RETEAUA INTERNET

Definitie

Fizic, sistemul Internet este un ansamblu de componente hardware (dispozitive

de memorare si procesare, echipamente I/O, echipamente de conectare, echipamente de

transmisie) pentru memorarea, procesarea, conversia, reprezentarea si comunicarea
informatiilor la nivel local, regional sau mondial, iar logic, este un ansamblu de
componente software (sisteme de operare-Unix, Linux, programe de control si transmisie,
programe de protectie, aplicatii pentru cautare, procesare si reprezentare) pentru a oferi
utilizatorilor conectati la retea servicii variate in orice moment si aflati la orice distanta
de resursele accesate, pe principiul client-server.
Din punct de vedere arhitectural, reteaua Internet este constituita dintr-o mare
varietate de sisteme de calcul: PC-uri, mainframe-uri, supercalculatoare, retele de
calculatoare LAN, MAN sau WAN.

NODURI ALE RETELEI

INTERNET
Functionarea retelei Internet se realizeaza prin intermediul unor
noduri (server-calculator) ce ofera cu ajutorul unor protocoale
exploatarea eficienta a resurselor mediului Internet, noduri ce se
numesc furnizori de servicii.
Acesul unui utilizator la serviciile Internet poate avea loc daca
utilizatorul are acces la un terminal (calculator-statie de lucru)
conectat la reteaua Internet, si anume la un nod din retea.
Terminalul se poate afla acasa la utilizator, la scoala, la faculatate,
la biblioteca, la serviciu, la un caf-Internet, etc.

 Din punct de vedere arhitectural, in sistemul Internet sunt

recunoscute trei tipuri de noduri:
noduri de nivel inalt - noduri (clasa A) la nivel mondial la care
sunt conectate nodurile continentale (ex. nod EARN-European
Academic and Research Network) de la nivelul tarilor ;
noduri continentale - noduri (clasa B) la nivelul unei tari (in
Romania exista nodul de la UPB, nodul de la ICI, etc.) de care
sunt conectate noduri locale ale unor retele;
noduri locale - noduri (clasa C) la nivel local(regional) ce
trebuie sa fie recunoscute de un nod continental (in Romania
exista noduri locale in Bucuresti- Universitatea Bucuresti,
Institutul de Matematica, ASE, Guvern, Parlament, etc.- , si in
marile orase-Cluj, Iasi, Constanta, Craiova, Pitesti, etc.).

Tipuri de calculatoare in reteaua INTERNET

Din punct de vedere functional, in sistemul Internet
operationale trei tipuri de calculatoare(servere):

sunt

calculator router (de dirijare) - calculator ce furnizeaza servicii

de dirijare a informatiilor intre doua noduri care se adreseaza prin
emitere-receptie;
calculator gateway ( de legatura) - calculator de legatura intre
nivelele retelei Internet si care realizeaza conectarea intre doua
retele distincte;
calculator host ( gazda) - calculator conectat la reteaua
Internet pe unul din cele patru nivele (utilizator, local, tara si
mondial) de la care se pot cere servicii Internet.

MODELUL
CLIENT SERVER

Acest model are la baz comunicarea ntre calculatoare prin tuplul

cerere-rspuns:
server computers (calculatoare server): reprezint acele calculatoare
care stocheaz informaia pe care o poate distribui, server-ele furnizeaz
servicii adic primesc solicitri (cereri), efectueaz serviciul i transmit
rezultatele ctre calculatorul solicitant al serviciului; serverul are instalat
software specializat care asigur tipul de serviciu n folosul reelei
Internet, putnd exista mai multe servere care s ofere acelai tip de
serviciu;
client computers (calculatoare client): sunt acele calculatoare din
reea care solicit servicii, adic solicit server-elor servicii i ateapt
rspuns, fiecare calculator client avnd instalat un software care s-i
asigure accesul la un anumit tip de serviciu.
Din punct de vedere a permanenei conectrii
calculatorului la
reeaua Internet exist urmtoarele tipuri de calculatoare:
dedicate computers (calculatoare dedicate): conectate tot timpul la
reeaua Internet, este vorba de cele folosite de universiti, organizaii
mari etc;
nondedicate
computers
(calculatoare
nededicate):
sunt
calculatoarele care se conecteaz pe timp limitat, prin intermediul liniilor
telefonice, la calculatoarele dedicate.

