142 VECHIUL TESTAMENT 4000 tcbuiau si cinte din guri gi dim insrumente cintaile sfine. Citarle acsten poartt numele de Paani, adic cinta delada David plimuiegteziirea unui templu, Dupi aceea, Davidse indi ef aidearcd Domnulut un temp. Dar Dumneceu a 2 Brin. prooroeal Natan: Na tu_ver fi acela, Ia Domrul if festeste edie tr tnd se ot ple eo rapom cu paving tai, atunct voi ridia dupa tine pe-ureeagul tii, care Ya. rishel din Gonpacts tale gi you inthe stiptikea ta. ‘Sesia‘va sili cand numelul Mee gi Ea vol intar scaunul dons nsec, “ "Eu 204 f acelin tata, iar elimi va fi fia; de va gre, voi petepat En cu totagal batbatior yeu lonturic Giorseenton Gar mila Mca nu o'voi lua de la'e, cum am hate la Saul ten fere tae equ td va rbmtne venicinaintea ta itromal tau vasa in vec" @ Regt 6-7). Carta, Pralmilor, Cartea,Piainilor saa Pealtirea este aleiwuith din 130" de pss cntece inte, cute in cea mal mare parte de Ofnttreful rege adiet chiar de David. Proorocul Inruflat de Dumneseu prevctcyte foute lamartt Dianeseven, os fen, eres, tates domains Sepnch h Praltiren este si astizi cartea de rugdciuni a Bisericii cregtin, precum gi & preoyilor si monahilorde_pretatindenes, aly uta aun sn noopea prin si 9 prin mindstr, st siiodatl pins la septal veacurllr nu vor Eonteniacese minunate cinta « Psalmul 150 Léudati pe Domnul intra sfintit Lui: laudagic pe Bl intra tria puter Lui. pitdafih, pe BL intra puterile Lui; udatil pe Bl dupe rmulfimea slavei Lui. : Léudatil. pe El in glas de trimbipa; liudati-L pe El in saltre si in alta. LaudafeL pe Bl in timpane gi in hord; ldudapic. pe El in strune si organe. . LaudapiL pe El in chimvale binerdsundtoare; laudasis pe Elin chamvale de strigare. Toata suflaree si laude pe Domnul. ‘TIMPUL REGILOR M45 Pacdtuirea si pociinja lui David i pickiest gre, Pest un an, pe vremen cing eget DD met Pun ns een de in fe ee ees iteeipeme nana mene: hoe seu wl Dai din pt pinbinde acne east ecg © aos pe askepoimare Fealdtedoy, i femeia aceatia'ora twe framed " tac i dv ne ecere oeat emcle. sii ntttas euaatyann fies et Elna mei Ue Hota SLD al aed a acts one th Hes event eds a dormit cu ea. lar dac& s-a curdtit ea de necurdtia ei, s-a intors po ‘Dupa aceea David a scris lui Toab: ,,Puneti pe Urie unde va go eas PeepsVECHIUL TESTAMENT Toab implini porunca regelui; Urie cau tn se cfshtori cu Batseba. Natan, mustri pe David, Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David §1 a venit acela lavel $i ta zit yBrau intro fxtate doi oameni: unul bogat si altul sdrac. Cel” bogat.avea foarte multe site mari si marunte, iar cel sdrac naves nimiec ie numai o singura olf8, pe cafe el o cumparase de micd si nise, gi ea cfescuse cu copfil li, Din plinea lui mincase 31 ge alpen lt Tuy sn a dormie 9 ea pent atcho fies. Dar ath c& a venit 1a bogst un efldtor, gi gazda nu sa Indurat #4 fa din oile sale sau din vitele sale ca sh glteascd cing Pentru ealdtorul care venise la el, cia hiat oifa saraculal $1 a Fitito pe aceea pentru omul care venise la el". ‘Atunel a miniat David cumplit asupra acelui om si a zis cAtre Natan: yPrecum este adevirat ck Domnnul este viu, tot aga de adevirat ch omul care a Hicut aceasta este vrednic de moarte; pentni oaic el treuie si intoarcd impatrit, pentru e& a facut Una ea aceasta si pentru ed nea vat mila". ‘Atunel Natan zise citre David: Tw esti omul care a facut aceasta, Aga zice Domnal Dummezeul Tui Isael: Eu te-am minut rege pentru Israel i Eu te-am izbavit din mina lui Saul lie si David entru ce ins ai nesocotit tu cuvintul Domnului, mt Lui ? Pe Urie Heteul tu [ai lovit cu ss Dec mac pata bia de dea ct ale en entra ed tu Mal netocotit pe Mine a! huat pe femeia Tul Uneeteut casa-tifienevata " ‘Aga ice Domnul: Tata Eu voi ridica asupra tatu din casa tw si voi lus pe femelle tale inanten ochilor tai si le vol da aproapeluitdu'p va dorm acela ew femelle tale Inaites soarelal David se poctieste. Dumnezew il iartdy dar il pedepseste. Am” picauit nantes Domnula ie Bavid tte Natan, SSi'Domnul a fdicat pscatal de deavupra ta ~ zise Natan — {ina vet mur. Dar inded tu prin aceasta fapt ai dat vajmas Jor Dommulut pricing si-L huleascd, de acees va muti ful ce {i se'va nagte. St dupa 7 sie copilal’s must, David primi cu umilingapedeapsa trim de Dormntly si na mat icetat pind nmoartedsa dei pnge pacatl stu (2"Regi 012) ‘TIMPUL REGILOR 19 Miluicgte-md, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa mulgimea indurdrilor Tale, sterge farddelegea mea} Inimé (uratd sideste intru mine, Dumnezeale, si duh drept innoieste Sntru cele denléuntre ale mele. Dari mie bucuria mintuiri Tale, $i cu duh stdpinitor md intéreste (Ps.50). Rizvrittiea lui Abesalom. a en ee a JA Weeieer Aten korn ool'mal volue in wn Israclul. $i gia injghebat care si cai si cincizeci de barbati, eee ae SS ; prcnsncnie cies ip Minlaas law ogi linga cale, si cind venea cineva la rege sa se judece pentru vreoM6 VECHIUL TESTAMENT pricing, Abesalom fl chema la sine gid intreba: Din ce cetate Eyti tu 24 Si cind acelai raspundea’ ,.Robul tau este din cutare ‘ib al lui Israel", atunci Abesalom ft zicea: ,Jata pricina tai ‘Duna’ gi dreapta, dar la rege nare cine sd te asculte™. ‘Si mai tices Abesalom: 0, de m-ar pune pe mine judecitor fn tara aceasta, ar veni la mine oricine ar avea neingelegeri gi jidecata gi eu ag judeca drept ‘Si de se apropia cineva si ise inchine, el ii ntindea mina sid imbratisa $1 sarata, ‘Aga fe purta Abesalom cu tot israclitul, care venea pentru judecata Ia fege: si 8a furigat Abesalom in inima isracligilor David fuge de Abesalom. Dupa patruzeci de ani de domnic ‘a lui David, a zis Abesalom citre rege: Ma duc la Hebron si-mi implinese o fagaduing4, pe care am facut-o Domnului™. ‘Si ia zis regele: Du-te cu pace 1; Gi el sa sculat gi sa dus la Hebron. ‘Si s-a dus cu Abesalom dou sute de oameni din Ierusalim, care fusesera poftiji de el, dar s-au dus din nevinovattie, nestiind cea la mijloc, $1 acolo a pus la cale o razvratire impottiva regelui, tata sau. Deci a venit un vestitor la David gi a zis: ,tnima israel fa inclinat in partea ui Abesalom™. Atunci David, insoyit de ameni i eredincioi, git in cette plingind yl to ce ce erau cu dingul, a trecut peste riul Chedron si $2 suit pe muntele Maslinilor, descult, $1 cu capul acoperit; iar de acolo a fugit de cealalta parte de lordan. Abesalom este pedepsit, Abesslom a urmarit pe rege, dar a fost faint. David'a 28 generallor slit yCrafai pe fal meu AAbesilom '1 Armata lai Abetaom a fost esipits iui Abesa- tom a fugit calare pe un cai Gnd inhi Abesiom cu oameni tai Davi, er clare pe un cali Cind catnul a fugit cu clpe sub erdcile unui sejar tare para Int Abeslom st iearcat fh tenga sick {'ramas spincurat in vizduh, iar catia de sub el sa dus inate. Noa gencratl fal avid a ifip in rina a Abe trci inc, ‘Apoi au Tuat pe Abesalom gil araneat acolo in padure, inteo groapa adinch, gia arumcat deasupra iio grimadd mare ge perfor aia ipranit co dcndase care TIMPUL REGILOR Mt David plinge pe fiul siu, Atunci iat eX a sosit gi Husa $i Huai alzis citre rege: ,Veste buna aduc regelui, stapinl new ! Domnul gia facut astizi dreptate, izbavindu-te’din mina ‘uturor celor ce 6a ridieat impotriva ta" Biiatul Abesalom ¢ sinitos el oare 2 — intreba regele pe Husai. ,Intimple se dusmanilor regelui, stapinulii meu, raspunse Hugai, $1 tuturor celor ce au uneltit zele impotriva ta, ce { sa ‘ntimplat lui, AAtunci regele sa tulburat gi sa dus in foigorul de deasupra port po pitty er clad pedurea etna, Fall oes Atay ‘Abesalom, ial meu { Mai bine muream cu fn locul tau ! Abest. iom, Abesalom, ful meu I~ (2 Regi 1421). Cel ce se poartd ru cu tal sie gf lung (din cast) pe minh ha cecemrce hte gid ore wae, oh}us VECHIUL TESTAMENT x Cele de pe urmi rile ale li David ||) avid face. mostenitor pe Solomon. Apoi a zis regele David: ,,Chemati la mine pe preotul ‘Tadoc, pe proorocul Natan si pe Benaia, fiul lui Ichoiada !*! Si ei au intrat la rege. ‘St regele le-a spus: Sa luafi pe slugile Domnului vostru ca voi si s4 pune{i pe Solomon, fiul meu, calare pe catirul meu si s&-1 duce! pina la Ghihon, si acolo sit miruiasca preotul Tadoc 51 proorocul Natan ca rege peste Israel si sa sunati din trimbite 31 88 ziceyi: Sa trdiasca regele Solomon 1": Apoi si petrecei napoi ca sa Vind si si sada pe tronul meu, cdci el va fi rege in local meu i fut am porunet si fie condcatorl ni Israels ‘Atunci a trimis Hiram, regele Tirului, pe stugile sale la Solomon, cind a auzit ef tau minut eye in focal taht Cici Hiram fusese prieten cu David toata viata. ve rSclomon s860 sf ideas Templal. $i 9 trimis si Solomon la Hiram ca si spuna: ‘nTu sti ch David, tatl meu, na putut si inalte casi numelui Domnului Dumnezeului_ stu, din pricina razboaielor cu popoarele dimprejur, pind ce Domnul nu lea supus sub talpa din toate pile: am nil pote, nil alte prim Si iat eeu ma gindese #4 aidere casa tum Dumnezeului meu, dupt cum a grit Domnul clue tatal meu David, sicinds Pi tu, pe care Bw fl vot pune ft locul tu io cl a a Mu, Bt al el fr vf fis de va gregy fl voi pedepsi Eu cu tolagul barbatilor $i lovee fr ameton, dar ste Mea tx o Yt de ne fim am luato de a Saul, pe care Fam lepadatinaintea feel tale. Casa tava fi neclintid, rgatal tau va amine ves Inantea ta si tromul tau va stain vee David a dat lui Solomon planul templului dimpreuna cu mijloacele pentn tidirea loi, adugind: ylatS ce mia slat Domnuly zidegte dar sfntul loca, 8 Domnal 44 fie cu tine Sia mai ais andj! David edtre toatd adunarea: ,.Lucrarea este thare, cici nu este vorba de o casa pentra un om, ci de casa Dumnezeu | Agadar, aceia dintre voi, care doresc 88 diruasc& cite ceva, si fact aceasta de bunk voie si fiek piere de riu", ‘TIMPUL REGILOR 9 ~ Atunci tofi au adus cu dammicie, in dar, aur, argint, arama, frer si pietre scumpe. Moartea lui David. Apropiindu-se vremea lui David ca si moari, a isat el fiului siu Solomon acest legamint: ‘lata, eu ma duc pe drumul pe care tofi pamintenii se duc; fii tare i #4 fii barbat. Sa pazesti legamintal Domnului Dumne- zeului tau, umblind in edile Lui si pazind legile Lui, poruncile Lui, hotaririle Lui si ajez4mintele Lui, precum sint scrise in Legea lui Moise, pentru ca si-ti fie bine cunoscut tot ce vei face, oriunde $i ori incotro te vet Intoarce". ‘Apoi « adormit somnul pirintilor sai gi « fost inmormintat, pe muntele Sion, dupa ce domnise 40 de ani peste Istael (3 Regi 1-25 1 Par. 28). Fericifi cdrora sau iertat faridelegile gi cévora sau acoperit, pécatele (Ps. 31, 1)-190 \VECHIUL TESTAMENT Ingelepeimes tai Sotomon lugiciunea tui Solomon. Numit de David ca si-i urmeze Re ale eee, eons rege EL iubit pe Domnul gi urmat cu spunere sfatuie ui David, tatal sau. La Ghibeon ins s-2 aritat Domnul lui Solomon noaptea in vis gia is: yCere ce vrei si-fidau I" ai facut cu robul Tau David, tatal ‘meu, ‘mare mild; si pentru ci el sa purtat cu vrednicie si cu dreptate si inimd curata inaintea Ta, nu Trai luat aceasta mila ‘mare de la cl si Fai daruit fu pe tronul lui, precum este aceasta ‘Si acum ‘fu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tu rege in locul lui David, tatal meu; insa eu sint foarte tindr yi au stl conduc, ’ $i robul Tau este in mijlocul poporului Tau pe care Lai ales popor nesfirsit de mare, care din pricina muljimil Iui nu se Pee iesipiet or tol The ina propa cai ruiestei dar robului Tu inima priceputd, ca te si si udece pg popora su 4st deosebeacd ce este bine # Se te rh, le cn poate $4 povaulseh pe acest popor i Tau, care nesfirgt de mare ‘$i ka plicut Domnului cd Solomon a cerut aceasta. $i a zis Dumnezeu: ,.Deoarece tu ai cerut aceasia gi n-ai cerut” viaga. lunga, ai "cerutbogifie, mai cenit mufletele Gusmanilor tai, cai cerut pricepere, casi stl s& judeci,iata Eu Nol face dupa cuvintul Tau iat, Eu IG dau ini injelegpea i priceputd, cum nici unul na fost ca tine inaintea ta 41 nici upd tine nu se va ridica un asemenea ca tine, Ba iti voi da gi ceea ce tu nai cerut: Dogdfie gi slavd, aga met nick unal intr rept nu va fh asemenes ie, fn tote allele tale. ‘$i daca vei umbla pe dramul Meu, ca sé pazesti lege Mele i poruncile Mele, cum a umblat tatal tau David, ffi vol inmulti 32ers Solomon judecd drept, Atun destnte In tog tau sat ante Sia ci tna dine femeir «Rogemi, domnul meu, noi teh Intro cas fen am nfacut lacy fn enn ceva, A rela at dupa. ce am nascut eu, a niscut i aceastdfemei st eram impress, gnu era iment strtin ct nol in casiy ald de not amindoud. au venit doud femei TIMPUL REGILOR 151 Ins noaptea a murit fiul acestei femei, cici a adormit peste cl. an $i sa sculat ea pe la miezul nop gi mia Iuat pe fiul mew de lingi' mine, cind eu, roaba ta, dormeam, si la pus la pieptul tiziar pe ful el cel mort a pus la pieptul meu. Furs Dimineaya cind m-am sculat ca s-mi alaptez fiul, iat, el ra mortar ind mam itt I mal bine diminenjay a acest nu era fil meu, pe care niscusem". cea ie a zis: ,Ba nu, fiul mew e viu, iar ful tau mort flr cents shea” ya My al ene mOTL ‘eu e vin {Si vorbeau ele aga thaintea regelui ‘atunci fegele a ris: -Aceasta ice’ ful meu este cel vi, iar fiul tau este cel mort; jar aceea zice: ba nu, fiul tiu este cel ‘mort, si fiul mew este cel viu". ‘Apoi a zis Solomon: ,Dati-mi o sabie™; gi i osabie. ‘adus regelui182 VECHTUL TESTAMENT i a ais regele: ,.Taiagi copilul cel vin in doud gi dati o te din el uneia gi o jumaitate din el celeilalte !": Si a rispuns femeia al carui fiu era viu regelui — cdci i se tulburaseri toate maruntaicle ei de mila pentru fiul ei: .,Rogu-mé, domnul meu, dai ei acest prune viu si nu] omorigi jumai ine fe nih medi al i aid i regele a als: yDafid acestein copii cel vi, ch aceasta mamalui be ‘a auzit tot Israelul de judecata aceasta pe care a ficut-o regele. $i au Inceput si se teama de rege, clci vedeau ci {nfelepciunea lui Dumnezeu este in el, ca 82 fack judecata i dreptate (3 Regi 3-4). Giteva vorbe injelepte ale lui Solomon i pe mama ta, Ascultd, ful meu, jv tara fatal du yi ma leprae mac tae, ch wt cao cununa ‘du ica o salba imprejurul gtului tau(filde 1,89), aie ‘Ascultd pe tatal tiu care tea nascut si nu dispretui pe rama ta cnd ea guns bite (Fide 29,28). Pe ‘Ochiul care'gi bate joc de pirintele su si nu ia in seama aseultara (ce este datot) maicl sale, stl scald combi cae siligluiesc lingS un curs de apa, iar puii de wultur sil manince ide 30,17)" ear Fi milos, Nu spune aproapelui tu: ,Duse gi vino, mine itivoi da’, cind poti sii dai acum (Pde 3, 28) el ce are mil de sirman imprumuti Domnului, $i Eli va "split fapta lu cea bund (Pilde 19, 17)~ " Uragte minciuna. Buzele cele graitoare de minciund sint uriciune inaintea Dommului, iar cei'ce {aptuiese dupa adevar Sint plicerea Lui (Pilde 12, 22). __tubeste munca. Du-te, lenesule, la furnici gi vezi munca ei siprinde minte ! i malmare peste ca, nici Indrumitor, este de cu vard hrana ei i igi stringe ergi Ia albinS i veo! ct dle harmicd i ‘ce lucrare iscusita sivirgeste. Munca ei o folosesc spre sindtate si regii yi oamenii de rind. Ea e iubita gi Hudata de toti, desi e Slaba in putere, dar © minunatd cu iscusina (Pilde 6, 6-8). ‘TIMPUL REGILOR 183, 2. Din Eeclesiast Adu-ti aminte de Ziditorul tiu fn zilele tineretilor tale. Degerticiunea deserticiunilor, toate sint degerticiune, afara de ‘redinga in Dumnezeu gi de pizirea poruncilor Lui. Cici Dumne- ‘zeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie rele (Eccl. 12, 1, 18, 14), 3. Din Cintarea Cintarilor Rapestesma, iama eu tine ! Hai si fugim ! Regele m-a dus fin camdrile sale: veselinevom sine vom bucura de tine. fom dragostea mai mult decit vinul. Cine te iubeste, dupa dreptate te iubeste (Cint. 1, 3). X Zidirea Templului {mola cu regle Tiras. Solomon cra domn peste toate farile care se mind de la Eufrat pind la hotarele Egiptului Tada i Israel erau in linigte, traind fiecare sub vita sa de vie si sub smochinul sdu. Atunci Solomon a trimis imputerniciti la Hiram, regele Tirului, ca séci spuna: .Domnal Dumnezeul meu mia diruit odihna din toate partile. Si iat eu ma gindesc =i Hidese 0 cask mumeli Domaulut Dunezeului mew. Apadar jorunceste s& taie pentru mine cedri si chiparosi din Liban“. Pom'§i Hiram ia rdspuns: {i indeplinesc toata doringa, Insd gi tu sf plinesti doringa mea? $4 aduci piine pentru casa mea". ‘$1 au Ficut amindoi invoialé de a se inlesni unul pe altul astfel Solomon se apuc de Iucru, $i a pus regcle Solomon 0 convoada peste tot istaelul si corvoada erm de treizeci de mil de ‘Sii trimitea la Liban, Tuna era la Liban, iar apetenie mal mare peste ‘St mal aves Solomon inci saptezeci de mii de muncitori opted de mit de oameni taietort de piatra in munte,afard de JeieFtei mil gi trei sute de cipeteni, care erau puse de Solomon peste lucrani $4 supravegheze poporul care fScealucrul. ‘Sia poruncit rgele sf pregiteascd pietre mari, pictre ciubueite pentru temelis templulul 31 pietre cloplite, zece mi pe lund, cu schimbul: ju Tont Incas fr. Tat Adoniram era184 VECHIUL TESTAMENT $i Je au lueat lcritori ui Solomon, Iuettori lui Hiram gi lucratorii din Biblos. $i asa s-a pregatit lemnul si piatra pentru gid eee Solomon sfingeste Templul. Zidirea sa facut in gapte ani. Aun 3 adunat Solomon pe bitin ui Isael, pe clpetenile seminyillor gi pe tot! capi de fem or Tu frac, i Solo- ton, in Tenuslim, ca sf aduck chivotal cu Legea Domnul din cetatea lui David, adicd din Sion, $i sau adunat Ia regele Solomon tofi israeli in zilele sirbatorilor din luna Etanim, care este a gaptea lund, Tar dupa ce au venit tofi batrini lui Israel, au ridicat preoyii chivotul. $i au dus chivotu! Domnului si cortul adundsii si toate rare’ stint, care au fost in cortsacestes leas ads preofi si levigi Jar regele Solomon dimpreund cu toatd obstea filor lui tual care adunteed la sy orgea nace ce ul, dace jertfe: vite marunte si mari, are nu se puteau socoti Si au bigat preoi chivotul eu Léges Domnall local i, {n sfinta sfintelor din templu, sub arpile heruvimilor. DomUind Preoti au iesit din Tocagl sist, un nor umplut casa ‘Atunci Solomon a ingenunchiat inaintea altarului pentra jertfe gi'a zis: ,Oare adevarat si fle cd Dommul va lovul cu ‘oamenii pe pamint ? Cerul si cerul cerurilor nu Te ineap, cu atit mai putin aceasta casa pe’ care am zidit-o numelui Tau. Ins cautd la rugaciunea robului ‘Tau i la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu ! Ascultd strigarea’ gi rugiciunea lui cu care se roag astazi: ,Si-Ti fie ochi Tai deschiyi siua gi noaptea la ‘casa aceasta, la acest loc, pentru care Tu ai zis: ,.Numele Meu va fi acolo™. Si asculti strigarea 51 rugaciunea cu care robul Taw se va ruge in locul acesta' rice rugiciune, orice cerere, care se va face de orice ‘om din tot poponul lui Israel, cind ci pi simt nenorocirea in inima, lor fi fi vor intinde mfinile lor la templul acesta, Tu +8 ascult din cer, din local sederié Tale, si sa miluiegti, +4 faci gi s& dai ficcdnuia dupa cAile sale, dupi cum Tu cunojtiinima lui; cSt Tu singur_stii inima tuturor fillor oamenilor; pentru ca si se teamd de Tine in toate alle it vor trai pe patna pe cate Fat dat parintilor nogtai | Chiar strdinul, care nui din poporul Téu Israel, de va veni pentni numele Tau din pamint depirtat, cici ei au sf anda ‘de umele Tau cel mare side mina ta cea puternicd 4i de brayul ‘TIMPUL REGILOR 155 ie ted al ieee oe re ee eeepc seeaie ds cor dy Iroc tole pod oc et em come yi va cere Tie, pentru ca sa stie toate popoarele pamintului de tMiaie Thay te oe ceca eine cara ee tee perl Tha Tareh i ati eX mmole Tau vie hemat peste cin aceasta petietetery i data wa pogget tp cis ac Want frtfeb Dun steer Dowel sa aratat lui Solomon gi i-a ai Am auzit Fosse Gf pote i ee oclcam ie hlio yi iam ssa otis i ed sala ses 8 Ea pear eno ee era eel vor inima Mea acolo in toate zilele*. (Casa Mea casi de rugaciune se va chema (Is. 56, 7). ‘Cum era Templul lui Solomon. Templul lui Solomon a fost faut dupd plana Coral ene ins ul nal mare, Zia a hunga de 60'de coti, larga de 26 de coyi si inalta de 30 de cow.198 \VECHIUL TESTAMENT In partea dinspre rast avea un pridvor larg de 10 cofi §i lun de BO de cot iar pe csllale eat ca eae ise of 18 cofi, cu trei sinduri gi Impartite in cAmari pentru pastrarea Iucrus tempi Induntru, templul era imparjit in doud: sfinta si sffnta sfintelor. Sfinta avea in lungime 40 de coti iar sfinta sfintelor, Gare cuprindea capitul dinspre asfintit al templului era hinga de 20 de co¥i, larga de 20 de coti si inal tot de 20 de coyi, Peretii gi tavanul templului erau cAptusigi cu seinduri de cedra, toate imbricate cu aur, ba chiar si pardoseala de pe jos, o acoperi i aur. Dowd curti inconjurau templul jur imprejur: cea dinduntru pentru preoti si cea din afari pentra popor. Lucrurile sfinte. In sfinta sfintelor se afla chivotul Legii, Doi heruvimi de lemn de maslin aurti gi inalyi de 10 coti se aflau la cele doud capete ale lui i arpile lor erau de cite 5 coy fiecare In sfinta se vedeau, dincolo de altarul tdmiieni, doua talere pentru piinile punerii inainte si 10 sfesnice cu cite 7 brate, cite inci de fiecare parte, toate de aur curat. Altarul pentru jertfe se ridica in curtea preofilor. Se mai afla de asemenea o bale mare, pentru spilarea preojior, care se numea marea de aramid, agezata pe 12 boi de arama. Pe lingi altar mai erau 10 sp. pentru spdlat camea jertfelor (3 Regi 3-9) XX Slava tui Solomon. (Cei din urma ani ai lui Solomon ¢ bogat. Apucatu--a apoi Solomon gi a zidit si © casi pentru Sinauly un striluct palat, la care a huerst 13 ani, si fn Care avea un tron domnetc, fumat din aur curat $1 mpodobit cu fildcs. Vasele sale de mincat erau din annul cel mai curat, Mester sii se duceau in gare cele mai departate 4 caute ‘aur i lucruri scumpe de tot felul, precum pauni, coli de elefant138 ‘VECHIUL TESTAMENT $. @ Cu un cuvint, Solomon a intrecut in bogi tie pe toyi regii wae ogitie pe toyi regi Cinstea gi numele mare al lui Solomon. Oamenii din toate {rile lumii veneau sa vada pe Solomon $i socoteau pentru ei 0 deosebita cinste cind puteau sai trimita daruri. din Saba insé, auzind de slava lui Solomon cea in numele i. & venit sii incerce infelepciunea cu cuvinte sgreu de ingeles. ‘Gind aceasta La intilnit gi cind a vizut toatl slava lui, se tumpli de mirare si zise: ..Adevarat este ce am auzit eu in fara ‘mea de lucrurile tale si de intelepciunea ta credeam pind n-am venit si n-am vazut eu ochii mei; si iat, nici pe jumatate nu mi se spusese; tu ai injelepcune gi bogie mult ‘mai mare decit cum am auzit eu. Ferice de oamenii tii gi de aceste shugi ale tale, care ‘totdeauna iti stau inainte gi asculta injelepciunea ta ! Binecuvintat si fie Domnul Dumnezeul tiu, Care a binevoit si te puna pe tronul lui Israel ! Domnul, din dragostea cea vepnicd a Lui citre Israel, tea pus rege 3 faci judecati.9i areptate". Apoi_regina ia adus daruri scumpe de aur si de pietre scumpe, gi cind a plecat, a incireato 41 Solomon de darutt Solomon picituieste. Solomon gia luat in casitorie femei plgine, care Lu fut 5 cadd in inchinaea de iol toma trineye. $i sa miniat Domnul gia zis lui Solomon: ,.Pentru c& sau facut aceste Iucruri cu tine si pentru cé tu nai tinut legimintul si rinduielle Mele pe care yi le-am poruncit, de aceea + vol rupe regatul tiu din mina ta gi voi da robului tau. Insa in zilele tale nu voi face aceasta, pentru David, tatal tau, ci din mina fiului tau il voi rupe™ Solomon a domnit 40 de ani peste Israel. $i a adormit cu parinfii lui, 9i a fost inmormintat Solomon la un'loe eu paringt hu, In cetatea hui David, tatdl su; iar in locul lui in Terusalim 52 facut rege Roboam, fiul sau (3 Regi 91152 Par. 9). t aceea, cel cia i se pare ed std si ia seama sé mu cadé (1 Gor. 10, 12). REGATELE LUIIUDA SUISRAEL Dezbinarea regatuluiisraelit 2 oboam pricinuieste dezbinarea. Auzind de moartea lui USS remap entity semingiilor au. venit la Roboam, die sence eee iene munea cea grea a tatilui tau gi jugul cel greu care ba pus fl pe noi, gi iti vom sluji I" Si a zis el cAtre el: ,Ducetiva $i © $4 Seniti poimiine la mine. $i & pleeat poporul. ‘Atunci regele Roboam a intrebat pe bat stetnici pe linga Solomon, tatal lui, pe cind traia el, gi lea zi Cum ma sfatuiti s& rspund poporului la cererea aceasta160 YECHIUL TESTAMENT i au zis: yDack tu vei fi astizi slugi au tui aceia poporului acestuia si vei slji; daci le vei face gustul lor gi Fel vorbi eu blindefe, atuncl 1 ff vor f obi in toate sille™ ‘Roboam insi mi tint seamd de acest sfat, ci ascultd pe tinerii, care crescusera impreuna cu dinsul, si rispunse poporu- Ii: Fatal meu a pus jug greu peste voi; eu insa $i mai greu voi face jugul vostru; tatal meu v-a pedepsit cu bice, eu insd va voi pedepstcu scorpioane !1 ‘Atunci zece semingii alesera domn pe leroboam, si. aga israclijii aledtuira doud regate: regatul Iul Israel gi regatul lui Tide. ‘cesta din urma mu cuprindea decit dou’ semin{ii: « fui ade glut Veniamin.Leratlimal rimase capiala Nude, ar i Israel isi alese de capitala la inceput Sichemul, apoi ‘Tifa si mai trziu Someria. Aceate doua state aproape totdeauna au fost in luptd wnal cu atl. Teroboam se inchind Ia vigil de aur. $i 22s Teroboum tn sine: ,Regatul poate si treacd iar la casa lui David. Dac poporul cesta va mal merge la Tesusalim penta aducere de ert fn asa Domnului, atunci inima poporufui acestuia are si se intoarcd ta domnul lor Roboam, regele iui luda; pe mine au si mi ucida, iaie ay sf Se intourl iris sub stpiites ll Roboam, rege ‘Si sfdtuinduse, regele a fcut doi vifet de our gi a zis poporului: Nu trebuie’ si va mai ducesi la Terusalim; iatd Sumnezeii tli, Isracle, care te-au scos din pamintul Egiptului ‘$i pus unul fx Betel, iar pe celalalt in Dan. ined. fapta aceasta a dus la pAcat; cici poporul a inceput 84 meargi pentru ase inchina unuia din ei, pind la Dan, gi a ards templal Domnul ink ‘ ‘$i astfel a aruncat Ieroboam snarea idolilor. Dar Bunscora fe tb pes peogreel Abies feat ctu Bal lepida, stirpi-voi gi Ew casa ta! ‘Dumnezeu trimite prooroci. Pentru a aduce la calea adevi. pe popor, Dumnezeu a trimis la ei pe prooroci rului Sai. vestit pedepsele ce avea s4 trimita Dumnezeu asupra oamenilor Bry Pact for au preciso mulime de hers din viata nel axes, Demme wet eeamae spusele lor printr-o multime de minuni, pe care ia imputemicit Bie tacd (Peg 1213). Un raspuns blind domoleste minia, iar un cuvint aspru atid sminia (Pilde 15, 1). i ‘Acesin au propoviduit pocaings eu ewvintal shew faptazal REGATELE LULIUDA SUISRAEL 101 A. REGATUL LUIISRAEL 4 Ineeputal prooroci li te lie ta pirful Cherit. Ahab, al gaptelea rege al lui Israel, 2 Titaeott fn neler p to cel ce fuser inainte de a Gisitorindu-se cu Lzabele, fata regelui Sidonului, a inceput a se fnchina zeului piginesc Boal, cdruia ia zidit in Samaria un templu mare si & pus ca slujitor! 450 de preoti mincinogi, i reo cei adevirayi a lui Dumnezeu ia omort. ‘Atunci lie Tesviteanul, prooroc din Tesba Galaadului, a zis ede Ahab: ,Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, inaintea Giruia slujese’eu; fm acest ani nu va fi nici roud, nici ploaie, decit numa cind voi zice eu. ‘Sia zis Domnul edie Mie:102 VECHIUL TESTAMENT »Dute de aici, indreapticte spre risirit 4i te ascunde la pltul Cheri, care este in faa Tordanulul, Apa vei bea din acel Piru, jar merinde am ponincit corbilor sii aducd acolo" + Si pect Mi fa et dup cuvintal Domnuh; va ds gia sezut pia ‘Cherit, care este in fata lordanului. Gort aduceat pine gi came diminets, lie si came seara, jar api bea din pi. ‘Dupi'o vreme piri a seca, nemaifiind plosie pe paint. ie fn Sarepta. Atunci a fost cuvintul Domnului cite Hi, cl: »Scoald 91 due Ia Sarepta Sidomuhi gi geal acolo, cle! iat am’ poruncit acolo vinei femei vaduve site hrineasca. i a sculat el gia dus la Sarepta. $i nd a ajuns la portile GA so tonite titel ett remediate He sia zs: Aducri puting apa cash beau St ga dus ca si aducd, dar The a strigato gi ba x Adami yi obucatd de pline sk minine 1 Ea ins a zis: ,.Viu este Domnul Dumnezeul tu, n-am nici o farimitura de pline, ci numai o mini de find intr-un vas §i putin untdelemn fntr-un urcior. $i iatd, am adunat clteva wreascuri si ma duc si o gitesc pentru mine gi pentru fiul meu, sf mincdm $i sd murim". Atunci i-a zis lie: Nu te teme, ci du-te gi f& cum ai zis; dar fa mai intii de acolo o turta pentru mine si adu-mi-o, iar pentru tine si fiul tiu vei face mai pe urmi. Caci aga ice Domnul Dumnezeul lui Israel: Faina din vas nu va scidea si untdelemnul din urcior nu se va imputina pind in ziua cind va da Domnul ploaie pe pamint $i sa dus ea gia facut asa cum i-a zis lie; si sa hrinit ea gi cl gi casa ei o bucata de vreme. Caci fina din vas na scizut si untdelemnul din urcior nu a imputinat, dupa cuvintul Domnului, grait prin Ili. lie inve pe ful viduvei. Curind dup acees,copitl vaduvei acelela'va imbolndvit ga mutt, 41 Unguiile ef au mini pe Iie. Siva rogat Tc lui Dumneveu gi suflind «zis: ,Doamne Bumne Zeul meu, ak se Intoared suletol acest copil im el (3 Sia aSultat Bommul elas lui Hie; yi sa ntors sufletal copiului cesta in el pa soa (8 Regi 1617). Domnad om bd ol phrd de fotme safes coat drape (Pilde 10, 3). i a REGATELE LUIIUDA SUISRAEL 163 X Jerta ite | lie adun& poporul in Carmel. Dupa trecere de mai multe zile, a fost cuvintul Domnului citre Hie in anul al teil: zicind: ,Du-te ite arata lui Ahab, si Eu voi daploaie pe pimint!* ‘$i's-a dus Tlie la Ahab gi a zis cdtre el: ,,Drimite dar acum i adund la mine in muntele Carmel tot Israeli, dimpreund cu cei atru sute cincizeci de i Baal gi joroci ai dumbrivil Si a tims Ahab pe tot fil lui Israel gia adunat pe toi proorocl in muntele Carmel. ‘Mund sa propia Ie de tot poporal ya xk Pink nd veti gehiopita de amindou piconrle,? Dact Domnal este umes amati at 1131 deck este Bea uma aca Poponl inst na lapuns nim. $i a zis lle ete popor: »Prooroe al Domnului am rimas sumal eu singut, far prooroct ai lui Baal sint patra sute cnczea de" oameni, fi prooroc! i dumbravilr state, patra bu Dajine dot juncly ei sip sleagd unl si tale bucd i 9 s441 punk pe lemme, dar foc si'na aif; iar ea vol gat pe celdllt sige gi vol pune pe lemne i foc nu voi atta, F ‘poi voi af chemai numele dumnezeului vostry, iar eu voi chema numele Domnulti Dumnezeulut meu, 9! Dumsceeul care va rispunde cu foc, acela este Dumnezeut. §i'a rispuns tot poportl: i Cboarh. foc din x {Si vl alegeft un junc gs ily pla chemaji numele a ais He proorocilor hui Baal: a oi inant, cit sinteqt mai imnezeult vor, dar foc #8 nt ume Nai Baal de dimineaya pink ls amiazd rcind: Bale, auzi-ne !* Dar na fost nici glas, nici rdspuns. $i sireau impreju: rul jertfelnicului pe care facuser’. 4 Tar pe la amiazd, Hie a inceput si rida de ci si zicea: Strigaji mai tare, ci doar e dumnezeu ! Poate sti de vorbi cu cildtorie, sau poate doarme; strigati mai tare «Sil strigau cu glas mai tare si se intepau dup& obiceil lor cx sii icin, phd ce curgea sng. ‘recuse acum de amiaza tei tot +-au zbuciumat mereu pind la timpul jertfei. Dar na fost nici un glas, nici réspuns, nici Juat i juncul cae li ca dat gi Lau git au chemat164 \VEGHIUL TESTAMENT auzire. Atunci a zis Iie Tesviteanul cétre proorocié tui Baal: ‘Dafi-vi acum la o parte ca si-mi sAvirgesc gi eu jertfa mea !* Sisau dat lao parte. i ees i s.a apropiat tot poporul de el. hice fusese drimat. ‘A luat llie douisprezece pietre, dupa numarul semintiilor fillor lui Iacov, cdtre care zisese Domnul; ,Lsrael va fi numele téultt tn gt din pitrleaclejertelni in numele Doma fadind'imprejunal erfelniculi gang Incipator ca de. doud ‘miauri de sAminj4, a agezat lemnele pe jertfelnic, a taiat juncul fn bucati silea pus peel. $i a zis: ,Umplegi patra cofe cu api gi le tumati peste jer’ arden doth ott lemme 1 Shaw facut apa Aol 2 fis: ,Faceyi aceasta a doua oara !" Si'au facut la fel a doua »Apropiajivi de mine !*: i a facut jertfelnicul Domnu- “Si umbl de api. lar la vremea jertfei de seara, sa apropiat Hie proorocal si a strigat Ia cer si a zi: ,Doamne Dumnezeul lui Avraam, al Iai Isaac $i a lui Israel 1 Auzi-ma, Doamne, auzi-ma acum cu foc, (2 84 cunoascd astdzi poporul acesta e& Tu singur esti Dumnezeu in Israel gi cd eu sint robul Tau. Auzima, Doamne, auzi-ma, ea s& cunoascd poporal acesta ci Tu, Doamne, esti Dumnezeu ici Tule intorei inima la Tine". $i sa coborit foc de la Domnul gi a mistuit arderea de tot, lemnele si pietrele, $i farina, si a mistuit gi toatd apa care era in gant. ‘Facefi aga si 2 treia oar “apa imprejurul jertfelnicului si ganyul se umpluse $i tot poporul, cind a vizut aceasta, a cizut cu faya la mint sia 2st »Domnal este Dumnecew, Domnal este Dune: zeul'! Tar Tlie le-a zis: ,Prindeyi pe proorocii lui Baal, ca sii nu ‘nici unul din ef 1" $i tau prins, gi ia dus Tlie la pirtul ‘Chiyonului a junghiat acolo. ‘Dumanereu trimite ploaie Iie edtre Ahab: ,Du-te de mi ‘cade ploaie™. 9 rugiciunea lui Ue. Apoia zis DU‘beas chlo ante vant REGATELE LUIIUDA $UISRAEL 165 Sia zis ucenicului siu: .Durte gi te witi spre mare ddus el gi sa uitat gi a zis: Nu vad nimie™ El ia 2i "Du-te 9i fa aceasta de gapte ori". aptea oard a zis: lata se ridica din mare un nor elt © palma. Tar Tie a zis: ,Dute gi spune lui Ahab: Tnhama gi fugi, cas nu te apuce ploaia !* i pe cind gribea cl, cerul sa intunecat de nor si sa pomit jele"§iploue mares lar Ahab, suinduse tn chat 40 dus Ia Ieeel. Tar mina Domnului a fost peste Ile, si incingindu-si rmijlocul, a alergat inaintea lui Ahab, pind la lareel (3 Regi 18). Ascultd Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn (Deut. 6, 4).188 \VECHIUL TESTAMENT Tie in pustiu [lie fuge dinaintea Izabelei. Ahab spuse Tzabelei cum Ilie ‘a ucis pe preotii lui Baal, gi aceasta se umplu de minie si use oamenii sii si urmiireascd pe prooroc. ind suse Macs, ¢ aati» pent oi scape viata sa, gi a venit la Beer-Seba, care este in luda; gi sha lasat ttcenicul acolo, iar el dus mai departe in pusti, cae de o 2 si sa agezat sub un ienupir, si igi ruga moartea, zicind: ‘Miajunge acum, Doamne ! lami sufletul c@ nu-s eu mai bun a adonmit acolo sub ienupir. §i iati an inger ia atins sii-a zis: Scoala de mininca si bea Sia cdutat Tlie gi iatd, la cipatiul lui, o wrtd coapta in vate’ si un urcior cu api. $i a mincat si a but gia adormit Dar iat ingerul Domnului s-a intors a doua oara, s-2 atins de el a.zs: ,Scoald de mininca gi bea, ch lungi-jestecalen $i sa sculat Ilie si a mincat gia biut gi, intarindu-se cu acea imincare, a mers patruzeci de zile si patnizeci de nopti, pind la Horeb, muntele tai Dumnezeu. Sai Dommul se arat Iu ie, $i 2 nua acolo intro pester si 4 rimas acolo. $i iati cuvintal Domnului a fost catre el si ia (Ce faci aici, Mie 22 Tar Tlie a zis: Cu rivnd am rivnit pentru Domnul Dumne- zeul Savaot, caci fii lui Israel au parasit legamintul Tau, au darimat jertielnicele Tale si pe proorocii Tai bau ucis cu sabia, “ainda a singur* $i.a zis Domnul catre Ile: ,Lntoarce-te inapoi gi unge pe Elise, fil lui $afat, prooroc fa locul ti ! Eu insi micam oprit dintre israeliti sapte ‘mii de barbagi; genunchii tuturor acestora ‘nu sau plecat thaintea lui Baal si buzele tuturor acestora nu lat sdruat® Elisei se face ucenic al lui lie. Atunci a plecat lie de acolo gia glsit pe El rechi_ de boi la pluguri si la perechea a douasprezecea era el si. Sille a recut pe ling’ el, aruncindusi mantia. ‘Atunci_a lsat Blisei boii’ si a alergat dupa Ile, zicind: yitebmd si merg si rut pe taldl si pe mama mea si vot ven api tines ar el fa as: Buc gi vine napot, cf cea Tent eficat Plecind de la el, a lust o pereche de boi, a junghiato gi Ghana fog plop! boii 2 Ripe pone’ love eo eg fil hui $afat, arind; acesta avea douasprezece. REGATELE LUIIUDA SUISRAEL. 167 la oameni si au mincat-o. lar el s-a sculat si sa dus dupa Iie gi a inceput s8:i slujeasca (3 Regi. 19). Doresc sd ma despart de trup si sd fiu impreund cu Hristos (Filip. 1, 23). X Viatui Nabot [A hab rimeste via fui Nabot. tar dupi aceasta, sa pe- weet eagute: Naot ieee sven eel o vie lingh cartea Tegele Samatci, Hea AGh GOMDRTitet slalddacrilss simi fac din ea 0 ‘de verdeju clei aproape de casa mea; iar in local ei iti voi dao vic mai buna decit aceasta, sa dact iti vine mai bine, ii voi da argin ct preuieste ea" Naot fnsh a's chtre Abab: ,SH mi fereascd Dumnezet sf dau eu mopteaitea plinflor mal ‘Sia vent Ahab acash tret gi amit de cuvintl pe care id spusese Nabot inecltean da mogtenireaparing- ibe mei, $i cu duhul tulburat, ea culeat in patul sau, 2 intors ¢fataia perete sina inca. Tne pune ol wid pe Nebot cn picte. Atsoci a itiat Ieablay femeia i, fal §t De ex este Intstat dual thu situ mani! ? 91 Ahab 4 spas stuncipricina supra Ziva lzabel femeia Iu sale ‘e4 via lui Nabot izreeliteanul i-o dau eu !*! ‘pumele lui Ahab, lea pecethii fri jt'la antag din fabot, care locuiau cu el acolo. In serisoriinsd ea scria aya: ,Vestii tuturor sd posteasca post si pune}i pe Nabot inaintea poporulul, $i puneti doi oameni netrebnici s&. mérturiseasca impotriva lui si sa spuna: Ai hulit 4 pietre gi aga, Si au facut barbayii cetagii lui Nabot, batrinii gi fruntagit care locuiau cu el in cetate, asa cum le porincise Izabela i cum scrisorile trimise de ea lor. os in teva hal Nabot, af acenta fost omosit cu ple, lar averea ia sau fost nate de rege,168 ‘VECHIUL TESTAMENT Ahab si fzabela sint i. Dupd ce regele a pus stipini io pe A ham ae ae perso iea'zis: Va 38 2icd Lai ucis gi ial rapit moptenirea? Aga zice Domnut! In local unde au lins clini singele lat Nabot, acolo vor linge lini ‘au, iar pe Izabela cfinii o vor minca sub lurile cetagii*, Si dupa teei ani, Ahab, find ranitint-o batalie ea avut cu regele Sire a fost pus intra car, si spre seara muri. Si dupi ce regele a fost adus in Samaria si ingropat, au splat cars clin Tins single tp ze The a dt ip its, Zoku se fac rege si intra in Inveel; iar Taabela stten astra. $i a zis Lehu: ,Aruncayio jos !