Educatia pacientului cu afectiuni neurologice

in perioada embrionara sifilisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamei

pot leza creierul fragil al copilului ;
sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de inceperea copilului ;
sa nu se abuzeze de alcool, mai ales in timpul conceptiei copilului ;
mama sa se ferteasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul
dietetic ;
nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ;
control periodic al acuitatii vizuale, al T.A. ;
tratamentul H.T.A.
evitarea stersului emotional si al oboselii fizice ;
alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus
evitarea expunerii la caldura excesiva .
Evaluarea morfo-functionala a S.N. - aprecierea neurologica se face in functie
de starea persoanei si de graba cu care trebuie colectate date si cuprinde :
a) investigatii radiologice
Radiografia simpla :
a craniului - se pot determina anomalii traumatice, de dezvoltare sau
modificari tumorale ale oaselor ;
a coloanei vertebrale - cervicale, dorsale, lombare .
Pneumoencefalografia - care permite o localizare a leziunilor pe creier .
Examinarea se face prin injectarea de aer prin punctie suboccipitala sau lombara .
Procedura dureaza aproximativ 2 ore . Se observa pacientul indeaproape pentru
dureri de cap, greata, voma sau orice schimbare a culorii sau a functiilor vitale .
Dupa procedura pacientul va ramane culcat 24-48 ore, se supravegheaza
functiile vitale . Durerea de cap poate dura 48 ore pana se absoarbe aerul .
Venticulografia
examinarea se face prin injectarea cu aer direct in ventriculii laterali,
prin orificiile practicate in cutia craniana (trepanatie) ;
procedura se executa in sala de operatie ;
partea de sus sau din spate a capului este partial rasa ;
de obicei se foloseste anestezia generala (intravenos sau cu anestezice
inhalatorii) ;
dupa procedura este necesara observarea orificiului practicat
(hemoragie, secretie) .
Mielografia

se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spatiu subrahidian
prin punctie lombara sau ocipitala ;
pacientul este pozitionat lateral, cu genunchii si capul flectate (punctia
lombara) ;
dupa procedura substanta opaca se extrage prin alte punctii deoarece
lasata irita meningele (liprodolul) ;
Tomografia computerizata :
Pregatirea pacientului :
nu necesita masuri speciale de pregatire ;
durata - aproximativ 20-30 minute - fara substanta de contrast, 60 de
minute daca este facuta cu substanta de contrast ;
procedura nu este dureroasa ;
se face testarea sensibilitatii la iod, dasa se foloseste substanta de
contrast ;
dupa procedura nu apar efecte adverse .
Rezonanta magnetica nucleara
Aceasta procedura foloseste un magnet foarte puternic cu unde de
radiofrecvene si un computer pentru a produce imagini asemanatoare razelor X .
Este folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor, de
exemplu trunchiul cerebral .
Durata proceduri este de 60 minute .
Angiografia cerebrala (angiograma) - se face prin introducerea unei substante
radioopace in arborele vascular cerebral, ea permite aprecierea peretilor si lumenului
vascular, vizualizarea unor modificari directe, anevrism tumoral vascularizata sau
indirecte (depasire sau deformari ale vaselor) prin procese patologice vecine .
Pregatirea pacientului :
sedare, evaluarea functiilor vitale, testarea la iod ;
durata 2-3 ore ;
anestezie locala la locul punctiei ;
vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt carotida, vasele
vertebrale sau femurala ;
dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin
5 minute ;
se verifica frecvent locul punctiei pentru prezenta unui hematom ;
in cadrul folosiri carotidei, se verifica evaluarea aparitiei, a dificultati
respiratoriei sau deglutitiei ;
substantele folosite poate creste presiunea craniana
2

Angiografia mai poate fi executata folosind accesul venos (flebografia) .

Cateterul este introdus in vena de la brat . In cursul unei flebografii epidurale lombare,
cateterul se insereaza in vena femurala, se conduce pana la vena lombara ascendenta
sau pana la venele iliace interne . Se injecteaza apoi substante de contrast .
Prin aceste tehnici se depisteaza herniile discale lombare .
b) examinri radioactive cu radioizotopi
Tomografia cu emisie de pozitroni :
Aceasta implica folosirea unor substante radioactive care emit electroni pozitivi
(pozitroni) .
Pacientul fie inhaleaza gaz radioactiv, fie i se injecteaza o substanta
radioactiva .
Encefalo-scintigrafia, gama angio-encefalografia
Se injecteaza pe cale intra venoasa tehneiu marcat si se studiaza emiterea
razelor gama, imediat si dupa 3-4 ore . Se utilizeaza pentru diagnosticarea tumorilor
(meningeoame), hematoame, abcese sau infarctul cerebral .
La nivelul maduvei, se utilizeaza alte elemente radioactive (ex : albumina umana
marcata cu iod radioacativ) care se injecteaza in L.C.R prin punctie lombara .
c) examinri electrice
Electroencefalografia (E.E.G.)
Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului . Legatura cu pacientul sea
face prin cabluri cu electrozi mecanici . Se pot inregistra simultane 4,6,8,10,12 sau 24
derivatii dupa numarul canalelor pentru care sunt constituite .
E.E.G se utilizeaza in :
- diagnosticul diferntial al formelor de epilepsie, al infectiilor neurologice, al
traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori cerebrale .
Pregatirea pacientului :
3 zile inainte se utilizeaza medicatia ;
scalpul si parul sa fie curate (se spala parul) ;
i se explica procedura : durata de 1 ora sau mai mult, testul nu este
dureros, electrozii sunt atasati pe cap ;
pacientul sta pe scaun sau culcat pe pat cu ochii inchisi, pentru ca
biocurentii produsi de contractiile musculare modifica rezultatul .
Electromiografia (E.M.G.) - masoara activitatea electrica a muschilor.
Activitatea electrica poate fi auzita prin intermediul unui difuzor si vazuta pe un
oscilscop si poate fi desenata in acelasi timp .
E.M.G. ajuta la identificarea problemelor neuromusculare (compresiunea
radacinilor nervilor, atingerea tunchiurilor nervilor periferici, miopatii), de asemenea
3

se poate face diagnosticul diferential intre paraliziile de origine periferica si paraliziile

de origine centrala (prin examenul electric al nervilor si muschilor)
Pregatirea pacientului :
se explica procedura, durata este de 45 minute pentru un muschi, se
resimte un anume disconitort cand sunt inserate electrozii ;
curentul alectric produce de asemene disconfort .
Procedura :
electrozii sunt inserati pe muschii scheletici ;
curentul electric trece prin electrozi .
d) punctia lombara - oscipitala o importanta deosebita la sectiile de neurologie
este recoltarea la care asistenta trebuie sa o pregateasca pentru medic asigurand
instrumentele, recipientele eventual mediile de cultura necesare la recoltare .
Punctia lombara se face pentru a masura presiunea, pentru a extrage lcr in
vederea unor analize, asa se verifica prezenta sau absenta sangelui .
Toate punctiile lombare vor fi precedate de un examen al fundului de ochi pentru
a verifica presiunea intracraniana .
e) examenul fundului de ochi (oftalmoscopie) :poate pune in evidenta o staza
papilara semn de hipertensiune intracraniana si atropie optica
f) echo-encefalografia - examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelor
g) examen de laborator :
Examenul sangelui :
ionograma ;
R.B.W. ;
analiza gazelor .
Examenul urinei :
- electrolii eliminati .
h) explorarea clinica a bolnavilor
Recoltrile de produse biologice pentru analizele de laborator se vor face numai
dupa prescriptia medicului, pentru glicemie, lipemie, colesterolemie, analize serologice
si imunologice si alte analize cerute de la caz la caz .
Pentru explorrile morfofunctionale, bolnavul va fi insotit de asistenta si
transportat cu fotoliu rulant sau targa . Daca se suspiconeaz o hemoragie cerebromeninger transportul se va face cu ce mai mare grija, incarcarea si descarcarea
bolnavului pe targa se va face cu miscari blande, sprijinand totdeauna capul in pozitie
de flexiune moderata, pentru a nu provoca o rana hematologica .

Planul de examinare, natura examinarilor, mediul in care se executa, ca si

rezultatul care se asteapta de la examinarile respective trebuie explicate bolnavului
pentru a preveni stresurile inutile si a cistigo colaborarea lui la examinari .