EXEMPLE CODURI

1.37.109.4 server de clasa A (nivel inalt) de la Tilburg University (The

Netherlands);

2. 163.1.62.3 server de clasa B (nivel tara) pentru conectarea la

diverse biblioteci universitare din intreaga lume (login : HYTELNET);
141.85.128.1 server UPB;

3. 153.226.100.1 server de clasa B(nivel tara) de la Facultatea de

Chimie(Panduri);

4. 193.226.51.177 server de clasa C (nivel local) ce reprezinta

gateway (gw-chimie) la Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii
Bucuresti si la care sunt conectate host-urile avand adresele IP de la
193.226.51.178 la 193.226.51.190;

5. 192.129.3.33 server de clasa C (nivel local) ce reprezinta un router

(math) la Facultatea de Matematica din Universitatea Bucuresti unde
exista mai multe retele locale.

Pentru a putea avea acces la anumite servicii orice calculator trebuie mai
nti s se conecteze. Conectarea este asigurat se un software
specializat i const n recunoaterea reciproc a celor dou calculatoare
aflate n dialog. Server-ul care asigur un anumit serviciu Internet se
numete sit al acelui serviciu.
Sit-urile Cyberspace-ului asigur utilizatorului acces la urmtoarele servicii:

comunicare: ntre utilizatori prin participarea la dezbateri n grupuri de interes,

gruparea se face pe afiniti i interese comune (grupuri de dialog);
informare: utilizatorul se poate informa prin intermediul ziarelor electronice, informaii
despre galerii de art, muzee, teatre etc;
transfer de fiiere: utilizatorul poate copia (gratuit sau contra cost) pe propriul
calculator fiiere text, cri electronice, programe software etc;
acces la distan: utilizatorul poate accesa calculatorul la distan ca pe propriul
calculator, avnd acces la o parte din resursele de execuie i stocare ale acelui
calculator;
comer electronic: utilizatorul poate accesa paginile Web ale diverselor magazine care
practic comerul electronic i i poate efectua cumprturile, poate rezerva locuri la
avion, la hotel sau poate cumpra bilete n staiunea de odihn care-l intereseaz;
pot electronic: utilizatorul poate folosi Internet-ul pentru a efectua propria
coresponden.

Deoarece de cel mai mare interes se bucur programele, s spunem c

exist trei tipuri de programe ce pot fi copiate:
programe freeware: sunt programele pe care autorii lor le pun la dispoziia tuturor
utilizatorilor n mod gratuit;
programe shareware: sunt programele pe care utilizatorul le poate copia i instala cu
condiia c, dac dup o perioad de testare este mulumit de produs s achite
contravaloarea produsului (de obicei o sum mic), proprietarul programului avnd
obligaia s-i trimit manualul de exploatare a produsului i toate punerile la zi;
programe Beta: sunt programe puse la dispoziia utilizatorilor pentru a fi testate, cu
condiia raportrii anomaliilor (bugs) constatate in funcionare, ele sunt difuzate naintea
lansrii pe pia a unei noi versiuni.

