Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ACTIUNI

    Uploaded by

    MaraSalajan
    8 views21 pages
    ACTIUNI

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    ACTIUNI

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views21 pages

    ACTIUNI

    Uploaded by

    MaraSalajan
    ACTIUNI

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    Actiuni in constructii ‘LACTIUNI IN CONSTRUCTII Actiuni (F) ‘Acjiunile asupra construetiilor se pot exprima prin: a) Forfe/incdircari aplicate asupra structurii (actiuni directe); b)Accelerafii provocate de cutremure sau alte surse (acfiuni indirecte); ©) Deformatii impuse cauzate de variafii de temperature, umiditate sau tasdirdiferentiate sau provocate de cutremure (acfiuni indirecte). aciiune este descrisi de un model, marimea acesteia find reprezentata in majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative, Actiunile pot fi clasificate dupa: = variajia lor in timp ‘Actiuni permanente (G), de exemplu: acfiuni directe precum greutatea proprie a constructici, a echipamentelor fixate pe construcfii si aciuni indirecte datorate contractiei betonului, tasérilor diferengiate si precomprimarii; ‘Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperigurile cladirilor, actiunea 2ipezii, ‘aojiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si altele; Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor. Unalt tip de actiune este si Actiunea geotehnici actiune transmisi structurii de etre pimént si/sau apa subterand ~pozitia pe structura i fix ‘Acfiunea fix8 are distributia si pozitia fixe pe structura e ‘Actiunea liber poate avea diverse distributii si pozitii pe structura. ~ natura rispunsului structural (raspunsul structural reprezinta totalitatea efeetelor pe care le au actiunile asupra structurii). Actiuni statice ‘Actiuni care nu provoact forte de inertie pe structura si elementele sale structurale, Actiuni dinamice © actiune dinamica este o actiune a carei marime, directie sau punct de aplicare variaza in timp Actiunea dinamica provoaca forfe de inerfie semnificative pe structura gi elementele sale structurale, ‘Majoritatea structurilor sunt supuse si unor actiuni dinamice pe parcursul duratei de viata, Clasificarea actiunilor dinamice: + Dupa natura lor: © Actiuni naturale, independente activitatilor umane, provin in general din miscarile seismice, presiunile vantului in rafal, etc. 0 Actiuni artificiale, proprii activitatilor umane, provin din procesele tehnologice industrial, din trafic (rutier, feroviar), din explozii, ete. + Dupa modul de transmitere: 0 Actiuni directe, se aplica direct asupra elementelor portante ale sistemului structural © Actiuni indirecte, sunt acele actiuni care se transmit structurilor prin diverse medi de propagare (explozii subterane, actiuni seismice). * Dupa modul de actiune © Actiuni periodice © actiune periodica este caracterizata de faptul ca inregistreaza aceiasi valoare la pericade determinate de timp. Actiunile periodice pot fi armonice simple, deserise de 0 funetie trigonometrica sinus sau cosinus (vezi Figura 1a). Acest tip de forte dinamice sunt generate de echipamente rotative cu o masa care nu este echilibrata perfect. Alte forme de actiuni periodice sunt mai complexe (vezi Figura 1b). 2 Xe ‘Astfel de solicitari dinamice pot fi generate de presitmea hidrodinamica generata de clicea unui vapor, sau de motoare cu piston, © Actiuni nepriodice ‘Actiunile neperiodice sunt fie incarcari de tip puls, de scurta durata (Figura 1¢), cum ar fi cele generate deo explozie, fie actiuni de lunga durata (Figura 1d), generate de cutremurele de pamant. Raspunsul dinamie se exprima prin marimi cinematice fundamentale, adica prin: aocelerati, viteze si deplasari instantanee, pe baza carora se calculeaza orice alta marime rezultanta. Aceste marimi pot fi: cforturile sectionale M, T si N, deformatiile specifice, energia de deformatie, energia cinetica, etc. Exista doua diferente esentiale intre raspunsul dinamic si cel static al unei structuri. Prima dintre acestea consta in variatia in timp a actiunii dinamice si, in consecinta, a raspunsului structurii