Aprecierea strii neurologice

Culegerea datelor :
cand a intervenit boala ;
instalarea simptomelor (durere de cap, vertij, modificari de vedere,
slabiciune) ;
se apreciaza modul de comportare (iritabilitatea, pierderea memoriei,
agnozie - incapacitatea de a recunoste obiectele personale, locuri .
Manifestari de dependenta :
a) tulburri de motilitate
diminuarea fortei musculare :

pareza - diminuarea fortei musculare ;

paralizie - absenta completa a fortei musculare ;

hemiplegie - paralizia unei jumatati de corp ;

paraplegie - paralizia partii inferioare a corpului ;

diplegie - parazilia partilor similare (simetrice) ale celor 2 jumatati ale

corpului ;
nemoplegie - paralizia unui singur membru ;

tetraplegie - parazilia celor 4 membre .

modificari de tonus muscular :

hipertonie sau contractura musculara, exagerarea tonusului ;

hipotonie musculara diminuare tonusului

Tulburarile de tonus pot exista si asociate cu paralizia astfel :

hipertonie + paralizia = paralizie spastica ;
hipotenie + paralizia = paralizia flasca .
b) tulburari ale ortostatiunii si mersului
5

Studiul ortostatiunii si mersului ne furnizeaza date asupra fortei musculare si

asupra tonusului muscular al membrelor inferioare si ale echilibrului
mers talonat (in TABES) - mersul este necoordonat, pacientul aruncand
picioarele si lovind pamantul cu calcaiele ;
mers cosnd (in hemiplegie, in stadiul de recuperare), gamba este
rigida, membrul inferior este intins - aspectul fiind de mers cosind ;
mers stepat - gamba fiind ridicata sus, pentru a nu lovi pamantul cu
varful piciorului (leziuni ale mersului motor periferic - polinevritic ;
ataxie - tulburari de coordonare a miscarilor .
Poate fi :

ataxie statica - tulburari de echilibru stand in picioare, risc de cadere ;

ataxie locomotorie (kinetica) - tulbuari de echilibru in mers

c) miscari anormale :
tremuraturi (boala Parkinson, alcooliism, BASEDOW, scleroza in plagi)
- pot fi generalizate sau localizate (la maini, cap) ;
spasme sau crampe - contracturi (tetanie, tumori cerebrale, tetanos) ;
convulsiile - crize de contractii musculare, urmate de relaxare
(epilepsie, hipertensiune intracraniana ;
ticuri - miscari clonice involuntare, rapide, care se repeta in mod
stereotip : ale ochilor, gurii, bratului, piciorului ;
mioclemii - contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de
muschi ;
miscarile coreice - miscari involunatre dezordonate bruste si rapide
(coree) ;
miscari atetozice - miscari involuntare lente (leziuni extrapiramidale) .
d) tulburari de sensibilitate
Subiective :
Parestezie :
senzatii de intepatura ;
furnicaturi ;
ameteli .
Senzatie penibila de intepaturi, furnicaturi, ameteli aparute fara o cauza
aparenta - parestezie
Durerea - durerea de cap . Din perspectiva neurologica, durerea de cap poate
avea mai multe cauze : tumori, hemoragii intracraniene, inflamatia mengelui, dilatarea
6

vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxie cerebrala, traumatisme craniene,

hipoxie cerebrala, boli sistemice ale ochiului, urechii sau sinusurilor .
Obiective :
Se cauta prin diferite metode : sensibilitate superficiala (tactila, termica si
dureroasa) si sensibilitate profunda (artrokinetica si vibratorie)
Tulburari ale sensibilitatii obiective :
anestezic - pierderea sensibilitatii (zone ale pielii, in care senzatia este
absenta) ;
hipoestezie - diminuarea sensibilitatii ;
hiperestezie - accentuarea anormala a sensibilitati pielii pana la
senzatia dureroasa .
e) tulburari ale reflexelor
O miscare reflexa este o contractie musculara involuntara provocata printr-un
stimul :
are flexia - abolirea reflexelor ;
hiperreflexia - exagerarea reflexelor .
Se caracterizeaza :
a) reflexe osteotendinoase (se examineaza prin percutia unui tendon) si sunt
reflexe de intindere a muschilor = miotatice
reflex achilian (tendonul achilian) ;
reflex rotulian (tendonul rotulian) ;
reflex biciptal (tendonul bicepului la plica cotului) ;
reflex triciptal (tendonul tricepsului) .
b) reflexe cutanate :
reflexe cutanate abdominale (se obtin prin atingerea peretelui
abdominal cu partea neascutita a acului) ;
reflex cutanat plantar (excitarea marginii externe a plantei - semnul
BABINSKI) .
c) reflexe vegetative :
- reflexul pupilar la lumina (proiectia unui fascicul luminos pe pupila - provoaca
mioza) .
d) reflexe mucoase - reflexe superficiale ale nervilor cranieni :
reflex cornean (atingerea corneei cu o bucatica de vata - este absent in
coma) ;
reflex paltin - atingerea mucoasei palatine ;
reflex faringian - atingerea mucoasei faringiene .
f) tulburari trofice :
7

atrofie musculara ;
escare cutanate ;
anchiloza articulara .
g) tulburari sfincteriene :
retentie - urinara, fecala (constipatie) ;
incontinenta - urinara fecala .
Tulburarile sfincteriene pot fi cauzate de abolirea controlului asupra reflexelor
de mictiune si de defecatie saui de abolirea acestor reflexe .
h) comunicare ineficienta la nivelul intelectual si afectiv
In cadrul alterarii starii mentale, pot aparea :
Tulburari la nivel intelectual :
capacitatea de a gandi abstract (se poate testa rugand pacientul sa
explice un proverb) ;
dezorientarea in timp si spatiu (se pun intrebari : data, locul) ;
pierderea memoriei (se pun intrebari, fapte recente, fapte din trecut) .
Tulburari la nivel afectiv :
fuga de idei ;
logoree, mutism ;
stare depresiva si euforica, anxietate, apatie, iritabilitate, agresivitate,
idei de suicid, idei de persecutie ;
labilitate emotionala (dispozitia trece repede de la o extrema la alta) ;
dispozitia persoanei este nepotrivita subiectelor discutiei (nevoia de a
comunica) .
i) tulburari de limbaj :
dizartria - dificultate in articulatia cuvintelor ;
anartria - imposibilitate de a articula cuvintele ;
afonie - pierderea vocii ;
afazie - pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau si scris
sau de a intelege limbajul vorbit sau scris .
j) tulburari de praxie :
aproxie - incapacitatea de a executa corect gesturile ( de exemplu :
manipularea adecvata a obiectelor uzuale) .
k) tulburari de constienta :
somnolent, obnubitat, confuz, coma - superficiala, medie, profunda,
ireversibila (depasite) .

Examenul nervilor cranieni

Nervii transmisi de la si catre muschii care ii permit persoanei miscarea si

activitati zilnice .
Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari ca de exemplu : pierderea
vederii la un ochi, inegalitate pupilara, perturbarea gustului, mirosului, paralizie
faciala, greutate in deglutitie, dificultate in a ridica umeri sau a intoarce capul .
Pentru a identifica prezenta unor asemenea leziuni trebuie testat fiecare nerv
cranian prin examenul nervilor cranieni : nervii afectati si manifestari de dependenta
(semne si simptome) .
Nervul numarul I (olfactiv) - acest nerv este testat rugand pacientul sa tina ochii
inchisi si sa identifice mirosul .
Substanta mirositoare (cafea, tutun, sapun, menta, este tinuta in dreptul fiecarei
nari, in timp ce cealalta nara este blocata :
anosmie - absenta mirosului ;
hiposmie - diminuarea sinusului olfactiv ;
parosmie - confundarea mirosului .
Nervul numarul II (optic)
amauroza (orbire) - pirderea completa a vederii ;
ambliopie - diminuarea activitatii vizuale ;
ingustarea campului vizual :

scotom - puncte luminoase sau o pata care marcheaza o parte a campului

vizual ;

hemianopsie - pierderea vederii la cei doi ochi in jumatatea campului

vizual .
acromatopsie - abolirea perceperii culorilor ;
daltonism - abolirea perceperii anumitor culori (in general rosu si
verde) ;
hemeralopie - scaderea vederii in conditii de iluminare redusa ;
nictalopie - vedere mai buna seara decat ziua .
Nervul numarul III, IV si VI (oculommotor, comun, traheal, oculomotor extern)
ptoza - caderea ploapei superioare (III) ;
diplopie - vederea dubla (III, IV,VI) ;
midriaza - dilatarea pupilei ;
strabism - vedere saie ;
amizococie - inegalitate pupilara .
Nervul V (trigemen)
9

