Curs 9

Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

Continuare

si

Trebuie considerata prezena materiei n cmpul electric?

Experienele =>comportamanet diferit al subtantelor in
cmp electric (n funcie de natura substanei)
=> Clasificarea substanelor n dou clase mari:
Conductoare (apar prop. electrice in 10-6s practic instantaneu)
Izolatoare (se incarca greu dar raman un timp indelungat in
starea de ncrcare electric)

semiconductoarele.

Conductoare:

metalele i aliajele conductoare tipice,

de clasa I

conducia electric este asigurat de prezena

electronilor liberi, care se deplaseaz instantaneu n
reea.

conductorii electrolitici i gazele n

condiiile unei descrcri electrice
conductoare de clasa II.

conducia este asigurat prin ionii pozitivi i

negativi.
4

In interiorul corpurilor conductoare (metalice)

intensitatea campului electric este nula, ca urmare
potentialul este constant
E 0
pt. conductoare de clasa I

const

deoarece la introducerea unui conductor n cmp

sarcinile proprii ale corpului se redistribuie
instantaneu ntr-un asemenea mod nct cmpul
interior aprut s compenseze (riguros) cmpul aplicat
+ + +
+
din exterior (ecranarea)
+
+
+

+
+
+
+
+

+
+

+
5

Intensitatea cp. electric este data de teorema lui

Coulomb. Pe un corp comductor:

d dq
cu d q dS

E
densitatea superficiala de sarcina

dS
dS
0
0

Prezenta sarcinilor electrice pe corpurile conductoare

determina o presiune electrica:
p

dF d q E

dS
dS

dS
dS

2 0

2
2 0

unde intensitatea cmpului electric s-a nlocuit cu / 2 0

ca medie a cmpului exterior / 0 i interior (nul).

R R

Q
4 0 R

q
4 0 r

Q
S

R 4R 2 r 4r 2
R

RR rr r
4 0 R
4 0 r
r R
R r R r

Densitatile superficiale pe o suprafata metalica cu

forma neregulata se afla intr-un raport egal cu
raportul razelor partilor de suprafata
Ex. 1. paratrasnetul legat la pamant

2. microscop cu emisie in camp

etc.

Repartitia diferita a sarcinilor pe corpuri cu

geometrie variabila (varfuri) poarta
denumirea de efect de varf

Capacitatea electric exprim capacitatea unui conductor

de a nmagazina sarcini.
C

C SI F 1C
1V

Condensatoare plane C d0
Condensatoare sferice C 4

Energia potenial pentru condensatorul plan W p

R1 R2
,
R2 R1

1 q 2 CU 2

Wp
2 C
2

Din
unde

S
d

S
0 r
d

U
E grad
d

si (*) =>W p

1
1
q qU
2
2

1S 2 2 1
E d E 2 V
2 d
2

unde V=S d este volumul cuprins ntre

armturile condensatorului.
Expresia energiei coninute n condensator
este aceeai cu expresia general a
9
energiei cp. electric

D.p.d.v. electric, atomul:

in afara oricrui cmp electric prezinta o simetrie

perfecta (sarcin pozitiv central negativ exterioara)
n prezena unui cmp electric simetria se strica
=>

atomul prezinta un moment electric dipolar p q l

paralel cu cmpul aplicat din exterior.

Dipolul este un sistem de dou sarcini egale i de

semn opus aflate la o distan l (axa dipolului) mic
comparativ cu distanele exterioare i descris prin
momentul dipolar p orientat dinspre sarcina
negativ spre cea pozitiv.

10

Marimea ce caracterizeaza fenomenul de polarizare este

vectorul polarizatie electrica dat de suma momentelor
dipolare din unitatea de volum, P .

Cp. in interiorul dielectricului este de

forma:
Edie Ee E p

Edie Ee E p

In interiorul dielectricului campul este

mai slab decat in vid
Descrierea dielectricilor
se face prin vectorul

inductie electrica: D 0 r Edie (*)

11

1
Din W p 0 E 2V , 0 r si (*)=>
2

1
1
W p 0 r E 2V D EV
2
2

expresia energiei ntr-un sistem cu dielectric

=> densitatea volumica de energie:
1
w DE
2

12

13

Reprezinta cazul deplasarilor de sarcini electrice n

micare uniform.
Deplasarea continu cu vitez constant a sarcinilor
determin un curent continuu.
Toate mrimile implicate n aceste fenomene sunt
constante n timp - fenomenele fiind staionare.
Prin deplasarea sarcinilor n urma interaciunii cu
materia apare o disipare de energie sub form de
cldur.

14

 Deplasarea purttorilor de sarcin sub aciunea unui

factor extern reprezint un curent electric.
Clasificare:
curent de conducie - transport real de sarcini printre
atomii/ionii substanei
curentul de convecie - micarea sarcinilor odat cu
corpul
curentul de deplasare
curentul de vid.

n cele ce urmeaz vom considera numai curentul de

conducie.

15

Intensitatea curentului se defineste drept cantitatea de

electricitate ce trece n unitatea de timp printr-un conductor:

I

I SI

Sarcina transportat de purttorii de sarcin din unitatea de

volum ntr-un timp dt va fi:
unde:

dQ
dt

dQ q n u dt S cos

(1)

n - concentraia purttorilor de sarcin,

u - vitez numit de drift ,
S - aria bazei unui cilindru ce delimiteaz volumul respectiv,
unghiul pe care l face normala la suprafa cu direcia vitezei

=> intensitatea curentului electric este:

I q n u Sn

(2)

16

 Densitatea curentului drept cantitatea de electricitate

transportat n unitatea de timp prin unitatea de suprafa a
conductorului:
dQ dI
(3)
j SI A m 2
j
dt dS
dS
cu este versorul avnd direcia
i sensul lui j.

