You are on page 1of 127
t eres ee ee er rr er er er MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII iologie Manual pentru clasa a Xl-a Dan Cristescu Carmen Salavastru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Carmaciu ( orint CUPRINS |. ALCATUIREA CORPULU! UMAN Topografa oganeor 5 siterelor de orgne Niveluri de organizare . Celule, tesuturi, organe, sisteme " organe, organism Cella Tesuurile.. . Il, FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN Functile de relatie Sistemul nervos Maduva spinari Encefalul Sistemul nervos patil Analzatori Analzatorul cutanat Analzatorul kinestezic. . Analzatorul olfectiv . .. Analzatorul gustativ. Analzatorul vizual..... 2... Analzatorul acustico-vestibuiar. . Glandele endocrine... .... Hipafiza .... Glandele suprarenale . Tiroida Paratiroidele . Pancreasul endocrin. .. . Epifiza (glanda pineala) Timusul Migcarea Sistemul osos Articuiatile . Sistemul muscular... oP p 2 5 . B, Functile de nutri... eee eevee 74 . Digestia gi absorbtia. . 274 Digestia . Absorbtia intestinal {la nivelul inset subtire) 80 Digestia, absorbtia si secretia la ‘il intestinului gros. Circulatia k Grupele sangvne — tanefuia... Hemostaza si coagularea séngeli Marea si mica circulatie . Circulatia limfatica Activitatea cardiac& 3, Respiratia Plaménii. 4, Bereta eee Formarea si eliinarea urinel Compozttia chimica a urinei 5. Metabolismul Metabolismul intermediar . Be Metabolismul energetic. . ‘eld Phi vloarea energetics @nuimentaor 113 Vitaminele. . M4 C. Functia de reproducere eeel6 Sistemul reproducator ...... M6 Aparatul genital feminin .. 16 Aparatul genital masculn 217 Fiziologia organelor de reproducere 113 Sanatatea reproduceri + 122 Planning familial. . 1.128 Conceptie si contraceptie . 122 Sarcina gi nasterea oe 122 D. Organismul — un tot unitar - 1 184 Homeostazia mediuli intern. . 124 SE ee Uo |. ALCATUIREA CORPULU! UMAN Try nen cn Cy Pye en Se {n corpul omenesc, celulele si tesuturile aleatuiesc organe si sisteme de organe. Organele sunt formate din grupari de celule si tesuturi care s-au diferentiat in vederea indepliniit anumitor funetii in organism. Organele nu functionea- 22 izolat In organism, ci in stransa corelatie unele cu altele. Pentru organele interne, se foloseste curent ter- menul de viscere. Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc principalele funclii ale organismuluis de relatie, de nutritie si de reproducere Segmentele corpului uman Corpul uman este alcatuit din: cap, gat, trunchi si membre. Capul, impreund cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpult Capul.este alcatuit din partea craniana, care core: spunde neurocraniului (cutia craniana), si partea faciar 1a, care corespunde viscerocraniului (Fata). ‘Gatyl este segmentul care leaga capul de trunchi siprezinta elemente somatice (muschi, oase, articula- til) si viscere (laringe, trahee, esofag, tiroida, pareti roide etc). Trunchiul (fig. 1, 2) este format din torace, abdo- men $i pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatile: toracica, abdominala si pelviana, care adapostesc vis cerele. Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala printrun muschi numit diafragma. Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviand, care este limitata inferior de diafragma perineata, Membrele, Cele superioare se, leaga de trunchi prin cenfura scapulara; portiunea lor libera are trei segmente: brat, antebrat si mand; cele inferioare se leagé de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemeneg, trei segmente: coapsa, gamba i picior. Planuri si raporturt anatomice Pentru precizarea pozitiel segmentelor care alcé- tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, axe si planuri (fig. 3). Corpul omenes¢ este alcatuit dupa principiul sime- triei bilateral find un corp tridimensional, cu trei axe si trei planuri. ‘Axele corespund dimensiunilor spatiului si se tn- trétaie in unghi drept. ss Fig. Vedere anterioara a cavtatdor trunchiuut cavitetex (L.mediastn; 2 cavtate pleurala; 3. caitate pericardial cx abdominals (4 cavtates pelvian (5). ‘Axul longitudinal, axul lungimil corpului, este tical la om si are doi pol: superior (cranial) si int (caudal). El pleaca din crestetul capului si merce la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor. Axul sagital sau anteroposterior este axul g mii corpului. Are un pol anterior si altul posterior ‘Axul transversal corespunde latimii co Este orizontal si are un pol stang si atul drept. Planurile. Prin cate doua din axele arint cate un plan al corpului Planul sagital trece prin axul longitudinal si tal, Planul care trece prin millocul corpului (rn Impartindw! in doua jumatafi simetrice, se num Fig.2 Subsivsiurle cavitifi abdominal: 1 epigastn 2. hi stang 3. abdomen lalerl sting 4. periomblica: 5. 'nghinal 6 hipogestns,7.inghinal dent. abdomen lateral dent, ba dru dept, plan medio-sagital Planul medio-sagital este planul simetrei bilateral Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte corpul intr-o parte anterioara (ventrala) si alta poste- rivara (dorsala). Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa” ital si transversal. El tmparte corpul intro parte supe- rioera (cranial) si alta inferioara (caudal), Planul trans- versal este numit planul metareriel corpulu, Aceste Ax longitudinal Plan sagital Plan frontal Ax transversal Fig 3, Plant gf ane ale corpu Niveluri de organizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exista_diferite_niveluri_ de organizare a corpului uman, fiecare contribuind in final la cel morfo-functio: i organism (fig. 4). Celula Celula este unitatea de baz morfofunctionala si _geneticé @ organizarii materi vil Poate exista singura ‘sau in grup, constituind diferite tesutur Cele axe si planuri se folosesc si pentru precizarea poztii elementelor componente la nivel fiecérui organ, Nomenclatura anatomica Odata cu axele si planurile corpului ati facut cur nostinfa cu uni termeni: cranial, caudal, ventral, dor- sal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal, Cand se vorbeste de membrele corpulu, se folo- sesc termenii proximal, pentru formatiunile mai apropiate de centuri, si distal, pentru cele mai inde- partate. La mana, se foloseste termenul volar sau palmar, pentru formatiunile palm, iar a picior, termenii plan tar, pentru formatiunile din talpa piciorului si dorsal, pentru formatiunile superioare alé labei picioruul Superficial si profund sunt termeni care arata gradul de apropiere fata de suprafata corpulu CUVINTE CHEIE= organe, sisteme, viscere, sagital, longitudinal, transversal, proximal, distal, palmar, plantar, volar { TEME SI APLICATI! Forma celulelor este legata de_functia lor nite, 4 globuloasa, dar ulterior pot deveni fusi- forme,.stelate, cubice, cilindrice etc. unele, cum-sunt— celulele_sangyine,.ovulul, ipoase sau carti- laginoase, isi pastreazé forma globuloasa. ie de spe Dimensiunile celulelor_v i Tor, de starea fiziolagica a organismului, de co = mediului extern, varsta etc. Exemple: hema: tia = 75y, ovulul = 150-200y, fibra musculara stria~ considera 20-30. Structura celulei Jn alcatuirea celulei_distingem i compo" membrane celulara; 2 citoplasmia._ pons SHWE fore, dippemende iat al ect Roi Dragliee im La unele celule, citoplasma prezinta diferite prelun- re i: sti scope de plesmalen aa thle pot fi temporare ox oe dso =at ps neordonate, de tipulpseudopodelor (eucoctee), aio ate sos sid ul, mucoasei intes- ae (epitelul mucoasei ws. Sone mane icrovl (epi Tinulu, epitelul tuBilor renal : MAR eat traheel) sau desmozomi, corpisculi de legStura care fon eal soldarizeaza celulele epiteliale. ie os Seo a tea. “2c are o structura complexa la nivelul SMGK onde eee surnbe Genatoyy ee ®principaele functil vital. Este un Primtoc Aarne: agetiale . ei desfasurandu- oa b, Organite specifice Miofibrilele sunt elemente contractile. din sarco- Plasma fibrelormiiscitare ~~ leo refea care_se intinde Neurofibrilele constitul {in citoplasma neyronului, in axoplasma si in dendri ai Biss! ori tigroi) sunt. echivalenti ai segpsplosl i pentru celula nervoasa, in afara organitelor comune. si. specfice, In citoplas- ma se mal gasesc si incluziunile citoplasmatice, care au ‘caracter_temporar- ¢isunt-reprezentate-prin.granule, de. Substanta de rezerva, produsi.de secretie. si pigmenti este o parte constitutiva principala, cu ea hl dea coud a coordona procesele damentale (confine materialul controleaza metabolismul celular, transmite fomets ‘genetica). Ponitia lui in celulé poate Teentrala sau excenttics — (celule “adipoase, mucoase). Are, de obicei, forma celulei__ ‘Numacul_nuclellor, Mejoritatea celulelor sunt _ Se esta ot sta excep cele bins patocitele), pol nusate fire muscu ia adulta). striata) aucleate (hemnati | Celie Fig, 8 Trensportul activ I. loc de conexiune; 2. protest tans portoare steroizi. Moleculele organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric, de exemplu CO,, etanolul sau ureea, pot, de asemenea, difuza prin membrana celulara, Méleculele