Professional Documents
Culture Documents
Ingrijirea bolnavului se pierde in regula timpului, in trecut cand femeile pansau ranile
barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare, mai aproape de 1960 cand incepe istoria profesiuni
noastre de ingrijire a bolnavului ( sara, nusa, asistenta medicala ), o data cu infintarea primei scoli
Florence Nightin .
Astazi cu toata vechimea pe care o are misiune sa sociala nu este totdeauna clara, pentru uni
asistenta ajuta medicul, pentru altii ia practica o profesiune autonoma . Intre aceste doua extreme
rolul asistentei medicala este perceput si descris divers, timp indelungat ea nu sa simtit obligata sa se
defineasca, insa rolul celor ce ingrijesc bolnavul a continuat si continua sa evolueze .
1. nursa
Astazi nursa este definita de consiliul international ala nurselor (I.C.M.) si de consiliul
international al infirmierelor (C.I.I.) astfel :
a) este o persoana care :
- a parcurs un program complet de formare care a fost probat de consiliul asistentelor medicale
(C.A.M.) ;
- a trecut cu succes examenul stabilit de consiliul asistentelor medicale (C.A.M.);
- indeplineste standardele C.A.M. ;
- este autorizata sa participe aceasta profesie asa cum este definita de C.A.M in comportanta cu
pregatirea si experienta sa ;
- este autorizata in indeplinirea acestor proceduri si functi care sunt impuse de ingrijirea sanatati
in orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata .
Asitenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor, supravegheaza ingrijirile
auxiliare si pregatirea elevilor, deci asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar si pentru
categiriile auxiliare .
b) nursa este preagatita primtr-un program de studii incluzand :
- promovarea sanatatii :
- prevenirea imbolnavirilor ;
- ingrijirea celui bolnav din punct de vedere psihic, mintal a celor cu eficiente indiferent de varsta
si in orice unitate sanitara .
Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata de toata lumea si in prezent este utilizata si
in Romania pentru descrierea nursului .
Codul pentru asistenta medicala descrie de asemene 4 responsabilitati care definesc directiile
importante :
1. promovarea sanatati ;
2.
prevenirea imbolnavirilor ;
3.
prestabilirea sanatati ;
4.
inlaturarea suferintei .
c) nursa generalista presupune :
- o pregatire pluricelulara ( sociala, tehnico, practica ) in unitatile sanitare si pe teren in
comunitate ;
- insusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;
- sa aiba cunostinte de psihologie ;
- sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;
- sa aiba preocupare de a intelege cea ce simpt ceilalti (capacitate de empatie ) .
Fenomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt reactiile :
- individuale ;
- familiale ;
- de grup al problemelor actuale sau potentiale de sanatate .
1
4. fuctiile nursei
Aceste sunt de natura :
- independenta ;
- dependenta ;
- interdependenta.
Funtiile de natura independenta asistenta asista pacientul din proprie initiativa temporar sau
definitiv :
a) ingrijirile de confort atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii,
ajutorul asistententei este ifunctie de varsta, de natura bolii,de alte dificultati fizice, psihice sau
sociale ;
2
5. domenii de activitate :
3
- seviciul desanate :
stationar ;
ambulatoriu .
- invatamant, cltura ;
- educatie ;
- social economic ;
- administrativ ;
- demografic ;
- alimentar ;
- igienic .
6. locul de munca :
1. in comunitate si ambulatoriu :
- dispensar urban si rural ;
- policlinica ;
- scoli, gradinite, crese, leagane ;
- camine de batrani .
2. in stationar ( sectii : interne, chirurgie, pediatrie, obstetrica-ginecologie ) .
3. inspectoratele de politie sanitara .
Catre safarsitul anilor 70, curentul revolarizari relatiei dimtre cel ingrijit si cel ce ingrijeste
influenteaza surorile belhiene, gratie lucrarilor Virginiei Herdenson care a decis necesitatile
fundamentale ale omului ca baza a ingrijirilor celor 14 nevoi fundamentale .
Dar pentru descoperirea acestor necesitato trebuie sa intri in relatie cu persoana ingrijita este
stiut ca nu putem sa cunoastem fiecare pacient atat timp cand ingrijirile acordate sunt efectuate in
serie, aceste concepti noi adica ingrijiri centrate nu pe sarcini ci pe persoana ingrijita i sa caordat
mare importanta, acea ce a facut ca nursele sa-si organizeze munca in alt mod, adica in loc sa se
repartizeze sarcini sa se repartize bolnavi .
Activitatea sa fie centrata pe persoane astfel incat asistenta :
- sa fie constinta celui lipsit de constinte ;
- ochiul pentru cel care si-a pierdut vederea de curand ;
- mana pentru cel caruia i-a fost amputata ;
- dragoste de viata pentru cel ce incearca sa se sinucida ;
- sa posede cunostintele necesare pentru tanara mama .
Reorientarea serviciilor de
sanatate
Organizatia mondiala a sanatati creata in 1948 este o institutie specializata a natiunilor unie
careia ii revine pe plan international responsabilitatea prtincipala in probleme sanitare si de sanatate
publica .
Organizatia mondiala a sanatati cuprinde 165 de tari repartizate in 6 birouri regionale ale
Europei cuprinde in prezent 50 de state membre printre care si Romania .
Pentru orientarea serviciilor de sanatate sunt importante :
1.
conferinta de la ALMA-ATA din 1978 unde s-a enuntat principiul I.P.S. (ingrijiri
primare de sanatate ) .
2.
in 1979 lansarea strategiei mondiale : sanatate pentru toti pana in 2000 .
3.
in 1984 statele membre ale regiuni europeane au adoptat cele 38 de obiecte ale
sanatati pentru toti .
4.
conferinta de la Viena din 21-24 iunie 1988 continua sa sensibilizeze nursele din
toata Europa asupra modificarilor cerute in practica de ingrijire pentru atingerea celor 38 de
obiective religioase . Conferinta de la ALMA-ATA in care au fost enumerate principiul I.P.S. , au
considerat prioritare principiului numarul 1 comunitatea .
5.
revolutia adunari mondiale a sanatati din 1992 .