* Si sa facut asa, Heabela a fost aruncati pe fereastra si, cAzind jos, #-a zdrobit si a fost cleat sub picoarele calor, iar cin au mineat cimurile i n-a rimas din ea decit teasta, picioarele si palmele miinilor (8 Regi 21-25; 4 Regi 9). # Vai de cel rdu, ed rautatea este a lui si va fi judecat dupt faptete lui (Is. 3,11). Yi scat a ce. lik | lie este ridicat Ia cer. Stiind ci Domnul voieste si ridice de pe pamint, lie gi luat ramas bun de la ucenicii Elisei iaal nu, vol si se despartd de dinsul, ci ven impreund cu " Elm xs: , Sub mesteactn Ysa Daniel: rept mingit supra capului tau. Acum ingeral lui Dumnezcu, Wind raspuns de eel, te $a spinteca in doua i. punindu} alituri, a poruncit si aducd pe eelilalt gi a sie Sb os Dasa gto» lady oom et ingelit yi pofta a zvratit nim t “Ava faceai fetelor hil Isesel cate de fried, se cou voi; el noa sent Fata lai Tuda Faradeleges voasird ‘Acum spunemi sub ce copuc Fath pris 2 lar el a ais _Sub sein" : $i Fa zis Daniel luis Drept ai min(it yi tw asupra eapalui tau, Ca agteapta Ingerul hi} Darmnezeu, avind subier sk te tie invioud, es ¥& piarda de tot pe ¥ ‘Si'a strgut touta adanares cu gs mare gia binecuvintat pe Dumnezett Cel ce inbivesie pe cel ce nadajduicsc in EL ‘Sis sculat asupra celor dot hatrini, cd + dovedit Daniel din ctvintele lor, ct au marturst strimb silea facut dup lees Iai Mole, precum cu sicleyug ginditau sa facd aproupelui lor, #1 ba oneet gi a schpat thigele cel nevinovat in niu aceen, Tar Hilchia gi femeia iui au Taudat pe Dumneseu pentru Suzana, fit lor, impreuna cu Toachim, barbatul e, ic toate neamurile ef pentni cd nu sa aflat intra ea Tucra ut. $i din hua neeea, Daniel a fost mare in ochii poporuui impreunau HINIPU'L ROHL T HANICONICE Prin pdcatl buzelor se prinde in lat pacdtoni iar deptal (prin dreplaten ui) capa din rimtorare Bide 1013}. Visul regelui Nabucodonosor sumnezeu trimite regelui un vis ciudat, $i in anul a doil I'dlomniei lui Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar dul luis culburat si sommul nud mat prindea i a poruncit regele sa cheme pe vYSjiton, pe prezicatori gi pe magi 91 pe cade, ea sii spuna regelui viele fut $i ei au Tnerac gi au infatigatinaintea reget $i lea zis lor regele: ,,Visatam un vis; duhul imi este tulburae si vreau sa stiu visu ‘Raspunsau caldeii in faqa regelui si aw zis: Nu se allt ‘om pe pamint care s4 poats face cunoseut ceca ce’ cere regele, Rindea ‘nick un rege oncit de mare gi de puternic ar fi, nu at cere aga ceva de Tanici un Uleuitor de semne, vrajitor sau caldeu Si luce pe care il cere regele este grew i nimeni sltal mu poate sil descopere inaintea lui, decit ze al ciror locas nu este printre cei murite Din aceasta. pricind regele sa miniat i, in marea lui furie, « poruncit si fie weigitofi ingeleptit din Babilon ‘Cind ponies a iesit ca ingelepyi si tie smoriti, trebuia sa tie omorit $1 Daniel, $i ei dimpreuna cu el "Atanci Danici ish indzepta cuvintul ew ingelepeiune si iscusinga care Ariol, maimarele ydai regelul, care ieyise si omoare pe lngelepil din Babilon, 1 incepu a grit catre Anioh, iimputericitul regeluts De ce a dat regele o porunca aya de spr Dupsce_Arioh ia Limurit lu Daniel rostul porunc Daniel plecd i raga pe rege sd-ilase vreme casi descoperetleul Dunmeccu descoperi lui Daniel visul. Dupa accea Daniel se dluse "isa ful 31 dada de stire lui Apania, Misael, Azar, prictenii Ini, care este pricina, cerindule sf) roage Terbinte fnilostivies fai Dumezet din ceruri pentru aceasta tain’, ca Sina se lise $8 piara Daniel si prietent lui impreuna cu ceilalpi ingelepti ai Babifonului “Arun is descopesit lui Daniel tana aceasta intro vedenie dle noapte. Sia preaslavit Daniel pe Durmezeul cera, Dus find poi la rege, Danii it zse: ‘Taina pe care vrea sao afle regele nu pot <0. faca cumoseutd lal aici ingelepti, nil prezicatoni, ici vrajitor, nici cititorit in stele,1a VECHIUL TESTAMENT Dar este un Dumnezeu in ceruri, Care descoperi tainele gi Care a facut cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va intimpla fn vremurile ce vor veni. lat care este Visul si vedenia din eapul ‘tu, cind erai culeat in patul tau: "Tie, rege, {fi teceau ginduri prin minte, cind erai in patul tu, pentea cea ce se va ntimpla mai pe umd, gi Cl ce Yea sdescoperit taina tia dat 58 sti ce va fi. ‘Si'mie, nu’ prin injelepeiunea care ar fi in mine mai mult decit Ia tofi cei vim s-a descoperit taina aceasta, ci ca si se fact stiut regelai infelesul ei ca sd cunosti gindufle inimil tale (©, tege ! Tu priveai gi iat un chip — acest chip este peste misurl de mare 91 strilutirea lui neobignuita — statea inaintea {a gif gigarea lu era grozava ‘Acest chip avea capul de aur curat, pieptul si braele de argini, pintecele si coapsele de arama, ‘pulpele de fier, iar Piblosrleo parte de fers parte de hut “Tu priveal sata o piatra desprinsa, nu de mina, lovi chipul peste picoarele de fer side lut gile sfarima- ‘tunel furd sfdrimate in acelasi timp, feral, lutul, arama, argintul 51 aural st ajunsesera ca pleava de pe atic vara gi vintul lela cat sine fara ca sa se gisensca local lor; iar piatra care a lovit chipul s ereseut munte mare si a umplut tot pamineal”. Daniel tileuieste visul- slat visul, iar tleuirea lui o vom spune inaintea regelu. “Tu, rege al regilor, caruia Dummezeul cerului-a dat regatul, pputerea tana si marines, 41 minilecaruiaa dat pe fil oameni- {or'in orice qinut ar locul, precum 3i fiarele clmpului, pasaile cerului, $1 ia dat stapinire peste toate; tu esti capul de aur. 3 dup de seve dct un al esata mic dct al Eu, apoi_un al teilea regat de eramd, care Va stipini peste tol pamintal iain i $i un al patrulearegat va fi tae ea fierl si dup cum fierul sfarima $i zdobeste tot, si el va sfarima 3i'va preface totul in pulbere, ca feral care face totul bucati. lar picioarele pe cate le-ai vizut si degetele: unele de ut de olay, $i altele de ier, inseamni ca va fun regat impartit gi va fi tare ca fierul, dupa cum tt ai vizut fier amesteeat cu Int Si degetele picioareior, unele de fier si altele de lut, Inseamna ca regatul va fi parte tare, parte yubred. ‘$i dupa cum ai sazut fierul amestecat cu lutul, aga se vor amesteca prin inrudiri, dar nu vor avea legatura temeinicd intre cle, dupa cum fierul au se poate amesteca la un loc cu lutul. FIMPUL ROUU: BABILONICE 199 In vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat vesnic care nul va fi nimieit niciodata si care nu va fi trecut la alt popor; El va sfarima si va nimiei toate aceste regate gi singur El va ramine in veci. Dupa cum tu ai vazut ci o piatrd a fost desprinsi din munte, nu de ming, si a zdrobit ficrul, arama, lutul, argintal gi aurul, Marele Dumnezeu a dat de stire tegelui ceea’ce va fi in viitor; visul este adevarat si tileuirea fui neindoielnica ‘Atancl imparatul Nabucodonosor a cazut cu faja la pamint, si sa inchinat inaintea lui Daniel si dadu poruncd sici aducd Jertfe si timer. / ‘erwin a Rispunsa regele citre Daniel i a is: , rat Dumneseal vestnt este Dumneseul” dumnesdilor regilor, descoperitorul tainelor, cAci tu ai putut si descoperi aceasta taina"” ‘Atunci regele ridica la mare vrednicie pe Daniel gi ti did daruri si numeroase Iucruri de mare pret, sil puse guvemator Beg fof fimutl Babilonala 9 cSpeten’ peste top! ingle abilonulu. Pentru aceea m-am rugat si mi sa dat infelepciune (Int. Sol. 7, 7). ae res ei trei ri in cuptorul de foc P tietenii Iui Daniel rimin tari in crediny. Dupi aceca Nabucodonosor a poruncit 38 se facS un idol mare de aur, inalt de. 60 de cofi. $1 indata un crainic strigd cu glas tare slat ce vi se. portneeste voua popoarelor, neamurilor si limbilor: De tndatd ce veyi auzi plasul timbitel, fautalu, chitare, harpei, psalterionulti, cimpoiului, 1 al tuturor instru: mentelor muzicale, veyi cédea la pimint si vd veti inchina hipulut de aur pe Cate ba ridicat regele Nabucodonosor; iar ine nu va cadet la pamint gi mu se va inchina, chiar in acea ipa’ va fi aruneat in mijlocul unui cuptor cu’ foc arzator". ‘Toata Iumea +a aruncat la pamint $1 sa Inchinat; numai Anania, Azaria si Misael nu sat inchinat. Ziva regcle c&tre e: ‘Dacd ‘nu vrefi sé va inchinagi, intro clipd veti f aruncati in mijlocul unui cuptor cu foc itor. $i care Dumnezeu va va {capa din mina mea > Tar el au raspuns la aceasta si-y dam th ), Nabucodonosor, noi n-aver nevoie ca ispuns |20 VECHIUL TESTAMENT Daca, inte-adevar, Dummeeeul nostra Canuia fi slujim poate sine scape, El ne va sedpa din euptorul cel cu foc arzator 5 tina Go eae | Dat dacd nu, sts fe de tine, 0 ee, cd not ‘nu vom sluji dumnezeilor tai 91 inaintea chipulut de aur pe care tua agezat na vorn e8ded la paint’ = me Ingerul apiri pe cei (rei tines. Atunci Nabucodonosor se sumplu'de omine st fi schimba infatipares fefel sale fafa de eb Si incepind iardgi a grii, porunel 52 incdlzeased cuptorul de ‘apte on mai mult decit era de obice. ‘$i porunel celor mai putemici oameni din ostirea lui sii lege sth arunce in cuptonal cel eu focarzator. "Atunci acesti oameni, imbricai cum erau: cu mantie, fnctlfmainte, pilirie s1 cu toatd imbracamintea lor au fost Hegattarancali in ibe upton foc arzdtor findea. porunca regelui era grabnici i cuptonil foarte fnflebintay abel oament care su afuncat pel cet tel ine fost mistiti de vapaia foculul ‘St acesti tret barbayi cazuré legati in mijlocul euptorutui cu foe arzator. Regele da cinstite Adeviratului Dumnezeu, Atunci regele Nabuedonosor fu cuprins de spaima sise scula in graba. El prinse a grai ai zse-catre sfetneil sais ,Oare nam aruncat noi {rel harbatilegati in mijloeul cuptondiui cu foc arzator Raspuns-au si rau zis: ,Cu adevSrat aga este, o rege [= ‘Sh incepind din nou a gra, ase: fata cu vid patru birbagi deategiyi, umblind prin mijlocal cuptonalui, nevatamayi, lar chipul celui deal pateulea, ca fajaunuia dintre fit zeilor™ uni se apropie Nabucodonasor de gura cuptorului cu foc arzdtor 31, inecpind grai, cise? ySadac, Megac si Abed: Nego, slujitoril mei, iesiti alard 91 veniti la mine! Atunei cei ‘wel ner iegiradindundrul cuptonilai Si aduninduse satrapil, dregatori cei mai mari, ocimuitorit si sfenict regell, vavurd cd focul nu pricnuise nick o vatamare Trupuluiacestor cameni, c& nie peri caput nu se pitlisers gi cahainele lor etau neschimbate 91 68 niet mar nu miroscai 4 foe Rispunsa Nabucodonosor gi a zis: Binecuvintat si fie Dumezeul lai Sadrac, Megac’ yi Abed-Neyo, Care a timis pe ingerul Siu sia izhavit pe servll Sai care igi pusesera nadejdea inv El si ce au cleat poranca regeluh si shat dat trupurle lor 4 simu slujeased si sin se iehine altor dumnezei decit Dumnezeult lor” TIMPUL ROBILA BABILONICE a Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-t ucida; temefivd mai curind de acela care poate st sufletul gt trupul si le piarda in gheena (Mt. 10, 28). Necredinciosul rege Belsagar B etyatar necinsteste yaslesfinte. Belpatar, vegele Babi uy faen an mare ospay penint O.mie din dreydtori in fata celor o mie, bau vin Welgayar ‘cind era im toiul ospatului, la bautul, vinului, porunci si duct vasele de aur si de aryint pe care Nabucodo: hovor, tutal sity Te iuase din templul din Ierusalim, ca regele Sa Bea vin in ele impreund eu deegatorit sti, femeile sale yi ‘oncubinele sale. ‘Atunci au fost aduse vasele de aur side angint care fusesera luate din casa lui Dumnezea din Terusalim st bauri din ele regele 91 dregatori si, femeile sale si coneubinele sale. El baura vin si preamarira pe dumnezeit de aur, de argint, de arama, de fier, de fem ile plate Vestirea pedepsei pentru acest piteat. In. aceeasi clip ieyint degetcle umel mint de om care seascea in fata sepia Celui mare pe tencuiala peretelat palatuls regal, st reyele vazu ntl degeteloe mint care seria Aan faya vegelui se ingabeni si gindurile fui se tulburara; incheicturile coapselor sile se slabira, lar genunchit i se izbira tunul de altul neineetat Reyele incep si strige din toate puterile si i se aducd preaicatoril, caldeit 91 tleuitori de seme. Atuncl el peinse a Eni gi zie tuturor infeleptilor din Babilon: ,Oricmve va cit Scrisul aceata si iin va arata tilewires lai va fl imbraieat in vesmine dle purpura, lan} de aur tse va pyne imprejural git hist va ‘cit ca al wellea in regaul meu! Atunch venira tout infelepyii regelui, dar nu paturt serisul, nici sii faca cunoscut intelesul Ta Reyele Belsajar se inspdimineh foarte, fata lui ingilbeni, iar dregttori lai ramasera inmariurit Mtunci a poruncit si vind Daniel. $i a zis Daniels tu tea ridicat impotiva Stapinulai ceruhit yi at ads vasele case Sale Tnaintea tay $1 ai bat vin din ele, cu gt dregatorit ti, femelle t Si concubinele tale, 3) ai preaslavit dumnezei de argint, ce aur,202 VECHIUL TESTAMENT de arama, de fier, de lemn gi de plated, dumnezei care nu vid, nic nu aid i nici nu cunote nimc, laf pe Dumnezeu, In mina Gaui este siflarea ta si toate clile tle, nu Leal cnstt. saan AUIRE mis wrl muncae' srs cet caine: at inseipfia care = fost scrisd: Mone, ckel, ufarsin. Ree Se i Manan [oon Canoe wi rnamaratzilele regatull tu gii-a pus eapat Tekel: La cintitit in cintar gi la gasit user. Peres: a imparjit regatul tau gi la dat’ mezilor i persilor". tueilea in imparatie. Chiar in noaptea aceea a fost omorit Belyatar, impiratul caldeilor, $i Darius Medul a luat imparaia lui (Dan. 5). Tata Judecdtorul sta inaintea usilor (lac. 5,9). nnrot_komnenamtosice 7 203 Daniel intia oar in groapa cu lei lege de stat opreste mugiciunea. Darius, noul rege al O'SEiomuluty i'puscie’in gid si Incedinyere, bi Daniel cirmuirea tari intregi. Zavistuind pe Daniel pentru cinstirea aceasta, satrapii cautau sil invinulasea, dar nu aveau cu ‘ce. Atunci, ca si poatd maguli pe rege, il indemnara 34 dea o inci. prin care se oprea pentru 30 de zile orice rugiciune, fe citre Dumnezeu, fie citre oameni, afara numai de cea catre rege; cei ce nu se vor supune, si fie pedepsiti prin aruncarca in groapa leilor. Regele primi propunerea asta. Daniel s¢ roagi $i dupa aceasta, ca de obicei. Indaté ce Daniel ati &§ Sate de porumcd fost dat, inn casa sa care avea in chmara de sus 0 fereastra deschisa Inspre lerusalim, $i in fiecare ai ingenunchea de trei ori, se ruga si luda pe Dumnezeuy cum feea si mai inainte, Satrapit il piriré la rege $i ccerurd ca el Si fic aruncat in groapa eu le Cind a auzit regele acestea, sa twlburat foarte si sia indreptat gindul spre Daniel, cum ar putea si-l scape, 51 pind la apusul soarelui sa strut ¢a sil scoatd, U ‘in urma, oamenii aceia intrara in graba la rege gi fi ziser wStiut sii fie, o rege, ea, dupa legeamezilor gi a pergilo ‘Grice poruned. sau oprire data de rege nu se poate schimba’ ‘Atunci regele ddu porunca sa aduca pe Daniel 5i il arancé in groapa cu lei. Dupa aceasta, regele prinse a ise Lui Daffels"sbumneseal du pe Cire tr I casey tard Incear, ‘Acela te va scapa !'? "Apoi sa adus o piatra care a fost pusd peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul siu, st cu inelal dregatorlor ‘ii, aga ca nimie nu se schimbe cu privite la Daniel. anil e seipat prin minune, Fe urmi, implratal se dase ey au 5 petrecu noaptea in post, gi nv aduse concubine pen ee fitgnre pattlogos cule SL ch a speapant ce pce a kee Danie ogo vite, “Atancl Tegel pete. a git $h ioe Wl Daniel: Due, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, Caruia te Eat ecfocetan consmpanitad ingens del P Aes tare oo reaps eb rec esl lenge Dumneseu a timis pe ingerl’ Siu ga astupat gars leior, ficinu mie facut mie un rite pentru oh am for gdsitnevino \ot VECHIUL TESTAMENT. Sat joaintew Lali precum si in fata ta, exe, n-am feat nic Regele «a bucurat foarte i a poruneit si scoata pe Daniel din groapa si nici 0 rama mu fa Tost gata, eal nadajdaise jn Dummezeut iu Atunch a poruneit regele si adued pe barbagiiaceia care defaimaserd pe Daniel siti arunca in groapa eu Tey pe es, pe fi lor i pe femelle los, i nici mu ajunsera bine in fundul geop 3 lell'se $1 mapustira asupra lor gi le sfarimard toate ousele, Regele Dartus serse Ia toate popoarele, neamurie i limbile care locuiese peste tot pimintul: ,Pacea yastra si sporeascd ! Porat iese de Ia mine ca in tot cuprnsul regatuli mew se team. 31 si tremure lumes inaintet Dumnezeului lui Daniel, 3 tt si Care ramine in vec, si imparatia Ui nu se va nimici iar stapinivea Lui mu va avea sight" (Dan) Gine sapa gropa altuia, cade singur in ea (Pilde 26, 27). Daniel a doua oara in groapa cu lei Datel disios capites idol Bel. $i era un idol ta DO Eien art ema Ba daa toatd ziua find de'gpiu doudsprezece masur, patrucec de of si pate vete dein 24 m S91 regele il cinstea pe el si mergea in toate zilele de i se chinas iar Daniel se Inchina Dulmecculu su Sia zs ceycles Pentru ce nu te inchini hi lar el ta sis Pentre ci nu cred in idol uti de malin, c tn. Duronezeul cel’vu, Care a Heat cerul gi pamintel qi are Stapinire peste tot upul™ Si iis regele? Dar nu ise pare fie Bel a fi dumnezeu viu ?Ru vec cite minkicd si beain toate alee 72 S's ais Daniel tcinds Nu te ingela stdpinia tasacesta este de Iut indunteul i, 9 ofard de aramasniel na manined, mek mck i iniindvse regele, a chemat pe preotii Iai gi lea xs: ‘De mumi veqi spune tine este cel ct manincdjertla aceasta, ett our Tar deani vetiardta ci Bel maninci acestea, Daniel va muri, pentru cia hut pe Bel ‘Si a ais Daniel regelui: Asa si fie, dup cavintul tu" $i erat preoti lu Bel gaptezec,alard de femel3i de prunc. 315m segelecu Daniel in templul hi Bel, Bel >: ru OMHEL BABI si rege, pune bueatele ca inelal 3 dlimineata cind vei veniy de nu vei afla toate mincate de Bel, sf muri noi sat, dimpotris, Daniel, eclce-a mint asupra Tar ei dicei aga pentru cd fAcusera pe sub masd intrare sscuns 91 printraccea intra: totdeatna st mineat aelea. ‘Si dupa ce au desit cf i regele a pus bucatele inaineea lui Bet, ponundt Dani shagion nal yt adusedcenund tt presdratco in tot empl, i fafa reel ‘Si iegind, a Inchis usa 51 au pecetuito cu inclal regelui si sau dis Tar preotii au venit noaptes, dupa obiceiul lor, si femelle lor, pmunet for, si mincara toate 95 aura. Sta venit dimineaa wget 9i Daniel impreund eu el Si ais regcle: slntreg aint peceqile Daniele 2 larel a zis cdntregi stapine St indata ce sa deschis usa, witindu-se pe masi, regele a strigat cu glas mane’ Mare est Bel. $i nu este fa tine mei Ts ris Daniel gi a ati noi iesim afard, iar ww, chide usa yi © pecetluieste au 2is preotii lui Bel vinul 3 c inauntru, prit_pe rege ea st nu inu sia zis: Vedi fata pamintului, i cunoaste ale cui sint urmele aeestea ‘Si a zis regele: Vad cd sint urme de barbati gi de femei side prunci*. Ei'miniindusse regele, atunei a prins pe preoti si pe femei si pe fit lor; si tau aratat usile cele ascunse prin cate intrau Si mincau cele de pe masa. ‘sa omorit pe ei regele, si pe Bel ba dat tui Daniel, si la stricat pe el si capigtea lu Daniel ucide un balaur. $i era un balaur mare intr-un loc si einsteau pe el babilonieni ‘Si a ris regcle etre Daniel: Au doar vei zice ca yi acesta este de arama? "Acesta este vin gi maninca gi bea, nu vei mai putea zice cd si acesia nu este dumnezeu viu; deci inchind-te lui" ‘Sia tis Daniel: ,,.Domnului Dumnezeului meu ma_voi inchina, c& Acela este” Dumnezeu viu; jar, tu, 0, rege, da-mi slobozenie si voi omori balaurul fari de sabic si fara de toiag" ‘Si a zis regele: »,Til dau jie“. Si a luat Daniel ragina i seu i par gi lea fert {a un loc gia fZcut cocoloase gile-a aruncat in gura balaurului si mincind, a plesnit balaurul.208 \VECHIUL TESTAMENT $i azis Daniel: ,Jatd inchindciunile voastre“. $i cind au auzit babilonienii, sau mihnit foarte si sau ne a i au zis: ydudew s-a ficut regele: pe Bel ba stricat, pe sand ee eee * i venind la Fege, rau 2is: ,.Dd-ne nous pe Daniel;iar de nu, ‘evo pe ting ea F fem i vizind regele ci se porise asupra li foarte, gi silt find, 4 dat lor pe Daniel. lar eh intro groapé cu lei, 1 ‘tae Fau aruneat into groapa’ cu le, i a ___$i erau in groapa gapte lei, si le da lor pe zi dou trupuri de osindlti gt doul of iar atunel mu leat dat lor mimic cu 38 ‘inince pe Daniel, dar ei nu se atinseri de el Daniel hrinit in chip minunat. $i era atunci Avacum prooroc in fara iudeilor gi acela fiersese fierturd, si a pus pine in scafai, si mergea la cimp sa duca seceratorilor. ‘$i'8 zis ingerul Domanului edtre Avacum: Du prinzul pe TINPUL ROBIEL BABILONICE, 207 cared ai, in Babilon, Iui Daniel, fx groapa leilor". a is Doamne ! Babilonul nu Lam vizut si {ngerul Domnului de cregtet gi, finindud de paral du, a pus in Babilon deasupra gropli intru repeziciunea ret mincarca ‘$i a strigat Avacum zicind: Daniele ! Daniele ! pe care fia trimis-o fie Dumnezeu". ‘Sia zis Daniel: ,O, Trai adus aminte de mine, Dumnezeule, sina parisit pe cei ce Te cauti gi Te iubesc pe Tine 1! ‘St sa sculat Daniel sia mincat; iar ingerul Domnului findati a dus pe Avacum la locul siu. Regele binecuvinteazi pe Dumnezew, Tar regele a purces 5 ee eee Fes Induntra, gi lata Daniel gedea. Si a strigat regele cu glas mare, zicind: ,Mare esti, Doarine Duranezeul lui Daniel ! Sinu este altul afard de Tine. $i Lau scos pe el din groapa. Tar pe cei erau pricing pie Iu, Fa aruncat in groapé, si au mincat leiiinaintea lui. up aceea regele zie: Loti si Gada, in Dumnezeul lui Daniel, cici Acesta este Cel'ce face rainuni pe pamint", Gel ce locuiste in jutoral Celui Presinalt intra acoperé- sintal Dummereulat cerula se va slab (Ps.90, 1).vu. ‘TIMPUL DE DUPA ROBIA BABILONICA Intoarcerea din robie [E, vreil capita invoire de a se intoarce in qara lor. In aul» intial’ domnict Cir, tegcle perilor, ca sis plineascdcuvintal Domnulti, cel gedit prin ura lai leremin, E'desteptat Domnal duul Iii Cine, reycle peril, s sce 8 pomits8'sefacd statin tot reyatul sb prin gral yi prin srs, acestea: wrAat grdiegte Cinss, rele peryilor: Toate regatele pamintu Jui mi lea dat ie Domnul Dutmnczeul ceruul gt mits porani si: fac Hoag a erusalin in Tid, ‘TIMPUL DE DUPA ROBIA BABILONICA 209 Agadar, aceia din voi, din tot poporul Lui, care voiese — fie cu ei Dumnezeul lor — si se duca {a lerusalim in Iuda gi si ideasca casa Domnulti Dumnezeului lui Israel, 2 Acelui Dumne- zeu care este in Terusalim. $i tot celui ramas in toate locurile, oriunde ar tr4i, si ajute locuitorii locului aceluia cu argint si cu aur si cu alta avere, si cu vite, cu danuri de bund voie pentru asa lui Dumnezeu care este la lerusalim'*, ‘Atunci sau ridieat cipeteniile semintiilor lui luda gi ale hii Veniamin, si preotii, si levitii, in numar de 42.000 gi au plecat lucdrum, sub cllausires li Zorobabel gia evreuli Tosue. ‘Si toyi vecinil lor tau ajutat cu vase de argint, cu aur, gi cau alti avutie, si cu vite, si cu hucruri scumpe gi cu tot felul de ‘daruri de bund voie pentru templu, lar regele Cirus a scos vasele ‘casei Domnului, pe care Nabucodonosor le luase din Ierusalim sie pusese in casa dumnezeului sau Zidirea din nou a Templului. Mai inti, pe vechile temelii ale fostului templu sa facut altaril penira jertfe, si se aduceau acolo dimineata gt seara jertfelerinduite de Lege. Dupt ceca ‘sau agezat temelile noulai templu. Tot poporul era cuprins bbacute; iar bitrini,eare apucaterdvechil templiy plingea co neminglete, pentru ci noul templu nu mai avea maretia gi slava ‘lu vee Venta rides cual poporua, Bumnese time pe proorocii Agheu si Zaharia. Amindoi acestia au prevestit ca ‘Mesia va veni in acest templu, Dupa 20 de ani, zidirea se ispravi sise sfingi in mijlocul bucuriei nemarginite « poporului. Proorocia lui Agheu: ,.Inci putin timp $i, iat, va veni Acela dupa Care suspind popoarele. . . Caci aga zice Domnul Savaot: ,Peste pujina vreme, Eu voi cutremura cerul gi pamintul, marea $i uscatul. Voi zgudui toate popoarele si toate neamurile vor veni cu. Iucrun de pret gi voi umple de slva casa aceasta ice Domnul avant. wAl Meu este argintul, al Meu este aurul", zice Domnul Savact. ‘ wal vSi slava acestui templu de pe urma va fi mai mare decit a. cell dtls lor Domina! Sofaoe ogi We local acer Wh slaglui pacea", zice Domaul Savaot (2, 63). Proorocia lui Zaharia: yBucurite si te veseleste, fiiea Sionului, cici iaté Eu vin si locuiesc in mijlocul tau", zice Domnul (2, 14).a0 \VECHIUL TESTAMENT 9). 4. socotiti Egti Mie 2! Zisa el: Nu sint"., Esti t proorocul ? Sia rispuns! ,.Nu’ Deci fau sist Cine esti ? Casi dim ui rdgpuns celor ce nea trimis . Ce spuil tu despre tine insuti El a zis: Eu sint glasul celui ce strigd én pustie: Indreptati calea Domnuli, precum a zis Iaia proorocul™, $i trim erau dintre farise. Si lau intrebat si iau zis: ,De ce boteri, deci, dae’ tu nu esti Hristosul, nici Mie, nic Proorocul ?*: Toan le-a rispuns, zicind: ,.Eu botez cu apa; dar in mijlocul vostri se afl Acela pe Care voi nu-L stiti, Cel eare vine dupa mine, Care inainte de mine a fost zi Caruia eu nu sint vrednic sil dezleg cureaua incalyamintei. soe iesten $€ petteceau in Hetania, dincolo de Yordan, unde joteza loan. Ioan adevereste ci Tisus este Fiul lui Dumnezeu. A doua zi vézut Toa pe Tisus venind edtre el si a zis: lat Mielul lui Dumnezeu, Gel ce ridicd pacatul lumit. Acesta este despre Care ‘eu am zis: Dupd mine vine barbat, Care a fost inainte de mine, VINA PUBLICK A LUITISUS HRISTOS 25 fiinde& mai inainte de mine era, si ew nu-L gtiam dar ca si fic ardtat lui Isracl, de aceea am venit eu, botezind eu api". Si'a marturisit loan, aicind: ,,Am vizut Duhul eoborindu-Se din cer ca un porumbel si a’rimas peste El. $i eu nu. Ccumosteam pe EL dar Cel ce mra tsimis $4 botez cu api, Acela mira zist Peste Care vei vedea Duhul coborinduSe 9i rdiminind peste El, Acesta este Cel care boteazd cu Duh Sfint. ‘Si'eu. am vaeut glam marturisit cd Acesta este Miu fui Dumnezeu” (In. 1, 1934). Gu cit esti mai mare, cw att mai mult te smeregte $1 inaintea Dominului vet afta har (In. Sit. 3, 18) ei dintii uceniei ai lui Tisus fsus cheami pe Toan gi pe Andrei. A doua zi stitea Toan i dot dintre ucenieli ht gi, privind pe lisus, Care trecea, zis: pat Miele! lui Dumnezeu !' $i'cei doi ucenici rau auzit cind a spus accasta si au mers ‘dupa Tisus. lar linus, intorcindu-Se gi vazindad ca merg dupa El, leet ais: Ce cdutagi ?" lar ef Lau sis: y Rabi (cae se lebegte Invajatorule), unde locuiegt 2" El lea zis: ,Veniti 91 veyi vedea", Au mers, deci, $i au veut unde Tocuias sl au rimas Ta Eli ziua aceea, Era ca la ceasul al zeceles, ‘Unul dimtre cei doi care auziserié de la Toan si veniserd dupa Tisus era Andre, fratele ui Simon-Petru, Tisus cheam fraiele shu, 4 Tteg) o_o - Blin adus ta Hsus, Kins privind te el, a zis: Tu est Sip, Ha I tons te eve mums Cf (Ce be ee Petra) Tisus cheamd pe Flip. A dous zi voia si meangl in Galleea sia gisttpe Fil. QFia ah sus: Lrmeasi Mit” Tar Filip era din Hetsaida, din cetatea hui Andrei gi a ui sis iin Ue epee pee eee Feira lip a gisit pe Natanacl gi ia zis: Am aflat pe_Accla despre Care au sens Moise in Lege $i proordcii, pe lias, ful ool in Nezaet™256 NOUL TESTAMENT ‘Si isa zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun 2 Filip fa zis: Vino si vezi“. Tisus il cheama pe Natanadl. lisus a vizut pe Natanael venind citre El si a zis despre el: ,latd, cu adevarat, israclit in ‘care nu este viclesug". ‘Natanael [-a zis: De unde ma cunosti ?" A rispuns Tisus si ia zis: wainte de a te chema Filip, te-am vazut cind erai Sub smochin' ; Ris a Ni Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, si pPentra c& fam spus ed team vvizut sub smochin, érezi ? Mai’ mari dectt acestea vei vedea". (in. 1, 35-50). | Unde sint Bu, acolo va fi gi slujtorul Meu (In. 12, 26). $i.a fost chemat gi lisus #1 ucenicii Sai la nunta. Sfirginducte insa vinul, a zis mama lui Tisus ete El: .Nu ‘A zis ei Tisus: Ce ne priveste pe mine gi pe tine, femeie ? nc na venit ceasul Meu". ‘Atunci mama Lui a zis eelor ce slujeau: ,Faceti orice va va spune". Tisus preface apa in. vin. Si crau acolo sase vase de piatra, puse pent curajiea iudellor, care lua cite Goud sau tel vedre a lor lisus: ,Umpleti vasele cu apa. $i le-au umplat pind sus,28 NOUL TESTAMENT Si lea zis: ,Scoateti acum i aduceyi nunului*, lar et iau adus. ‘$i cind mumul a gustat apa care se facuse vin si nu stia de unde este, ci numai sujitoni care scosesers aps gtiau, a chemat ‘nunul pe mire si ia zis: ,Orice om pune inti vinul cel bun, $1 ind se ametese, pune pe’cel mai slab. Dar tu ai finut vinul cel bun pind acum", Ucenieii sintintarit in eredinga. Acest inceput al minunilor ta facut lisus in Cana Galilei pox arstatslava Say gl uce Sai au crezut in Bl (In. 2, 1-12), $i se rugeu impreuni cu Maria, mama lui Tisus (Fapte 1, 14). Dua aceasta s.a coborit in Capernaum El si mama Sa si $1 ucenicii Sai, si acolo nau rimas decit puyine zile. frayi 1 ANULINTII DIN VIATA PUBLICA A LUIISUS (De ta Posie anulu int pn taco al aud al doilea) Intiia curditire a Templului a pe_vinzdtorii din Templu, Find aproape a sie uli as reat a er i @ est, gezind in templu, pe ext ce indeas bo gi oi si ponumibel $i pe sci sbi de bani. Si Fecindus un ict de Ftreanguri id scos pe tof aferk ain tempi, gi cile boty chimbitortor fea tarsa banf i lea rastamat mesele. $i eler ce Vidden! porumbeh le rst tuat! acess de ahd’ Ne Dace asa Tata Mew ead de negustore simu adus aminte ucenicit Lai cd este seri: Rone casei Tale ha esto ius tndveptkjeyic arti puriere Au sigjuns, ahinct faded gi Get Ce mn ne rate fac acerten 7 ius a rispins ples zi: ,Dirimayy tompladacesto gi rei sitet ot re tis dei: Tn pateunce i ga8e de ani az temp acest t $i Tu del vides fn Wel He POEL vorben and deters ‘Stop truput Sau aah eal ey. anil, Wm reat ke aminte ed aceasta spusese gia crezut Sripturi i ewvintl pe cate i spusese lias (m2, 13-22) Tubitam, Doamne, bunacuriinja casei Tale (Ps. 25, 8) Si, cind ran Lerusalim, tn presnicnl Pastor, multi au creaut in numele Lui, vazind minunile pe care le facea. Tisus si Nicodim otenul este de neapirati trebuinta, $i era un om dintre farisci, care se numea Nicodim si care era fruntas al iudeilor. ‘Acesta a venit noaptea la Iisus gi Ia zis: ,Rabi, stim cf de la Dumnezeu ai venit inviyitor; ci nimeni nll poate face aceste minuni, pe care le faci Tu, daci nu este Dumnezeu cu el”260 1L TES NT Raspuns Tisus gi isa ais: ,Adevdrat, adevirat zic tie: De nu se va nagte cineva ‘de sus, ni va putea $4 vada impurayia tut Dumnezeu", Tar Nicodim a ais eftre El: ,Cum poate omul si se nascd, fiind bitin ? Oare, poate 84 intre a dous oad in pinteccle smamei sac gid se nase?" Tisus a rdspuns: Adevirat, adevarat zic fie: de nu se ve rnapte cineva din apd sidin Duh nu va putea sane ix impard fia lai Dumnezeu (le, 1-5). Gredinja e de neaparati trebuinj. A rispuns Nicodim si 1a ix: Cum pot si fie acestea - Tisus a rispuns gi ia zis: Tu esti invayatorul tui Israel nu cunosti acesten ? Adevirat, adcvirat tie tie, ed noi ecea ce stim vorbim i ce am vazut tarturisim, dar marturia nosstid io primit. acd vam spus cele pimintesti si nu credefi, cum veti cxede de vi vei spune cele cerest ? ‘Si nimeni nu s-a suit la cer, dec Cel ce S-a cobortt din cer, Mima Cte eb pt ont, ‘St dupa cum Moise a indlyat garpele in pusti, aga trebuie 4 Se nalge Ful Omului, ca tot cll Ce eredetin E'sf au piard, if ab vag vesnica. Gici Dumnezeu aga a iubit umea, incit pe Fiul Sau, cel Unul-Nascut La dat, ct oricine crede hy El simu piard, cs aibi vaya vepnica, Cai nl wimis Dumnezeu pe Fiul Sau in lume casa judece Jumea; ef ca ai se mintuiasca, prin El, humea- el ce crede in El nu este judecat, lar cel ce nu crede a si fost judecat, nde ma #cteaut in numele Cel Unuia Nase, Fiul lui Damnezeu. Tar aceasta este judecata, ci Lumina a venit in lume gi pamenit au jubit Intunericul mai mult decit Lumina. Cac faptele lor erau rel CA oricine face rele urdste Lumina gi nu vine la Lumina, Pentru ca faptele lui si nu se vAdeased, Dar ocl care lucreazd adevarul vine la Lumina, ca si se arate faptele lui, e& in Dumne= eu sint savirgite™ Dupa acestea a venit lisus gi ucenicii Lui in pimintul fudeit sistitea cu ei acolo si boteza (In. 3, 9-22). Cel ce va crede si se va boteza se va mintui; far cel ce nu va rede se va osindi (Me. 16, 16). lisus si Samarineanea Jisus la fintina tui Lacov. Cina cunoscutHisus ct farisei aw auait ci El face si botcaz’ mai multi uceniel deat oan, dein El boteza ci uceniit Lui a Tasat ludees si Sa dus iardgh, jn Galileea, Pentru aceasta insd trebuin s4 treack prin Samaria ‘A venitafunci lao cetate @ Samariei, numita Shar, aproape de locul pe care lacov Ia dat lui Tort ful sin sf ert acolo fintina lu Tacov. Tar Tiss, find ostenit de eildtorc, Sa apezat Tinga finting gi era ca la al gasclea cess. lisus fagaduieste apa vie. Atunci a venit_o femeie din be Samaria si scoatd “ap. lisus ba zi sd beau. Cici lucenicii Lui se dusesera in cetate ca si cumpere merinde, Femeia samarineancé T-a zis: Cum Tu, care eti iudeu, ceri sa bei de la mine, care sint femeic samarineanca? Pentre indeii nuauamestec eusamarinenii",262 NOUL TESTAMENT VIAPA PUBLICA A LULISUS HRISTOS 263 zis: Dac ai fi stiut darul lui Dumne- Tisus a raspuns ii e zice: Di-Mi si beau, tu ai fi cerut de la zeu si Cine este Cel ce- El gi tear fi dat apd vie". Femeia Ta zis: Doamne, nici gileati nai si fintina e dine’; de unde, dar, ai apa cea vie ? Nu cumva esti Tu mai mare care ne-a dat aceasta fintina si el ‘turmele lui ?*! ese ante 2 ht te hates fe oped neste pee Pe Ty ac ol Tisus se face cunoscut acestei femei. Lisus i-t zis: ,Mergi si cheama pe baxbatul tau gi vino aici". ‘Femeia a raspuns gi a zis: Nam barbat*. lisus i-a zis: ,.Bine ai zis cH nu ai barbat, cdci cinci barbati ‘pe cel pe care il ai acum nu-fi este barbat. Aceasta adevarat ai spus™. Femeia La zis: ,Doamne, vad ci Tu esti prooroc. nostri sau inchinat pe acest munte (adica in muntele Garizim), jar voi ziceti cA lerusalimul este locul unde trebuie si ne inchindm *. Si Tisus ia zis: ,,Femeie, eredeMa c4 vine ceasul cind nici pe muntele acesta, nici in Terusalim nu va veti inchina Tatalui. Voi vi inchinaji cAruia nu stiti; noi ne inchinim Caruia stim, pentru ci mintuirea din iudei este. Dar vine ceasul, si acum este, ind adevdratil inchinatori se vor inchina Tatalui in duh gi in adevir, ca si Ts doreste. Duh este Dumnezeu si eei ce I se inchind trebuie iI se inchine in da Ta zis femeia: ,,Stim ci va veni Mesia care se cheami Hristos; cind va veni, Avela ne va vesti noua toate". Tisus i-a zis: ,,Eu sint, Cel ce vorbese cu tine. Ucenicii se intore din cetate Ia Tisus. Dar atunci au sosit ucenicii Lui; gi se mirau cd vorbea cu o femeie. Insi nimeni n-a zis: Ce o intrebi™, sau,Ce vorbesti cu ea?! Tar femeia gia Lisat galeata si sa dus in cetate gi a zis ‘oamenilor: ,,Veniti de vedeyi un om care mi-a spus toate cite am facut. Nu cumva acesta este Hristosul ‘Si au iesit din cetate si veneau catre Ei. Inte timp, ucenicii Lui il rugau, zicind: ,,lnvayatorule, mininea !* Tar El le-a zis: ,.Eu am de mincat 0 mincare pe care voi nu o stifi™. Ziceau deci uceni .Nu cumva Fa adus cineva s'manince 7 lisus lea zis: ,Mincarea Mea este sa fac voia Celui ce Ma trimis pe Mine si sd savirgese lucrul Lui ‘Mulgi dintre samarineni au erezut in El. Apoi li multimea poporului ce venea din cetate, a zis: Nu ‘mai sint patra luni si vine secerigul ? Tati 2ic vou: Ridicagi ‘ochii vostr gi priviti Roldele cd sint albe pentru seceris. Tar cel ce seceri primeste plata si aduna roade spre viata vegnicd, ca si se bucure’ impreund si cel ce scamand si cel ce secera, Caci in aceasta sc adevereste cuvintul: Ca unul este semanatonil gi altul Secerdtorul, Eu v-am trimis $4 secerafi ceea ce voi n-afi muncit; alti au muneft gi voi afi intrat in munca lor" ‘Si_mulji samarineni din cetatea aceea au crezut in El, pentni cuvintul femeil care mirturisea: ,Mi-a spus toate cite am facut ‘Deci, dupa ce au venit la El, samarinenii lt rugau si rimina la ei. $i a rmas acolo dou’ zile. $i cu mult mai mulfi au crezut pentru cuvintul Lt Tar femeii fi ziceau: ,Credem nu numai pentru cuvintul tau, edci noi ingine am auzit gi stim cd Acesta este cu adevirat Hristosul, Mintuitoral lumii (in. 4, 142) Cu bucurie vepi scoate apa din izvoral mintuiri (Is. 12, 3). Tisus vindeed pe fiul ‘unui shujbag imparitese St gt bs ag Sg as, Sha may ets So el st ee dagen oe eee a tncmn ws anne ie i es tae eer ee iar eee eae eres etoo a se coboare gi sA vindece pe fiul lui, caci cra gata si moara. ese ee ee veti crede“.2a NOUL TESTAMENT VIATA PUBLICA A LUIISUS HRISTOS 265 Tisus ia zis: ,Merg, ul tdu treste“, $i omul a erezut in ccuvintal pe eare i la spus Tisus ga plecat. Slujbagul impardtesc crede in Domnul eu tosti casa si, Jat pe cind el eobora, slugile Iau intimpinat, spunindud 8 fal at teseye, Si afi de’ fa de_ceasl in Cae ta fost ma bine, i tau ‘spus cd ieri, in ceasul al gaptclea, Tau lasat riguile Atunci tal a cunoscut e@ in ceasul acela a fost hn care tings »Fiul tau trdiegte™, Sia crezut el 5i toata casa lui (In. 4, 43-53), Toate sint cu puting celui ce crede (Mc. 9, 23) Proorocul in patria sa is oped i Rha lw yi aah $i I s-a dat cartea proorocului Isaia, si, deschizind El cartea, gone er cates hil osha woe die hace Cei din patria Sa nu cred in El. Si tofi fi incaviingau aoe a eins ee Ma Nagai en ape dl Sr aR aa nace rk rere elag peracid cos ital ion i ete Se armen ie obese nl ge . Se eau ons eet par pl ei ce pro adr Ra ERIN erat Tel lide prorat implinit Scriptura Tisus se coboari Ia Capernaum. $i toti, in sinagogi,, auzind acestea, sau umplut de ml sculindw-se, Leau scos afari din cetate si Lau dus pin pe sprinceana muntelui, pe care era zidit cetatea lor, ca si-L arunce in pripastie. Tar El, trecind prin mijlocul lor, s-a dus. a Si S.a'coborit Ia Capernaum, cetate a Galilei, gi fi inviga simbata (Le. 4, 16-31), Intra ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-aw primit (In.1, 11), Pescuirea minunati isus ovaiduieste de 4. Pe cind multimea fl Re Seas SB rere ao eee ages eee oe Se amen tp aap Sea 2 MEG Mn nseaet asa a fon eon Sore ok Sd pescuiti". $i, raspunzind, Simon a zis: ,diwvajatorule, toata sect tan cea tts pt gc sv nctach omega ere reams es Heperin Se ertee Hered ol codiok de aie: esipenp elie Sree Og, a Ce raion guerre POnMTat apn gh ye levee ape Toa fll hil Deve, care eran El (Le. 5, 1-11). Nu sint vrednic de toate indurdrile Tale si de toate binefa- corile ce méai ardtat mie (Fac. 32, 10).260 NOLL TESTAMENT Vindecarea unui paralitic din Capemaum PP wterea Domnului se arata in tamiduiri. tntruna din ail, Tisus invaga, si de fata sedeau farisei si invayatori ai Logi, veniti din toate satele Galilei, din Iudeea 9! din Lerusaim. ‘Si até nite birbati aduceau pe pat un om care era slabanog 41 Chutau sil ducd induntru qi sil puna inaintea Lui; dar negasind pe unde sil ducd, din pricina multimil, sau suit pe acoperis Si, printre cdramizi, Law lsat cu patul Ia mijloc inaintea Jui gue Si vazind credinga lor, El le-azis: ,Omule, iertate ift int pacatele tale Tar fariscit gi cdrturai au inceput si cirteascd, zicind: Cine ¢ Acesta care grdieste hule ? Cine poate sa ierte pacatele decit unal Dumnezeu ?*: Tar Tisus, cunoscind gindurile lor, réspunzind a zis citre Ge cugetati' in inimile Voastre ? Ce este mai uyor ? A rice: VIATA PUBLICA 4 LULISUS HRISTOS 267 lertate sint pacatele tale, sau a zice: Scoala si umbli ? lar ca si sti call Orla age pe paint putere sf ere pacatele, 3 is slibinogulut: Tie fi ict Scoala-te, ia patul tau si mergi Incasa ta". ‘Hindat, ridicinduse inaintea lor, lund patul pe care caeug is casa vind pe Danae oS a fin de Haed, cena oA aut staat Wecrat minunate ess. 17-26:Me-9, 1-9) Me. 21-12). ©. ANUL AL DOILEA DIN VIATA PUBLICA, ALU MSUS (De ta Pastite anal al doiles pi cell anal ef treilee) Tisus la seildatoarea Vitezda |[isus vindeck alt slibinog. Fiind 0 sirbitoare a iudeilor Tisus © suit la Terusalim. In Ierusalim, linga Poarta Oilor, era o scildatoare, care se snumea pe evreieste Vitezda, avind cinci pridvoare, ‘In acestea ziceau multime de bolnavi: otbi, schiopi, uscatis asteptind migcarea apt im inger al Domnullui se cobora la Meme in scaldatoare si tulbura apa, si cine intra intii, dupa ulburarea ‘ape, se facea sindtos, de orice boald era sinut. ‘$i era acolo un om, care era bolnav de treizeci si opt de ani, Iisus, vizind pe acesta zacind i stlind cA este aga inc de multa vreme, a zis: »,Voiesti sa te faci sindtos 2” Bolnavul Ta rispuns: Doamne, Au am om, ca si mi arunce in scilditoa- ‘i se tulburd apa; ca, pina ‘cind vin eu, altul se coboara eames igus 2a oat, ii paul tau sf umbla ‘Si indati omul sa facut sAnatos, si-a luat patul si umbla, Dar in ziua aceea era simbata, Tudeii se scandalizeaza. Deci ziceau iudeii citre cel vindecat: ‘Este 2ide simbata si mui este ingaduit sa-ti fei patul™. El lea raspuns? Cel ce mea Técut sinatos, Acela mi-a zis: lati patul si umbla’ i bau intrebat: Cine este omul care tau si umbla 2 lar cel vindecat nu stia cine este, cici lisus se daduse Ia 0 parte din multimea care era in acel lo. Dupa aceasta lisus Ia aflat in templu sia zis: ylata c& te-ai facut sinitos. De acum s4 nu mai pacdtuiesti, ca’ si auyi fie in. ais: lai patul268 NOUL TESTAMENT ceva mai riu''. Atunci omul a plecat si a spus iudeilor e4 Tisus teste Cel ce Ha facut sinatos, Pentru aceasta iudeii prigoneau pe Tisus si cAutau si. ‘omoare, ci Facea acestea simbata. Theos (peomegle pm vey Wied JH, Decry ny tea Hipunes Utatal Mes. pina acum lucreardy Eo fuer ‘Dect pent aceasta clitan fi mai mult inde sb. omoare, a ste een aie cine eee pete ese oe Dumnconl aus Wut Sic Snide pe'tihe deupoun Gx Dae ee ee eT sls ant ete alec atte ieee or ores Teal fecind, Cec cele fee Arcs, atone fre Ci Tatil iubeste pe Fiul gil ara toate cite face El si Icruth mal mati, Get acest va arta Lad, en vol va mira ich dupa cum Tatal scoala pe cet mori ile vag, tot aya $i Fulda viagdcelorcevoiegte- Tatdl na jadecd pe nimeni, Gi toatsjudecataa dato Ful, a toi sf cnsteascd pe Ful procum cinsese pe Tata. Cel ce Ghstegte_pe_Fiul nu cinsteyic nil pe Tatal Car. Loa tims ‘Adcrirat, adevirat sic voud Cel ce aseultd guvintal Meu i cxede bs Cel & Min trois av Vata veg ila judeeatd ou va a cieemutst ae oes ears ‘Adeviat, adevirat zie voua, ci vine ceaul gi acum este, ahsd era for Me! yi las a peemeergteecrroraial ‘or inviay che! preci ‘Taal are vid in Sine, apa Ta dat gf Flat st alba again Sine; gira dat putere sé fac judecata, pentru ed este Hal Orn Nu vi mina de aretia ovine cen in cre tofi cei din smormiie vr a ll Lat vor ect e an cat oe Bune, pe fees pepe: meet era aowt coke ley fps ated Sindini* (in. 5, 129). - Sirsa scorct 9 tye cxgatend ok Ta wpth al, Dumneceudu celat re {ins 6,89). mal Alegerea celor doisprezece apostoli jou og dinte cent pe apostolInt-ana din i ss 2 legit fa munte ca #a se rouge 9i a petreeut noaptea in rigachune Gitte Dumnescu. §fcind'ra facut nin, = chemat la VIATA PUBLICA A LUT US HRISTOS 208 wie eralsesc ger tec ear one we Predica de pe munte |. Vazind multimile, lisus S-a sui munte, a gezut gi ucenici Lui au venit la El. Si deschizindu-i gura, it invafa, zicind: ‘sFericiti cei sdract cu duhul, c& a lor este impard tia ceruri cei ce pling, ch aceia se vor mingia Fericiti cei binzi,€4 aceia vor mosteni pamintul. Fericiti cei ce fléminzese pi inseteusd de dreptate, c& aceia se vor situra Fericfi ei milostei, cd aceia se vor mili Fericiti ei curafi cu inima, c4 aceia vor vedea pe Dumnezeu. heb eth eto de pace, csc fi ui Dumezeu vor Fericii cei prigoniti pentru dreptate, ci a lor este impira via cemutilor, Fericiti vei fi voi cind vd vor ocd gi vor prigoni si vor siee tor cutintal ria impotrva sours mnfind din prieina Me Bucurativd si vd veselipi, c@ plata voastra multd este in ceruri" (Mt. 5, 1-12) Sfingenia Legii celei noi. ,S4 nu socotiti cd am venit si strie Leyes sau prourocil; nam venit x4 strie, isa implinesc, Caci adevarat zie voua: Inainte de a rece cerul si pamintul, 6 iota sau o cirtd din Lege nu va trece, pind ce se Vor face toate. Dec, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, si va invlja aga pe oameni, foarte mic se va chema in imparatia Cerurilor; lar cel ce va face si va invlfa, acesta mare se va chema in impardia cerurilor.20 NOUL TESTAMENT i zie vous: CX de nu va prison dreptaten vos decit-a Gdrturasiior sla farilon, ni vet censor imparitia Ati auzit ed sa ais celor de demult: Sa nu ucizi; jar cine va uucide vrednie va fide osinda. Eu insa va spun voua: Ca oricine Se minie pe fratele sau vrednic va fi de osinda; si cine va zice fratelui sau: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului, Deci, daca igi vei aduce darul tu Ia altar si acolo aduce aminte cd fratele tu are ceva impotriva ta, asa danul tia, acolo, inaintea altarului, $i mergi inti si impaci-te cu tratele "au glapol, ven, adu darul au Mt. 5, 17-20, i auzit ca $a zis: Sa iubesti pe aproapele tau si sa uragti pete te Sr ms ah eat necuvintati pe cei ce va blestema, face{t bine celor ce va LUFise gi rugati'va pentru cei ce Va vatima $l va prigonesc, ca si VIATTA PUBLICA A LUL USUS HRISTOS ™m fiji fii Tatdlui_vostru Celui din ceruri; cd El face si rasara al ag aed we coat ena alls AE PES Ea sibel epg Se aS RE ee ee ee cle ey SR cea cb Mi cl sin Mio ea Pee ead pie Geico eu tains sane cen cued acesjatiein ban ea er ee ee a oameni; adevarat Tuat plata lor ak er a a ec eee a el na aS mae Shy case el ne asf x yeni com Fane and at eG cn Mg ioe i me in ne ae aces eal san Na cama sally edeiceba ait ae oe eS clin foci Gv ung Oem mea ne aaa ince i Beh renee ioe nas stngracive mele Ti inp Te et ecu or fe 9B it ne nowt cea fs, Le eeeeaee ay eens Sal sh asia a inaintea ta, fie slavigi de nascuns, Tat au, Carevede in ascuns, i varispli ie {bie 6,16-18) Nespme NOUL TeSTAMENT VIATA PUBLICA A LULTISUS HRISTOS a8 Dragostea. Toate cite vith si va faci vow oameni asemenes $i voi facc{i lor, ef sceatta este Lagea 9 proorodi™ (ote 7, 12) ‘Smerenia creptind.,2ntrai prin poarta cea stim, 8 largs este poarta slat este calea care duce la pire gi mull sint cel ‘are alld; strimed e poarta si ingustd este ‘calea care duce la Siafa xi putini sit care oa nt entirk de prooroci mincinog, care vin la voi in ine de ci, iar pe dinduntr int lupirapitori. Dupi roadele lor i veqi Guinot, dart leg ounen strug din si ta smochine ‘Aga cf orice pom bun face roade bune, iar pomul ru face roade fel. Nu porte pom bun sl fack roade rele, nid pom ri $3 acd toade Hue. lar orice pom ‘are nu face foade bune, se taie sae aruncd In foc. ‘De acces, up roadele lor 8 veticunoagte. Nu ovine imi sce: Doamne, Doamne ¢a intra fn imparatia cerusilor, chcelce face voia Tatilti Meu eel din cerur™ (Mt. 7, 15-21). abirea sproapelu cate milontiv (Le: 8.36). (Ca de vets icrta oamenilor gregealle lor, iertava i vou ‘atal yostr cel ceresc, lar de nef irta Oamenilorgreseaele lor, nic Taal vostra nuva ierta gregealelevoaste (ML 6,11 15). Crest vise vada; ela $i vei aflas bate} pi vise va deschider dt ogicine cere, cel ce Susth all, gl celui'care bate Tica deschideate 7, 7). Spusule-a lus fi pllda aceasta: Au doard poate orb pe nb sf calauzcaseh ? Gare nu vor cides amindot in gosps > No ete cnc a prem de va on fu el gh mai presis deci stapinul siu, Destul este ca ucenical sfc ea iivafitorul g slugit ca stipinul. Dack pe stépinul case! Law numit Beclzebul et cit mai molt pe casnie® hal? (Mt. 10, 24-28) numNu judceal, ca s4 nu fiji judecajis ek ox judecata cu care Sec deca cu srs ch cae ania we va De ce ves! pail din ochil fatelui tu, gi bima din och iu ou o lel in Seamd? Sau cum vei sce fatlut tu: La {ot pail din ochial th gi iat Bima este fp ochiul ty? ijamice, coate Inti bima din ochial (iu vedea sscofi paul din ochiul fatelui tau" (Mt. 7, Fiji milostivi, precum $i T: Incheiere. De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele si le indeplineste, asemdna-se-va barbatului ingelept care a clidit casa lui pe stined, A cdzut ploaia, au venit rlurile mari, au suflat Vinturile si au batut in casa aceea, dar ea n-a cizut, finda era intemeiata pe stinci. Tar oricine atude aceste cuvinte ale Mele gi nu le indeplineste, aseminese-oa barbatului nechibeuit care sia clddit casa pe nisip. ‘Si a cazut ploaia gi au venit rlurile mari gi au suflat vinturile gi au izbit in casa aceea, $i a ciaut. Si cAderea ei a fost mare™, Tar cind Tisus a. sfirgit cuvintele acestea, multimile erau uuimite de inviyitura Luiz c& i invaya pe ei ca Unul care are putere, iar nu cum ii invégau cirturarii lor (Mt. 7, 24-29). fis vad om fipeaingauteyl isus vindeci un lepros. $i coborinduse El din munte, rules mutte mcr dupa El gilt un lepros, aproplinduse, T ge incind, zicind Doane, dact voles, poqist ma crayesti" : Si tsun ayinemnalreinay sa atin de cl, xicind: ,Voies, pte Sind sa curd fitlepra lak Sis hous Verh spune nimi, of meng, aaté-te reofior, ji adu darul pe care ta rndit Moise, spre marcure jor (Me 814s aes 1, 40-43; Le 5, 12-15). Stagul se rougi pentru sgn sx. Pe cind intra Fius fa conn a aprepiat de El un stag, ragindwl. $i icin: Reamnes shape men zace in cary absnog, chinuindse ‘Sunoplits$t tase sus: pVenind vol vindeca™ Dar sttagulraspundind, La'ziss »Doarane, nu sit vedic «intl sh opel men, a oc al oa Gadece duga meg, CE sf cu snt om sub stapes ators am Bib tuine ostag gti spun acestuia: Du-te si se duce; i cebilalt: Vino vines fi sugitmeles Pa aceasta, face™ Slugs, sutayulii ¢ vindecsts. Avrind accstea, Tiss sa rinunateyi sae eelor ce veneau dupa El: gAdettat geese woud 1s iment lar] weam gust atte creding. Ste woud ct Toul de la risant gi de ln apus vor vend gi vor sta la mas ca ‘Rertan eu Isaae. gi ox lace in imparagia ceraor lar fit imparafit vor fanuncaqi in numeral el mai din aed; acolo {af plingereagscignizes dinilorsam NOUL TESTAMENT Si a zis lisus sutagului ,Du-te, fie tie dupa cum ai crezut, ‘Si sa insandtosit sluga lui in ceasul acela (Mt. 8, 5-13). Doamne, nu sint vrednic si intri 6: ; nu sint vrednic sd intri sub acoperiful meu (Mt. 8, X Tinarul din Nain inviat de Tisus I yehaelas ua ec iy ead we af eens aa a ap ee ioe wae eh ea a line singurul copil al mamei sz ea era vaduva, si ir C Sepa onl ame oes esr ai mah ma plinge™. VIATAPURLICA A LUIISUS HRISTOS 215 Sipapropiinduse, sa atins de sicriu, iar cel ce duceau sau ort.” Siva zis! ,Tinere, {ie ii zie: scoala-te !