Este un nerv mixt, avand o componenta motorie si una senzitiva . Este cel mai
mare nerv cranian . Partea motorie inerveaza muschiu temporal si cei maxilari, partea
senzitiva inerveaza corneea, fata, capul si orice membrana mucoasa .
Testarea componentei senzitive se face din punct de vedere al durerii,
temperaturii, atingeri si prin aprecierea reflexului cornean .
Lezarea acestui nerv produce :
nevralgie faciara ;
anestezia fetei, mucoasei bucale, nazale ;
trismus - inclestarea maxilarelor prin contractura maseterilor .
Nervul numarul VII (facial)
Nervul mixt, care este responsabil cu miscarea faciala si de senzatie gustativa .
Partea motorie se testeaza rugand pacientul sa realizeze anumite miscari faciale
.
Examinatorul observa slabiciunea musculara, incapacitatea de a zambi, de a
inchide complet ambii ochi, de a arata dintii, de a strange buzele, de a umfla obrajii .
Senzatia gustativa este testat plasand sare, zahar sa o substanta amanuoe pe
limba pentru a fi identificata .
Leziunile nervului facial produce paralizia faciala :
ochiul larg deschis (lagoftalmie) ;
comisura bucala mai coborata de partea bolnava ;
gura este deviata de partea sanatoasa ;
nu poate fluiera si sufla .
Nervul numarul VIII (acustico-vestibular)
vertij ;
tulburari de echilibru ;
nistagmus - miscari oscilatotii ritmice ale globilor oculari in toate
directiile ;
surditate - testare cu diapazonul si audiometria .
Nervul numarul IX, X, XI (glosofaringian, vag, spinal)
tulburari de gust, anestezia fundului gatului, tulburari de deglutitie
pentru solide
(IX), refularea pe nas a lichidelor (X, XI) ;
disfagie ;
paralizia laringelui, a valului palatin, (X, XI) si a muschilor sternocleido-mastoidian (XI) .
Nervul numarul XII - hipoglos

10

hemiparalizia si hemiatrofia limbii cu tulburari in articularea

cuvintelor, in masticatie si inghitire .

Particularitile de ngrijire a bolnavilor

cu afeciuni neurologice
Bolnavii din sectiile neurologice sunt oameni, cu deficite motorii, adesea cu
tulburari de vorbire si de alimentatie, retentie sau incontinenta urinara si fecala sau cu
dureri insuportabile, care ii duce pana la pragul sinuciderii . Din acest motiv, bo;lnavii
cu suferinte nevrotice, pe langa o ingrijire atenta, cunostinte de inalt nivel profesional,
pretinde asistentei o atitudine intelegatoare si profunda umanitara .
Asigurarea conditiilor de mediu :
sectiile de neurologie sunt mai putin circulate de bolnavii din alte
sectii ;
saloanele cu 2-4 paturi, bine nclzite T = 20-220C si bine aerisite ;
paturile sunt cu un confort sporit, somiera articulate, saltele de latex
polietilen, sau pneumatice anti-decubit sau cu saltele cu apa, bolnavii fiind uneori
imobilizati timp indelungat la pat .
Deficientele motorii ale unor bolnavi implica utilizarea aprtoarelor laterale pentru a nu cadea din pat .
Imobilizarea indelungata a bolnavilor necesita utilizarea tuturor anexelor de
confort la pat : rezemtoare, traveele, masa mobila la pat, sustinuti de paturi pentru a
face mai suportabila pastrarea repausului absolut .
La pat exista semnalizator care se fixeaza la vederea si indemana bolnavului, in
partea membrului sanatos.
Ingrijirile generale - legate de igiene corporala a bolnavului fara deficit motor,
trebuie lasate in grija lor .
Bolnavii mai gravi, daca se permite starea lor si cu avizul medicului pot fi scosi
din pat si ajutati la toaleta zilnica . La cei grasi se va face baie la pat .
Pozitia bolnavului la pat este in funcrie de deficitul motor, hipersensibilitatea
sau de lipsa de sensibilitate a unor regiuni sau a unui membru . In acest caz asistenta a
veghea ca bolnavul sa nu-si maltrateze membrele lipsite de sensinilitate prin pozitie,
necontrolate . Bolnavul trebuie schimbat din pozitie in pozitie (decubit dorsal, lateral
drept, decubit ventral, lateral stang), insa pe partea lezata trebuie lasat mai putin decat
pe partea sanatoasa si pentru a evita aparitia escarelor de decubit si a pneumoniei
hipostatica . De asemenea pentru prevenirea escarelor de decubit se utilizeaza anexele
de confort : perne elastice, colaci de cauciuc, saltele antidecubit, inele de sprijin si
altele precum si mentinerea bolnavului in stare uscata si curata, frictiuni alcoolice

11

repetate in cursul zilei, pudraj cu talc, intretinerea suprafetei patului curat, fara cute
pe cearaf sau obiecte straine in pat .
In caz de incontinenta sau retentie urinara se aplica sonda vezicala permanenta
FOLLEY .
Alimentatia - trebuie sa fie mixta, echilibrata, bogata in proteine, vitamine si
saruri minerale, hipolipidica si normo-calorica . Aportul de clorura de sodiu este
stabilit de medic de la caz la caz . Numerosi bolnavi au tulburari de deglutitie, motiv
pentru care nu trebuie insistat deoarece se ajunge la fenomene de asfixie prin
patrunderea bolului alimentar in caile respiratorii . La acesti bolnavi alimentele trebui
sa fie de consistenta pastoasa, iar consumul alimentar se face numai in prezenta
asistentei .
Unii bolnavi nu se pot alimenta singuri din cauza tremurturilor, varsa alimentul
din lingura sau castron, vesela cu alimente si atunci vor fi ajutatii de asistenta de salon
.
Dupa alimentatii pot ramane resturi alimentare in cavitatea bucala si apoi
aspirate, motiv pentru care cavitatea bucala trebuie controlata si la nevoie efectuate
toalete cavitatii bucale . Daca in cursul alimentatiei se instaleaza tulburari de
respiratie => medicul .
Asistenta asigura aportul necesar de lichide in limita posibilitatilor pe cale
bucala si pe cale parenterala numai la dispozitia medicului .
Asistenta va supraveghea tranitul intestinal ritmicitatea evaluarilor de fecale .
In caz de constipatie se va incerca reglementarea tranzitului intestinal prin mijloace
dietetice sau la nevoie prin clisme evacuatoare, se va evita administrarea de purgative
pentru a nu da obisnuinta .
Supravegherea bolnavilor
Bolnavi de la sectia de neurologie adesea sunt nelinistiti, in stare de
hiperexcitaii sau din contra sunt apatici, somnolenti sau obnubilati . numerosi bolnavi
se interneaza in stare de coma sau dupa o perioada de spitalizare, de la cateva ore, la
cateva zile pierd cunostinta .
Bolnavii de la sectia de neurologie necesita o supraveghere deosebita . Alaturi
de urmarirea parametrilor biologici obisnuiti la toti bolnavii la sectia de neurologie .
Trebuie avuta in vedere posibilitatea instalarii celor mai variate manifestari
alarmante : tulburari de respiratie, convulsii generalizate sau localizate, impotenta
functionala a membrelor, diferite forme de vertij sau tulburari vizuale .
Bolnavii nesupravegheati se pot scula din pat si in urma unor deficite motorii
sau tulburari de echilibru, pot face accidente cu consecinte grave . Bolnavii cu
motricitate, echilibru sau vedere deficitara, trebuie sa fie insotiti in saloane sau pe
12