Comunitatea este locul de unde pleaca I.P.S. indivizi, familiilesi grupurile isi asigura singuri
responsabilitatea actiunilor de sanatate , pentru realizarea acestei srategii s-a considerat ca este
necesara schimbarea vechii conceptii de asistewnta medicala si anume conceptia dinainte de
conferinta de ALMA cand :
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii ;
- se acorda o pondere mai mare refaceri sanatatii nu mentinerii si dezvoltari ei ;
- ingrijirile eru eliminate la partea medicala, prin acest caz asistenta era un executant al
medicului pierzandusi rolul de baza in procesul ingrijiri . Dara ingrijirile persoanei nu presupun
numai functiile tehnice ci si cele de nursing ce ne obliga sa gandim .
I.P.S. sunt denumite si ingrijiri de sanatate comunitara pentru ca solicita participarea
comunitati, deci omul in globalitatea sa cu necesitatile sale biofiziologice, psiho sociale, culturare si
sociale, poate activa ca un comportament si nu numai ca o receptare de diverse prestatii .
I.PS. favorizeaza ingrijiri complete ingloband:
- promovarea sanatati;
- prevenirea inbolnavirilor;
- ingrijirile curative curente si obisnuite ;
- recuperare ;
- urgentele;
IPS acopera 3 niveluri de inteventi :
1. ingrijiri de prevenire primara
2. ingrijiri de prevenire secundara
3. ingrijiri de prevenire si tertiala.
Se poate vorbi si de interventi de nivelul 4 in cazul bolilor terminale
Nivelurile de interventii
Ingrijiri de prevenire primara.
Prin prevenire primara intelegem mentinerea si promovarea sanatati precum si prevenire
imbolnavirilor .
Interventiile asistentei urmareste:
- educatia sanitara ;
- prevenirea specifica .
Ingrijiri de prevenire secundara urmareste:
- interventi curative pentru tratamentul bolilor si prevenirea agravarilor sau a complicatilor;
Rolul am este sa descopere problemele la timp prin vizite acasa in comunitate.
Ingrijiri de prevenire tertiala - urmareste recuperarea, rolul am este de a sustine
persoana ingrijita pentru a se adapta la diferite dificultati cauzate de problemele de sanatate .
Pentru aigurarea dezvoltari I.P.S. sunt necesare 3 domeni de studio si actiuni :
1. indentificarea a cea ce inseamna I.P.S.;
2. initierea personalului sanitarsi al consumatorilor in I.P.S. ;
3. sa facem cunoscuta valoarea sociala si economica a I.P.S.
1. identificarea a cea ce inseamna I.P.S. - reprezinta necesitatea cunoasteri si studieri
unui intreg ansamblu de caracteristici : climatul, resursele de apa, caracteristicile populatiei, nivelul
de educatie al populatiei, categori sociale, resurse economice, caracterul urban sau rural, natura
munci efectuate de barbat sau femeie, reteaua servicilor de sanatate, incidenta si prevalenta unor boli.
2. initierea personalului sanitar si al consumatorilor in I.P.S.
a) pregatirea lucrarilor sanitare pentru a intelege I.P.S. indiferent ca acestia lucreaza in mediul
extra spitalicesti, spitalicesc sau sunt persoane de instruire.
6
Este indispensabil ca acestia trebuie sa cunoasca diferite medi de viata pentru colaborarea cu
I.P.S.
- mediul familial domiciliul ;
- mediu de munca activitatea barbatilor si femeilor ;
- alte medi culturale, petrecerea timpului liber ;
- mediu scolar copii .
Pregatirea lucratorilor sociali si sanitari impune pentru a lucra cu populatia si nu pentru
populatie:
- sa stie sa asculte ;
- sa fie capabil sa inteleaga propunerile facute de individ, familie;
- sa stie sa utilizeze informatiile ;
- sa stie sa alcatuiasca un plan de ingrijire ;
- sa invete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de cel ce ingrijeste si cel ingrijit : conducator
si salariat .
Personalul din sistemul sanitar trebuie sa invete sa renunte la complexele de superioritate sau
de inferioritate sau intre diferitele categori profesionale, sa invete sa cunoasca valoarea sociala a
persoanelor care indeplinesc alte profesi .
Asistenta generalista activitatea se desfasoara in comunitate trebuie sa mentina contacte
regulate cu persoane, familie, grupuri, la domiciliul, la scoala, la instituti, la locurile recreative .
Asistenta trebuie sa abordeze ingrijiri de asa natura incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale
pacientului, familiei, colectivitati si populatiei .
b) populatia trebuie sa lucreze si sa coopereze cu lucratori sanitari .
3. sa se faca cunoscuta valoarea sociala si economica a I.P.S.
Sa se studieze costul si incidenta economica a I.P.S. tinand cont de:
- duratia timpului de munca ;
- mijloacele si tehnologia necesara ;
- de cheltuieli ;
- de dotarea cu personalul .
2. cunostinte acumulate
Stintifice - cunostinte stintifice acumulate pe parcursul formari asstentei o ajuta la intelegerea
fintei umane si dimensiunilor sale fizice, intelectuale si afective ele furnizeaza si explicati asupra
mediului fizic si social .
Tehnice - cuprind notiuni de abilitati tehnice ce se refera la procedeele metodice si stiintifice
care servesc la promovarea sanatatii si si combaterea bolilor .
Relationale - se refera la capacitatea asistentei de a stabili relati cu pacientii, de a crea un
climat propice unor relati calde de umanitate, de asemenea sa stie sa colaboreze cu anturajul
pacientului, de a lucra intr-o echipa multidisciplinara si de a lucra in comunitate .
Etice - sunt legate de ansamblu de norme si principi referitoare la valorile normale ale
persoanelor si profesiei si care regleaza buna conduita a asistentei .
Legislative referitoare mai ales la reglementarile si directivele incluse in legi in vederea
protejari asistentei si a pacientului .
3. cunoasterea demersului stintific
Demersul stintific este un instrument de investigatie, de analiza, de interpretare, de planificare
si de evaluare a ingrijirilor . Cunoasterea demersului stintific aplicat in ingrijirea individualizata a
8
Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de
deficultate, dar dificultatile intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea noastra .
e) interventiile acordate persoanei - asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in
globalitatea sa . Interventia sa va fi orientate asupra lipsei si consta in a creste independenta
persoanei.
f) consecintele - sunt rezultatul obtinut :
- ameliorarea dependentei sau castigarea interdependentei ;
- atingerea scopului .