polarizate mai mari, de exemplu glucoza, nu pot traversa mem- brana celulara prin difuriune si, de aceea, au nevoie de proteine transportoare, De asemenea, membrana nu permite pasajul ionic liber, acesta va avea loc doar la nivelul canalelor ioni- ce cu structura proteica, formatiuni membranare cu dimensiuni atét de mic, incat nu pot fi vizualizate nici chiar cu ajutorul microscopului electronic. ui) dintr-o za este difuziunea apei (so sollte. Pentru ca ea sa sé produca, ana care. ‘separa cele doua compartimente trebuie sa fie semi- pemneabila (sa fie mai permeabila pentru moleculele de solvent decat pentru cele de solvit). Apa va trece din compartimentul in care concentratia ei este mai mare (solutie mai diluata) in cel cu concentratie mai mica (solutie mai concentrata). Forta care trebuie.aplicata pentru a preveni. os: moza se numeste presiune. osmotic, Ea este propor- tionala cu numarul dé particule dizolvate in solutie. + Mecanisme care utilizeaza proteine transportoare ‘Moleculele organice polarizate si cu greutate mo! eculara mare traverseaza membrana celulara cu ajuto- rl proteinelor transportoare merobranare. Acest tip de transport este specific, saturabil (va exista un trans- port maxim pentru o anumita substanta) si pentru aceeasi protein transportoare poate aparea com petitia intre moleculele de transportat. Difuziunea nel In acest caz, moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie si nu este necesara energie pentru transport. Transportul actin (fig. 8) asiguré deplasarea moF eculelor si a ionilor impotriva gradientelor lor de con- centratie si ge desfasoaré cu consum de energie furnizata de ATP. Este de mai multe tipuri: ~ primar: pentru functionarea proteinei transportoare este necesard hidroliza directa a ATP-ului, In acest caz, proteinele transportoare se numese pompe: ~ secundar (cotransport): energia necesaré pentru transferul unei molecule sau ion impotriva gradientu- lui sau de concentratie este obtinuta prin transferul altei energii conform gradientului ei de concentratie, De exemplu, pompa de Na“/K°. O categorie speciala de transport este cel vezicu- lar. Acesta poate fi: endocitoza, in cate materialul. ex tracelular este captat in vezicule formate prin invagi- area membranei celular si transferatintracelular, sau exocitoza, in care material intracelular este captat in ‘vezicule ‘care vor fuziona cu membrana celulara, iar continutul lor va fi eliminat in exteriorul celulei, Forme partculare de endocitoza sunt fagocitoza si pinocitoza, Potentialul.de membrana Permeabiltatea selectiva a membranei, prezenta intracelularé a_moleculelor_nedifuzibile incarcate negativ si activitafea pompel Na*/K* creeaza o distri- bute inegala a sarcinilor de’ parte i de alta a mem- Dranei celulare. Aceasta-diferenta de potential este denumita potential de membrana. «Potentialul membranar de repatis are o valoare medie de -65mV pana la -85 mY (valoare apropiata de cea a potenfialului de echilibru pentru K*) si depin de de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni, Termenul de repaus este introdus per fru a desemna un potential de membrana atunci cand la nivelul acesteia nu se produc. impulsuri_electrce. Valoarea acestui_potential se datoreazé activitatil pompet-Na*/K’, care reintroduce in celula K* difuzat la exterior si expulzeaza Na* patruns in celula, intrun raport de 2 K* la 3 Nar. In acest mod, o celula isi men tine relativ constanta concentratia intracelulara a ioni- lor de Na* si K* si un potential membranar. constant, ‘mabe at stim oP ‘deractine este modificarea temporara a potentialului de membrana ‘ig 9) Cellelestinulate ‘electric genereaza potentiale de actiune prin modifica- rea potentialului de membrana, Mecanismele de pro- ducere, aspectul si durata potentialului de actiune sunt diferite in functie de tipul de celula, dar principiul de bazd este acelasi: modificarea potentialului de mem brana se datoreaza unor curenti electrici care apar la ‘treCerea ionilor prin canalele membranare specifice, ce sé inchid.sau-se-deschid-in functie de. valoarea poten fialului de membrana, Pentru a enumera fazele poter tialului de actiune, se poate lua ca exemplu neuronul +Pragul: celulele excitabile se depolarizeaza ra- pid, eee Potentialului de membrana este re- dusé la un nivel critic, numit potential prag. Odaté acest prag atins, depolarizarea este spontana. Tesutunie CUVINTE. CHEIE Clasificarea fesuturilor difuziune, osmozs, transport activ, transport pasiv, ‘ potential de membrana, perioade refractare, con- j {el BRAT (02 hratoge pin tractilitate, activitate secretorie SL DeReiperie AREA > meorand by ess i zZ a a vaselor Preuss peroacd 7 jolelor + conalelem, ‘ TEME $1 APLICATI z celulare (adeno- ele paratiroide) e I (tiroida) le organe * FO@ 4% nSd0x6. heratea, cehi) si subcuta . Tesuturile ‘ Tesuturile sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indeplinesc in or nisme aceeasi functie sau acelasi grup de functit Celulele sunt unite intre ele printro substanta inter celulara, care, atunci cénd este in cantitate mica, se numeste .substanta de ciment, iar, in cantitate mare, .substanté fundamentala’. ‘Aleauive corpui uman Dimensiunile_nucleului pot fi intre 3 si 20u,. _Transporty) transmembranar uneator cidlului functional al celue, find In Mernbrana celuara prezintapermeabi taport de TFT Ecereitprasma tiva pentru anumite molecule. si majoritates) Siryeturariicleulul cuprinde membrana nucle: Aceasta permite un schimb bidirectional de fa, catiopiasma si unul sau. mai multi Bue te nuttitive si produsi ai catabolismului cel Membraria.nucleara, poroasé, este Lub cu Struc: Cum si un transfer ionic, care determina apa turd trilaminata, consttuta din doua foie, una exter entlor electri 7s mabicen ope. peas oe Mecanismele implicate In transportal oe ene omeminrane’e. ret , branar pot fi grupate in doua categorii princig plasmic, alta inte, aderenta miezului nuclear. Intre _ 2h PO. pare SE mero wg rk ea pe Cah perinuclear, “Sub “membrana.se-aflé_carioplasma, o L : olitie coloidalé’ cu aspect omogen.-La nivel. i, Sa" necesita prezenta unor astfel de. prot Se ee Te eee plnigomate dn crag ime cag fac parte difuziunea si smou ‘Eifline de cromatina, cn care, la Inceputul dvziuni' @ dove ifuziunea facitaté si transport a Celulate. se formeaza cromozomi, alcatuiti din ADN; _Un alt mod de a clasifica transportul tra ARN cromazomal, proteife histonice.si.nonhistonice, baat tine cont de consumul energetic nec ‘Cantitati mici-de-lipide si ioni de Ca si Mg. tru realizarea lui. Astfel, exista transport nu necesita energie pentru a se desfasura sic difuziunea, osmoza si difuziunea facilitata, si port activ, care necesita cheltuialé energetica + Mecanisme care nu utilizeaza pro ‘ransportoare Be ‘uziunea (tig. 7). Moleculele unui gaz, ca leculefe'st toni aflati intro solutie, se gasese fhiscaré dézordonata permanenté, rezultat al lor, Aceasta miscare, numita difueiune, determi pandirea uniforma a moleculelor int-un volum! TEME $1 APLICATIL gaz sau solutie, De aceea, ori de céte ori exista renta de concentratie (gradient de concentra dgua compartimente ale unei soluti, miscares ulard tinde sé élimine aceasta diferenta si sz buie moleculele uniform. Datorita structurit sale, membrana celul reprezinta o bariera in difuziunea moleculelor larizate (iposolubile), de exemplu O, sau ‘CUVINTE. CHEE: membrana celuara, citoplasma, nucleu, ovul, sper mie, ribozomi, reticul endoplasmatic, mitocondti, lizozomi, centrozom, nucleoli, aparat Golgi celulei eee Celulele au o serie de proprietati generale si spe- ale, care Je asigura indeplinirea,rolului specific in ansamblul organismului, Dintre aceste proprietati, sin- teza proteicd, reproducérea celulera si metabolismul celular au fost deja studiate. Proprietati importante ale. rapsmembranar,-cat a Interior Fig 7-Difhnes | ink: 2 protein integra 3. strat oa Fig 4, Nvelur de orgenizare 1 Membrana celular (membrana plasmatica, plas malema) inconjoara celula, ii.confera forma si separa ‘structurile interme ale. celuleide_mediul extracelular. Este alcatuita,inprincipal,.din fosfolipide si proteine. lipidele.sunt astfel_dispuse, incét_portiunea lor hidrofilé formeaza_un_bistrat,.in_interiorul. caruia. se afla_cuprinsaportiunea_lor_hidrofoba. Acest_miez {iio estictonemt 5_pasajul_transmembranar_al ‘oleculelor hidrosolubile si al ionilor. Componenta, BFOTEICE este cea Care Tealizeazd functille specializate ale Membranei si mecanismele de transport trans- ‘nemmbranar. Proteinele sé pot alla pe fata externa saul Fig. 5. Modell mozac fd al membranel celdere. 1. spat cextrocelulr; 2. spat intracelular, 3, proteine; 4. fsfolipid (a ste ‘ur hidrofle . strat hidrofoby: 5. colesterok: 6. glcolipis 7. lucid ‘a compu umare 1. atom; 2 molecu 3, macromolecul: 4, organi 5, cells 6, tesul; 7 organ sistem de organe; 9: organism. Fig 6. Organizarea general a celule: 1. eparat Golgs 2 ruclearé; 3. mitocondrie; 4 Ezozom: 5. cromating; 6. cellar; 7. reticul endoplasmatic rugos; 8. citoplasmds 9. rx 10, reticul endopiasmatic neted; 1. nucles 12. centiot 13. 