coridoare . Daca se intampla ca bolnavul sa cada => medicul deoarece in cursul

accidentului, bolnavii pot suferi traumatisme cranio-cerebrale, in aparenta minor care
cauzeaza o hemoragie, a caror simptomatologie clinica se va manifesta ulterior, peste
cateva ore sau zile .
La bolnavii cu afectiuni neurologice pot sa apara trecator manifestarile psihice /
Bolnavii vrstnici cu afectiuni vasculare cerebrale, noaptea se dezorienteaza,
devin nelinistiti, cu un comportament tulburat si de aceea ei necesita o supraveghere
mai atenta si noaptea deoarece se scoal din pat si cad .
Amplasarea lor se va face in apropierea becului de orientare de la usa salonului
si cu avizul medicului se scot din medicatia lor preparatele barbiturice .
Alimentarea bolnavilor - la bolnavii cu tulburare de deglutitie se va face in
solutie sau prafuri - tabletele vor fi sfrmate . Unele medicamente au efecte secundare
neplacute, ca uscaciunea gurii, lipsa de secretie salivara, tulburari vizuale, ele vor fi
raportate medicului pentru a hotara consumarea sau schimbarea medicamentului .
Bolnavii imobilizati durabil la pat cu suferinta sistemului nervos, sunt
predispusila infectii ei facand foarte usor pneumonii hipostatice suprainfectate,
bronhopenumonii, infectii urinare, piodermii . In aceste cazuri, medicatia si
tratamentul sau profilaxia infectiilor ci antibiotice .
Ingrijirea bolnavilor la sectile de neurologie trebuie sa cuprinda si prevenirea
contracturilor musculare si a pierderii functionalitatii articulatiilor . Omiterea timpului
oportun pentru inceperea tratamentului activ face ca bolnavul sa se vindece cu sechele
ireparabile .
Medicul stabileste momentul cand se poate incepe masajul grupurilor musculare
in cauza, care va fi urmat de miscari pasive ale articulatiilor membrului interesat, si
apoi de gimnastica activa la pat . Masajul si gimnastica incepute din timp si executate
cu bolnavul cu rabdare si perseverenta in mod gradat, progresiv, insotit de incurajarea
lui u tact si blandete, de obicei provine contracturile ireparabile, si creeaz bazele
necesare procesului de recuperare . Adesea bolnavii sunt interesati in faza
contracturilor constituite cu articulatii deformate, sau cu escare de decubit profunde,
infectii urinare, ei fiind deprimati si vazand viitorul fara perspective, ceea ce
agraveaza si mai mult starea lor .
Atitudinea integatoare a asistentei, discutarea cu bolnavul a planului de
examinare si a tratamentului poate ameliora starea psihica a bolnavului, obinnd
cooperarea lui la procedeele (uneori neplacute) de ingrijire .

ngrijirea pacienilor cu hipertensiune intra-craniana (H.T.I.C.)

13

Cutia toracica contine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo-rahidian

si vasele de sange . Orice marire a volumului continutului cutiei craniene produce
crestera presiunii intra-craniene (P.I.C.) deoarece cutia craniana este inchisa, rigida,
inextensibila .
Fiecare din cele 3 sectoare parenchimatos lichidian si vascular - pot fi interesate
izolat sau in asociere .
Izolat H.T.I.C. poate aparea prin :
1) acumularea de lichid transsudativ in tesutul cerebral = edem cerebral
(tulburari de vaso-motricitate cerebrala, in boli care distrug permeabilitatea
membranelor celulare, permeabilitatea capilarelor, in unele intoxicatii, neuroinfectii
(alergii) .
2) H.T.I.C. prin prezenta L.C.R. (lichid cefalorahidian) in exces = hidrocefalie
(dupa meningite, hemoragii dupa traumatisme cranio-cerebrale, tumori
cerebrale .
3) H.T.I.C. de cauza vasculara :
existenta unui obstacol pe caile venoase cerebrale va conduce la acumularea de
sange la nivelul cerebral ;
vasodilatatia excesiva a arterelor, distensia pasiva a vaselor - in cazul hipertensiunii arteriale paroxistice .
Circumstane de apariie :
blocarea drenajului sistemului venticular, absortia scazuta a continutului cranian ;
presiunea intracraniana poate sa creasca si temporar pentru o perioada scurta
(efort de defecatie, stranut, tuse) .
Dupa aceste cauze se intrerup, presiunea revinela normal .
Manifestari de dependenta in H.T.I.C. (semne si simptome) :
Cefalee :
apare la 90% din pacienti, intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a
doua parte a noptii, spre dimineata ;
se accentueaza dupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului ;

14

localizarea cea mai frecventa este fie occipito-cervicala fie fronto-supraobitara

sau cele doua zone asociate ;
diminua dupa varsaturi ;
nu cedeaza la antialgice .
Cefaleea poate sa lipseasca in tabloul clinic al H.T.I.C.
Varsaturile :
spontane ;
explozive (in jet) ;
neprecedate de greturi ;
nu sunt legate de alimentatie ;
provocate, uneori de miscarea capului .
Vertij :
senzatie de ameteala .
Tulburari vizuale :
paralizia nervilor oculo-motori cu dedublare ;
dedublarea imaginii - dipoplie (dedublarea scade cand pacientul inchide sau isi
acopera un ochi) ;
vedere estompata .
Edem papilar :
se descopera la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta
unor mici zone hemoragice in retina) .
Semnul pupilei :
inegalitate pupilara (midriaza unilaterala) .
15

Eventual pe masura ce tensiunea intra-craniana creste are loc dilatarea

bilaterala .
Tulburari psihice :
apatie, indiferenta, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scaderea
capacitatii intelectuale, confuzie .
Tulburari vegetative :
bradicardie, dar pe masura ce P.I.C. continua sa creasca poate aparea tahicardie ;
bradipnee - dificultate respiratorie prin hipoxie .
Hipoxia cauzeaza si cresterea P.I.C. .
Crize epileptice - manifestari
Complicatii potentiale :
sindromul de angajare (hernii cerebrale), deplasarea unei portiuni din creier intrun orificiul inextensibil (de exemplu angajarea amigdalelor cerebrale in gaura
occipitala) .
Problemele pacientului :
cefalee - disconfort din cauza tensiuni exercitata asupra vaselor sanguine intracraniene ;
varsaturi ;
modificari ale respiratiei, circulatiei ;
dezechilibru fizic ;
modificarea secretiei senzoriale : vederea ;
modificarea procesului gandirii, modificarea starii de constienta ;
complicatii potentiale - hipoxie cerebrala, modificarea integritatii fizice .

Obiective :
16

Pacientului :
sa i se reduca P.I.C. ;
sa i se diminueze durerea de cap ;
sa i se diminueze varsatura ;
sa i se mentina functiile vitale in limite normale, permeabilitatea cailor
respiratorii, oxigenarea creierului ;
sa coopereze in masurarea capacitatii sale ;
sa-i fie mentinuta orientarea pacientului ;
sa nu prezinte complicatii
Interventii : rol propriu si delegat
pentru reducerea presiuni intra-craniene :

se ridica capul pacientului fata de pat, sub un unghi de 15-30 grade

(faciliteaza drenajul venos) ;

in reduc activitatile care maresc P.I.C. ;

se evita flectarea coapselor, gatului, sa evite rotirea capului ;

pentru prevenirea efortului de defecatie, se administreaza la indicatia

medicului un laxativ usor ;

se evita intoarcerea in pat - iar cand este permisa intoarcerea si miscarea in

pat pacientul va expira cand le executa .

monitorizarea echilibrului hidric :

se limiteaza consumul de lichide ;

17

 se monitorizeaza eliminarea (cand se administreaza manitol se face prin

intermediul unui cateter) .
interventii legate de durere, respiratie si comunicare :

se identifica cauza durerii, localizarea ei, caracterul durerii, momentul

aparitiei (spre dimineata daca durerea se intensifica la efort, tuse, stranut) ;

se aplica comprese reci pe frunte care pot alina durerea ;

se asigura mentinerea oxigenrii creierului (hipoxia cerebrala este prevenita
prin mentinerea functionalitatii cailor respiratorii si reducerea P.I.C.) ;

se stabileste o comunicare cu pacientul folosind atingerea, vocea calma,

linistita ;

se mentine un mediu bine luminat ;

dipoplia se elimina prin intermediul unui pansament la ochi .

la indicatia medicului :

se administreaza O2 inainte si dupa aspiratie ;

se administreaza lichide intravenos (manitol, solutii de glucozat, hipertone

(20-50%), corticoizi sau solutii clorurate izotone .
Interventia asistentei (de schimbare a pozitiei de aspiratie) sa se faca la
intervale mai mari numai cand este necesar, pentru a-i permite pacientului sa se
odihneasca .

ngrijirea pacienilor cu A.V.C. (accidente vasculare cerebrale)

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos .
Accidentele vasculare cerebrale sunt determinate de modificarile circulatorii
cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti de corp, asociata sau
nu cu tulburari de echilibru, senzitiv, senzorial si de limbaj .