COMUTARE DE PACHETE
Toate serviciile oferite pe Internet se bazeaz pe conceptul de comutare de pachete. De fapt, toat activitatea din
Internet se desfoar prin intermediul mesajelor organizate n pachete de informaii i transmise de la
sursa S la destinaia D. Operaiunea de comunicare se desfoar similar activitii potale normale: un
obiect (de exemplu fiier) caracterizat de mai multe informaii este divizat n mai multe pachete de
informaii i fiecrui pachet i este ataat adresa sursei S i respectiv adresa destinaiei D. Pachetul este deci
format din informaia propriu-zis i informaia de control format din adresa de identificare a lui S i cea a
lui D. Informaia de control se afl totdeauna n antetul (la nceputul) pachetului. Rolul oficiilor potale este
jucat de aa numitele calculatoare comutatoare de pachete (de obicei router). Dup ce toate pachetele sunt
recepionate, calculatorul reconstruiete informaiile prin punerea fiecrui pachet la locul su firesc, sistemul
testnd de fiecare dat dac pachetele au fost corect recepionate (prin testarea unor coduri de control).
Sintetiznd, un pachet con
conine:
adresa sursei;
adresa destinaiei;
numrul pachetului n cadrul informaiei;
un identificator pentru informaia transmis.
Datorit adresei destina
destinaiei pe care o con
conin pachetele, acestea pot circula independent pe Internet i ajung la
destina
destinaie ntrntr-o ordine diferit la momente de timp absolut arbitrare.
arbitrare. Comutarea de pachete (packet switch)
este tehnologia software cea mai larg utilizat n reele n general.
Exist urmtoarele tipuri de calculatoare care particip la realizarea
realizarea comutrii de pachete:
pachete:
calculatoare gazd (Host): sunt conectate la reea pentru a comunica cu un calculator care este la distan n
scopul executrii unei aplicaii, motiv pentru care se mai numesc calculatoare cu funcii de aplicaii, ele au i
rolul de a distribui pachetele pentru terminalele utilizator conectate la Internet;
rutere (Router): se mai numesc i calculatoare cu funcii de comunicaie, ele fiind conectate pentru asigura
comunicarea ntre dou calculatoare gazd aflate la distan, avnd rolul de a dirija pachetele de informaii ntre
surs i destinatar; n literatura de specialitate ruterele se mai numesc i noduri pentru comutarea de pachete
(PSN-Packet Switching Nodes);
calculatoare poart (Gateway): sunt acele calculatoare care joac rolul de poart de conectare a
calculatoarelor gazd la reea.
Ansamblul format din liniile de comunicaie i nodurile reelei se numete subreea de comunicaie i este utilizat
pentru transferul de date ntre porturile a dou calculatoare gazd. Ordinea nodurilor pe care o parcurg pachetele
de informaii n drumul lor spre destinaie se numete ruta pachetelor.
Din punct de vedere al macro-organizrii, Internet-ul este compus din urmtoarele reele:
Sisteme terminale (End systems): sunt sistemele alctuite n exclusivitate din calculatoare gazd, fiecare
calculator gazd avnd cte o singur interfa cu subreeaua la care este legat;
Subreele: sunt acele reele la care sunt legate sistemele terminale;
Sisteme intermediare (Intermediate systems): sunt echipamente de tip gateway sau router care au mai
multe interfee de legare la subreele (una pentru fiecare subreea) i care ndeplinesc rolul de a retransmite
pachetele primite de la o reea ctre reeaua destinaie, n conformitate cu ruta pachetelor ctre destinatar, iar
calculatorul gazd permite dirijarea pachetelor ctre calculatorul destinaie

PROTOCOALE DE
COMUNICATIE

Transmiterea informaiei de la un calculator la altul nu poate fi realizat dect prin