Din (2) si (3) se obine: j n q u

Din def. densitatii de curent putem scrie:
j

dI
dI jdS dI jdS I j dS
dS
S

=> I reprezint fluxul densitii de curent prin suprafaa

transversal a conductorului.

17

dQ
I j dS
dt
S
d dV
dt

j dS

d
dV div jdV
dt

dt div j dV 0
d
div j 0
dt

ecuaia de continuitate

In regim stationar =>

div j j 0

In forma integrala:

liniile de curent sunt curbe nchise; cu

alte cuvinte, curentul electric continuu
se stabilete numai n circuite nchise

div j dV j dS 0
S

adic fluxul liniilor de curent printr-o suprafa nchis este

nul.
18

Rezistena electric reprezint msura frnrii purttorilor de

sarcin ce se deplaseaz fie printre ionii reelei cristaline n cazul
metalelor, fie printre ionii soluiei electrolitice sau gazului, n
cazul conductoarelor de clasa II-a.
Pentru un conductor de lungime l i seciune S are o rezisten:
unde:
l
RSI
R
S

0 1 0

SI

unde 0 este rezistivitatea la 0 = 00C iar - coeficientul termic al

rezistivitii.
Dispozitivele a cror caracteristic principal este rezistena se
numesc rezistoare.

19

Inversul rezistenei se numete conductan

G

1
R

G SI

1 S (siemens)

SI

1m 1

iar inversul rezistivitii este conductivitatea

20

Legea lui Ohm

Dac ntre dou puncte ale unui conductor se aplic o diferen
de potenial U 1 2 , prin conductor va trece un curent a crui
intensitate este proporional cu tensiunea la borne:
I

U
GU
R

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit

I

E
Rr

Leagea lui Ohm pentru un circuit intreg simplu

21

Dac n este numrul de noduri i b - numrul de

ochiuri ale unui circuit electric, se pot scrie legile
lui Kirchhoff:
Prima lege a lui Kirchhoff (legea nodurilor):
(*)

Ii 0

i 1

de (n-1) ori

A doua lege a lui Kirchhoff (legea ochiurilor de retea)

p

(**)

Ei

i 1

I jRj

j 1

de b ori

22

La trecere curentului electric print-un conductor

acesta se incalzeste
U2
W UIt I R t
t
R
2

W SI J

23

Gruparea in serie

Gruparea in paralel

24

25

Studiaza campul magnetic ce apare la trecerea curentului electric

continuu prin conductoare, legile carora se supune acesta, cauzele
aparitiei sale precum si influenta campului asupra substantei.

Campul magnetic
Campul magnetic reprezinta un caz particular de manifestare a
campului electromagnetic
Se datoreaza sarcinilor electrice in miscare

26

Doua conductoare paralele parcurse de curentii I1 si I2 aflate la o

distanta d unul de altul sunt supuse unei forte de:
Atractie - daca sensul curentului este acelasi
Respingere - daca sensul curentului este contrar
Marimea fortei depinde de intensitatea curentilor si de distanta dintre
conductoare:
IIl

0 1 2

2d

0=4*10-7 H/m permeabilitatea absoluta a vidului

Amperul reprezinta intensitatea unui curent electric constant
care se stabileste prin doua conductoare rectilinii, paralele,
foarte lungi, asezate in vid la distanta de un metru unul de altul,
intre care se exercita o forta de 2*10-7N pe fiecare metru de
27
lungime

Forta Lorentz: F q v B
=> forta este perpendiculara si pe directia de miscare a sarcinilor si pe
directia campului magnetic

I
2d

[ B]SI T (Tesla)

B reprezint fora cu care cmpul

acioneaz asupra sarcinii electrice q
ce se deplaseaz n cmp cu viteza v

cu B inductia campului magnetic

Tesla= sarcina de 1C ce se misca perpendicular pe directia cp. magnetic
cu o viteza de 1m/s si suporta o forta de 1N
Tesla este o marime mare, uzual se foloseste unitatea gauss (G):
1G=10-4T

Forta Lorentz pentru campul electromagnetic:

F q E qv B

28

Modulul forei Lorentz este: F qvB sin

unde este unghiul dintre direciile vectorilor B i v .
traiectorii ale particulei electrizate
A) v B => =0 => F=0
B) v B => =90 => F=qvB

A)

B)

direcie oarecare
29

Cp. magnetic poate fi descris prin linii de camp

Punerea in evidenta (calitativa):
Pilitura de fier
Mici ace magnetice
Mici bucle de curent

Conductor liniar parcurs de curent continuu

regula mainii drepte (regula tirbusonului)

30

Cazul unei spire circulare

Cazul unui solenoid

=> liniile de camp magnetic sunt linii inchise

=> nu exista sarcini magnetice libere sau poli magnetici liberi

31

Definim fluxul magnetic printr-o suprafata dS ce margineste

un volum dV cu ajutorul relatiei:
m Bd S ,

[ m ]SI Wb

Deoarece numarul liniilor care intra este egal cu numarul

liniilor care ies printr-o suprafata inchisa:

Bd S 0 div B 0
S

div B 0

Legea lui Gauss pentru magnetostatica

div E / 0

Legea lui Gauss pentru electrostatica

32