18

Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta

este denumit si ICTUS APOPLECTIC (ictus = brusc, subit, apoplexie = lovitura,
suprimare brusca a functiilor unui organ) .
Aceste tulburari de motilitate (a functiei motorii, motorii musculare pot ei da
diferite grade), pareze (diminuare fortei musculare), pana la paralizii (disparitia totala
a functiei motorii = plegie) .
Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate,
senzoriale, sfincteriene, trofice .
Clasificare :
Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate din punct de vedere anatomoclinice in :
1) ischemia cerebrala - suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei
cerebrale pe o anumita zona a creierului - in care sunt cuprinse :
a) infarctul cerebral care poate fi dat de :
tromboza arterelor cerebrale ;
embolia arterelor cerebrale .
b) ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)
2) hemoragie cerebrala - accidentele vasculare cerebrale hemoragic la randul
sau poate fi dat de doua afectiuni complet diferite :
a) hemoragie cerebrala - revarsat de sangele difuz in tesutul cerebral ;
b) hematomul intracerebral - colectie sanguina bine delimitata localizata in
substanta alba .
3) hemoragie subarahmoidiana - revarsat sanguin situat in spatiul
subarahmoidiana produs de o ruptura vasculara . Revarsatul este in stare fluida si nu
are efect compresiv asupra encefalului .
mai pot fi cuprinse in accidentele vasculare cerebrale si :
4) encefalopatie hipertensiva
5) tromboflebitele venelor cerebrale - sunt procese inflamatorii al venelor si
sinusurilor cerebrale .
Cauze de aparitie :
ateroscleroza proces patologic complex - caracterizeaza prin distrugerea fibrelor
elastice a peretilor arteriali, inlocuire lor ca fibre conjunctive colagene - o ratie
scloretica cu depunerea intre ele a unei substante groase (colesterol) si a calciului ;

19

hipertensiune arteriala cardiopatii emboligene (cardiopatie valvulara, fibrilatie

arteriala, infarct de miocard, cardiopatie ischemica) ;
traumatisme craniene ;
malformatii vasculare ;
alte cauze :

etilism acut ;

diabet ;

intoxicatie acuta ;

tumori cerebrale ;

sindromul hemoragipar ,
Simptomatologie :
Diagnosticul se bazeaza in general pe bruschetea debutului - debut brusc in
majoritatea cazurilor .
hemiplegie :

paralizia unei jumatati a corpului ;

stanga sau dreapta sau hemipareza, hemiparestezi (paralizii = furnicaturi)

in partea hemiplegica extremitatile ridicate cad rapid .
tulburari senzitive :

subiective : tot ceea ce spune bolnavul ca simte - arsuri, furnicaturi, senzatie

de caldura, rece ;

obiective : se pun in evidenta de examinator .

20

tulburari senzoriale (tot ceea ce tine de organe de simt) :

de vaz : pierderea monoculara sau binoculara a vederii ;

de auz ;

de gust ;

de miros .

tulburari de vorbire - in leziuni ale emisferei stangi (disfazie, afagie) ;

tulburari sfincteriene - bolnavii nu-si pot controla emisiune de urina, de scaun .
Ischemia cerebrala - apare la bolnavii de peste 60 ani, cu atero-scleroza
cerebrala, cu cardiopatii emboligene, cu antecedente de ischemie cerebrala
tranzitorie .
semne prodromale (nu preceda hemoragia cerebrala) :

pareze sau parestezii ;

defecte de vorbire ;

tulburari de vedere ;

vertij .

debutul poate fi brusc sau intermitent progresiv ;

semnele pot sa apara noaptea in somn . Bolnavii care nu-si pierd starea de
constienta se trezesc diminineata cu deficit motor de tip hemiplegic .
daca apare coma este superficiala ;
L.C.R. clar se pune in evidenta dupa punctia rahidiana .

21

Hemoragia cerebrala - apare la bolnavii de 50-60 ani cu hipertensiune arteriala

:
debut brusc cu instalare rapida si totala a hemiplegiei ;
cefalee violenta unilaterala, ameteli care preceda coma ;
coma profunda ;
apare in plina activitate (efort, stres psihic) cu tulburari vegetative grave :
varsaturi, transpiratii, facies vulturos, respiratie CHEYNE - STOKES), tahicardie - ele
nu apar in ischemia cerebrala ;
semne neurologice :

reflexe osteotendinoase disparute ;

semn BABINSKI prezent bilateral (la excitarea prin atingerea usoara a

talpii apare ca raspuns un reflex : ridicarea degetelor si rasfirarea lor) ;

pupile dilatate, nu reactioneaza la lumina .

semne de iritabilitate meningiana ;

L.C.R. hemoragic se pune in evidenta dupa internare .
Hemoragie subarahnoidiana
Debutul supraacaut este foarte rara si se caracterizeaza prin coma profunda si
crize de rigiditate prin decerebrare (aparitia unei contractii rigiditate in extensiune) .
debutul acut este forma cea mai frecventa si se caracterizeaza prin :

cefalee violenta urmata de instalarea comei ;

coma superficiala (1-2 zile) ;

sindrom meningian : varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, semnul

KERNIG (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la incercarea de ridicare a
22

trunchiului in pozitie sezinda), semnul BRUDZINSKI (flectarea puternica, la un

membru inferior, a gambei pe coapsa si a copsei pe bazin, determina, in mod reflex, o
miscare similara la membrul opus) .
debut subacut si insidios se caracterizeaza prin cefalee, cu accentuare progresiva
si discret sindromul meningian .
In perioada de stare hemoragia subarahnoidiana se caracterizeaza :
cefalee violenta ;
sindrom meningian ;
L.C.R. hemoragic .
La acestea se pot adauga si alte semne de agravare ca modificarea starii de
constienta, semne neurologice .
Diferentierea hemoragiei cerebrale si ischemiei cerbrale se pune in evidenta
prin tomografie computerizata .
Interventii de urgenta
Transportul unui bolnav cu accident vascular hemoragic, mai ales in primele
ore, are consecinte agravante .
Pina la venirea medicului, cadrul mediu va efectua primele masuri :
va elibera bolnavul de orice stransoare la gat (desfacerea nasturilor, scoaterea
cravatei) ;
scoaterea protezelor dentare ;
se va urmari respiratia si se va lua masuri de eliberare a cailor respiratorii
(resuscitare C.R.)
masurarea tensiunii arteriale ;
pozitia bolnavului - ridicat in pozitie semisezand (cand nu a avut loc o ischemie
cerebrala) ;
medicul va hotara momentul transportarii la spital . De preferat este sa se aplice
asistenta de urgenta la domiciliu, cel putin 24 ore . Aceasta in cazul in care bolnavul
23

nu manifesta tulburari de respiratie grava care necesita internare in spital pentru

respiratie asistata .
Accidentele vasculare survenite pe strada sau la locul de munca impun
transportul cu mijloace corespunzatoare la spital, unde se solicita obligatoriu examen
neurologie .
Interventii in spital
Examinari de urgenta :
oftalmoscopia (examenul fundului de ochi) - pune in evidenta edemul papilar, care
traduce tensiunea intra-craniana ;
oftalmodinamometria - masurarea tensiunii in artera centrala a retinei (T.AC.R.);
punctia lombara pentru recoltarea de L.C.R. (este contraindicata cand exista
semne de hipertensiune intra-craniana, cand se suspecteaza o tumoare cerebrala) ;
radiografia craniofaciala - este indicata traumatismelor craniocerbrale, tromboflecbitele cerebrale, tumori ;
recoltarea sangelui pentru : hemoleucograma, hematocrit, rezerva alcalina,
ionograma, V.S.H., glicemie, uree, teste de coagulare, colesterolemie ;
arteriografie cerebrala (examenul radiologic cu ajutorul substantei de contrast
introdusa in carotida) - se indica in suspiciunea de hemoragie subarahnoidiana,
hematom cerebral ;
alte examinarii :electroencefalograma, scintigrafia cerebrala .
Urmarirea functiilor vitale si vegetative
respiratia va fi ajutata prin aspirarea secretiilor faringiene . Decubitul lateral
usureaza uneori eliminarea acestor secretii . In caz de cianoza se administreaza O 2 . La
nevoie se va face respiratie asistat (dupa intubare sau traheostomie) ;
se urmareste pulsul, tensiunea arteriala si se anunta medicul la orice modificare ;
se urmareste diureze in caz de retentie se va cateteriza uretra ;

24

se va preveni aparitia escarelor si se va asigura evaluarea intestinala .