respectarea unui set de reguli numit protocol, care trebuie respectat att de emitor
ct i de receptor, pentru a vorbi aceeai limb. n parte, fiecare reea poate s-i
foloseasc propriul protocol de comunicaie, dar ntre reelele legate la Internet
trebuie folosit un protocol unic numit protocolul IP (Internet Protocol) i el se
utilizeaz ntre dou calculatoare gazd. Pentru dirijarea pachetelor se utilizeaz 4
octei, necesari identificrii destinatarului, coninnd cele dou adrese: una pentru
identificarea reelei i cea de-a doua pentru identificarea calculatorului gazd n
cadrul reelei. Utilizarea adresei reelei permite ruterelor s dirijeze pachetele ctre
reea, iar utilizarea adresei calculatorului gazd permite dirijarea pachetelor ctre
calculatorul destinaie, dup ce sa ajuns n reeaua destinaie. Protocolul IP a fost
completat cu protocolul TCP (Transmission Control Protocol). Protocolul TCP mparte
mesajele n pachete pe care le i numeroteaz iar recepie reface mesajele din
pachetele sosite la destinaie. Din punct de vedere software, protocolul TCP consider
datele ca iruri de octei pe care i divizeaz n segmente, fiecare segment constituind
pachete prin adugarea antetului. Acest protocol are marele merit c verific i
corectitudinea mesajului transmis, n sensul c s nu se piard date, s nu fie
duplicate date i s nu existe date eronate, toate aceste verificri fcndu-se unor
informaii de control la fiecare pachet. n cazul existenei unei erori se reia automat
transferul pachetului eronat.
Fiecare din serviciile oferite de Internet i are propriul su protocol:
protocolul FTP (File Transfer Protocol) este utilizat de serviciul de transfer de fiiere;
protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) este utilizat de serviciul de pot
electronic E-Mail;
protocolul Telnet este utilizat de serviciul de acces la distan etc.
Pentru majoritatea calculatoarelor se folosete super-protocolul TCP/IP (Transmission
Control Protocol/ Internet Protocol) care este un set de protocoale de interconectare a
calculatoarelor, din care fac parte protocoalele: IP, TCP, FTP, Telnet, SMPT, ICMP, UDP etc.

Adrese IP si structura DNS

(Domain Name System)

Fiecare calculator cuplat la mediului Internet este identificat printr-o adresa

unica, cunoscuta prin asa-numita IP Address, aceasta fiind utilizata la nivelul
programelor de prelucrare in retea. In schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la
mediului Internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de
calculator host gestionat de sistemul DNS.
Conceptia protocolului TCP/IP este astfel implementata incat schema de adresare
permite utilizatorilor si programelor din retea sa identifice in mod unic o retea sau
un calculator host, atat prin intermediul unei adrese IP, cat si prin intermediul unui
nume de calculator host.
Operatiile de identificare in mediului Internet se constituie in urmatoarele categorii:
identificare la nivelul programelor de comunicatie - adresa IP (IP Address);
identificare la nivelul utilizarii -nume de calculator host (DNS Configuration);
identificare utilizator - nume de conectare (login name).

Adrese IP (IP Address)

Definitie.

O adresa IP este constituita dintr-un grup de patru numere zecimale

separate de caracterul punct (.), fiecare numar fiind cuprins intre 1 si 256=28
(fiecare numar poate fi reprezentat in binar pe un octet), si anume:
Pornind de la aceasta structura de numere zecimale, protocolul IP
construieste (reprezinta) un cod (adresa) in binar pe un cuvant de 32 biti (4
octeti) ce va fi constituit din:
clasa retelei - clasa A, B sau C;
router-ul retelei - identificator de retea;
host-ul utilizatorului - identificator host.

Adresa IP este utilizata de protocolul IP pentru obtinerea in binar a unui

cuvant de memorie(word) de 32 biti si care va fi utilizat in operatiile de
dirijare a pachetelor(datelor). De exemplu, pentru adresa reprezentata in
zecimal 131.15.3.19 , cuvantul de memorie ce reprezinta forma binara este
(se concateneaza cei 4 octeti asociati pentru a, b, c si d):

Structura DNS (Domain

Name System)
Structura DNS realizeaza administrarea unor
nume
prin
care
se
acorda
diferite
responsabilitati
de
grup,
fiecare
nivel
reprezentand un domeniu. Domeniile sunt
gestionate prin intermediul unei structuri
arborescente
ce
determina
o
structura
ierarhica. In felul acesta, un nume de calculator
host va reprezenta un drum (cale) in arborele
sau
subarborele
administrat
de
DNS.
Domeniile determina metoda de organizare a
calculatoarelor in retea.

