OMUL PRIMITIV

La nceputurile sale, specia uman se dezvolt n Africa, ntr-o zon asemntoare

cu savanele de astzi. Aceast zon era populat de rumegtoare i de animale mari de
prad. Omul este nc o fiin mic, de aproape 1,20 m, astfel c el vneaz animale mici
(iepuri, oareci, pui de animale) sau insecte. Pe msur ce grupurile n care triete se
mresc i uneltele de piatr pe care le produce se mbuntesc, el capt curaj i ncepe
s vneze animale mai mari. Dar vntoarea este o ndeletnicire periculoas i doar cei mai
puternici i mai bine organizai n grupuri de vntoare reuesc s supravieuiasc.
Corpul acestor hominizi (numii de ctre savani australopiteci) se modific. nlimea lor
ajunge la 1,50-1,60 m, minile cu degete lungi devin mai ndemnatice i mai sigure, iar
picioarele se lungesc i devin puternice. Dar cea mai important transformare este cea a
capului, care adpostete un creier mai mare i mai complex. Omul se transform ntr-o
fiin inteligent, capabil de adaptare.
Omul descoper focul, cu ajutorul cruia sunt alungate animalele de prad, este hituit
vnatul i se poate frige carnea animalelor vnate. Cel mai important rezultat al
descoperirii focului este c omul poate s ocupe zone mai reci ale Pmntului (aa cum
este Europa) i s locuiasc i n peteri.
Astfel omul ocup toat Africa un continent cald i mult mai primitor dect cel de astzi
i cea mai mare parte a Europei i Asiei. Acesta este momentul n care apar primii oameni
care seamn mai mult cu oamenii din zilele noastre. Numii de ctre savani Homo

sapiens (omul inteligent) ei sunt primii creatori de art i cei care colonizeaz alte regiuni
ale globului (Australia, America de Nord i America de Sud).