Mentinerea si corectare echilibrului hidro-electolitic, acido-bazic
perfuzii intravenoase de glucoza 10-20%, hidrolizate de proteine, administrari de
electroliti in functie de ionograma si rezerva alcalina .
Combaterea edemului cerebral
Asistenta va efectua tratamentul indicat de medic . Se utilizeaza :
ser glucozat 33% - 50-100 ml intravenos de 2-4 ori / zi ;
manitol 0,5-2 gr / kilocorp si pe zi administrat sub forma de solutie 20% in
perfuzie lenta (30-60 minute) ;
diuretice - furosemid 2 fiole intravenos sau in perfuzie ;
cand valorile tensiuni arteriale sunt foarte ridicate se administreaza raunervil 2,5
mg sau cloridin 0,15 mg intramuscular .
Sedarea bolnavului la nevoie - la cei cu neliniste psihomotorie se recomanda de
3 ori / zi cate 1/3 din amestecul : 1 fiola mialgin, 1 fiola plegomazin si 1 fiola hidergin
intramuscular .
In cazul in care diagnosticul etiopatogenie se poate preciza : se incepe
tratamentul indicat - anticoagulante, fibrinolitice .
In accidentele cerebrale ischemice panteu a impiedica aglomerarea si stagnarea
hematiilor in teritoriul ischemiat se utilizeaza dextran 4% solutie10%, administrat in
perfuzie lenta 10 ml / kg (500ml la 12-24 ore) .
In cazul hematomului cerebral - se informeaza evacuarea neuro-chirurgicala .

Ingrijurea pacientilor cu tulburari comitiale - epilepsie

Epilepsia este o manifestare convulsiva paroxistica, cu debut si sfarsit brusc,
caracterizat (in cazul crizelor majore) de pierderea constientei, insotita de convulsii
tonico-clonice .
Cauze de aparitie :
1. in epilepsia boala (epilepsia esentiala) :
tulburarile genetice
2. in epilepsia secundara sau simptomatica :

25

tumori cerebrale, A.V.C., infectii (meningite, abces cerebral, tromboflebita

cerebrala) ;
traumatismele cranio-cerebrale ;
boli metabolice sau intoxicatii ;
insuficienta renala, hipocalcemie, hipoglicemie ;
anoxie cerebrala .
Tipuri de epilepsie cu pierderea starii de constienta :
criza majora generalizata (criza grand mal) ;
criza minora (criza petit mal) ;
starea de rau epileptic (statusul epileptic major) .
Manifestari de dependenta (semne si simptome)
criza majora (grand mal) se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea
constientei ;
faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari :

migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de

comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din cauza euforiei) .

criza propriu-zisa care cuprinde :
a) aura epileptica care cuprinde :
semne care proced criza cu cateva zile de secunde ;
miodenii la nivelul unui segment, clipitul ploapelor, furnicaturi, arsuri,
halucinatii vizuale, olfactive, auditive (zgomote), anxietate .
Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize, permitandu-i sa-si ia
pozitia de protectie - sa se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea .
Aura nu apare insa intotdeuna . Debutul este in general brutal :
26

paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea pacientului .

b) pierderea constientei urmata imediat de :
convulsie tonica - constructie bilaterala tonica a tuturor muschilor,
picioarele intinse, bratele flectate, maxilarul inclestat, ochii se dau peste cap, pupilele
se dilata si devin fixe ;
convulsiile clonice - dureaza 1-2 minute - miscari violente anarhice ale
membrelor, capului, miscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii (uneori
sanguinolenta), incontinenta de urina si fecale .
Dupa faza clonica - individul pare ametit, confuz, prezinta dureri de cap, dureri
musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de
un somn profund cu reflexe abolite, midriaza .
Dupa revenire - amnezia crizei este totala .
criza minora (petit mal) :

pierderea starii de constienta - cateva

secunde (10-20), fara caderea

pacientului ;

pacientul isi intrerupe activitatea, persista doar activitatile automate

(mersul, deglutitia, mestecatul) .

starea de rau epileptic :

manifestarile sunt ca la criza majora, dar in acest caz crizele tonico-clonice

se repeta si pacientul ramane in stare de constienta .

Probleme :
In criza de epilepsie :
oprirea respiratiei - din cauza contractiei tonico-clonice ;
risc de sufocare - din cauza convulsiilor si caderii limbii ;
risc de traumatizare - leziuni, muscarea limbii ;
alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, kinestezica) ;
continenta (urina, fecale) - din cauza relaxarii post-critice ale sfincterelor ;
27

deficit de cunoastere in prevenire sau racirea crizelor .

Intre crize :
dificultate de a-si asuma roluri sociale - din cauza frecventei crizelor ;
dificultate de a se realiza - din cauza riscului potential pentru anumite profesii ;
dispnee ;
pertrbarea stimei de sine ;
in unele forme, deteriorare psihica progresiva .
Obiective imediate :
sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii :
sa nu-si muste limba ;
sa fie protejat de traumatisme, leziuni ;
sa nu se forteze deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei ;
sa nu fie imobilizat fortat pentru a nu produce fracturi din cauza contracturii
musculare puternice .
Obiective pe termen lung :
sa i se readuca crizele ca frecventa si intensitate ;
sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala ;
sa-si amelioreze depresia ;
sa stie sa-si urmeze mediatia ;
sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale .
Interventii in cursul crizei :
28

pacientul nu este lasat singur ;

se aseaza in pozitie orizontala (pe pat, podea);
se introduce intre dintii (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (o
batista rulata) ;
se desface cravata, gulerul, centura - pentru a nu fi impiedicata respiratia ;
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire .
se imobilizeaza pacientul pentru a se evita lovirea ;
sa se ridice bratele laterale de protectie ;
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative ;
se curata cavitatea bucala .
Interventii dupa criza :
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii ;
se aspira secretiile (saliva, secretiile brosice) ;
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata ;
in caz de hipotermie sticle cu apa calda ;
in caz de hipertermie impachetari reci ;
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta) .
Dupa crize poate aparea tusea, urmare a aspiratiei de saliva in caile respiratorii
. In acest caz se intoarce capul pacientului spre stanga sau se aseaza in pozitie de
drenaj postural .
Interventii cu rol delegat :

29

se pregatesc si se administreaza medicamente anticonvulsivevante la indicatia

medicului : tranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice, decontracturate si in caz
de hiperpirexie : antitermice .
Interventii intre crize - educatia pacientului :
persoana sa traiasca catmai normal posibil ;
sa evite activitati periculoase : condusul masinii, activitate la inaltime, inotul ;
sa evite alcoolul, sa ia medicamentele cu regularitate, sa se odihneasca adecvat (8
ore / zi) .
In educatia pacientului, trebuie inclusa si familia in legatura cu folosirea
medicamentelor (doza, ora, raportarea efectelor secundare, importanta tratamentului
intre criza .

Ingrijirea pacientilor cu boala parkinson (paralizia agitata)

Este o afectiune care atinge centri cerebrali responsabili de controlul si
coordonarea miscarilor .
Se caracterizeaza printr-o bradikinezie (miscari lente), printr-un tremur de
repaus, o hipertonie musculara, fata cu aspect de masca (incremenita) si un mers incet
cu pasi mici .
Cauza bolii nu este cunoscuta . Uni cercetatori considera ateroscleroza ca pe un
factor care poate cauza boala . De asemenea socul emotional, traumatismele, unele
intoxicatii (oxid de carbon), infectiile virale, unele medicamente (neuroleptice,
antidepresive) fiind adesea mentionate ca fiind cauze ale aparitiei parkinsonismele
secundare .
Manifestari de dependenta - semne si simptome
Tremurul :
este un semn calr al bolii, incepe cu un tremur incet si progreseaza asa de incet,
incat persoana nu-si aduce aminte cand a inceput ;
tremuratura parkinsoniana este o tremuratura de repaus, care dispare in timpul
miscarilor voluntare ;
tremuratura degetelor mainii inseamana o miscare de numarare a banilor, la
nivelul picioarelor tremuratura imita miscarea de pedalare .
30

Hipotonie musculara :
intepenirea muschilor ;
miscarile devin mai incete (bradikinezie), mai putin indemanatice ;
rigiditate a fetei (fata capata aspectul unei masti), vorbirea devine monotona si
apare dizartria (indifivultate in articularea cuvintelor) ;
rigiditatea musculra cuprinde treptat musculatura limbii, a masticatiei, apare
dificultatea de a inghiti, cu hiperptialism (saliva in exces) .
Postura si mersul :
in ortostatism pacientul are trunchiul si capul aplecat inainte (exagerarea
reflexelor posturale) ;
mersul este caracteristic, pacientul tinde sa mearga pe degetele picioarelor, cu
pasi mici, tarsiti, trunchiul este aplecat in fata, membrele superioare cad rigid lateral
si nu se balanseaza in timpul mersului .
toate semnele si simptomele se accentueaza in prezenta oboselii, tensiunii
nervoase, excitarii . Pe masura ce boala progreseaza, severitatea simptomelor se
accentueaza si in cele din urma, pacientul nu mai poate merge .
Problemele pacientului :
diminuare mobilitatii fizice - din cauza rigiditatii ;
necoordonarea miscarilor - legat de leziunile S.N.C. ;
postura inadecvata - legat de rigiditate ;
deficit de autoingrijiire (hranit, spalat, imbracat) - cauza tremuraturilor
accentuate in miscarea intentionata ;
perturbarea imaginii de sine ;
alterarea comunicarii verbale (dezartrie).