14. granola de secrete tuirea compu! ran - +40 mv om omv— ee inp (8) CCelula miocardica venriclara omv 0 100 0 Timp (ns) Fibra muscularé neted de [a nivelulantralu gestic om nv a eae 9 tap ins) Fig 9, Potenfal de actiune, Potentialul de actiune este un raspuns de tip .tot sau nimic’: stimuli cu o intensitate inferioara pragu ui, subliminari, nu provoaca depolarizarea si declan- area unui impuls, iar stimulil supraliminari nu deter Tnina o reactie mai ampla decat stimulul prag. . Panta ascendenta: depolarizarea apare dupa atingerea potentialului prag si se datoreaza cresteri permeabilitati membranei pentru Na’; acesta va intra fn celula prin canale speciale pentru acest ion, care sunt volta dependente si care se deschid atunci cand potential de membrana atinge valoarea prag. —Panta descendenta (repolarizarea): potentialul revine catre valoarea de repaus. Acest fapt se dato- reaza iesiri K* din celula prin canale speciale pentru ‘acest ion, care se deschid, de asemenea, in prezenta stimulutui (fig. 10). Perioada refractaré reprezinta intervalul de timp p parcursul caruia este dificil de obtinut un potential 4 actiune. Exista doua perioade refractare: « perioada refractara absolut, pe parcursul cr indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obs ne un nou potential de actiune. Cuprinde panta asce denta a potentialului de actiune si o portiune din descendenta si se datoreaza inactivarit canalelor pes tru Nav; «petioada refractara relativa, pe parcursul sé poate initia un al doilea potential de actiune, stimulul este suficient de puteric. Potentialul dead tune obtinut astfel are o viteza de aparitie a pantel ‘cendente mai mica si o amplitudine mai redusé de in mod normal. Potential de actiune, odaté generat In orice pi al unei membrane excitabile, va stimula, la randul onele adiacente ale acesteia, propagandurse in amb sensuri, pana la completa depolarizare a: membras Transmiterea depolarizarii in lungul unei fibre né se sai musculare poarta denumirea de impuls (ne vos sau muscular) Propretatile speciale ale celulelor sunt contrac tatea (proprietatea celulelor musculare de a trans ‘ma energia chimica a unor compusi in energie nica) si activitatea secretorie. Fiecare celulé sinta zeazA substantele proteice si lipidice proprii, neces pentru refacerea structurilor, pentru crestere sit tire, Unele celule sau specializat in producerea substante pe care le ,exporta’ in ‘mediul intem (sea tie endocrind) sau extern (secretie exocrind), al de membrana Vetiaza de Ta ~65 mV la +40 pote de membrana revie la -65 mV Fig. 10. Difuiunee ionilor de sodiu si de potasi Alcshuea corp umen Observati, pe preparatele microscopicé din colectia Iaboratorului’ de biologie, diferite tipuri de celule si tesuturi, mn ponentele, A: : ‘ ‘5 Precizati principalele functii ale organismului si structurile care le realizeazé, folosind si cunostintele dob dite anterior. Denumiti componentele celulei din figura alaturata. | Asociafi crganitele celulare din prima coloana cu caracteristcile corespunzatoare din a dowa coloana 1. ribozomi 2, sistem membranar de micro- si macrovezicule, 2. mitocondrii ; s situat in apropierea 3.lizoaomi acid 4. aparat Golgi b, echivalenti ai 5. compi Nis! _ergastoplasmei pentru neuron . contin enzime oxido reducatoare . formatiuni sferice atasate reticulului endoplasmatic e. vezicule cu enzime hidrolitice ‘Aflatiréspunsul corect. Celula polinucleata este: a. hematia adulta; b. hepatocitu. fibra musculara netedé d,fibra muscul striata. ‘Stabilfi daca enunturle legate prin conjunctia ,deoarece” sunt adevarate sau false; In cazul in care considerati adevarate, determinafi daca intre ele exista sgu nu o relatie de cauzalitate. Citoplasma este un sistem: coloidal, deoarece mediul de dispersie este ansemblul micelilor coloidale, faza dispersata este apa. Neuronul nu se divide, deoarece nu are in componenta sa centrozomul, organit celular cu rol in inmulti celulara, PEREGO Gar EOD I. FUNCTIILE ~ FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relatie 1. Sistemul nervos =~ Sistemul_nervos, Impreuna rin regjeaed majortatee functilor organismului. Sistemul ervos (SN) are rol.in special in reglarea activitatii musculatun’ si a glandelor secretorii (atat exoctine, cat si endocrine), in timp ce sistemul.endacrin ¢leaza in principal functiie gngtabolce. Reglarea act vitatii_musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitatii musculaturi sale $1 glandelor (exor si endocrine) este realizata d vegetativ,intre SN si sistemul endocrin exista o stran- sa interdependenta. ‘Compartimentele functionale ale sisternului nervos Reglarea nervoasa a functillor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza infor- matile primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie- care centru nervos poate fi separat in doua compar timente functionale: ‘* compartimentul _senzitiv, unde sosesc informati- ile culese fa rivelul receptorilor, «compartimentul. mator, care transmite comenzile la efectori. Asadar,flecare organ nervos are doua func fun- damentale: functia senaitiva. si functia motorie. La nivelul-emisferelor cerebrale mai apare si func- tia psihica Separarea {unctilor-sistemulul nervos In functii_senzitive, motorit $i_psihice este artificiala si schematics, In realitate, nu_exista itate sencitiva fara ma- primelor dowd, Toata activitatea siste- mului nervos s@ desfasoara intro unitate, in diversi- tatea ei extraordinara. *Fiziologia neuronului sia sinepsel Neitotiul teprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din punctul dé vederé al forme si ._ Numai la specialzarile cu doua ore /' saptamana sila profilul artistic, specializarea coregrafie. Sistemul nervos central ( Encefal | | Maduva spinart Sistem nervos perferic( nervi cranieni nervi spinal 2 & | fibre senzitive ‘Sistem nervos vegetativ (catre muschii netezi si muschiul cardiac, glande) Sistem nervos somatic (catre | muschii | scheletici) sistem nervos parasimpatic sistem nervos simpatic | [eee seem L al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti, Forma neuronilor este variabila:stelata (coafnele anterioare ale maduvei), sfeica seu ovalara (in ganglionii spinal, pitamidala (zonele motor ale” scoartei cerebrale) si Jusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale). in functie de numérul prelungirilor, neuron pot fi: + unipolari (celulele cu conuri si bastonase din fe- tina); ape globulos, cu o singura prelungire; + sean anipOTE "se afla in gual

vertebral (paravertebral). ‘Maduva are doua functit reflexa si de conducere, 1.Functia reflexa a maduvei spinarii este indepl- rita de catre neuronii somatic si vegetativi a. Reflexele spinale somatice. Principalele reflexe spinale somatice sunt reflexele miotatice si nocicep- tive, dar si reflexul de mers, ( ‘Reflexele miotatice constau in contractia brusca ‘a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de ccauciuc tendonul muschiului. In mod curent, aceste j 5, neuron de asociate. Fig 24. Reflex polisineptic 1 axonul neuronull senalty, 2. dends ta neuronului senctiv; 3. efecto 4. axonul neuronului motor; 1 a a A ain BY reflexe se cerceteazé la nivelul tendonulu lui (Feflexul ahilian) si le tendonul de insertie a musct lui cvadticeps pe gamba (reflexul rotulian) Reflexele miotatice sunt monosinaptice (fig. Receptorii sunt reprezentati de proprioceptorii_ m| cculari — fusutile neuromusculare. Calea aferenta esTe asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv ganglionul spinal si de prelungirile acestuia, Prelun dendftcalunga merge la petfere si se termina la tf ee ee ee ve velul receptorulu. Pretungirea axonala scurta patru jn maduva prin radacinile posterioare si se bif me ia / UY Oramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coar nele antetioare de aceeasi parte, inchizand arcul reflex miotatic, iar alté ramificatie face sinapsa cu al lllea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare, de unde pleacé fasciculele spinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din- tre neuronul senzitiv si cel motor. Calea eferenta éste axonul motor, iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol tn mentinerea tonusului muscular si a pozitei corpului, «Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestu- ia Acestea sunt reflexe de aparare, Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminatil nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri (dendrite) ale neu- ronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici, formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neu- {patelar) stimulul este ‘Gu Uh ciocan de cauciuc, @ ten- lu emural, determinand exten- d ‘oapsa; ilustratia este prezentata la reflexul monosinaptic (p: 24), ‘Petru reflexul ahilian se loveste tendonul lui ePSUllt sural atunci cand membrul inferi- unghi drept si gamba se spina pe un produc contractia tricepsului si extensia joruli, a La excitatia cu .concentratia sis ee te (01-03%) s¢ observa.o usoara leXie a labei piciorului, “Leged inilateralitatit La concentrati ‘de! 05%, 92M flexia intregului membru inferior, Ssterul nerves Toni de asociatie si neuroni motori, Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motor, iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al dureti, Reflexele polisinaptice (Fig, 24) prezinta proprete tea de a iradia la nivelul sistemului nervos central antrenand un numér crescut de neuroni la elaborarea raspunsului, Studiul legilor care guvemeaza fenome- nul de iradiere a fost facut de Pfiiiger, b.Reflexele spinale vegetative. In maduva spi- nari se inchid reflexe de reglare a vasomotticitati (Teflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudo- # tale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare, de micti- une.de defecate si sexualery Functia de conducere a maduvel spinarii este asiguraté de caile ascendente si descendente, prezen- tate anterior, dar si de cai scurte, de asociatie. Legea simetriel La 0.7%, se constata c& broasca flecteaza puternic membrul inferior respectiv 5, con- comitent, flecteaza membrul inferior de partea opusa, Legea iradierii. Utilizand .o, hartie de filtru Imbibata cy acid sulfuric 1%, se obtin contractii ale tuturor extremitatilor. e Legea generalizarii. La 0 coficentratie de 2%, se generalizate ale:miisculaturii mem: brelor si trunchinlui, = In locul: acicilui se. poat curent de inductie,.a carui inter Progresiv. = Pe baza cunostintelor des madivel spinarii, explicati teact fe fUnetia reflexa 2 Gastel spinal. 8 01-03% 05% ore 1 Funct fundamertale ale orgerismut uman CUVINTE CHEIES reer d | cale ascendenta, cale descendenta, netvi spinal, tellex miotatic, reflex nociceptiv, reflex monosi- naplic, reflex polisineptic | sce een TEME §I APLICATI Encefalul Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Ca si maduva, encefalul este acoperit de menin- gele cerebrale. Trunchiul cerebral Trunchiul cerebral (fig, 25) este format din tret eta: bulb (maduva prelungita), puntea lui Varolio si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi au ariginea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice si ver aetatve:salvator, de deglutte, de voma,tuse, stranut masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitor, de cl pire, lacrimal, pupilare de acomodare si fotomotor. Nervil crnieni Fac parte din sistemul nervos periferic si sunt in numar de 12 perechi, Se deosebesc de nervii spinal prin aceea cé nu au o dispozitie metameric si nu au ddoua radacini (dorsala si ventral). Clasificarea nervilor cranieni Nervii II si VII! sunt senzoriali, conducand exci: " tatiiolfactive (), optice (lI) si statoacustice (Vill. Nervii Ill, V, Vi, XI, XII sunt motor. Neruii V, VII, IX, X sunt nervi micsti Fig 25, Trunchiul cerebral — fafa anterioaré (ventral) 1. mezence” far punte: 3 bub; 4 piamide bulbar; 5 lva bulbar 6. pedur-” ‘cul cerebelost Inferior 7 san} bulbo-pontn; 8. peduncult cerebe- fog mock 9, sent portomerencefac; 10, peduncol ceebeosi superior. In ie romane ~ orginea apeenta @ nerve Hipotalermus |» Adenohipofiza | | ACTH csr | 3. Homonii sexosteroizi sunt reprezentati de doua grupe de hormoni, unii androgeni (aseménatori celor secretati de testicul si alti estrogeni (asemanatori celor secretati de ovare). Actiunea acestor hormoni 0 com: pleteaza pe cea @ hormonilor sexualirespectiv. Rotul lor se manifesta in special in cazul aparitiei si dezvoltarit ‘caracterelor sexuale secundare. Ei determina, la baieli, cresterea barbii si mustatilor, dezvottarea laringelui si Ingrogarea vocii, dezvoltarea scheletului si a masei mus- culare, La fete, stimuleazé dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri si coapse etc. Medulosuprarenala (MSR) Reprezinta portiunea medularé a glandelor supra- | Tenale. Anatomic si functionel, medulara glandei lara endocrine suprarenale este un ganglion simpatic, ai carui neu- roni nu au prelungir Hormonii secretati de medulara se numesc cateco- lamine: adrenalina (epinefrina), in proportie de 80%, noradrenalina (norepinefrina), in proportie de 20% Actiunea acestor hormoni este identica cu stimularea sistemului nervos simpatic. Principalele actiuni ale acestor hormoni si mediatori chimici sunt: + asupra aparatului cardiovascular, produc tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune, Creste excitebilitatea inimi adrenalina clata insa vasele musculare si le con tracta pe cele din piele, mucoase si viscere. Noradrena lina are predominant actiuni vasoconstrictoare; *asupra aparatului respirator determina relaxarea musculaturii netede si dilatarea bronhiilor, asupra tubului digestiv determina relaxarea mus- culaturii netede @ peretilor si contractia sfincterelor. Inhiba majortatea secretilor. Contracta splina si ficatul asupra metebolismului glucidic si lipidic produc glicogenoliza si hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi. Adrenalina are efecte predominant metabolice si energetice; ‘alte actiuni — dilata pupila, contracta fibrele ne- tede ale muschilor erectori ai firului de par. Produc alerta corticala, anxietate si fricd, Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent. Atat secretia corticalei, cét si cea a medularei su- prarenale sunt stimulate in conditii de stress (stari de Tincordare neuropsihica, de emotii, traumatisme, frig sau caldura excesiva etc.). Acesti hormoni au un rol important in reactia de adaptare a organismului in fa- {a ciferitelor agresiuni interne si externe. ~CUVINTE CHEIE =~ { corticosuprarenala, mineralo-corticoizi, glucocorti- | coizi, sexosteroizi, adrenzalind, noradrenalina, boala {Som boala Adcscn sindromal Cushing os er TEME $I APLICATIL until fundamentale le organism uren eee eee Tiroida Este localizata in zona anterioara a gatulut, intro capsulé fibroasa (loja tiroidei). Glanda are doi lobi lax feral, unii intre ei prin istmul tiroidian, Tesutul secretor (parenchimul glandular) este format din celule epiteliale organizate in foliculi, in interiorul cérora se afla un material omogen, vascos, numit coloid (fig. 60). Acesta contine tireoglobulina, forma de depozit a_hormonilor tiroidieni, tiroxina si tt iodotironina. Tireoglobulina este o protein sintetiza- ta de celulele foliculare. Prin iodarea moleculelor de tirozina din structura tireoglobulinei, rezulta hormonii tiroldieni (liroxina si tiiodotironina). Sinteza hor rmorilor si eliberarea lor din coloid 1n sange se face ‘sub actiunea TSH hipofizer. « Fig. 60. Ganda tide: rings; b.gnd® oid. cule folic lare: 2. colo 3 oicl tree intre foliculi tiroidieni se gasesc celule speciale rumite celule parafoliculare sau celule .C’, care se creta calcitonina. Hormonii titoidieni cresc metabolismul bazal si consurnul de energie gi au un rol in procesele mor fogenetice, de crestere si diferentiere celulara si tisu- Jara. Aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la rivelul sistemului nervos. Efecte asupra metabolismului intermediar, glux cidic — hiperglicemie;lipidic — efect hipocoleste: calamiant proteic — catabolism. Hipofunctia tiroidiana duce la consecinte variabila— jn functie de varsta, Daca survine la copilul mic) S_ produce o incetinire a deavoltari somatice si psihice Pare poate merge pana la cretinism, Daca survine !— adult se produce doar o dirinuare a atentiel mem, riei si capacitatii de invatare. Indiferent de varst, pro tcessle energetice sunt reduse, metabolismul baz ete scézut ir tesuturile sunt imbibate cu un ede nucos (mixedem), pelea devine uscata, ngrosata, Se produce céderea paruli, apare senzatia de fig TZ Hiperfuncta tioiiand este caracterizat pin cre terea metabolismului bazal cu +100% si tulburari_| functionale prin accentuarea efectelor fiziologice hormonilor. In anumite tipuri de hipertiroidism,, Bes navi prezint $i protruzia gibilor ocular exoftalieh ( alta afectiune a glandei tiroide este gusa en mica. Gusa este o crestere anatomica a glandei, info {ita de obicel de hipofunctie. Cauza gusei este ple zenfa in aimente si in apa de baut @ unor subst ‘himice oxidante, numite substante gusogene. Achu nea acestora se exercita in mod negativ, product=d hipertrofia glande! numa in reiunile sarace Info Reglarea secretel tiroidei se face printrun mete” nism de feedback hipotalamorhipofizotroidian, | — Calcitonina. La nivelul tiroidei si paratiroidelor fost puse in evidenta celle diferite de restul epits i | Ini glandular, numite celule .C’ Ele secretd un,” ron hipocalcemiant (care ajuta la fixarea Ce ase), numit calcitonina. *Paratiroidele LE Sunt patru glande mici, situate cdte dou pe fe posterioaré a lobilortiroidien, continnd celulele Gpale care secret perathormonul si ceulele pial Ticulare, identice cu celulele .C" de la tiroida, care creta calcitonin ' ll a Garde endocrine Parathormonul (PTH) este activ asupra osului,rin- chiului si tractului digestv, fie prin efecte directe, fie prin efectele vitaminei D,, a carei secretie 0 controleaza. Hipercalcemia si hipofosfatemia sunt rezultatul efectelor conjugate ale PTH, prin activarea osteo: clastelor, cresterea absorbtiei intestinale a calciului, stimularea reabsorbtiei tubulare a calciului in nefronul distal si inhibarea reabsorbtiei tubulere a fosfatilor anorganici. Hipercalcemia inhiba secretia de PTH, si invers. In caz de hipersecretie, are loc rarefierea caselor care pot prezenta fracturi spontane, iar calciul aflat in exces Tn sénge. se depune In tesuturi sau formeaza calculi urinari, Calcitonina, Stimulul declansator al secretiei de CT este hipercalcemia, iar rezultatul global al efectelor sale este hipocalceria, ~-CUVINTE CHEIE ~ istm tiroidian, coloid, folicul tiroidian, tireoglobu- { lina, tirozina, tiroxina, triiodotironina, parathormon, { jane { a | ei at TEME SI APLICATIL Bs OF Pancreasul endocrin Pancreasul endocrin este implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor prin hormonii secretati si consté din insule de celule endocrine — insulele Langerhans (fig. 61). Acestea contin mai multe tipuri de celule sectetori, dintre care celulele a (20%), care secreta glucagon, si celulele 6 (60-70%), care secreta insulin. Insulina a fost pentru prima oara descoperita de cercetatorul roman Nicolae C. Paulescu in 1921. Pen- tru redescoperirea ei, in 1922, canadienii F.G. Banting si JJR. McLeod au primit Premiul Nobel. Insulina este singurul hormon cu efect anabolizant, pentru toate metabolismele intermediare si singurul hormon hipoglicemiant, Deficitul de insulina (diabetul zaharat) constituie boala. metabolic complexa, caracterizata prin Fig. GL Pancreasut 1. vevica bier: 2 acra; 3, runchi celia; 4. coada pancteasuli 5. corpul pancreasuu: 6. canal pancreatic insula Langerhans, Funofile fundementae fo organism! uma, prezenta valorilor crescute ale glicemiei la deter- mindti repetate si care, in evolutia ei prezinta hiper- glicemie, glicozurie, polurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre acido-bazice si electrolitice. Complica- fille boli provoacd. si compromiterea morfofunc tionala a unor tesuturi si organe de importanta vitala, cum ar fi sistemele nervos, cardiovascular sau ex sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa regleze aportul de oxigen. Dupa primele 2 minute de efort, necesitatle energetice sunt salisfacute in cea ‘mai mare parte aerob. 3. Manifestarile mecanice (fig 73) se studiaza cu ajutorul miografului. Aplicarea unui stimul unic, cu valoa- re prag determina o contractie muscularé unicd, numita secusa musculard, care are urmatoarele componente: seas 3, Contrectia muscular: 2. secusé;b,tetanos Fig. 74. Jonctune neuromuscular: 1. fbr’. neuronala| moterie 2ramifcati:nervoase; 3, mucleul fibre musculare; 4. miofibi 5:placa moto; 6. mitocondts 7. Fanta jonctuni8.placé motorie (onctiunee neuromuscular 9, vaicue sinaptce. a. faza de latent dureaza din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei. In timpul acestei faze, are loc manifestarea electricd a con tractiei, a cérei duraté depinde de tipul de muschi, find de la cca 0,01 s la muschiul striat; b, faza de contractie dureaza in medie 0,04 s; c. faza de relaxare dureaza 0,053. ‘Secusa poate fi izometrica sau izotonica, Durata totala a secusei este de 0,1, iar amplitudinea ei va- riaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat, pana la o valoare maxima. Acest fapt se explica prin antrenerea in contractie @ unui numar tot mai mare de fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimu- lului creste. Dac@, in loc de stimulare unica, se folosesc stimuli repetitiv, la intervale mici si regulate, curba rezultat nu mai este 0 secusa, ci o sumatie de secuse numit tetanos (contractie tetanica): a. incomplet, al cérui grafic prezinté un platou dir tat, exprimand sumarea incompleta a secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasd de 10-20 sti- muli/secunda; . complet, al cérui grafic preainta un platou reg: ulat, exprimand sumatia totala a secuselor, obtinuta prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai mare: 50-100 stimuli/secunda, Toate contractille voluntare ale muschilor din or ganism sunt tetanosuri si nu secuse, deoarece comanda voluntaré se iransmite la muschi prin impu- suri cu freeventé mare. Exista insé in organism si situatii in care contractia este o secusé: frisonul, si tola cardiaca, contractia obtinuta in urma reflexului miotatic, 4, Manifestarile termice ale contractiei se dato- teaza fenomenelor biochimice din fibra musculara. Randamentul contractiei masei musculare este de 30%, ceea ce inseamna ca 70% din energia chimica se transforma in energie calorica, —— Fungfilefundamertale al organism umn Notiuni elementare de igiend si patologie Oboseala si forta muscular Oboseala musculara este determinata de o stare de contractie prelungita si sustinuta a muschiului, Ea se datoreaza si este propotionala cu rata epuizarii glicogenului muscular la care contribuie si scaderea: pH-ului intracelular, prin acumularea de acid lactic, inhiband unele enzime. Se considera ca partea cea mai mare a oboselii musculare rezulta din incapaci- tatea.proceselor contractile si metabolice ale fibrei musculare de a realiza in continuare acelasi lucru mecanic. in plus, dupa o activitate musculara prelun- dita poate avea loc o diminuare @ transmiterii sem nalelor nervoase la nivelul jonctiunii neuromusculare, cea ce are ca efect, in continuare, diminuarea con- tractiei musculare. Uneori, muschiul obosit intra in contracturé dureroasa (crampe musculare). Practicarea unui efort fizic intens dupa o perioada mai Indelungata de inac- tivitate este urmata la 2 - 48 de ore de aparitia unor dureti persistente, uneori foarte puternice, la nivelul grupelor musculare solicitate, fenomen numit febra musculara. Aceasta se atenueaza sau chiar dispare la reluarea aceluiasi tip de efort. Prevenirea instalarii precoce a oboselil si scaderii fortei musculare se poate realiza prin gradarea pro- gresiva a activitatii fizice, respectandu-se curba capacitatii de efort pe parcursul ziei si saptamanii ‘Activitatea fizica intensa trebuie sa alterneze cu pauze obligatorii pentru refacerea capacitatii de efort. Excesele trebuie evitate, prevenindu-se astfel Intinderile si rupturile musculare Intinderi si rupturi musculare Contractia excesiva unui muschi poate duce la Intinderea sau chiar la ruperea sa, precum i a fest tului conjunctiv adiacent, *Distrofiile musculare Cunoscute si sub denumirea de miopatii, reprezinta reprezinta un grup de afectiuni musculare ereditare, cu severitate diferita, progresive, care se diferentiaza clinic prin distributia selectiva a grupelor musculare afectate, In cazul acestor maladii de natura degenerativa, fesutul muscular striat scheletic este inlocuit succe- siv cu tesutul sclero-adipos. Prin retractiile tendi: noase, care pot insoti afectiunile musculare, se ajunge la deformari mai mult sau mai putin accentuate ale ‘trunchiului si membrelor. ‘Miopatille pot aparea la varsta prescolaré, la puber- tate sau in jurul varstei de 20 de ani si rar la peste 30 de ani. ‘primele 4 . Lucrare practicé Evidentierea proprietatilor muschiului scheletic © Extensibilitatea si elasticitatea musculara ‘Material necesar: broasca, trusi de disectie, stativ, greutati de la balanta analitica, rigla gradata, planseta. Mod de lueru. Se’ detaseazd muschiul gastrocnemian al broagtel, Pe tendonul lui Ahile se aplica doua legaturi una dintre ele se prelungeste cu un fir din ‘material’ plastic suficient de rezistent pentru a ‘suporta greutati de pana la 500 g. Se mai aplica legatura si la tendonul superior si se suspenda de ‘ja care va fi asezata perpendicular pe suport Intre legaturile distale se introduce un ac ce va indica ozitia extremitatii inferioare a muschiului. In fata ‘acului indicator se va aseza vertical rigla, pentru a estima’tn mm alungirea si scurtarea muschiulu » De prima legatura distala se prinde o greutate de 1Q:gpeniru marcarea pozitiei de repaus. De cealalta se alaseaza, succesiv, greutati de la 10 la 500 g ‘Alungitea muschiului este proportional mai mare le ‘greutati fata de ultimele, ura ce greutafile sunt inlaturate, muschiul revine la lungimea initiala, cy Le. “@ Excitabilitatea muscular : ‘leteriat necesar:preparat neuromuscular gas trocnemian-sciatc, baterie electrics de 6 sau 9 V, fia de sonerie. @ lucris a slimularea electrica s8 nu determine si reactia tetminatilor nervoase motorii din muschi, ‘acestea vor fi deconectate prin degenerescenta valetiana,tinand preparatul 2:3 zile la o temperatura “G fibrele musculare ramanand viabile. ; Asociafi oasele scheletului, denumite in coloana din stanga, cu clasificarea dupa forma acestora, prezentat in coloana din dreapta: 1 vertebra a. lungi 2. carpiene, tarsiene b. scurte 3. ulna, fibula c.late 4 rotula e. sesamoide Asociati unele forme ale muschilor cu denumirile acestora: 1 patrulatera a. bicepsul femural 2. cupola . marele dorsal 3. furiforma «. diafragma 4 triunghiulara 4. piramidal al abdomenului 5. circulara a. sfincterul piloric Redactati un eseu cu tema ,Sensibilitatea si migcarea, componentele functilor de relatie’, structurat