Curs 1

Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

Sem.

Structura disciplinei
Tipul
disciplinei

II

DF

Evaluare

Modaliti de
evaluare
Examen
Colocviu

Activitati normate [ore/sapt.]

L
P

Metode de evaluare
(scris, scris i oral, oral, test, aplicaie
practic)
scris

TOTAL

Total ore
[ore/sem.]

Credite*

56

Activitate
Examen/Colocviu
Seminar
Laborator
Proiect
Prezen***

Pondere n
nota final
%
65
30
5

Bibliografie

1. Mirela Bodea: Fizica pentru ingineri Curs litografiat

2. P. Sterian, M. Stan : Fizica , Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1985
3. I. Inta, S. Dumitru : Complemente de Fizic , vol.I si II, Ed. Tehnic,
Bucuresti, 1982, 1985
4. I.M. Popescu : Fizica , vol. I si II, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1984
5. Internet....

OBIECTUL FIZICII
Definitie

Fizica este stiinta naturii care studiaza proprietatile si

structura materiei, formele generale de miscare ale acesteia
(mecanica, termica, electromagnetica, etc.), precum si
transformarile reciproce ale acestor forme de miscare

Astfel de transformari se numesc procese sau

fenomene fizice.
Studiul proceselor sau fenomenelor fizice se
efectueaza asupra unor regiuni finite din univers,
de dimensiuni variabile, astfel delimitate incat sa
interactioneze cu exteriorul ca un intreg, numite
sisteme fizice.
4

Studiul sistemelor si proceselor fizice se bazeaza pe

principiul cauzalitatii, conform caruia :

fiecare stare din lumea obiectiva este efectul unor cauze care
determina univoc starea respectiva.

In fizica clasica, nerelativista, spatiul si timpul au un

caracter absolut (universal), in sensul ca sunt
independente de distributia materiei, adica de existenta
sistemelor fizice.
Spatiul se considera:

Tridimensional
Omogen - proprietatile lui sunt aceleasi in toate punctele sale
Izotrop - proprietatile lui sunt independente de directie.

Timpul, ca forma de existenta a materiei, exprimand

simultaneitatea sau succesiunea proceselor obiective este un
continuum unidimensional si uniform (in sensul ca diferitele
momente de timp sunt echivalente intre ele), a carei metrica este
independenta de procesele fizice.

La baza cunoasterii fenomenelor naturale

stau observatia si experimentul.
Observatia consta in studierea fenomenelor in
conditiile naturale de desfasurare.
Experimentul reproduce fenomenele in diverse
conditii create artificial cu scopul de a descoperi
legitatile lor.

Componente

Fizica macroscopica
Teoria clasica

Fizica microscopica
Teoria cuantica

Legile fizicii

Legi generale

Exemplu: legea fundamentala a dinamicii

Legi de material

Exemplu: legea lui Ohm

Marimile fizice definesc proprietatile corpurilor sau

caracterizeaza procese in care schimbarile ce survin pot fi
descrise cantitativ
Masurarea oricarei marimi fizice presupune compararea marimii
respective cu o alta marime fizica de aceeasi natura, considerata
drept unitate de masura etalon
Prin operatia de masurare, unei marimi fizice X ii corespunde in
corpul numerelor reale o valoare masurata (numerica) x , definita
prin raportul:

Unde: [X] reprezinta unitatea de masura a marimii respective.

x1

X
[X ]

X
X
X
;x2
;x3
;
[ X1]
[X2]
[X3]

x depinde de alegerea unitatii

Unele marimi fizice sunt marimi fundamentale, ele fiind definite

numai prin descrierea procedeului de msurare. Unitatile de
masura asociate marimilor fundamentale se numesc unitati
fundamentale;

Corespund de regula unor marimi fizice reprezentand in cadrul unui

anumit domeniu, proprietatile fundamentale, ireductibile ale materiei
(marimi fizice fundamentale).

Unitatile a caror marimi sunt definite cu ajutorul celor

fundamentale se numesc unitati derivate (secundare) iar
marimile se numesc marimi derivate (secundare).