31

Problemele potentiale :
risc de accident (cadere) ;
risc de depresie .
Obiective pentru pacienti cu parkinson :
sa se straduiasaca sa-si amelioreze mobilitatea fizica ;
sa-si controleze partial coordonarea miscarilor ;
sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate ;
sa-si castige si sa-si pastreze, pe cat posibil, autonimia in autoingrijire ;
sa exprime sentimente pozitive ;
sa-si pastreze capacitatea in vorbire ;
sa nu se raneasaca ;
sa nu prezinte depresie sa-si exprime interesul pentru activitati zilnice .
Interventiile asistentei :
Planifica :
program zilnic de exercitii fizice, care cresc forta musculara, atenueza rigiditatea
musculara si mentine functionalitatea articulatiilor ;
mersul, inotul, bicicleta orgonomica ;
exercitii de extensie si flexie a membrelor, de rotatie a trunchiului, asociate cu
miscarea bratelor (exerciti active si pasive) ;
exercitii de relaxare generala, asociate cu exerciti de respiratie ;
exercitii posturale .
Asistenta sfatuieste pacientul :
32

sa merga tinandu-se drept, asigurandu-si o baza de sustinere mai mare (mersul cu

picioarele indepartate la 25 cm) ;
sa faca exercitii de mers in ritm de muzica ;
sa forteze balansarea membrelor superioare si sa-si ridice picioarele in timpul
mersului ;
sa faca pasi mari, sa calce mai intai cu calcaiul pe sol si apoi cu degetele ;
sa-si tina mainile la spate, cand se plimba (ii ajuta sa-si mentina pozitia verticala
a coloanei si previne caderea rigida a bratelor lateral) ;
in perioada de odihna, sa se culce pe un pat tare, fara perna sau in pozitie de
decubit ventral (aceste pozitii pot ajuta la preintimpinarea aplecarii coloanei in fata) ;
cand este asezat in fotoliu, sa-si spijine bratele pe fotoliu, putandu-si astfel,
controla tremurul mainilor si bratelor .
Pentru castigarea si pastarea autonomiei in autoingrijire :
sa foloseasca imbracarea fara nasturi, incaltaminte fara sireturi, lingura mai
adanca pentru supa, carne tocata marunt, cana cu cioc .
Pentru a evita caderile :
in locuinta se recomanda parchetul nelustruit, fara carpete, linoleul antiderapant,
WC-uri mai inalte, balustrade de sprijin ;
inainte dea a se ridica din pat sa stea asezat cateva momente pe marginea patului .
Pentru a-si pastra capacitatea de a vorbi - sa faca exercitii de vorbire .
Pentru prevenirea depresiei si ameliorarea satrii afective se planifica :
program de activitati zilnice (sa lucreze cat mai mult posibil)
discutii cu mebri familiei pentru a gasi metode care sa-i asigure pacientului o viata
buna si sprijin psihologic .
33

Ingrijirea bolnavilor cu tumori cerebrale

Tumorile pot fi benigne si maligne .
Tumorile benigne pot sa apara uneori si in zonele vitale si pot avea aceleasi
consecinte ca si tumorile maligne .
Tumorile intra-craniene pot fi :
primare - care apar din celulele tesutului cerebral ;
secundare sau metastatice - care provine cal mei frecvent de la un cancer
pulmonar genital, al tubului digestiv, osos, cutanat sau alte organe .
Tumorile cerebrale sunt numite dupa numele tesutului si in care apa, astfel
deosebim :
gliomul - reprezinta cam jumatate din tumorile cerebrale, apare in orice parte a
tesutului conjunctiv ;
meningiomul - apare in invelisul meningelui ;
neuromul - tumoare de nervi cranieni (neuromul acustic) ;
angiomul tumoare a vaselor de sange .
Manifestari de dependenta (semne si simptome)
Simptomele tumorilor intra-craniene rezulta din efectele locale si generale ale
tumorii . O tumoare cerebrala de orice tip, situata oriunde in intestinul cavitatii
cerebrale poate cauza cresterea presiunii intra-craniene .
Tumorilr produc, prin cresterea lor, fenomene de comprimare la nivelul
encefalului, care se va manifesta in afara de semnele de localizare si prin semnele
sindromului H.T.I.C. .
Continutul cutei craniene neavand unde sa se extinda (deoarece cutia craniana
este inchisa, rigida) masa cerebrala va avea tendinta sa hernieze, iar hernia cerebrala
odata declansata, reprezinta un grad maxim de gravitate .
Manifestarile de dependenta vor fi deci manifestarile H.T.I.C. .
Simptomele di H.T.I.C. :
cefalee ;

34

varsaturi ;
edem papilar ;
tulburari vizuale ;
tulburari psihice ;
tulburari vegetative .
Simptomele in functie de localizarea tumorii :
Zona in care este localizata :
Lobul frontal - paralizii sub forma de monopareze (monoplegii), hemipareze
(hemiplegii), de partea opusa a leziunii ;
tulburari de personalitate ;
schimbarea de comportament (tendinta de aface glume vulgare) ;
depresie, indiferenta, scaderea atentiei, neglijenta ;
scaderea memoriei (hipo-amnezie) ;
tulburari de echilibru si coordonare ;
crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii) ;
paralizii faciale de partea opusa lobului ;
cefalee localizata in dreptul lobului lezat .
Lobul occipital :
tulburari vizuale (cecitate) ;
halucinatii vizuale, agnozie vizuala (nu recunoaste obiecte sau persoane
cunoscute) ;

35

cefalee cu localizare occipitala .

Lobul temporal :
halucinatii vizuale, olfactive sau gustative
crize epileptice partiale ;
afazie, depresie, adesea agitatie ;
tulburari de echilibru .
Lobul parietal :
tulburari de sensibilitate (hipoestezie, parestezie de partea opusa lobului afectat) ;
pierderea stanga - dreapta (nu stie care este partea dreapta sau partea
stanga) ;
apraxie (tulburare a actiivitatii psihomotorii) caracterizata prin incapacitatea
persoanei de a executa o serie completa de miscari ordonate sau corespunzatoare unui
scop (imbracatul, aprinderea unnei tigari) . Bolnavul intelege ce i se cere dar este
incapabil sa realizeze motri cele solicitate
tulburari de orientare in spatiu ;
crize epileptice jaclsoniene (senzitive) in membrele si hemifata opusa lobului
lezat .
Ventriculul cerebral :
cefalee intermitenta, care apare si dispare in functie de schimbarea de pozitie a
capului ;
somnolenta ;
crize de epilepsie - apare si dispar brusc .
Problemele pacientului - sunt :

36

alterarea perceptei senzoriale : vizuale, auditiva, gustativa, tactila, olfactiva ;

alterarea procesului de gandire ;
teama ;
disconfort - durere ;
deficit de cunoastere a starii de sanatate ;
modificari ale mobilitatii fizice - dezechilibru .
Interventiile asistentei - sunt cele descrise la ingrijirea pacientilor cu H.T.I.C. .
Pacientii cu tumori cerebrale vor fi supusi unor interventii chirurgicale .

Ingrijirea preoperatorie la pacienti cu tumori cerebrale

Interventiile asistentei (cu rol propriu si delegat)
acorda sprijin psihologic pentru pacient si familie = interventie prioritara ;
inregistreaza datele de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice ;
urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie (solicitat de neurochirurg) de
la cea mai apropiata ruda, in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acest
acord ;
aplica tratamentul si procedurile ;
pregateste familia pentru cand vor vedea primaoara pacientul dupa operatie :
pansament la cap, edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor distorsiona aspectul (stare
mentala temporar redusa, afazie) ;
nu se administreaza clisme inainte de operatie din cauza periicolului cresteri
presiunii intracraniene prin efort depus din cauza absorbtiei lichidului .