dupa urmatorul plan: + importanta integritatii anatomo-functionale a organelor de simt in perceperea insusirilor obiectelor si derularii fenomenelor din mediul extern si intern; + rolul sistemului nervos in transmiterea, prelucrarea si integrarea informatie; «sistemul endocrin ca factor reglator al cresterii si dezvoltarii organismului si al comportamentului uman; + miscarea ca modalitate de integrare a organismului in mediu, Gasiti asocierea incorecta referitoare la numérul oaselor care intra in componenta membrelor: a. brat — ccoapsa; b. antebrat — gamba; c. metacarp — metatars; d. carpiene — tarsiene. Aflatiraspunsul corect. Coastele adevarate reprezinta: a. trei perechi; d. doua perechi; c. opt perechi; d. primele sapte perechi; e.coastele libere, Gésifi raspunsul gresit cu privte la curbutle fizologice ale coloanei vertebrale: a. cervical; b. coceigiana; clombara d,toracal . sacral Stabilifi daca enunturile legate prin conjunctia ,deoarece” sunt adevarate sau false: in cazul In care le con- siderafi corecte, determinati daca intre ele existé o relatie de cauzalitate. + Artrodille sunt considerate articulati fixe, deoarece se realizeaza prin parghii osoase imobile. + Rotula este un os triunghiular, deoarece este situaté in tendonul lui Ahile. «Fracturile spontane determina luxatii, deoarece sunt dislocate elementele componente ale articulatiilor. « Osificarea desmala este denumita ,de membrana’, deoarece da nastere oaselor bazel craniului + Cresterea in grosime a osului se realizeaza prin periost, deoarece cartilajele prolifereazd numai spre diafiza. +Entorsele au diferite grade de gravitate, deoarece reprezinta alungiri variabile ale ligamentelor articu- lare si periarticulare, Redactafi un eseu cu tema .Respectarea curbei de efort zilnic si saptamanal in prevenirea bolilor sistemu- lui osteo-articular si ale celui muscular’. Peale Male iaml ely 1. Digestia si absorbtia Sistemul digestiv este alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor, transforma- tea lor in produsi absorbabili si eliminarea resturilor neabsorbite, Fig 75. Cavitten bucalé 1. bura supercer 2. fren buzel supercere 3 paatul ur 4, paltul moa; 5 ets 6, cavitata feringant 7. rig oe psn fan ichons real eg 10 rey ele 12. premolar 13. cain 4 incisive 15. ging. Fig 76. Stomacui Lfundulstoracubi; 2 corp gastric 3, muschi on situcina 4. sch circular, 5. muschi oblig 6. marea curburé 7. pi ‘he mucoase 8. mocias, 9 submucoas 10, zu piri 1, canal pilorig 12. sfincterplloric, 13. dvoden; 14, curbura.micé; 15. adventice, 16, card 17. esofag findemertle ale crgnierutu umn eek ue eT, 4 Fig. 71 Intestinal subtire: |. stomac; 2. flexure nol 3 jjure 4. leo; 5. apendice vermiformy 6 ce; 7. mezenter; colon ascendent: 9, duoden Sistemul digestiv este alcatuit din tubul digestiv si glandele anexe, 1 Tubul digestiy, format dire ~cavitatea bucala (fig. 75); ~faringe (nazo,, oro- si laringofaringe), segment——L comun sistemelor digestiv si respirator, ~esofag, stomac (fig. 76) ~ intestinul subtire (fig. 77), din trei portiuni ~ duo den, jejun si leon; aloe Ly) ee el imc pe Fig 78 intestinal gros 1. colon transvers;2.flenura clea stint 3.007 Jon descendent 4. colon simi 5 rect 6. valu feocecalé7:leone™* 8 ter (bend musulre 9. haustre: 10, apendiceeppoice (adponse IL mezocelo 2 apendice veriforn 5. ce; 14 eon ascendent L. ~intestinul gros, tot cu tel portiuni — cec, colon (as- cendent,transvers, descendent, sigmoid) si rect (ig. 78). 2. Glandele anexe tubului digestiv = salivare (submandibulare, sublinguale, parotide) ~ficatuk ~pancreasul (fig. 79). Fig 79. Ficatul gi pancreasu 1. stomac:2 canale hepatic; 3, coada ppancreasului; 4, corpul pancreasuiu; 5. canale pancreatice (princi pal Wirsung si accesor Santorini), 6. capul pancreasulué 7. sfincter “Oddi 8. duoden; 9. verica biliaré 10. canal cistic; 11 ficat. Digestia Tubul digestiv asiguré aportul continu de apa, lectrolti si substante nutritive necesare organismu- lui prin: . deplasarea alimentelor, 2. secretia sucutilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsi- lor de digestic, a apel si a electrolitilor. Digestia bucala Activitatea motorie a cavitatii bucale consta din ‘masticatie si din timpul bucal al deglutitei. Masticatia Masticatia este un act reflex involuntar, care se poate desfésura si sub control voluntar. Reflexul mas- ticator este coordonat de centri nervosi din trunchiul cerebral. Rolurile masticatiei: 1. fragmentarea alimentelor, facilitand degiuttia si cresterea suprafetei de contact, " dintre alimente si enzimele digestive; 2 formare, lubri- fierea si inmuierea bolului alimentar, 3. asiguré con tactul cu receptorii qustativi si eliberarea substantelor odorante care vor stimula receptorii olfactivi,initiind secretia gastrica. Secrefia salivard Activitatea secretorie a cavitatii bucale se dato- reaza glandelor salivare. de saliva care contin 995% apa si 0,5 % reziduu uscat; fee ee ee Digestia gi absarta _acesta este alcatuit din substante anorganice (0.2%) > (03%). Princip “saliva sunt Na’, Ke, CF, HCO, HPO, Mg’, C22, a decét_ in plasma sangvina. Principalele substante ~ organice sunt: amilaza salivard, mucina, lizozimul, Functille salivei. 1 Protectia mucoasei bucale prin: racirea alimentelor fierbint, diluarea eventualului HCl sau a bilei care ar regurgita in cavitatea bucela, ‘indepartarea unor bacterli; 2.Digestiv: saliva incepe procesul de digestie al amidonului. a amilaza produce digestia chimica a ami- donului prepara, care este hidroizat in trepte pana la stadiul de maltoza. Aceasta enzima va fi inactivata de pitul intragastric scézut. 3.lnlesneste masticatia, lubrifiazé alimentele, usu- rand deglutitia; umecteaza mucoasa bucala, favori- zand vorbirea. 4.Excretia_unor_substante endogene (ures, crea tinina, acid_uric), exogene (metale_grele sau_agenti bes ‘si rol bactericid prin lizozim. —B.Elaborarea senzaliei gustative prin dizolvarea substantelor cu gust specific pe suprafata receptiva a analizatorului gustativ. 6. Joaca_rol important in menfinerea_echilibrului hidroelectroltic. ‘Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus si formeaza bolul alimentar. Deglutitia Deglutitia (fig. 80) cuprinde totalitatea activitatilor motorii care asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. Este un act reflex care se desfasoara in trei timpi. Fig 80, Deglttia |. esofag;2 bol alimenta, 3. cardi 4, stomac. Es) ii electroliti din ‘exceptia Kr, este mai mica Funetile hrdamentab le organism mee) —— Lucrare practicd Pentru a pune in evidenfa roiul amilazei salivare in digestia amidonului, folositi solutie de amidon fiert 1%, solute de iod iodurat 1% si 3 eprubete, pro- cedand astfel: ‘ Efectuati: Se observa: Concluzie Eprubeta E — Apare culoarea —_Datorta ioduri ImL solutie albastra de ami ‘amidon, 1-2 picaturi iod iodurat Eprubeta lt La 2-4min, Au luat nastere ImL solutie culoarea albastré —dextrine (amile, amidon, ——_vireaza in albastru- . eritro- $i acto- 1-2 picdturi violet dextrina) lod iodurat, La 5-6 min, culos OSmL saliva rea albastruviolet devine violetroz La 78min, culoarea violetroz dispare, solutia find incolora Eprubete lk Dupa 30min, cu Prin scindarea mL solutie amestecul incoloramidonului au amnidon, din eprubeta luat nastere, pe efectuati o reactie langa dextrine, si de recunoastere a glucidelor reducatoare molecule de mab toza cu propre tai reducatoare “Tn orice etapa, prin fierberea continutului epru- ‘betei, progresia reactilor de hidroliza a emidonului poate fi intrerupta, ca o consecinfa a inactivérii ami- latei. Astfel, dacé fierbem amestecul de culoare albastré-violeta, culoarea dispare, iar dupa racire ae din nou, faré sa se mai modifice, indiferent de “intervalul-de timp. Experienta demonstreaza termolablitatea enzimel. L Timpul bucal (voluntar). in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod voluntar impinse in faringe. De acum incolo, procesul deglutitiel devine in intregime, sau aproape, un act automat si,in mod obisnuit nu mai poate fi oprit. 2 Timpul faringian. Bolul stimuleaza arile recep- toare din jurul intra in faringe. Impulsurile de la acest eee nivel aung la trunchiul cerebral siiniiaza serie de con tracti faringiene musculare automate, care au ca rezuh tat prevenirea patrunderi alimentelor in trahee, alimen- tele deplasandu-se liber spre esofag Itreg procesul du- reazé 1-2 secunde. Etapele succesive ale degluttiei sunt _ ccontrolate automat de centrul degiutitiel. Centrul deglutitiei inhiba specific centrul respira tor bulbar pe durata deglutitiei, oprind respiratia in orice punct al ciclului respirat. ~~ 3.Timpul esofagian. Esofagul are in principal rolul de a transporta alimentele din faringe in sto-~- mag, iar miscarile lui sunt organizate specific in vede- rea acestei functi In mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism pri-~ mar si peristaltism secundar. Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si incepe cand alimente- le trec din faringe in esofag; este coordonat vagal. ~ Peristaltismul secundar se datoreaza prezentei ali ‘mentelor in esofag si continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac; este coordonat de sis-~ temul nervos enteric al esofagului, Pe masura ce unde peristaltica se deplaseaza spre _ stomac, 0 unda de relaxare, transmisa prin neuroni mienterici inhibitori, precedia contractia. Intreg stom: acul si, intr-o masura mai mica, chiar si duodenul se relaxeaza cand aceasta unda ajunge la nivelul esofa- gului inferior, pregatind astfel cavitatile respective Pentru primirea alimentelor, u La capatul terminal al esofagulul, pe o portiune de 2-5.cm deasupra jonctiunii cu stomacul, musculatura circulara esofagiana este ingrosata, functionand ca un sfincter. Acest sfincter prezinté o contractie tonica si este destins prin relaxarea receptiva. Contractia acestui sfincter contribuie la prevenirea unui reflux gastro- cesofagian, po CUVINTE CHEIE~ masticatie, deglutite, bol alimentar, amilaza, lizo- zim, dextrine, maltoza, timp bucal, timp faringian, timp esofagian, unda peristaltic, unda de relaxere sf TEME $I APLICATI Digestia si absorttia i Digestia gastricd jn stomac, alimentele sufera consecinta acti- este de aproximativ 2L si este un lichid incolor cu ul cuprins intre 1 si25 la adult. Contine apa (29%) scat, alcatuit_din_substante anorganice organice (0,4). ~Celulele secretorii gastrice se aflé la nivelul glan- delor gastrice, situate In mucoasa gastrica, Exista— doua tipuri de glande 2. Oxintice — localizate la nivelul fundului si cor pului gastric. Secreté HCl, factor intrinsec (glicopro- teina necesara pentru absorbtia ilealé a vitaminel B12) pepsinogen si mucus. b. Pilorice — localizate in regiunile antrala si pilo- rica, Contin celule.G (care elibereaza gastrina) si celu- Te mucoase (secreta mucus). ~~ A, Substantele anorganice. Prezenta acidului clor- hidric este caracteristica sucului gastric. In conditii bazale, secretia sa variaza intre 1 si SmEq/oré HCI liber sau combinat cu proteine, HCl este necesar pentru digestia proteinelor, asi- — Colonul iui si ul lorului ite in intestinul subtire, __ @7ele inter si extern, ultimul continénd fibre muscu- | So este secretat de cate colon, Aceste pracese Me state afate sub control voluntar. _ sunt controlate-de-catre-aldosteran — a Notiuni elementare de igiend si patologie rece, dar si consumarea unor lichide foarte reci in» Carle dentare sezonul cald poate facta aceasta afectiune. Reprezinta eroziuni ale-dintlor si sunt rezultal — Enterocalitele acTiunii_unor bacterii_asupra acestora, Primul eveni- Repess lamali ct a — “rent in dezvoarea cariilor il constituie formarea sia celui gros, cauza fiind infectioasa, mai frecvent placii bacteriene. Aceasta reprezinta 0 alicula “DaCeians dar si viele, Pot Tmbraca Tore nice 7. Eleatuita din alimente si saliva, etalata pe suprafata “foarte grave, Cu letalitale mare, in functie de ge p— dintilor si colonizata de numeroase bacteri care vor ment implicat.Igiena riguroasa si atentia sporité la produce carile dentae, Aceste bacteri_utlizeaza, _catatea apel sia alimentelor consumate sunt masuri pentru a se hrani, cabohidali si produc prin meta- de prevenie foate importante. ‘polismulTor numerosi acizi, care vor dizolva smaltul Ocluzia intestinal LB “dentar, Datorita acestei dependente a viabiltati bac- Defineste oprirea completa sau aproape com} eta “‘terilor de prezenta carbohidratilor, se afirma c& un 3-Pasajuit la nivettl intestinului subtire sau_a celui consum mare de carbohidrati favrizeaza aparitia cari- _gf0S. Este 0 urgent medicorchirurgicala si se poate rh ilor. In fapt, mai importanta decat cantitatea totala “Gator mar mmultor cauze: aderente, hemi, tumor, este frecventa cu care se ingera carbohidrat; astfel, ic fcantita) mici dar frecvente asiguié aprovizionerea _Ciroza hepatica L | bacterilor cu substratul lor energetic in mod con- ferent eer Sh 5 Sri TS ,u stant, ceea ce favorizeazA producerea carilor. act _patice nownde prin formarea nor Modu Tog jinsa se ingera o cantitate apreciabila de carbohidrati ~fare, Inconjorall de fesut fibros. In fanile vestice, cio ciroza | dar in timpul mesei, atunci numarul cariile ce pot s ‘gle atreta Cau a mortalitali, Are etiologii multiple: aparé scale simitor Unele puri de dint sunt mai infections toxlee. raspuns jmim alterat, obstructie [a aertente decdt atele, Astfel sa demonstrat ca uti+ Difara saul modificart vascuare: lizarea apei care contine mici cantitati de fluor face Tita bile =O Lo ca smaltul produs sa fi mai rezistent. Defineste_fo snta_de calculi le | Stomatita rivelil_ vezici bil mai frecventa la femei Reprezintainflamalaintregt mucoase orale Poate, _obedi sila cel cu dete denechibrae, Poste 1 ss fiprovocata de infectii, agenti fizici sau_chimi _ ptomatica sau poate constitu o urgenta medico-chi poate surveni i Ear inl silemice, rurgcalt daca vreun calcul rigraza din vezicé $ | ous dintre cele mei frecventintnite exemple sunt _ obstrucaz cae bilare cextraheptice sau dacé apare|— stomata hempeticé (infectia cu virusul herpes sim inflamatiapereteli veri are cE plex) si stomatita candidozica. Alte cauze frecvente Pancreatita sunt hipovitaminazele, consumul de tutun si alcool” Reprezinta_o inflamatie la_nivelul_pancreasulut } ‘sau reactii_alergice la Giferite substante colorante Poate fracuta sau cronica, Survine la cei cu ‘alcolism=- gore n_alimente sau produse_de ingtijire_a a Titiaza biliard, dar si in numeroase alte_* intl —_ —Fatngta Diareea | Dees an cee Consta In cresterea frecventel sau a canitatit sca» —* De ‘obicei de origine_itala, se poate insa datora si nelor zilnice. Are cauze multiple, cea mai frecventé, unor bacterii, Se caracterizeaza prin dureri ale gatului fiind de natura infectioasa. In majoritatea situatiilor o rai aes fe inghitit. Sunt mai frecvente in sezonul —iglendriguroasd ar putea preven raspandirea boli, - — Ve, ~ L Constipatia ura corectandu'se prin modificarea alimentatiel, in Dificultate in actul defecatiei. Poate aparea in sensul consumului unei cantitati mai mari de fibre cadrul unor maladii sau poate fi habituala, aceasta din vegetale. a . Gésiti raspunsul gresit. Glandele salivare mari, care-si vars produsul de secretie in cavitatea bucala prin intermediul unor canale excretoare, sunt: a glandele sublinguale; b. glandele retromaxilare; c. glandele parotide; d. glandele sub mandibulare. Coloana din sténga cuprinde unele secretii ale glandelor exocrine implicate in digestie, iar cea din dreapta substante componente ale acestora; asociati produsele de secretie cu substantele componente cores: punzatoare. 1. saliva a. HCl, pepsina, mucus, apa 2. sucul gastric b. amilaza, mucina, lzozim, electrolit, apa 3, sucul pancreatic c. mucus, peptidaze, dizaharidaze, lipaza, apa, electrolili 4 bila d peptidaze, lipaze, arilaze, nucleaze 5, sucul intestinal e pigmenti acii,lecitina, colesterol, electroiiti Stabilti daca enunturile legate prin conjunctia ,deoarece" sunt adevarate sau false; in cazul In care le con- siderafi adevarate, determinafi daca intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. 1. Lipaza este o enzima lipoltica, deoarece scindeaza grasimile in glcerol si acii grasi. 2. Deglutitia asigura trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac, deoarece aceasta se desfasoara in trei timpi. | Funct fordementol ce organiser ur) 2. Circulatia Sangele (fig. 87) este fluidul care circula in interi- orul arborelui cardiovascular; reprezinta cca 8% din masa corporala, Impreuna cu limfa, ichidul interstitial, lichidul cefalorahidian, per- si endolimfa, sangele con stituie mediul intern al organismului, Sangele este format din elemente figuiate si plas- ma (55% din volumul sangvin). Prin examenul microscopic al sangelui se observa trei tipuri de elemente figurate (reprezentand 45% din volumul sangvin - volum globular procentual sau he matocrit): « globulele rosii (hematii sau eritrocite) «globulele albe (leucocite); «plachetele sangvine (trombocite) Eritrocitele (hematiile) sunt celule fara nucleu, cu rol in transportul O, $i CO, si in mentinerea echil- brului acido-bazic. 