In prezent, mediul Internet considera nume1 ca domeniu principal, iar

celelalte ca subdomenii, aceasta structura de organizare fiind
asemanatoare organizarii fisierelor in sistemul de operare Unix.
Structura ierarhica generata de domenii si subdomenii este definita
in functie de diferite unitati de organizare sau de diverse domenii de
activitate.

Arhitectura si sarcinile TCP/IP

Structura arhitecturii TCP/IP este data de nivelele functiilor
definite de retelele interconectate in mediul Internet. Modelul
arhitectural TCP/IP este conceput sa controleze urmatoarele
nivele de sarcini:
nivelul retea - dat de un singur protocol care recunoaste toate
host-urile si nodurile din reteaua Internet;
nivelul Internet - dat de software ce implementeaza conceptia
mediului Internet, adica IP (Internet Protocol) si ICMP (Internet
Control Message Protocol);
nivelul comunicatiei - dat de software TCP (Transmission
Control Protocol) si UDP (User Datagram Protocol);
nivelul aplicatiei - dat de sarcinile invocate de utilizatorii
Internet.

Nivelul Retea

La nivelul retea exista urmatoarele protocoale:

protocolul ARP (Address Resolution Protocol) - translateaza dinamic
adresele Internet in adrese hardware unice in cadrul retelelor locale;

protocolul RARP (Reverse Address Resolution Protocol) - tranforma
invers adresele hardware corespunzatoare nodurilor in adrese Internet;

protocolul ICMP (Internet Control Message Protocol) - permite
schimbul de informatii de control intre nodurile retelei ( host-uri, routerre, gateway-uri);

protocolul IP (Internet Protocol) - asigura servicii de transmitere a
pachetelor de date receptionate de la protocoalele nivelului transport.

Nivelul Transport

Nivelul transport este implementat in retelele TCP/IP prin intermediul

protocoalelor UDP si TCP. Sistemele de operare Unix si Linux ofera
programelor aplicative o interfata comuna pentru aceste protocoale.

Protocoalele TCP/IP de nivel transport ofera servicii ce permit

programelor nivelului aplicatiei sa comunice intre ele prin intermediul
mesajelor.

Nivelul Aplicatiei

Nivelul ce mai inalt este nivelul aplicatiei ce utilizeaza serviciile protocoalelor de la

nivel transport pentru a satisface cerintele utilizatorilor mediului Internet. Familia
de procoale TCP/IP este operationala deoarece aceste protocoale sunt gestionate
prin numere speciale de porturi (well-known numbers) si nume speciale de
protocoale si servicii (well-known names and services).

Principalele instrumente (software) Internet la nivel de aplicatie sunt:

E-mail (Electronic Mail) - posta electronica ( trimiterea si receptia de mesaje);

Telnet - protocol pentru conectarea(comunicatii) la distanta;

FTP (File Transfer Protocol) - protocol pentru transfer de fisiere;

HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) - protocol pentru transfer de hypertext;

EGP (Exterior Gateway Protocol) - protocol pentru gateway exterior;

Domain (Domain Name Protocol) - protocolul numelui de domeniu;

Login (Remote Login Protocol) - protocolul de login la distanta;

RIP (Routing Information Protocol) - protocolul informatiilor de router-are;

ICMP (Internet Control Message Protocol)- protocolul de control al mesajelor.

SERVICIUL DE INFORMARE
Localizarea i citirea informa
informaiei n Internet se realizeaz cu ajutorul serviciului de informare.
informare. La
La ora actual
exist mai multe servicii de informare:
informare: Gopher, Archie, WAIS (Wide Area Information Servers) i WWW
(World Wide Web sau W3), ultimul fiind cel mai utilizat.