Ansamblul coerent al tuturor marimilor fizice reprezentand

(biunivoc) proprietatile ireductibile ale materiei, reunite cu
unitatile de masura corespunzatoare determinate de anumite
unitati fundamentale constituie un sistem coerent de marimi si
unitati fizice.
10

In fizica se utilizeaza astazi, conform

standardelor, Sistemul International de unitati
(SI), marimile fundamentale :

Lungime [metrul]
Masa [kilogramul]
Timp [secunda]
Temperatura termodinamica [Kelvinul]
Intensitate a curentului electric - [Amperul]
Cantitate de substanta [molul]
Intensitate luminoasa [Candela]

11

Marimea fizica

Unitate de
masura

Simbol

Definitie

Lungime

metru

Lungimea drumului strabatut de lumina in vid intr-un interval de

timp egal cu 1/299 792 458 dintr-o secunda.

Masa

kilogram

kg

Masa prototipului international al kilogramului

Timp

secunda

Durata a 9 192 631 790 perioade ale radiatiei corespunzatoare

tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale izotopului de cesiu
133

Curent electric

amper

Curentul constant ce se stabileste prin doua fire conductoare de

lungime infinita si sectiune neglijabila, situate in vid la distanta de
1m si intre care se exercita o forta de 2x10-7 N pe fiecare metru de
conductor.

Temperatura
termodinamica

kelvin

Fractiunea 1/276,16 din temperatura termodinamica a punctului

triplu al apei.

mol

Molul este cantitatea de substanta care contine atatea entitati

elementare cate gasim in 0,012 kg de carbon12. Atunci cand se
foloseste molul trebuie sa se specifice care sunt aceste entitati
(atomi,molecule,ioni, alte particule sau grupuri formate din aceste
particule).

Cantitate de
substanta

Intensitate luminoasa

mol

candela

cd

Intensitatea luminoasa pe o anumita directie a unei surse

monocromatice de frecventa 540x1012 Hz si al carei flux pe acea
directie este de 1/683 W/Sr.
12

Unitati SI derivate.

Acestea sunt date de expresiile matematice care

cuprind semnele de inmultire si impartire. Ele se
construiesc din marimile fizice fundamentale, multe
din acestea capatand denumiri speciale si un
anumit simbol, la randul lor putand fi folosite
pentru exprimarea unor unitati derivate, mai simplu
decat pe baza unitatilor fundamentale.

13

Unitati SI suplimentare.

Radianul este unghiul plan cuprins intre doua raze

care delimiteaza pe circumferinta unui cerc un arc
cu lungimea egala cu cea a razei.
Steradianul este unghiul care avand varful in centru
unei sfere, delimiteaza pe suprafata acestei sfere o
arie egala cu cea a unui patrat a carui latura este
egala cu raza sferei.

14

Dupa caliti matematice :

marimi scalare
marimi vectoriale
marimi tensoriale.

Dupa scara la care sunt raportate

fenomenele:
marimi macroscopice
marimi microscopice

Dupa natura probabilista

Deterministe
Aleatoare

Principiul invariantei legilor fizicii

la trecerea dintr-un sistem de unitati in altul, deci

la schimbarea unitatilor de masura, legile fizicii nusi modifica forma

Consideram marimea fizica X, cu unitatea de

masura [X] dependenta de unitatile
fundamentale de lungime L, masa M si timp
[X] f (L, M, T)
T, adica:
De ex:

mv 2
Ec
2
[E c ] ML2T 2
16

Consideram marimea fizica Y a carei unitate de

masura se exprima: [Y] (L, M, T )
Daca X=Y => f (L, M, T ) (L, M, T )
Pentru ca principiul invariantei legilor fizicii sa se
mentina, trebuie ca functiile f si sa-si pastreze
forma la schimbarea unitatilor de masura , ceea
ce face ca fiecare sa fie de forma unui produs de
factori:

f (L, M, T) L M T ; (L, M, T) L 1 M 1 T

unde : , , ,1,1,1 se numesc dimensiunile

sau grade de omogenitate ale unitatii derivate [X]
1 ; 1 ; 1
rezulta ca:
17

adica ambii membri ai unei formule matematice care

exprima o lege fizica, trebuie sa aibe dimensiuni
egale in raport cu fiecare dintre unitatile
fundamentale.
aceasta reprezinta conditia de omogenitate a
formulelor fizice, iar expresia :
[ X ] L M T

este formula dimensionala a unitatii derivate [X] si

serveste la:

a. alcatuirea denumirii unitatilor derivate;

b. determinarea valorii numerice a unitatilor derivate;
c. verificarea conditiei de omogenitate a unei formule
matematice;
d. determinarea expresiei matematice a unei legi fizice pe
baza conditiei de omogenitate.