Nevoile fundamentale sunt nevoi comune tuturor fiintelor umane care trebuie satisfacute
pentru atingerea unui nivel optic de bunastare, cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de
la existenta unei necesitati fiziologice si aspirati ale fiintei umane numite nevoi fundamentale.
O alta problema care nu este specificata este sexualitatea, se considera ca faptu de a comunica
inglobeaza sexualitatea, acesta fiind un mijloc de combatere a solutiei fiintei si de comunitate la
nivelul corpului sau .
Dimensiunile pot modifica manifestari de satisfactie a fiecareia dintre nevoi ex: pentru nevoia
de a se alimenta reamintim ca factorii dimensiunii :psihologice, socio-culturala, spirituale sau
religioase .
Dimensiunea psihologica factori psihologici ca : frica, anxietatea, emotia, repulsia pentru
anumite alimente.
Dimensiunea socio-culturala : climatul familiar in timpul mesei, obiceiuri alimentare legate de
familie sau cultura, importanta acordata alimentelor.
Dimensiunea spirituala sau religioase : restrictia alimentara impusa pentru anumite religi.
- diagnostic actual - problema este prezenta, semnele si simptomele sunt valide si cauza
indentificata ;
- diagnostic potential - problema are mari sanse sa survina sub prezenta factorilor de risc ;
- diagnostic posibil problema poatr fi prezenta dar sunt indici care lasa sa se intrevada,
colectarea de date va trebui sa infirme sau confirme .
Problema conexa (de colaborare) trebuie sa tinem cont in acesal timp de functiile de
colaborare ale asistentei, pot sa constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu ( independent) .
Toate problemele indentificate de asistenta se pot defini in 2 tipuri de probleme utilizand 2
termeni si anume :
- diagnosticul de ingrijire (probleme cu rol propiu de ingrijire) ;
- probleme conexe ( cu rol de colabore sau cu rol independent de ingrijire) .
Problemele conexe pe care le indentifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale da
sanatate (complicati).
Problema conexa este definita astfel - problema reala sau potentiala de sanatate corespund
unui raspuns fizico patologic al organismului ( traumatisme, boli) pe care asistentele au intrega
responsabilitate sa le recunoasca sa le semnaleze si sa le trateze in colaborare cu medicul .
Se impune ca a.m. sa indentifice si problemele de ingrijire care tin cont de functile de
colaborare (diagnostic de ingrijire coperativ).
Criteri care permit stabilirea unor priorotati intre problemele de dependenta, pentru a stabili
o ordine a prioritatilor intre diagnosticele de ingrijire trebuie sa avem in vedere mai intai in a masura
nevoia nesatisfacuta ameninta hemeostazia ( propietatea organismului de a-si mentine in limitele
echlibrului functionari, diferiti parametri : fizici, chimici, pacientul sau securitatea sa sis gradul de
dependenta .
Asistenta trebuie sa se ocume mai intai :
1. de o nevoie a carei nesatisfacere pune in pericol starea de homeostazie a pacientului .
2. de o nevoie a carei nesatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de energie .
3. de o insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului .
4. de o nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta .
5. de o nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercurteaza asupra mai multor nevoi .
6. de o nevoie a carei nesatisfacere deranjeaza confortul pacientului .
7. de o nevoie a carei nesatisfacere se repercurteaza asupra demnitati pacientului .
8. de o nevoie care este importanta in ochi pacientului .
aceasta are dreptul sa participe la deciziile privind interventiile, are dreptul sa-si spuna opinia asupra
ingrijirilor pe care le doreste .
Asistenta trebuie sa informeze persoana despre actiunile pe care le inteprinde si sa solicite
acordul. Planificarea presupune stabilirea prioritatilor de ingrijire dupa care se stabilesc obiectivele.
Treptelor nevoilor dupa Mashlov furnizeaza o metoda da a stabili prioritatile :
Prioritate 1
Nevoi fiziologice :
- respiratia ;
- circulatia ;
- nutritia ;
- hidratarea ;
- eliminare ;
- temperetura ;
- confort fizic .
Prioritate 2
Nevoi de securitate :
- pericolele din mediul inconjurator ;
- frica .
Prioritatea 3,4,5.
Nevoia de a simti dragostea si de a nu fi izolat.
a) obiectivele de ingrijire ( prima componenta a planului de ingrijire )
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel :
- descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient.
- un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventilor.
Obiectivul de ingrijire vizeaza atitudinea comportamentului sau actiunea pacientului insusi
sau a familiei, a grupului.
Caracteristicile unui obiectuv de ingrijire
Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat in cat sa reiasa clar si precis care sunt
rezultatele pe care pacientul (familia si grupul, clectivul ) asistenta spera sa le obtina precum si care
sunt actiunile si interventile pe care asistenta si pacientul le pot inteprinde pentru a atinge scopul
fixat .
Pentru acestea asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul S.P.I.R.O.
numit mijloc mnemotehnic pentru colaborarea obiectivelor de ingrijire.
S - specificitate ;
P - performanta
I - implicare
R - realism
O - observabil
deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- specificitate adica sa apartina unui singur pacient ;
- performanta - actiuni, atitudini, comportamentul asteptate de la persoana pornind de la un verb
activ ;
- implicarea nivelul de angajarea a persoanei, adica pacientul sa actioneze ori singur ori cu
asistenta
- realism - obiectivul trebuie sa tina cont mereu de capacitatile fizice, intelectuale si afective ale
persoanei, pentru a putea fi aplicabil, el trebuie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al
capacitati persoanei cat si din puncte de vedere a abilitatea si disponabilitatea asistentei pentru al
ajuta sa atinga obiectivele ;
- obsevabil comportamentul actiunilor si atitudinile sa poata fi obiectiv observabile, masurabile
si evaluate cu precizie .