in cazul ‘unei actiuni dinamice, In timp ce o structura actionata de o incarcare statica are un raspuns caracterizat de o stare unica a sistemului, o actiune dinamica implica determinarea unei succesiuni de stari ale structurii la intervale succesive de timp. Cea de-a doua diferenta intre actiunile statice si cele dinamice consta in faptul ca cele din urma genereaza forte de inertie, care intervin in echilibrul de forte ale structurii sista ‘Actiune dinamici reprezentatd printr-o actiune statica echivalenta m0 coupon ca 5 vas « exci pw ” tu ae wo) po roams ae dat © oeinpeie a an H) coro de o Bay Valoarca caracteristici, F(k) a unei actiuni este o valoare reprezentativ a acesteia gi trebuie determinati: =Pe baze probabilistice printr-o fractie a repartitiei st ~Pe baze deterministice, printr-o valoare nominal utilizata in lipsa datelor statistice. Valoarea caracteristicd a unei acfiuni corespunde unei probabilitifi mici de depagire a actiuni in sensul defavorabil pentru siguranja structurii in timpul unui interval de timp de referinta, Valoare ‘Valoare objinuta prin multiplicarca valorii caracteristice F(k) cu un coeficient parjial de siguranta, gamma(f) ce ia in considerate incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranfei structurale, ce caracterizeaza actiunes. 2, ACTIUNL PERMANENTE 2.1 Actiuni datorate greutatii proprii Lemn 2 = 600 - 800 daN/m’ (in functie de esenta lemnului) Otel = 8000 daN/ m* Zidarie = 1800 daN/m? Tencuiala g= 2000 daN/m* beton armat g = 2500 daN/m? Greutatea totala a cladirilor etajate curente variaza intre: 12-14 kN/m*/nivel pentru cladiri de locuit si similare moderne 20 - 22 KN/ m*/nivel pentru cladiri cu inaltimi de nivel mari si finisaje grele Greutatea totala a structurilor pentru cladiri curente variaza intre: structuri pentru claditi etajate: - din beton armat : 6.0 -7.5 KN/ m’/nivel - din otel : 4.0 - 5.0 KN/ m*/nivel Greutifile proprii ale elementelor nestructurale Elementele nestructurale includ: ~invelitori ale acoperigului imbracaminte pentru pardoseli gifinisaje peretis - compartimentari gi plécari; - mini curente, bariere de securitate, parapete si borduris placairi pe pereti; - plafoane suspendate; - izolatie termica; ~echipamente pentru poduris ~ echipamente fixe AC LV UT! Actiunile utile pe claditi sunt cele care rezulti din exploatare, Valorile indicate in aceasta sectiune includ: -utilizarea normala de catre persoane; “mobilier gi obiecte deplasabile (de exemplu pereti despartiori nepermanenti, magazii, continutul containerelor, utilaje, a materi prima ,produse finite); vehicules evenimente anticipate rare, ca si, concentrarile de persoane sau mobilier, sau migearea sau stivuirea obiectelor care poate sa apara in timpul reorganizarii sau redecordti, Actiunile utile specificate in aceastt parte sunt modelate prin inediretri uniform distribuite,qx {ncarcari liniare sau concentrate Qx sau grupari ale acestor incareari. Tobelul 6.1 ~ Categoril de utilizare 40 exemplu: zone din gcol, cafenele, restauranie, sulragri, sili de lector, recopt. 62: zone ou loots thee: de exemplu:. zone din bisericl, teat sau cinematograle, ‘Al de conferinje, auls, slide yedinje, camere de agioptare, sali de agtepiare pentru gai Zone unde apar aglomersiri | C3: Zone fad obstacole pentru oameni in mipcare, ‘umane (cu excoptia 2onelor yromplu zone din muzee, sli de expozitie, etc. 1 zone ofinie In categorie A, 8,0") | de acces al oamenior in clair publice si adminisirative, hotolur, eptale, gf. (4; Zone pent destigurarea activtaier fice, da exemplu: sali de dans, sali de gimnastica, scene, C5: Zone prevazute pentru multi: de exemplu: in cdi peniru evenimente pubice ca sali de concer, slide spt nc trbunele, terse $ zone (OTA 7 — Dupé uilizares preva ecizia centuul y/sau @ anexe! najionae, NOTA2.- Anoxa nayonala poate defini subcatagor la A, 8, C1 pind la G5, 01 yi D2. NOTA3— Ase vedea 83.2 SR EN 1991 4:2004 Tabelul 6.2 - Incircdri utile pe plangee, balcoane gi soari din cladiri [smerny | =a 2.0 pana ia 3.0 2.0 pind ia4.0 2.0 pond ia 3.0 1,8 pond la ss 3,0 pand ta 4.0 2,5 pana la 7,0 (4.0) 4.0 panda 7.0 3,5 panda 3,5 panda 45, 3,5 pnd la 7,0 (4.0) 3,5 pind lo 70 Pereti despartitori -greutatea proprie a peretilor desparjitori mobili poate fi luaté in considerare ca o incarcare uniform distribuitd qx, care se adauga incarcarilor utile obtinute din tabelul 6.2. ‘Aceasta incarcare uniform distribuit’ depinde de greutatea proprie a peretelui desparjitor dupa cum urmeaza: pentru pereti despartitori mobili cu greutatea proprie <1, kNIm din lungimea peretelui:qy=0,5 kN/m” “pentru pereti despiirfitori mobili cu greutatea proprie < 2,0 KNim din lungimea peretelui:q.=0,8 KN/m? “pentru perefi despairtitori mobili cu greutatea proprie <3,0 kNIm din lungimea pereteluisqu=1.2 kN/im? Peretii despartitori mai grei se iau in considerare in proiectare finindu-se seama de: -amplasament gi directia distributieis = forma structurala a peretilor Atunci cand planseele sunt supuse utilizarilor multiple, trebuie proiectate pentru cea mai defavorabila categorie de inedredri care produce cel mai mare efect al actiunilor (de exemplu forte sau stgeti) in elementul considerat. tru i Zonele pentru depozitare gi conform dustriale trebuie impairtite in doua categorii tabelului 6.3. Tabelul 6.3 Categoria [_ Utiliziri specifice Exemple El Zone susceptibile Zone pentru depozitare acumularilor de inclusiv depozitele de carti ‘bunuri.inclusiv zonele de acces si alte documente Utilizari industriale redri ut Tabelul 6.4 - inctireari utile pe plangee datorate depozitarii ite d Categoria zonei de incarcare a au [N/m] [kN] Categoria El 75 7.0 Valorile caracteristice ale incdrcdrilor utile trebuie sa fie valorile maxime luate tinindu-se seama de efectul dinamic, daca exista. Distribuirea incrcdrilor trebuie definite astfel incit sa produca cele mai defavorabile conditii admise in exploatare. Incireiri utile pe plansee datorate traficului si pareSrilor in clidiri SR EN 1991-1-1.2004 boul 6.7 ~ Zone de traf wl parcare in eli Tine a ‘eel gore (oy gratatea st SQOKN wus Beutel gla Zan cu PEAT F Wo WA pos [CAT Ge acca Fae pena Wa ‘vaesemean(cu gouutea trun | tore © awn” mepwior ce SIO E SEM or tom | pomp a gre tt 6332 Veloriale actunilor (1) Modotd de incarcare cae so uNizeazd este un ax simplu cu oincarcare Q, eu imansiunie dn figura 29 neree ano Gti Vale racers panty su neater cs 107A 9, asta utiese pent dettminaren eae generale ©, pan seco locle Anexa naporaia poate ef cond lente deans acest ibe ea fies patty jap eee NOTA - Perm coagoea F (a0 vadas beh €8)!bineo supra pian ete 100 mm ines catoyori G (ae vedea nba) rms supa palate an 200 en Figura 62 Dimensiunl ale ncirctri pe osle Tabolut 6.8 ~inclrcét uti po zone pentru garae g trafic a vohicute treonenid ge la0 panda 0 0N 2 - Perry ategeiaG, ©, poate slacat in comeriv dela 40 pa a DWN NOTA. - Unde ene cea un drat co vlan note #2, aloere poste ibd in anwva najons (2) Incarcarea pe ose x6 apica ye doud suprafele pirate cu ature de 100 mm pony cole dn Categoria F #1209 mm pontu cole din categoria G, in pouite posible cu sfecile colo mat efavorabve asupra stuctur, 2 ACTIUNEA VANTULUI Efectele véistului asupra constructor si structurilor depind de proprietitile vantului (viteza medie, caracteristicile turbulenfei, etc.), de forma, dimensiunile gi rientarea constructiei (structurii) fata de directia vantului, de proprietitile dinamice ale structurii, de amplasamentul structurii in mediul natural si construit inyecinat, etc. Att viteza vantului cat si rispunsul structurii Ia vant sunt modelate ca marimi aleatoare. ‘Actiunea vintului este evaluata fie de presiunea vantului fie de forfele produse de vant pe construct gi structuri. Presiunile sau fortele din yant actioneaz normal pe suprafata expusd, In anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar gi forfele de frecare orizontale, tangentiale. Raspunsul structurilor gi construcfiilor la vint poate fi clasificat in urmatoarele tipuri: = rspuns static sau cvasistatic -rispuns stocastic rezonant datorita turbulentei si curgerii aerului in spatele structurii =nispuns rezonant provocat de vartejuri = rispuns provocat de interferenja unor constructii vecine amplasamentului constructiei. ‘Aciunes vinrulul considerate tn proieciarea structurilor poate produce: (iForte excesive gi instabilitate pentru structura in ansamblu si pentru elementele sale componente (ii)Deplasati si rotiri excesive ale structurii gi elementelor structurale (ii)Forfe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale Civ)Instabilitate aerodinamica in care cez migcarea structurii in vant produce forte aerodinamice care amplifica migcarea gi ()Migeairi ale cBiror caracteristici pot cauza disconfortul ocupantilor struct it ‘Vain coetclentlu de presine cu dimension aie expose vata A Valorile sunt aplicabile numai penta cladiri, Perefi verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara in plan fnilfimea de referinta, ze pentru zidurile verticale ale clidirilor reetangulare in plan depinde de raportul b/b si este dati in figura de mai jos pentru urmatoarele trei cazuri: (a)pentru clidirile la care indljimea h este mai mica decat b se va considera o singura zona. . (b)pentru cladirile la care inaljimea h este mai mare decét b, dar mai mica decdt 2b se vor considera dowd zone: o zona inferioard extinzfindu-se de la nivelul terenului pana lao inklkime egal cu b si o zond superioard. (©)pentru clidiri la care tndljimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: 0 zona inferioara extinzfindu-se de la nivelul terenului péna la o indljime egala cu ; 0 zona superioard extinzdindu-se in jos de la virful eladirii pe o lungime b; 0 zona de mijloc, intre zonele precedente, divizati in benzi orizontale cu o lijime de maximum b. nop @ ) (©) Tnakinendereferins 2 tn functe deh 41 (b dimensionea Tatar pepencicalare pe directa vaults) Coeficientii presiunii cpe,10 si cp! pentru zonele A, B, C, D i E definiti in figura de mai jos sunt dafi in tabele in funcfie de raportul de d/h. Valorie intermediare pot fi obfinute prin interpolare liniara. Nova peru ere vertical Tabelul 6. cones de presiune pentru peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulard fn plan a Coein_| Cpe 81-10 Coe | Cpeio,Cpet z Coet SKIER] Lol ba 2: Acoperiguri plate ‘Acoperigurile vor fi considerate plate dact panta lor este in intervalul de + 4°, ‘Acoperigurile vor fi divizate in zonele indicate in fig. de mai jos ine arene ova sna cua een eos epenacican pe desta vanes, Acoperiguri cu o singura pant ‘Acoperigul va fi divizat in zone conform fig de mai jos. se sua Pharectn vin ved weet ie a vem “] | tH neil » Acoperisuri cu doud pante ‘Acoperigul va fi divizat in zone conform fig de mai jos (es dreca van 0h . Acoperiguri cu patru pante (Acoperigul va fi divizat in zone conform fig. de mai jos Sg oe a oe eo OO ne ae (au1Sedap ap eyenue ayeqgeqoud %Z) ejueunses ww yeAJOqU! |Ue os pUENe “UI Ol ad pyelpew ‘Injnjuea e ejuLajai ap itunisaid je SOME S}DEIED HO|eA 70 = a = ie | (enSedep O|eA * suajoeseo A Be BON} oe IeAe Jmiues lezey. ems lue Qg pul : nipaw jens tei | UND) Z) Bjuel qoid % Je ayeqyiqe IG Oreja Braga = oe aaa = a= am citi pt . meh b- dimensiunea laters ounce pena tai a ie ey iz [ lal od (0) rostia vinta = ¢t () droctia viewutal = 90° 5. ACTIUNEA ZAPEZII cod CR 1-1-3-2005, Codul stabileste situafile de proiectaresi distributiile de incrcare din zipada pen proiectarea gtrucuredaconstrucilor glut drilringineret ee din zapada este o incarcare staticd pe metru patrat de proiecie orizontala a operigului Incdrearea din 28 pada este consideraté ca actiondnd vertical pe proieciaorizontala a suprafe ci acoperigului (incircare pe m2). Distributiile 28 pezii pe acoperigdin acest cod sunt valabile pentru depunerea naturalaaza pezii pe acoperis ‘Actiunea zipezii asupra constructiilor este consideratica actiune variabila si in unele cazuri de lomareexcepionll a zipecit ca afiae acidetalf nconformiate ev prevederile CRO- Codul nu se refera la urmatoarele cazuri speciale: -increfri date de impactul zpezii care alunecd de pe un acoperipe altul: ficarea incdredrilor din vant care ar putea rezulta din modificarea formei si dimensiunii constructici datorita depunerii de zipada sau de gheata; -incarcari din zipada in zonele in care exista céderi permanente de zipada; “pede datorate phe: “incited laterale datorate z8pezii aglomerate;

    You might also like