Archie i WAIS permit identificarea numelui unui fiier sau a coninutului su prin utilizarea unui cuvnt
cheie de cutare, Gopher prin intermediul unui sistem ierarhizat de meniuri, iar WWW printr-un sistem de
link-uri.

World Wide Web este cea mai mare colec

colecie de documente care con
conin informa
informaii memorate pe calculatoare aflate n ntreg
InternetInternet-ul. Un document Web se nume
numete pagin Web,
Web, care
care se identific printrprintr-o adres unic.
unic. Paginile apar
aparinnd
aceleia
aceleiai organiza
organizaii sau persoane se formeaz o colec
colecie care se nume
numete situl Web, care are o pagin de nceput sau
pagin surs (Home Page sau Start Page). Metoda
Metoda cea mai folosit pentru realizarea i organizarea unei pagini este
hipertextul (hypertext), n care textele sau imaginile eviden
evideniate reprezint trimiteri la alte pagini care con
conin informa
informaii
suplimentare, trimiteri numite
numite hiperlegturi (hyperlink) si care prin efectuarea unui dublu click pe ele, duc la ncrcarea
automat a paginii suplimentare care se pot afla pe acela
acelai sit sau pe situri diferite. Mai nou exist o extensie a
hipertextului numit hipermedia (hypermedia), prin intermediul creia se pot lega sunete i imagini video.

Re
Reeaua Web func
funcioneaz i ea pe principiul clientclient-server, n care pe calculatorul server Web este instalat un program
care administreaz paginile Web i n care pe calculatorul client Web este instalat un program de explorare
explorare numit
browser, care permite
permite utilizatorului s cerceteze siturile Web.
Web. Spa
Spaiul Web este zona din ciberspa
ciberspaiu n care navigheaz
utilizatorul, prin respectarea
respectarea de ctre client i server a protocolului HTTP (Hyper Text Transfer Protocol).

Adresa unui document Web are un format standard numit adres pentru
pentru localizarea uniform a resurselor URL (Uniform
Resource Locator), iar un broswer Web permite administrarea mai multor resurse informa
informaionale ca: arhive ftp (ftp://),
). Adresa
pagini de hipertext (http://), meniuri Gopher (gopher://) sau servere
Adresa URL este format
servere de tiri UseNet (news://
(news://).
din trei pr
pri: numele protocolului, numele gazdei i calea fi
fiierului.

De exemplu: http://www.mcmcr.com.uk/ public/homepage.html

BROWSERE

Broswer-ul este un program specializat care ajut utilizatorul s gseasc

i s citeasc informaia din documentele HTML ale reelei Web.
Operaiile care trebuie s le asigure un broswer sunt:

deplasarea printre documentele Web i vizualizarea acestora;

folosirea semnelor de carte i a istoricului pentru regsirea rapid a
informaiilor din documentele HTML;
copierea informaiilor n fiiere pe calculatorul utilizatorului;
folosirea unui serviciu de cutare a informaiilor de interes;
accesul la celelalte servicii de informare;
accesul la alte servicii Internet cum sunt: serviciul de transfer de fiiere ftp,
serviciul de tiri, serviciul de pot electronic etc.

Orice serviciu de cutare, numit i motor de cutare, permite cutare

i regsirea rapid a informaiilor n reeaua Web. Un astfel de serviciu
ntreine baze de date cu URL-urile reelei Web. Utilizatorul poate face
cutare prin coninut, introducnd unul sau mai multe cuvinte
referitoare la subiectul care-l intereseaz, serviciul de cutare efectund
cutarea n reeaua Web i afieaz rapid o list cu legturi ctre
documentele Web care conin informaii despre subiectul de interes
cutat.
Cele mai cunoscute motoare de cutare sunt:
yahoo.com, lycos.com, google.com, altavista.com, mamma.com,
hotbot.com, ask.com, search.com, mpc.com.