aceasta se numeste analiza dimensionala

18

19

Caderea libera legatura timp inaltime

th
t proportional cu ???

http://www.youtube.com/watch?v=PmJV8CHI
qFc&feature=relmfu
(5.10, 22.10min)

20

Presupune compararea cu etalonul [X]

rezultand valorile xi, (i=1,..n)
Prin conventie se considera ca valoarea reala
a marimii fizice este data de media aritmetica
a masuratorilor [?]:
1 n
x xi
n i 1

Masuratorile sunt afectate de erori =>

calculul erorilor

21

Eroarea se defineste ca = x-
erori grosolane,
erori sistematice,
erori aleatoare.

sunt cauzate de neatentii sau defectiuni

accidentale si trebuie eliminate din calcule. In
general, aceasta este usor de efectuat,
deoarece valorile respective difera masiv de
celelalte. Totusi, este bine sa definim criterii
precise pentru eliminarea erorilor grosolane.

Erori de observator. Daca, de exemplu, observatorul citeste indicatiile

instrumentului de masura privind oblic scala acestuia, toate citirile sale sunt mai
mari sau mai mici decat valorile reale. Aceste erori pot fi complet eliminate, prin
corectarea modului de lucru al observatorului

Erori de instrument. Orice instrument de masura are o scala indicatoare (la

instrumentele cu afisaj digital, putem considera aceasta scala implicita). Nici o citire
efectuata cu ajutorul acestei scale nu poate fi mai precisa decat jumatate din cea mai
mica diviziune a scalei. Aceste erori pot fi micsorate (prin inlocuirea instrumentului
folosit cu altul mai precis), dar nu complet eliminate.

Erori de metoda. in cursul procesului de masura, sistemul masurat interactioneaza

cu instrumentul de masura, ceea ce modifica rezultatul masuratorii. De exemplu,
pentru a masura o rezistenta, putem folosi metoda amonte sau metoda aval. In
primul caz valoarea obtinuta este mai mare decat cea reala (Rmas=R(1+RA/R)), iar in
al doilea este mai mica (Rmas=R/(1+R/RV)).
Putem elimina aceste erori daca cunoastem rezistentele interne ale instrumentelor de
masura (ceea ce inseamna masurarea altor rezistente) sau daca inlocuim metoda cu o
metoda in punte, care compara rezistenta necunoscuta cu altele, presupuse
cunoscute (deci, din nou, masurarea altor rezistente). Asadar si aceste erori pot fi
micsorate, dar nu complet eliminate.

sunt determinate de considerente statistice.

Erori:

Eroarea absoluta aparenta: i xi x

Eroarea standard
1 n 2
s
i
n - 1 i 1

2
1 n
x
x

i
n - 1 i 1

Eroarea standard a mediei aritmetice:

sx

n
1
s

xi x

n
n
1
n
i 1

Dupa efectuarea unor masuratori putem afirma ca

valoarea marimii fizice X este cuprinsa in intervalul:
x x sx
26

Cunoscand nodurile xi, i=0,..,n si valorile fc. pe

noduri yi=f(xi), i=0,..,n sa se aproximeze fc.
printr-un polinom de gr. m<n f(x)Pm(x) a.i.
suma patratelor erorilor de aproximare pe cele
n+1 noduri sa fie minima
n

R Pm xi yi

i 0

min R

Obs. Daca m=n => min R=0 deoarece pol. de

interpolare trece prin pct. (xi,yi) (Pm(xi)=yi)