17
18
Stresul este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul noastru, el se manifesta atat
din punct de vederea fizic cat si psihologic
Sresul psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigentele la care individul trebuie sa
faca fata si capacitatea sa de a corespunde . Stesul poate antrena numeroase probleme de sanatate,
atat pe plan psihologic ( anxietate, frica de esec si depresie ) cat si pe plan fizic prin intensificarea
anumitor nevoi psihologice ca foamea, setea, frig .
Asistenta medicala poate sa ajute persoana printr-un suport psihologis si prin rolul sau de
suplinire in satisfacerea nevoilor sanitare ale persoanei la care se acorda ingrijiri .
Frica anxietatea se asociaza adesea cu frica, este un sentiment pe care il resimte persoana
fata de un pericol fizic sau psihic, nu trebuie sa minalizam importanta acestui sentiment fata de un
tratament, interventi sau fata de moarte .
Atunci cand asistenta stie sa descopere frica la persoana ingrijita este important ca ea sa-i
demonstreze intelegere, vointa sa de a-l asculta si de a-l asigura.
Durerea este o senzatie neplacuta intre unu sau mai multe puncte ale organismului . Ea este
insotita de reacti psihologice ( anxietate, furie, frica), de preocupari sociale ( neliniste, ingrijiri pentru
viitor, pentru familie ) .
Exista 2 categori mari de durere :
- durere acuta ;
- durere cronica .
Rolul asistentei medicale in aceasta dificultate este de ai administra medicamentele, in ai
acorda ingrijiri care sa ii potoleasca starea de rau fizic, dar comunicarea terapeutica cu acesti pacienti
care sufera are o importanta unica .
Singuratatea boala, infirmitate si batranetea nu sunt intodeauna atractive, persoanele in
varsta, bolnavi cronici si persoane din unitatile psihiatrice traiesc frecvent experienta singuratati,
izolari .
Singuratatea este starea individului care se gaseste singur cu el insusi, singuratatea fregventa si
prelungita a persoanei bolnave duce adesea la deteriorarea mentala si afectiva .
Rolul asistentei pentru a ajuta persoana singura este de a stabili o relatie de ajutor, de
incredere, acceptare, de respect si intelegere, in afara de situatiile intalnite mai sus, asistenta
intalneste la pacient in timpul executari ingrijirilor sale multe alte dificultati de care trebui sa tina
cont astfel mai normal .
Instrainarea este vorba de pacienti aflati in serviciile de sanatate care percep ca nu exista loc
care nu se tine seama de opiniile lor, de nelinistea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la
informatie, de preferintele lor si chiar de personalitatea lor, au caracteristici propri .
Stresul de neputinta - este situatia in care pacientul se vede condamnat si constatnta cu
amaraciune, inutilitatea ingrijirilor si isi da seama ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru el .
Modificarea schemei corporale - o schema progresiva ex : slabirea, obezitatea inbatranirea
poate sa produca perturbari importante . Socul cel mai important este provocat de o boala , aceste
deficultati il fac pe pacient sa aive frustrari, devalorizare, pierderea increderi in sine.
Pierderea - unei finte dragi, a unui rol, a unui statut special, a unui avantaj creaza dificultati
de ordin material , profesional, emotiv.
Doliu - dupa decesul unei fiinte dragi este o pierdere cu repercursiuni importante.
Pentru executarea unor ingrijiri potrivite fiecare pacient, aistenta trebui sa stie sa aplice mao
multe metode de actiune care sa usureze suferintele persoanei bolnave si sa-i asigure un plus de
confort si o stare de bine .
Invatarea pacientului este un act de ingrijire esential si necesar, aceasata invatarea poate fi
specifica ( a invata pacientu sa-si faca singur ingectie ) sau poate sa contina alte alte sfaturi practice .
Inainte de a incepe invatarea trebui intai sa educam pacientul si dorinta de a invata .
21
Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacuta intai nevoile de baza ( toate sau cea mai mare
parte ) fiziologice si de securitate pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin
superior : apartenenta, stima, realizarea si depasirea .
Evaluarea spre o nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin dacat atunci cand nevoia
interioara este satisfacuta .
Rolul asistentei. in acest caz este suplinirea a cea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta
sa se adapteze in aceste limite .
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, orice obstacol major care
impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie o sursa de dificultate .
Sursele de deficultate pot fi cauzate de :
1.
factori de ordin fizic .
2.
factori de ordin psihologic .
3.
factori de ordin social .
4.
factori de ordin spiritual .
5.
factori legati de insuficente cunostinte .
Factori de ordin fizic - sursele de deficultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele fizice de
natura intriseca sau extrinseca ce influenteaza negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale .
- sursele de dificultate intriseci - provin de la individ insusi, poate fi vorba de o problema
articulara, metabolica, paralizie sau de o infectie ;
- surse de dificultate extrinseci - cuprinde agenti exteriori care in contact cu organismu uman
inpiedica functionarea normala, ex : sonda nazala, gastrica sau vezicala care cauzeaza iritati cu
pansament complexiv a imobilizari .
Factori de ordin psihologici sursele de dificultate de ordin psihic cuprind sentimente si
emoti, stari sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale :
- tulburari de gandire ;
- amsietate ;
- stres ;
- situati de criza .
Manifestarile de dependenta la aceste nevoi pot afecta toate nevoile .
Factori de ordin social - sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate
persoanei in raport cu anturajul sau cu parteneru de viata, cu familiasa, cu prieteni, colegi de munca
pe scurt problemele legate de incadrarea in comunitate .
Aceste surse pot fi prezentate pe planuri relationare, culturale si economice, se pot prezenta
sub forma de modificare a rlului sau social, dificultatile de comunicarea si probleme de adaptare la o
cultura, asistenta nu poate intotdeauna sa infinteze direct problemele generale de aceste surse de
dificultate dar ia trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul, asitenta trebuie sa decileze
nivelul igienei locuintelor, solubtitate, aerul ambiant.
Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vieti si pot fi surse de sres, de
depresie, de manultritie
Factori de ordin spiritual este vorba de aspiratiiile spirituale, revolta persoanei asupra
sensului vieti, intrebari religioase, filozofice, limite in practicarea religiei care il dau persoanei
insatisfacere .
Aceste surse de dificultate de dificultate de ordin spiritual au repercursiuni mai ales asupra
persoanei invarsta sau la muribund .