4 a. Fig 81. Compoaiia stngehi: plasm b. clementefgurate 1. leur cocite; 2 hema 3. tombocite (plachete sangvine). Leucoditele, spre deosebire de eritrocite, poseda nucleu si mitocondri, Au capacitatea de a emite pseudopode si de a traversa peretele capiar prin por sai, trecand in tesuturi, proces numit diapedeza. Tipurile de leucocite si formula leucocitara sunt prezentate in pagina 125. Principala functie a leucocitelor consta in partic parea acestora la reactia de aparare @ organismului. Functia de aparare a sangelui Organismul uman vine permanent in contact cu agenti patogeni (purtatori de antigene) sau cu anti- gene libere. Antigenul este o substanta macromolecu- lara proteica sau polizaharidica straina organismulul si care, patrunsé in mediul inter, declangeaza produce- rea de catre organism a unor substante speciice, numite anticorpi, care neutralizeaza sau distrug anti genul. Anticorpii sunt proteine plesmatice din clasa gammeglobulinelor. Apararea se realizeaza prin doud mecanisme fundamentale: 1. apararea nespecificé 2. apararea specifica. Raspuns imun specific Componente Raspuns imun printar — Je primul contact cu antigenul respectiy Rasps imun secundar = se realizeaza pe sea limfocitelor cu memarie, Ja un contact ulterior cu acelasi antigen « Apararea nespecifica (Innascuta) este prezenta la toti cameni, Se realizeaza prin mecanisme celulare (de exemplu, fagocitoza) si umorale. Apararea nespe~ cific este 0 aparare primitiva, cu eficacitate medie, dar este foarte prompta. La ea participa anumite celule si substante preformate. + Apararea specifica (dobandita) se dezvolta tn ur- ma expunerii la agenti capabili sa inducd un raspuns imun (imunogene). Este de doud feluri (1) dobandita natural: a. pasiv, prin transfer transplacentar de an- ticorpé; b. activ, In urma unei boli si (2) dobandita ‘Antigen specific: — Sie ieebinostes in mecpiate spades] ' Activare - Limfocite B si “ Mecanisme de neutralizare a antigenului SSNS SSS SS eee eT TN ee eee EEE Een EE eee ee eee eee e aaa artificiak a. pasiv — administrare de antitoxine si gamma-globuline; b. activ — vaccinare. Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin oud tipuri de leucocite - limfocitele B si T - pe baza tunor mecanisme interdependente: (I) imunitatea umo- rala, care implica limfocitele B, si (2) imunitatea medi- ata celular (celulara), care implica primar limfocitele T. Vaccinarea declanseaza, in principiu, aceledsi me- canisme imunitare, cu deosebirea ca reactille produse {in organism sunt mai atenuate. Efectul final este dobandirea imunitati Plachetele sangvine - trombocitele sunt elemente figurate necelulare ale séngelui cu rol in hemostaza, Plasma sangvina contine apa (90%) si reziduu us- cat format din 1% substante anorganice (Na*, K*, Ca?*, Mg, CI, HCO;) si 9% substante organice, majori- tatea proteine (albumine, globuline, fibrinogen). Vezi si tabelul de la pagina 126, Grupele sangvine — transfuzia Membrana heratiilor are in structura sa nume- roase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen, numite aglutinogene. In plasma se gasesc 0 serie de compusi cu rol de anticorpi numite aglutinine, Cele mai importante aglutinogene intalnite la om sunt aglutinogenul zero (0), A, B si D, iar cel mai frecvent intalnite aglutinine sunt: a, omoloaga aglutinogenului A, si8, omoloaga aglutinogenului B. Prin excludere reciproca a aglutininelor si aglutino- tive rezultate in urma absorbtiel intestinale. Ea se for- meazé din unirea a trei vene: mezenterica superioaré, ezenterica inferioara si splenica 2 Re ST TEME SI APLICATII *Circulatia limfatica Prin sisternul limfatic (fig. 89) circula limfa, care face parte din mediul intern al organismului si care. in final, ajunge in circulatia venoasa. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circ lator sangvin prin doua caracteristici: «este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, an care. cauza capilarele sale formeaza retele terminale spre deosebire de capilarele sangvine care ocupa 0 po zitie intermediaré intre sisternul arterial si cel venos: « peretil vaselorlimfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine. ‘Sistemul limfatic incepe cu capilarele imfatice, care au aceeasi structuré ca si capilarele sangvine. —— a ee a rm rm ee fi UF Grout Fig. 89, Sisteralimftic «. evidentieres crenai dn regiunea super {ar deep b.evierierea den corporde | gang bter-er ‘vical 2. canalul toracic; 3. cistema chil 4. ganglion limfatici lombari; 5 ganglion’ infatil inghinal 6. gengioniifatici eile; 7. vera inf ek eal: 8 gargion subranabula 9, kticele andl mane Capilaree limfatice sunt foarte raspandite, ele gisin- curse in toate organele si tesuturile. Prin confluenta ca- pilarelor limfatice se formeaza vase lmfatice, care sunt prevazute la interior cu valve semilunare ce inlesnesc circulata imfet Pecetii vaselor mfatice au o structuré asemanatoa- re venelor. Pe traseul vaselorlimfatice se gésesc o serie de formatiuni caracteristce, numite ganglion limfatici (fig. 90), prin care ima trece in mod obligatori, ‘Ganglion imfaticirealizeaza rai multe functi: pro- duc linfocite si monocite, forreaza anticorp, au rol in circulatia lime, opresc patrunderea unor substante sté- ine, au rol de bariera in raspaniea infectilor. Limfa colectata cin difertele fesuturi si organe, dupa ce a strabatut gengionit regional, circula spre Fig 90. Ganglion iti 1 vase aferente; 2. caps fbroast 3. tre becule; 4. zona cortical: 5. vas eferent; 6, medlara trunchiurile limfatice mari, ajungand, In final in dou co- lectoare limfatice mari: canalul toracic si vena limfatica dreapta, Canalul toracic. Este cel mai mare colector limfatic si incepe printro dilatatie numita cistema chil, situata jin fata vertebrei L2. Urca anterior de coloana vertebrala, inapola aortej,strébate diafragma si patrunde in torace, deschizandu'se In unghiul venos format prin unires venei jugulare inteme din stanga cu vena subclavicularé stangé, are o lungime de 25-30cm, fiind prevazut cu valve in interior. El strange limfa din jumatatea infe- ricara si din patrimea superioara stanga ale corpulu. Vena limfatica dreapta. Are o lungime de 1-2.cm si colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a cor- pului, Se deschide la confluenta dintre vena jugular interna din dreapta si vena subclaviculara dreapta In fiecare minut se filtreaza, la nivelul capilarelor arte- tiale, 16 mL. apa. Din acest volum, 5 mL. se resorb tn sénge, la nivelul capatului venos al caplarelor. Volurnul de apa restant In tesuturi nu stagneaza, ci ia calea capi larelor limfatice. Debitul limfatic mediu este in jur de 1500mL/zi, insa poate varia mult in functie de factor hemodinamici locali, Splina Este un organ abdominal, nepereche, care apartine sistemului circulator. Ea produce limfocite, distruge he- matile batrane, intervine in metabolismul fierului si este tun organ de depozit sangvin (200-300 mL. de sange) pe care il trimite in circulatie in caz de nevoie (hemoragii, cefort fizic). Splina occupa loja splenica, cuprinsa intre colonul transvers si diafragm, la stanga lojei gastrice. Are © culoare brun-toscata si o masa de 180-200g. Vascularizatia arteriala a splinei este realizata de artera splenica, ramura a trunchiului celiac. Sangele venos este colectat in vena splenic, aceasta par- ticipand la formarea venei porte. “TEME SI APLICATI Funcfile fundamental ale orgasm umn Activitatea cardiaca Aparatul cardiovascular asiguré circulatia sngelu sia limfet in organism. Prin aceasta se indeplinesc do- ua functii majore: 1. distribuirea substantelor nutritive sia oxigenului tuturor celulelor din organism; 2, cole tarea produsilortisulari de catabolism pentru a fi exc- retati. Forta motrce a acestui sistem este inima (fig. 91) in timp ce arterele reprezinta conductele de distr butie, venele, rezervoarele de sénge, asigurand intoar cerea acestuia Ja inima, iar microcirculatia (arteriole, tetarteriole, capilare, venule), teritoriul vascular la n velul céruia au loc schimburile de substante si gaze. Inima Jnima ca .pompét. Rolul fundamental al inimi este acela de a pompa sénge. Fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valve care, in mod normal, impun deplasarea sdngelui intrun singur sens. 1LValvele atrio-ventriculare (mitrala si tricuspida), care separa atrile de ventricule, se deschid in timpul diastolei, permitand sangelui sa treacé in ventricule. Aceste valve se inchid in timpul sistole, interzicénd trecerea sangelui inapoi in atrit 2Nalvele semilunare (aortice si pulmonare) se deschid in timpul sistolei, permiténd expulzia sange- Iui In artere, si se inchid in diastola, impiedicand revenirea sangelui in ventricule. ‘Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitulul cardiac, care reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut. El este egal cu volumul de sénge pompat de un verr tricul la fiecare bataie (volur-batale), Inmultit cu frec- venta cardiacd. Volumul-bataie al fiecarui ventricul este, in medie, de 70mlL, iar frecventa cardiac nor- mala este de 70-75 batai/min; astfel, debitul cardiac de repaus este de aproximativ 51/min. Frecventa car- diacé este sub control nervos. Activitatea sistemului nervos simpatic determina cresterea frecventei car diace, in timp ce activitatea parasimpatica (vagala) 0 scade, Volumul-bataie variaza cu forta contract ventriculare, presiunea arteriala si volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei. In cursul unot eforturi fice intense, frecventa cardiaca poate creste pana la 200 de batai pe minut, iar volumul-bataie pana la 150mL, determinand o crestere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri, deci de 6 ori. In somn, de- bitul cardiac scade; in febra, sarcina si la altitudine, reste. Functia de pompa a inimil se realizeaza cu ajutorul proprietatilor muschitlui cardiac. Proprietatile fundamentale ale miocardului Depolerizarea unei celule cardiace este transmis celulelor

You might also like