* $i va idicat mort anes a auc dat mah fried ra cuprins pe tofi gi slaveau pe Dumnezeu, zicind: 4Prootoe maze va vidieat inte hol $i Dumnezeu a cercelat pe poponil 8 Si a iegit cuvintul_acesta despre El in toata Tudeea si in toats imprejurimea (Le. 7, 11-17). 1us dai marturie despre Sine insusi. Atunci, ucenicii fui Toun au venit Ia el gi-au vestit acestuia toate. dte vazuse ‘e4 facuse lisus. Chemind la sine pe doi dintre ucenicii si, Toan i-a trimis catre Dommnul spuninducle si-L intrebe: Lu e9ti Gel ce vva vind sau si agteptim pe altul 2* i, ajungind la El, acei barbagi au zis: ,Loan Botezatorul nne-a trimis la Tine, zicind: Tu esti Cel ce va si vind sau si astepttim pe altul ? ‘Si in acel ccas El a vindecat pe multi de boli gi de rani si de duhuri ele si multor orbi le-a danuit vederea. ‘Sis raspuncind, le-a zis: ,Merge}i $i spuneti lui Ioan cele ce ati vazut gi cele ce ati auzit: Orbit vid, gchiopit umbla, leprosit Se curaese, surzit aud, mortii invie si saracilor li se binevesteste ‘Si fericit este acela care nu se va smintiintru Mine" Tisus marturiseste despre Loan. ler dupa ce trimisii lui Toun au pleea, Elia ineeput 30 vorbeascd mulfimilor despre loan: Ce afi legit i privigi in pustiu ? Oare treste clatinaea de vint # Dar, ce afi ieyit & vedeqt ? Oare om imbracat in haine moi ? Tat cei ce pour sine seumpe gi petree tn desfitare stn cele regilor ‘Dar ce afi iesit si vedeti ? Oare prooroe ? Da ! Zic vous mal mele deci uh proorog Ace exe col dexpre fae ease ata tmit inaintea feyet Tale pe ingerul Meu, care va gati cales Ta, fnaintea Ts “Zic voua: Intre cei naseuyi din femeie, nimeni nu este mai rare decit Toan dar cel mai mic in imparatia lui Dumnezcu este imal mare decit el" (Mt. 11, 27; De. 7, 18-28). Credem ci Acesta este cu adevirat Hristosul, Mintuitoral uma (In, 4, 42)Mirul femeii picitoase femele pfcitoast_nge cu mir pe Dommu. $i, ain Oceate 0 femese pAchtoash gh alind eh gad fa mas, jn casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. $i stind la spate, linga pictoarele Lui, plingind, a inceput 38 ude cu lacrimi picios rele Li, si cu paral eapului eile stergea. $i sinuta picioarele Lai sile ungea eu mir. Tisus ia aplirarea acestei_ femei. Vazind fariseul_care-L chemase a zis in sine: Acesta, de ar fi prootoc, ar sti cine ¢ $1 Tele femeia care se atinge de El, ch este pi Si, raspunzind, lisus a zis. eatre spun ceva", va fatorul, spune', zse el. Un cdimatar avea dot datomicl, Unul era dator cu cinci sate de dinar, iar celilalt eu cincizeel; dar, neavind ef cu ce st VIATAPUBLICK A LUTTISUS THRISTOS aT pliteascd, ia iertat pe amindoi, Deci, care dintre ci fl va iubi jnateaait Pe Simon, rdspuncind, a zis: .Socotesc c&_accla chruia ina iertat mat mule" ar El ra zis: Dept al judecat*” Ji, intoreinduse c&tre femele, a 2s lui Simon: ,Vezi pe femcia aceasta ?.Am intrat in casa ta 4i api pe picloare nu Misi dat; ea insd cu lacrimi Mia udat picioarele qi lea gters cu pinul ei Sarutare nu Mri dat; ea ined, de cind am intrat, fra incetat si MI sarute picioarele, Cu untdelemn capul Meu nu Lai uns; ea ins cu mir Mra uns picioarele. De accea iti zie: Tertate sint pacatele el cele multe, cd mult a iubit. lar cui se iartd putin, putin fubeste" ira zis et wlertate ii sint pacatele™ Si ai Inceput cel ce gedemu impreund la masa s& zick in ine este ‘Acesta Cave fart picatele 2" iy catre femeie a rist Credinga ta tea mintuits mergi in pace" (Li. 7, 5630), Trestia frintd nu o vn sdrobi i inul ce fumegd nul va sninge (at sid Cuvintarea de pe malul lacului: Pildele X pila semandtorutui. $i adunindu-se mulime mult si venind de prin cetaji la Bl, a 2s in pilda sles semhtorl st gemene stmint sa Si semnind ia a cazut linga drum si a fost calcata cu pi pasiale cerukl au mincato, Alta a cdaut pe patra Sa uscat, pentru ci nu avea umezeala. Alta « cazut intre spini iy spinii, ‘rescind cu ea, au indbusit-o, $i alta a cazut pe amine bun si, crescind, a facut rod insutit“. Acestea zicind, Siriga: ,Cine are urechi de auzitsd audi. $i ucenicii Lui H mnrebau: Ce inseamné pilda ace: EL a ais: ,Voud vi este dat sf cunoasteti tainele imp: lui Dumnezouy iar celoraltt in pilde, ca, vazind, sd nu vada i, auzind, s4 nu ingeleaga Tar pilda aceasta inseamnd: Sdminga este cuvintul tui Dumnezet. Siminga de lingd drum sint cel care aud, apol vine diavolul i ia cuvintul dio inima lor, ca nu cumva, erezind, si se mmintuiased. Cea de pe piatrd siat accia care, avzind cuvincul, iI primesc cu bucuricy dar acestia nu aa adacina; el cred pina la f Sreme, iar Ia vreme de incercare se leapada. Cea cau«spin an ei ex aud evita dar umblind cx rij gi cu bot 28 NOUL TESTAMENT TE pcx placer visti ve iedbugs piu tence = re ex fat ce besea ined eutah beaks md avin, Aipbsteans gf rodese iru nabdare™ (Le 8,419). Pilda neghinclor, Alii pildd Je pus lor tants, sich semenea cite imparatia. ruler mut ere a sera Fi bucd fi fence, Dar pect pamend lorena agul a semanat neghind printre gu gia dus. [ar daca 2 creseut pul gia fiend aivael vs ste gtneghina, Venmad Besse or faaie ose ay Dewees estat fey oe) Siminga buna in farina ta ? De undey dan, are neghing ? Tar El lea rispune: Un Om wajmay a faut aetsta, Staple au zs Voiestir deci, af ne ducem iba plivim ? El insl a zi: Nuy ca mu amv, plvind neqhina, # smut odatd ca ea gf gral Lagat a Geach Sarees geil Giaghiny Pun ceadh 6 ke Steen seen ol ee secratotlor” Ms in nahin legato In snapi cao adem ie gril adunaj¢ tn jtys mea Dupi actes, lind mulfimley a venit cay far woentel de El, zicind: yLamurey pills ex neghina dt gaina” A agronsind esi, CE ey acacia oe Mad este Finl Onulut, Tara ext? hea, stiinja cea bund sin fi iimparatie, lar neghina sint All et ria, Dugmanul care eiptip a erly Uarobiismenipl tolsajedl gaa ar coat” tor sin Inger Sy dup cum be slog: neghina gi se ade in fo, aga va 8 la ciginal veuculel: Teinteva Pal Grouial pe Inger Fal votcalee il cgpain touts sausage oF ag frideleges, $4 vor arunca pe e in euptoral en foc; acolo vf Binge eedlaaeee ila griuntehi de mustar. O al pildl lea pus insinte, ictnd: ,,impariqia cerurilor este asemenea grauntelis de-mustar, pe ate tnd, onmul a semanat in ari sa El este mal nie eck soukz pantipes, der, caida erutuby ert toa nme Ue toate legumele givse face pom, net vin pastrile cerulul $1 5¢ sSlashaite In ramurie i= __Pilda aluatului. Alti pill lea spus lor: yAsemenea este imparitia cenurilor aluatului, pe care, luindul o femeie, ba aseuns in trei masuti de faina, pina ce -a dospit toati™ Toate acestea le-a vorbit Tisus multimilor in pilde 5i fra pil nu le gra nimic, ca sa se implineascd ceea ce sa spus prin roorocul care zice: ,,Deschide-voi in pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la intemeierea lumii". VINTA PUBLICA A LUI ISUS HRISTOS 219 Pilda cu comoara. ,,Asemenea este Imparapia cerurilor cu © comoarii ascunsa in jarind, pe care, gasind-o un om, a.ascuns-o, Si de bucuria ei se duce si vinde fot ce are si cumpara farina ilda cu migivitarul. lard atemenca este impirdtia ceruior cu un wemtidtor care cauth margértare bune 9 alin tin mrgaitar de mult pret, 0 du, a vind toate ete avea 91 irampirat Pilda eu mivodul yAsemenes ese fark Imp r ca un ndved area in'nare scare adund tot fll de pep iar Cind't-a ump, Fa tas pesca mal i ead, au ale in vase peel buniiar pe cell ra aruneat aad ° sya til a sfirital wesc: vor ey ingri i vor despart pe cel'ai din mijlocul color depth $1 var arunea i eypional Eri de foc; acolo va ft plingerea ore (We 13, Toa0gMe. 4 1-20" ‘Bumneieu wn judeca pe cel drept ca 4i pe eel neleguit ea. 81, ignirea di Linistirea furtunii pe mare | isus iubeste sardcia. Si, fiicinduse seard, au adus fa El mulji demonizayi, a scos duhurile cu cuvintul si pe tori cei bolnavi ia vindecat, ca s4 se implineasc4 ceea ce sa spus prin proorocul Isaia, care zice: ,,Acesta neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a pustat". Si, vazind lisus mul{ime imprejurul Lui, a ponuneit weenici- lor sa treaca de cealalta parte a mari. ‘Si, apropiinduse un carturar, Fa zis: ,Invayatonule, Te vol uurma orlunde vel merge" Dar lisus ia rispuns: ,,Vulpile au vizuini gi pasirile cerului ccuiburi; Ful Omului insd nit are unde sisi plece capul”. Jus porunceste furtunii, Intrind El tn corabie, ucenicti Lui Lau urmat. Si, iat, furtund mare sa ridicat pe mare, tneit corabia se acoperea de valuri; iar El dormea, Venind cenicit la EI, Leau degteptat, zicind: ,Doamne, mintuieste-ne, ci pierim™. lisus le-a zis: De ce va este fried, putin eredinciosilor 2" S-a iuni,”"a certat vinturile si marea gi sa facut liniste deplina. Tar oamenii sau mirat, zicind: Cine este Acesta cd si vinturile si marea asculti de El (Mt. 8, 16-27;Me. 4, 33-41; Le. 8, 22~30).280 NOUL TESTAMENT IATA PUBLICA 4 LUITISUS TheisTos 201 Gel ce pazeste pe Israel nu va dormita, nici nu yp adormi (Ps. 120, 4). fnvierea fice ui Iai Vindecarea unei bolnave air roagl pe Tisus pentru fica sa. $i trecind lisus ex 4 Troratitlardy de putes raat, eg alunat i El malfone rmulta si era lings mare. $a venit undl din maismaritsinagogi, anume fair, si, VizindwL pe ious, a cizut Ia picioarcle La sf tea rugat ili, zieind: fica mea ese pe moarte; ci, venind, Pune mine peste a, casi scape jis trdinac Sica mers cu el. $i mulfime multi Ht urma pe Tsus si fl wits Si multi pe Tisus 9 lisus vindeci 0 femeie bolnava, Si era o femeie care aves, de doisprezece ari, eurgere de singe, si multe indurase de la mul doctor, cheltuindu-gi toate ale sale, dar nefolosind nimic, oi mai ee ee penal ede ae ae Sh wi ol melas motes A baten Lo a of dee TB Rial peru atch a wicone! oameeth uncles feet i tucats, caicacnd tina Yr Sate pulinen ieicd dn Zi lbioectuanes ‘cee ins dd Balad ce 72 §1 Leu se ueniell aie Ved! ml men tbat: aeubdicigl arnt ps Me dc Mine © Steir el eeale pe eee cae rs terested or et si tremurind, stiind ce i se facuse, a venit gia cdzut inaintea Lui Wherotrurt toe ederarad Tar Elf sr oPich, eqedinga tx ta soatit; eng th pace fi Hndtowt de Bod tal X Tisus inviazd pe fiiea lui Jair. Inci vorbind El, au venit unii ie ease Reape itis ales ale ero22 NOUL TESTAMENT super pe Invitonul 2t Dar Tins, auzind cuvinel ce sa a zis mabmarelui sinagogi: Nu te teme. Crede numai™ lasat pe nimeni si mearya ‘ou El, decit numai pe Petra Tacov $i pe foun fatele lt lacov $1 sei ass matmarcusinago ‘ re i pe cei ce plingeau gi se tinguiau mult. $i intrind, lea tas uDe ce vi culburati g plingeti © Copila na murs c dewrme’s SH fa no ar Hho pe ton alr aut cu Sine pe tatal copile, pe mama ei si pe cei ce ll insoveau $i au int unde zieca coil giau vazut tulbura- de mind, ica gedit: Tita kumi, go titiegtes Fiche I ai, scoaltte 451 Indah Sculatcopila si umbla, cdci era de doigprezece ani, ‘Sis-au mirat indata cu uimire mare~ Dar El lea poruncit cu stanuin{a, ca nimeni si'nu afle de aceasta, ‘Si lea zis sii dea copilei sf minince (Mt. 9, 18-25; Me. 5, 21743; 8, 41-56). ‘ Numai sd ma ating de hainele Lui si ma voi face sinitoasit Me. 9,21). Intiia trimitere a apostolilor [i ae mit de multe, Si lis srdbitea toate eetatile i satele, invatind in sinagogile lor, propovaduind Ev. ahelia imparaiei si vindecind toatd boala gi toatd nepvtinga oper. vizind multimile, I sa facut mila de cle, c@ erau necdjite gi riticite ca niste of care n-au pistor. ‘Atunei a zis ucenicilor Lai ,Secerizul e mult, dar lucrdtorit sint pugini. Rugati, deci, pe Domnul secerigului, ca sa scout Jucratort la secerigul Sau Tisus trimite pe Atunci, a chem at Tisus la Sine pe «ei doisprezece apostoli si ainceput si-i trimita cite doi, dindu'le lor putere asupra duhutilor éelor necurate, ca si le scoati 51 si Himaduiascd orice boala i orice neputinja. Pe acesti doisprezece a trimis lisus, poruncindule lor acestea: yn calea paginilor si fu mergeti si in vreo cetate de samarineni sa nu intrali: ct mat degrabit mergeri edire olle cele pierdute ale casei lui Israel. $i mergind, propovaduiti, zicind: S-a apropiat imparasia cerutilor. ‘Tamadulfi pe cei neputinciosi, inviagi pe cel moryi, curatiti pe cei leprosi, demonit scoatetii; in dar ati luat, 9 dar sa dati- 268 VIATA PUBLICA A LUIISUS HRISTOS In onice cetate sau sat veti intra, cercetaji cine este in el wrednic $i acolo rimineti pina ce veti iesi. ‘Sis intrind in casa, uragii, zicind:, Pace casei acesteia™ i, daca este casa accea vrednici, vind pacea voastra peste ca; jar ‘de nu este vrednicd, pacca voastra intoarca-se la voi’ \postolii pleaci Ia propoviduire. Si, iesind, ei propova. dina Rarer packing Sh scot muli-dlmen f aw cu untdelemn pe multi bolnavi shi vindecau (Mt. 9, 35~ 58;10, 1-13:Me. 6 7-13;L¢.9, 1-6). Impreuni-tuerdtori ai lui Dumnezen sintem noi(L Cor. 3,9) ‘Tiierea capului % shntle toms Roterdtora [rodiada se riabund. $i a aurit regele Irod 4 numele tui Tisus se facuse cunoscut $i zicea ca Toan Botezatorul a sculat din morti, $i de aceea se fac minuni prin el. Caci Irod,208 NOUL TESTAMENT ‘rimitind, 1 prins pe Loan si a legat, in temnit, din pricina trodes fee Tat lip, fratcle luy pe care o hue O¢ pote. Gaci loan ii zicea lui rod: ,.Nucti este Ingaduit si fi pe femeia fratelui tau". ee re sro Et drodiada fl wai voia i omoate, dar mu putea, ci rod se temea de Toan, stindul barbat drept si sfint, srl ocrotea. $3 ausindu, era mult nedumert, dar il asculta bucuros, ci ind @ 2 a bun pre cd tod, de sas de master, 4 facut ospiy dregatorilor lui 1 eapetenilor ogtini yi fruntaslor din Galileca, fica Trodiadei, inrind si jueind, a pl8cat lui Trad si cclor ce_jeceau cu el Ja masd. lar regele a 2is fetels yCere de fa Inine orice vei voi #1 fi voi da". Sia jurat ei: ,Orlce vel cere de la mine if voi da, pind la jumatate din regatul mew". ,_,. Sim iesind, a zis mamei sale: Ce s4 cer ?* Tar Irodiada iva xis: ,Capul lui Toan Botezitorul”. $i intrind indatd, cu gai, A eye, i cenit sicind; ,rean shld indaty pe tips, capul lu! loan Botezdtorul™, "UBLICA A LUI SUS HRISTOS 285 Tod trimite si tale capul lui Loan, $i regcle sa intristat adine, dar pentru jurdmine 9 pentru cel ce gedeau cu ella masa, tha volt 44 ealec cuvintul. i indata, trimipind regele un paznic, a poruncit a4 aduce capuil” Acela, mergind, ba taiat capul in temniya, ba adus pe tipsle ol ha dat fete lat fata la dat mamet sale e ‘91 auzind, ueenieli Iai au venit, at luat trupul tui Toan si tau pus in mormint, $i sau adunat apostolit la Tisus si Tau spus Lui toate chte aifiang@aceenne i El lea zist ,Veniti voi ingivd, deosehi, in loc pustiu, si ‘odihnigié puyin', Caci mulfi eran care veneau si mulfi care se ‘uceau! gin mal aveau timp nicl sf manince, ‘$i au plecat cu corabta spre un loc pustiu, deosebit (Mt, 14, 1-12;Me. 6, 14=32;Le. 9, 79) Sa mw fid desfrinat. Sa ns w i (les. 20, 13714). India inmultire a pinitor | ipsa de piine pentru multime, Dupa acestea, Tisus sa dus Aincolo We Maven Galley in partie Tiberiadt, Sia mers dupa El muljime multa, pentru’ ca vedeau minunile pe care le Facea cu cei bolnavi. Ss sit ia in me gat acolo cu enc Si era aproape Pas tile, prazmicul tudeilor. Deci, niicindu-s! Tists ochit si vizind ca maltime multa vine catre El, a zis catre Filip: ,,De unde vom cumpara piine ca si minince acestia > Tar aceasta o aicea ca sil incerce, ciel El sta ce avea sa faca. ‘Si Filip [a raspuns: ,Piini de dou sute de dinari nu le vor ajunge, ca s8 ia fiecare cite putin”. ‘Si a zis Lui unul dintre ucenici, Andrei, fratele lui Simon Petru: ,,Este aici un baiat care are cinci piini de ore gi doi pest. Dar ce sint acestea la atigia 2" Hisus inmulfeste pfinea. $i a zis lisus: ,Faceyi pe osmeni s& se aseze", Si era iarba multd in acel foc. Decl au jezut barbagi in numdr ea la cine! mii ‘$i Tisus a luat piinile si, mulfumind, a dat ucenicilor, iar ucenicii celor ce gedeau asemenea sf din pesti, cit voit. Tar dupa ce sau siturat, a tis ucenicilor Sai: Adunagi frimiturile ce au ramas, ca si nu se piarda ceva".NOUL TESTAMENT 286 VIATA PUBLICA A LUI LISUS HRISTOS 200 Deci, au adunat gi au umplut douSsprezece cogusl de i ritui de a ei ce‘ msincat dn cele cnci pint de ore Tisus se fereste de multimea inflacarata. lar oamenii, vazind minunea pe care a facut-o, ziceau: ,,Acesta este intr-adevar Proorocaly Care va i vind in fume’ ‘Cunoscind, deci, lisus c au s vind gi s8-L ia cu sila, ca si-L. faca rege, S-a dus iardgi in munte, El singur. (In. 6, 1-15). Umblarea pe mare. $i a slit pe ucenici si treacd inaintea Lui, pe tarmul celalalt. Si facindu-se noapte, corabia era in mijlocul mani, fiind de valusi, edei vintul era impotriva. lar la a patra straja. din noapte a venit la ei sus umblind pe mare, gi ucenici: sau inspaimintat, zicind c& ¢ naluca si, de fries, au strizat Dar El ba linigtit, zicind: ,Indrazniti, Eu sint;nu va temeti ! intre in corabie si lar et, rispunind, a at, Doumne, dad st Tu poranest svn tne pe apis 'Rt aa tru, coborindu-se din corabie, a mers pe apd linus.’ Dar vizind vinta, = temut iad se cui, Sitio aces Domne, Sane fees ‘aa indatt mina, Fa apucat gi a zis: sPutin credinciosule’ pentru ce teal indolt #2 Si fundus in Corabie, va potolt val Mt, ISs2ibte 6 30-45;L2-8, 10-19, Cautazi mai int imparittia lui Dumnezen si dreptatea Lui 4 toate celelalte se vor adduga voud (Mt. 6, 33). Figiduires Jisus osindeste iubirea de sine a multimil. A doua zi, ‘multimea, care sta de cealalta parte a m: era acolo decit numai o corabie mai mica 91 cé lisus nu intrase in208 NOUL TESTAMENT corabie mpreuna cu ucenicii Sii, ci plecasers numai ucenici Li. Sicalte corabii mai mici au venit din Tiberiada in apropiere de iocul unde ei mincasera piinea, dupa ce Domnul mulgumise Deci, cind a vazut multimea ca lisus nu este acolo, nici ucenicii Lui, au intrat si ei in corabiile cele miei si au venit la Capemaum, cdutindu-L pe lisus. $i gasindw-L. dincolo de mare, Tat ais: ydavaqitonule, cind ai venit aici 2" Tisus le-a raspuns i a zis: ,,Adevarat, adevarat 2ic vous Ma ciutaji nu penta CA afi vazut minuni, ci pentru ci ai mincat din piini si vati sturat. Lucrati-nu pentru mincarea cea pestoare ch pent mincarea ce imine spre ata vesni. si pe care o va da voud Fiul Omului, caci pe El L-a pecetluit Dumnezeu Tatal™ ® - Hrana cercasca se dobindeste prin credinta. Deci au cdtre El: Ce si facem, ca s& savirsim lucrarile lui Dumnezeu 2°: lisus'a rispuns i le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumne eu casi crede}i in Acela pe care El Lea trims Deci Iau zis: Dar ce minuni faci Tu, eas vedem si si credem in Tine ? Ce'lucrezi? Paringii nostri au mineat mand in pustiu, precum este seris: ,Piine din cer le-a dat lor sf manince™ Atuncilisus le-a zis: , Adevarat, adevarat zie voua, nu Moise va dat plinea cea din cer, ci Tatil Meu vi da din cer piinea cea adevarata. Céci plinea lui Dumnezew este cea care se cobosra din cer sicare da via} lumii lar ci au zis cdtre El: ,.Doa aceasta’. (In, 6, 22-84), lisus este piinea cea din cer. Zis.a lor lisus: Eu sint Piinea cea vie, Care Sa pogorit din eer. De va minca cineva din plinea aceasta’ vi va fi in veci, lar plinea pe care Eu 0 voi da pentru viata lumii este trupul Mew. Auzind acestea, iudedi se certau intre Acesta s4 ne des trupul Lui si-L mineam ? $i lea zis Tisus: ,,Adevaral, adevarat zic voua, daca nu veyi minca trupul Fiului Omului si nu veti bea singelé Lui, nu veti avea via . Gel ce manined trupul Meu 31 bea singele Meu are viaja vesnica 3i Eu il voi invia tn ziua cea de apol. Trupul Meu este adevarata mincare si singele Meu, adevarats hits Gel ce maninea trupul Meu bea singele Meu ramine intra Mine si Bu intru El Precum Ma trimis pe Mine Tatal cel viu si Ew vier prin Tatil, si cel care Ma maninca pe Mine va trai prin Mine. Aceasta ne, dine totdeauna piinea vicina: Cum poate VIATA PUBLICA A LUFLISUS HHRISTOS zs este Flinea Care Sa pogorit din cer.Cel cc méninci aceasta pine va (ri in veac, nu precum au mincat p&rin{ii voytri mand siaumurit™, Mulfi din ucenici nu au erezut. Multi din ueenicit Lu, ins auzind,,au zis! Grew este cuvintul acesta ! Cine poate sad asculte 2 Tar Tisus, cunoscind in Sine c& ucenicii Lui marmuri impottiva Lui lew zis: VA sminteste aceasta ? Dar daca veti vedea pe Fil Omului, suindwSe acolo unde era mai inainte ? Duhul este Cel ce da viaya ;trupul nu foloseste la nimic. Cuvinte lespe care vileam spus sint duh sisintviag&, Dar sit unit dimtre vol care nu cred Cac ligus sia de la inceput cine sint cei emu cred gicine este cel care l va vinde, si zicea: De aceea am spus Voul cd nimeni nu poate si vind la Mine, daca nui este dat dela Taal", ‘$i de stunci mulgi dintre ueenieii Sai sau retras si nu mai umblau eu Bl. Petru mirturiseste credinga apostolilor. Atunci lisus a zis ccelor doisprezece: ,,Nu vrei gi voi 84 vi duceyi 2"! Simon-Petru Ta rispuns: ,,Doamne, la cine ne vom duce ? Tu ai cuvintele ietii celei vesnice si noi am crezut si am cunoscut a Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeutud celui vin“ (In.6,51-69). D. ANUL AL TREILEA DIN VENTA FERLICA ALUHISUS, (De ta Paptleanutui a tril pind ta Patimile Domml) Cananeianca, Surdo-mutul [inus indeed pe fica cananeiencei. $i, rdicinds-se de feel ee aod hh howrcie inva gf ae Sidonmull 9, fngind nec card wos ca mimend a8 le, da re Pu Hind tina fd, 0 femeie canancanca, din cee ginutuc pind a yMilulegte-ma, Doamne, Fiul lui David ! Flica mea Sinha china de demon : Eft en a rapuna nicl un euvint; gi apropindvse, ucenicii Lal ft tugau, alehd: ,Slobosesteo, ch Stiga in urma 1 timis decit cite oile cele wanzind, a zis: .Nu pierdute ae casei ha lnral*200 NOUL TESTAMENY Jar vena 4 nchinat Ly zcind Doane, schon 2 nay dopa baa Nate Be sea ph cay si 0 arch iilor™ Ua ar ea tm sD, Doane, dy ke uy de la masa stapinilor lor’, : ancl rapansind Tins Ta 2s, «0, femei mare ext epee: fee dans cm soe Ce a is Vindearea uni sundo-mat. $i, iapoindy in pt Truk, 's seit, in Sidon I et Cae fearlor Deeapae St an adus un urd cao shane ‘gat ca of pund mina peste Stiguel Gnete f for ga pusdeyel rele hs fe nang nasa sgh pind lace, a suspnat gan as forte cea ce Inseamnd: Deschiete T° Si rechle hil oae dene ioe Gi nent dete ete le porunat sf tu sand Naekees Bar, cu tle pe ee ea kt web sta pena ad Tone at ine CEG BSS pe mayat ercme S, Eltoatele face bine (Me. 7,37). nine’ farimituri ‘A doua inmultire a piinilor ius are mili. de_popor, tn zilele aclea, find iarsi mulyime multi si neavind ce s minince, Lous, chemin Pe ei leas is ft ee de mules i ale de cindasteapea ei nat oe sf tntnee, Si dei voi slobori flaminzi la Casa lor, se vor iatovi pe deere ek sti intr el a vente departe™ $i ucenici Lui Tau ragpuns’ De unde va putea cineva sti sature pe acess cu ple, ait in pustia 22 Tisus famulfeste pine. Hl inst avoti" Raspunsia Lal nGopte Sia porunct multi st gad jos pe pimint. Si, lund cee sapte pint a mulgumsit «fri gia dat ueeniclor Seno e Pua thaintes Sreifeau pus maint malian, eau 5 Putin peyton! Sibinecuvintindu, «zi ski puna 9i pe acesta inaintee oe fintrebat: Cite piini VINTA PUBLICA A LULISUS HRISTOS 200 Sia mincat si sau sitarat gi au Tat gapte copurt ca ramayige de farina. Tat ce ce au mincat erau ca la patra mil $i fa sloboit (an 15, 29-$9,Me 8,19) Fericipi cei ce fliminzese si inseteazd de dreptate | (Mt. 5, 6 ) Piigiduinya puterii de a ierta picatele jus. Si venind lisus Filip, a intrebat pe cer , Fiul Omulut loan Botezatorul, alfii Ii in parle Covad ticinds Cine ne amen ek au raspuns: ,,Uni Ieremia sau unul dintre proot Sile-a zis: Dar voi cine ziceti c& sint {; Simon-Petru a zis: ,,Tu egti Hristosul, Ful Js faipiduieste ucenicilor puterea de a ierta pcatele. Lar Jims, shopondtads basse sFerelt fy Simone, ful Jona, on trup gi ainge frau descopent fie goerten, cf Tatil Mew col din ens §1 Bu ii aie Giejok egti Petra gi pe aceasth iat voi iserica Mea gi porgile iadulus nu o'var bru $i if vai da heile imparatiei centrlor gi orice vei lege pe pamine va filegat Hin centr 41 orice wel desloge pe paint vu fi deslegat #2 erurt" (Mt 16, 15-19} lisus vesteste Patima Sa, De atunci s inceput fitus 34 arate ico “ea ek ebvie al eared a Terusin 8 Patimeasea multe de la bata gi de la arheret gt dela earturar Had fie ucl atria hove (ME. 16, 21). entra a 6 urmapul Iai Tew trebuie a purta ervcea Lai. Atunellisus 22is Ucenilor Saiz ,Daca vea ceva sa vina dupa Mine, s4 se lepede de sine, sila cricea qi thal urmeze Mie icine va voi sisi scape sufletalilvapierderiarcine si vapierde Sufletal genera Mine ff va afla. entra ci cc va folosi omulu, ded va citigalumea intreagd, iar sufletul sia va pierde ? Sau ce-va da omil in schimb pentru sulletl stu ? (Mt. 16, 2426), sh mirtursim pe Hristos. ,Oricine va marturs isintes oamenilor, marturiiwol 41 Eu pentru el fnaintea Tatalut Mea, Care este in cerurs lar lepida de Mine thaintea oamenilor si Ba Mi vol lepids de el intintea Tata Meu, Care este in cerurs Cac de cel care se va ee2a NOUL TESTAMENT smusina de Mine yi de cuvintele Mele, in neamul acesta desfrinat i pacdtos, 41 Fiul Omului se va rusina de el, cind va veni intra slava Tatalui Sau cu sfintii ingeri" (Me. 8, 22-"29; Lc. 9, 18-26), Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui vi (Mt. 16, 16) Schimbarea la fat a lui Tisus [aus se schimba la fag. $i dupa sate zile, lisus a luat ex Sine pe Petru gi pe lacov gi pe loan, fratcle lu, $i a dus intrun munte inalt, deoiebi, 3i'Sa schimbat la fafa, inaintea lor. $i a stralueit faja Lui ed soarele, iar vegmiatele Lat ta feut abe ca lumina, Si iata, Moise si Mie sau aatat lor, vorbind oe $i, réspuncind, Petru a zis tui lisus: ,Doamne, bine este noua si fim aict; dacd voiesth; voi face aici tel colibe: Tle una, lui Moise una, i lai He una’, Tisus este Fiul lui Dumnezeu. Vorbind el ined, iatd un nor luminos ia umbrit pe ef, i ata gias din nor zicind: .Acesta este lal Alou cel bit be Goo om Bencoil; pe ceva aeahaps Ed ‘Si, auzind, cenicil au cdaut cu fata la pamint $1 sau spaimintat foarte ‘Si lisus a venit la ei si,atingind, le-a ais: ,Seulativa gi na va temeti"- idicindu-gi ochii, nu au vazut pe nimeni, dectt numsi $i pe cind se coborau din munte, Tisus le-a porunct, zicind: sNimanli 4 nu spune|i ce afi viaut, pind cind Ful Onl va fnvia din mort (Mt.'17, 1-9; Me’ 8, 1-125 Le. 9, 28-37). El va schimba la tnfdpigare trupul smereniei noastre, intra aseminarea trupuluislavet Sate (Filip, 21). Birul pentru Templu. Copii isus phiteste dare pentru Templu. Venind ei in Caper. Seno ropa de Pea et ce Sg res er Temply) si tau zis: nvagatorul vostru nu plateste datea 2” Mee OPTS ie eae tet toa Nene Zicind: Ce fi se pare, Simone ? Regii pamintului de la cine iaudarisaubir? Dela fitilor sau delasteaini? BY a si: De Ia stdin, Tiss its Aga, fi sat scutiji; dar, ca si nui smintim pe ei, mergind la mare, arunca tna, $f peytcle care va lest int ial, gh deschizindl gu vei gsi un statir (un ban de argint). Ia banul si ditt lor, penteu Xitel penta tne! te ED Tisus indeamné la smerenie. In ceasul acela, au venit ucenicit ta lisus, zicinds ,,Cine, oare, este mai mare in imparaia ceruri lor 3 i chemind la Sine un prune, La pus in mijlocal lor sia zi, wAdevarat ric youd: De nu va vefi intoarce si nu veli fi ea Pruneii nu veti intra in imparatia cerurilor. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare in imparajia Cerutilor, $1 cine va primi un prune ca acesta, in numele Mew, pe Mine Ma primeste“. Sminteala este mare picat. lar cine va sminti pe unul dlintre acestia mich care ered in Mine, mai bine iar fi ht sft se atime de git o piatra de moara sisa fie aruncat in adincul mani. Vai lumii, din pricina smintelilor ! Ca smintelile tebuie s& viné, dat vai omului aceluia prin eare vine sminteala.28 NOUL TESTAMENT VIATA PUBLICA & LULIISUS HRISTOS 295 Jar dac& mina ta sau piciorul tau te smintegte, taiel si arunc&-l de la tine, cd este mai bine pentru tine s4 ntti in viata ciung sau gchiop, decit, avind amindous miinile sau amindowa picioarele, s4 fii aruncat in focul cel vesnic. daca ochiul tau te sminteste, scoate si arunc& de la tine, €4 mai bine este pentra tine si inti in viaga cu un singur ‘ochi, decit, avind amindoi ochii, si fil aruncat in gheena foculti, sd nu dispretuiti pe vreunul din acestia mici, edci zic voud 4 ingerii lor, in ceruri, pururea vad faja Tatilai Mew, Care este in ceruri* (Mi. 18, 1-10; Me. 9, 33-47; Le. 9, 47-48) De nu vefi fi ca pruncié, nu veti intra intra imparatia cerurilor (Mt. 18, 3) e Trimiterea celor 70(72) de ucenici i nu este primit in oragele Samariei, Cind sa apropiat sirbdtoarea cortuilor, Ieur eat das la eruaaimy pen ‘Samaria. $i, intrind intr-o cetate samarineana, nu L-au primit, pentru ca mergea la Terusaim. Vazind aceasta -ucenici Sai, Incow si loan, au zis: ,.Doamne, voiegt si zicem st se pogoare foe dia cer 544 mistiased ?" far lists, intoreindwse, ba cettat, aicinducle: Nu sti, oare, li cdtui duh sintesi? Ca Ful Omulul nea venit sf piarda suileiele oamenilor, ci si le mintulaset $i Sauldusinte-stsste.9, 51-26) Tisas ‘rimite inainte aceasta, Domnul a ales alfisaptesecfsi doi, sit tiie cite dol inaintea fetel Sal, in flecare cette 41 loc, unde Tasugi avea sa vin, gh lea zis: nlata Eu va timit pe voi ca pe nigte oi in mijlocil lupilor, Ay dar tmelepti ca gerpi si neviaowati ea porumbel. Cine va primes pe voi pe Mine Nis priest, 5 cine Ma primeste pe Mine primegte pe Cel ce Ma trims pe Mine. Cine’ primeste prooroc, in nume de proorocy plata de prooroc valu, # eine primejte pe un drept,in nume be drept, splata dreptui va hu Si cel ce va da de baut unuia din acest mici numai un pahar cu apa reee, in nume de wcenic, adevarat graiese vou hu va pierde plata sa, e fel ce vi spelt pe voi pe Mine MA axculti, si cel oe se leapidda de voi se leaps de Mine; iar cel ce se leapilé de Mine seleapid de Cel ce Ma trimis pe Mine™ ‘Atuncl a ineeputlisus af tnusttecetile fm care se fReuser cele mai multe minuni ale Sale, ci mi sau pocdit, zicind Nai tie, Horanine, vai pie, Betsaida, 4 dacd in Tir gi in Sidon’ s-ar fi fieut minunile ce sau facut in voi, de mult, in sae si in cenuga sar fi pocait. Dar zic voua: Tirului si Sidonului le va fiimai ugor in ziua judecatii, decit vous". Intoarcerea ucenicilor. $i s-au intors cei saptezeci (si doi) cu bucurie, zicind: ,Doamne, si demonii ni se supun in numele Tau". Si tea sis: Am vigut pe satana cau flyer cing din cer. {ata viam dat putere si edleati peste gexpi gi peste scorpii si peste toats puteres vsjmayule, time nav vatama Dar ha bucurafi de aceasta, ca duhurile vi se pleaca, ci va bucuraji ca numele voastre sint srise in ceruri". In acest ceas, El sa bucurat in Dubul Sfint gi a zis: Te slivese pe Tine, Pirinte, Doamne al cerului si al pamintuluiy c ai ascuns acestea de cei ingelepti si de cei pricepuji si lea escoperit pruncilor. Da, Parinte, cici aga a fost inaintea Ta, bunavoinga Ta sus cheami pe ‘oat lumes s-umeze, Dup aces sgt eis Kine fq ch sten ginporkai i Fav vol odital pe vol, Luagl gel Meu asupra voustra ot inet qatiy de fa Mines ef sint blind slsmerit cu mima gi vetigisl odhhna Sulletelor voaste, Gick jugul Meu este bun gi povara Mea este tgoard™ (Le, 10, 1-24 Me 1, 20-90), Supunetiad cerbicen sonstrd sub jug, xi st primeascd sufletul vost inod}aturd (hn Sit 1,38). Samarineanul milostiv $i intorcinduse catre ucenici, cosh is: Feit sit och care vad cele ce vee vol ! Cici zie voua: Multi prooroci si regi au voit si vada ceea ce wedeti vol, dar nau visu, hak anda cea ce auzfi, dar nau auzit Un legiuitor ispiteste pe lisus, Si ata, un invayator de lege 4 sidicat pitindg! icind: sfavayatorule, ce 8 fac casi mostenesc viata de veci ?*Iar linis i zis: Ce este scris in Lege? ‘Cum citesti * ar el, réspunzind, a zis: 3 iubesti pe Domnul Dumnezeul ‘au din toata inima ta’ din tot sufletul tau si din toata puterea ta gi din tot cugetul tu, iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti" Tar Ela zis ,.Drept ai rispuns; £2 aceasta gi vel tri".206 + _NOUL TESTAMENT. ” pax lin owe bea lie nat asc pameeen peau ee atta oa prea en aero tithari,” care, dupa ce lau dezbricat si lau ranit, au plecat, ames ede la, wage Renee vaca elena ei Petes oe iit marred Wien a a fi a ia roe ane VIATTA PUBLIGA A LULISUS HRISTOS 207 Tar el a zis: Cel care, a facut mild cu el". $i Tisus ia zis: ‘Mergi gi f& gi tu asemenea" (Le. 10, 23-37). Ceca ce afi ficut unuia dintre cei mai mici ot Mei, Mie Mi-agi ftcut (Mt. 25, 40). Tisas la Marta gi Maria 1 atta slajeste, iar Maria asculta, $i pe cind mergens ei, Elva intrat intr-un sat; ar o femeie, cu numele Marta, La prirait in casa ei. Sica avea 0 sord ce se numea Maria, care, agezindu-se la picioarele Domnului,ascuita cuvintal La Tar Marta se slea cu multd slujre gi, apropiinduse, a zs Doamne, oare nu socotesti <2 sora mea ma Lisat singu Slujese ? Spuned deci siomt ajute™.298 NOUL TESTAMENT IATA PUBLICK A LULISUS HRISTOS 200 Maria partea cea bund si-a ales. $i,rdspunzind, Domnul ica zis: ; Marty Marts te Ingrieyt 91 pent multe te ales fun fuera’ tebuie; iar Maria partea cea bund sia ales, care nit Se Va Jua dela ea" (Le, 10, 38-42). Céutazi mai inti imparatia tui Dumnezew (Mt. 6, 33). jus la sarbaitoarea Corturilor jisus invata in Templu pe fata. lar la jumatatea praznicu- ES fetes eng pag - SE atl sciatrmaeiciol eC ovye hota eats TRE invayat ; pi ‘Atunci lea rispuns Kina sia zi: natura Mea nu este Mea cla Celi oe Ma tims eta init cen din um — su cx mar pra eis at ae ek i 9 sa, Heed yack cies cna, Seach ts Mie fk ben, ER ate Lota ‘iad eal oe lent trmeeed Mie na ve umbla in ineuneric, cl va aves lama vei" (In. 7, 14-16, 37;8, 12). Tisus figiduieste credinciogilor viaph veqnied, Ziv Tisus fader? yetke tines SoU ME faasyce telat @ Dee et Uierabal eco vecwuaal etee Colowe Gece Diem Stalls Copies Dargenen Eseenaed a ase, peed ainu sineyi dela Dunmezeu ‘A asagns bed a ini a tH Tucgtsamtnean demon 28." a eopnin Tora pli on arn Gri, chink Tu Meu, gi vol Ma necinsi pe Mine. Dar Eu na cautsleva Men Bee tare tess eaiel sesenie wot, Tiges Coe ee poet eesti Many cute Peeimnesenin toes (In, 8, 46-51). Tisus este mai presus de Avram. Tudeii Lau 2is: cum am ‘cunoscut ca ai demon. Avraam a muni, de asemenea si proorocit pi Tusiei: Daca cineva va pazi cuvintal Meu, nu va gusta moartea dh veac. Nu curva gt Th mal mare deci fail nostra Avram, are a murit? $i au murit§i proorocii. Cine Te erezi Tu c& esti? Tisus a raspuns: ,,Daca Ma slavese Eu pe Mine insumi, slava Mea nimic.nu este. Tatal Meu este Gel care Ma sliveste, despre Care vol, ziceqi cé este Dumnezeul vostru, si:nu Lagi cunoscut, dar Eu Wl stu; $i, daca ay zice o@ nul su, ay 6 mincinos asemenea youd. Ci Il stiu gi pazesc cuvintul Lui. Avraam, parinte Je vostra, a fost bucuros si vada iua Mea gi a vazuto si sa bucurat™ Atunei au zis ind silai vaznt pe Avraam 2 . Hisus lea zis: ,Adevirat, adevarat zie voud: Eu sint mai inainte de a fi fost Avram" Deci au Iuat pietre ca si arunce asupra Lui. Dar Tisus Sa ferit gia iesit din templu, gi trecind prin mijlocul lor, S.a dus (in. 8, 52-59). Gel ce va pazi cuvintul Meu nu va vedea moartea in veac (in. 8,51). tre El: dined nu ai cincizeci de ani vindecd un orb. $i trecind Tisus, a vazut un om orb in nastere. Atmel ucenieii Lai Lau intrebat, zicind: sdnvaitorule; cine a pHeStult: acesta sau plxingil lui, de sa lisus a rispuns: Nici el n-a pacdtuit, nici parinti lui, ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu. Trebuie sa fac, pind este ind, lucrarile Celui ce M-a trimis pe Mine;e% vine noaptea, cind nnimeni nu poate si Tucreze. ttt cit sint in lame, Eu sint Lumina lumii". Acestea zicind, a scuipat jos, a facut tind din scuipat, si a uns cu tind ochit orbului, si a Zis:',Mergi de te spala in scalda toarea Siloamului® (care se tileuieste: trimis). [ar el a dus si soa spalat siavenit vazind. udeii iscodese pe orbul cel din nagtere. lar vecinii si cei care] vizuserd mai inainte c@ eta orb ziceau: ,.Nu este acesta ‘care gedea gi cergea 2": . Unii aiceau’ El este“. Alyiiziceau: Nu este el, ci seaman ‘eu el", Dar acela zicea: Eu Sint", . Atundl ef Fau intrebat: Cum i sau deschis ochit 2 ‘Acela a rispuns: ,Omul care se numeste Tisus a facut tind sia uns ochil mei, si mis zis: Mergi Ia scaldatoarea Siloamului 3i te spala, $i, dueindumi deci si spalinduma, am vazut ‘Si tau mai xis: ,,Unde este Acela 2 A zis el: cau duis laf ‘Si era simbata in ziua in care lisus a fieut tind gi a deschis Atuni chil Deei iartgi Lau tntrebat gi fariseii cum a vazut. lar el le ais: ,Tind a pus pe ochii mei, §! m-am spalat gi vad".300 NOUL TESTAMENT VIATTA PUBLICA A LULTISUS HRISTOS 301 ru este de la ziceau: Cum poate un om paciitos #4 fac atemenea minuni 2 Si era dezbina- Fe intre ei. Dar tu ce ick despre Bl e& st deschis och? Tar els e& prooroc este. Piringit orbului adeverese sputele li. Darfudei nau creat despre el ci era oth gia vadeut, pind ce nau chemat pe patingi Cel care vedea, $i bau intrebat,zicind: , Asst cste ful vost, despre care nice{i cd sa ndscut orb ? Decl cum vede cl acum ?*: "Au. Fispuns pain nstim cb acesta este ful nostea gi ef sa nascut orb. Dar cum vede el acum, noi nu stim; fi chue in desks och Tntrebatil pe elzeste -eavorbi singur despre sine ‘ ‘Acssteale-au spus Parnhi ll, pentru cf se temeau de ude pscserd acum la cale ¢2, dacd cineva va martuisi ed Eleste Hristos, st fle dat afard din sinagogi. Cel ce se niscuse orb este din nom intebat. Deci au chemat a doua card pe omul care fuscte oo si tau 28! DA Sava Ia ‘Damnezeu. Noi stim ca omul cesta e pacdtos" ‘A raspuns deci acela: ,Dacd este pacitos, nu stiu. Un ru stiu: eff eram orb 91 acum vid Atanct fariseii bau zis: Ce tia facut ? Cum tia deschis chi prin Vaan apa aca gla aac? De cee sk auaiyi iarapi ? Nu cumva volpi qi vol s1 vi feoctl uceniell Lait? Si Pau ocd qf au iss wT eg weenie al Aceluiy ar noi sinter cond a i Mote, Nal iim cd Dumnneceu a vorit I Move; iar pe Acesta mir. stimn de inde ext’ Aiea elation set dea asc sega iis angen me cae gil ae dence ae tga 62 Dumneenu na] wcalts pe pletion iar de este cers castor de Dumnezeu 9 face voia Lai pe cesta aseulta, Din eae nu $2 audit sa i deschis Gneva dl nal orb din tater. De wat Fr Acesta de Ia Dummnezea,nar peas facd nic icc: Ramer ua aban yi raat is ae Boal Bua tt ita sete! peat PY gi an dae ate, Orbl vindecatcrede in ius. Gin ausit Tus od tau dat afar sh isin, ba pis: yCreat at tn Ful Iai Dummeceu Ela faspuns gia vist ,Dar cine cite, Doane, cal cred in we Si a zis Tisus: .,L-ai gi viaut ! Chiar Cel care vorbeste cu tine Acela este" Tar ela zis: Cred, Doamne™. $i s-a inchinat Lui (In. 9, 1-38). Ex sint Lumina lumii (In. 8, 12) Pastorul cel bun 1 vremea aceea risa Tiss edtre favisel: fu sint Pastoral Cel Bune Pastorul cel bun fi pune sufletal pentru oll sale iar ce platit i cel cate neste pastor, 91 ale cdr oi nu sint ale 1, ede Il wenn le oe ae apa le rapest Tsipeptes lar cel plauit te platit st are ja de oi. FES nt Pheforal cela i camels pe ole Nk le Nee ‘Ma cunosc pe a Precum Ma cunoaste Tatal si Eu cunose pe ‘Sisufletul ln’ pun pentniol ‘Amn qi alte oi, care nu ne din staulul aesta. $i pe acelea trebuie sf le adue, si vor auzi glasul Meu siva fio tarma gi un Pastor (In. 10, 11-16) Domnul ma paste xi nic num va'ipi Seflctal mex La tatore, posapuituma pe cdile dreptai pentru numele Led (Ps. 22, 1,3). Povaya cum trebuie si ne rugim wus invata din now pe ucenici Tatil nostra". Odata, find Hisus inteun loc gi ruginduse, cind a incetat, unul dintre ucenicii Lui Ta zis: Doamne, invaja-ne sa ne nigém, precum a inv{at gi loan pe ucenicii lui ‘Si lea zis: Cind va rugatis ziceti: Tatdl nostra, Care esti in ceruri, sfinfeascase numele Tau. Vie imparétia Ta. Facé-se voia Ta, precum in cer aga gi pe pai Piinea noastrd cea spre fiznpa, d-ne-o nond in fiecare 2i. Sine iartd noua pacatele noasire, caci si noi tertim tuturor celor care ne gresese noua. $i nu ne duce pe noi in ispita, cine izbdveste de cel rau (Le. 11, 1-4). ‘Trebuie s4 ne rugm cu staruinga. $i a zis catre ei: Cine intre voi, avind un pheten si se va duce la el in miez de noapte Shi va zice: Prietene, imprumuti-ma cu trei plini ca a venit, din fale, un prieten la mine gi n-am ce sa-i pun inainte, iar accla,02 NOUL TESTAMENT rispunzind dinduntru, si-i zicds Nu ma da de osteneala. Acum tsa e incuiat’ gi copili mei sint in agternut cu mine. Nu pot 58 ima seol sa-ti dau? Zie voud: Chiar dacd, sculinduse, nu iar da penta cli gste prieten, dar pentru indrdneala uy selinduse i vada cit Ui trebuie. ic voua: Cereti si vi se va da; ciutaji i veti aflas i ae. va deachide, Ci oicng ete ia 9 cel ce canta seg ey 9i celui care bate ise va deschide. Beets Gare feud ante voi, dacd iva cere fl pine gare i va da piatra ? Sau daca fi va'cere peste, oate fi va da, in Toc de peste, garpe ? Sau dacai va cere un ou, i vada scorpie ? Dect daca voi, rai ind, stifi si, dati lor vostri daruxi bhune, cu cit mai moult Tatal vostew eel din cerari va daDuh Sfint celor care cer dela EI" (Le. 11, 5~13)- ‘Trebuiie si ne rugim impreund. larisi griiese voua ed, dct doi dintre voi se vor invot pe pamint in privinga unui lucra pe care il vor cere, se va da lor de catre Tatal Meu, Care este in ceruri. Ci unde sint doi sau tei, adunagi in numele Meu, acolo Sint si Bu in mijocal lor" (Me. 6, 315). Tot ce veti cere de la Tatél Mew, in numele Meu, vise vada (In, 16, 2-8). Vindecarea unor indriciqi J indecarea indricitului din timutal aceasta Tisus a venit de cealalta parte a maxii in tinutul Gadarenilor. ar dupa ce a iesit din corabie, L-a intimpinat indata, momninte, un om cu duh necurat, care isi avea locuinga ‘morminte, si nimeni nu putea si-l lege nici macar cu lanju Pentru c& de multe ori fiind legat in obezi si in lanquri, el rupea lantutile, si obezile le sfarima, si nimeni na putea sil potoleascd; si neincetat noaptea si ziua era prin morminte $i prin muni strgind gi tdindu-se eu pietre. Tar, vazindu-L de departe pe Tisus, a alergat si sa inchinat Lai, $¥ strignd cu gas putemic, a zis Ge ene inte mine Tine, Hisuse, Fale af lal Dumyedeu celal reabalt ? Te jur pe jumnezew si nu ma chinuiesti" Cici Tisus fi zicea: ,,lesi duh necurat din omul acesta VIATAPUBLIGA A LULLISUS HRISTOS 03 $i Ia intrebat: Care ffi este numele 2 $i [2 rispuns: sLegiune este numele meu, caci sintem multi™. $i fl rugau mult Se ntsi trimita afard din acel tinut. Tar acolo, linga. munte, cra o turma mare de porci, care pistea. $i Lau rugat, zicind: ,(Trimite-ne pe noi la porci, ca si intrim in ci*, $i El lea dat voie. Atunci, iesind, duhurile necurate au intrat in porci si turma sa aruncat de pe yarmul inal, in mare Shera call dou mi isan Inceat im mare, far eck care-i pAyteau au, fugit si au vestit tn cetate gi prin sate, $i au venlt amen sl vadd ce v3 intinplat E Si su cs la sus 9a vdzut pe cel demonizat, gen jos imbricat si intreg'la minte, el care. avusese legiune de demoni, sean intosat wi Tar cei ce au vizut le-au povestit cum a fost cu demonizatul si despre porci. $i ei_au inceput si-L roage sa se duca din hotareletor (Mc. 5, 1-17)308 NOUL TESTAMENT Tinus vindeed un alt indrcit: In vremea aceea, Lisus #scos un demon 31 atela era mut, Si cind a iesit.demonul, mutul a vorbit, iar maltimile sau minunat. nee, chau zist (Cu Beelzebul, cipetenia ‘demonilor, scoate pe demoni, “3° Tar alii spitindwl, cereatde la El semn din core cus farisei, Dar El, cunoscind gindurile Jor, tea AM Gi facie, care se denbind in sine, se pustiege si con parmcak oe, Paacd setana s-a dezbinat in sine, cum va mai sta impira- Jud? Fiinded zlceti ck Eu scot demonii cu Beelzebul. HaiNjar daca Eq scot demonii cu Beeleebul, fil vost cu cine i seat ? De aceea ei va vor fi judeciton- Or Tar daca Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni, iaté 4 ajuns la voi impraqia fui Durnnezeu, ‘Gind cel tare si inarmat pazeste curtca, avutille lui sint fn pace, Dar cind Unul mai tare decit el vine asupra lui ji Faflinge, i ia toate armele in care nadajduise, lar prada ridicata de el © imparte. Cel care nu este cu Mine este fmpotriva Mea: $1 (el care mu adwid cu Mine risipeste™ (Le. 11, 14—28). Tisus arata eit de primejdioasd este intoarcerca rdului, ,Cind duhul gel necurat iese din om, umbla prin locuri fri apa, ‘Glutind odihnd, gi, negdsind, zice: Ma vol intoarce la casa mea, Ge unde am icgit. Si venind, o aflé maturaté si impodobiti. ‘Atunel merge 31 ia cu el alte sapte duhuri mai rele decit el si, intrind, Tocuieste acolo; gi se fac cele de pe urma ale omului fceluia'mal rele decit cele dintii* (Le, 11, 24~26). Lauda adusi de 0 femeic Mamei lui fisus. $i cind zicea El acestea, 0 femeie din muljime, riicind glasul, Ta zis: »Fericit Ste pintecele care Tea purtat gi fericiji sini la care al supe’ far Elva is) Aja ‘este, dar feriiti sint gi cei ce ascultd cuvintul lui Dunmezeu gil pazesc" (Le. 11, 27-28). Cel ce nu este cu Mine este impotriva Mea (Le. 11, 23) Invagturi gi indemnuri ‘pica de Dumnezeu 9 ereinga in EL, Tvs, is etre popor® ,.Nu va teme{i de, cet care uc tupul 4 dupa aceea nf pot face nlmic mai mult. Va voi ardta ins. de cine si iemeyis Temetiva de acela care, dupa ce aucis, are putere Since in gheena; adevar vd spun: Temejiva de acesta, Nu se VIA‘TA PUBLIGA A LULLISUS HRISTOS 305 vind oare inci abit cu doi bani ? Si nici una dinte ele nu este vd Sates lai Dummnezeu, Cl i pest eaputui vost toy int meas Net Va tenets vol abaeli mai de prey decit multe abi" (Le. 12,41). Pastrarea cu ingrijie a viet nigtite, Ziva ins ueenicilor sai: ARTES? a potte ob sents Ia dot omni cA sau pe nul Tes aby ape celal va fubt sau de unl se va ip si pe cellale 3 inet pote gi tn Dunes gh manor Heereee aie oud: Nu va nga pentru sufletul vost ce eth ene entra trupel vost ce vd veil imbra;oaze ee Gita fal mult deci heana si trupal deelt imbric&min tea? Privigi la pstile cenului cB mu scamind, nick mu secer ict Renadtna In itnijes si Tatal vostra cel cerese le hraneste (ste mu sinteqi vo! cu mult mai resus dectt cle? ae Se intr vol ngijinause, poate sf adauge statu sale un cot? in dein de ing Zula li cimpului cum crese: nu se ostenesc, nici nu torc. $i va spun vor Spree rath mira lh nu brea ca ul Sintre acestia TR auba eimpului, care asthak este si mfine se arunck tn cupton, Dumnezcu fe. o irae, are ne mult mai malt pe voy, putin credineiogilor? : Dect dace ils spuntnd: Ce vor minca ? ori: Ce vom bea Poste Cute ne'vom imbrica ? CX dupa toate acestea se BSE duitse paginiiy ste doar Tatil vostru cel cerese cl avetd ‘ca adunaji comoti pe pitmint, unde molia si nugina le strica sf wade fur le supa qile furl sci adunatiord comort In cer, Sets Yelimoln, nich gina nu Te tric, unde furii nu le sapé s at re edel unde este comoara ta acolo a fi $i inima fa {Mer6,19752;10. 