Interventia asistentei poate fi asupra sursei de deficultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta, uneori asupra sursei de dificultate cand interventia asistentei poate fi la cele 2 nevoi .
Ex : un pacient cu escara datorita imobilizarii asistenta medicala se poate ocupa de dificultate
prin schimbarea pozitiei pacientului .
Dezinfectarea mainilor se face prin metode chimice dupa spalarea prealabila, apoi se tratea
piele cu substante protectoare si se aplica manusi de ata .
Unghiile trebuie taiate cu grija, cu marginile lipsite de colturi, cu foarfeca proprie din cand in
cand sterilizata prin fierbere pentru a nu provoca panariti .
Igiena cavitati bucale dantura trebuie sa fie in stare perfecta, cari dentare, pectorul care
emana din gura neingrijita, este foarte benefic pentru bolnavi.
Controalele periodice ale sanatati, activitatea sanitara o expune la infecti pe care este bine sa le
descopere cat mai devreme dar si lucrand cu bolnavi care este mai receptivi fata de infecti, ia poate
reprezenta o sursa de inbolnavire in plus pentru ei .
Radioscopia pulmonara, examenul de sange, examinari bacteriologic din cavitate nazala si
faringele sunt observati obligatori pentru descoperire unor infecti nazocomiale sau intra spitalicesti .
Regimul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat, orele de somn trebuie respectate in
special cand lucreaza in ture de noapte pentru a nu fi obosita in timpul serviciului, timpul liber
trebuie impartit just intre ridicare calificari profesionale si odihna activa .
Este bine sa se orienteze spre ramurile ramurile sportive in aer liber care antreneaza intregul
organism pentru a asigura despriderea psihica .
Perfectionarea profesionala face parte integrata din viata oricarui cadru sanitar de
specialitate, trebuie sa-si formeze o biblioteca personala personala din cartile noi aparute in
specialitatea ei si din specialitatile inrudite care s-ai fie de ajutor in munca.
In viata particulara sa nu uite de sarcinile profesionale nici dupa orele de serviciu sau de
concediu, un bolnav in stare de inconstienta pestrada accidentati sau cei din anturaj sau trebuie sa
conteze pe ajutorul ei calificat in orce imprejurare .
Stilul de munca si comportamentul asistentei la locul de munca :
Asistenta trebuie sa-si cunoasca sarcinile cei revin in cursul activitati sale cu bolnavul ia
trebuie sa supravegheze comportamentul acestuia, modificarile ce survin in starea lui aparitia de noi
semne de boala sau disparitia acestora cat si efectul medicamentelor asupra bolnavului .
Munca asistentei trebui sa fie planificata si organizata pentru a asigura un randament mai
mare, o economie de forta, de timp si materiale, orice munca a asistentei trebui sa fie repartizata pe
etape obligatori :
a) pregatirea materialelor necesare ;
b) pregatirea bolnavului ;
c) efectuarea munci propriu-zise ;
d) strangerea, curatirea si punerea la loc a instrumentarului si materialele utilizate .
Un cadru sanitar nu-si poate permite sa uite ceva, de acea toate sarcinile vor fi notate in caietul
de insemnari pe baza caruia isi alcatuieste planul de munca .
Inainte de terminarea serviciului si parasirea spitalului asistenta isi verifica sarcinile pe care
le-a avut controland caietul ce inseamna pentru a nu omite nici un amanunt, va trece incodata prin
saloane ei, lundu-si ramas bun de la bolnavi ar putea sa-si reaminteasca anumite amanunte care
trebuie sa predea schimbului .
Stilul de munca si comportamentul asistentei sunt determinate in mare masura si de lupta
pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti din acest motiv asistenta va folosi mainile curate si le va
dezinfecta cat mai des mai ales daca sa atins de materiale septice sau bolnav infectios .
In caz de epidemie asistenta va intra in saloane numai cu masca, pe de o parte pentru a se feri
de contaminare, pe de alta parte de nu contamina bolnavi putand fi si ia purtatoare de germeni .
Daca e bolnava nu va mai intra in saloane, asistenta este in pericol sa se infecteze in sectiile de
boli infecto contagioase, dermato, chirurgie septica sau pulmonara, aceasta reprezinta riscul
imbolnavirilor in cadrul activ profesional ( hepatita,a tuberculoza, stafilococie .
Asistenta isi asuma acest risc profesional in momentul cand se dedica profesiuni alese, insa
volumul si intensitatea riscului pot fi diminuate printr-o serie de masuri de protectie menita sa
opreasca transmiterea infectiei de la bolnav la persoana sanitara, asistenta va purta in mod
28
obligatoriu la serviciu echipamentul de protectie si va pastra in mod riguros toate regulile de igiena
personala la locul de munca .
La parasirea spitalului va trece prin filtru personalului, nu va manca in timpul serviciului si va
renunta la fumat la locul de munca pentru a nu duce mainile infectate la gura, nu va da mana cu
bolnavi si va cauta sa nu duca mana la fata bolnavului si va incerca sa se expuna cat mai putin.
Prin alimentatie corecta, bogata in vitamine, un regim de viata ordonat si calirea sistematica,
prin sport se poate ridica rezistenta organismului fata de infecti, este bine ca asistenta sa se imunizeze
activ prin vaccinari impotriva bolilor mai frecvente pe care le ingrijeste sau sa i se aplice metoda
imunizari pasive prin imunoglobulimie specifice umane .
In acest caz de imbolnavire asistenta nu se va mai duce la serviciu mai ales in domeniul
infectioas, ia avand puterea de aparare a organismului scazut, se poate infecta mult mai usor decat in
stare de perfecta sanatate .
Imbracamintea de protectie si tinuta asistentei medicale la locul de munca .
Exteriorul tinuta si modul de prezenta a personalului sanitar cantareste prestigiul unitati in
care lucreaza, munca cu bolnavul reprezinta un pericol de imbolnavire impotriva caruia asistenta se
apara prin echipamentul de protectie, aceasta trebuie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie sa
nu constituie 0 sursa de infecti pentru bolnav .
Folosirea echipamentului de protectie este obligatoriu pentru asistenta aceasta constituind
uniforma de serviciu.
Echipamentul obisnuit se compune dintr-un halat confectionat din panza alba inchis in fata cu
nasturi, sunt prevazute cu buzunare in care asistenta va purta caietul cu insemnarile asupra
programului si sarcinile ei, unelte de scris, chei si alte obiecte necesare in serviciu, pe cap va purta o
boneta confectionata din panza alba care trebuie sa acopere parul .
In sectiile de sugari va purta in mod obligatoriu masca de tifon confectionata din cel putin 4-6
straturi de tifon care sa acopere gura si orificiile nazale ia trebuie schimbata din 4 in 4 ore pentru a
nu pierde capacitatea de filtrare .
Pantofi trebui e confectionati dintr-un material care nu produce zgomot pe podea : cauciuc,
pasla, tocurile pantofilor trebui sa fie joase .
In vederea asigurari unei bune circulatie de intoarcere in membrul inferior se recomanda
purtarea de ghete cu fete inalte ce vor fi confectioanate din panza sau piele perforata pentru a asigura
o ventilatie a picioarelor iar pentru vara aceasi incaltaminte cu fete inalte dar cu varful si tocul
decupat .
Daca asistenta trebui sa intre in timpul serviciului intr-o sectie de boli infectioase peste
echipamentul obismuit va purta un al 2 halat mai lung pe care il va dezbraca dupa parasirea sectieie
respective .
In timpul ieri daca paraseste incinta spitalului asistenta va purta peste echipamentul de
protectie un halat mai gros, purtand-ul numai pentru circulatia intre pavilioane, in curtea spitalului si
nu va intra cu el in salon .
In cazul unor boli infecto contagioase persoanele sanitare vor purta un echipament special de
protectie : salopeta bine inchisa la maneci si la gat, ochelari de protectie sau masca larga de celuloid,
manusi si cisme de cauciuc .
La serviciile de radiologie in timpul expuneri persoanei actiuni razelor roentgen se va purta in
mod obligatoriu un sort de cauciuc imbibat in saruri de plumb care sa acopere neaparat organele
genitale interne, asistenta va evita sa se imbrace prea gros pe sub halat .
Echipamentul de protectie in timpul liber precum si hainele de strada in timpul se pastreaza in
dulapuri strict individuale asezate in filtru personal .
Filtru de personal are rolul de a impiedica introducerea microbilor in spital sau in transportul
acestora in afara cu ajutorul hainelor sau a persoanei care ingrijeste bolnavul .
La intrare in serviciu persoana va dezbraca hainele de strada in prima incapere asezandule
intr-un dulap, trece apoi prin camera de baiesi de aici intr-o alta incapere unde imbraca echipamentul
29
de protectie pe care il scoate din dulap, la parasirea spitalului se va proceda invers, la spitalele cu
caracter neinfectios nu este necesara imbaierea la parasirea serviciului dar este obligatoriu splarea
mainilor, dupa dezbracarea halatului inainte imbracari hainelor de strada echipamentul de protectie
trebui sa fie totdeauna curat, durata de protectie nu poate depasi 3 zile .
Imbracaminte de protectie trebuie sa se schimbe imediat ce se murdareste sau mototoleste,
echipamentul incomplet face o impresie nevavorabila asupra siatentei, curatenia halatului si tinuta
ingrijita reuseste sa trezeasca increderea bolnavului, asistenta nu va purta bijuterii la serviciu
deoarece inelele impiedica spalarea perfecta a mainilor .
Este foarte important ca exteriorul curat al asistentei sa se pastreze si in cursul garzilor de
noapte, coafura extravaganta, halatul prea scurt, unghiile lungi si vopsite in rosu nu creaza un
prestigiu onorabil in fata bolnavului .
pentru prosoape, deasupra ei se va aseza oglinda, un suport pentru lichid, peria pentru unghi si
solutiile dezinfectate, sub ghiuveta se va aseza o galeata cu capac pentru tampoane de vata .
Paturile copiilor vor fi asezate in asa fel incat sa nu fie in aproprierea surselor de caldura, a
ghiuvetelor, a geamurilor si a prizelor electrice, mobilierul salonului va fi complectat cu masa speciala
pentru infasat, vana, cantar, pediametru, termometru si dulap pentru lenjerie .
Coridoarele de legatura trebuie sa fie cat mai largi pentru a permite circularea cu targi si
transportul bolnavului cu patul .
Oficiul pentru alimente trebuie sa fie dotata cu vasele necesare pentru incalzirea si
distribuirea alimentelor si pentru prepararea alimentelor .
Suprafetele de gatit : masa calda, sursa de combustibil ( gaz, curent electric ), utilajele
necesare pentru splarea vaselor, sursele de apa calda si rece, pulpinelul pentru sterilizarea vasului,
frigiderul pentru pastrarea alimentelor si caruciorul pentru distribuit alimente complecteaza
inventarul oficiului alimentar .
Baia trebuie sa cuprinda: cada, baie de sezut, baie pentru picioare si dusurile fixe si mobile .
Closetele se monteaza dupa numarul paturilor, trebuie sa fie prevazute cu anticamera si sa fie
bine ventilate, au pereti despartitori de la podea pana in tavan .
Sala de tratamente si investigati curente este prevazuta cu o suprafata cat mai mare de geam
si cu iluminatie artificiala cat mai perfecta, in afara de mobilierul comun tuturor salilor de tratament
cum sunt : masa canapea pentru examinarea bolnavului, ia este dotata in fuctie de specificul
investigatiilor si tratamentelor care se executa in sectia respectiva .
Sala de mese pentru bolnavi, un punct de laborator unde personalul sectiei poate executa
analizele curente si urgente, biblioteca personalului si magazia de efecte, toate acestea informeaza
parti componente ale sectiilor mari, in afara incaperilor enumerate mai sus ele mai cuprind o serie de
parti curente ale specificului numai din sectia respectiva .
Sectiile chirurgie poseda sali de operatie cel putin 2, 1 pentru septice si alta pentru operati
aseptice, sali de sterilizare, camere pentru pregatirea preoperatorie a bolnavului, camera de spalare si
camera de reanimale .
Sectiile de ortopedie poseda alaturi de blocul operator in plus sali pentru aplicarea aparatelor
gipsate, camere de fizioterapie si mecano terapie si de adaptare functionala .
Sectia de urologie poseda in plus sala de cistoscopie .
Sectia de oftalmologie poseda in plus sala de oftalmoscopie .
Sectia de O.R.L. are in plus camera pentru autometrie, sectia de obstetrica si ginecologie mai
poseda sala de nastere, sala pentru travaliu, sala de reanimare pentru nou nascuti cuprinse in blocul
de nastere, salon boxat pentru nou nascutii, saloane pentru lehuze si separat pentru cezariene,pentru
gravide, pentru avorturi si sala de asteptare .
Sectia de pediatrie are saloane separate pe grupe de varsta, saloane bixate pentru sugari,
saloanele pentru mamele insotitoare, izolarea cu instalati sanitare si utilaj propriu, bucatarie de lapte
compusa din camera pentru prepararea alimentelor, pentru pastrarea alimentelor, spalarea de vase,
biberoane si racitori .
Sectia fitiologica cuprinde camera de sterilizare si scuipator, sala de bronoscopie, camera
pentru aerosoli si sala pentru cultura fizico medicala .
Sectia de neuropsihiatrie are saloane de zi separate pe saloane de noapte, ferestrele sunt
prevazute cu grati iar rezerve destinate pentru bolnavi agitati sunt capitonate si prevazute cu vizoare.
Sectia de boli infecto contagioase cu serviciul de primire separat, saloanele si rezervele sunt
grupate pe afectiuni, fiecarea avand circuite separate cu filtru de personal, sectiile bine amenajate
realizeaza izolarea bolnavilor prin boxe, este amenajata pentru 1-2 bolnavi avand baie, closet, vesela
si spalator separat, boxa are 2 intrari 1 care comunica prin culoarul spitalului, prin circuit absetic
prin care se face aprovizionarea bolnavului si alta se deschide spre un coridor exterior prin care se
indeparteaza obiectele si efectele infectate, sectia de boli infecto contagioase poseda si incaperi,
32
aparatura suficienta pentru infecti si deparazitarea efectelor care a survenit bolnavul precum si
pentru dezinfectarea continua adjectiilor si vasele bolnavului .
3.sectiile de diagnostic si tratament sunt partile componenta fara paturi ale spitalului care
servesc toate sectiile, numarul lor este in fuctie de marime, profilul specialitati si categoria de
erarhizare a spitalului .
In general functioneaza urmatoarele servici de diagnostic si tratament :
- serviciul de radiologie si fizioterapie care executa examinarile si tratamentele radiologice si
fizico terapie pentru bolnavii internati, serviciul include camera obscura pentru developarea
radiografiilor, filmoteca si grup sanitar ;
- serviciul de ecografie se efectueaza investigatiilor ultra sonore ;
- laboratorul de analize medicale necesare pentru diagnostic, urmarirea evolutiei si a vindecari
bolnavilor internati, laboratorul este dotat cu instrumente pentru efectuarea recoltarilor si a
analizelor bacteriologice, hematologice serelogice cu bucatarie de mediu, depozit de materiale si
chimicale .
- laboratorul de explorari functionale care asigura explorarile speciale cum ar fi :
electrocoriografia electroencefalie ( E.C.G.) ;
- punctul de transfuzie asigura efectuarea transfuziilor de sange si a preparatelor sanguine la
bolnavii internati pe langa procurare si conservare ;
- sangele plasmei si a derivatelor de sange precum si a materialelor ajutatoare necesare
transfuziilor, in acest laborator se determina grupurile sanguine si se executa probleme de
compatibilitate, punctul detransfuzie al laboratorului propriu, spatiu pentru depozitarea sangelui si
preparatelor de sange cat si pentru spalarea si sterilizarea sticlariei si a paratelor .
Farmacia spitalul are farmacie proprie care are ca sarcina planificarea, aprovizionarea,
conservarea, prepararea si eliberarea medicamentelor prescrise pentru taratamentul bolnavului .
Se compune din camera de receptura unde se prepara produse sterile, cabinet de analiza,
camera de receptie si depozite :
- serviciul central de sterilizare asigura sterilizarea tuturor instrumentelor, efectelor si materialele
necesare pentru investigati si tratamente curente, se compun din camera de receptie a
instrumentarelor si materialele folosite, camera pentru folosirea mecanica si chimica a materialelor de
sterilizat, camera de autoclonare si depozitare materialelor sterile unde se face si etichetarea truselor
sterile, primire si eliberarea materialelor sterile se face prin ghisee pentru a evita supra infectarea
serviciului ;
- serviciul de stomatologie sunt anumite spitale care se asigura asistenta terapeutica curenta ;
- serviciul de cultura fizico medicala asigura bolnavilor internati in cadrul terapiei complexe
tratamentul prin gimnastica medicala, masaj medical si agenti fizici, el cuprinde sala de gimnastica
medicala, sala de masaj, cabinetul fizico mecano terapie, camera de dusuri si cabinetul medical de
consultati ;
- serviciul de anatomie patologica si prosectera executa examenele anatomice patologice si
histopatologice cat si mocropsiile in vederea stabiliri si confirmari diagnosticului dupa deces si
pentru precizarea cauzei morti, el cuprinde camera pentru depunerea si conservarea cadavrelor
( morga ) sala de mecropsie, camera pentru eliberarea cadavrelor, camera pentru pregatire pieselor
anatomo patologice, laboratorul de histopatologie , biochimie, bacteriologie si muzee ;
- laboratorul de medicina experimentala exista numai pe langa spitalele mari cu sarcini speciale
de cercetari stincifice .
4.serviciile administrativo gospodaresti sunt menite sa sigure baza materiei functionari
spitalului prin amenajare, dotare si intretinerea cladirilor, sectiilor si serviciilor precum si prin
asigurarea alimentatiei bolnavului, ele cuprind :
- intendenta care supravegeaza intretinerea cladirilor, a instalatiilor, incalzitul si iluminatul,
curatenia generala in cladire si curtile institutului ;
33
- spalatoria asigura spalarea, calcarea, uscarea lenjeriei de corp si de pat si a intregului inventar
moale a spitalului, se compune din camera de pentru primire si prierea rufelor, spalatorie, uscatorie,
calcatorie, depozitul de rufe curate si camera de eliberare a inventarului curat .
Circulatia efectelor in spalatorie se face in circuit in asa fel incat rufele curate sa nu se
intalneasca cu cele murdare, lenjeria nou nascutilor se spala separat, pentru sectiile de boli infecto
contagioase efectele vor fi dezinfectate inainte de splare.
Spalatoria cupride si atelier de lenjerie unde se repara inventarul moale si se confectioneaza
lenjerie simpla :
- serviciul tehnic de intretinere si reparati se ocupa cu intretinerea in perfecte stare de functionare
a cladirilor, instalatiilor, utilajelor, mijloace de transport cu obiecte de inventar si executa toate
reparatiile curente ;
- sectia bloc alimentar asigura pregatire si servirea hranei bolnavului, cuprinde totalitatea
incaperilor necesare pentru depozitarea, prepararea, distribuirea si consumul alimentelor se compune
din :
magazie de alimente ;
camera de curatat si spalat .. ;
camera de taiat carne si peste ;
bucataria, bucataria dietetica ;
laboratorul de cofetarie ;
spalatoria de vase ;
oficiu de pastrat vase de bucatarie ;
oficiu de incalzire si distribuirea mesei ;
sala de mese ;
vestiarul pentru personal si mijloacele de transport al alimentelor .
Blocul alimentar poate fi organizat dupa sisteme centralizate sau descentralizate :
- in sistemul centralizat alimentele pregatite pentru mese intr-o bucaterie centrala sunt distribuite
oficiile sectiilor prin diferite metode de transport ;
- in sistemul descentralizat sectiile isi au bucataria lor proprie si servirea mesei se face direct din
acesta bucatarie .
Munca in spitale este diferita si necesita o specializare a personalului pe profile, ingrijirea
bolnavului are cunostinte specifice dupa caracterul sectiei sau al spitalului respectiv :
- spitale de copii ;
- spitale de maternitati ;
- spitale de ortopedie si traumatologie ;
- spitale de boli infecto contagioase ;
- spitale de boli psihice .
Policlinica - este unitatea sanitara care organizeaza asistenta medicala curativa, profilactica,
ambulatorie a populatiei pe ramuri de specialitate .
In sistemul nostru de organizare policlinica face parte integrata din structura spitalului
unificat, are o structura complexa care se grupeaza in modul urmator :
- cabinete de consultati medicale de specialitate :
interne ;
chirurgie ;
obstretica ginecologie ;
dermato venerologie ;
O.R.L. ;
oftalmologie ;
neuropsihiatrie ;
endocrinologie ;
34
oncologie ;
pediatrie ;
antirabic si antituberculos .
- cabinet de medicina a munci ;
- cabinet de medicina a culturi fizice ;
- serviciul de diagnostic si tratament :
radiologie ;
ecografie ;
bolnio fizio terapie ;
laboratorul fizio de terapie ;
serviciul d radiofotografie .
- serviciul de informati si triaj ;
- serviciul de evaluare a stari de sanatate si de statistica medicala ;
- serviciul al asistemtei medicale sociala ;
- serviciul de espertiza medicala si recuperare a capacitati de munca .
Dispensarele medicale urbane si rurale sunt unitati sanitare peritoriale care asigura asistenta
medicala a populatiei de pe teritoriul ei, prevenirea imbolnavirilor si buna starea igienico sanitara si
sociala a teritoriului . Asistenta medicala se acorda la sediul dispensarului, la domiciliul bolnavului iar
inteprinderi in institut, gospodari agricole private si de stat, colectivitati organizate de copii care nu
au dispensarul lor proriu .
Dispensarele tin in evidenta bolnavi din raza lui de activitate, asigura supravegherea lor activa
si indeplineste masuri de profilaxie .
Dispensarul medical de inteprinderi asigura asistenta medicala cu rapida profilaxie in timpul
si la locul de munca .
Dispensarul medical de pediatrie si scolar asigura asistenta medicala curativa, profilactica a
prescolarilor si studentilor in timpul si la locul invatamantului, se organizeaza pe langa institutiile de
invatamant .
Cresa este institut care asigura ocrotirea si supravegherea medicala a copiilor sanatosi pana
la 3 ani, ia se imparte in :
- cresa de inteprindere ;
- cresa de cartier ;
- creza de zi .
Pentru protectia sanatati colectivitati, la copii in cresa se iau urmatoarele masuri :
- administrarea copilului in cresa se face pe baza unui dosar care cuprinde:
pentru parinti examen pulmonar ;
pentru copii examen coproparazitologic si capabacteriologic si aviz epidemiologic cu 48 ore
inainte de a intra in colectivitate .
- triajul epidemiologic obligatoriu la filtru a coliilor la primirea in cresa ;
- aplicarea unor masuri obligatori cu caracter antiepidermic, in cazul angajari unei persoane
precum si efectuarea controlului periodic al personalului cresei si al mamelor .
Leaganul de copi si plasamentul familial este o institutie de asistenta sociala care asigura
ocrotirea copiilor care potrivit legi beneficiaza de ocrotire in aceste unitati :
- dificiente motori ;
- prematuri ;
- dificiente neuropsihici ;
- contacti TBC ;
- copii din familii dezorganizate ;
- copii fara parinti .
35
36
Cuprins
Introducerea n profesie .1
Aspectul teoretic al nursingului 4
Reorientarea serviciilor de sntate .5
ngrijirile primare de sntate ( I.P.S. ) ...5
Nivelurile de intervenii .6
Concept, sntate, boal 7
Competena asistentei medicale 8
Componena esenial a unui model conceptual .9
Nevoile fundamentale i dimensiunile bio-psiho-sociale culturale si spirituale ..10
Situaii sau reacii n timpul ngrijirilor i care trebuie s fie n atenia
asistentei19
Clasificarea nevoilor umane dup teoria Maslow .21
Interdependena i dependena n satisfacerea nevoilor fundamentale ..23
Nasing, concept, definiie i rol 25
Modul de via al asistentei medicale .27
Locul de munc al asistentei medicale 30
37