Ingrijiri postoperatorii
Interventiile asistentei (cu rol propriu si delegat)
Pregateste materialele necesare pentru ingrijirea post-anestezica :

37

dispozitiv pentru aspiratie cu catetere ;

spatula linguala ;
trusa pentru punctie lombara si substante pentru urgente medicale (stimulente
cardiace si respiratorii, medicamente anticonvulsive) ;
seringi, ace intravenoase si hipodermice ;
trusa pentru traheostomie .
Supravegherea pacientului - in perioada postoperatorie asistenta observa :
semnele cresterii presiunii intra-craniene (H.TI.C.) ;
functiile vitale si vegetative : respiratie, tensiune arteriala, puls, temperatura si
diureza ;
culoarea tegumentelor ;
starea de constienta ;
reactia pupilelor .
Orice modificare aparuta care prevesteste hemoragie sau iritarea creierului sau
alte simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului .
Asigura pozitia pacientului .
Aseaza pacientul in pozitia indicata de neurochirurg in functie de starea
pacientului (constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul
chirurgical :
decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in jos - pacientul comatos,
neintubat, pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru a preveni aspirarea lichidelor
traheo-bronsice .
Daca o fost excizata o tumora mare, pacientul nu va fi culcat pe partea afectata
(pericolul de deplasare a structurilor cerebrale sub influenta greutatii) .
Daca operatia a fost efectuata in zona supratentoriale pacientul va di asezat in :

38

pozitia semisezand asigurata prin ridicarea partii cefalice a patului la 45 0 si prin

plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului se diminueaza astfel si se
usureaza intoarcerea circulatiei venoase .
Daca a ost encizat o tumora intratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal iar
pacientul va fi :
culcat pe o parte cu o perna mica asezata sub gat .
Trebuie evitata orice flectare a gatului, fie pe linia mediana, fie lateral
pericolul de aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului
cerebral .
Supravegherea pacientului incostient :
pentru a nu-si smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie, pentru a nu se
leza singur .
Pentru a preveni aceste lezari, unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea
mainilor, folosirea manusilor fara degete, aplcarea unei tesaturi de bumbac pe mana
care se fixeaza cu benzi adezive la nielul inchieturii . Degetele separat cu tifon pentru a
preveni iritarea pielii .
Supravegheaza pansamentul capului si ingrijeste plaga operatorie .
se verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange, cu secretii .
Daca are o culoare verzuie se anunta imediat medicul, deoarece indica
(probabil) pierderea de lichid splinal . Pansamentele care devin umede trebuie
inlocuite de neurochirurg .
uneori pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dupa operatie, ca rana sa
fie expusa circulatiei aerului ;
sa suspravegheze drenul (daca exista).
Pacientul la care portiune de os este indepartata (pentru craniotomie) nu a fost
pusa la loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericole de a lovi capul
in aceasta zona .
Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice :
dispnee
39

hipotensiune ;
cresterea tensiuni arteriale, asociata cu bradicardie accemtuata, tahipnee, voma
exploziva (indica crsterea tensiuni intra-craniene) ;
la aparitia unor paralizii, rigiditate, confuzie, afazie (tradeaza aparitia
hematomului) ;
dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare in edem cerebral ireversibil) .
La indicatia medicului - asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat, astfel :
pentru cresterea hipotensiunii :

transfuzii de sange sau substituienti, perfuzie cu noradrenalina, H.H.C.,

cardiotonice .
pentru problemele respiratorii :

administreaza oxigen (hipoxie, creste edemul cerebral) daca pacientul nu

este intubat, se pregateste materialul necesar pentru intubatie, aparatele de respiratie

asistata .
pentru corectarea cresteri tensiunii intra-craniene :

pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic (glucoza

hipertonica, sulfat de magneziu, manitol, dextran 40, diuretice), administreaza

medicamente analgezice, sedative, neuroreptice (la cei foarte agitati) .
Hipertermia de origine centrala se combate prin mijloace fizice (impachetari in
cerceafuri ude) administrare de medicamente prescrise (algocalmin) .
Alimentatia - pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face
parenteral si prin sonda gastrica, evitandu-se supraincarcarea cu lichide (pericol de
edem cerebral) .
Staza gastrica si varsatura de origine centrala se combat prin drenaj pe sonda
gastrica permanenta :
din moment ce refluxul de inghitire este prezent lichidele se administreaza oral ;
40

se urmareste cu strictete bilantul hidro-electrolitic .

Eliminarea :
trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient in caz de retentie urinara, se
instaleaza sonda vezicala ;
se combate constipatia prin laxative sau purgative usoare - pacientii nu trebuie sa
depuna efort la defecare .
Asigurarea confortului :
durerea de cap, prezenta in primele 24-48 ore, se combate cu medicamente
prescrise de medic, administrate parenteral sau oral (sulfat de codeina, parenteral,
aspirina oral sau rectal) ;
o compresa cu gheata, pusa pe cap - amelioreaz durerea de cap .
Mobilizarea :
in functie de actul operator, mobilizarea poate fi facuta in a doua sau a treia zi ;
se face treptat - se aseaza pacientul in pozitie Fouler apoi trebuie sa stea pe
marginea patului, cu picioarele atarnate ;
apoi dupa 4-6 ore, este asezat in fotoliu (1/2 ore) .

Ingrijirea bolnavilor cu scleroza in placi

Scleroza in placi este o boala a sistemului nervos central caracterizat prin
aparitia de focare multiple,scleroase, diseminate de-a lungul sub forma de
pleci .
Simptomatologie :
Focarele fiind diseminate in intregul sistem nervos central (S.N.C.),
simptomatologia bolii prezinta o diversitate foarte mare :
;pareze spastice cu hiperflectivitate ;
tulburari vizuale majore ;
manifestari vestibulare (vertij, ametelei, nistagmus) ;
41

fenomene cerebeloase - voce sacadata, tremur intentionat ;

tulburari psihice - uneori ;
stari depresive ;
hipersensibilitate ;
anxietate ;
sau o stare inexplicabila de euforie pana la puerilism .
Boala evolueaza progresiv, dar in puseuri cu remisiune de lunga durata .
Sarcinile de ingrijire sunt in functie de perioada in care se gaseste bolnavul,
precum si de localizarea placilor sclerozate .
Sarcinile de ingrijire in perioada acuta a bolii :
in timpul proceselor acute bolnavul va respecta repausul la pat, repausul fizic
trebuie asociat cu repausul psihic deoarece starile emotionale pot declansa sau agrava
puseurile acute ale bolii ;
schimbarile de pozitie, frectinarile alcoolice, intretinerea bolnavului in satre
curata si uscata pentru a preveni formarea escarelor de decubit ;
daca bolnavul are retentie urinara sau incontinenta urinara trebuie aplicata sonda
vezicala permanenta, in conditii perfect sterile ;
pentru a evita pericolul aspiratiei bolului alimentar in caile respiratorii,
alimentele vor fi de consistenta pastoasa, alimentarea va fi urmarita de asistenta ;
reabilitarea functionala a membrelor treuie inceputa din perioada acuta a bolii
prin masaj, miscari pasive si apoi miscari active insotite de psihoterapie .
Ingrijirile in perioada remisiunilor - asistenta participa la tratamentul
bolnavului urmarind indicatia medicului .
Tratamente preconizate : antiinfectios, desensibilizari vasodilatatoare,
antiinflamatoare cu preparate de cortizon, madicatii miorelaxanta, anabolizanta,
42

medicul va alege pe care doreste sa-l aplice de la caz la caz urmand ca asistenta sa se
conformeze prescriptiilor medicului .
Rolul asistentei se concentreaza asupra masurilor de reabilitare prin procedee
fiziologice si gimnastica medicala .
Asistenta va tine cont de faptul ca la membrele superioare paralizate, tonicitatea
muschilor limiteaza extensia, iar la cele inferioare, flexiunea .
Testul Glasgow - presupune acordarea de note la urmatoarele date clinice :
a) examinarea reactiei oculare la diferiti stimului (deschiderea ochilor spontan la stimului) ;
b) examinarea raspunsului verbal ;
c) examinarea raspunsului motor la un stimul (ex. la un stimul dureros,
pacientul duce mana la locul dureros, incercand sa se apere) .
Se acorda note pentru fiecare din cele trei date clinice .

43

Neurologie

44