12, $-84;16, 13). Ciutat’ mai fats impartia lui Dumnezen si dreptatea Lui i toete accten se vor aduga voud ‘hadicisa tuturor veletor este iubirea de argint (1 Tes. 6,9) fisus in Ferusalim la sirbatoarea Innoirilor | ims macturisepte c& este Fiul lui Dumnezen- $i era tung fa Terusalim sérbatoarea Innoiri: templului $i era iama. Ia Iisus se plimba in templu, prin pridvoral lui Solomon.308 NOUL TESTAMENT. $i Lau impresurat inde gi 5 iceaus yPin8 cind ne scoti sufleval ? Daca Tu esti Hrlstorul, spune-o ‘nou fari salt Tinus lea riapunss ,Veam spas giinu credefi. Luerirle pe care le fac in numele Tatilui Meu, acestea marturisese despre Mine. Dar voi nu eredet, pentru ed mu sinteidintre ofle Mele Oile Mele ascultd de glanul Men, 91 Eu le cunose pe ele, ghele vin dupa Mine. si Bu le-dau vig Yegnicd sina vor pet in veac, si din mina Mea niment mule va rip" Tudeli voiese si loveasca ew pietre, Tarts au lust pietre indel en #8 arunce asupra La Tisus lea rispuns’ yMulte hucrus bune vam ardtat vous de Ja TatalMeu, Penéns caré din ele, anuncati cu pietre asupra Mea?™ * "Tau rspuns iudeli Nu penta. hier bun aruncam cu pews tsupra Ta ol pent hula 9h penta ef Ta, om hind, Te faci pe Tine Dumnezeu Zisa lisus: ,Daci nu fac Iucrivile Tatilui Meu, si. nu credeti in Mine, fdr daci le fac, chiar dacd nu credeti in Mine, redeti in aceste huerayi, ca s& sit $138 canoasteqi ct Tatal este in Mine 9 Ta tau deck ards s-Lprind, gi iss a seapat din mina lor (In. 10, 22—39). e = . Voi nu eedet, pntra cd nu sateti dn ile Mele ile Mel uscultd de gts! Mewin. 10, 26-27). “ Prinaul de la fariseu tun olog, Cind a intrat Hsu ariseilor sim iil pindeau, fatd-un om, bolnav de idrop Sitisus a zis catre invayatorii de lege si cite farisei, spunind: “Guvine-e a vindeca simbita, or nu El insé au tdeut, Atuncl Tisus, luindu, ba vindecat si ia at drusaul : Tar clire farisei a ais: Care dintre voi, dei va idea asinul sau boul tn fintind mu va scoate indata'in ziva simbetel > ‘Sietn-au putut si] raspundat la acest. Tisus di pilda de sinerenic, Luind ins& seama cum fi alegean la masa cele ‘nth locuri, lsus a spus oaspetilor o pildd, zicind cite ei ..Cind vei i chemat de cineya la nuntd, nu te ageza tn focal cel dindi, ex nu cumva 34 fie chemat de el altal mal de cinste VINTA PUBLICA A LUT LISUS HRISTOS tine; si venind cl care te-a chemat pe tine si pe el iti va Di acestuia local. $i atunci, ew rusine, te vei duce si te ai pe local cel mai de pe urma 02 BE Gnd vei Hi chemat, mergind, agea2a-te in local ce di uurma, ca, atunei cind va veni acel ce te-a chemat, el si-tizica Prletene, muta-te mai sus. Atunel vel avea cinstea in fata tuturor celoreare vor gedea impreuna cu tine. Gitci, oricine se inalpd pe sine se 2a smeri iar cel ce se smerejte pe sine se va inalja" (Le. 14, 1—11) Iisus vorbeste de un mare ospit. Zis-a Tisus faiseilor pilda aceasta Un om oarecate 8 ut cing’ mare si a chemat pe Tmulfi; gi'a trimis la ceasul cinei pe shiga sa ca si spund celor hemagi: Veniti,e@ iata toate sint gata 'St-au incepat tofi, cite unul, sisi ceard lertare. Cel dinti iva gist Tarind am cumparat gi am nevoie sa ies ca +0 vd; t rogiarci-ma. - SS altul a ais: Cincé perechi de boi am cumparat sima duc si incere;te rog artim: ‘Al treilea @ ist Femeie mi-am luat gi de aceea nu pot veni Si, intorcindw-se, shiga a. spus stapinulul sau. acestea Atunci, minlinduse, stipinul caset-a zs: Tepi indati in pierele Si ulitele cetayii,§i pe saraci si pe neputineiogi i pe otbi 5! pe §chiopi adu-i aici- oe ‘Si a ais sluga: Doamne, a ffcut precum at puruncit gi tot mai este loc. ‘Sia zis stipinal cftre slug: lepi la drumuri gia gardudi si sileste si inure ea sh mi se umple casa; edchzic vou: Nici unul din barbatii accia care au fost chemafi nu va gusta din cing mea™ (Le. 14, 15-24). Dumnezew ia ales pe cei ce sint sdraci tn och {fie bogatiin credin{a (lac. 2, 5). dda cu oaia gi drahma cea pierdutit lumi, ca 8 Jisus are mila de pacatosi, $i se apropia de lisus tori si picdtost, ca si-L asculte, Si farses edetura sii cirteau, icind: Aeesta primeste la Sine pe pacitosi 3i Dumnezeu si intoarcerea pacatosilor. $i zis cktre ei pilda ceasta, spunind: Care om dinue voi, avind o suti de oi 31 pieraind din ele una, nu last pe cele nouazect si noud in pustia308 NOUL TESTAMENT si se duce dupi cea pierduta, pind oe 0 giseyte? Si gisindo, 5 pune pe umeri 58, bucurinduse; sy sosind acasi cheamd Pucteni si vecinil, zicdule: Buculafivd cu mine, el am fal oala Gea perdu Zic voud Ca asa gif cer ua fi mai multd bucurie pentru tn pdcdtos care se pocdieste, dectt pentru nowdzec! $i noud de arepfi care nu au nevoie de poctonsd. Sau care femeie,awind 2ece dfahme, daci pierde o drabiné, nu aprinde lumina gf au maturd cats pu cautl cu oft pind fe o gdsegte ? Si, gisindo, cheama prietenele si vecnele fale, spunthdlade: Bocuraiva eu mine eel am gist drama pe care plerdasem. Zc vou, aga se face bucusie ingeslor hui Dumnezeu pentre an paedtos care te pocdiegie™ (Le. 15; 1-10). ‘iu! Oma a vent sd caute gi sd mhtuie pe cel pierdut (Le. 19, 10) Daca cel réu se intoarce de la nelegiirile sale pe care lea Jus si pasepte tote legle Mele gi face cea ee ¢ Den Gdiepa, ete pd 9 ve mart Nu esr omen dee nlp tare el fe oo fi facut, ei un tnt pentmn dveptaten pe car ji facut-o (lez. 18, 21-22). * a ; Fiul tisipitor Hiss a spas Un om avea doi fecor! $i zis cel fata, dams partea ce mic cuvine it avai Fiul risipitor ajunge in nevoie. $i nu dupa multe zile, adanind toate, Hal Sel al tiny Astro ard indepareatd $i acolo sia rsipit averea, rind in desi $3 dupa ce a cheltuit tot, facut foamete mare tn fara aceea ji es inceput si dca ipsa. Sis ducinduse, sa lipi eb de unul din locutorit acelei tii la trimisla'varinile sles pzeascd porci, i sature pintecele din rogcovele pe care le insi nimeni ni dadea" Fiul rsipitor, edindu-se, se intoarce la tatal sim, Dar, wenindurg ins ‘CHL argati al tatalul mew sintindestu: lee pling fare pier lide foame !Seainduondn vo duce la tatal'meu sii voi spune: Tata, am gresit la cer ginamtea ta; VIATAPUBLICK A LULLISUS HRISTOS 308 ‘nu mai sint vrednic si ma numese fiul tau. F-ma ca pe ynul din argati cai". i Parintele il primeste cu bunitate. ,,Si, seulindu-se, a venit la tatal su. $i, ined departe fiind cl, Ia vazut tatal sau gi sea Haeut mila si, alergind, a cizut pe grumazul lui gi La sirutat. Si ca ais fiul: Tata, am gresit la cer gi inaintea ta gi nu mai sint vrednic si ma numese ful tit Si a ais tatal cdtre shugile sale: Aducefi degrab& haina lui cea dint gi imbracat {nel in mina Tui si incaltaminte in picioarele luis si aduceti vigelul cel ingragat gi injunghiagi si, mincind, si ne veselim, caci acest fu al meu mort era sia inv pierdut era gi sa aflat. $i au inceput sa se vescleasca. Fratele cel mare nemuljumit. lar fiul cel mare era lg arin. $i cind a venit si sa apropiat de casa, a auzit cintece si jocuri. $i, chemind la sine pe una dintre slugi, a intrebat: ce inseamnd acestea ? lar ea ia spus: Fratele (iu a vent, si tatil tau a junghiat vitelul cel ingrapat, pentru ci la primit stnatos,310 NOUL TESTAMENT i el sat miniat gi ni voia sa intre; dar tatal lui, ieyind, i ruga. Insa el, rAspunzind, a zis tatdlui sau: Tata, de atigia ani iyi slujese si niciodata n-am’edleat porunca ta. $i mie niciodati nu rmiai dat un ied, ca si md veselese cu prictenii mei. Dar elnd venit acest fit al tau, care tia mincat averea cu desfrinatele, ai Jnghint penta el viel cel ingrat ‘Tat {insi ia zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate fle mele ale tale sint. Trebuia insd si ne veselim si 4 ne bu ic fratcle tu acesta mort era si a inviat, pierdut era i (Le. 15, 11-82). | Au doard uitati ca bundtatea lui Dumnezeu vd indeamnd la int ? (Rom. 2, 4). Iconomul cel nedrept. Siracul Lazir onomul este prevestit. Zita lisus citre cenit Sai ‘Era un om bogat care avea un iconom si-acesta a fost piri lub cid rsipeste avatlle. Si, chemincurl, ta zis: Ce este aceasta ce and despre tine ? Di-mi socotealade conomia ta, cael Ru mal poti sa fil eonom, Tar iconomul a 2s in sine: Ce voi face, e& stipinul meu ia iconomia de la mine ? Sa sap, ma pot; s4 cergesc, mire Migine. tia ce_vol face, ca si ma primeased in cascle Jor, cind voi ii seos din iconomie. Si, chemind la sine, unul efte unul, pe datomii s&pinului iu, is celui dint: Cit et dator stipinului meu ? lu cl As! O ‘suri de masuri de untdelemn. Leonommul ia zis: Ii 2spisul gi yezind, serie degraba cincizec Dup’ aceea, a zis alta: Dar tu, cit esti dator ? El ia spus © suta de misuti de griu. Zisa iconomul: Iai zapisul gi sie optsecs $i a Laudat stapinul pe icopomul cel nedrept, edci a lucrat ingelepteste. ich sf vescukn acestuia sit mal ‘seus In rneamml lor decit fir Lumsini gp nbd i vous: Facetvdpretet in bogie nedreap- {G, pentru ca atune, eind veli piri Viata sx vi primeascl 6 in'cortutleeele wepnice”™ _ ogatul se veselegte,siracul suferd. In vemea aceea, spusa lsu pds acastasf un om bogat care wenbraes porfira si in vison, veselindu-se in toate ziele in chip stralueit VIATPA PUBLIGA A LUI NSUS HRISTOS Jar un stirac, anume Lazir, 24cea inaintea porfii lui, plin de bube, poftind si se sature din cele ce c4deau de la masa bogatu- luis dar gi clini, venind, lingeau bubele lui. ‘Sia murit siracul gia fost dus de ingeri fn sinul lui Avraam. A murit $i bogatul gi a fost inmormintat $i jn iad, ridicindw-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de eparte pe Avraam si pe Lazar ih sinul luis si el, strigind, a zis Parinte Avraame, fiest) mila de mine si wimite pe Lazar si-si lade virful degetului in apd gi si-mi ricoreascd limba, cici ma chinuiese in aceasta vapaic. Dar Avram 4 zis: Fiule, adu-fi aminte el ai primit cele June ale tale in viaga ta, si Lazdr, asemenca, pe cele rele; iar acti aici el se mingfie, iar tu te chinuiesti. $i peste toate acestea, jntre noi si you s-a intarit prapastie mare, ca cei ce voiese treacd de aici la voi s4 nu poata, niei de acolo sa treaca la noi,a2 NOUL TESTAMENT VIATA PUBLICA A LUI ISUS HIRISTOS na Tar el a ais: Rogu-te, dar, pirinte, si trimifi in casa tatalui meu, caci am cinci frayi, si le spuna lor acestea, ca si nu vind siciin acest loc de chin, ied! 11 45 Avaam: Au pe Moise si pe prooroci; ascutte lar ela zis: Nu, piinte Avraam, ci, daca cineva dintre mori se vaduce la ei, se vor pocdi. $i i zis Avraam: Daca nu asculta de Moise gi de prooroci nu vor eredle nici daca ar invia cineva morti (Le. 16, 1-81) Cel care apasa pe cel sirnan defaima pe Liditorul lui (Prov. 14, 31). Datoria de a ierta gresealele altora [/rebuie si fim mijogi. Zisa Hisus: Desi va regi tie fratele tdu, mergi, mustra-l pe el Inife tne gi dl siagur Si de teva asculta, ai elpigat pe fraele tau. lar de nu te va Sculta, acu tine Ind unul saul doi, ca din gura a doi sau tel Imartor! si se statorniceascd tot cuvintul, $i de nud va asculta pe eh spunel Bisericil; iar de nu va asculta nici de'Bisericl, Eel fie fle ca un pagin sl vames"- rebuie a asculta de Biseric. Zisca Isus: ,Adevirat grdiese vou: Orielte veft legs pe pamint, vor fi legate ji in cer, gi oricte Yeti deslega pe pamint Vor fi devlegate gi cer’ ‘Atunci Petru, apropiinduse de El ra ts: -Doamne, de cite ori va gresi faja de mine fratcle meu si vo ierta lai ? Oare pina de gapte oi 2 Visa lui Tus: Nu zie ie pind de gapte ori, ci pln’ de saptezeci de of ete sapte" ‘Shags necredincloasi. Spurs Tis pilda accata: y Atemina usa imparitia cerurilor omului tmpirat care a voit 38 se socoteascd ou slugle sale. Si, ncepind s4 ja socoteala, au adus Ia el pe un datornic cu zece mil de talangi. Dar, neavind el cu ce sé plateased, stapinul Siu a poruneit sil vind# pe cl si pe femeis lui gi pe toate cite are, caved pliteascl, Deciy cdzindhid tn genuncht, sluga accea 1 sc inchina, zicind: Doamne, ingiduieste-ma sii voi plat fie tor. iar stapinul slugil acelela, milostivinduse de el, ra‘dat drumui glia lertatsidatoria, Dar, iegind shuga accea, a gasit pe unul dintre cei ce slyjeau cu el gi cares datora o suta de dinari. $i, punind mina pe el, i sugrama zicind: Platestemi ce esti dator. Deci, cazind cel ce era shag ca gi el, il ruga aicind: Ingaduiegte-ma gi i niu vola, ei, mergind, la aruncat in inchisoare, pina ce va plati terEielalte sg, visind dec cele ite slugi, vézind deci cele petrecute, sau intrstat foarte si, venind, au pus stapinulul toate cele intimplate ‘Atunci, chemindus stapinul sau, ii zise: Slugi vicleana, toata datoria aceea fertat-o, fiinded mai ragat. Nu se chdea, oare, ca gi tu i ai mila de cel impreund-sluga cu tine, precum $i cu am avut mila de tine ? $i minindu-se stapinui fui, a dat pe mina chinuitorilor, pind ces va plati datoria. Tot asa si Tatal Meu cel cerese vi va face voua, dacé nu veti jerta ~ flecare fratelui siu — din inimile voastre (Mt. 18, 15-85; Le. 17, 3-4). Si ne iarti noua greseatele noastre, precum si noi iertim resifilor nostri (Mt. 6, 12}. % Invierea lui Lazar isus afl de boala Iui Lazar. Si era bolnav un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei. $i au trimis surorile lui la Tisus, zicind: ,,Doamne, iatd, cel pe care iliubesti este bolnav", Ir Tisus, auzind, a zis: ,Aceasti boa nu este spre moarte, ci pentru slava lui Durnnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu si se Slaveasca™, Cind deci 2 aus ci este bolnav, atunci a rimas dou zile ‘dupa accea, a zis ucenicilor Sai: Lazar, it; dar merg sl trezesc. ? Doane, daci a adomit, se va face Dar lisus vorbise, despre moartea Iui, iar ei credeaw ci vorbeste despre somn ca odihna. Atunci Tisus lea spus lor pe fay: Lazar a murit. $i Ma Ducur penta voi cd mam fost acolo cas Gedet. Dar st mergem la el Marta intimpi 1A pe Tisus, Deci, venind, Tisus a gisit ingropat de pateu zile. $1 multi dintre iudei venisera Ia Marta gi Maria ca sd le minglie pentru fratele lor. Tar Marta, cind a auzit c4 vine Tisus, a iesit in intimpinarea Lai, iar Maria gedea in casa.a NOUL TES1AMENT fratele meu n-ar fi murit. Dar i acum stiu ca oricite vei cere de lisus -a zis: ,,Pratele tu va invi Marta Tea zis: ,Stiu ci va invia la inviere, in ziua cea de ___ Si Hus ia 2s: tu sint inverea gi viata; cel ce erede in Siem i ete cata he oo Fillei Dumnezeu, Care vent numess nn anon sa Hi ea, mornin at Lat. Si sind ace, olnvayatorul este aici gi te cheami*. eee CGind aust aceed, sa scult degrabil ga venit la E VIATA PUBLICA A LUI LSUS HRISTOS a Jar judeii care eran cu. ea In casa si 0 mingliau, vlzind pe Maria cd sa sculat degraba si a iegit afard, au mers dupa socotind ci a plecat la mormint, ca sa plinga acolo. Deci Maria, cind a venit unde era Tisus, vazinduL, a edaut la picioarele Lui, zicindw-l: ,Doamne, daca ai fi fost aici, fratele ‘meu nvar fi murit™ isus, cind a vazut-o plingind si pe iudeii_ care venisera cu ea plingind gi ei, a suspinat cu duhul si sa tulburat intru Sine, Apo! a zis: ,Unde lati pus 2" Zis-au Lui: ,Doamne, vino gi veri" Taerimat lisus. jiceau iudeii: ylata cit de mult Ml iubea™, $i, suspinind iardgi Iisus intru Sine, a mers la mormint. $i era pestera $i 0 piatra cra agezatd pe ea. lin tnviand pe Lard, Tsu a zis; Ridicati patra Marta, sora celui raposat, Ta zis: Doane, deja miroase, ca este a patra Tisus fa sis: Nu iam spus ef dact vei cede, vel vedes slava lui Dumnezeu ?** . ‘Au ridicat dec piatra, iar Hous gi ridieat ochil in sus sia ais: Pirnte, fi mulfumesc ct Mal ancultat. Bu stam ed inet deaua Ma asculti, dar pentru silfimea care sta imprejur am dinvcasd creada ca Tu Mi tims" is tcind acesteay a stat ov las mare: ,Lazire, vino afar! ‘Si a iesit mortul, find legat la picioare si la mini cu fisii de pind si faya lui era infaguratd cu mabrama. Tisus le-a zis: ‘»Dezlegatid si lisagidl si mearga’ Multi au crezut in isus, dar arhiereii si fariseii pun la cale moartea Lui. Atunci mulfi din iudeii care venisera fa Maria $i care vizusera ce ficuse Tisus au crezut in El Tar unii dintre ei s-au dus la farisei si leau spus cele ce fcuse Tisus. $i au adunat arhiereii gi fariseii fat $1 au hotarit si-L omoare. De aceea, lisus nu mai umbla pe fafi printte iudei, ci = pleeat de acolo intr-un finut aproape de pustiu, intr-o cetate hhumité Efraim, gi acolo a ramas cu ucenicit Sai (In. 11, 146). Eu sint invierea gi viata (In. 11, 25).am NOUL. TESTAMENT. ‘Vamegul yi Fariseul. Cei zece leprosi tebuie a ne ruga cu umilinta. Zis-a lisus pilda aceasta: Doi oameni sau suit la templa, ca si se roage; unul fariseu gi celalale vames. Fariseul, stind, aga se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multu- ‘mese ci nu Sint ca ceilalti oameni, rapitorl, nedrepyis adulten sau. ca si acest vames. Postesc de doud oni pe saptaming, dau zeciuiala din toate cfte cistig. lar vamegul, departe stind, nu voia nici ochii si-si ridice catre cer, ciesi btea pieptul, zicind: Dumnezeule, fii milostiv mie, picatosului ! Zic voua ca acesta a coborit mai indreptat la cata sa, decit accla. Fiindea oricme se inalpa pe sine se va smeni, iar cel ce se smeregte pe sine set inadta” (Le. 18, 10-14). sions TRU & ne arta tecunoseatori ful Dumnezeu. Pe ind lisus mengea spre erusalim i treeca prin miflocul Samael $1 al Galle fntind intra sat eau indmpina’secelonron? case stiteau departe, gi care au ridicatglasul si au ais: ylisuse, Invi tonule,fie-[i mila de noi! . Si vazindu, Kl lea zis: ,Ducetiva si va aratagi preotilor”. Dar, pe cind ei se iuceau, sau curaqitde Iepra. far unol dintre e, vazind ca sa vindecat, sa intors slaving pe Dumnezeu cu glas mare. $i a eizut cu faa la pimint la piciourele fui Tisus, mulfuminds-l. Si accla era samarincan. i, rispunzind, lisus a is: ,Oare nu zece sau curayit ? cei nou’ unde sint > Nu sa gasit sa se intoarca sa dea Slava lui Dummezeu decit numai acest are este de alt eam 25 Si ie zis: ,Scoalé-te si dure; credinga ta teu mintuit (Le. 17, 11-19), Tisus si pruncti, Bogatit |[isus iubeste prunci. $i aduceas Is Liss i prunci, ca si se atinga de ei. Tar ucenicit, vazind, fi certau. lisus insa ia chemat la Sine, zicind: ,.Lasapi copiii $a vind la Mine gi muia NOUL TESTAMENT SUS HRISTOS a9 VIATA PUBLICA A opriti, caci impératia tui Dumnezeu este a mora ca acestia Adevarat raiese youd: Cine mu va primi imparayia lui Dumne eu, ca un prune, na ya intra in ea" Bogitille impiediek pe om de a urma Ini lisus, $i La intecbat un frunta, tcind" fnvaqatoule bun, ce si fac ca mostenese viaja cea de veci 3 Tar Tisus Fa zis: .Pentru ce Ma hhumesti bun # Nimeni nu este bun decit unal Dumnezeu. §ti poruneile: Si nu sivirgesti adulter, s& nu ucizi, sf mu fri ‘hu marturisesti strimb, cinsteste pe tatal si pe mama ta”. Tar el a tis: Toate acestea ieam pazit din tineretile mele". Auzind, Tisus sinca una iti lipseste: vinde toate cite al 9i le lari sirucilor, oi vel aves comoard tn ceut 3 vino gf urea 2 Mie" Tar el autind acesten, a intrista, cc era fote boat, Si, vazindud intestat, sus a zis: Cit de greu vor intra cel eau Ber in imparatia fl Danese (Ca mae ene a tee ainila prin urechile acului deeit sa intre bogatul in imparavia gt Diecrcit Zire ect e sealers nol cae port a mintuiasea ? lar Ela zis: ,Cele ce sint el neputinga la oament sint eu putinya la Durmnezeu. Siracii de bundvoie vor avea risplatd vesnicd. lar Petra a ais: lath, nol, Matnd toate ale noastre'am unmet Tie. Ce oare va Hinoud #" lar El lea als: yAdevirat zic voud cf voi, cel ce Mit ummat Mie ied hy ind ul Onl va eden “ronul slavei Sale, vefi gedea si vor pe douisprezece tronut, ficsind cele douasprezcce semiat ak ha lores. $1 onicne & asat fati sau surori sau tatd sau mama, sau femeie, sau copil sat tarine, sau case, pentru numele Meu, inmultit va lua napoli va mosteni viaja veynicd (Mt. 19, 13-305 Mc. 10, 13-31, Le. 18, 15-30), a nimic nu foloseste bogatia in ziua miniei,numai drepte tea mintuieste de moarte (Pilde 11, 4). Pilda ou hucritorii viei ‘tapinul casei tocmeste lucratori. Zis-a lisus pilda aceasta: Der cone ae ee ene ae casi, care a iesit_ disde-dimineaja si tocmeasca lucratori in via sa. $i, invoindusse cu Iucratoni cu un dinar pe zi, fa rimis Si, ead pe Is cea al rea 4 want pe al tind in aja tara baer, sh lea Hs acelora: Mergetl st vol Invi, ce Sah oa repeal v8'vol da. lar ef an dus. Teqind iarigi pe In cea al gaaclen ial nouflea, a fZcut tot aga! Tegind pe la ceasul al unsprececelea, a glsit pe ali, stind fara Inéru, lea zis: De ce af sat aid toatd ziua fara lucra? Zivat “lui; Fiindes niment nu nea. tocmit. Zisea lor: Duceti-vl i vol in vie ice va f eu dreptul vet ina i primese plata. ,Facinduse sear, st a ais chite ingijtoru sus Cheam pe lucrhton, #7 i pind dela cei din uomnd pin lace dint ‘Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au luat cite un dinar venind cei dintil, au socotit ¢& vor lua mai mult, dar au luat si ei tot cite wn dinar. $i dupa ce au luat, cirteau impotrivs stipinului casei, zicind: Acestia de pe urma au facut un ceas 51 ‘pus deopotrivé cu noi, care am dus greutatea zilel si arsiva. Tar el, rispunzind, a zis unuia dintre ci: Prietene, nu-fi fac nedreptate Oare nu te'ai invoit cu mine un dinar ? la ce este al tiu gi pleacd. Voiese s4 dau acestuia de pe urma ca si tie Oare nu mise cuvine mie si fac ce voiesc cu cele ale mele Sau ochiul tdu este ru, pentru c& eu sint bun? Astfel vor fi ceei de pe urmi inti si cei dintii pe urma, c& multi sint chemayi ‘dar puini alegi* (Mt.'20, 1-16). Tisus pe cale spre erusalim | iss vesteste Patima Sa. $i luind Ia Sine pe cei doispre tecey # zis edtre ei: plat, ne suim la lenisalim si se vor implini toate cele scrise prin prodroci despre Fial Omului. Caci val6 dat piginlor 31 va fi batjocorit si va fl Si, dupa ce'll vor bicui, i vor cides dar at ‘Si ef naw injeles nimic din acestea, cdel euvintul acesta ‘ra ascuns pentru ei nu injslegeau cele spuse Tisus vindeck un orb. Si cind sa apropiat lisus de Ierihon, tun orb sedea linga drum cergind. $i, auzind el rmulyimes care nr spas 8 trece Tisus Nazar use, Fiul lui David, Be-Ti mil neanui. Si el a strigat, zicind de mine".520 NOUL TESTAMENT Si cei care mergea inainte cera si tac, far ecu mat vai mult tiga: (ule al hi David, fe-Ti mila de mine Si oprindivse, Haus & ponincit sic adued la Hl; gf apro piinduse el, la intiebats Ce voieyti sii fac 2 lar'd aa Doane, sa vid iardg "Si iss ta at! Vest! Ceding ta Sfirsitul va fi vestt prin semne, $i gezind El pe Muntele Mastinilor, au venit Ia El weenie, deosebi, zicind: ,Spune nous ind vor fi acestea si care este semnul veniet Tale fa stirs wenculad 2" Réspunzind, Tisus lea ais: ,Vedeti sd nu vi amageascd cineva. Cici multi vor veniin humele Mew, zicind: Eu sint Hrstosul, gi pe mulfi fi vor amagi. Si veti aizi de razbosie 31 de rvonint de rizboaie, Iuati_seama sa na va spetiati, clei trebule sf toate, dar inca nu este sfiryitl. Cit se va rica nea peste neam sl impiritie peste imparatic si va fi foamete 4 cm pi cutrennur mare pe loci, Dar toate scestea sit nceputal durerilor ‘Atunci Va vor da pe vol spre asuprie giv vor ucde gi vey fi rif de toate neame pentra numele Meu. ‘Atunci mul se Vor amin sie vor vinde unit peal vor uf un pe afi ae 1. malt prooroct mincinoy se yor seula yi vor amigi pe " iatsdin pckea aeomnbyel flridelegii, iubirea multora se va ie Dar cel ceva rab pind la sft, acela se va mint, Si se va proporddul aceasi’ Evanghelic a Impardiet in toatl lames spre mndrtunie In Toate neantule, satel va veal Sfgita™ Stirstul feruslimulul va ingrositor. ,Deci cind veti vedea uciunes past ce rai prin Daniel proorocal sind fh Toca cel aint ~ cine ctegte af njeleaga — atuncl cel din Iudeca 98 VIATTA PUBLICA A.LUI SUS HRISTOS 329 fugit la muni. Cel ce va fi pe casd si nu se coboare ea sii ia luerufle" din casd; iar cel ce va fin arind si nu se intoared inapoi casi baina, Vai de ‘cele insarcinate si de cele ce vor aldpta in zilele acelea! Rugativd ca si mu fe fuga voastes iama, nici simbata Cig ta 6 atunel strimtonise mare, cum n'a fost dels inceputal imi ping scum sinieinu va mal fi Side nu sar fi scurlataecle zie, nar mai scipa nici un trup, dar pentru cet ale se vor scurtaaede ale" Proorocii mincinosi se vor ivi citre sfirgitul lumii, Atunci de vd ya zie cineva: Tati, Mesa este ict sau dincolo,'s nul eredefi, Cici se vor ridica hristosimincinosi— si prooroci mineinosi, $i vor da semne mati gi chiar minuni, ca si amageasca, de va fi eu putinga, si pe cei aegi. lata, v-am spus de mai inainte. Deci, de va vor zice voud: lata, este in pustiu, sa nu iesitiy lata, este in cémari, sa nu credeti. Caci precum fuigerul iese de la rasarit si se arata pind la apus, aga va fi si venirea Fiului (Ca unde va fi stivul, acolo se vor aduna vulturii Fiul Omului se va ardta si faci judecata. lar indaté dupa strimtorarea acelor zile, sourele se va intuneca $i luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer si puterile cerului se vor 7gudui ‘Atunei se va arta pe cer semnul Fiului Omului gi vor pin toate neamurile pamintului $i vor vedea pe Fiul Ontulut vent pe ori cerului, cu putere gi cu slav’ multe Si va trimite pe ingecii Sai, eu sunet mare de trimbit’, si vor aduna pe cet alesi ai Lai’ din cele patra vintusl, de'la marginile cerunor pind la eelelaite margin. Tnvajati de fe smochin pilda: cind mlidita iui se face frageda 51 odrisleste frunze, Cunoasteti cd vara este aproape. Asemenea i voir cind veti vedea toate acestea, si stiti cd sfirsitul este aproape, fa us Adevirat gritese vou cd nu va trece neamul acesta, pind ce su vor fi toate acestea, Cenul si pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Judecata obsteasca va fi infricogtoare. .,$i vor fi seme in soare, in lund si in stele, iar pe pamint spaima si nedumerirea0 NOUL TESTAMENT din pricina vuietului mati gal vals. Ta oameni vor mar de fricd si de ayteptarea celor Ce au a vind peste lume, eA puterlle coniilor se vor eltina. as Si atunel vor vedea pe Fiul Omula venind pe nos cu puere i eu'svd multdy lar end vor incepe #8 fie scestea, pindefi Zina} si sdicajh capetele.voustre, pentru cl rlscumpirarea Sons’ se apropie® (Mie 24, 1-31sMe. 13, 1-87; Le. 21,538), Lumen trece si pofta ei, dar cel ce face voi lui Dumnezew ramine hn ea (18.2, 17). Pilda cu cele zece fecioare “ff ite 'sint chemate deopotrva. Zi Tsu pila aceatta: bi Qi ve cretie ee teases cr fe sedan, ey canebie ie, ea qe Mt attmpntes meh, Gane find dintre ele erau nebune s cing inelepte. Gal cele nebune, Iuind candeely mau fuat ca sine untdecian [ar cele ingelepte ‘a haat utters ode cu conde kel Dar miele inrimnd, u ajipit toate gi au adormit Miele soxeie, lara miccul nopi afc strigare: Tat, suirle vine | epi teu hrinpenaes ba | Abend an deyceptad Joule wee fete yi ba ripetobiteatelce lee Gece ebnine Zaye ake tottering ier ineder uni eamsd niasies w Sting candelele noastre: Dar ele nfelepte leat rlapuns, zicid: Mi comer gare camctiang ecw pies ean Mania mmeigetila cei ce vind gi cumpatati pent vel ‘Numi fecoaicle infelcpte an Inst parte Ie nunti. Dec, iced ale cu ok Camere, x penitence cred guia Intrat cu el la nuntd $i usa sa inchis. Tar m au sosit si celelalte fecioare, zicind: Doamne, doamne, deschide-ne nou’. lar el, rispunzind, a zis: Adevarat va zic vou’: Nu va cunose pe ‘ceasul cind woh Deo soem parepeae sa ne gS ee, Vine PllOmulat® Qi 5, 1213; Le- 8137-39) Numai aceia vor intra tx impardtia cerului, care fac vow Tatalui Meu, Cel ce este in cerun (Mt. 7, 21). ce aie acai Guy toa spas pkgh oer tia cerutilor este sscmenea omulul care, plecind departe, gia Sfeasecuingle float pend avai VIATA PUBLICA A LUI SUS HRISTOS 231 Unuia ia dat cincitalangi altwia doi, altuia unl, fecSouia dupa puteres lu, a pleat, hdari, merging) ce ce Inase cincitalangi a harat cu ei cistigat ali incl talangi. De asemenca 31 cel cu dol lang a Cistigat alti dol. lar cel ce luase um talant 4. dus, a spat 0 soup fa pSonnt gia ascuns agintal stapinull sau Sluga cea leneyi este pedepstd. Apropiindse apok i cel care primise un taint, «ais Boamne, tea gtiat ch eg om spray care secer unde hal semdnat sl aduni de unde na Imprag- Gh De aceea, mca temut sh mam es de am ascuns alana {ain pain iata ai ce exte al eu. "ispunind sean siu ia zis: Shag vi leaes’, sliai Ca sever de unde nam seminat gi adun de unde nam Inprigtiat Se cuvenea dec ca ta si pul banil mei la zaafy at ur venind, a5 i lat ce este al meu cu dobindS. Luagi deel de iter talantul si dagit celui ce are uecetalangi- CX tot cell ce ae ise va da sii va prisos, far de Ia cel ce nae ce are se valua. lar pe sluga netebnied| aruncat-o intra intunerical cel ma din dfaks clo plingeen st seigateadingior™ (Mi. 98,14 i" La iconomi, mai ales se cautd, ca sé fie af cineva vredincios (1 Cor. 4, 2). ‘ ial Judecata de pe urma ci drepti si cei pacatoyi vor £1 despartii * Fiul Omului intra slava Sa $i tom sfingii Ingeri cu El atunei va sedea pe tronul slavei Sale. $i se vor uduna inaintea Luiae NOUL TESTAMENT toate nearmsile gi va despirti pe uni de alii, precum desparte pastoral ole de Capre. Siva pane vile de-a dreapta Saar coprele Tosa stings" ei drepti vor fi risplitg. .Atunci va zice Imparatul celor dea Geentcuaievestt binceavhnel Teasie! Hes oan imparajia cea pregatia vou, de i {lamind am fost gi Mati dat si! maninc;insetat am fost st Mia slat sf beau; 80h am fost gi Mag primite gol am fost $1 Me-ayi Iibrdcas bothay am fost 3 jn temnita am fost ati vent la Mine. Rhuscl drepfii ti vor espunde, icind: Doamne, nd ‘Team ydout flimind si Team hrdnit 3 Sau inetat gi Tram dat sh bet? Sau chad Team vazut stem i He ta got {Team brécat ? Sau cind Team vazut bolnat sau in temnitd slam venit la Tine ? Tar Impiratal, rdspunzind, va ice oltre el: Adevratzic oud, intrueit aft Hout unuia dintracest fat ai Sei preamicl, Mie Magi facut, Gci picitosi pedepsiti cu chinul de veci. wAtunct va ce siedor ba singe Buttes us Ming blescteplor foal tel vega, care este gti diavollui gi ingerilor li. Cc flamind Sm fort si nu Mini dat sf manne; nsetat am fost yi nu Meat dat ak been; strdin am fost pl mu Mafi primi gol nu Meat imbrieat; beloay iin tomnitd, gta Maj cercetel ‘Atunel vor ‘rlspunde. sie nicnd: Doane, eind Team viizut Himind, sau igetat eu stein, sau gol, sau bolnay, sau tn Temnlga gina ‘Fram sie > HL ek ee Pepys Ades 6 you Rit fou afi facut unuia dintre acegtl preamiciy niet Mie nu Mratt es ta ona drei vor merge aceptia Ia osinda vesnicd, iar depti la sesnicd (te 2563140). Onl merge la locunpa sa de veei (Ing. Sit. U1, 5). m1. PATIMILE $1 MOARTEA LUIIISUS ele din urma zie din vga piminteascat lui Tisus | ins inti vesteste patima Sa, Lar dupit ce a sftrsit toate aceste cuvinte, a ais lisus eftre cenicll Sai: 4 Stitt ca peste doud aile vor fi Pagtile gi Fiul Omulai va fi dat 3 PAstignit™. Tuda vinde pe fnyapatoral siu. Atunci athiereii gi batrini poporului sau adunat in curtea athiereului, care se numea Caiala, fiea [NOVI TESTAMENT si mpreand sau stituit cas prinda pe lisus, cu vielesug $i Eada Dar aiceaus Nu io lua proznicull, ca smu se fac tulburare in popor ‘Sa ingat satana in Tad, cel nuit Isarioteanul, care, amerglad Ia ates Ce voigi simi dafi 1 eu fl voi da ts mirnle voastre >" lar ei saw iovolt cu el teizect de agintt {ate 26, 1-5;Me. 14, 1-2, 101s Le. 27, 12-16). Iubirea de argint este rdddcina tuturor relelor (1Tim. 6, 10). prewar, Jor, in care trebuia Jefteased michal de Past. S18 trimis pe Petra gi pe Loan icin: Merge ne pregai ap a8 inc Tar el rin as Unde voiest a4 pregitim 2" Sr El tea ag plat cd fof tla state, v4 a intimpina un om, ducihd un urcior cu apa mergeti dupa el seis By tase va inky gi vetl aloe atiphoulad cacie nwagdtorl ‘ee: Unde cate ineiperea in care sh manine Pagtile ctu veenic Mel 2 Si accla va va arita un foigor mare, asteraut; acolo $2 pregit Tat ei, ducindu-se, an aflat precum le spusese $i au pregitit Pasile isus serbeazi cel din wri Pagti. Si cind a fost ceasul, sa agezat la mas, 5) impreund cu El. Si a zis citre ei: jCu dor am dorit si minine cu voi acest Pasti, mai inainte de patima Mea. Cici zic voua c& de acum nu voi mai minea din, acestea, pind cind nu se vor implini in impirdtia lui Dumnezeu" sus epald picioarele ucencilor Sai. Apoi lisus sa seulat de ta Gases decbPtcar de hance uind wn sergar, ea incins Dupa aceca a turmat api in vasul de spilat gi a inceput s& spele piciosrele ucenicilor gis le jteargh eu glergarul cu care era "A venit deci si la Simon-Petru. Acesta Ta zis: .Doamne, ‘oare Tu sé-thi speli mie picioarele 2! A raspuns lisus si ta zis: «Ceea ce fac Eu, tu nu gtii acum, dar vei injelege dupa aceasta" Petru La zis: Numi «pila picioarele in vac". PATIMILE $IMOARTLS LUI USUS a3 Tisus ia rispuns: ,Daci nu te voi spila, nu/ai parte de Mine. ‘pans: 9D ee = Zisa Simon-Petra Lui: Doamne, spali-mi nti nual picioarele mele, ci gi minile gi capul’. ee oe ee decit picioarele, cici este curat tot. Si voi sinteti cura, ins ofl", Ca stia pe cel ce avea si-L vindas de accea a Sintefi cura Ig eda ah a at ale igs lar la masa 3i lea sis: sAngelegeti ce vam Pcut Eu’? Vol Ma nnumiti pe Mine: Invayatorul si Domnul, si bine ziceti, cAdi sint. Deci, daed Eu, Domnul si Inv’ torul, yam spalat voud picioare Tey 9 vol sine} duton aol epdiaipicioael unl alvoratcl am, Grech plldd ca pocurs fam feat En youl fort gi var" (he 6, P7205 MEd 1218; Le 22, 7 16s Ine 119, Pil v-am dat voud (In. 18, 15)336 NOUL 1S 1AMENT Atnstituirea Tainei Sfintei Impartasanit ‘upa ce lisus a spalat picioarele ucenicilor Sai, ajezin- reg ngs pan pera it mind lui Dumnezeu, a frint 9 le-a dat, zicinds yLuati, mincati, acesta este trupul Meu, care se fringe pentru lind paharul i muljumind, a dat ucenicilor Sai, zicind: ,Befi dintra acesta £04, acesta este singele Meu, al Legi celel nol, care pentru voi si pentru mulfi se varsd spre iertarca pacatelor. ‘ceasta sa facefi intru pomenirea Mea" (Mt. 26, 26-29; Me. 14, 21-245 Le. 22, 17-20; 1 Cor. 11, 25). -RDescoperirea vinzditorului [da ese de la cind. Apoi lisus zise citre ucenicil Sais Nat, mina vindtoruui cu Mine este la masi. Fil mal va merge dp cum est seri dar val aceuia prin car se PATIMILE $1 MOAKILA LUI TSUS at Tisus, zicind acestea, sa rulburat cu dubul yi a martursit sia zist wAdevarat, adevirat xic voud ed unul dintre vot MA va Find" Decl ucenicl se uitau uni la alii, nedumerinduse despre tine varbeste Tar Ia masa cra rezemat la pieptul Iui Tisus unul dintre nucenie Luiy pe cared iubea lisus. Deci Simon-Peiru i-a fae Semn acestula iia zis ,fntreaba eine este despre care vorbeste ‘Si clzind acela, astfel, Ia pieptul lui Tisus, 1a zis: ,Doumne, eine este? Tisus ia rdspuns: »Acela este crula Eu, intingind bu de piine, ro vol da". $i, intingind bueafiea, a luat-o gi a dato iui Rida, 1 Simon Iscarioteanul. is dupa imbucdturd, a inteat atunci satana in el. Tar Tisus ia ziss Coen ce fac, £4 mai curind” [Dir nimeni din cei care gedeau la masi n-ainteles pentru ce ia ais aceasta. Cit unil socoteau, deoarece luda avea punge, ¢& iat tice Tiss: Cumpara erie de care avem tebuint. Ia praznic", sau si dea ceva saracilor. Decis dupa ce a luat acela buckfica de pine, a iesit numa decit. $i era noapte. Tisus intireste porunca cea mare a dragostei. Si dupa ce a iegt luda Hine aor Flor, ned pujin tp mai sate Poruned noud dau voud: 8 vi iubiti unul pe altul precum si Eu'yam jubit, nw aceasta vor cunoaste fof ed sintefi ucenici Meiy de veyiavea dragoste unii fafa de indeamnd si mingite pe Petru, Atunci Simon-Petru La intrebat pe linus: ,,Doamne, unde Te duci 2" Rispunea Tisus: nde ME de’, eum pti Si mest Me scm, dar mas Zisca Petru Lui: ,Doamne, de ce nu pot si urmez Tie acum ? Sufletul meu il voi da pentru Tine™. Tisus i-a raspuns: ,,Vei pune sufletul tau pentru Mine ? Ade- varat, aclevarat zic fie ¢& nu va cinta cocogul, pina ce nu te vei Tepida de Mine de trei or, $1 a zis Dommul: ,.Simone, Simone, iat satana v.a cerut si va ceama ca pe grit iar Eu Mam rugat pentra tine sna piard Gredin{a ta. $i tu, oarecind, intorcindute, intareste pe fragit tai (Mt. 26, 21-35; Me. 14, 28-91; Le. 22, 21-34; In. 13, 21—88), Gel caruia i se pare ed std si ia seama si nu cada (1 Cor. 10, 12). a8 NOUL TESTAMENT A _Tisus di ucenicilor Sai cele din urma inviaturi 2 [isus este calea care duce la Tatil. Zis-a lisus ucenicilor Sli: SA nu se tulbure inima voastra; ‘eredeti_in Dumpezeu cede in Mine in casa Tatilut Meu multe locaguri sint. Tar de nu, va fi spi Bde va gies oe “ en i daci Mi vo! duce gi vi voi giti loc, iardsi voi veni gi vi voi Ita la Mine, casa fii sivoi unde sint Eu. * $Plunde Ma duc Eu, Not get isis calen” foma La zis: .Doamne, nu stim unde Te duct; si cum pute sti calea Tisus i-a zis: Eu sit Calea, Adevinul si Viaga, Nimeni nu vine la Tatal Meu’decit prin Mine, Daci Mati fi cunoseut pe Mine, si pe Tatal Meu’ Latif eunoscut; dar de acum’ i ‘unoasteyi pe El si Lath si vazut" Filip Ta zis: ,Doamne, aratd-ne noua pe Tatil gine este de Tisus i-a zis: De atita vreme sint cu voi Filipe? Cel ce Ma'vazut pe Mine a vazut pe Tat alist eon, ins dah ims fgdacpteucenilor cle va wii pe Minglictora Dac MX iubeste cineva, va pci cuvintul Meu, "yi Tatal Meu il etnih pen sollte as ores Sl ob sie SE Giese a ploewir dail Wik. he cave pe wae atthe aie Sater Gal nea oes Bee esti Yer sp nd eu sy dar iid, kia Sfint, pe Care-L va timite Tatal, in numele Meu, Acela viva fivllt Sete poke we malate Lege ame we not pals, ice ot It Yad; paces Moe dsl prec fumed vi dau Eu Si’ nuse'talbure Sima, vous nid ek se biieaee : ANT giz cl vam spit: MA duc 4 voi ven lava De Magi lub, at butare ME duce Taal pons ak Tod a a mare decit Mine. oe i igus aeuten ‘redeji cind se vor intmpla Nu voi mai vorbi multe cu voi, caci vine si stpinitorul acestei Sul panne ies av clone eB Ibes petal py precum Tal Mia ponanels aa fae fi a, 23-31). - ” v wainte de a se intimpla, ca si PATIMILE $1 MOARTEA LUL SUS a9 Tisus prevesteste strimtorarea ucenicilor Sai. ,.ar cind va veni Mingitetorul, pe Care Eu fl vol trimite voua de la Tatal, Duhul Adevirului, Care de la Tatal purcede, Acela va maxturish Gespre Mine. $i voi marturisiti, pentru c& de la inceput sinteyi cu Mine, Acestea vi lem spuis ca s& nu va smintiti. Va vor seoate pe ‘oi din sinagosi: dar vine ceasul cind tot cel ce va va ueide 53 Greadd ci aduce inchinare lai Dumnezeu. Si acestea le vor face, pentru ed nan cunoseut nici pe ‘Total, nil pe Mine. ‘ar acestea vile-am spas ca si va aduceti aminte de ele, cind wa vend ceasul lor, cd Eu vt le-am spus. $i acestea nu vi leam spus de la inceput, finded eram eu voi" (ln. 15, 26-273 16, 14). Tisus vorbeste de lucrarea Sfintului Duh. Dar acum Ma due ta Cel ce Ma trimis si niment dintre voi nu Ma intreaba: Unde Te ducl ? Ci, fiindea vam spus acestea, intristarea a umplut inima ousted. Dar Eu vi spun adevarl: Vi este de folos ca $8 Ma due Eu. Caci dact nu Mp voi duce, Mingiietonul nu va vent la voi, iar acd Ma voi duce, fl voi trimite la voi. Si El, venind, va vidi lumea de pacat si de dreptate side judecata. De pacat, pentru c& ciinw cred in Mine; de dreptate, pentra ¢& Ma duc la Tatal Mew simu Ma veri mai vedea; si de judecaté, pentru ca stépinitorul tei lumi a fost judecat. ‘inca multe am ava spune, dar acum nu puteti si le purta Jar cind va ven! Acela, Duhul Adevirului, va va edlauzi la tot adevaral; cdc nu va vorbi de la Sine, cite va auzi va vorbi $i ele viltoare vi va vest. Acela Ma va slavi, pentru cd din al Meu ‘a lua siva va vest" (In. 16, 514), anu MA wefi mai vedea, st aragi putin gi Eu Ma due la Tata, Deci, unit dintre ueenici Lui zieeau ine ei: Ce este aceasta ce ne spune: Putin si nu Ma veti mai vedea gi iardsi putin si M& veri vedea, si ca Ma duc la Tatal 2" Deci ziceau: ,Ce este aceasta ce sce: Putin 2 Nu gtim ce zice™ $i a cunoscut Hisus ¢4 voiau sa-L intrebe gi le-azis: ,Despre aceasta i intcbati atze vol, ed am zis: Putin sinu Ma vefi mai ‘eddea si iarigi putin si Ma veti vedea? Adevarat, adevarat zic oud ch voi vet! plinge i va veri tngui, iar lumea se va bucura Voiva vetiintrsts, dar intrstarea voastrd se va preface in bucurie Deci si voi acum sinte{i titi, dariarasi va voi vecea si se vabbucura inima voastra. i bucuria voastrd nimeni nu 0 va lua de la voi"co Now TESTAMENT sus indcamnd ta ragichine.Adevarat,adevira ze vou Orice vet cere de la Tat in numle bleu va va da; Pind acu matt cenit mimic in mumele Meus cere veti phim, ca bucura voubted sé fe deplind, ‘Acstea i leam spus fn pide, da vine capo cind mu v8 voi ma grin ple fe fag 68 ol vel despre ata na dea ve cee In nel lea fn ¥ sec vot raga pe ‘Talal pent vo, cael Insugi Taal ta iubeste pe vol Final yoi Mai fubt pe Mine gi a crezut ch dela Durbnezet am iegits Tisus_prevesteste ci ucenicii Sai il vor pardsi. ,.lesit-am Tatal si am venit in lume; iarasi las Iumea si Ma duc la de Au zis ucenicii Sai: ata acum vorbesti pe fata gi nu spui nici o pildd. Acum stim ca Tu sti toate 9] nu ai nevoie ca si Te intrebe cineva. De aces eredem ci ai iegit de Ia Dumnezeu™. ‘A réspuns Tisus: ,Acum credeyi ? lata vine ceasul, $i a $i venit, ca sd va risipiti fiecare 1a ale sale si pe Mine s4 Mi lasati singur, Dar nu sint singur, pentru ci Tatal este cu Mine (In. 16, 16~32), Andriczniti. Eu am biratt lumea (In. 16, 38). Rugciunea arhiereasea a lui lis isus se tru El insugi. Acestea a vorbit lisus si, eset Se es Agere vr tie Pe core at Ae teaee Tee eget eet eee he Oe nang seer he Fp ter be precept peer a Bact da sa Se ease et iia Cian gt acon ngs Sen emi Ha Fine Situs cats Sat, SE cam pele ME or ag bet Teas, sg sie el Abia Sag na tae ea ia ah iitee Sae Teor See oe ce eee Be Fe ee ee eh aoe u een eenes eg ee ere ae eee wee PATIMILE SIMOARTEA LUI HSUS sa Tisus se roagi pentru toficredinciosii. Dar nu numai entra acest MA rb cgi pentma el c¢ vor rede in Mine, prin cuvintul lor, ca tofi sa fic una, dupa cum Tu, Parinte, intra Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ‘calumea si éread cd Tu M-ai trim’ Pirinte, voiesc ca, unde sint Eu, si fie tmpreund eu Mine fi acca pe care Mi tai dat, en si vad slava Mea pe care am rimit-o de la Tine. Apoi, dupa cintarea de_multumire,-Tisus si ucenieii Sii au iesit de la cina (In. 17, 1-26). Parinte, a venit ceasul (In. 17, 1) Patimile Domnului nostru lisus Hristos ugiciunea din gridina Ghetsimani. Zicind acestea, dus, dupa obicei, in Muntele Mastinilor. $i ajungind Ia un loc a coral nume este Ghetsimani, unde se alla o grading, a intat acolo El si ueenicit Lui Tar Tuda vinzatorul cunogtea acest loc, pentru ci adesea Tisus si ucenieii S4i se adunau acolo. ar daci a intrat in. gridina, a zis Tisus ucenicilor Sai 1ySedeti aici pina ce MA voi ruga'. Si a luat cu El pe Petru si pe Jacov si pe Toon gia inceput ase tulbura sia se mihni. lea zis lor: ,futristat este sufletul Mew pind la moarte. i aici si privegheati*, Siren post real depane, ca 1, o arunchturd de piatray ‘a ingenunchiat i, anuncinds-se cu fafa la pamint, se Rugs, zicind: ,Parintele Meow, de este cu putinpé, treacd de la Mine pakarui” acesta. Patinte, toate sint Tie’ cu putinta. Deparieazipaharul acesta de la Mine. Ins mu precum voiesc Eu, ei precum Tu voiesti ! Si a venit la ucenici si ia gasit dormind si ia zis lui Petru: Aga, n-ati putut un. ceas $4 privegheati cu Mine ! Privegheati si Vi rugati, ca smu intragi in ispita. Caci duhul este osirduitor, dar trupul, nepatincios, : Taragi dticindusse, a doua oar, s-a rugat zicind: ,Parintele Meu, daca nu este cu putinta sa treacd acest pahar, ca sa nul beau facd-se voia Ta ss ‘Si venind jardsi, ia aflat dormind, cci ochii lor erau2 NOU TESTAMENT PATIMILE $1 MOARTEA LULISUS 38 ,, Sis Hisindui, s-a dis iardsi si a treia oard s-a ragat, acelasi | cuvini ticind. lar un finger din cer s-a arktat Lui gi intirea. Si, find in zbucium, cu mai mare stiruinga se raga lar sudoares Lal sa fcut ca picituri mari de singe care picurau pe pamint, i, ridicnduse de 1a rugiciune, a venit la ucenicii Lui gi Aig i pons tate toe athe | Auge Age ceasul. Tati, Ful Omului este dat in miinile picdtosilor. Sculaji-va s mergem. Tata, gel ce Ma vindut este aproape™. APrinderea lui Tisus. $i pe cind vortea inc ita a sost Juda, uunil din cei doisprezece, sf impreuna cu el multime multé, sabii si toiege, de la arhierei gi de la hatin poporulu. lar vine’ torul le diduse semn, zicinds Pe care-L voi sdruta, Acea este. Puneyi mina pe El" $i indata, apropiindu-se de lisus, a 2is: ,.Bucurite, Invaya. torule™. $i L-a'sarutat. Jar Tisus ia zis: .Prictene, pentra ce ai venit ? luda, eu 0 -sdratare vinai pe Fiul Omutui Tar lisus, tind toate cele ce erau s8 vind asupra Lui, a iegit piles zis: ,Pe cine edutagi ?** Rasptins-au Lui: Pe Tisus Nazarineanul", El lea is: sint™, ‘Atunei, cind lea spus: Bu sint, MPEP yi a: ted ts i, iarigi ia intrebat: Pe cine ciutagi 2 tar ei au zis: Pe lisus Nazarineanul™, ‘Raspuns-a lisus: ,,Vam spus cd Eu sint, Deci, dacd MA cutati pe Mine, lisaji pe acestia sa se dca“ Deci, ostasii si comandantul si slujit pe lisus si L-au legat (Jn. 18, 4~12). lar cei din preajma Lui, vazind ce avea si se intimple, au Doamne, s& lovim cu sabia * Si fara se astepte raspuns, Simon-Petra vind sabe, a soso slot pe slugs arhereulu sia taiat urechea dreapta; iar numele slugii era Malhus. oe au dat inapoi si an cazut iudeilor au prinsma NOUL TESTAMENT Dar Tisus,. eispunzind, a zis: wLasaji, pind aie", 91 atingindhse de urectica lu, a vindecat ‘Apoi Intorcindu-se spre Pein, i-a zis: wIntoarce sabia tls tocul et, cd tot cel ce scot sabia de sabie vor pier. Sau Wi se pare c& nu pot sd tog pe Tatal Mew si sf trimita cam mai mult de douasprezecelegiuni de ingeri? Dar cum se vor implini Scripta: alc, cl apa trebule 34 fe? Nu voi bea, oare, paharal pe eae Ml eda Tatale™, Si cltre athierei, cdtre cipetenile templului si catre Dawid care venisera asupra Lui, Husa zis: Ca la un ilhar ati icgit cu sAbii gl cu tolege. In toate zilele find cu voi in tempt, ‘afi Intins mfinile asupra Mea, Dar acesta este ceasul vostru gi etipiniven tntunericulut. Si acestea ‘sint ca sd a Implineasch Scripturile Lau lisat si au fugit eu topii (Le. 22, Hisus la Anna si la Caiafa. Ostasii si comandantal si slujitorii judeilor au prins pe Tisus gi L-au legat. $i L-au dus inti la Anna, ‘cdei_era socrt lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia, aiafa cra cel ce sfatuise pe iudei ca este de folos +4 moar lun om pentru popor. Si SimoisPetr: gi wn alt ucenie mergeau dupa Iss, lar ucenieul aela‘era cunoscut atiereuisi ga intrat mprew Tiss in curtes arhireuhi far Petru a stat la pours, afard, Dec, a iesit celdlalt ucenie, care era cunoscut arhiereulu, gi a vorbit ul portireasa-gi« bagat pe Petru inauntu (ln. 18, 12-16) Figareainaintea li Caaf, Atunc,arhiereul Lea inthebat pe linus despre weenie 9h despre nviyatura Lu Tisus a raspuns: EW am votbit pe faga lumi, Ew am {nvatat incoudenuna h aiagoga in templu, unde se adund tot jude nimic mu am vorbit i scans, De ee Ma intrebi pe Mine Inreaba peed ce au ait ce loam vorbit Tata, acegs flue am spus Er Si, zicind El acestea, unul din slujitoi, care era de fat, 1 dt ful Tiss o palma, cicind: Aga rigpund! Tu aehiereulut Tiss ia rispans: ,Dacd am vorbit tu, dovedeste cd ese ru, iar dacd im vorit’bne, de ce Mi bagi (in. 1, 18-29) -tlnffigarea tui moarte, Arhiereil si tot sineésin) clutat,inpottier ai ie PATINILE $MUAKIEA LULTISUS 345 mmarturie ca sil, dea la moarte, dar nu. glscau. C8 multi mir fiseau mincinos Impotriva Lui, dar marturille nu se potriveau. in ridicindu-se unl, au dat mérturie mincinoasd impotriva Lui, zcinds y.Noi L-am anit xicind aga: Vor davima acest tempht facut de mina 9i in trl zle altal, nefdeut de mind, voi cladi". [Dar nici aga mérturia lor mu era la fel, , Si, sculindusse. in mijlocul lor, arhiereul La intrebat lisus, zicind: ,.Nu raspunci nimic la tot ce marturisesc impotriva ‘Ta atestia 2" far El tacea si nu rispundea nimic. Tarisi Lea intrebat arhiereul si Fa. zis: ind Cetus binecwoineat Tar lisus a zis: 2 sint si veyi vedea pe Fiul Omulai sezinct dde-a dreapta puteri i venind pe noril eerului™. Tar aphiereut find bance, ass Ce cebaing sl avem de martori ? Afi auait hula. Ce vi se pare voud 2" Tar ei tofu judecat, cf El ettevinvat de moare (Mle 14, 85-64), ‘pti Tue Hristosul,348 NOUL TESTAMENT KR Petru se leapiida de trei ori de Dommul. In vremea accea, Peteu sedea jos in curte, aproape de foc, $i se incdlzea. lar una ai ice, aceea care-i deschisese poarta, apropiinduse 1 ‘iy Cautind l el, aan $i et cu lis Rasarnensul > La Beak 4 lepidat de Dinsil inaintea tuturor, zicind: Femeie, mu sint em, nick cunose, gf mur gu ce_graiesti ! Putin Gupa acces, iesind ol ta poar La ‘vai alt shjtor a zis eatre cu dinsul: $i acesta era cu Tisus Navarineanul 1 §1iandgl oa Jepadat Pett cu juramint, rind: Nu cumose pe Omal desta Sh end eu un een all evel aceasta ste Advi, 3H acesta a fost cu El che gi el ste galilelan 1 $i, apfopimduse ci ce-eraa acolo, au ris: Fara indoala situ ext dint ding, ced si grail tiv vit te face". Zisa lui atuncl si unul. din slujitort arhiereului rad find al celui ecdtalase Petra urechea: are nu team vizut eu ct Dinsul in griding ?* [or Petru a nat a se blestema si a se juts, zicind: yNw tie pe Omul cesta $i indata, inck grdind ely’ cintat eseosul, Sifmtorcin, dtuse Domnul, sa itat spre Petru; gi rm adus aminte Petru de cauvintul Domnului, Care’ zisese: ynainte de_a cinta cocogul, de trel ori te vei lepida de Mine |"Sttegind afard, Petru a pins cu aman ‘sus, este batjocorit yi batut. Jar oamenii care ft pazeau Tisus, W batjocoreau, batindy-L; uni I seuipan tn far sel. loveau cu pumnii peste cap; iar alii acopereau fata, ll loveat peste obraz, sil ziceau: ,Prooroceste acum, Hristoase, cine este Cel ce Tea lovit 2 (Le. 23, 63-65), Si bulindu-L, multe altele spuneau impotriva Lui. fasisarea a doua a lui Tisus inaintea Sinedriului. $i cind sa!facut ziud, sau adunat batsinil poporului, athiereii si cartu- ratii si L-au dus pe El in sinedril lor, eiciad: ,Spune noud daca esti Tu Hirstonul*. $i Elle att yDaca va vor spunc nu vey rede; iar dacd va vot intreba, nusMi veti rispunde. De scum insa Ful Omului va sedea dea dreapta.puterii Ini Dumnezeu". Jar ei au zis topi: ,.Agadar, Tw esti Fis lui Dumnezeu Si Bla ais catte ei: ,, Voi cept od Ex sin $i ei au zis: Ce ne mai trebuie am aust din gura Lai $i indati, dimineaga, arhierei cirturaril gi oul tot sinedviul predat li Piat (Le. 22, 66-71) wi, cei noi ingine sinind sfat cu batrinii, cu legind pe lisus, L-au dus $i Lau sa PATIMILK SIMOARTEA LULISUS sKdijtra I ide, ‘Atay Tod, cl La sida, 1 atta ete parti ps aces rapa ce ee acta cet deaigog alba “Am pre cee eect gd Tau sure ceroe mij penal eee ee ee aachd aga cnet eee sh Bnet mepirbaitse at ee ia Sie ld an, yn: Suge cies pune in vistieria templului, deoarece sint pret de singe”. Si, tinind ci sfeiee telat mrs ats tal fewi krpees wale, Beteaece: euiciai tpi day Tore Sigel ray Peta uc BF oa) fou Sena roar ora Pasfin PUa Deel Lc adlp sick ate oearmgtetiaiessic roe fd EE ee er taa crerrten Se eee ig a ahaa, flea te: Ge ivinulte duce Olt Aeatiia?*348 NOUL TESTAMENT Ei au réspuns gi tau zis: ,Dacd Acesta n-ar fi fost riufiécd- tornu ti L-am fi predat tie", tunci le-a zis Pilat: ,,Luayi-L. voi gi judecati-L dupa legea voastra Tudeii insa i-au raspuns: ,,Noud nu ne este ingaduit $2 omorim pe nimeni*. Apoi au ineeput aL piri pe lisus i a zice: Pe Omul acesta Loam prins rizvritind poporul si oprindu de ‘da bir Cezarului gi zicind c& El este Histor imparatul™, Pilat a intrat iardgi in pretoriu gi a chemat pe lisus gi La zis: nT esti regele iudeilor Raspunsa Tisus: ,,De la tine tnsuti zici aceasta, sau altii tau spus-o despre Mine ?* Pllat a rispuns: ,.Nu cumva sint iudew eu ? Poporul Tau si arhiereii Teau predat mie. Ce ai facut 2" ~ Tisus a raspuns:,/mpdratia Mea nu este din lumea aceasta, tes Goats ike & ti tes era susie g aes Bey Se Os eae ct ee cer ef PRE 2 paar Peace et eee er aeane Ree re eee 3 Lui. ‘$i la invinuirile aduse Lui de citre arhierei niu rdspundea nimic. Atunci To zt Plat: ta 24 Siu fa agpune fou (in 183838), Tar del stiri, sicind of itt pop, nvdind prin toata Tideea,ineepind din Calileea pins ai $i Pilatjauzind, a intrebat daca omul este galileian, Si aflind cd este ain {inutal i rod, Lea trims la Irod, care era el lerusalim in accle zile (Le. 28, 57). .Nu auai cite marturisese ei impotriva nici un cuvint, ince dregatorul se mira ig inde el Levin siping wa eat ict See ar ae a et despre El si nadajduia sa vad vreo minune’ sivirsita de El Si La intrebat Irod multe Iucruri, dar El nu ia raspuns nimic. Si arhiereii si carturarii erau de fasa, InvinuindwL foarte tare! PATIMILE SEMOAKTEN LUEDS Tar Irod, impreuns cu ostasii si, batjocorindu-L si Iuindu-t, In tis, La imbracat cu o haind strilucitoare gi L-a trimis iar gi la Phat (Le.25.8 16). vont anal im ziua aceea, Inod si Pilat sa facut prieteni unul cu atta, Shawl nate frau dagmainie nol cu ata SCA dows infitigare inaintea lui Pilat, Tiss sau Varava. tar Plat chemin aire» epetenile poporli, a zis ate wAGi adus la mine pe Omul Acesta, ca pe un rézvratitor al Poporului; dar iata cu, cereetindusL in faya voastra, nici 0 ram gisit in Acest Om, din cele pentru care Lagi pis. $i nici rod na gist, cich Lea timis iarapila noi $i iat Elna savirgit rimic’vrednic de moarte. Deci, pedepsindwL, li voi elibera “La sarbatoarea Pastilor, dregatort avea obiceiul sa elibere- ze muiljimit un interonijat pe cared voiau. $i aveau atuncl un Minovat vestit, care se numea Varaoa, care era aruncat in temnita pentru o rascoalé Ficutd in eetate si pentru omor.280 NOUL TESTAMENT Deci, adunati fiind ci, Pilat lea sis: Pe cine voiti si vi cliberez, pe Varava saui pe lisus, Care se zice Hristor 2 Ca jtia ‘cd din rautate T-au dat in mina lui ‘$i pe cind statea Pilat in scaunul de judecata, femeia bu i-a trimis acest cuyint:_,Nimie si nu faci Dreptlui aceluia, ca ‘mult am suferitazi, in vis, pentru El". nsi ashiereii si bAtrinil au agiyat mulfimile ca s& ccara pe Varava, iar pe lists s8:L piarda. lar dregitorul, rispunzind, le-a 2is: Pe cine din cei doi voiti si va eliberez lar ei au rdspuns: ,Pe'Varava". tt le-a zis: Dar ce vor face eu lisus, Care se cheama Heistos 2 Tofi au raspuns: ,S4 fie ristignit ‘A ais jardgi Pilat: ,,Dar ce rdu a facut ? Ei insi mai tare strigau gi ziceau: Sa fie ristignit !* Piss este bitut. $i, vizind Plat nimic nu foloseste anal mare tulburare se face, luind apa, sia spalat enfin inaintea ‘multimi, zicind: ,Nevinooat sint de’ singele Dreplutut acestute Voi veti vedea" lar tot poporul. a rispuns, si a ais: ,Singele Lui asupra noastr i asupra copillor nog ta Atunci le eliberat pe Varava, iar pe lisus L-a biciuit gi La dat si fie rdstignt (Mt. 2), 17-26), YE incununat cu ini tune! ostagi dreghtorula,ducind ei gevtaus bn pretoruy au adnan jul Lit fou cobors 9 dcabeicinda. de haele Luly Tau pus'o blamsdd roses soak impletind'o cunund de spini'V'au pute pe cop 8 ines Lube dreapt, rene ngerunchind beiuee Li, yt bhi Bh acid’ sDucud-Te regeleudelor™ (OMe27, 8 30h Si seulpind asupra La oat tres LL bateau peste exp Tis infatigat poporului. $i Pilat a iesit afard gi tea zis lati, vil aduc pe El alard ca s4 gigi ca mu gasese in El nici 0 Atunci a iesit tisus afard, purtind cununa de spin si mantia tie, Si leans Pile: fats oma 5 . Ging Law vazut, athierel i sInjtorii au strigat, zicin! Rastigneste-L! Rastigneste-L!. Zisa lor Pilat: yLuatiL voi si VstignigiL, edi ew nul gasese nici o vind, Tudela raspuns: ,.Not avem lege i dupa legea noastrd El trebuie sd moard, ci S- fécut pe Sine iu al las Dumnezen PATIMILE SEMOARTEA LULUSUS, 351 auzit Pilat acest cuvint, mai mult sa temut. Sia jn pretoriu 91 Ta 2s lui Tisus: ,,De unde esti Ta 2: dat nici un raspuns. i tunel Plat La 2s Mie nui vorbesti? Nu gti A am yutere sa Te eliberez si am putere sa Te rastignese ?": n PINSSjus a rispuns: ai aven nici o putere asupra Mea, daci nu fiver fi fost dat fie’ de sus, De aceca cel ce M-a predat fie mai ware picat are, De atunci Pilat ciuta si-L eliberezes dar iudeil strigau, siicind: ,Daci I eliberezi pe Acesta, nu esti prieten al Cezaralui Oricine Se face pe sine imp rat este impotriva Cezarului™ Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus afari pe lisus si a geaut pe scaunul de judecata, in locul numit Pardasit ew pietre, dar evreieste Gabbata. ‘Si era Vinerea Pastilor, cam la al saselea ceas, sia zis Pilat iudeilor: lata imparatul vostru",NOUL TESEAM ag tages pe ee sens Lx pie RRO cenit Aiur Su aa eked ith to A ete se sens SE AOS aR Si ieee ae Se baal ad! cara Sint cq cee, weet ee Se eer Ati toe a wl le ak, His Gaeme ech en oe et bem eras gut een ea arpere enee fee ar Cae eo ee ia eae eee sel 1e. Cici daci fac acestea cu lemnul verde, (Le. 23, 27-30), Jstignirea. $i L-au dus pe lisus la locul zis Golgota, care s3¢ tlmceste locul Cipafinil. $i Lau dat si bea vin amestecat cu smird, dar Elna luat. Apoi L-au ristignit (Me. 15, 23). ntiia graire a lui lisus pe Gruce. $i impreund ca El ax delat ts eee cae feeheeaes bal Uninduse astfel Scriptura caro tice: Cu cei frd de lege a socotit. Tar Lisus a sis: ,Pdrinte, fartdle lor, elf nu gtiu ee foc I “Alnscriptia de deasupra Gructi, Lar Plat a sersinseriptia gia puso Gcenipra eric, St ers st: tus Nazerineonal, Inparatad ‘udeilor ! Deci multi dintre iudei au citit acest tha, c&ci locul unde fost, rstgnlt Tiss era aprogpe de cette, $i ea sa evieieste, latineste $1 greces “Decl arhlerei judilor au zis lui Pilat: Nu scrie Tmparacul cilor, ie Acela axis: Eu sint Imparatul iudeilor", Pilat a raspuns: Ce am scris, am seris™ (In. 19, 19-22). PATIMILE $1MOARTEA LUL SUS Impartirea hainelor lui lisus. Dup ce au rastignit pe Tisus, oatag aT USE phcle Lad lean feat patra pari, Heel Seat te o parce, gt clmaga. Dar chmaqa era rd cust ae tetaTin btegine, Beci an at unl cite alps $4 mo Sigien! al truncSer sorth pentru ey a cul fe; ch a8 se wenitacs Scaptura care ice! Implrjitay hanele Mele Lora, wPbeniva clos Mea au aruncat sori". Asada oxtagi acttea In facut (in 19,2824). atjocude adase lu Hus pe Crue. lar trecdtori fl hues, tail Sets ql nce! sa, Gl ce darn! tempi 31 ion liegt, aintueste‘e pe Tine Jnauyi 1 Dack eg amnezent, coboarl Te de pe eruce I" (lt. 27, 3948). Avemenea gl aie, bitindi| joe de EL, cu cinta si eu batrin, dceau: Pe aljit -a mineit, iar pe Sine mu poate NSE intitack Deed'ese tye Ip lac) she coboure new TR ue gm crede in EE Sill anu in iy otal cae spina aductndu ofet 9 zicinds.Dacd Tu et regle dello, mtaleste:Te pe Tine insuji* (Le. 23, 36-57). A dua rire lui Fim pe Crace lr nul dint fSStoi ie aestnaen Pe NU ¢96i Tas Hidstowal ? Mint Sek peitine nut pipe not" Firniy viebcntinds Weert zicind: Xu te temi ta de Dumnicacus et eg in aceati osnda cr El # Si nol pe dep, eran pink elie caves opt fapile nowsre, Aveta bal ‘re fut nie nn rau ‘Selo lu lius: ,Pomeneste-md, Doamne, end vei vn fn Si lisus i-a zis: ,Adendvat graiese tie, astazi vei fi'cu Mine fn rai* (Le. 28, 39-43}. Apoi a zis ucenicului: ,Jatd mama ta ! Gi din ceasul acela On OAL ata ied oat Pile pDumneseul Meu, Dumnezeul Mei,ss NOUL TESTAMENT cea strigure a lui Tiss pe Gruce. Dupa aceea, stiind lisus €& toate sau svirgit acum, ce sf se implineacea Scriptura, aris: wMre sete": Si era acolo tn yas plin cu Ojet; ar cei care joviserd, punind fn vishal une! testi de op un burete ineuiat In ofet, bau dus Ia gura Li Tar cella ziceau:Lasd, +8 vedem dacd vine Iie si-L snintuiasel (In, 19, 28-28) A gasca grdire a lui Tisus pe Gruce, lar, dupa ce a uat ofet, lisus abe Svbiieca I A saptea graze a tui Tisus pe Cruce, Dupd aceea a strigat lisus din nou eu glas tare sia cist Parinte. mine. Tee incredintes duul Mew" Tisus moare pe Gruce. Si acestea zicind, plecindu-i capul siadat duhul. a Minunile de dup moartea tui isus. $i iatd, catapeteasma templului sa sfigiat in dows, de sus pled jos, gi pamineal sa cuuremurat gi pretrele sau despicat. Morinintele au deschis si multe trupun ale sfinqilor adormiqi sau sculat, Si iesind din orminte, dupi invierea Lui, au intat in cetatea stints i sau ardtat multora, Tar sutagul 3i cei ce fmpreund cu cl pzeau pe lisus,vizind cutremurdl qi cele tntimplate, sau infficosat foarte, sicind: ‘nGu adevarat Fiul lui Dumneseu era Acesta '* (Mt. 27,51 54), $i toate mulfimile care veniser8 la aceasta priveligic, vaxind cle itimplate, se intoreeau batindu-si pieptul. ‘Si loft cunoscupii Lui, 31 femelle care-L insotiserd din Galieea, stdteau departe, privind acestea (Le. 23. 4849) ‘Si erau gi femet care priveau de departe; inte cle: Maria Magdalena, Maria, mama lui lacov cel Mic $i lui los, 91 Salomeee, cate, pe cind era El tn Galileea, mergeau dup’ El $i Ti slujeau, si multe altele care se suiserd cu Ella Terusai Impungerca Iui Tisus cy sulita, Deci, iudeii, finde era viner, ea 86 nu ramind ‘trupurile simbsta pe cruce, clei era mare ziua simbete! accleia, au rugat pe Pilat sf le zdrobeasca Huierele picioarclor gist ridice. Dect au venit ostagi gi au edrobit fluirele celui dint si ale celuilalt, care era rastignit Impreun& cu El, Dar venind fa Tisus, daci au vizut & deja murise, nu Fau zdrobit fluierele Clunal dintre ortagi cu sulija a impuns coasta Lui gi indad a PATIMILE $1 MOARTEA LULISUS 895 iegit singe gi ap’. Gi cel ce a vazut a marturisit 9i martitbia lui fg eAeyRty plocela gle GR june udeyarul ca gtv0l aE, Gack bad feat ecaten, 2 how bmplmesch Benprure Re a-adhobt nici unos. Si lnvdg alt Serjpturk. ice: Vor priv. te Acela pe care L-au émpuns (In. 19, 31-37). Pogorirca trupului lui lisus de pe Cruce. $i ficindu-se seara, Gast Se pene ete eee! reales eae Gin dvinetoi,siemie ales; cme agtepts gia boparStia. i Dumneora gi, Indrdznind, 4 intrat lt Plat fi a cerat trupul lui Tisus, lar Pllat va mirat cd a murit si, chemind pe sulag, Ia Intrebat dact a must deol: St af nd dela sutay a dara ft Tosi trupul mort (Mes 18, 42-48) BU a etl eddie] Saree SA abd pe peiteal pec’ co ng fot ees Oe maine ce erg ie or ead opted eve patel ere te geek tnlreine, recur este obieeal de temormtnaré la inde Tlayics lel Temi RU nsbrabet. Adtspeide loc inde Acte Stent bipleteps: cami oicneiue matinee Spat tn plate, in care alfoenl niiodal, nu fusese pus. Decl, able au pus pul Ia tins, Ch cea ve Brae gf oreeal acesta aproape, si pravalind 0 piatra mare pe usa mormintului, tau dust Sivmengind duph El 31 femelle cate veniserh cn Dinsul iin Gallees a Vout Socata 9 cum an os trapol Math HMiglslna gt ald Mice Soetarmstcola ipeetan.nstomonk Aiiorlainsdejan preystiesecns paras icy ie ba rami: Tes walannnd oat cies kiyiasd, tau adusnt achlerell ql face Ie Plt, ldnds Doambe, neem tus uminte cl amfgitoral Accla a pus, Rind ined ta mat Dope toc Mg por sate esl parts coltioeatatal fie pazit pind a tela al cau curva wcenlell Lal sf vind qs Ie i ow mach pepe! Sa cca inj es Sw raticirea de pe urma tai rea deci cea dint (Mt. 27, 6266). Plat le-a zis: ,,Avefi straja; mergeti si intariti cum sti Tar ci,ducindu-se, au fntdrit mormintul cu straja, pecetluind piatra (Mel 26,30-a6;Me 14,2642; Le 22,39 46 In 18,1) “erIv. PREASLAVIREA LUI IISUS Invierea Iui isus 1 Linus ise din moomint. Binsin puterea mori i sfSrimind ineuictonleiadului, sus a inviat a tela 2 in revirsatul aorilog $13 eyit eu lava din monmint Gi mit wo oth eitwmnr amie, & geal Doainiha, coborind in ceri venind, a pravalt pltia si geen deasapea Hegel Imachmines I ab cx MiSs, 2-3). 2apada PREASL $i de frica Tui sau cutremurat cei ce pazeau gi s-au Faeut ea mortie Mironosigele vin la mormint. $i dupa ce 2 trecut ziua simbetei, Marta Magdalena, Maria, mama lui lacov, si Salomeca fu cumparat mitesme, ca sa vind s&-L unga. $i dis-de-dimineaya, fn prima ¢i a s4ptaminii (duminis ind rasirea soarele, at, venit la mormint, $i ziceau intre ine ne va pravali nowa Piatra de la uga mormintului ?** Dar, ridicindu-si ochil, au vazut 4 piatra fusese rastumata; c&ci era foarte mare ‘Si intrind in mormint, au vazut un tind sezind tn partea ddrcaptd, imbrdcat in vegmint alb, si s-au spaimintat, Tar al le. pNU vi inspaimintagi | Cautafi pe Lisus Nazarineanul cel rastignit ? A ineiat ! Nu este aici. lata locul uunde-a fost pus. Dar mergeti $i spuneti ucenicilor Luisi lui Petru c& merge in Galileea, mai inainte de voi: acolo 11 veti vedea,dup cum v-a spus" (Me. 16, 1~7). Petru si loan aleargi la mormint. Atunci a alergat Maria 'a de la mormint la Simon-Petra gi la celalalt ucenic pe Au luat pe Domnul din mormint si jest Petru gi celalalt ucenie gi au Mi cared iubea lisus, gi le-a 2 nu stiu unde L-au pus™. De venit la mormint. Si alergau amindoi; dar celdlalt ucenic, alergind inainte, mai repede “decit Petru, a sosit cel dintii la mormint. Si, aplecinduse, a vazut gulgiurle puse jos, dar na intrat, ‘A sosit si Simon-Fetru, urmind dupa el, si @ intrat im mormint 51 a vézut giulgiurle puse jos, iar mahrama, care fusese apul Lui, nu era pusa impreuna cu giulgiurle, c!Infagurata, ‘ part, intrun loc. "Atuncl 4 intrat gi celalalt ucenie care sosise inti la mormint sia vaeut i a crezut. Cici ined nu gtiau Scriptura, c& lisus {rebuie sd invie din mort. ‘Si sau dus ucenieti iardgi la ai lor (Mt, 28, 1-10; Mc. 16, 18; Le. 24, 1-12; In, 20, 1-10). Unde ii este, moarte, boldul ttu ? Unde ifi este, tadule, birwinga ta ?(1 Cor. 15,53). Inti ardtare a lui Tisus. Straja e cumparata cu bani | fus_se_aratd Mari jena. Tar Maria stitea afara Tinga mormint plingind. Si pe cind plingea, sa aplecat spre mormint, $1.2 vazut doi ingeri in vesminte abe ezind, unul358 NOUL TESPAMENT ccétre cap si altul catre picioare, unde 2Acuse trupul lui Tisus; si aceia bau zis: ,Femeie, de ce plingi ? Pe cine cauti ? Ea le-a is! CB au luatpe Domnul meu si nu stiu unde Lau pus, Zicind acestea, ea sa intors cu fata gi a vEzut pe lisus stind, dar nu stia ca este lisus, Zis ei lisus: ,Femeie, de ce pling ? Be cine can ?Ba,crexind ch este gridinarul a sn; Doane, daca Tw Lai luat, spunemi unde E-ai pus si eu Il voi ridica Tisus i-a zis: Maria 1't Intorcindu-se, aceea Ia zis evreieste: »Rabuni '* (adica, Invdfatorule). Tisus ic 2is: ,.Nu te atinge de Mine, cici inci nu Mam suit, la Tatil Meu. Mergi la fratit Mei si le spune: Ma sui la Tata ‘Meu si Tatal vostru gi la Dumnezeul Mew si Dumnezeul vostru Si a venit Maria Magdalena, vestind ucenicilor eX a vazut pe Domnul gi acestea i-a spus ei (la. 20, 1118). PREASLAVIREA LUIIISUS 350 lisus se aratd celorlalte femei. Mironositele femei, plecind jn graba de la mormint, eu fried si cu bucurie mare au alergat si vesteasca ucenicilor Lui. Dar cind mergeau ele si intimpinat, zicind: ,Bucurati-va ccuprins picioarele Luigi I sau inchinat. Tar ele, apropiindu-se, au ‘Atunci Tisus Je-a zis: ,.Nu vl temeti, Ducetivs si vestii fragilor Mel ca s8 meargd 11 Galileea, i acolo MA vor vedea", i acesieamergind, au yestit pe cel ce fuseserd cu El (uceniel) gi care se Unguiau 3 plingeat. ‘Si ch auzind cd este vin gi ci a fost vieut de ele, nau crezut (Mt 28, 8-9), __ Capetenile preosilor dau bani strajerlor. $i plecind le, iat nf dn stray venind in cetate, au vest afhierelor toate cele fadimplate- Si, adunindu-se ei impreund cu bitrinii gi inind sfat, au dat bani mulji ostajilor, zicind: ,Spunefi cd ucenicii Lui, venind noaptea, Lau furat, pe cind noi dormeam; si de se va auzi aceasta la dregatoral, noi il vom indupleca si pe voi far grid vi vom face" Jar ei, lind arginyil, au facut precum au fost Invayati Si ea rispindit cuvintul acesta intre iudei, pind tn ziua de azi (Mt. 28, 9-15; Mc. 16, 9, 11; Le. 24, 9-11, 34; In. 20, 11-18; 1 Cor. 15, 5—7). Cac, precum in Adam tofi mor, asa si in Hristos tofi vor invia (1 Cor. 15, 22). Avdtarea lui lisus la doi din ucenici, in cale spre Emaus DX faas t,t pe cae ldo eon $ at doi inte Lcenici meryeaul in aceeasi 2 la un sat care era depacte de leruslim, cx in gizet desta, al chr ume er Emu ‘Acegtia vorbeau intre ei despre toate intimplazile acestea. Dar pe hd vorbeau 91 se inticbau intre ei Lsus insusi, apropiinduse, ‘mergea imprelind cu ei. Dar ochii lor erau finugi ca si mul i El a ais cdtre ei: Ce sint cavintele acestea pe care le schimbaji nal ca altal # drumul vostru?™. lar ei $au oprit, cupringi de intrstare-a0 NOUL TESTAMENT Raspunzind, unul cu numele Cleopa a zis catre El: ,,Tu wag epee arcu pele aati ah ohne Sat nine riage paseo ate ee ae eee pee eet eee oe ee ea ae eet fie ie aoe once aie Great Noga Mea gee mea Fergie npg toed Serpette Dar si nigte femei de ale noastre ne-au spaimintat ductndu-se de Balai foe ee nome a i act Meg eeeeiet cir erage ies Bega eerie es ind Ree ed Sng oheee eat Ee ieee teatiy pista eee Se eS et) PREASLAVIREA LUI SUS 361 spus proorocit {Nu tiebuia, oar, ca Hiisios si patimeases Ree feta th daa 7 Si incepind de ls Mose gi de la tof proorodi, lea leit lor din toate Senpturle cele teenve EL, Tisus te face cumoscit. 1 sau apropiat de satul unde se diucea far Else ficea emerge mai departe, Dar et La rage stinutor,sicinds Rémi cu nol ed este spre seard gia plesat Soa", Sia intrat si ramind cu c secgind a pra lI mas, aed pls, incctvntat gy fing Wea Wat lor. Sf emu denchi och To fh eau camoseut Si Ela facut nevdsut dela eh Sian ais unul cite alta: -Onre mu_ardea in noi inima noastd, cind ne vorbea pe cale yi cind ne tleuia Seripturle 7 Cei dot ucenic se intre la leruslim, $i, in ceaul acla, sculinduse, eam invors la lesan gas gant acu pe ee unsprezece’ pe ect ce era impreun cu i, care iceay cd a invlatcu adevatat Domnul gia aratat li Simon. Tara ston cl ptecute pe cae i cam a fos camoscut de ia frngere pin (Mc. 16, 2-13, Le, 24, 18-93) Domnul cu adevirat sa sculat (Le. 24,34). Avitarca lui Fisus in Terusaitn % Ia foigoral Cinei | sis inte pin usileincuiate, Si find seara,in ava accea, india a siptimini (duminica), si usile find incuiate, unde frau adunafivucenicit de’ frica iudellor, a yenit Tisus st a stat in mijlocu lor gile-a zs: ,Pace vou Si zicind acestea, lea ardtat minile gi coasta Sa, Deci sau bucurat ucenicii, vazind pe Domnul. lisus insttuie Taina Pocdingel. $i fisus le-a zis iardsi: »Pace vous ! Precum Ma trimis pe Mine Taedl, va uimit si Eu Be voi $i zicind acestea, a suflat asupra lor gi le-a zis: ,Luafi Duk Sint; cdrora wep ierta pacatele, le vor fi iertate gi cdrora le veyi fine vor fi pnute' lisus incredinfeaza pe Toma. lar Toma, unul din cei doispre zece, cel nuit Geamantl, ni era ue cnd a venit isis, Dees zis Iuiceilalyiucenici: ,Am vazut pe Domnul !" Dar el le-a ris ‘Dac nu voi vedea fn ‘palmele Lu semnul cuielor i dacd na voi Dune degetul meu in semnul cuielor, si daci nu voi pune mina ‘nea in coasta Lui, nu voi crede"62 NOUL TESTAMENT : wAdu degetul tiu incoace gi vezi miinile Mele si adu mina ta'si o pune in coasta Mea simu fii necredincios, ci credincios™, a zis:,Domnul meu si Dumnezeul Tisus ica 2is: Pentru c& Moai veut, ai creaut. Fericipi cei ce nau vézut sau cresut !* Evangheliile nu ne istorisese toate cite a ficut Tisus. lisus a facut gi ‘ie ‘minuni inaintea ueenicilor Sai, care mu sint serie in ii, Tar acestea s-au scr, ca si credefi cd lisus este Hristos Jui Dumnezeuy si,’ crezind, st aveti viatd in rumele Lai (Le. 24, 3840; In. 20, 19-31). Fara credinté, dar, nu este cu putingd sa fim placui lui Dumnezeu (Eve. 11, 6). PREASLAVIREA LUITISUS 388 ‘Ardtarea lu yAfinus se arat apostolilor. Intro zi, linus Sa aritat iariyt ucenicilor la Marea Tiberiadei; siS-aaratat aya: Brau impreuna Simon-Petra 4i Toma, cel numit Geamanul, si Natanael, eel din Cana Galilei, i fil ui Zevedeu gi alti dot in ueenieii Lui. Simon-Petru le-a zis: ,Ma duc si pescuiese™. $i iau zis ci: yMergem si noi ou tine’. Si au iegit gi sau suit im corabie, $n noaptea deeea n-au prins nimic. lar fcindu-se dimineata, Iisus a stat la jam; dar ucenicii nau gtiut ef este lisa. Deci le-a zis lisus: Filor,nu cumva avegi ceva de mincare?* i Lau raspuns: Nu I ‘ar El le-a zis: Anuncafi mreaja in partea dreapta a corabiei 's la Marea Tiberiadci64 NOUL TESTAMENT , Deci au aruncat-o si nu mai puteau so traga de timea pestilor Sia ais lui Petru ucenicul acela pe cared iubea lists: pDomnul este, Deci Petru, auzind cd este Domnul, gia pus itsina, cai era dezbracat, i s-a aruncat in ap’. $i ceilalti ucenici au venit cu corabia, edei nu erau departe de yarm, ci ca la doua sute de coti, tragind mreaja cu pest Cindi au iesit la Yarm, au va2ut jar pus jos si peste pus deasupra, sipiine. Putisus lea zis: ,Aduceti din pestit pe care bagi pring acum“. Simon-Petru $a suit in corabie gi a tras mreaja la arm, plind cu pesti mari; o suti cincizeci st tei 3i, dei eral at isa mupeme Tisus le-a 2 nu indraznea si Domnul. ‘Deci a venit lisus gi a luat plinea gi le-a dat lorsgi de aseme- nea gi peytele. “Aceasta este, acum, a treia oad, cind lisus $a ardtat ucenici- lor, dupa ce s-a seulat din morti. sus intareste din nou pe Petru in vrednicia de apostol Dupa ce au prinzt, a 2is lisus lui Simon-Petru; , Simone, Hul Iai Jona, Ma iubesti tir mai mult deci Doamne, Tu. sti cd ‘Te iubesc*. mmieluseii Mei Tisus a, zis iarisi, a doua oara: ,Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti “El Tra zis: Da, Doamne, Tu sti ci Te iubesc™ Zia-a luis »Pagte oile Mele™ Tisus'ia zis a treia oard: Simone, ful lui fona, Ma iubesti?™ Petru sa inivistat, c4 ia 2is 2 treia oard: Ma iubesti ? si La zis: sDoamne, Tu stii toate, Tu stii c& Te iubesc™. Tisus ia zis: iste oile Mele". sus prevesteste mucenicia Iui Petr. Apoi a zis lisus etre ‘wAdevarat, adevarat zic ie: Cind erai mai tinar, te incingeai_singur si umblai unde voiai, dar, cind vei imbatrini ‘ei intinde miinile tale si altul te va tneinge si te va duce unde nu voiesti". Tar aceasta 4 zivo, insemnind cu ce fel de moarte va pres slivi Petru pe Dumnezeu (Mt. 28, 175In. 21, 1~19). Paste mieluseié Mei ! Paste oile Mele (In. 21, 16). PREASLAVIREA LUI SUS 385 Cele de pe wm ardtiri ale lui Tisus i ea ea cance rece Tee ae Caen, i ence oe i ence fue Ar genic wean Machi of Gi eee Bc bomtniieasling, earfeturn ee, take Dane Se Sate et cos ater, Drtaymera cet Eivitett toate anctanible, lotecrinete i wane Teicha a 6 Fula al Sftruter Dal, ed indie 8 peck tan! eh Sr plaka eu gegid Bu obo rdf Toes tls, nd la yerulleccuad dade Tas eat cee pce Sera fn ge biparets pelvon ak, Na be Sey Eecaiia Rm oui, alin Meets Bruen tear sik cae Wore e oad eget roped hoargh tell toes feplara Colce merece fede seae teal te alee nde odd Nee eee aaa ee eat Sie egy ceagane fer epee, Ebel mor gee ey yep oo tae Wa Westie fisttorte time eve bt evden) pee Car bala ip yee pose ade bo vor Toe Deno (ite 26, 16-20; Me. 16, 14-18; Le. 24, 4 49, Fapt. 1,3: 1 Cor. 15, 6). ‘Gel ce Ol excultd pe voi, pe Mine MA ascultd (Le. 10, 16 ae Domnului la cer {ious Se tale er ‘ wie ‘Ghrora Sa gi Infaigat Sine viu dupa patima Sa prin multe semne doveditoare, ara- Finduse tm ttre ere fe ile gh vorbind cele despre imparava hi Dumfeze, inecurintay REST pe chad Mi binecuvinta, Sa despiryit de ci gi s-a tnaljat la cer, unde a gezut de-a dreapta lui Dumnezeu, si un nor luminos Lea huat de la ochii Jor. at vestese venitea din nou a Mintuitonului. $i privind id El mergea la cer, iath doi birbati au stat ling’ ei, Hi in haine albe, care au zis: ,Barbaji galleeni, de ceISTORIA APOSTOLILOR YO Alegerea ui Matis i tii pin, dm inte Aran ee Sai Ste Se Toan gi Iacov si ‘Andie Ed Toma, Vartolomeu Ian ae ie doa ina ras eee re Tense8 TRSTAMENT. Alegerea unui nou apostol. $i sculindu-se Petru in mijlocul uucenicilor, a zis: ,Barbati frafi, se cuvine ca slujirea apostoleasca, zut Tuda, si se dea altuia. Deci trebuie ca unul din acesti blrbati, care sau adunat cu noi in timpul cit a petrecut intre noi Domnul lisus, incepind de la botezul lui foan, pina in ziua in care S.a indltat de la noi, sf fie Impreund cu noi martor al invieri Lui". Sortul cade pe Matis numit Barsaba, zis si Justus, $1 pe Matia. Si, nugindu-se, au zis: ,,Tu, Doamne, Care cunosti inimile i, arata pe care din acesti doi lai ales ca s@ ia locul acestei ‘1 al apostoliei din care luda a cAzut, ca si mearga in locul i au pus inainte pe doi: pe Josif, tw iit Si au tras Ia sort gi sorgl a chzut pe Mati; i #4 socotir Ampreuni eu cel uneprezece apostob (Fapie 1, 1226). Nu voi Mapi ales pe Mine, ci Eu vam ales pe voi (In.15,16) SK Pogorirea Dubului Sint sea) Bhcsen REEL eat ot pal npr ay xyripanleyee, tg arian e lain at “sat tampa, he Toe a ea pe verbena erste Noa alla a Duhul Sfint sivirgegte minunea cea mare a gr ‘Si craw in Terusalim locuitori judel, barbati cucetnici, din toate teamutile care sint sub cer. $i, iscindu-se vuietul acla, 2 aclunat maltimea si'sa tulbu rat, cdc! fieeare it auzeau pe ei vorbind In limba 5a. Si crau vimigi topi_ si se minunaw zicind: Lata, acestia care Yorbese nu sint tofi galileeni 2. $i cum auzim noi fiecare limba noastsa, in care ne-am nascut 2" Tar alti, batjocorindw, ziceau cd sint plini de must. plosia popavidnr atu Pet ising Pe, cu cl uunsprezece, a ridieatglasul si le-a worbit: ,.Bazbati iudei $i tofi Cire locuifi in lerusalim, aceasta s8 vi fi cunoseuta 5 hvati in ISTORIA APOSTOLILOR 9 uurechi cuyintele mele: ,,Acestia nu sint beti, cum vi se pare woud, cici este al treiles ceas din zi, ei aceasta este ce $8 spus prin proorocul Hol; fer in silele din urma, zice Domnaul, voi tuna din Duhul Meu peste tot trupul si fiti vostr si ficele coastre vor prooract si cei mat tineri ai vostri vor vedeu vedenii gi batrintt bogini vise vor visa. Ined gi peste slugile Mele si peste slujnicele Mele voi turna, 1 acele sile, din Duhul Meu st vor prooroci. $i iminunt voi Jace sus in cer si jos pe pamint semne: singe, foc $i fumegare de fum. Soarele se va schimba in intuneric si tuna in Xinges tnainte’ de a veni zina Domnului, cea mare $t stralucita Slot cet ce va chema numele Dommutut se va muintut Barbatiisracliti, ascultayi cuvintele acestea: Pe Tisus Nazari hneanul, barbat adevetitfatze Vor de Dumnezeu, prin puter, pt ‘inuni si prin semne pe care Dumnezeu le-a facut prin El, in ‘nijlocul vastru, precum si voi gtiti, pe Acesta,liind dat, dupa sfatul ect rinduit si dupa stiinga cea dinainte a lui Dumnezeu, voi Leati luat si, pironindu-L, prin miinile celor fara de lege, Lat comorit, Dumnezeu a inviat pe AcestIisus, Caraia noi toy, sintem rmartori Alyindu-se prin dreapta lui Dumnezeu gi primind de iduinga Dubului Sfint, L-a revarsat pe Acesta, cum ‘vedeti i auziti voi acum. Caci David nu s.a suit la ceruri, dar el fais: Zis-2 Dommul Domnului meu: $ezi de-a dreapta Mea, pind ‘ce voi pune pe vrajmasii Tai agternut picioarelor Tale: Cu siguranta sa stie deci toata casa lui Israel c4 Dumnezen. pe Acest lisus pe Care voi Lagi rastignit, La facut Damn i Hristos". a la 3000 de oameni se intorc la Hristos. Ei, auzind acestes, ui Tost patrunsi la inima si au zis edtre Petru 9i ceilalyi apostoli Bishagi, frag, ce s& facem Tar Petra 'a zis caitre ei: yPocditi-va gi sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui lisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, si vefi primi darul Duhului Sfint. Cici voua este dati Hagaduinja si copillor vostsi si tuturor celor de departe, pe ‘va chema Domnul Dumnezeul nosteu'" ‘Si cu alte mai multe vorbe marturisea sii indemna’ zicind: Miniuiti-va de acest neam viclean"*. Deci cei ce au primit cuvintul Ini sau botezat; gi in ziua ceca sau adiugat ea la trei mii de suflete. Si stinuiau in invagatura apostolilor si in impartagire, in feingerea plinii si in rugiciuni. Si tot sufletal era cuprins’ de310 NOVI. TESTAMENT teamé, céci multe minuni gi semne se ficeas in lersalim prin apostol, st mate Fria i stapines pe tof Na tot eei ce credeat era Taollta gi aveau toate de obste 5: fi vndeas pin 9 avert 9 le inprgeau tatu, dpa Sin flecare 2, staruiay intran cuget in temp gis fringing plinea in casa, fuaa mpreund hrana intra bucurie $i nr curs fan Fem, audi pe Dum snd at lato poporl ar Boml adage Bierce et ce se minty (Fate Ter cind va veni Mingictorul pe Care Ew i xoitrimite coud de la Tatél, Dutul Adevarului, Care de la Tatal purcede, Acela 2a mdrturist des2re Mine (In. 13, 26) i Vindecarea ologului din nastere J) etru si Toan indeed un olog. Intro ai Petru si Loan se _ Suiau Ta templa pentru rugdetunes din ceasul al noualea, Si era un barbat, olog din pintecele mamei sale, pe cate sec ee See Framons csi ceath milostnic del eke ntafntempl, care, vazind pe Petru si pe Toan e& aveau si intre in templa, fea cenit milstenie. " Tar Petru, cdutind spre el, mpreund cu loan, azis: ,Priveste J noi I! Tar el se ita la ei eu Iuare-aminte, apteptind sa primeasea ceva de lac Tar Petru a zis: ,Argint si aur nu am dar ce am, accea ii dau: In numele lui lis Hristos Nazarineanul, scoalacte 3 $i, apucindud de mina dreaptd, La riieat si indata gleznele gh ee tg atta eee pi umbla, gia intrat cu ei in templu, umblind si sarind silaudind pe Durmezen. Petru propovaduieste in Templu. Si finincu-se el de Petru i.e fia ot peponal lit lrga Ta, in prvoral numa Tar Pethi, vizind aceasta, a rispuns citre popor: ,Barbati israeli, de ce Vi mirafi de atest Iuera, sau de ce safi'cu och atintiti la noi, ca si cum cu a noastra putere sau cucernicie Lam 8 ficut pe acesta fumble ? Dumnezeul ful Avraam 3 al Isaac si al lui Tacoy, Dummnezeul parintilor nostri a slavit pe Fial ISTORIA APOSTOLILOR am Siu, lisus, pe Care voi Lagi predat si Leayi tagaduit in fata lui Pilat, cave gisise cu vale siL eliberege. Dar vot wati lepidat de Gel siint 91 drept si afi cenut a4 va daruiasea un barbat ueigas. lar pe Incepatorul vievii L-asi omorit, pe Care insi Dumnezeu Leavinviat din morji ji al Carul martori sintem noi. $i prin, Gredinja in numele Luh pe acesta pe care il vedeti si il eunoagte- ti, Fa fintacit numele Iai Tisus 4i credin{a cea intaw El ba dat hut ‘ntregizea aceasta a trupul, inaintea voastra a Tutror. a Si acum, fratilon,stiu ci din nesting agi facut rau, ca gi snai-mari vostr, Dar Dummezeu a implinit astfel cele ce vestise inte, prin gura tuturor proorocilor, cA Hristosal Sau va pati. Deci, pocditi-va si va intoarceti, ox ai se stearga pacatele voastre (Fapic 3, 1-19} Petru si oan aruncati in inchisoare. Pe cind vorbeau citre popor, au venit peste ei preotil, capetenia garzii templulul sisa NOUL TESTAMENT. saducheii, miniindu-se ci ci invaza poponul si vestesc intru lisus wicrea din mort. Si, punad mille pe ei tau pus sub pazi, pind a doua 2i, cAci acum era seari. Totugi multi din cei ce auziser’ cuvintul au crezut, si numarul barbatilor credinciogi sa facut ca la cinei mii Petru vorbeste inaintea Sinedriului. $i a doua zi, sau adunat capeteniile lor gi batrinii gi cArturarii din Terusalim, si Anna athiereul si Caiafa gi Ioan si Alexandmi si citi erau din neamul arhieresc, $i punindud in mijloc, iau intrebat: Cu ce pputere sau in al cui nume ati facut voi aceasta ” Atunci, Petru, plin find de Duhul Sfint, le-a yorbit: ,C’pe- tenii ale poporului 5! batrini ai lui Israel, fiinded noi sintem astazi vercetaji pentru facere de bine unui om bolnay, prin cine a fost vl vindecat, cunoseut si va fie vous tutsror, si la tot poporul Israel, 4 in_numele lui lisus Hristos Nazarineanul, pe Care voi L-ati rastignit, dar pe Care Dumnezeu Lea inviat din mori, intra Acela sti acesta sinatos inaintea voastra ! Acesta este piatra cea neluata in seama de catre voi, zidarii, Care a ajuns in eapul tunghiului; si intra nimeni altul nu este mintuirea, cici nu este sub cer nici un alt nume, dat intre oameni, in cate trebuie s& ne mintuim noi ¢ eliberati. $i vazind ei indrizneala lui Petra si . tind ca sint oameni fara carte gi simpli, se mira, si fl cunosteau ct fusesera impreund cu linus, yi vazind pe omul cel timaduit stind cu ci, n-aveau nimic de zis impotivé; dar poruncindule sa iasi afari din sinedriu, vorbeau intze ei, zicind: ‘nCe vom face acestor oameni ? Caci este invederat tuturor celor ce locuiese in Ierusalim c& prin ci sa facut o minune cunoscuta si nu putem si tigiduim. Dar ca aceasta si nu se rispindeasca mai mult in popor, si le poruncim cu ameningare si. nu mai vorbeasca, in numele acesta, nici unui om’ Si, chemindui, leau’ poruncit ca nicidecum si nu mai gtdiasca, nici s4 mai Invete In numele lui Tisus. Tar Petru si Ioan, rspunrind, au zis eatre ei: ,Judecati dacs este drept inaintea Ini Dumnrzeu si ascultim de voi mai mult decit de Dumnezeu, Caci noi nu putem si nu vorbim cele ce am vazut si am auzit™, Dar ei, amenintindu din nou, le-au dat drumul, negisind nici un chip cum sti pedepseasca, din cauza poporului, finde’ tofi skiveau pe Dumnezeu, pentru ceea ce se ficuse. Gredincisii dau slava_Iui Dumnezeu. Fiind eliberasi,, a venit la ai lor gi leau spus cite le-au vorbit lor arhiereii si batvinis ISTORIA APOSIULILOR ars lar ei, auzind, au ridicat cu totii impreund glas cite Dumnezeu sis-au rugat intrun cuget $1 intro inima, = 'Si pe cind se rugau astfel, sa cutremurat locul in care era adunafi, gi eau umplut tofi de Duhul Sfint gi graiau cu indraz- neala cuvintul lui Damnezeu (Fapte 4, 131). ‘Nu voi, ei Duhul Sfint ve grdi prin voi (Mt. 10, 20), Anania si Safira C repinii cet dint duceau viata obsteasca, Tar tua yi * sufletul mulfinii celor ce au crezut era una 3i nic nul nu aicea ci este al siu ceva din averea sa, ci toate Te era de obste. Si cu mare puree uposiolii masturiseau despre Invieres om fins Hts ma at ea peste tot ‘Si nimeni mu era intre ei lipsit, fined toti citi aveau gar sam case Te vindean si aduceant pretul celor vindute, sil pune 1 pivioarcle up Sise imparjen feeds dupa cum ave cineva trebuinta. ania lovit de moarte niprasnicd. lar un_om anume Ananiay eu Saft femela Iu seat vindut farina. Sia dost din pref, qtind gi femeia lui, i, aducind o parte, a puss la picioarele postolilor. Tar Petru a zis: Anania, de ce « umplut satana inima tay ca si mingi tu Dubuiui Stine si si dosegt din prevul tarinil > Oare, pastrind-o, au-yiimines tic, $i vindutd (bani) nu era in stipinicea ta ? Pentru ce ai pus in inimna ta eral acesta ? Nai ‘ningit oamenilo, ei lui Duranezeu Tar Ananiay anieind aceste cusinte, « civat sia murit. $i vied mare ba cupring pe Tol care ae 7 Six sculindtvse cet mai tineri Fan infigurat si, scor Heat ingropa Safira moare si ex niprasnic. Dupin ristimp, ade tte eoasuri, imtrat i fence Lie nestiind cele ce se intimplase Tar Petra a cis etre ca! Spine dad ay vinta. cuatit Far ea wa Da, et lar Pein avis eaite cat De ce ati inves ispitii Dubut Domynuhui ? lati picioaele cer ce an mgropat pe barbatal tae Sls sites scate ara sipe tine Sivea'a carat indata la picioweele Iai Petru sia murit. $i inivind ‘ines aw gisito. moar si scot ali. ingropato Tang barataa NOUL TESTAMENT $i fricd mare « cuprins toatd adunarea gi pe toyi care au auzit acestea (Fapte 4, 325, 12), eae «Tar dacit a creseut pail $i a ftcut rod, atunct sa aritat $i neghina (Mt 13, 26). ‘. Statomicia nestrimutatd a apostolilor _A postolii aruncati in inchisoare. lat prin mfnile apostol AA Tidicchcalaaiise piacient-eulie tnaigaes yok ‘oti Inteun cuget, in pridvorul iui Solomon. $i niment dinte ceilalti nu cutezau sé se alipeasca de ei, dar poporul i laud $idin ce in ce mai mult se adugau exi ce eredeau in Domnul, multime de bathai si de femel, incit scoteau pe cel hholnavi in life sii puneau pe paturi si pe targi, ca, venind Petru, macar umbra luisa limbreasca pe vrewntl dintre e. Si se aduna si multimea din cetatile dimprejurul ferusali tu, act bolnas i bintltt de dual necurate, 95 tog se ‘Si Sculindu-se arhiereul si toti cei eresul saducheilor ~ sau umplat de pizma $i au pus miinile pe apostoli si iau bigat in temnija dpe Pe apostoli si gat in temniy Un inger da drumul apostolilor. lat un inger al Dommmulsi, in timpul noptiy a deschis tule temmife: gh veotinduy leat 2s sMerieti si, stind, graiji poporului in templt toate cusintele Sie atestela". Si Sau supus apostoli si dimineaja au inceput s propovadui. ___ Apostoli din nou inaintea sfatului. $i, auzind, au intrat de dimineat in. templa si invayau. Dar, venind arhieveul $1 cei Jmpreund eu el au adunat sinedril si tou sfatul batrnilor filor Tui Israel si au trimis [a temnita sii aducd pe apostoll. Dar, dhcndusey suitor nu tot git i femnitd 3,Hnoren due fu vesti, zicind: ,,Temnita am gisito inculats fn toata siguanta Si pe paznil stn la ug, car nd m descuiat, Induntet nu am sit pe nimen Gind au auzit aceste cuvinte, eapetenia pazei temphulu si achierell- erat necumerifi ‘cu privite la el, ce-ar putes si fe aceasta, Dar venind cineva, lea dat de veste: Tat, barbaii pe care agi pus in temnigd sint in templu, stind’ si invajind poporul. preund cu el — cei din ISTORIA APOSTOLILOR 315 Atundi, ductnduse, cBpetenia pace templuluiimpreuni cu stujisot ray aus, dar sia, cl se temeas de popor 8 mut Dmtoare eu pzte, Gamal! ia aptrarea apostolilor. $i, aducindu a pus in « faja sinedruta, lar aviereu a Intichat aici Oare nw vam ppomunet eu cu poruned s8 nu mai invagaqi in numcte acesta? Bees af mph ferusalimel cu nyay ature voasted i voit ect anupra Roastrd stngele Acestl Om Tar Petru. si apostoli, easpunzind, mw 2 ascultam pe Dumnecen mat mut elt pe oement Si rdicinduse in sinedriu un farsen, anume Gamalicl invaydtor de Lege, cinstt la tot poporays poruncit x41 scoatd 3 oamen ark putin. rece ais ce ef Dirbafi israeli, aati aminte la voi, ce vey facets cu cept onment. Sractin zie oud: Nuva legatt eSEamen abyth pi lsat in pace, clei dct aceatd Rotarire tor oct aoets cuss de Woon Ge a tits, tar ack ee de ia'Dumeseu, ma tejt putea se mimic ca nu cxmea 94 0 flay gt lupttion impotiva fai Dummezen= pTrebuie si stoi sn fevct a safer petra Ties. $i La scultat vc cnne'thentnd pe sposto 9 betndns, tea pont #80 Safeotbasel i mel ts dat drumal iar emu pect di fa sede, bucurnduae ck wu metiegemimecn anes Seat aun Be empl 9 pe css tics sk vet sist ncneteael pe Meroe iu (rapte 8, 1242) ‘Omoritea Sfintului Stefan |, legerea celor gapte diaconi. In zilele acclea, tnmultin- Ae ee a eee ol res as erat ae Se ee aan ear onan a8 NOUL 154. \MENT Stefan chem isinte satu, la Stefan, lin de har gf ce puter, ficea inant seme marinpopores ME igi eau deat unl dn guagogs ce fe Seca a Libertas eicacte a eNO cape re Ubi slidinduse Gu Stefan; imu putea sd stea tmipotriva Aerelepebinplnsiabutil cata clte «Si mu pus carton mincinogy care alceau: ,Acest om nu inceteazia Vorbi cuvinte de hula impotrva accstas tos sla ot seg seal i, atm chil supra lu, tof el ce yedea ts sine. diy au'visut fate li eno fat de ger apie 6: 18, B13) ISTORIA AFOSTOLILOR a zs aphieeul: ,Adeviratesintacestea 2° i incepind. Stefan «gril, a amintt de chemarea poporul iat’ deBpaoungle tee de Dunes pater 9 ingirind mulfitea edletrlor de lege, eivirgite de popor, a 2s Ne! cece neta ipernity Oi puntea, staf impotivas Dubultl Sint: precum pamnti Togthe aga sl 9bL {Be care dine proorodl i kau. prigenit ting voyth ? Si au ucis pe cece au vestt mal dinaintesosres Gaturdepe: ai Cara vinedton si ucgagi vai feat vol acum” $tefan este ues cu pietre. ar ci, auzind acestea, fremétau de furie in inimile Tor sctigneau di ding impotriva lu lar Stefan find plin de Duh Sfint si privind lace, a vizat Ti Dumnczeu spe Ls snd de drespta ha Duomeze as ylatt vad cerugle descise pe Ful Oma stind des Rrcapta 8 Dasynesen Tar chy sngind. cu glas mare sia astupat urechile sian aval asap hi Shy scvindut afk in state Dea cu piewre. tar martoi® ius pus isnele Is pictoaele uni nse bani Sau Si bitemy ou pietre pe Stefan, care se raga si zicea: Doane linus, primeste dull meu! Sy ingenunghinds stigat cu glas mare: ,Doenne, wu le socot lor pleatul acesta 1 Si cn acestea, « must (Fapte 7, 61-60) Iebiti pe erdjmasii vost, binecusintes? pe. cei ce vl texan peep? tite tlor ce vt urdie si rugeteed pentru ce coved tatind po prigonese (Ml. 5,44) In Samaria. Simon Magul sigonirea imprigtie pe ucenici. Dupituciderea Sfintului P Sean sa Hcut prigomd mare impotiva Biseric din lerusalim, Si cel ce srica mat mult Bserica eta Sau, care mergea din cast in cal, apuca birbati femelle ii da la temnifa Dect eenici, vizind.prigontes, au prSsit Sfinta Cetate gi Cau sdspindit printout Tadeca si Samaria, propovaduind inanghelia iar apontoli au rimas In Terusalim. propoviduleste Evanghelia in Samaria. lar Flip, cobortadust Muro celate a Bamarel, propovaduia pe Histos ‘mle luau aminte intran cuget la cle apie de catre Filip, ascultindul givizind serele pe care Te sdvigea. Cac dinISTORIA APOSTOLILOR 3B NOUL TESTAMENT multi care aveau duhuri necurate, strigind cu glas mare, ele iegeau, si mul{i slbanog i schiopi sau vindecat. ‘Slee facut ham bois cetiea ace: (Ge blest et in peaks Daksa tae pone Terusaim, auzind! cf Sarna prt cuviatal lai Dumnezea, au teimis ach pe Petru gi pe Town, care, caborindse, ta mgat Peat eh etek Pranesck Dull Bias cee tu te gopamamed peste nici umil"dinte i, cl eraa mua botetall fy mumle Beanie Atunct Petru i loan tsi puneau mine peste ei, i ei luew Duh Sint non Magul fncearc i exmpere-éu bani darul apostolic tn zilele acelea, era in Samaria un om, anume Sion, cate incetca 3 npel poporal tu vile, Orul sctntavasind manunile Eaeuar de Hip, et boteea qi eh yc vacind cf prin puncrcs ilinlor apostalilor sc d& Duh Sting, tea as hat gi er is Daim Si. mle puterea aceata, ca acein pe tare voi pune mine #4 Primessdh Duh Stn ar Pew a is citre cls Bani 18i sf fie cu tine spre picrrare 1 Cac ai socott cd druid Dumnezeu se agonisete cu Ferd Ta aval parte, nicl nopterie ba chemten aceasta pent 6 inima ta nu este dfeaptk nea lal Durmnescu, Pocsieqiete dea aceasta rutat ata gi te roagt lui Durnnes, dosti {i seva feria cayetul inal tale, Ciel it amarachunea fer init Iegibuee edioptapa teva ed gt ‘i, mapunchid, Simon aris! »Ragativl voi a Dom, penn ner ca Wa ging pre sida mito calees Og Herel aetmogied j greed viata fl Decco a intore la Yerusim gi in ntlfe sate ae samarmenilor binevestea (apte 8,2"25). SE ek vols ie marion nd mg pai (reper 1,3). Botezarea unai om imparitesc Pip ¢ teimis Is omul impinitesc. Intro zi ingerul Domnulsi a griit cdtre Fig, zicind: ,Riicd-te gi metal spre mazda, pe calea care coboari de la densa Ie Gaza; east este pustie™- Si, rdicindusse, a mess. $i iatf un barbat din Etiopia, famen, mare dregitor al Candachiel, regina Etioplei, careers peste foata visticna et gi care vense la emis cas inching, se intorcen acai fi, fezind in cama shu, citea pe prooroctl fae Filip vesteste Evanghea omului imparitese. lar Duhul 'a distal Filpr eApropie-te te alipeyte de arulacsia™ si rns Pp fsa? cind pe prooor! ai, ais: ofntelegtoate ce Gteyt ae a ais sum ay putea si tnfeleg, daci nu ma va catiual news? Sia ragt pe Flip sh se une 3 gad cal Tar local din Serptura pe care cites cra acesta: Cie un mil coe cece prea fw oi fre dea ate cet oF ainda aptne plawecicgere “intra smrerenia Lut, judeceta Lai sa ridicat gi neamal Lui cined va spune ? Cd se ried de pe pamint eae Let Tar famenal eispuncindy 4 ela Flips Roget, despre ine fice proorocul acess, despre sine onl despre altelneva Te Figo" desehisnd gure’ ss i incepind’ de la seaprura aceasta, Fa binevestit pe lisa.= NOUL TESTAMENT Filip boteazt pe omul imparatese. $i, pe cind mergeau pe cae, au shins la Papa ar fuhenal ta aut Jad aps 1 Ge inpiedica pentru ca sa fiu botezat 2": Filip a zis: Daca crezi din toatd inima, este cu puting $i ch rispuncind, w ass Cred ef sus Tstos ete Fl lu Si 4 poruncit sa stea earul; gi sau coborit amindoi tn api, 4i Filip si famenul, si ta botezat. lar cind au iepit din apa, Duhul Domnulai a rapit'pe Filip, #1 famenul na ba mai vazat. $i cl sa dus in calea sa, bucurinduse (Fapte 8, 26-39). Fevicipi sint cei ce ascultd euvintul lui Dumnuesew sil paizesc (Le. 11, 28). Intoarcerea lui Saul la Hristos 5, aul prigoneste Biserica. Iar Saul, suflind ined amenin are © si ucidere Impotriva ucenicilor Domnuliy a mets la arhiereu gi a cerut de la el scrisori citre sinagogile din Damase ca, acd va afla acolo pe vreunii, atit barbati, cit si femei, ca meng pe Galea aceasta, sei aduca legati la Terusalim. Saul aude glasul mintuiri. Dar pe cind cilatorea el gi se spropla, de Damase, 0 lumina din eer cx de fulger a inlet jeodati. Si, cizind la pimint, a auzit un glas, icindisi:, Saute ece Ma rigonesti (Cine esti, Doamne sint lisus, pe Care tu fl prigonesti, Grew iji este sd izbestl ca piciorul in fepusa Si el, tremurind si inspaimintat find, a i swiesti sa fac? lar Dormnul ia zis: ,Ridicd-te, intra i Si {1 Se va spune ce trebuie sa fact lar blag cae een cu ep cae sin ‘nevizind pe nimeni. Sia sie: Sal det pin da, des sea och desc ru vedea nithic. Si, luindat de ming, hu dus la Dasnase. Si trei zile & fost fara vedere; 4i na mincat si nici n-a but Anania este trimis la Saul, Si era in Damase un ucenic, anume Anania, si Domnul ia ais tn vedenie: ,lmania t Tar ela ais: lathe, Doar! ‘$i Domnal a zis cdtre el: ,Seulindute, mergi pe ula care se cheama Ulifa Dreapta yi eau casa lui luda pen Pad Tams cu numele Saul a8, itd, se roaga™ eau iamarmuriti, ISTORIA AFOSTOLILOR au siaraene spe natal lie ti Se EE ene ost ek eras ia Tae ecu oes see eS ell er a chee ee sia fiillor lui Israel; Ce Eu ii voi arata cite trebuie sa Se a i od amas Cel ce ti s-a aratat pe calea pe care tu vencai, m-a trimis ca si a ee ato eee Se7 NOUL TESTAMENT ISTORIA APOSTOLILOR 365 Apoi propovidhia im sinagogi pe lisus, cd Acésta este Fiul hi Dumneceu, ‘ Si se mireu tovi care il auzean i riceau: Nu este, oare acesta eel care prigonea in Terusalim pe cei ce cheand acest name 4 venit ick pentru aceea ea sii dca pec! legal la ariierel ‘Si Saul se tntarea mai malt gi tulbara pe fndeii care locuiau in Damase, dovedind ck Acesta este Iristos Saul seapi de prigonirea iudellor. Dupi ce a petrecut tri ani de singuritate it drabia, Saul va intors din nou in Damase lbrideit wau sfatuit st omoare “Si sa facut cunoscut fa Saul viclesugul lor. $i ei pazeau portile si ziua si noaptea, ca si] ucida Tuindut uceniel Ist nogptea, Lau cobortt peste zi, Jisindu jos intra cos. Saul se duce la apostol, Si, venind la lerusalim, Saul inoerea si se alipesed de uceniet si totl se temeau de el nectezind ‘ie teste Tar Bamaba, Iuindd pe el, a dus la apéatolisileaistorisit cm a vaaut pe eale pe Dom i cd El ra vorbit lui i cum a propevaduit fa Damise, cu, indvdzneald, in umele fui Tis. ‘Si era cu ci intrind si iegind in leraslin, gi propovdduia cu indrdznealé in numele Boral. als i vorbea si discuta cu elenisti, iar ei ciuton si ucida dar agi, aflind aceasta, lat. dae pe Saul la Cezareea 51 de ‘colo Fau trimis la Tars (Fapte 9, 1-$0;Galat. 1,17) Dara bi Donnezeu na fc sifu eee ce sine (1 Cor 15, 10), e a ' ‘Vindecarea lui Enea. Invierea Tavitei sa Uae paling bs. a Ag en ei aig ie a eee fait alt anime ne eal eben ein isus Hristos. Ridicé-te si de fapte bune gi de milosteniile pe care le Ficea. $i, in zilele acelea, ca jmbolnavit si a murit. $i, sealdind-o, au pus-o in a tener ins mee ae eee ap Si sa facut cunoscuta aceasta in intreaga lope si multi au crezut in Domnul (Fapte 9, 31—42). — Mei paok Med tos ce tad nasa Die Intoarcerea sutasului Comeliu la Hristos [) ommul tsinite pe Comeliu la Petru Tar in Cesareea era lun barbat cu, numele Cornetiu, sutay, din cohorta ce se hema Halica, cuicemie 31 temator de Dumnezeu, eu toata casa lui, gi care facea multe milostenii poporului si se niga fui Dumne- vet totdeauna. $i a wazut in vedenie, limurit, cam pe la ceasul al noualea din al, un_inger al lui Dumnezea, intrind la el $i zicindwi Comelia I Tar Comeliu, cdutind spre el si infricosindusey a zis: Ce este, Doamne ?* $i ingerul fa zis: »Rugiciunile tale si miloste- hile tale sau suit, spre pomenire, inaintea lui Dumnezeu. Si cum, tsimite basbaft la Tope si cheama a8 vind un oarecare Simon care se numeste Petru. El este gazduit la un oarecare Simon, tabacar, a carui casa este Iingd mare. Acesta iti va spune ces faci. Si dupa ce sa dus ingerul care vorbea cu el, Comeliu a chemat pe doi din oamenii sai de casa si pe un estas cucemic tdn cei ce ft erau mai apropia{i. $i dupa ce le-a istorsit toate, ta trimis la lope.ae NOUL TESTAMENT Petru ingelege ci si meamurile trebuic si fie primite in ied ar dout a, pe cd mergeau pe drum 9 apropia cetate,Petrus-asuitin foigor, s4 se roage pe la ceasul al saseles Si isa Ficut foame si voia sa maninee, dar, pe cind ei i pregitcau de mincare, a edzut in extaz. Si a VAzat cerul deschis Si coborinduse ceva ca o fata mare de pinza, legata in patru Colfuri, Iisinduse pe pAmint. In ea erau toate dobitoaccle cu patra picioare $i tittoarele pimintului si pasarile cerului. $i glas 4 fost edtre el: ,Sculindu-te, Petr, junghie $i maninca". lar Petru a zis: ,Nicidecum, Doane, c&ci niciodat& n-am mincat nimic spureat sé necurat™. Si iardsi, a doua oara, a fost glas cite cl: Cele ce Dumane~ eu a curajit, tu si nu le numesti spurcate™. Si aceasta sa cut de rel origi indata acel ceva sa riicat la eer, ISTORLA APOSTOLILOR sts Pe cind Petru nu se dumirea fntmu sine ce ar putea si fie yedenia pe care o vizwe, iatd bisbaj ceitrimigi de Comeliu, uebind de casa ui Simon, sau qprit Ia poarth. $i, strigind, intrebau daca Simon, numit Petru, este giadit acolo. ‘$i tot gindindu-se Petru la vedenie, Dull cis: Jac wei birbaji'te cautd, cl, sculinducte,” coboard-te si meng! impreund euch de nimic tadoindu-te, Hinded Eu bam trims" ‘Si Petru, coborinduse la barbati trimigi la el de Comneliv, leva ze: lata, eu sintacela pe care f cautati™ edi, chemindisi inuttra, ba oxpatat lar a cous ai aplecat ‘mpreund’cu es lar eijiva frat din Tope Lat fnsofi. Petru propoviduiegte Ia neamuri, Si in ziua wrmAtoare a intrat in Cezareea. Ist Comelia i agtepta 31 chemase acasd la tl raienile sale gi pectvnit cel mai de aproape ‘Sl cind a fost si intre Petnt, Comelu, intinpinindad, sa inchinat, cazhndtri la picioarle lui: lar Petr ba ridieat, icing “Scoala-te! $i eu sint om ‘Si, vorbind cu ely a intvat gi a gisit pe multi adunag. Xpok indreptinduse cdtre toy cei de fafa, « adaugat: Co adevirat injeleg. cf Dumnezeu nu este pirtinitor ci, im orice eam, cel ce e'teme de El gi face dreptate este primit de El SFE & trimis flor lui Israel cuvinuuls binevestind pacea prin iisus Hiistos. Acesta este Dom pert toate Voi stiti cuvintul care a fest in loatd Iudeea, incepind din leea, dupa boteaul pe care /-a propovéduit foan, adick despre Tinus din Nazaret: cum a uns Damneses cu Duhel Sfint gin putere pe. Accsta, Care a umblat facind bine si vindecind pe toti Eeiasupeti de diavolul, pentru cd Dumnezeu era eu El ‘$i noi sintem martori pentru toate cele ce.a facut El si in tara iudeilor si tn Terusalim pe Acesta L-au omort, spinzuringusL pe lemn, Dar Dumnezeu Lea fnviat a tela 2131 fa dats Se arate, hu la tot poporul, eh nowd martorila, dinainterinduiji de Durne: zeu, care "am maincat gi-am baut cu El, dupa invierea La mort. $i nea poruncit 58 propavéduim poporului gis marturisim ca El'este CAl rindult de Dumnezeu sf fe judecdtorul celor vit ial clor morti. Despre Accasta mirturisete tofiprooroci, ef tot cel ce cede in Elva prim’ tertarea pacatelor, pin humele Li Petra primeyte cel dintfi pe cel dintre nearnudl tn BisericS. Inci pe ch Petru vorbea acevte cuvinte, Dubul Sfint a ciizut peste toy cei care ascultau cuvintul.cad NOUL TESTAMENT lar cresinciosii taiati imprejur, care veniserd cu Petru, au imas wimiti, pentru cf darul Duhului Sfint sa revarsat yi pete heamuri. Cach fiauzeas pe ci vorbind im limb yi alavind pe Dumnezeu. ‘Atunc a réspuns Petru: ,Poate,oare,cinevasd opreasc apa, casa nu fe botesag avestin cate au primit Dual Stn ca not Sia poruncit ca acegua sa fie hotezaji in numele lu lisus ristos (Fapte 10, 148). ‘Am afat si alte of, care nu sint dim staulul acest. $i pe acelea trebuie 58 le aduc, gi vor aust glasul Men siva fio turme sitn Pastor (In. 10, 16). De acum inainte, Evanghelia a fost propovaduit si la cama cu sea de Panel Vanavneepind cu Anohiay apitala Siri, unde pentru intsa oaré cenit fai Hisus au primi numele de crestini. 2 e Petr Ia inchisoare [rod _prigoneste Biserica. In vremea aceea, reyele Irod (Agripa)-a pus mina pe uni din Biserica, ca sii piarda. $i a.ucis eu sabia pe lacov, fratele hai Toan, Si, vizind cd este pe placul iudeilor, a mai luat’ si pe Petru (si erat zilele Acimelot), He caret prinza a haga in terns dnd Ia pate va le cite patra ostagi, ca sil pazeatcd, vrind si scoati la popor de Pare 3 a ee Deci Petru era piit in temnita gi se ficeau necontenit rugiciuni catre Dumnezeu pentra el, de catre Bisericd. Un finger vine si di drumul lui Petru. Dar cind Teod era si scoatd ‘afar, in noaptea accea, Petru dormea intre doi ostayi, iegat cu dou lanturt iar inaintea ugii puznicil pdzeau temniqa $i iata ingeral Domnului a venit deodata, iar in camera swlucit lumin&. $i lovind pe etm in coasti, ingerul, ba desteptat, zcind: Scoaéte deyraba I $i lane fas cast Si a.zis ingerul catre ef: ncinge-te 51 incal}a-te cu sandale- le, $i el a facut aga. $i ba is luis ,Pune haina pe tine si vino dupa mine™. Si, lesind, mergea dupa inger, dar nu gtia c& ceea ce 5.2 facut prin ge este alevirat, i se prea cd wed vedenie. $i tiecind de straja inti gi a dows, a ajuns la poarta cea de ficr'are duce in cetate, 1 poarta va deschis singura. Si ieyind, au treeut o uit pi indatd Ingeral sa departat de lah ISTORIA APOSTOLILOR ar 3 Petru, venindus in sin, a zis: Acuma gtiu cu adevdrat ce Domnal a trimis pe ingeral Sau i mca seos din mina lui Irod si din toate cite agtepta poporl iudeilor” Petru povesteyte cum a fost scSpat. Si, chibauind, a venit I cast Marit mama fui Youn, el namit i Marea, nde erau adunati ul sae fuga, Ng attnd Petra in usa de la post, o slujnicd, ca numele Rodi, dus sa asculte $i cunoseind glasul tui Bet de buewrie nwa desehis uga, cy slegind induntru, sspus¢& Petrus inantea Doris lar ei ma'sis cate ea? »Al inpebunit” Dar ea sruia cd Sete aga. lane aicems ste Ingen Bar Petra bated’ mereu in poarid. $i, deschizindud, Tau vézut si au timas uinifi, Sy facile semn co mina 88 tacd, tear intone cum Ta scos Dom pe el din temaita. $i a zis “Nestittacestea hi Tacov 41 fratilor 8, fegind, wa das in alt loe Irod moare in chip tieos. $i into zi induita od, imbri- induse in vesminte repeat 9 serind la tibund, vorbea cite els iar poporul stra: Acesta € glas dumnezeiese, nu omenese Tndaténgcrul Domnulal Fa lovit, pentru edu. dat slava hui Dumnereu. i, mincindul viermi'a muit-(Fapre 12, 125), a a sfirimat port de arama si sdvoare de fer a frint (Ps 106, 16) inti ealatorie misionara a Sfintului Pavel 5 aul si Bamaba primese ungerea de episcop. $i erau in S Biedea din Antlohia proored: yi invafiton: Bamaba $1 Simeon, ce se numea Niger, Lac Ciineul, Manain, el ce fusese Geseat impreuna cu Irod ‘Tetrarbul 31 Saul, $i pe cind slyjeat Doranulul 31 posteau, Dubul Sint ast ,OsebigeMi pe Bamiabe $i pe Soul pent uel lacare eam chemat". ‘Atuncl, postind si ruginduse, siau pus mfinile peste ei iu lata plece Saul si Bamnaba propoviduiese im insula Gipru. Deci ci iminagi de Dub Sfint, au Coborit la Seleucia gi de acolo au plecat tu corabia la Cipra. Sh ajungind laSalamina, su vestit cuvintal i Biman ip epic addon. Seay i pe foun str ie steabating toatd insula pina Ix Pafos, aw gasit pen carecré barbat rijiton,prooted mincines, al carat mame ca308 NOUL TESTAMENT. Bariisus, care era in preajma proconsulului Sergius Paulus, barbae ingelept. Acesta, chemind la sine pe Barnaba si pe Saul, dorea sa audi ‘cuvintul lui Damnezeu; dar le stitea impotriva. Ellmas vrdjitonal — cici aya se tileuieste numele lui — ciutind sa intoared Pe proconsul de la Credinga, Tar Saul — care se numeste gi Pavel —plin find de Duh Sfint, 4 privit tinta Ia el sia zis: ,.0, tu cel plin de toata viclenia si de toati ingelAciunea, fiule “al” diavolului, vrajmagule a. toata Greptatea, nu vei inceta de a strimba caile Domnulul cele drepte ? Si acum, iat mina Domnului este asupra ta gi vei orbi, nevazind soarele pind lao vreme". Si indatd a cizut peste el picla si intunerie gi, dibuind ‘imprejur, eauta cine si] dhtea de mina. ‘Atunei procossulul, vazind ce sa fcut, a crezut, mitindu-se ‘oarte de invatasura Dorsnului Pavel si. Barnaba _propoviiduiese in Antiohia Pisiiei. $i ecind cu corabia de la Paton, Pavel ycelinpreund cu el au ven ls rerge Pumiitet. lar loan, despAtindust dei, +4 anton la Terusalim. lat ei, trecind de la Renga, au ans la Antiohia Pisiie’ si inn n snag: nto de sath Sea hipaa Legi si a prooreciler, malsmati sinagogi au trims la, zelndutes Bisbaft ragiy dach aveli ven cava 4e mingiee etre popor, vorbii Sty sculindurse, Pavel a aritat & Fisus este Fiat fui Dumne i, iesind ei din sinagoga iudeilor, i rugau neamurile ca simbata viitoare sa lise urdiasca cuvintele acestes. Tar in simbata urmatoare, mai toatd cetatea sa adunat ca sa audi cuvintul lui Dumnezeu, Dar indeii, vazind mulfimile, sau umplut de pizmi gi vorbeau impotriva celor spuse de Pavel, hulinde roe lar Pavel gi Bamaba, indraznind, leau zis: Vou’ trebuie si vi se graiasca, mai inti, cuvintul lui Dumnezen, dar de vreme ce iI lepadayi i va judecati pe voi nevrednici de viata vegnica, iata ne intoarcem cure neamur. Caci asa ne-a poruncit noua Domnul: ‘Te-am pus spre Jumind neamurilor, ca i Tu spre mintuire pind Ih marginea pamintulu. Tar neamurile pamintului, auzind, se bucurau si slaves cuvintul lui Dumnezeu si citi’ erau rinduiti spre viata vegnica ‘ai grezut » Tar éuvintul Domnului se rispiidea prin tot finutul ISTORIA APOSTOLILOR 09 Dar iudeii au intaritac pe femeile cucemice si de cinste gi pe cide frunte i eesti, si a ridicat prigoane impotriva lui Pavel si lui Bamba si auscos din hotarele Tor. Tar oh, sculurind ampra lor praful de pe picioare, au venit laleonta. Pavel si Bamaba propoviiduiese in Lista si Detbe. Si yedea josin Lira un om nepttincios de picioae, find olog din pintcce- Je maici sale si care nu umblase niciodatd. Acestaasculta ta Pavel cind vorbea. lar Pavel, cautind spre cl si vazind ca are credinga Gs si Be vindecat, 4 vi ca lan puternic? ,Scoala-te drept, De picioarele tale !“ $i el a sarit $1 a umblat. Tar mulfimile, vizind eeea ce Hcuse Pavel, a ridicatglasl lor fn limba Tieaona, aicinds Zell, asemanindwseoamenilor, sau cobort la noi Si mumeas pe Bamabs Zeus, iar pe Pavel Hermes, finde el era purtatonal cuvintult Tar preotul hit Zeus, al cérui temphi era imintea ce aducind fh port tauri gi cum, voia st fe adel jert mprewnd cu mulgimile Si auzind apostoli Pavel si Bamaba, si-au rapt vegmintele, au sarit In mul igind gf zicind: barbatilor, de ee facet ‘cestea_? Doar sino sintem ommeni, ascmnenca patimitori ca vr binevestind si” vi tntoarecti dela aceste.deyerticiuni eatse Dumnezeul cel via, Care a facut cerl gi parmintal, marea si toate celece sint in ele Si acest zicnd, aia au potolit mulymile eas mu le aduck jar de la Antiohia si de Ia Jconie ax venit iudel, care au induplecat multimile, gi, batind pe Pavel eu pietre, Lau tiit afar cetate, ghdind cd a'murit. Dar, inconjurindu-! ucenicii, el sa sculat si a intrat in cetate. $i a doua 2i a iesit cu Barmba cite Derbe. Si, binevestind cera multi, sau inapoiat la Listra, la Teoniu si la Antiohia, intirind sufletele ucenicilor, indemnindk# sa staruie jn eredinta si (aritindwte) ci prin multe suferinte trebuie sa intrim in imparaia lui Dumnezet. $i, hirotonindu-le preoti in fiecare bisericd, migindu-se cu postisi, iw incredinjat pe ci Domnului in Care crezusera, $i dupa ce au’ griit cuvintul Domnului in Perga, au coborit la. Atalia $i de acolo au mers cu corabia spre Antiohia, de unde fuseser’ Tneredinjaji harului lui Dumnezeu, spre Iuerul pe care batt impli aceleia si fact90 NOUL TESIAMENT Si, yenind adunin Bevis, au vest te «Ghent Dane zeu cit ci $1 cd a deschis neamurilor usa credintei. (Fapte 13, 1 mp gta 98 credit. (Fap Te voi face lumina popoarelor ca sd duci mintuirea Mea pina mange pamintule le 39.6), Sinodul Apostolic la Lerusalim J[m Antiohia erestini sint in neingelegae asupra Legit Ii I htoise. Ur dint ext, coborind in Tudees, iovatan pe frat cd: Daed nu va tat imprejur, dupa rindulala hu Most, mu aus sa"'vd-mintuiti™. $1 fachndise penta: ei Smpotrvie’ gi scutes wu peng oy Pred Barada endl cx Pavel jamaba si alli citivadintee ei a4 se aul la apostll la preoyl far Tenteatan pesien pometeechrey 0) ey In Tesusalim apostolii 41 preo DDupit ce au sont Ia ferusalim Pavel sf Barnaba, jostolii si preotii Piaget tesrphs elabicpear eae eg tee Sains ile pe ponann. Rare ane, See cach ig a a, ea ‘Si dupa ce au ticut ei, a rispuns Jacob, zicind: ,,Barbati eine eae Hotarirea Sinodului din lerusalim ¢ vestiti in Biserica din Antiobi ci apostolii gi preotit, cu tout Biserica, au hotdri 54 aleaga barbati dintre ei gisi-i trimiti la Antiohia, cu Pavel cu Bamaba: pe Iuda cel numit Barsaba, si pe Sila, barbasi eu vive intre frati, scriind prin miinile lor acestea: ,,Apostolit §1 preotii si fratii, frajilor dintre neamuri, cae sint in’ Antiohia si ih Siria in Sicilia, salutare | ISTORIA APOSTOLILOR 301 Deoarece am auzit ch uniidintrenoi, far sf fait portnes roasted, vend, wat tulburat cu vorbele lor gi aurivdgitsuletele Toasty sind cd tule #4 va tain imprejur 9168 pazifi Leges, yo amgisit‘de-cuviinjs, adunafi itrun glvd,ea +8 tsimitem [a Voi bavbayi slog imprecnil-cu iubiti noytn Barnaba st Pave, Tmument care rau pus vafa lor pentiu ttumcle Domnulsi nostri iisus Histos. a Drept acces, am trimis pe Tuda si pe si ei eu euvintuly accleag lesa Pentru cl partite Dubul Sfit gi nowd si'ma vite pnd nic o geutate th plus in afarh de cele ce sin necesate- ‘Sh vd feriti'de cele jertfiteidolitr st de singe st de animale sugramate si de desu, de care phaindi-v, bine vet face. Bik sinatogi "pec ce trimisiau cobortt la Antiohia gi, adunind mulfimea, aupredat sesonten Peep clund-o, rau bucurat pentru mingfere (Fapte 15, 181). cate Vi vor vesti Jar cind va veni Acela, Duhul Adevarului, vd va céléusi la tot adevarul; cdci nu va vorbi de la Sine, ct cite aude va vorbi gi cele oiitoare va va vesti (In. 16, 13). A doua cilitorie misionara a Sfintului Pavel avel srabate Asia Mica pind la Troia, lar Pavel yi Barmnaba etrecea in Antiohia, invatind si binevestind, impreund cu mulfi alti, evintal Domnulul, Stdupa teva vile, Pavel azis etre Bamaba: ,Intorcindune, Si cercetam cum se afld fratli nostri in toate cetdile in care am \estit cuvintul Domnulai $i aga Barnaba a luat pe Zoan Marca si s-a dus in Gipra, iar Pavel, luind cu sine pe Sila, a strabatut mai intl Siria si Asia Mica ping la Tro‘a Pavel Aiduieste in Filipi. Sinoaptea § sa ardtat Iui Pavel o vedere: Un barbat maceonean sc rugindud icing fteci in Macedonia si ne ajuta ! Atunel el sa dus cu corabi ia Filipy impreund cu Sila, Timotei si Luca. $i in cea dint Sinbad fesit afr dn eetaty law rs, rocotngd & gSnetcd acolo loe de rugiciune; $i mergind ei la rugiciune, fa intimpinat O'slujnes, stapiits de" dub erdjitrese, de la care stapinul ea2 NOUL 1:91 AMENT ISTORIA APOSTOLILOR 9 trdgea mari foloases si a zis Pavel cAtre dubul acela: yn numele Jui lisus Hristo, ifi poruncese fie s4 iegi din ea" Si in acel ceas a iegit Sistapiniei, vizind ed sa dus nAdejdea cigtigului lor, au pus tmina pe Pavel si pe Sila gi eau dus in pia} 4 naintea dregdtorlor $i, dcindu Ia judecdtor, au zis ,,Acesti oameni, care sint jude, tulbura cetatea noastra gi vestese Obiceluri cate noua mi ne este inggduit’ si le primim, nici sale facem, finda slater romani" Si sa sculat si muljimea impotrva lor. $i judecator rupindude hainele, au poruncit sa-i hata cu vergi. $1 dupa. ce Tea dat multe lovituri, Frau aruneat in temmifa, poruncind ve sigerului 83-1 Baeased ct guia ‘Aeesta, primind 0 atemened poranef, ia bagat in fundul temnitel si lea strins picioarele in butuc, iar la miezul noprti, Pavel i Sila, ginduse, [audau pe Dumnczeu in cinta, ia cel ce erau in temnita i aseultau. Si deodati. sa fcut cutremur mare, nett sau aguduit temelile temnifel gi indata Sau deschis toate usile si legaturile ‘uturor sau dealegat. ‘Si, desteptindy-se temnicerul si vazind deschise usile |, Scoind sabia, voia sa se omoate, socotind 4 cet inchs’ au fugit. Tar Pavel a stvigat eu glas mare, zicind: Sa nu hci un ru, ed tog sintem sic Tar ely cerind luming, sa repezit nduntru si, tremusind, a cdaut inaintea lui Pavel gi a Iu Silay, seotindw afard (dupa e pe evilalti ia zavorit Ia loc), lea zis! ,.Domnilor, ce trebilie casa ta Si iau grit lui cuvintul lui Dumnezeu gi tuturor celor din casa li. De, la Filipi, Pavel, trecind prin Amfipoli, Apotonia si Tesalonic, sau dus la Bereea, de unde fratii Lau intovarasit pin’ a Atena, Pavel _propoviduieste th Atena. La Atene Pavel rimase uuimit, vazind cetatea plina de idoli, si a vorbit prin sinagogi ‘cu iudeli, iar in pietele oragulul cu tofi cei ce se intilnes, Cisiva filozofi Lau dus in Areopag, zicindwi:,Putem noi si stim ce Wtaturd este aceasta pe care o propovaduiiesti tu 2 $i Pavel, stind in mijlocul Areopagului, a zis: ,.Birbati atenieni, in toate va vad ca sintet! foarte evlaviogi, cici cetatea voastrd si privind locurile voastre de inchinare, am aflat si un altar pe care era sevis:,,Dumneveufu necunoseut ihe pe Gel pe Cine vot, necunoscidrts Bein, pe eet Dunmnezeu, Care a facut Iumea si toate cele ce sint in ea, Acesta fiind Domnul cerului si al pamintului, nu locuieste in temple facute de mini, nil este alujit de mfini-omeneytiy ee si cum ar avea nevoie de ceva, El dind tutaror vias 91 ouflare ¥ toate Sia flewt dintyam singe tot neaml omenesc, ca si locuiased peste toatd fata pamintulu, ayerind vremileccle de at inane tinduite Tor, ca ci si caute pe Dummezes, doar Lear pipai si Lar gs desi nue departe fe fiecare dine noi. Cac in EL traim gi ne migcim gi sintem Dar Dumnezeu, trecind ot vederea vexcnrle nestin{et vesteste acum oamenilor ca toUi, de prettindeni, si se poci iased, pentru ca hotdeit 0 i in care'va st judece lumea intra,04 NOUL TESTAMENT. dreptate, prin Basbatul pe Cate L-a tinduit, damsind tuturor ineredintate, prin Inverea tui din mori Si, auzind despre invierea mortilor, unii Lau luat in ti, ir alfit tau zis: ge vom asculia despre aceasta 4 althdata ASicl Pavel «est din milocul lor ___ lar unit basbafh, alipindie de el, au crezut, intze care gi Dionisie Areopagitil gi 0 femeie cu numele Damar #1 i impreund cael avel propoviduieste in Corint. Dupd aceea,plecind Pavel din Atena, $a dus la Corint gia inceput £4 vorbeuecd in sinago ss fo ficcare simbata, cautind si ineredingeze pe iudel c& Teus pte Mesia. Malti din cel ce haw ascaltat au eau i sau boteaat Sia rimas Pavel Ia Cort um an s gsc luni, vestind cuvintal ul Bumnezeu, iar de la Corint a trecat la Efes, de acolo tt de Prin Cezareen si Terai, ta anion (Fapte 15-8548, 23) Giei ewrintul eruci, pentru cei ce pier, este nebunie; iar entra noi, ce ceme mintulm. este puter int Dumecen (1 Car 18). - ! A ucia calatorie misionara, a Sfintului Pavel, Pawel propoviduieste in Efes. Apoi, dupa cliva timp, Pavel pleca iarayi In cilatorie gi cerceta pentr a dous ari Bisericile din Asia, intarind pretutindenea pe ucsnici. La fer Inia doisprezece uceniei care credea i Tsu Hlistos, dar botecul nul primiserd ined. Pavel li boteza sii puse mlinile peste ei, si Sa pogorit Duhui Sfint asupra lor 3i° au inoeput ‘aceia a grai in limbi si a prooroc. stat Pavel la Efes mai bine de doi ani, propovaduind pe fia Evanghelia si iudeilor si_paginilo~. ‘Si Dumnezen La inveednicit si faca multe minuni: era de: ul s& se puna pe bolnavi stergarul sau cingdtoares lui, pentra ca si se vindece numaidecit si pentru_a izgoni duburile necun te. $i multimea credinciosilor venea si marturiseasc’ inaintea Ini cele fiptuite. La Troia Pavel inviazé un mort, Tulluararea ce se stiri in yremea sederii lui Pavel la Efes, l sili si plece in Macedonia $i in Grecia. Dupa o sedere de trei luni la Corint, Pavel se Intoarse prin Macedonia, la Zroia gic Je ua tat siptiminii (Dumincd), aduninduse gredinciogii sa fringa, piinea, Pavel, care avea de gind sa plece a ua 2a inceput si le vorbeascd $i a prelungitcuvintl lui pind miezul nopji. ISTORIA APOSTOLILOR 395 Tarn camera de sus unde we gta adunat creda, can ‘lle Timi spate Dar ul tr ou mune Eatin, ferind pe ferent, pe cind Pavel tinea hing aku cin, iormit'ane bone somn, tehaut os dela cat iia, fa iat mort : Ta Pavel cobormn, a pleat pete el gi nde beaters sured tubua che aie il ee be ‘Mice Pavel iia rims bun de Ie bate dip Efex De loons Buel a pest la Set gy sung et is heme, pe proof este din Een reese as lar acu, ine ca? fd logat cuba meng i eran, neti cele ce tae vor tina acolo, deh nual ca Dub Si marry: te prin ett spunindon et md gteapes anu nectar tar ann at Sum pn pul un pet pe a uma dplner clea wen qi uen men pe exe am anes Geta Domnul Tus, des mirtural Evangel barat hi Dumnere, Bi srum, iat, eu gta cf vo to, pint cae am petrecut ropovtduindImparats ai Dumnetein nu vei mated fata roman aveoky vf ruainar facia de iis ol soe as tingle tutuer; ch mu main ert ok selec owt via iui Dumnezeu “ rep acee, lui aminte de voi iyi yi de tat cura, tna cite Dual Sine «n pus pe vol epacopi eat panont src Dunner ca nna sg Si ial eu gta acura cy dupd plc mes, vor nes fie sol Tupi ing estes ca is Fox ocuja birwam, Si Ste Ved ingivid se ver tilce baat gotnd Sd} tan rastlnthe, ca a8 tagh perucnil dupa e rept ees plegheal, a tan neat np Pe FES ain incredings ak Durneze ican ara celce poate ri vi weak sat i dea nomen oH cating : Argini sau, sa hod am pot de i niments vol toyed ged mic senen afr pent bunt mele 9 Toate eam aia, cic, otenindu a, ei ok type cel sb ish a aces aminte de tele Domnall Tus, chei Ela zn Mai ferctentea da dete ua Si cup cea! spus scents, plecndrstgemanch topos op aeq i \dusva aminte ci, timp de 184 va ndemn, cu lacrimi, sa rugat96 OU) TESTAMENT ASTORIA AFOSTOLILOR Ea ‘$i mare jale ia cuprins pe tofi si, edzind pe grumazul lui Pavel; il siruta, cupringi de jale mat ales pentru cuvintul pe care il spusese: c& n-au s4 mai vada fata lui. $i il petrecura la corabie Asa a plecat Pavel si sa dus la Terusolim prin Cesareea Dar prin karul lui Dumnezen sint coen ce sint: gi harul Lui care este in mine nea fost in zadar;ci m-am ostenit mai mult decit ef toi. Dar nu eu, cf harul ut Dumnezeu care este cu mine (Cor. 15, 10). Pavel este trimis in lanjuri la Roma Pel prins gi legat in lrusalim, Ajungind Pavel fa Teruse lim 31 intend intro ai in templu, tau vazut iudel cei din Asia, gi, intavitind tot poporul at pus miinile pe el ea sa Scoatd afard din cetate gi si] omoare. Dar capitanul garai Soule din minile lot gi; poruncind sa lege et dou langur, Tradus in tabara ostageasc Tar in noaptea urmatoare, ardtindwise, Domnul fz: lndrdzneste Pavele !GAct precum ai martursit cele despre Mine la lerusalim, apa trebuie si masturisesti gi la Roma’ Pavel este_trimis la Gezarees. lar cind sa facut ziui, adunindhse nil iudel, sa legat cu blestem zieind ea nu vor ‘mines, nel nu yor bea pind nu vor Ucide pe Pavel. Si eel ce ficuserd intre ci acest jurimint erau mai mulfi de pattuzcel tune’ cApitanul La trims de noapte sub paza putemies la guvematoni! Felix, In Cecareea. Felix, uzind aestes ia aminat, Eunoscind deseal ce bine cele privitoare lx ivayatura (erestina), Zielnd: ,,Cind se va cobor! comandantul Lysis, voi HoLitt supra acelora ile voastre’ . venind_ ou Drusila, fem care era din neamul {udeilor, a trimis scheme pe Pavel si la ascultat despre eredinta hu Heist lisus vorbind el despre dreptate 5) despre fnfriare si despre judecata vitoare, Felix va jnfricosat sia raspuns. ,,AcumL metyi, si clnd voi wési timp potevit, te voi mai chema™ Dar cind sau implinit doi ani, im Tocul lui Felix a urmat Porcius Festus. Si voind s& le fe iudeilor pe plac, Felix « lisat pe Pavel legat. ‘Si athicreit si fruntasii iudeilor i sau infétigat en invinui ‘impotriva lui Pavel si sl rugau, cerindus, ca o favoare asupra lui, $4 Ge trimis Ia Tess, pregitind cura ca si uci pe drum, Tar Festus, voind 8 fach plicere iudellor, raspuntind ui Pavel 'a ist Niet meri Ia fers 4) acolo sh fi judecat inainiea mea pentru acester Dar Pavel a sie: Sta la judecata Cezar, unde trebuie si iy judeeat Tudors fe-am Faeut nic an rat, precum mal bite sisi ‘Atunei Festus, vorbind eu sfatul sfu, a slspuns: wi cerut sd fi judecat de Cesar, la Cezar te vel dace” Corabia in care eildtorea Pavel spre Roma se scufundi Hotdrinduse siua plectsiy, Pavel se urcd pe o corabie, impreund eu Lea si eu mult alti leat, i dupa o calitore lunga 31 grea, Sau oprit tn insula Creve. Pavel zicea cle bine de ietiat acolo, dae, Befind stcultat, corabia pornt din now la drum $i tndatl Sa stirt furtand mare inct Ie ers vinta primejdie Shy ridin: dluse, Pavel a ist yu vd temefl | Niei une din vol nua pes, Snumal corabis Singur In noaptea a I'-a au ajuns la Matte, Gorabia' se sfarima, lar cildtori toy, in numér Ge dou sute saptezect si gas, au scapat la mal teeth Pavel imine trei uot fn inwula Malta, lar Iocuitort din insild le ardtau 0 deosebitd omenie,cSchaprinzind foc, tau huat peo ine ain ling car ea gu 5, sringind Pavel grimaa de gateje 5 o viper aiest de ealdurt gia prin de nna ‘Sl cind focuitor! au vdaut vipers atimind de mina lui riceat unit cAtte alfiz ,Desigur cd elgay este ml acesta, pe are teptatea nu a sat sa teslasch, dei spat din mares Dar el scuturnd vipers in focy ma, pitimit nici un thu, Si'efagteptat ex sf se umile, Sau sa" cada deodatt mort Dar, &steptind ef malt i vézind cf nu se intimpld imc 1, sia shitar gndul i ccau cd el este un zou Sia vindeeat Pavel pe toyi bolnasl din insula aceea iis fut cnate mare Tar dp tre! hn pleat la Roma. ininduwle pe foc, Pavel soseste Ia Roma. La Roma Ini Pavel i sa dat voie sit Jocuiascd deosebi cu satagul ced paves, Tar Pavel a ramas doi ani intregi in casa Iuata de el cu ‘hitie si primea pe tofi care veneau la el, propoviduind impara- tia lui Dumnezeu gi invtind cele despre Dommul lisus Hristos, €u toata indrazneala gi fara nici o piedica.398 NOUL TESTAMENT Dupa accastd inchisoare de doi ani, Pavel petreeut inc doi ani intro alla caldtorie misionara gi sa dus mat inti in Spania si de acolo in Rasarit, pentra a cerceta Bisercile din Bes, din Creta, din Macedonia si din Milet. In sfirgit, el sa intors Taras ta oma, pe mpol staat Imparatutat Nevo si ac, a murit muceniceste. Insi el, find cetajean roman, na fost Histignit ca Sfintul Petru, ef i sa tliat capul la anul 67 d.Hr. (Fapte 21, 17-28, $1). Lupta cea bund m-am tuptat, cAlatoria am sdvirsit, credinga an pastt. De acum mi sa gatit cununa drepttii, pe care Domnul imi va da-o in ziua aceea, El, Dreptul Judecdtor (2 Tim. 4, 7-8). EPISTOLELE APOSTOLILOR ‘A. SPICUIRI DIN CELE 14 EPISTOLE ‘Abr SFINTULUL APOSTOL PAVEL 1. Din Epistola cite Romani. [ oadele indreptiril prin eredinga. Adam si Hristos. Dect fiind indreptagi din eredinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru lisus Hristos, prin Care am avut gi apropicre, prin credint, la harul acesta, in care stam, sine laudam intra ‘idejdea slavel lui Damnezeu. $i mu numai atit, eine Haudam si in suferinge, bine stiind cX suferinta aduce rabdare, siwe NOUL TESTAMENT necredineiogi: Cacl eu greu va wai cmeva'pentru un depts 5, 1-21). EPISTOLELE APOSTOLILOR 401 este stdpinire decit de la Dumnezeu siar cele ce sint, de Dumni 2zeu sint rinduite. Pentra aceca, cel care se impotriveste stapinirii Se impotriveste rinduielilor lui Dumnezcu- lar cei care se impot vese igi vor lua osinda. Cici dregatori nu sint fricd pentru fapta bund, ci pentru cea rea. Voieyti, deci, si muti fie fricd de stapinire ? Fa binele si vei avea laud de la ea;caci ea este shy toare a lui Dumnezeu spre binele tau. lar daca faci rau, teme-te; ci nu in zadar poarta sabia, pentru c& ea este slujitoare a lui Dumnezeu si rizbundtoare a minici Lui, asupra celui care slvirgeste ul. De aceea este nevoie #8 vi fupunet, ou numa jentruminie, igi pentru congtiin,a. Ci pentru aceasta platiti gi Ein. Cac el sive Sjitoc ial Dimnezeu, stdruind br aceaseh slujire neincetat. Dagi deci tuturor cele ce sintefi datori: celui cu area, dare celui. cu vama, vama scelui cu teama, team: Sirsa caste, Ninanl cy nimic ut dator, det cubis funuia faga de altul; cd cel care iubeste pe aproapele 2 implinit legen. Pentru ca (poruncile): sh nu sivrgegtiadulter elu ules ‘sd'nu furl; si nu marturisesti strimb; sa nu poftesti,-. si orice alta porunca ar mai fi, se cuprind in acest cuvint: s& fubesti pe aproapele tau ea pe tine insuti. lubirea nu face ru aproapelui; jubirea este deci implinirea legil. $i aceasta, cunoscind yremea, ci este chiar ceasul $4 va tezifi din somn cic acum mintuirea Se mal aproape de noi, dest atunelcind am primit creding Noaptea este pe sfirsite; ziua este aproape. Sa lepadam dar lene intunericulut $144 ne imbrécam eu armele lamin. SE umblim cuviingios, ca ziua, nu in ospete si in betiiy mu in desfrindri si in fapte de rugine, nu in cearté si in pizmaj ci imbracajiva in Domnul Tisus Hristos gi grija de trup s4 nu 0 face{i spre pofte (13, 1-14). Dacd trim, pentru Domnul tritim, gi daci! murim, pentr Domnul muri; deci, i daca trdim si dacd murim, ai Domnulis sintem (Rom. L, 8). 2. Din Episcola indi cStre Corinteni || istos este temetia credintei. Cac! noi ai lui Dumnezeu impreund-lucratori sintem; sinteti ogorul [ui Dumnezeuy ziditea Iu! Dumnezeu. Dupa hari hui Durinezeu, cel dat mie, eu, ca un infelept megter, am pus temelia, iar altul rideste. Dar fiecare $3 ia seama_ aim zideste; ciel nimeni nu poate pune alta temelic, decit cea puss, care este lisus Hristos. Tar de’ zideste cineva pe aceasta temélie: aur, argint, pictre30 NOUL TESTAMENT seurnpe, lemme, fn, trestie, Inerul ecSruia se va face cunoscut: iva tadi ius (Domus). Pentru cin foe se descoperd, si focul insugi va doved ce felettelucrl fecaruia. Daca Iuerul cuiva pe area iv mine, va iu plas Do urea a ade Sa'fi pagubit ir el se va mints, dar aga ca prin foc. Nu sty bare, ed vol sintcqi empl’ Dumnezeu fi el Duhul Durinezeu locuiesie in vol ? De va stsica cineva templul Iai Dumneseuy il va strica Duraneseu pe ely pentru 4 stint este templu lai Dumnezeu, care sinteyi vet (3,917)- Sintepi cumparasi cu prep; slaviti dar pe Dumnezeu in trupal vostra si in duhul vostru, care sint ale tui Dumnezew (1 Gor. 6, 20), ‘Sfinta impirtisanie. Cici eu de la Domnul am primit ceea ‘ce yam dat si'voua* ed Domnul Tisus, In noaptea in care a fost Vindut, a luat fine, i, muljumind, a frint gi a zis: Luati, nincagi; acesta este trupul Meu care se fringe pentru voi. Aceasta Si face{i, spre pomenirea Mea. Asemenea si paharul dupa cin’, icind: Acest pahar este legea cea noua intru singele Mew ‘Aceasta si faceti, ori de cite ori veti bea, spre pomenirea Mea. CSeide cite or vefi minca aceasta piine si veti bea acest pahar, ‘moartea Domnului vestiji pind cind va veni. Astfel, oricine va ‘inca piinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie vva fi vinovat faya de trupul side singele Domnului. Sa se cercete- ze insi omul pe sine §1 aga si manince din pine si sa bea din pahar. Cci cel care ménincd si bea cu nevrednicie, osinda isi Imanined si bea, nesocotind ‘trupul Domnului (11, 23-29). De ne-am fi judecat noi ingine, nu am mai fijudecapi (1 Cor. 11,31). Dragostea si bunurile ei. De ag grdi in limbile oamenilor si lle ingerilor, iar dragoste nu am, Fcutu-m-am arama sunatoare 31 Chimval rasunator. $i de a5 avea darul proorociei gi tainele toate le-ay cunoaste sl orice gtiinga, gi de ay avea atita credinya ‘ncit 54 mut si muni iar drégoste nu am, nimic nu sint. $i de as imparti toata avugla mea si de ay da trupul meu ca si fiu ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi Toloseste. Dragostea indelung rabdaj; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. Dragostea nu se poarta cu necuviin}, nu cautd ale sale, nu se aprinde de minie, nu gindeste raul. Nu se bucurd de nedreptate, ci se bucurd de adevar. Toate le suferd, toate le crede, toate le nidijduieste, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodat’. Cit despre proorocii ~ se vor EPISTOLELE APOSTOLILOR 403, desiinja; dara! limbilr va inceta; sting se va aflsi.Pentr eX in parte cunoastem sin parte proorocim. Dar ind va venl ceea ce ‘Se desvigt atl Ceca ce ete pate va desing: Gnd ‘fam cop, vorbeam ca un copl,simjeam ca un copil, judecam aun copily dar end mam [cut barat, am lepadat cele ale Copilul Céct vedem acum ca prin oylinds, fn ghiciturd, iat Stindi, fat eltre fajas acum ctinose in parte dar atunel vol funoaste pe deplin, precum am fort cunosut seu. St acum min acesten tei: ciedinta, nadejde, dragostea, Lar mai mare dintre acestea este dragosien (13, 1-13). ‘Durmneses nu este al neorhuduiel, cial pic (1 Cor. 14, 3). Moartea $i invierea Domnului. Va fac cunoscuti, fratilor, Branghella pe fare vam bineyettlt-c, pe care aft giprimit-o, intra care gi stat, prin care gi sinteyi mineuigiyeu ee cuvint v-am bine- vestiva, dacl'o fine(i cu tire. afard numal dack afl erezut ia Zadar, CAci vam dat, intl de toate, ceea ce gi eu am primit, cd Hrstos a murit pentru picatele noastre dupa Scriptura: gi C4 a font ingropat si c4 a inviat a trea 2i, dupa Scripts gic Sa aritat Ia Chefa, apo! celor doisprezece; in urma 22. ardtat dleodatd la peste cine sute de frat, dintre care cci mai mul{t triese pind asta, iar anil au gi adormit; dups aceea Sa ardtat lui Tacor, apol tuturor apestoliior; iar la ‘ura tuturor, ex umat niscut Inainte de vreme, mi $a ardtat si mie. Cdci eu sint cel mai tie dintre apostoll care nu sint vrednic s4 ma numese apostol, Bete ath pigit Beri Il Duress Dar prin bara I uumnezeu sint ceea ce sint; gi harul Tui care este in mine n-a foat in zadar; ci mam ostenit mai mult dectt ei tofi, Dar mu eu, Et haa ba Uhwntemed care'este tne. Deelocl Gu, 08 35a propovdduim #1 vol aya afi erezut. Tar dacl se propova: duicyte ef Hristos a inviat din mort, cum zic unil dintre vol c& hu ete Inviere a morjlor ? Dac& nu este inviere a mortilor, nici Hiistos ma inviat, i dack Hristos n-a inviet, zadarnicd’ este atundpropoviduires nosstrd, zadamicd gi credinfa vosstta Ne aflgm ined si martor mincinoyi ai lui Dumnezew, pentra cd am marturisit impotriva lui Dumnnezeu c& a inviat pe Hristos, Gare nu Lea tnviat, dacd decl morgl nu bndazd. C44 daca mora inviard, nici Histor twa Invat, Tar dacd Htistos n-a inviat, Zadamicd este credinja voastrd, inte} nek In pAcatele voastre; $i atunci gi cei care au adormit in Hristos au pierit. Iar daca ‘adajduim in Huistos numai In viaja aceasta, sintem mai de pine ‘cit tofl_oamenil, Dar acum Hristos a inviat din mori find incepaturd (a invieri)celor adormiti (13, 1-20).00 NOUL TESTAMENT Drept aceea, frasii mei inbipi, fiti tari, neclintiti, sporind totdeauna in lucrul Domnului, stiind ed osteneala voastrd nu este zadarnicd in Domnul (1 Cor. 15, 58). 3. Din Epis doua etre Corinteni tuna folosire a harului Ini Dumnereu. Find, dar, ImpreunéIucratori cu Hristos, va indemném 34 nil primiti invadar haral lui Durnezeu} cdi zice: ba yreme Poulvid team escultat qi ir rine mintuirl toam ajutat™y itl Xoum wreme pottvié, igi acum lua mintunly nedind nicl Sminteals intatnimic, ca sd nu fie slijirea noastré dfSimata, ct in toate nfatisindune pe nol ingine ca slit! a ai Dumnezcu, in malta rabdare, in necazuri, in nevoi, in strimtorin, in bata, in temnife, in tlburir, in osteneli, in privegheri, in postur, tn curijie; in cunosting, in indelangi-rabdare, tn bundtate, in Dubul Sfint, in deagoste nefafamica; in cuvintal adevarulel i paterea lui Dumneseu, prin armele dreptiqi, cele de-a drespta Fi cele de-astingas prin avd i necinste, prin defimare pi lauda Ex nigte amagiton, desi iubitor! de adevar, ca nigte necunoscuti, deqi bine cusoveuti; ea ind pe pragul mori depi jaa c8 trims tx nigte pedepeitiy dar nut uci cx nigte satay dar pururea Bucurindirne! ca nite sired, dar pe mul(t imbogi{ind.ca unit fare mau mimi, dar toate le stapinese, O, Cormntenilor, gura hoastrd sa deschis tre voi, ima nowstrd sa largit. In inima noastrd nu sinte{i la strimtorare; dar strmtorare este pentri noi, in inimile voaste. Platindusmi aceeayi plat ~ vi vorbese ca unor opt al mei — Wagit g9os ritsle womee | Nu ve juga a og Sthin cu" col necredincogi, clel ce Insofire are dieplates, ca fErelgen* Sau empty are lamin once? $i ce invoite este. Inte Hatori Vellar sia ce parte are un tredincios ci un necredincios "Sau ce intelegere este inte templul hai Dumnezeu si idoli?-Cicl nol’ sinem templa al Durneze eu i, pest Dames ass Voi os dl i vel umbla gi voi H Duimneneal lr he vor fi popora Meu De'aceea’ slegii din milocal lor i vivosebifh, see Domai de ce este hecurat 4 mi viatingeti si Eu vd vol primi pe vol. Si voi fl vou tats si voi vetl f Mie fi gi fice”, zice Domnul Aotitonil (6, 1-18). Lui Dumnezeu 6 fie adusd mulfumire pentru harul Sau cel negrdit (2 Cor. 9, 15). EPISTOLELE APOSTOLILOR 403 4. Din Epistola etre Galateni, 4 indreptiim ou blindete pe cei ce cad in vreo greseal. Ss pe Frajion, chiar de va chdsa am om in vreo grejeak, vol cei duhomniceyi,indreptatii. pe. unul ca acesta cu” dahl blindetii, luind seama la tine insuti, ca sd nu cazi situ in ispita. Purtapl-va sarcinile unii altora si aga veti implini legea lui Hristos. Caci, de se socoteste cineva 4 este ceva, desi nu este nimic, se amageste pe sine insusi. lar fapta lui Insusi si gi-o cerceteze ficeare i atunci va avea laud, dar numai fafa de sine insusi gi nu fag de altul; céci fiecare igi va purta sarcina sa. Cel care primeste cuvintul invajaturii si facd parte Invajatorului sau din toate bunurile. Nu va amagiti; Dumnezeu nu se Iasi batjocorit; cici ce va semina omul, aceca va si secera. Cel care seaman in trupul siu insugi, din’ trup va secera stricaciunes iar cel care seamana in Duhul, din Duh va secera viaya vesnicd. Sd nu incetm de a face binele, cici vom secera la timpul sau, daci nu ne vom lenevi. Deci, dar, pind cind avem vreme, si facem binele citre tofi, dar mai ales catre cei de 0 credinga cu moi (6, 1-10). Tor mie sa nwmi fie a ma lduda decit numai in crucea Domnulut nostra lisus Hristos, prin care tumea este réstign pentru mine pie pentrs fame (Ca- 6, 19) 5. Din Epitols eitre Bfeseni. faturi pentru unite in dragoste. De accea, vi rog, eu cel S tntemntjar pentru Domnuly si umblayi cu viednicie, dlupa.chemarea ca tare ati fost chemati, cu toatd smerenia sf blindefea, ew indelung ingiduindsva unit pe alt, in ube aindan opi entten, Duh, Feasts ici, Este un singur tmp giun singur Duh, precum 31 chem Gitar ec age RENE eeetrd attercne tn unas, OF erctint. an hot, wn ume Taal tor Care ste tofi si prin toyt si intm tofi. lar fiecSruia dintre noi, Pea'Gat anal dups meurs dara ha rstos (4, 1-7)- "Agadar, aceasta zic gi marturisese in Domnul, ca voi i mu mai umblaji de acum cum umbla neamurile, in degertchinea inti lor. Intunecafi find la cuget, instrinafi find de viaga Iai Dumnezeu, din pricina necunostingei care zace in ei, din pricina impietrint inimit lor, acegtia petrec in nesimtire si au dat pe ine desfrinari, savirsind cu nesat toate faptele necura{ie Vor ins neal Invijat aga pe Hristos. Dac, intr-adevar, L-atiascultat408 NOUL TESTAMENT si afi primit fnvpdtura Lai, aga cum este devel intr lsu “aedeagal ou ite vnstra de mat ante de otal tel vechi, eae se stricd prin poftcle amagltoare, si va innolti $s duel cagetulat vost, Smbracindues in onl cel nowy care cate feut dupa chil lal Durnezeu, in dreptatea git singenia aulevarului. Pentru accea, Iepadind minciuna, qeaigi adevirul ficcare cu aprospele sit, chel mul alia ntem miduare. dagivd gnu greg soarele2i'nu apund peste minia voast ‘tu dafi foc diavoulul. Cie a furat fu mal fare, ci tos sf se osteneascd Iucrind eu mine sale, luna cna, cad SIDE sd dea si ceul care nu are. Din gura voastl #8 nu iad nil Un cavint rity cl numal care este buny spre zie, dupa trebuin- {8 scare sf don har color cae asculeh, SH nu Intistap Dual cel Sfin al lai Dumnezeu, intra Care af fost peced{i pentrs xa Scumparai. Orice amrdciune i supsrae yi minte gi ebucnire Si'detaimare 14 piara de avo, impreund cu orice rautate. Cf bunt inte voi sf mulosts, iertind unul altula, precum si Dumne= zeit iertat vous, tn Helstos (4, 17-32) Fis der wembtod lt Durece ca nip fi abi pi umblafi inhi pcan Hats nce nda entra not, print perf fa Dumneren, bare mor eu bund mmireasmis (Efex. 9, 1-8). Sfaturi pentru sogi. Femeile si se supun’ barbatilor lor ea oma perc Barbi este cap femeiprecum i sos «ste capul Bigericii, trupul Siu, al cdrui Mintuitor gi este. Caci pccum Bisriea se! aupune li Hstos, apa femelle basbatlor lor, intru toate. Barbatilor, iubiti pe femeile voastee, dupa. cum si Hristos a iubit Biserica si sa dat pe Sine pentri ea, ca s-0 sfingease, curdtind-o cu baia apei prin cuvint, gi ca so infayi- seze Sieyi, Bisericd marité, neavind pata sau 2bircitura, or altceva de acest fel, ci ca sé ‘fe sfintd si fara de prihana. Astfel dar, bixbatit sint 'datori sisi iubeascd femelle, ca pe insesi truputile lor. Cel ce-gi iubeste femeia, pe sine se jubeste. Cici nimeni vreodata nu gi-a urit trupul sau, ei fceare il hraneste 3i il inealzeste, precum si Hristos Biserica, pentru ci. sintem médulare ale trupului Lui, din camea Lui $i din oasele Lui De aceea, va Lisa omul pe tatal sau gi pe mama sa 3i se va alipi de femeia sa si vor fi amindol un trap. Taina aceasta mare est; iar eu zic in Hristos sin Biscrica (5, 2 EPISTOLELE APOSTOLILOR 407 Sfaturi pentru ping gi copii. Copii, ascultati pe paring opt in Donnul ed aceasta este eu dreptae. ,Cinstegte pe (ata tau si pe mama ta eare este porunca cea dint eu fagaduinga: “Ca Siti fie tle bine gi s8 testi ani multi pe pamint™ ping, au iu 1s mie pe cop vost ct cesteti tru invaatura si certarca Domi (6, 1~4)- ‘Miniagind simu gresitissoarele sé nu apund peste minia coasted (tes. 4,25). Armele cretinulai. In sfirit, fraflor, ntti’ in Dommul si intra puterea tani Lui. Imbracafd eu toala. armacura Tui Dumnectu, ca si. puteyi sta impotriva uncltilor.diavolul ici lupus noastra nu este impotriva trupulul i a sgels, Impotriva incepitorilor, impottiva spinor, impotriva staph tollor hntanenculut accstal veac, mpotiva duhturlor raul, Sore sint in vizduhori. Pentr aceea, haji toata-armatura fa Dumnezeu, ca sd putefi sta impotrivd in tiva cea rea yi, toate Biruinduce, sa rimineyl in picioare. Stati deci tar, avind milocul vostru incins cu adevérul 3 imbracindu-va cu platosa deeptati, Inala pllarle vont, gta find petra Evanghca pac In toate haatt pavdza credineiy cu care veth putea sa singe toate sigetile cele areatonre ale vicleanulu. Lua si coil thintuirt 51 sabia Dubuli, care este euvintal fut Dumnezet Faceyi in foata vremea, ntru Dub, tot fell de rugaciun gi de Corer, g1 int aceasta priveghea, eu toatl stAruinga, ragindi-va entra toti sting (5, 10-18). Hristos este pacea noastri. . . $i, venind, a binevestt pace sioud color de deporte {pace celor de eproape (Efes. 2, 14,17). 6, Din Epistola etre Filipe umm pilda iubiri li Hisus Hristos. Deci, inden cae ete in Ton, orem Aragostel, cu orice, Imparidgire « Duly ct orice milostvire $i tndurarcy tnplnifi bucwsa mea, ca si” gindift a fel, vind Teeca ue, tn suflet, aceeasi cagetare. Nu facet mimic din duh de cearta, nic de mdse desarta, ci cu smerenie unul pe Stu ‘socoteascal mal de cnste ecit el Insugl. Si nu caute himeng numal ale sal, ci ficeare a ale alti. Cugetati in voila fet ta i Hastosliss, Cae, in chipul hai Duronceeu lind, nu rite a Socotit a f El intocmai cu Dumnezeu, ci Sa deyertat pe Sine, Chip de robluind, ficindu:Se atemenea oamenior, ila nfatigae filnduSe ca un ‘om; Sa merit pe Sine, ascultdtor facindwSe408 NOUL TESTAMENT pind la moarte — si inci moarte pe cruce. Pentru aceea, $i Dumnezew Lea preainaljat si Fa disuit Lai nume,care este mai resus de orice nume, a try numee Iu nu tot emunchil se plece, al cclor ceregti, al celor pamintesti #8 al celor de dedenubt. $i Si mértuneiscd touts fina cd Domn ete sus Hristos, intra slava lui Dumnezeu-Tatal. Drept aceea, iubitii mei, Precum mai ascultat totdeauna, nu-numal eind eram de fata, i cu mult mai virtos acum cind sint departe, lucrafi cu fried pS citer crass pane eat at icreaza Iniru vol si ca sa voiti gi ca a4 sivigiti, dupa a Lai bbunavointd. Toate 88 le faceti ard de crt gf far de indoiala 2 s4 fig fird de prinana si cura, fi ai ui Dumnezew neintinatiy jn mijlocul unui neam rau gi sucit si inteu care straluciti ca niste lumindtori in lumea (2, 1—15) Bucurafied punurea tatra Dommul, $i indy sies Bucw teil { Fegadabepn woud of scfecd pladhintetes Sone Domnul ese aprospe, Nu vf inpovdraft cu nich o gras € fata toate, prin inchinaciune $i prin ruga cu mulfumite, cercrile Voutre'sd fe ardtate lal Damhereu$ pacee fu bumneze are tovirsegte orice mine, va plat ome Vecsey gets oossne, on iticor teas (lip 9 ach rae 7. Din Epistols etre Coloseni, es ee ak acne Shae pani ah eink mdr ck fing ME eee al te ey os neta Meee Eee ee “ana ee ee pr ane Se eis eaie eer ee Ser eran sr ein, ey Det wey ned kdtlne one sins, neo meas, erm pol oa aaa ene SL Sn rae ke aes EPISTOLLLE APOSTOLILOR 408 i ina tof Hristos. Imbricajiva, dar, ct alesi ai hui Dumnezeu, Stayt qi preaiubifh, cu milostvile Indra, cu bunatate, cu wiahenle Feu biindete, cu indelunga-rabdare, ingdduinduva unl pera! seri ul alti, dack re cna veo plage Enpotrva cuiva; dupa cum si Hristos wa iertat vould, asa separ cairn ste toate seestca, mnbracayira tntra dragoste, Cire este legitura desivrgn $1 pacea ul Hrstos, nu care at fon shemale sf un sng Wup 2 tfpncscd i nile Wouotres #1 Hi muljumiton. Cuvintel iui Histor 38 locuiascd nant vos cu bogie, Invajatird i povituitiva ine voi, cu tant nelepetunes, Cinta in ininile voastre hui Dumnezeu, ‘aljuminadt, In psalmi, i laude gi in cnt. Orice facetiy ct Suviftal sau ea hecral, toate sl face(t In numele Domamulut faut si prin El si muljumiti iui Dumnezeu Tatalai (3, 117) Yorbizen vases fie ttdewuna plist ox sre drew ca sb it ca rebate sspandef fect (Cal 4 8) (la int cht Teraloniceni. Forceps ele piers ce et eh eat Damo att, depo ca a nadie pry ota ea ae LE ee nu’ vom faa Inainte celor adormiti pentru c& Insugi Domnul, seca es eae oe ee Se fe porch gad thane re Seer om ee ale neal ain epee ene ee re trl pce jg croatia oor esi malian A vA ag, ht og He, Dom teen Met Cl a Se Dr LE Hon etree ate pote pete fee Po secre pene eer el her ht 8. Din M Dommului Hristos. Fratilor, desa0 NOUL TESTAMENT fet oe al ae sl i ee ea reas aa, bo Ren hei ee ree agen cs ne reae Fae el piped anal dhe ect nan a aiebrs precim $5 ace a a 9. Din Episiola a dowa Tesalonient [adem ta gine Ia munca lar Dorn inde fcze inimilesvoastre spre -dragostea Tui Dumnezcu $i spre ribdarca lui Hristos | Fragilon, va poruncim in numele Bomoulus nostra Tisus Hristos, sh vi frig de orice fate care umbla fied de rindaiala. yf at dupa. inystature prone de le ci singuri gtiti cum trebuie s& va atemanayt noua, c& not fm fost f3F8 de rindual clnd sn fost a von eam nina ie la cineva piine in dar, ci, cu munca si hhoaptea si ziua, ca si nu impovaram pe ni dour ed naveam puterea aceasta, ci ca s8 va dm o pildd cu noi ingine, ea 84 facefi ca noi. Casi $1 cind ne aflam la voi, vam dat porunca aceasta: dact cineva nu vrea #4 lucreze, acela nici #8 mu fnvdnince, Pentru ci auzim c4 unii de la voi umbli fara rindui 1i, neluctind nimic, ¢liscodind. Dar unora ca acestia le poruncim 1 nughm in Domnul linus Hristos,casd munceasc in nist s 4-51 manince plinea lor. lar voi, frafilor, nu pregetati si faceti ce este bine (3, 5-13) ie here ay De accea, deci, pss stat neclintigi sé fineti preda care leaft hwifab, fe prin cuvbst, fe prin epltole noastd. insust Domaul notira lit Hristos 9 Dumnezen Tatal mostra, EPISTOLELE APOSTOLILOR an Care ne-a iubit pe noi si ne-a dat, prin harul Su, vesnicd mingtic re pi bund nddejde, sd mingtie intmile voastre, si sa ud intdreasca a fot tucrul gi cunintul bun (2 Tes. 2, 15-17). 10, Din Epistola inti citre Timotei [nestle sajtortor bisericegi, te cunt preagdevat: de pofteste cineva episcopie, bun lucru doreste. Se cuvine ins episcopull si fie fara de prihand, birbat al unei femei, ‘teaz, cuminte, cuviincios, pimitor de strdini destoinic si inveye nedeprins si bat, neagonisitor de citig urt, bitor de aggint, bun chivemisitor in casa lui, Gi blind, pagnic, avind copit ascultator, ci toatd bundeuviinta Cacidaci nu gti (eva si-$i Finduiased a sa casd, cum va purta grijé de Biserica lui Dumnezeu? Episcopul si nu fie de curind botezat, ca nu fcumva, trufinduscy sf cad in osinda diavolului. $i trebuie s& sibé marturle bund de la cei din afara, ca sa nu cada in ocard Si in cursa. diavolulul, Diaconii sa fie de asemenea cucemici au Norbind in doud felusi, nu dedati la vin mult, neagonisitori de isig urt, pastrind taina credingel in cuget curat. Dar gi accgtia Sf fie mail inti pusi la incercare, apol, daca se dovedese prihand, sé se dlaconcased. Femeile (lor) de asemenea sa fie Euviincloase; neclevetitoare, cumpatate, credincioase intma toate Diaconit sa ie barbaji al une! feme, ‘si-qi chivemiseasca bine casele 41 pe copii lor. Ca eei ce slujese bine, rang bun dobindesc Siimute cura} in credinga cea intru Heistos Liss. Ty sera aceasta, Rudajduind cd voi vent la tine fara intirziere, ca 3 9G, dack vaboresc, cum trebuie #4 petrec in casa lui Dumnezew, care este Biscrica Dumnezeului cet vu, sip 9i temelie adevarului. $i cu adevdrat, mare este tsina dreptei credinte; Dumnezeu Sa aratat in trup, Sa indreptat fn Duh a fost vazut de ingen, 8 propo ‘yiduit intre neamur, a fost creaut in lume, S-a nalgat intr slava (51-16). [Nu fi mepasétor fad de harul care este intra tine, care pia dat prin’ proorocie, cu punerea miinilor maimarilor preofilor. ‘Cugetd la acestea, fine-te de acestea, ca propasirea ta sd fie invederatit penta to} reestete pe tine insupi si imvdpatura; stdruieste in ea, cai ficind aceasta, $i pe tine te vei méntui gi pe cet care te ascuttd (1 Tim. 4, 14-16).a2 NOUL TESTAMENT Despre evlave gi adevirata purtare a cregtinai. Si, in sche, ok ete eee cigs ake ane ciel oe aioe Sst ce are. Pent no cram dus almic in lame, tot aya Cum nicl ru patem sd scoatern cova din ex far. Ci, evind Brand Jnbiicsidnts, ou svesteg vous Glues aay Co cae vor He Imbogaeased, dimpotsvay cad fn leptin casa yin multe pofte nebunesti 9 vitamitoare, ca wele care cafunda pe teament in ruins i'n piereare. Cs iubirea de argint exe racine tturor rlelorgicet care au poftito cu infocae au rataelt dela ceding i rau stripuns cu multe durers Dar t,o, omule afl Dummnersty fig ce, acces. pl unacaad “deepen, evar, ceding, dragosten, dares, blind fea Luptictc Iupta on bund S"credinges cucereste viagavesnicd la cafe al fort chemat Pentru care al dat bund mdruive naintea maltor mario Porunces,inaitcs ui Dumneren, Cel cae aduce toate a vat, PPantes at Hius Histos, Gel care fn fata hai Pong Tilat 9 Gage vosrterccon but, pueye proees ek ps eek tink pins sates Doma nest Tn Ts pe’ eae, is tinpul cuvenit, ova arita fericitl gi singural Staphntor, Tmparatul imparatilor $i Domnul domnilor, Cel care singur are nemurire si locuieste intra lumina neaproplata; pe Care na L-a sinut niment dintte oameni mil nu poate si, vaddya Caruia {ste cinstea gi staph repnica Antn, Clor bogaft fp graced de scum porunceptele simu se semefeasch, nel sii pund midejdea h bopaqia cea nestatomica, cin Damnezeul cel vu, Gare ne da cu belgug toate, spre indies noastrd (Foruner tele) 28 Tack or cate ine, ase inavujessc in fapte Dune, Ee damichy af fie cu ind lagay agony lor bund temic in veacil vitor, ex sa dabundeaes vata vegnied (6, 6-19), ” ar de ineapeineva fntalt chip yi muse fine de cusintele cele pinto le Domrat nsr a o d rnd dup ceding, acela exte un ingimfet care mu pe nimi, tuferind de Boal’ dvenplor gi certon Ge castes dit cor pomese: ccartiy pum, defainars binuielt nedrepte;qiceole feoenete ale ae alee stricafi fees ‘yt lipsiti de adevar, Care socotese e& evlaia este un miloc de Cistig, Departs de unit ca acestia (1 Tim. 6, 3-8). 11, Din Epistola « doua etre Timotet. ndemn cite Timotel sisi poate drepitora cu ceding. ‘Tedeci, ful meu, intirepterte in baruf care este su Hier Hus, ecle ce al ait dela une, cu mul mart de fa, EPISTOLELE APOSTOLILOR 415 scestea 1é fneredinjeari. la. osmeni credincigi, care vor fi Sesteliel a Invefe fu pe ali ln partea ta de sufering ea un ta ttay al al fiends Tis. Nic'un stay, mi se neared cu treburle vii cas fie pe plac celui care sringe ont Tar cind Soe er cin anna ct ns ps pt J cult: Cuvidese ta plagarl ca se ostenqtes& manince mai tat din roade, Infelege cele ce-figrdlesc, cAcl Domnul iti ‘aNas pricepere in toute. Adu amintede lists Hirstos, Care inviat Sin morti, din neimul ui David ~ dup Evanghelia mea, pentru care sutdr pind acolo, ch sint ginut in lanfurt ca un etktor de rele, dar'cuvintal fi Dumnezeu nse leagd. De accea toate le rab pentru cei ale caret sf sibs parte de mintuivea Gare che intl Htostos linus fide marten vem. Vrednie de feaare ste cavintul acest: dic am muritimpreung cu El, vor Sinn impreund cu Ele Dack timinem intel, vom gi imps Fiqieu Ely de-L vom tipidui sf Bl ne va tagidui pe not. Dacd hull sintem crcdincos, El rémine eredincos, cict nu poate Bee tigkditescl pe’ Sine. nnayicAmuinteyteleacesten Haclmni®saruitor fraintea lol Demnezeu si nu se cette pe Eitdnte ccea cela nimic nu folosege, deci a surparea ascults fovllon Step te site ard Incereat insintea lui Durmnezeu, lnertor eu" fala curatay dreptinvatind. Cuvintal_ adevdrasi Tar de departele vorbiri umegti fereytete, céch ele vor spori tlegiites tot mal mult; cuvintul lor va foade ca o eangrend, Binge ct tine Imenea pi Het care au ratact de la devi, sind Crimnictes aq petecat gi dstonma cedinfa nora: ines temel eatare'a lui’ Dumneceu st necinStly atind pecetea aceasta A fugim de_amigitori. $i aceasta este iubirea, ca sé cinblm dupa portnele Lut aceasta este porunca, pre cum afi auzit dintru inceput, ca si umblagi intru iubire, Pentru ci_mulfi amagitori au iestt in lume, care nu marturisesc ca lisus Hristos a venit in trup. Acesta este amagitoral si antihristal Plziti-va pe voi ingiva, ca s4 nu picrdeti ceea ce afi lcrat, cis ppimt plat depling. Qricine se abate mu rmin bs lov ura [ui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel care rémine in inviiitura ‘pe Tatil $ipe Fiul. Daca cineva vine la vot si nu Ayatura aceasta, 84 nud primifi in casa gis nui ziceti: bun venit | Cael eel care fi ice? Bun venit | se face partas la faptele lui cele rele (1, 6=11). 6. Din Epitola a tein sobornicensed 4 Sfintuhi ApostolToan C1 primitor de oaspeti este wrednic de laudi. Mai mare 4 bucurie decit aceasta nu am, ca 4 aud ca fii mei umbla intra adevar. lubitule, eu credinga faci oricte faci pentru frati si anuume pentru frafit strain care, in fata Biseriii, au dat marturie ‘lespre dragostea ta. Bine vei face si ajuti In calatoria lor, dupa ‘cum se cuvine inaintea lui Dumnezeu. Gaci pentra numele I Hiristos au plecat la drum, fra sa ia nimic de la neamuti. Noi, deci, datort sintem si sprijinim pe unii ca acestia, ca sa fim impreundlucratori pentru adevar. Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, care fine s4 fie cel dintii dintre ei, nu ne primeste. Pentru aceea, cind voi veni, ti voi pomeni de faptele pe care le face, defaimindune cu vorbe urite; si nemulfumit fiind cu aceste, nich cl nu primegte pe frat, nic pe ce care volete oh primeascd nuvi las! sri d& afard din Biseriea. Tubitule, ma urma Paul, ci binele. Cel care face bine din Dumnezeu este: cel care face ris n-a vieut pe Dumnezeu (1, 411). 7. Din Epistola soborniceascd ‘Sfintulyi Aposto luda | eeea de oxi ce fae desbindr. Voi, ns, iubiilor,aduce- ‘vi aminte de cuvintele zise mai dinainte dé catre apostolii Domnului nostra Tisus Hristos, c4 ei va spuneau: In wremea de pe urna vor fi batjocoritori, umblind potrivit cu poftele lor nelegiuite. Acestia sint cei care fae dezbindri, oameni firesti, care nu au Duhul. Dar voi, jubitilor, ziditi-va pe voi ingivi, intra a Voastrd preasfinté credin}a, rugindu-va in Duhul28 NOUL TESTAMENT ijivi intru dragostea tui Dumnezeu $i apteptafi mila Domnului nostra Tisus Hrstos, spre viata cea vegnica. Si pe uni — sovditori — mustrafii, pe aljit —smulgindl din foc! taincuigit; de ali, isi, fe-v8' mild cu fried, urind gf cAmaga Spureata de pe cupul lor. lar Celui caye poste #4. vi plzeased pe voi de orice cddere gi #8 vd pund inaintea Slavei Lui, nepriha- high, cu bucurle mare, singurului Dumnezeu, Mintuitoral nostra, pein Hsus Hristos, Domml nostra ~ slava, preaslvire, putere Stapinire, mai inainte de tot veacul si acain 31 intru toll vei ‘amin (1, 17-28). vu. APOGALIPSA Spicuiri din Apocalipsa stint Evangelist Koan ‘Porunca primiti de la Mintuitoru! de citre Sfineul loan Evanghelistul. Descoperirea lui lisus Hristos pe care ba dato Dumnezeu — ca si arate robilor Sai cele ce trebuie si se petreacd in curind — iar El, prin trimiterea tngerufui Sia, a Alestiinuit-o robului Sau Ioan, care a marturisit cuvintal tai Dumnezeu si marturia lui lisusFristos, toate cite a vazut. Fericit este cel care citeste $i cel care ascultd’ cuvintl acest it $i plstreazd cele scrse in aceasta ! Cici vremea este aproape.430 NOUL TESTAMENT APOCALIPSA 431 Ioan, celor japte Biserici, care sint in Asia: Har voua si pace de In Cel care-ente si Cel care era si Gel care vine si de la cele Sapte duhuri, care sint inaintea scaunulul Lai, gi de la Tiss Hastos, Martorul cel eredincios, Cel intirndseut ‘din morti, $1 Domaul imparasilor pimintului, Lui, Care ne iubeste i nea dezlegat pe noi din pacatele neasire’ prin singele Sau, si ne-a facut pe noi Impirayie — preoti lui Dumnezeu si Tatalui Sau — Lea pterea, vei veilor Taté, El vine cu noni 91 orice ochi ll va vedea si-L vor vedea si.cei care L-au lmpuns, ise vor jel, din pricina Lat, toate semin- 4ille pamintului. Aga. Amin ! Hiu sint Alfa si Omega, 2ice Domnul Durnnezeu, Cel care ste, Cel care era gi Cel care vine, Atotfiitorl Eu Ioan, fratele vestru si impreuna cu voi partas la suferin- a si la imparatia sila rabdarea, care sint nia Tisus, fostam in insula ce se cheamé Patmos, pentru cusintul Tai Damnezeu si pentru mituria lui lisus "Am fost in duh in zi de duminie@ iam auzit in urma mea glas mare de timbit, care zicea: Ceea ce veri scrie in carte frimite celor gapte Biscrici: la Efes sila Smira gil Pergam sila ‘Tiatira sila Sardes gi la Fladelfia sila Laodiceca, ‘Si mam intors sh vd al eui este glasul care vorb si, nforcindwma, am vizut gapte sfesnice de aur. $i in mijlocul Hfepnicelor pe Cineva asemenea cu. Ful Omului, imbricat in vegmint ling pinia la picioare si incins pe sub sin, cu un bri {e'aur, Copal Eut i paral Lut eraualbe ce ina ab 3 ca edpada, $i ochii Lu, ca para foculu. Pcioarele Lui erau asemenea aramei Anse, lar glasul Lui era ca vuletul apslor mari: inmina Lui cca dreapta avea gapte stele; gi din gura Lui iegea o sabieascutita cu dul taiyan, iar faya Lui ereca-soarele, cind strluceste ih paterea lui. “Si cind L-am vazut, am cizut la picioarele Lui ca un mort. $i ELa pus mina dreaptd peste mine, zicind: Nu te teme ! Bu sint Gol dint gi Cel de pe urma, $i Cel care sint viu. Am fost mort, 4 jata, sint vin, in vecil vecilor, gi am cheile mortit gi ale ladului Sevie, deci, cele ce ai vizut si cele ce sint si cele Ce au si fie dupa seestea (1, 1-19). Cuvintul eitre Biseria din Laodiceea. lar ingerului Biserici din Laocideca serieis Acestea zice Cel eare este Amin, martorul cel credincios #1 adevarat, inceputul zidirt lui Dumnezeu: stiu faptele tale, cd nu esti nicl rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbince ! Astfel, finde esti ealdicel ~ nici fierbinte, aim ste vars din gura Mea. Finded tu zici: Sint bogat gi mam fimbogaqit i de nite nu azn nevote Si'nu gti ch tu egt cel ticdlge gi vfednic de plins i stra gi orb $i gol! Te afdtueac 4 camper’ de la Mine aut ldmurit in foc, ea 84 te imbogatest, i Cesinte albe ca site Imbraci 9 s4 nu se dea pe fad niginca folichni tal, jr alifie de och ck sii ung och i 38 vee. Eu Fe elit i iubeoe Wi mura! pedeprese; siguicyc dar gi te pocaiete, Jatt, stau la upd i baty de vaauelcinevaglasul Meu $i ta deschide usa, vol intra la el gi vol cina cu el el cu Mine. Cela fae biruegte yo! dasa gald cu Mine pe seam ew, precum $i Eu_am brut siam gezut eu Tatil Meu pe scaunul Lut: Cine are trech si aud ceea ce Dubul zie Biscrclor (3, 14-22), Cartea cu gapte peceti dati Micllui. Am viz ap. sina dreaptd a Geli cate gedea pe ton, o carte srisd inguntru Sipe din afara pecetuita cu gapte pecetis Siam vazut un inger Putemnic, care striga cu glas mare! Cine este veda si deschtda Carta isd desfacd pevetile el ? Dar nimeni in cet, nicl pe pain nim part pena devia teu ls {ite inca. Siplingeam cu amar ef nimeni na fost gait vredni SH deychis carte, nil aie ute nea. * Si unul dinte itrini mia sis! Nu plinge. Tack, a bir Leul in semingia hui luda, ridicina hl David, ca #4 deschida Cartea cele gape peceti ale ‘Atunci am vizut, la mijloe ~ tntre ron siecle patra finte si bate ~stind un Mich ex Snjunghiat, 1 Care avea gapte Zoame gi sapte och, cae sint cele gapte duhuel ale hui Damme Seu, timise in tot pamintul. Sia venit sia Wat cartea, din Greapta Celui care gedea pe tron. Si cind a hat cartea, cele pate. fiinfe sl cel doudzec! gf patra de batrint au cazut inaintes Micatol, avind fiecarealauth si cupe de aur, pline ev tami, care Sint rugicianle sfingior. Si cintau o cintare nou, zicind: Vrednie opt ii cartea sisi deschisi pecefile ei cael ai fost injunghiat yal rAscumparat Li'Dumnezeu, cu singcle Tau, oament din oats semintia$t Hn papal i eamul: 3 fa facut Dumnceel nota ard fic i preoti si vor impBrS{i pe pamint. ade ge mi de jurimprca Datrinilr, gf era mumirul lor ze {Te mil de zeei de mil gt mil de mi, zicnd cu gas mare: Viednie ‘Ste Mic! cel Injunghat ca sd ia puterea si bogatia gi fnfclep Ghunea si tria si cinstea gi slava si Binecuvintarea.a2 NOUL TESTAMENT $i toatd Faptura care este in cer gi pe pamint sub paint si in Mare gi toute cite aint In acestes lean ait, zicind: Celui Eure sade pe tron gi Mielulul fie binecuvintarea si cnstea i slava Siiputereas in veel veclor | Si cele patra finge ziceau: Amin | iaefoutrnl curd 91 se Incnard (5, 1-14). CCerul cel nou, $i am vlaut un CCaci Geral eel dint 3t plonngul cel. dint niu mat este. fam viizut cetatea sfinti, noul Terusalim, pogorinduse din oe dea Dunes, gti comics, mpodobra penta Siam auzit din tron, un glas puternic eare zicea: ta oporul Lui si Insusi Dumnezeu va fi cu i va sterge orice Ema. din cchil for si moarte nu va mai Bj nicl plingere, nic stigit, nied ‘durere nu vor mai fy c&ct cele ding al tecut i Cel care gedea pe tron a grt: Tata, no le fac pe toate Apoi a zs: Serie; Ginded aceste cuvinte sint wrednice de ceezare qi adevarate. $i iar mia zis: Facutusa ! Bu sint Alfa si megs, Inceputul si Sirsitul. Celai care inscteaza voi da si bead’ dary din izvoral apei viet. Cel care va birai va moste acestea sii 'yol i Iai Dumnezeu gi elimi va & Me fu lar parca flor frcos, gi necredinclog. i spurcali pl cigagi sl desbinatt $i feomectton st inchinator! de idol gia tutarorcelor mincinoxt Site mn iezeral Care arde, ca foe $i.cu pucioasd, care este moartca a doua (21, 1-8). YVenirea lui Hristos, $i ingerul mi-a zis: Aceste cuvinte sint ‘vrednice de crezare si acevarate si Domnul-Dumnezeul duhurilor proorocilor a trimis pe ingerul Sdu s4 arate robilor Sai cele ce trebuie si se intimple in curind. Ca iata vin curind. Fericit cel care plizeste cuvintele proorociei acestei cari ! Si eu, Toan, sint cel care am vizut si am auzit accstea. Jar cind am auzit si am vazut, am cizut si ma inchin inaintea picioarelor ingerului care mira ardtat acestea, Dar el mica zis: Vezi sa nu faci aceasta! Caci sint impreund-slujitor cu tine gic frajii tai, proorocii, si, cu cei care pistreazd cuvintele cartii acesteia. Lui Dumnezeu inchind-te! ‘Apoi mia zis: Sa nu pecetluiesti cuvintele proorociei acestei rfi, caci vremea este aproape. Cine este nedrept s8 nedre ‘asci inainte. Cine este spureat sd se spurce si mai ine Ste drept s4 fact dreptate mai departe. Cine este sfint si se si.un pamint nou. ‘au recut; iar marea APOUAL 433 nor Omega, Cel dintii si Cel de pe uma, Inceputul si Sfirsiul acl et SCO araaictantvont a peered acter Bil D # AL o isan Se sca parca in poral et i ctten Fe Istoria din urmé a Sfintei Fecioare Maria pia apostolilor upd o veche predanie, cd sa apropiat moartea Sfintei DD eioore Marfa, apostoli au vemt de la marge fami 1 say adunat tot Ta Terusalim. Mintuitorul Hrstos Sa aritat $3 i lingd Mama Sain cpa moryi fi luat La cer sufletl Xaica Domufui este punea nigatome pe ling Ful su pentra pelSancniy Stntl eicorp afostingropat in grigina Ghetsimani. SJintul Petra propoviduit Evanghellainfudeea, dntiohia, Pont, Geatia, Cepedocia, asia stn Bitina si apol in Roma, unde asl muri dstign eu capul in jos. Sia det a prope angi n pile Mani Negre!in Dobrogee si in Grecia gi a musitmucente la Patra in IIE. Ta vederéacruci, el a exclamat: fe binceuvintez, 0, hace, care fost sfinjitd prin tupul ui Hiss ‘Sintul Taco cal batrin a muri taindus-se capul din porated gp nana 4. eset ‘jintul Joan a lost eplscop la Bes. Pe vemea imparatul Domi ol Bod)" fo srs la Rome nan eaean434 Mica BIBLIE cu untdelemn clocotit, dar scdpind nevitimat, a fost surghiunit is aul 94°h isla Aeemos, upd moar al Doman mat cra efpiva ani in Efe, 1 pot a must pe ia anul 100. Sjtnoul Pipa lahat rig nia Mok amt vgnit la feraois in viata foarte inaintata Sfiutul Vercolomei a. propovaduit Evanghelia in qarile de la risieit si miazdai de Iudeoe st apoi in armenia, Ela fost jtipuit devin sf apoi iva taint capa Sfintul Mates, in ani din rma ai vei sale, a propoviduit hh pile de miazizi ale Mari Caspice si a sant de eabie Sfintul Toma, dupa o tradtie, wa dws prin fare Parflor si prin Midia pind in ndia, Ela marie suipuns de o Lance. ‘Sfintul faeoo cel thar a fost eal dint plscop in Terusalin: si.a dus o viata foarte sfints gi ngpra. In anul 62 de Hr, sata cel mare al indeilor La aruneat de pe aceperigul templului el inst, idicindusse in senunchi, a rigat pentru omoritorit sai, in care timp fu omor't print Lovitura tle maciuea, Sfintul Simon Zilotul a propovadult Evanghelia in Africa dle miazdnogpte si mai pe urma in Persia. Se crede ch ela mmurit, tine n dowd sau rstignt Sfintul luda Tedeul a propovaduit in Iudeea si Arabia, in Mesopotamia si Persia, Se crede ci ol a murit muceniceste in Fonte Sfincul Matias s-a fScue apostolatul mai int in fudeea apoi 1a sudul Mari Gaspice. O predanie spune ek a murit la fenuselin sis eu pire de fudel9itdat cu sabia. Adevdrat 2ic woud cd voi, cet ce Méafi wrmat Mie, la inno rea limi, cind Fiul Omvului ve sede pe tront slave Sale, vefi Ri tron, jadecind cele douaspresece gedea si vot pe dowd: Semingié ale fui Israel (Mt. 19, 28) Tatd, vin curind gi plata Mea este cu Mine, ca si dau fiecdruia dupa cum este fapta lui (Apoc. 22, 12) Amin ! Vino, Doamne Tisuse ! APOCALIPSA, INCHELERE fret cing tes T toes template depeat tn do ta Sfiotelor a. Vechal Testament re i! Daraeze, 1 vechia! Intact cetat de ae ee smal fost locuing ‘Mintutoralas in lerasalim se imaltd fainic Biserica Invierii, citre care aleargs astiri toate neamusile paraintulu pi ale cArei turmuri mavete, incoronate de eruce, stipinese Orayal Sfint. Acesta steagal falnic al ‘siuinfului Damnezet-Oralui, al Dommalui si Mintaitoraha ros Tisus Hristos, Caraia se cavine lauda gi slava in veci | ‘aintvan. ADAOSURI ‘A: Cunostingescurte despre Palestina biblick Tara. Palestina a fost tinutal unde su petrecut cele mai > ingemnate fapte, in legiturd cu mintuirea oamenilor de cétre Dumnezeu. Ea este © comoard de amintiri scumpe pentru noi crestinii si 0 oglinda in care, Ia fiecare pas, eitim despre lucrurile marete savirgite de barbati sfingi, rinduigi de Dumnezeu si invete pe semenii lor cum si se inchine citre El si cum si vieyuiasca dupa poruneile Lui. Tot intr-insa sa arétat gi Mintuitorul lumii, Domnul nostra lisus Hristos, Care a petrecut acolo anii din care, ca dintr-un izvor nesecat, a curs belsug de invayaturd asupra omenirii. Tot acolo ai palimit El, pentru asi pecel invita, a fost ngropat sia inviat, De accea aceste locumi sint scurape pentru toi ce! ce oartilnumele de cregtin, Caci daca ne sint scumpe mormintele paritilos nostri, cum s8 nu ne fe seump mormineal in care tri ile $4 adpostit Domnul cel milostiv gitar care ne face 38 ne gindim la Mintuitorul, Care ne iubeste, si la pacatele de care Irebuie si ne curijim, pentru a ne apropia de EL? ‘Agezarea si numirile Palestine. Fiind cuprinsa intre ape si pustiun, acolo unde se Intinese doud mari continent, Asa st Arica, locuite de popoare mari si puternice, Palestina a fost tara a Jeghtur acestor popoare: Din pricina aceasta, pe ac eee calea pe unde sau fntilat ostiri numeroase, unde sa dat lupte fird numér gi asupra cireia regi si imparagi putemici siau intins stipinirea. ADAOSURI a7 (a tnndere, fra aceasta ny era mare, i dach Dumnezeu ales-o pentru ca din sesurile si de pe apele si din muntii ei stliascl oamenilor cuvinte de'mare pref, est'o dovads ch Dum- ezeu n-are trebuinga de cele stralucite 41 inalte 4i puternice jentru 431 fntemeia tronul imparajiei Sale st locul cuvintulu ‘a. Guvintul de Palestina, cu care numim Tara Sfinta, na fost totdeauna intrebuinyat. I! gésim la sertori aproape de veemea Mintuitorului. $i i ea zis Palestina de la filsteni, finded acest oper,

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (890)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Air Force History

  

  Document170 pages

  Air Force History

  CAP History Library

  100% (2)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1711)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• Calea Ascetilor

  

  Document90 pages

  Calea Ascetilor

  apologeticum

  No ratings yet
• Calea Ascetilor

  

  Document90 pages

  Calea Ascetilor

  apologeticum

  No ratings yet
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Reglementari Aeronautice

  

  Document224 pages

  Reglementari Aeronautice

  anonimule

  No ratings yet
• Carte de Bucate-Cine Romantice

  

  Document32 pages

  Carte de Bucate-Cine Romantice

  Constantin Mihovici

  100% (2)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Infruntand Diavolul Si Vrajitoria

  

  Document71 pages

  Infruntand Diavolul Si Vrajitoria

  poloistul

  100% (5)
• Flora Medicinala A Romanei Vol II

  

  Document265 pages

  Flora Medicinala A Romanei Vol II

  Teodor

  No ratings yet
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  

  Document376 pages

  Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  Diana

  97% (32)
• Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  

  Document376 pages

  Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  Diana

  97% (32)
• Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  

  Document376 pages

  Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  Diana

  97% (32)
• Cinstirea Unui Erou

  

  Document26 pages

  Cinstirea Unui Erou

  gooddai2001

  75% (4)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Bibliografie Spiritualitate Ortodoxa

  

  Document31 pages

  Bibliografie Spiritualitate Ortodoxa

  dangrigore

  No ratings yet
• Bibliografie Spiritualitate Ortodoxa

  

  Document31 pages

  Bibliografie Spiritualitate Ortodoxa

  dangrigore

  No ratings yet
• Ciresarii (Vol. 1) - Cavalerii Florii de Cires - Constantin Chirita

  

  Document141 pages

  Ciresarii (Vol. 1) - Cavalerii Florii de Cires - Constantin Chirita

  Ion Gogu

  No ratings yet
• Calendar Popular

  

  Document8 pages

  Calendar Popular

  Catalin Smacu

  100% (1)
• Calendar Popular

  

  Document8 pages

  Calendar Popular

  Catalin Smacu

  100% (1)
• Calendar Popular

  

  Document8 pages

  Calendar Popular

  Catalin Smacu

  100% (1)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Richard Bach Pescarusul Jonathan Livingstone PDF

  

  Document16 pages

  Richard Bach Pescarusul Jonathan Livingstone PDF

  Genoveva Ioana

  0% (1)
• Richard Bach Pescarusul Jonathan Livingstone PDF

  

  Document16 pages

  Richard Bach Pescarusul Jonathan Livingstone PDF

  Genoveva Ioana

  0% (1)
• Singur Ortodoxia - Arh - Arsenie Papacioc PDF

  

  Document92 pages

  Singur Ortodoxia - Arh - Arsenie Papacioc PDF

  tanasa marian

  100% (1)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  

  Document338 pages

  Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  alexatiger

  80% (5)
• Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  

  Document338 pages

  Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  alexatiger

  80% (5)
• Early MiG Fighters PDF

  

  Document52 pages

  Early MiG Fighters PDF

  Teodor

  100% (1)
• Early MiG Fighters PDF

  

  Document52 pages

  Early MiG Fighters PDF

  Teodor

  100% (1)
• 24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  

  Document5 pages

  24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  Radulescu Marian

  No ratings yet
• 24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  

  Document5 pages

  24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  Radulescu Marian

  No ratings yet
• 24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  

  Document5 pages

  24 de Ore Ortodoxe Un Program Ortodox

  Radulescu Marian

  No ratings yet
• Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  

  Document338 pages

  Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

  alexatiger

  80% (5)
• Angelica Iarba Ingerilor

  

  Document4 pages

  Angelica Iarba Ingerilor

  Teodor

  No ratings yet