Pm x A0 x m A1 x m 1 ... Am
n

R A x Ax
i 0

m
0 i

m 1
1 i

... Am yi

Se det. min. ca un pct. stationar cel care

anuleaza derivatele partiale de ord. I ale
lui R relativ la A0, A1

n
R
2 x m A0 xim A1 xim 1 ... Am yi
A0 i 0

n
n
n
n 2m

m
2 m 1
2 A0 xi A1 xi
... Am xi xim yi
i 0
i 0
i 0
i 0

n
n
n
R
n 2 m 1

m 1
2m2
2 A0 xi
A1 xi
... Am xi xim 1 yi
A1
i 0
i 0
i 0
i 0

.......... .......... .......... .......... .......... ..........

n
n
R
n m

m 1
2 A0 xi A1 xi ... Am n 1 yi
Am
i 0
i 0
i 0

R
0, j 0, m
Pentru minim se pune conditaia:

A
j
n
n
n 2m
n m
2 m 1
m
xi
xi yi
... xi

xi

i 0
i 0
ni 0
A0 ni 0

n
n

1
2

1
m

1
m
m
m
x
xi
... xi A1 xi yi

i
i 0

i 0

i 0
i 0

...
...
...
...
... ...
n
n
Am n

m
m 1
xi
yi
xi
... n 1

i 0
i 0

i 0

Forma matriciala a unui sistem de ec. liniare

Caz particular m=1 =.aprox. liniara prin

metoda celor mai mici patrate

P1 x A0 x A1
n

R A0 xi A1 yi

i 0

n 2
xi
i n0
x
i

i 0

n
n
R
n 2

2 A0 xi A1 xi xi yi
A0
i 0
i 0
i 0

n
R
n

2 A0 xi A1 n 1 yi
A1
i 0
i 0

xi
x
y

i
i

A0 i 0
i 0
n

A
n 1 1 yi

i 0

=> Se determina A0 si A1
si se obtine polinomul P1(x)

32

Mecanica este partea fizicii care se ocupa cu

compunerea si echilibrul fortelor ce
actioneaza asupra corpurilor in repaus
(Statica), cu miscarea corpurilor fara a tine
seama de cauzele care o produc (Cinematica),
precum si de miscarea sub actiunea fortelor,
considerate cauza a miscarii (Dinamica).
Obiectul de studiu al mecanicii:
Solidul mecanica solidului rigid deformabil
Fluidul hidro si aerodinamica

33

Mecanica newtoniana (viteze mici)

Mecanica relativista (viteze mari)
Mecanica cuantica (microparticule)

34

Punctul material- reprezinta un obiect cu dimensiuni

reduse (neglijabile) comparativ cu distantele pana la
corpurile vecine
Miscarea unui p.m. presupune exprimarea dependentei
temporale a vectorului sau de pozitie la orice moment de
timp
Pozitia p.m. se face in raport cu un sistem de referinta.
Miscarea p.m. in spatiul 3D este descrisa prin trei gr. de
libertate
Pozitia p.m. Este determinata in orice moment de timp
prin vectorul de pozitie r in raport cu un reper fix O ales
arbitrar
Exprimarea vectorului de poz. se realizeaza in:

coordonate carteziene miscare liniara

coordonate cilindrice sau sferice miscare de rotatie
35

Orice vector AB se caracterizeaz prin:

- modul (lungime,norm), dat de lungimea
segmentului AB;
- direcie, dat de dreapta AB sau orice dreapt
paralel cu aceasta;
- sens, indicat printr-o sgeat de la originea A la
extremitatea B.

Suma, sau
rezultanta, a doi
vectori este dat de
diagonala
paraleogramului
avnd ca laturi cei
doi vectori cu
originea comun

orice vector poate fi descompus, dup dou direcii

arbitrare n plan, obinnd doi vectori coplanari, sau dup
trei direcii arbitrare n spaiu, obinndu-se
componentele vectorului dup acele direcii.
dac cele dou direcii (sau trei n reprezentarea
tridimensional) sunt perpendiculare ntre ele, atunci
componentele vectorului se numesc componente

ortogonale

componentele vectorului

n plan sunt ax i ay

Produsul scalar a
doi vectori este
mrimea scalar
dat de operaia:

Produs vectorial a doi vectori

Prin produsul vectorial a doi
vectori se obine o mrime
vectorial, dat de rezultatul
determinantului urmtor: